45.Biomaterialele utilizate in protetica dentara.

Biomaterialele reprezint materiale naturale, sintetice sau compozite aflate n contact cu esuturile vii
i cu fluidele lor biologice.
Din 1951 in calitate de material pentru implantare se foloseste titanul.
Calitile titanului sunt:
punctul de topire titanul se topete la 1660, putnd fi sterilizat fr riscuri la 300
rezistena implanturile sunt fabricate dintr-o singur bar de titan pur prin prelucrri
mecanice, conferindu-le rezisten maxim
duritatea titanul are duritate comparabil cu cea a oelului, conferindu-i caliti
mecanice deosebite
rigiditatea implanturile nu se deformeaz la aplicarea forelor de montare sau de
frezare i nici n biomecanica masticaiei
amagnetismul titanul nu are nici un efect magnetic, de aici rezultnd o bun
suportabilitate tisular
aciunea regeneratoare i terapeutic cercetrile i experiena practic au evideniat
calitile cicatrizante ale oxidului de titan
pH-ul neutru bioxidul de titan, TiO2, care se formeaz imediat n jurul moleculelor de
metal are un pH cu valoarea 7, adic total neutru
imunitatea biologic implantul poate fi stimulat n contact cu osul, cu esuturile din jur
i cu mediul cavitii bucale
rezistena excelent la ocul electric titanul are o conductibilitate termic foarte
sczut
greutate redus densitatea titanului este apropiat de cea a aliajelor uoare
n concluzie se poate spune c acest biomaterial, prin calitile sale rspunde la aproape toate
cerinele necesare realizrii osteogenezei, osteointegrrii i durabilitii n timp. Implantul din
titan pur ofer o compatibilitate perfect, o osteogenez corect i concret i o viabilitate n
timp demonstrata

Alte biomateriale utilizate sunt: Materiale de origine minerala:

-ceramica aluminoasa
-ceramica pe baza de oxid de zirconiu
-biosticle (ceramic sticloasa)
-ceramica pe baza de fostat de calciu
Metale:
-grupa titanului (Ti pur si aliaje de Ti
-tantalul
-aliaje de aur
-aliaje Cr-Co-Mo
46.Rolul conformatorului de gingie
Bontul de vindecare sau conformatorul de gingie (healing cap) un dispozitiv
metalic transgingival sub forma unui cilindru prevzut cu urub. Diametrul variaz
n funcie de diametrul implantului, iar lungimea n funcie de grosimea gingiei.
Acest dispozitiv contribuie la realizarea unei inchideri etanse a fibromucoasei in
jurul implantului.Conformatorul are o importanta deosebita deoarece mentine
viitorul sant gingival al implantului in vederea asamblarii abutment-ului.

48.Accidente ce pot aparea in timpul confectionarii lucrarilor protetice pe imp.

-Accidente ce apar la montarea bontului protetic:
*Dificultati in descoperirea surubului de vindecare
*Imposibilitatea montarii bontului protetic. Cauze:
`mobolitatea implant prin lipsa integrarii osoase
`lipsa de parallelism a implant.
`alterarea filetului din interiorul impl.in timpul manevrelor de introducere in os
`fracturarea partii filetante a bontului protetic
-Accidente care apar la montarea lucrarii protetice definitive
*Dificultati de montare a lucrarii protetice.
Acestea apar din cauza lipsei de parallelism a implanturilor si a bonturilor protetice.
*Fracturarea surubului de fixare a lucrarii protetice.
Acest accident are loc prin stringerea excesiva sau paraaxiala a suruburilor destinate agregarii
restaurarii protetice definitive.

49.Complicatiile postterapeutice
*Mobilizarea implantului
Cauzele mobilizarii sunt:
-incarcarea protetica premature a impl
-realizarea incorecta a integrarii epitelio conjunctive
-pozitionarea implantului intr-o zona cu elasticitate mandibulara marita
-restaurari protetice provizorii sau definitive incorecte
-realizarea unei ocluzii nefiziologice
-prezenta bruxismului
-igiena locala deficitara
*Fractura implantului si a bontului protetic
Cauza acestor accidente o constituie directia si intensitatea nefiziologica a fortelor ce se
transmit asupra implanturilo
*Desurubarea bontului protetic, fracturarea sau desurubarea surubului de fixare a restaurarii
protetice aggregate prin insurubare
Aceste complicatii reprezinta consecinta transmiterii nefiziologice a fortelor asupra complexului
implanter
*Infectiile periimplantare.Acestea au o etiologie multifactoriala.La declansarea ei participa
factori determinanti:
-placa bacteriana
-suprasolicitarea ocluzala.
Pe linga acestea mai poate fi produsa si in urmatoarele conditii:
-existenta unei gingii periimplantare cu o grosime mai mare de 4mm
-expunerea partial a surubului de acoperire a implantului pe parcursul perioadei de realizare a
integrarii oasoase
-realizarea unor restaurari implant-protetice ce nu sunt prevazute cu spatii largi de
autocuratire.
Factori favorizanti:
-Factori generali(fumat,diabet zah.decompensat,boli hematologice,osteoporoza)
-Factori locali (parodontopatii,igiena orala necorespunzatoare,hiperplazii mucozale)

50.Necesitatea dispensarizarii pacientului protezat cu implanturi

Pentru a obtine un rezultat bun,in afara de medic trebuie desigur sa participe si
pacientul printr-o intretinere riguroasa a igienei orale prin:
Procedurile de igienizare:
-de 3 ori pe zi
-perii de dini medium i soft
-perii de dini interproximale
-nururi dentare i panglici dentare
-periue dentare electrice
-aparatul WATER PIK.
Pacientii protezati pe implante trebuie sa fie dispensarizati printr-un control clinic si radiologic

cont RX
rol
1-2
sapt+
6 sapt La
fiecare
6 3 ani
luni+
12
luni+
24
luni
36
In cadrul sedintelor de dispensarizare ,pe linga examenul clinic se vor efectua si examinari
radiologice pentru a stabilirea nivelului osului periimplantar,comparat invariabil cu nivelul
osului in momentul aplicarii restuararii protetice.Smith si Zarb au stability ca admisibile resorbtii
oasoase de 1.5-2 mm in primul an postinsertie si de 0.2 mm/an ulterior. Igienizarea
profesionala se realizeaza in cadrul sedintei de dispensarizare, cu instrumente care nu
deterioreaza suprafata implantului si nu favorizeaza astfel acumularea ulterioara de placa
bacteriana.Se vor utiliza chiurete din titan sau material plastic,conuri de cauciuc si irigatii supra
si subgingivale cu ser fiziologic si sol antiseptice de clorhexidina 0.2%