CURS nr.

14 KDFS
DEFICIENELE SENZORIALE

Deficienele senzoriale sunt determinate de unele disfuncii sau tulburri la

nivelul principalilor analizatori (vizual i auditiv), cu implicaii majore asupra desfurrii
normale a vieii de relaie cu factorii de mediu, dar i a proceselor psihice ale persoanei, avnd
o rezonan puternic n conduita i modul de existen ale acesteia. Datorit particularitilor
celor doi analizatori, auditiv i vizual, precum i a rolului fiecruia n structurarea proceselor
psihice, este nevoie de o abordare separat a tulburrilor care pot interveni la nivelul lor. Astfel
au aprut surdologia i tiflologia, cele dou discipline responsabile de studierea, descrierea i
cunoaterea deficienelor de auz i de vedere.

DEFICIENELE DE AUZ

Analizatorul auditiv are o importan deosebit n dezvoltarea psihic a individului din

cauza rolului pe care-l are n facilitarea comunicrii verbale i n acumularea cunotinelor.
Deficiena auditiv determin modificri n activitatea individual cu perturbarea relaiei cu
mediul nconjurtor.Cnd deficiena auditiv este congenital sau apare la vrste timpurii
provoac dificulti n nsuirea limbajului, iar n cazuri grave chiar muenia. Cnd apare dup
achiziionarea structurilor verbale determin o involuie la nivelul activitii psihice dac nu se
aplic programe educative speciale. i la cei hipoacuzici se pot ivi fenomene de stagnare sau
de regresie n plan psihic n lipsa unui mediu stimulativ care s ntrein comunicarea.
Disfuncia auditiv prin ea nsi nu are un efect asupra dezvoltrii intelectuale, dar duce la
instalarea mueniei care stopeaz evoluia limbajului de unde rezult restrngerea
activitii psihice.
Deficienele de auz pot fi:
pariale hipoacuzie
totale surditatea.
A. Clasificare dup gradul de pierdere al auzului:
a) 30-40 decibeli hipoacuzie uoar: subiectul aude conversaia dac sursa sonor
nu este ndeprtat i i formeaz un vocabular destul de adecvat;
b) 40 70 decibeli hipoacuzie medie subiectul aude conversaia numai de aproape
i cu dificultate.
c) 70 90 decibeli hipoacuzie sever persoana aude zgomotele, vocea i unele
vocale (se protezeaz)
d) peste 90 decibeli surditate sau cofoz persoana aude numai sunetele
foarte puternice care-i provoac i senzaii dureroase
B. Dup etiologie hipoacuzia se clasific n:
a) hipoacuzie de transmisie, de conducere cauzat de malformaii ale urechii externe sau
ale celei medii, de unele infecii ale urechii medii (otit, mastoidit); de infecii ale
timpanului sau ale oscioarelor, fiind afectat conductibilitatea aerian; conductibilitatea
osoas se realizeaz normal. n general hipoacuzia de transmisie este o form mai
uoar. Pierderile sunt de 60-70 decibeli, se protezeaz cu rezultate bune. Subiectul are
o voce diminuat, optit i percepe mai bine sunetele nalte dect cele grave.
b) hipoacuzie de percepie sau hipoacuzia senzorio-neural este cauzat de leziuni la
nivelul urechii interne (lobul osos, organul Corti, membrana bazilar). Este afectat n
special conductibilitatea osoas. Pierderile pot depi 120 decibeli (surditate)
c) hipoacuzie mixt apar i leziuni la nivelul urechii mijlocii i la nivelul urechii interne.
d) surditatea central determinat de leziuni ale nervului auditiv sau afeciuni la nivelul
SNC n zona auzului (zona temporal - apare n urma unor boli).

1
CAUZE:
ereditare - subiectul se nate cu malformaii transmise prin anumite gene (dominante
sau recesive). Aceste malformaii apar fie la nivelul urechii externe: lipsa sau
deformarea pavilionului sau al conductului auditiv extern; la nivelul urechii medii
fr oscioare (ciocan, scri, nicoval); la nivelul urechii interne - malformaii ale
labirintului (malformaii de tip Scheibe cnd este atrofiat nicovala leziuni ale canalului
cohlear, ale canalului Corti)
care acioneaz n perioada prenatal boli infecioase (rubeol, sifilis, paludism,
toxoplasmoz), alcoolism, diabet, iradiaii, factori toxici, incompatibilitatea Rh-ului;
care acioneaz la natere perinatale leziuni anatomo patologice n timpul naterii
ca urmare a anoxiei (asfixiei) la natere;
cauze postnatale de natur infecioas: boli (meningita, encefalita, febra tifoid,
scarlatina); traumatisme; intoxicaii; tratament medical neadecvat (streptomicin,
kanamicin n doze mari).
Este necesar o depistare timpurie a surditii deoarece acest lucru faciliteaz luarea
unor msuri pentru a asigura dezvoltarea cea mai apropiat de normal prin organizarea
activitii de formare a comunicrii i de exersare a cogniiei. Hipoacuziile pot fi depistate de
la 4 6 luni. Copilul reacioneaz la sunete, iar apariia i dispariia rapid a gnguritului este
un indiciu al deficienei de auz pentru c gnguritul este un joc articulator cu sunetul i nu are
semnificaie pentru cel cu disfuncie auditiv.
La vrstele mici testarea auzului se mai poate face anexndu-i copilului un obiect care
se mic, l privete i se emite un anumit sunet dac ntoarce capul nseamn c nu sunt
disfuncii, dac nu ntoarce capul atunci este prezent surditatea.
Pe la 3 ani testarea se face i cu vocea obinuit, copilul este ntors cu spatele i cu
urechea acoperit. Este solicitat s repete cuvintele spuse de examinator (6-8 m), dac repet
greit examinatorul se apropie. Dac repet la 4-6 m hipoacuzie uoar, la 1-4 m hipoacuzie
medie sub1 m hipoacuzie grav. Astfel se testeaz gradul de surditate dar nu i sediul ei.
Aceast testare se realizeaz dup 3 ani i se folosesc aparate (diapazonul testul Weber
sau audiometrul Testul Schwach).
Caracterizarea proceselor i funciilor psihice ale deficienilor de auz
limbajul nu se realizeaz fiind afectat i dezvoltarea psihofizic
dezvoltarea fizic este normal n condiii de hran i ngrijiri corespunztoare.
din punctul de vedere al dezvoltrii motrice prezint o uoar ntrziere (mersul) din
cauza absenei stimulului verbal.
respiraia biologic este normal iar ceea ce o privete pe cea fonatorie se observ c
intenia de a dirija aerul pe gur este minim.
echilibrul este tulburat mai des la hipoacuziile de percepie;
reprezentrile au un anumit specific caracteristic surzilor, ei gndesc cu ajutorul
imaginilor generalizate nu cu ajutorul noiunilor.
percepia auditiv lipsete n totalitate la surzi
memoria este normal ns cea cognitiv- verbal este afectat
n cazul imaginaiei se nregistreaz o specificitate vizual-motorie
relaiile afective i cele volitive influenate de comunicarea defectuoas i de recepia
deficitar a mesajului verbal determin agitaie, nervozitate, ncpnare,
comportament dezordonat sau agresivitate, tendina de izolare n prezena auzitorului
datorit dificultii de a nelege i de a se face neles.
din cauza destructurrii raportul dintre gndire i limbaj, din cauza pierderii percepiei
optime, a nsuirii limbajului apare un decalaj fade auzitor n activitatea intelectual;

2
 Gndirea este caracterizat de operaii logice analiza, sinteza i se realizeaz
predominant prin vizualizare dar apar anumite caracteristici specifice gndirii surdului:
a) Concretismul - sau situativitatea modul de gndire situativ deoarece gndirea lui nu
dispune de abstractizri specifice noiunilor ci specifice imaginilor generalizate ce
cheam gndirea spre aspectele ei empirice.Trecerea la limbajul verbal creeaz condiii
pentru dezvoltarea gndirii att sub aspect abstract ct i sub un aspect concret superior
celor nedemutizai.
b) ablonismul surdomutul tinde s foloseasc aceleai scheme operaionale chiar i n
situaii diferite (ex. ablonul verbali la surdomuii n curs de demutizare mai ales la
nceput ca urmare a posibilitilor limitate de a transfera n cuvinte rezultatele gndirii
la ceac folosete tot cuvntul can. ablonismul dispare prin mbogirea formulelor
de exprimare.
c) Ineria sau rigiditatea se debaraseaz cu dificultate de procedeele folosite anterior. E
necesar demutizarea i odat cu acumularea cunotinelor se nltur.
d) ngustimea are tendina de a-i forma conversaia pe baza unui numr limitat de fapte
fr o suficient selectare i nelegere a esenialului
Demutizarea este trecerea de la limbajul mimico-gestual la cel gestual, de la gndirea
n imagini la cea noional-verbal; se trece de la folosirea schemelor la folosirea
cuvintelor pentru c cu ajutorul cuvintelor se faciliteaz vehicularea proprietilor de
cauzalitate i a proprietilor eseniale ale obiectelor
Mijloace auxiliare sunt dactilologia (alfabetul dactil), limbajul mimico-gestual i
labiolectura.
Alfabetul dactil sau dactilologia este un mijloc de comunicare ntre surdomui sau cu
auzitorii care i-ar nsui acest mijloc de comunicare. Sunetele sunt reprezentate prin poziii ale
degetelor. Semnele se numesc dactileme.
Limbajul mimico-gestual este limbajul de baz al surdomuilor; se dezvolt spontan,
pe baza gesturilor naturale care reprezint obiecte sau aciuni sau pe baza mimicii feei ca
reflect anumite sentimente.
Labiolectura prin perceperea micrii organelor de vorbire n pronunarea vocalelor a
consoanelor labiale sau labiodentale; prin analiza i memorarea senzaiilor, vibraiilor ce se
produc n timpul ,micrii propriilor organe de vorbire.- principalul n labiolectur nu const
n perceperea izolat optic aarticulaiilor fiecrui sunet ci n perceperea global a imaginii
cuvintelor, propoziiilor. Necesit mult efort, antrenament dezvoltarea ateniei vizuale astfel
nct aceste deprinderi nu se formeaz la toi n aceeai msur.
Protezarea auditiv se folosete pentru facilitarea obinerii comunicrii verbale i este
necesar folosirea auzului rezidual care se poate realiza prin mijloace tehnice. Proteza este un
aparat destinat s mreasc intensitatea sunetului n organul auditival purttorului. Acest lucru
se realizeaz prin captarea sunetului cu un microfon, amplificarea i transmiterea lui la un
receptor sau casc ataat la ureche.
Proteza nu poate corecta deficiena, dar poate minimaliza unele efecte; nu sunt aparate
de mare fidelitate, nu reproduc cu acuratee sunetele pe care le amplific i zgomotele din jur
ceea ce scade inteligibilitatea accentund oboseala auditiv.Se utilizeaz cu succes la
hipoacuziile uoare dar ridic probleme la cele severe.
Deficienii de auz prezint intelect normal. Sistemul de nvare este constituit ca parte
integrat sistemului naional de educaie dar este adaptat la copilul care nva. Exist situaii
ns cnd sunt copii i cu deficien mintal printre cei cu deficiene de auz.

DEFICIENELE DE VEDERE

3
 Definitie: deficienta de tip senzorial consta in diminuarea in grade diferite(pana la
pierderea totala) a acuitatii vizuale. Practic prin handicap vizual se intelege scaderea acuitatii
vizuale la unul sau ambii ochi, care are loc din perioada vietii intrauterine si pana la moarte.
Clasificarea deficientelor vizuale
a) Dupa gradul defectului vizual:
- cecitate totala
- cecitate practica
- ambliopie grava - vd foarte putin
- amblioplie - vd putin
Este necesara delimitarea intre cecitate si ambliopie deoarece in scolile pentru cecitate predarea
este tactil-kinestezica si auditiva, iar pentru ambliopie pe baza analizatorului optic valid, dar
si tactil-kinetic si auditiv.
b) Dupa momentul producerii defectului:
- congenital-pacientii nu au reprezentari vizuale, nu au experienta optica- nu au beneficiat
niciodata de acest simt
- survenite in copilarie-pastreaza unele imagini vizuale-ei pot interpreta unele imagini tactil-
kinestezice
- tardive- nu vad, dar deficienta s-a instalat dupa vrsta de 3 ani, de aceea au experienta vizuala
c) Dupa etiologia, localizarea(segmentul periferic, de transmisie, central) si dinamica
efectului(stationar, progresiv si eventual regresiv, ireversibil)
d) Dupa complexitatea defectului-cu si fara deficien auditiva si/sau mintala
e)Dupa conditiile de mediu si de educatie
Etiologia deficientelor de vaz:
a)afectiuni ale analizatorului vizual
tulburari de formare a imaginii vizuale: miopia, hipermetropia, astigmatismul,
opacifiere a corneei, keratitele, deplasari de cristalin
tulburari ale functiei de receptive- afectiuni degenerative ale retinei, embolia,
dezlipirea de retina
tulburari ale functiei de transmitere a excitatiei nervoase-nevrita optica, atrofii optice,
staza papilara, hemianopsii
tulburari de fuziune binoculara-cauze senzoriale si motorii(nistagmus)
disfunctii ale mecanismelor corticale ale vederii-paralizie psihica a vederii, cecitate
psihica,
b)afectiuni organice generale care determina deficien vizual
factori ereditari-anolftamia, lipsa cristalinului, a irisului, tumori
factori prenatali-boli infectioase, boli sexuale , factori stresanti, oboseala excesiva
factori perinatali-traumatisme obstetricale
factori patologici postnatali-boli infectioase, cardio-vasculare, digestive, reumatice,
neurologice
traumatisme ocular-contuzii, plagi perforate, arsuri oculare.
Particularitati ale exploatarii vizuale, percepetiei, reprezentarilor si memoriei
Evaluarea vederii functionale
Analizatorul vizual furnizeaza cea mai mare cantitate de informatii care se prelucreaza si
se interpreteaza la nivelul SNC, realizand integrarea organismului in mediu. Vzul
subordoneaz experienta senzorial a celorlali analizatori. Analizatorul optic reflecta realitatea
obiectiv dar si analiza globala a obiectelor in micare
Evaluarea funcional a vederii se realizeaz de ctre encefalograma unde se prezint schimbri
ale proceselor bioelectrice cerebrale, dar si prin cercetri aupra formrii reflexelor.
Si prin masuratori antropometrice comparative se constata diminuarea diametrului transversal
si a celui antero-posterior la nevazatori

4
 1. Particulariti morfologice,fizice si psihice ale deficientilor vizuali:
In plan morpologic si functional
- musculatura insuficient dezvoltata
- dezvoltarea fizica ramasa in urma cu cel putin 2 ani fata de cei de aceeasi varsta
- atitudini globale rigide
- deficiente globale multiple (capul si gatul aplecat, umerii cazuti, toracele ingust,
membrele superioare si inferioare subtiri, spatele plan sau rotund, tulburari de static
vertebrala)
- mimica fetei schimbata
- respiratie superficiala, amplitudine mica
- spatele rotund, plan sau cifotic
- coloana vertebrala cu deviatii-scolioze, cifoze, lordoze
In plan psihic
- sensibilitate emotionala crescuta
- nivel de atentionare ridicat
- afectarea mimicii fetei
- se poate face apel la imaginative si limbaj
- sistematizarea si organizarea memoriei sunt realizate datorita unei solicitari intense
In plan motric
- reactii lente, intarziate
- miscarile sunt retinute
- nu au precizie in executie
- au mers rigid, nesigur, ezitant, trunchiul nemiscat si capul aplecat inainte, picioarele
sunt ridicate exagerat, talpile asezate cu grija pe sol -mers de barza
- scaderea fortei si coordonarii
- prezinta ticuri(blindisme)-leganarea bratelor, trunchiului sau capului, frecatul
mainilor, lovirea genunchilor.
- miscari retinute, sovaitoare
- invartire pe loc, saritura pe loc
2. Formarea imaginii corporale, a abilitilor motorii i a noiunii spaiale viznd
mobilitatea la nevaztori-ei au memorie motorie, util pentru orientarea n spaiu, dar nu
foarte bogat. Este important limbajul si imaginaia. Intervine cresterea sensibilitii
emotionale, care poate stimuli activitatea motorize
Particulariti ale reprezentrilor la nevztor
Structurarea psihomotricitii la nevztori este determinat de:
momentul instalrii deficienei
gradul deficienei
temperamental
tipul de personalitate
experienta motric individual
posibilitatea insusirii experientei motrice sociale
volumul si calitatea reprezentarilor
nivelul de cristalizare a afectivitatii
gradul de concentrare a atentiei in insusirea si executarea miscarilor
instruirea controlului voluntar al posturii si al miscarii
atitudinea actica a copilului in insusirea cunostintelor motrice
schema corporal se va realiza foarte trziu
dezvoltarea verbo-motorie este relativ normal
in perioada prescolara devine activ complexul tactil-kinestezic

5
 psihomotricitatea este foarte importanta in orientarea spatial
De aceea J. Pailhous propune urmatoarele idei despre antrenarea mobilitatii si
nvatarea si consolidarea gesturilor de ctre copiii cu deficien de vz:
la baza oricarui gest se afl o schema motorie, altfel ar fi doar o simpla miscare
schema motorie depinde de parametrii ei, de structura ei si controlul gestualitii-
controlul interoceptiv predomin asupra celui exteroceptiv
accentul in micare se pune pe aferentele proprio si exteroceptive
programele motorii sunt implicate in orientarea si mobilitatea nevazatorilor
Un caz aparte il constituie agnozia sau imposibilitatea de a recunoaste obiecte uzuale,
desi are vaz.
Kinetoterapia constituie o necesitate pentru persoanele cu nevoi speciale i urmrete
recuperarea si integrarea sociala prin programe adaptate diferitelor tipuri de deficien.
Programul kinetic va urmari;
adaptarea la dorinta de micare a elevilor
ameliorarea atitudinii posturale
obtinerea echilibrului psiho-fizic normal
dezvoltarea simtului tactil si kinestezic pentru a favoriza procesele compensatorii
cresterea increderii in forele proprii
dezvoltarea calitilor motrice si psihomotrice necesare nvrii unei meserii
castigarea independentei de deplasare in mediul inconjurator
Activitatile fizice se vor axa pe:
o Dozarea efortului-diferentiat de la un copil la altul
o Continutul redus de mijloace pentru calitile motrice i deprinderile motrice
o Vor fi folosite repere cunoscute(obiecte din sal sau de pe teren, propriul corp pentru a
intelege pozitiile, direciile i planurile
o Se va insista pe nvarea corect a mersului, alergrii, mentinerea directiei folosind
reglatori (culoar din franghie, semnale sonore)
o Se vor practica jocuri i ntreceri sub forma unor stafete cu mingi sonore, dar si
clopotei montati pe bratari purtate de acesti elevi
o Elevii vor executa exercitiile in ritmuri si tempouri diferite, marcate de tamburina,
batai din palme, muzica, comenzi, tocmai pentru a se obisnui cu componentele
temporal
o Se va lucra frontal, pe perechi, pe grupe, individual
o Se va utiliza explicatia si demonstratia de catre elev sau professor
Se pot practica: gimnastica, jocuri sportive, atletism, activitati care presupun expresie
corporala, inot, judo adaptat strategiilor utilizate pentru situatii de instruire motrica diferit.
Pentru nevazatori, culturismul este poate una dintre activitatile fizice cele mai simple de
practicat sub aspect practic. Chiar daca culturismul se prezinta sub forma unui sport individual,
in cazul nevazatorilor este chiar indicata alegerea unui coleg de antrenament. Acest lucru va
garanta pe langa impulsul motivatiei si o mai mare siguranta in timpul antrenamentului. Inainte
de a incepe activitatea cu greutatile, va fi necesara efectuarea unor examene clinice precum:
Examen medical, inclusiv istoricul medical, masuratori antropometrice la care
se adauga, in cazul nevazatorilor, un examen oftalmologic special
Electrocardiograma efectuata in repaus, dar si test de efort
Examenul de urina, care la persoanele cu leziuni la maduva spinarii (cum ar fi
tetraplegia, paraplegia) trebuie completat cu mai multe teste specifice, de tipul
azotemiei, creatinemiei
Primul avantaj in ceea ce priveste activitatea fizica este ca aceasta nu face rau. Toate
activitatile care se desfasoara la sala trebuie sa plece de la acest principiu, atingerea rezultatelor
fiind subordonata acestui principiu.
6
In cazuri particulare, precum acelea ale unor dizabilitati fizice puternice, va fi necesara o
legatura stransa intre instructor si medicul ingrijitor.
Alt moment important va fi senzatia post-antrenament care alerteaza individul. Un
antrenament efectuat corect nu trebuie sa fie finalizat niciodata cu dureri ci doar cu o lejera
oboseala legata de cumulul de toxine si produse reziduale de dupa activitatea fizica inregistrata.
Durata lor poate varia de la cateva ore la cateva zile.
Precautia si intuitia sunt elemente esentiale pentru un antrenament in siguranta.
Pe langa lucrul desfasurat in sala cu greutati, va fi util a se rezerva cateva ore
activitatilor de grup, precum Pilates sau Yoga deoarece astfel de activitati prevad o puternica
componenta psihologica. Muschii se misca pentru a da substanta exercitiilor insa doar in cazul
in care este atins un nivel inalt de concentrare. De cele mai multe ori, subiectii nevazatori sunt
mai predispusi la acest tip de lucru deoarece reusesc sa mentina un nivel de concentrare mult
mai inalt pe parcursul lectiei, exercitiile Pilates venind in primul rand vizualizate si in cele din
urma executate.
Antrenament program de baz pentru nevztori:
Bicicleta, 10 minute de incalzire;
Presa pentru picioare, 2 serii a cate 15 repetari, pauza 120 sec;
Tractiuni la scripete, 2 serii a cate 10 repetari, pauza 90;
Impins de la piept, 2 serii a cate 10 repetari , pauza 90;
Impins cu gantere din sezand, 2 serii a cate 10 repetari, pauza 60;
Extensia bratelor la scripete, 2 serii a cate 10 repetari, pauza 60;
Crunch, 3 serii a cate 15 repetari, pauza 60;
Bicicleta, 8 minute de relaxare.