Universitatea Transilvania

Facultatea de Alimentatie si Turism

Potential Energetic Iasi

2017
Contents
1 Documentare si Determinare Potential Iasi............................................................................................... 3
1.1 Biomasa ............................................................................................................................................... 3
1.2 Potential eolian ................................................................................................................................... 8
1.3 Microhidro ........................................................................................................................................ 11
1.4 Potentialul solar ................................................................................................................................ 13
1.5 Potentialul geotermal ....................................................................................................................... 14
Cap 2 Alegerea sistemului de energii regenerabile utilizat, in functie de potentialul zonei ...................... 15
Cap 3 Calcul de dimensionare sistem pentru incalzirea ACM..................................................................... 17
Cap 4 Sistemul hibrid solar-biomasa, descriere, principiu de functionare, componente, cost. ................. 18
4.1 Descrierea Sistemului Hibrid care utilizeaza captatore solare termice si instalatii de incalzire pe
biomasa ................................................................................................................................................... 18
4.3 BIOMASA PENTRU INCALZIRE ........................................................................................................... 20
4.3.1 Piata echipamentelor de incalzire pe biomasa .......................................................................... 20
4.3.2 Combustibilul din masa lemnoasa ............................................................................................. 20
Cap. 5 Concluzii si contributii ...................................................................................................................... 23
Bibliografie .................................................................................................................................................. 24

2
1 Documentare si Determinare Potential Iasi
In ultimii ani se constientizeaza ca resursele celor mai folosii combustibili fosili, petrolul si gazele
naturale sunt din ce n ce mai mici, iar utilizarea lor accelereaz procesul negativ al schimbarilor
climaterice. Astfel, sursele de energie trebuie sa fie n viitor nu doar economisite, dar i folosite n mod
responsabil fa de mediul inconjurator.
Municipiul Iai se afl n partea de est a Moldovei, n Cmpia Moldovei. Datorita asezarii geografice si
a climei in aceasta zona se evidentiaza trei tipuri de energii regenerabile care pot fi exploatate si
valorificate in scopuri turistice, domestice, tehnologice, etc.: microhidro, eoliana si biomasa. Acestea
reprezinta surse regenerabile de energie, promitoare, att din punct de vedere al potenialului, ct i,
din punct de vedere al posibilitilor de utilizare.

1.1 Biomasa
Pentru Romania, biomasa reprezinta o importanta resursa energetica atat din punct de vedere al
potentialului cat si al uitilizarii, asa cum materiile prime, utilizate in productia biocarburantilor si
biolichidelor, sunt cultivate pe scara larga (floarea soarelui, rapita, soia, porumbul, trestia de zahar,
sorgul, salcia, Cynara, Miscanthus...). Rezervele de biomasa sunt, in principal, deseurile de lemn,
deseurile agricole, cele menajere si culturii energetice.
Productia de biomasa nu este doar o sursa de energie regenerabila ci si o oportunitate semnificativa
pentru dezvoltarea rurala durabila.

3
 Figura 1 Potentialul biomasei reprezentat in procente

sursa: http://www.finex-energy.ro/biomasa

Aproximativ 68% din lemnul de foc si deseurile de lemn este situat in Carpati si Subcarpati, iar 58% din
deseurile agricole sunt situate in Campia de Sud-Vest si in Moldova.

Potentialul de biomasa se ridica la 318 PJ/an, din care 15,5 % sunt din reziduuri forestiere, 6,4 rumegus
si alte resturi de lemn, 63,2 % deseuri agricole, 7,2 deseuri menajere si 7,7 biogaz.

4
 Figur 2 Potentialul energetic al biomasei in Romania

sursa: http://www.energyvaslui.ro/index/ro/potentialul-energiei-verzi-in-romania.htm

Conform figurii 1 a potentialului energetic al biomasei in Romania observam ca procentul de biomasa

agricola este mult mai mare decat cel forestier. Biomasa agricola include produsele secundare ale
plantelor, precum: paiele, ciocalaii, tulpinile (floarea- soarelui, soia) frunzele (sfecla), pastaile (soia,
fasole), cojile (nuci, alune), semintele (prun, piersic, cais) si gunoiul din fermele de animale.

5
 Figur 3 Distributia biomasei vegetale

sursa: http://www.energyvaslui.ro/index/ro/potentialul-energiei-verzi-in-romania.htm

Din analiza hrii cu distribuia geografic a resurselor de biomas vegetal cu potenial energetic
disponibil (Fig.2), se constat:

cele mai bogate judete, in resurse forestiere sunt urmtoarele:

Suceava 647,0 mii mc

Harghita 206,5 mii mc

Neam 175,0 mii mc

Bacu 132,0 mii mc

cele mai bogate judee n resurs agricol sunt:

Timi 1432,0 mii tone

6
 Iasi 1392,35 mii tone

Clrai 934,0 mii tone

Brila 917,0 mii tone

Potentialul de biomasa pe sorturi, regiuni si total, este prezentat si in tabelul de mai jos.

Tabel 1 Potentialul de biomasa pe sorturi, regiuni si total

Principalele tipuri de tehnologii pentru valorificarea energetica a biomasei sunt:

Arderea direct n cazane;

Conversia termic avansat a biomasei ntr-un combustibil secundar, prin gazeificare termic
sau piroliz, urmat de utilizarea combustibilului ntr-un motor sau ntr-o turbina;
Conversia biologic n metan prin digestia bacterian aerob;
Conversia chimic i biochimic a materiilor organice n hidrogen, metanol, etanol sau
combustibil diesel.

7
 Tabel 2 Tehnologii pentru valorificarea energetica a biomasei

Tipuri si tehnologii de ardere (combustie):

- cazane cu focare cu gratar;

- cazane cu focare cu impingere pe dedesubt;

- cazane cu focar cu arderea in suspensie

Sisteme tehnologice pentru producerea de energie electrica:

- turbine cu abur;

- turbine cu gaze;

- motoare cu ardere interna;

- motoare Stirling

1.2 Potential eolian

Vantul reprezinta cel mai dinamic dintre toate elementele climatice si reprezinta un mare potential
energetic, iar utilizarea energiei eoliene reprezinta o multime de avantaje.

-de la o lun la alta viteza vntului sufer modificri importante pe parcursul celor 24 de ore, ca urmare
a influenei proceselor de nclzire i rcire a suprafeei active.

8
 Figur 4 Variatia diurna a vitezei vantului la staiile meteorologice din Campia Moldovei (2001-2010)

Pe tot parcursul anului valorile maxime ale vitezei vntului se nregistreaz ziua, n jurul orei 12 UTC, iar
cele minime se nregistreaz noaptea ntre ora 00 UTC i ora 06 UTC dimineaa.

-valorile cele mai mari ale vitezei medii lunare a vntului n lunile februarie i martie (4,5 m/s i 3,7 m/s )
(figura 5).

Figur 5 Viteza medie lunara si anuala (m/s) a vantului la statiile meteorologice din Campia Moldovei (2001-2010)

Valorile mari ale vitezei vntului din prima parte a anului se explic prin valorile mari ale gradientului
baric orizontal ca urmare a contrastelor termice. Anual, in Iasi, vitezele medii ale vntului au fost
cuprinse ntre 3,8 m/s i 2,6 m/s. (Tabelul 3)

9
 Tabel 3 Viteza medie lunara a vantului (m/s) inregistrata in intervalul 2001-2010 la 4 statii meteorologice din Campia
Moldovei

-Din punct de vedere al vitezei maxime a vntului se constat faptul c cele mai mari valori s-au realizat
iarna, primvara i toamna , cu unele excepii vara n situaii de instabilitate atmosferic accentuat.

-Frecvena (%) vitezei medii a vntului pe diferite praguri de vitez: 0-1 m/s, 2-5 m/s; 6-10 m/s; 11-
15m/s; >16 m/s

Tabel 4 Frecventa (%) si viteza medie (m/s) pe directii a vantului inregistrata in 2001-2010 la 4 statii meteorologice din
Campia Moldovei

10
 -Numrul mediu de cazuri cu vnt avnd viteza cuprins ntre 0 i 1 m/s s-a ncadrat ntre 33,4 % la
Botoani i 20,9 % la Iai;

-Deplasarea maselor de aer cu viteze cuprinse ntre 2 i 5 m/s a fost cuprins ntre 72,0 % la Iai.

-vnturile cu viteze cuprinse ntre 6 i 10 m/s au reprezentat ntre 7,0 % la Iai;

-numrul de cazuri n care vntul s-a nscris cu viteze ntre 11 i 15 m/s ncadrndu-se ntre valorile
procentuale de 0,1 % la Iai

Zona in care este situata Iasi are un potential moderat de energie eoliana insa e mai mare decat in restul
Campiei Moldovei.Pe perioada anului, parametrii vantului au cele mai mari valori in primavara, in
principal in luna aprilie, cand exista conditii optime de valorificare a energiei eoliene.

1.3 Microhidro
O surs important de energie regenerabil este apa si o surs continua i foarte ieftin sursa de
energie pe care oricine care doreste sa se dezvolte si-o poate permite. Aproximativ 18% din energia
mondial este produs de hidrocentrale.

Primele preocupari in acest domeniu au fost la Uzinele din Resita care au avut loc la inceputul anilor
1940, sub indrumarea Profesorului Aurel Barglazan de la scoala Politehnica din Timisoara, prin
proiectarea si fabricarea a doua turbine hidraulice. Prima care a fost realizata intre anii 1942 - 1943,
numita turbina Pelton de 30 kW si conceputa la atelierele din Anina pentru ferma proprie de la
Marghitas. Urmatoarea, in 1946, o turbina Francis de 100 kW care s-a instalat in zona Moldova Noua.

n literatura de specialitate energia hidraulic este legat doar de potenialul oferit de cursurile
de ap (ruri, fluvii, lacuri de acumulare, cascade, pe firul apei) de i n acelai concept ar putea fi
integrate i energia valurilor sau a mareelor.

Hidroenergia este o surs de energie regenerabil cu caracteristici speciale, asigurnd nu numai

energie curat dar asigurnd i servicii indispensabile pentru sistemul energetic. Dezvoltarea viitoare a
sectorului hidroenergetic este dependent de obligaiile asumate de Romnia sub cerinele
directivelor UE privind dezvoltarea surselor de energie regenerabil, privind protecia mpotriva
inundaiilor si asigurarea calitii corpurilor de apa. In ultimele proiectele hidroenergetice erau
proiecte cu folosine multiple.

Resursele de hidroenergie se regenereaz continuu prin aportul natural al energiei solare. Sursa primar
a energiei hidraulice este radiaia solar i circuitul apei n natur. Radiaia solar produce
evaporarea (n special de pe oceanul planetar), norii ncrcai cu vapori de ap se deplaseaz ctre
uscat, n anumite condiii condenseaz, precipitaiile cad pe suprafaa uscatului i o parte din
volumul de ap formeaz scurgerea de suprafa. Scurgerea de suprafa, concentrat ca debit i
cdere, este sursa hidraulic valorificat ca hidroenergie i este evident regenerabil.

11
 Figure 6 Microhidrocentrala componente

Energia hidroelectric este nu numai regenerabil, dar este curat i disponibil atunci cnd
consumatorii o cer. Ea nu produce deeuri (cenui sau substane radioactive), nu produce bioxid
de carbon care contribuie la efectul de ser, nu produce oxizi de sulf care stau la originea ploilor acide.
Combustibilul ei este apa, un combustibil curat care nu sufer degradri prin turbinare.

Figure 7 Microhidrocentrala

12
 Principalele caracteristici care situeaz energia hidroelectric drept o energie regenerabil cu
caracteristici superioare sunt ns cele legate de modul de intervenie n acoperirea curbelor de sarcina
ale sistemului energetic. Prin calitile lor tehnice i economice (elasticitate, fiabilitate, pre de
cost redus).

1.4 Potentialul solar

O parte din energia primita de pamant de la soare este absorbita de catre atmosfera si transferata in
energie termica si energie cinetica. O alta parte din energia radianta primita este eliberata in spatiu ca
emisie dinspre pamant. Reflexia in particulele purtate de aer, precum cristale de gheata si praf, conduc
la o si mai mare reducere a energiei absorbite. Pierderile de energie depind de conditiile atmosferice.
Astfel, umiditatea aerului, norii si distanta care trebuie strabatuta de razele soarelui in atmosfera au un
rol important. Cand cerul este senin radiatia ajunge pe suprafata pamantului pe directie verticala astfel
ca ajunsa direct pe suprafata este de 1 kW/m.

Cea mai mare parte a energiei radiate pe pamant se gaseste sub fotma de lumina vizibila si radiatie de
caldura invizibila (radiatii infrarosii), precum si intr-o mica parte de lumina invizibila care se regaseste in
radiatiile UV. Efectul de incalzire care este produs de razele soarelui nu rezulta in principal din radiatia
termica directa, ci este mai mult rezultatul capacitatii suprafetelor de a absorbi lumina vizibila. Cu cat o
suprafata este capabila sa absoarbamai multa lumina, cu atat mai intunecata ea apare ochiului omenesc.
Acest efect estefolosit la conversia tehnica a energiei solare in energie termica.

Fiind cea mai importanta sursa de energie a lumii, soarele cedeaza anual pe suprafata terrei o cantitate
de energie de aproximativ 3,91024J, adica 1,081018kWh. Aceasta cantitate de energie este egala cu de
10 pana la 15 ori necesarul de energie primara la nivel mondial. Compozitia spectrului solar, durata
stralucirii soarelui si unghiul sub care razele solare ating suprafata pamantului depind de momentul zilei,
de sezon, de latitudinea geografica, de densitatea norilor, precum si de absorbtia si imprastierea in
atmosfera. Astfel, energia radiata este diferit imprastiata pe glob. Figura 8 de mai jos prezinta
potentialul solar in zonele din Romania.

13
 Figur 8 Potentialul solar al Romaniei

sursa: http://add-energy.ro/potentialul-tehnic-si-economic-solar-amenajabil-pe-teritoriul-romaniei/

Iasi, reprezinta o zona cu potenialul moderat pentru aplicatiile electroenergetice ale energiei solare.
Aceasta dispune dispune de mai puin de 1300 MJ /m2.

1.5 Potentialul geotermal

Iasi nu reprezinta o zona cu un potential geotermal ridicat astfel nu este rentabila investirea in instalatii
din cauza lipsei de resurse.

14
 Figur 9 Distributia resurselor geotermale in Romania

sursa: https://www.totb.ro/energie-verde-romania-a-treia-tara-cu-potential-geotermal-din-europa/

Cap 2 Alegerea sistemului de energii regenerabile utilizat, in functie de

potentialul zonei
In urma documentarii si determinarii potentialului enrgetic in Iasi, am concluzionat ca in aceasta regiune
biomasa reprezinta una din principalele resurse pentru producerea energiei termice. Iasi, reprezinta o
zona cu potenialul moderat pentru aplicatiile electroenergetice ale energiei solare. Aceasta dispune
dispune de mai puin de 1300 MJ /m2. Insa imbinat cu sistemul termic pe biomasa putem valorifica
ambele resurse energetice in acelasi timp cu o eficienta si rentabilitate mult mai crescuta decat a
sistemelor simple.

Biomasa este partea biodegradabil a produselor, deeurilor i reziduurilor din agricultur, inclusiv a
substanelor vegetale i animale, silvicultur i industriile conexe, precum i partea biodegradabil a
deeurilor industriale i urbane.

Este important de menionat c biomasa reprezint materie organic de origine biologic. Prin urmare,
reprezint componenta organic a naturii care se regaseste din plin in Zona Moldovei si poate fi folosita
pentru alimentarea sistemului pe baza de biomasa. Astfel, biomasa agricol include produsele
secundare ale plantelor, precum: paiele, cioclii, tulpinile (floarea- soarelui, soia) frunzele (sfecl),
pstile (soia, fasole), cojile (nuci, alune), seminele (prun, piersic, cais) i gunoiul din fermele de
animale. Pe lng sursele de biomas agricol mai exist i cele forestiere, materialul principal i
secundar din exploatarea pdurilor i a plantaiilor de rinoase i foioase.

Utilizarea acestui tip de sistem are un avantaj foarte important si anume faptul ca nu contribuie la
creterea concentraiei de dioxid de carbon n atmosfer, contribuie ns, la reducerea efectului de ser.

15
n plus, bioenergia nu produce nici ploi acide, datorit unui coninut de sulf mai redus dect cel existent
n structura combustibililor fosili.

Exista doua tipuri de sisteme care sunt utilizate la combinarea instalatiei solare termicecu sistemul de
incalzire pe biomasa, si anume: sistemul de preparare a apei calde menajere si sistemul pentru incalzirea
spatiului si prepararea apei calde menajere asistat de instalatia solara. Diferenta intre aceste doua
sisteme este ca sistemul pentru prepararea apei calde menajere foloseste componenta solara termica
doar pentruincalzirea apei calde menajere, in timp ce incalzirea spatiului este asigurata in intregime de
catre cazan. In cazul sistemului pentru incalzirea spatiului si prepararea apei calde menajere asistat de
instalatia solara energia termica produsa de instalatia solara este, deasemenea, utilizata pentru
incalzire.

Sistemul hibrid de incalzire energie solara-biomasa, care foloseste instalatia solara ca asistenta la
incalzirea spatiului si prepararea apei calde, permite o economie de pana la 30% din necesarul anual de
combustibil pentru incalzirea spatiului si a apei calde. O descriere mai detaliata se gaseste in capitolul 4.

Consideram acest sistem hibrid potrivit pentru producerea energiei termice in pensiunea pe care dorim
sa o administram, avand denumirea Acasa. Pensiunea va oferi cazare in orasul Iasi avand 15 camere
configurate in felul urmator:

3 camere cu 4 paturi cu o suprafata de mp

6 camere cu 3 paturi cu o suprafata de mp
6 camere cu 2 paturi cu o suprafata de mp

Fiecare camera dispune de grup sanitar propriu dotate cu dus si WC. Astfel unitatea de cazare va avea in
total 15 dusuri si 15 WC-uri. Accesul in dormitoare si bai este direct, fara a se trece prin alte incaperi.

Capacitatea maxima este de 42 de persoane.

Pensiunea este structurata in 3 etaje + parter unde este situat restaurantul si barul. Coridoarele fiecraui
etaj vor avea o suprafata de mp.

Restaurantul impreuna cu barul vor avea o suprafat de mp, cu o capacitate de 60 persoane. Bucataria
este situata la parter in imediata apropiere a restaurantului avand o suprafat de mp. Acestea vor
cuprinde grupuri sanitare comune aferente restaurantelor, barurilor si bucatarie.Pentru alimentarea
consumatorilor cu apa rece s-a dimensionat o statie de ridicare a presiunii. Apa calda menajera va fi
preparata in centrala termica cu boilere bivalente. Agentul termic primar pentru prepararea apei calde
menajere va fi apa calda de la cazane si apa caldapreparata cu ajutorul panourilor solare. In toata
cladirea s-au prevazut conducte de recircularea apei calde menajere.Debitul de ape uzate menajere
evacuat de la bucatariile profesionale situate la subsol este evacuat separat si va fi trecut printr-un
separator de grasimi.

Descriere personal pentru buna functionare a pensiunii personalul necesar va fi constituit din:

2 receptioneri, 2 cameriste, 2 ospatari, 1 bucatar sef, 2 ajutori de bucatar.

16
Cap 3 Calcul de dimensionare sistem pentru incalzirea ACM

Calculul de dimensionare a boilerelor pentru prepararea apei calde menajere, are ca scop determinarea
volumului acestora, cel puin egal cu volumul zilnic necesar de ap cald. Se va considera un consum de
apa calda de 35 l/pers/zi la temperatura de 60 grade Celsius. Volumul minim al boilerului Vbmin, se
poate calcula cu relaia:

( )
= ( )
[l]

unde:

- n numrul de persoane;

- consumul zilnic normat pe persoan, luat n considerare;

- temperatura apei calde menajere la punctul de consum;

- temperatura apei reci la intrarea n boiler;

- temperatura apei calde din boiler

Stiind ca n=42, =35, =10, =60 si =65, rezulta ca =1336,364

Daca f = 1,5 (factor de supradimensionare) atunci:

= [l]

Deci = 1,5*1336,364=2004,545

Sarcina termic necesar pentru prepararea apei calde menajere se determin cu relaia:

( )
= 3600
[kW]

unde:

- m este cantitatea de ap cald preparat: m=n* rezulta ca m=1470000

- este densitatea apei, care variaz n funcie de temperatur, dar pentru calcule orientative se poate
considera =1000 kg/m3;

- n i Czn au semnificaia prezentat anterior;

- = 4,186 este cldura specific a apei

- este temperatura apei din boiler, deci temperatura pn la care este nclzit apa;

- este temperatura apei reci, avnd o variaie sezonier i n funcie de poziia geografic;

17
- [h] = 6 este timpul n care este nclzit apa.

Rezulta ca =15 668,43

Stiind ca sunt necesari 0,9 2 / de tuburi vidate, atunci pentru 42 de persoane este nevoie de 14
tuburi vidate de 3 2 pentru a acoperi intreaga suprafata de 42 2 .

Cap 4 Sistemul hibrid solar-biomasa, descriere, principiu de functionare,

componente, cost.

4.1 Descrierea Sistemului Hibrid care utilizeaza captatore solare termice si

instalatii de incalzire pe biomasa
Sistemele hibrid de incalzire care combina instalatiile solare cu centrale cu ardere decombustibil lemnos
sunt confortabile, nepoluante pentru mediu si sunt o solutie eficienta din punct de vedere al costului
pentru incalzirea locuintelor uni-familiale sau a cladirilor de apartamente. Aceste sisteme sunt deja in
competitie pe piata cu sistemele de incalzire clasice care ard combustibili fosili. Cu toate acestea,
implementarea sistemelor de incalzire moderne, nepoluante pentru mediu, cum sunt sistemele hibrid
de incalzire energie solara-pelete din lemn, esueaza adesea din cauza necunoasterii de catre utilizatorii
finali a planificarii, implementarii, intretinerii si functionarii acestor tipuri de sisteme de incalzire. O
provocare suplimentara in implementarea sistemelor hibrid de incalzire o reprezinta investitia initiala
mai ridicata comparativ cu investitia in sistemele de incalzire pe baza de combustibili fosili.

Sistemele hibrid de incalzire pe baza lemnoasa biomasa i energie solara sunt alcatuitedin componente
ale sistemului solar de producere a energiei termice si din componenteale instalatiei de incalzire pe
biomasa. Principalele componente ale acestor sisteme sunt:

Cazanul cu ardere de combustibil lemnos, precum si infrastructura acestuia(depozitul de

combustibil, sistemul de alimentare cu combustibil, etc.)
Sistemul solar termic (captatoare solare, circuitul solar, etc.)
Rezervorul de stocare a energiei termice, si
Sistemele de reglaj.

18
 Figur 10 Captator solar termic si instalatii de incalzire pe biomasa

sursa: http://ecoenergii.blogspot.ro/2012/05/captatoare-solare-termice-si-instalatii.html

Exista doua tipuri de sisteme care sunt utilizate la combinarea instalatiei solare termicecu sistemul de
incalzire pe lemne, si anume: sistemul de preparare a apei calde menajere si sistemul pentru incalzirea
spatiului si prepararea apei calde menajere asistatde instalatia solara. Diferenta intre aceste doua
sisteme este ca sistemul pentru prepararea apei calde menajere foloseste componenta solara termica
doar pentru incalzirea apei calde menajere, in timp ce incalzirea spatiului este asigurata in intregime de
catre cazan. In cazul sistemului pentru incalzirea spatiului si prepararea apei calde menajere asistat de
instalatia solara energia termica produsa de instalatia solara este, de asemenea, utilizata pentru
incalzire.In sistemele de preparare a apei calde menajere instalatia solara este proiectata sa furnizeze
energie termica pentru prepararea apei calde in timpul lunilor de vara. Cazanul pe lemne poate fi oprit
de-a lungul acestei perioade. Datorita acestui lucru pe perioada verii nu este necesar nici un fel de
combustibil (biomasa provenita din lemn). In timpul lunilor de iarna, sistemul solar termic preincalzeste
apa calda menajera. Prin urmare,sistemul de preparare a apei calde menajere este capabil sa
economiseasca pana la 80% din combustibilul necesar daca nu s-ar combina cele doua instalatii.
Sistemul hibridde incalzire energie solara-lemn, care foloseste instalatia solara ca asistenta la incalzirea
spatiului si prepararea apei calde, permite o economie de pana la 30% din necesarul anual de
combustibil pentru incalzirea spatiului si a apei calde. De fapt, toate valorile estimative date depind de
consumul individual si de tipul de cladire. Exista cateva tipuri de sisteme atat din categoria celor pentru
prepararea apei calde cat si din categoria celor pentru incalzirea spatiului si a apei calde asistate de
instalatii solare.

19
4.3 BIOMASA PENTRU INCALZIRE
4.3.1 Piata echipamentelor de incalzire pe biomasa
Piata Uniunii Europene de echipamente de incalzire pe biomasa este redusa dar totusi in crestere.
Echipamentele de incalzire cu ardere de biomasa solida sunt in prezent cele mai raspandite in zonele
unde nu exista trasee de alimentare cu gaze. Consumatorii dornici sa utilizeze energia produsa pe baza
de biomasa in scopul protectiei mediului pot fimembri ai unor retele sau grupuri de mediu, precum:

Prietenii Pamantului

Forumuri locale Agenda 21

Greenpeace

Green Party

Grupuri pentru protectia vietii salbatice si de caritate precum RSPB.

Retelele de alimentare cu combustibil pot fi administrate de o companie privata si/sau de o autoritate

locala sau regionala.In anumite regiuni, autoritatile locale solicita dezvoltatorilor acelor regiuni sa
include energia regenerabila in producerea de caldura pentru cladiri care depasesc anumite dimensiuni.
Incalzirea prin arderea lemnului este una din optiunile care se foloseste pentru a indeplini aceasta
cerinta. De asemenea, exista o cerere crescanda pentru locuinte cu consum redus de energie si emisii
reduse de CO2. Denumirea de eco-locuinta reprezinta o clasificare de mediu a locuintelor. Energia
reprezinta o componentaa evaluarii, iar dezvoltatorii sau asociatiile de locuinte care urmaresc sa
realizeze oclasificare foarte buna pot lua in considerare pentru aceasta incalzirea prin arderealemnului.

4.3.2 Combustibilul din masa lemnoasa

Cel mai cunoscut combustibil pentru sistemele de incalzire pe baza de biomasa utilizat in sectorul casnic
este biomasa lemnoasa, rezultata din padurile locale si din deseurile forestiere,sau din culturile
energetice precum padurile tinere de salcii. De asemenea, se mai pot folosi deseurile ramase de la
taierea lemnelor sau de la alte prelucrari ale lemnului. Cele mai convenabile tipuri de biomasa lemnoasa
folosite la incalzirea locuintelor sunt aschiile din lemn, peletele si bustenii.

Aschiile din lemn

Sunt bucati mici de lemn carora li s-a redus umiditatea. Aschiile au o umiditate mai mare decat peletele
si o densitate in gramada mai scazuta. Prin urmare,aschiile necesita o camera de depozitare mult mai
mare decat peletele, dar sunt mai ieftine pe unitatea de energie decat acestea. Pentru producerea
aschiilor din lemn exista diferite tipuri de masini de aschiere alemnului: aschietoare cu disc, cu cilindru si
cu elice. Fiecare dintre aceste tipuri de masini au avantaje si dezavantaje.

Totusi, caracteristica principala o constituie dimensiunea aschiilor lemnoase rezultate. In general,

cazanele care au ardere cu aschii mici necesita aschii de calitate ridicata, cu continut de umiditate cat

20
mai scazut si dimensiuni bine definite. Aceste caracteristici se obtin cel mai bine utilizand o materie
prima uscata cu aer si o masina aschietoare care este proiectata special pentru producerea de aschii
destinate folosirii drept combustibil

Figura 11 Aschii de lemn

Peletele din lemn

Sunt mai tari si mai dense decat aschiile. Ele se produc, de obicei prin compactarea rumegusului,
rezultat, de exemplu, de la taierea lemnului, utilizand echipamente similare celor folosite la prepararea
furajelor pentru animale. Particule mici care sunt taiate la dimensiuni regulate, faciliteaza alimentarea
automata a arzatorului. Deasemenea, ele sunt mai putin supuse riscului producerii de mucegai in
conditii de umiditate mare fata de aschii. Cu toate acestea, datorita gradului ridicat de
procesare,peletele necesita in general facilitati de producere industriale ceea ce conduce la un pret mai
ridicat pe unitatea de energie.

21
 Figura 12 Peleti din lemn

sursa: http://biomassmagazine.com/articles/10355/

Bustenii traditionali

Inca se folosesc destul de mult pentru incalzire. In general, busteniise pot folosi doar in echpamente de
incalzire cu alimentare manuala. Diferitele specii de lemn ard usor diferit si acest lucru trebuie luat in
considerare. De retinut este ca toate tipurile de lemn ard mai bine atunci cand sunt uscate, iar unele ard
mai bine atunci cand sunt taiate decat sub forma de busteni.

Figura 13 Busteni

22
Cap. 5 Concluzii si contributii

Am ales sa utilizam un sistem hibrid care utilizeaza captatore solare termice si instalatii de
incalzire pe biomasa deoarece zona Moldovei ne ajuta din plin fiind foarte bogata in aceste resurse.

In primul rand anumite surse de energie regenerabil, cum ar fi biomasa (n prezent principala
surs regenerabil de energie utilizat pentru nclzire), energia solar si cea eoliana au un potenial
uria pentru nclzire i rcire. Viteza vantului fiind cuprinsa inte 2-5 km pe ora fiind numai buna pentru
a produce energie electrica, atunci cand cerul este senin intensitatea radiatiei solare poate ajunge pe
suprafata pamantului pe directie verticala la o valoare de 1300 MJ /m2 iar biomasa putand fi procurata
foarte usor in regiune.

In al doilea rand sistemele hibrid de incalzire care combina instalatiile solare cu centrale cu
ardere de combustibil lemnos sunt confortabile, nepoluante pentru mediu si sunt o solutie eficienta din
punct de vedere al costului pentru incalzirea locuintelor, pensiunilor/hotelurilor sau a cladirilor de
apartamente.

In concluzie energia regenerabila este o varianta foarte benefica atat pentru costurile care vor fi
suportate de pensiune cat si pentru mediu prin mbuntirea calitii aerului, apei si solului prin
reducerea gradului de poluare cauzat de arderea lemnului i a combustibililor fosili utilizai pentru
producerea energiei termice folosite pentru nclzire i obinerea de ap cald menajer.

23
Bibliografie
1. Renewable energy in Romania Nicoleta Chirila January 2013
2. STUDIU PRIVIND EVALUAREA POTENIALULUI ENERGETIC ACTUAL AL SURSELOR REGENERABILE
DE ENERGIE N ROMANIA (SOLAR, VNT, BIOMAS, MICROHIDRO, GEOTERMIE), IDENTIFICAREA
CELOR MAI BUNE LOCAII PENTRU DEZVOLTAREA INVESTIIILOR N PRODUCEREA DE ENERGIE
ELECTRIC NECONVENIONAL
3. PLANUL DE ACIUNE PENTRU BIOENERGIE/BIOMASA - pentru perioada 2014 2020 Inteligent
Energy Europe
4. Ghid pentru sisteme hubrid care utilizeaza captatoare solare termice si instalatii de incalzire pe
biomasa Charalampos Malamaterios Aprilie 2007
5. https://www.Potentialul-eolian-al-Campiei-Moldovei.pdf
6. Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Dr. Charalampos Malamatenios Center for
Renewable Energy Sources Aprilie 2007
7. http://instal.utcb.ro/site/proiectecoordonare/serefen/cib.pdf
8. http://vivafm.ro/2014/02/03/hidroelectrica-a-vandut-microhidrocentrala-de-pe-paraul-neagra-
sarului/
9. http://www.madisonromania.org/microhidrocentrala/
10. http://algosolar.ro/pagina/energie-solara_2.html
11. http://gradina.acasa.ro/amenajarea-gradinii-117/cum-folosesti-aschiile-de-lemn-adunate-in-
gradina-190146.html
12. http://www.machetearhitectura.ro/portofoliu-machete/macheta-palet-de-lemn/
13. http://livegreen4ever.weebly.com/proiecte-de-realizat-diy/cum-se-cultiva-ciupercile-lentinius-
pe-busteni

24