i toi s- au umplut de Duh Sfnt, i au nceput s vorbeasc n alte limbi dup cum le da Duhul s vorbeasc Fap. Ap.

2: 4

Anul 5 Nr.4 Revist de opinie i informare a Bisericii Penticostale Maranata Focani, Vrancea / Decembrie 2017

Tema Pagina

Editorial 2

Studiu Biblic 3-4

Tinerii 5

Scoala duminical 6

Pagina surorilor 7

Pagina evanghelistului 8-9

Pagina copiilor 10-11

Pagina familiei 12-15

Studiu biblic 16-18

Cronica evenimentelor 19
Editorial

RPIREA BISERICII

Cci nsusi Domnul, cu un strigt, n rai, la chemarea Domnului Isus? Ce Mine, ca, acolo unde sunt Eu, s fii i
cu glasul unui arhanghel si cu este de fapt rpirea si ce spune v o i .
trmbita lui Dumnezeu, Se va cobor
Biblia c trebuie s se ntmple Crestinii adevrati care formeaz
din cer si nti vor nvia cei morti n
Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi n a i n t e a a c e s t e i a ? biserica Lui Isus, care vor fi n viat la
rmas, vom fi rpiti toti mpreun cu nainte ca Domnul Isus s fie acea vreme, vor fi rpiti la cer si
ei n nori, ca s ntmpinm pe rstignit, le-a mprtsit ucenicilor ce mpreun cu cei care au murit deja n
Domnul n vzduh; si astfel vom fi era n inima Lui, legat de viitor. Le-a Cristos, se vor ntlni cu Isus n
totdeauna cu Domnul. explicat c urma s plece dintre ei, dar vzduh ca mpreun s mearg acolo
(1 Tesaloniceni 4:16-17) c se va ntoarce ca s-si ia poporul. unde El ne-a pregtit un loc. Aceasta
Este cuvntul Rpire n Biblie? Isus le-a spus c se va duce s le este Rpirea.
Da. n traducerea Cornilescu, gsim pregteasc un loc, si se va ntoarce n ultimii ani ai vietii sale,
termenul rpire, si referitor la s-i duc acolo unde este El. apostolul Ioan era nchis pe Insula
rpirea Sfintilor la Cer. Termenul I o a n 1 4 : 1 - 6 Patmos. Domnul l-a ridicat, n timp ce
rpire, este derivat din traducerea S nu vi se tulbure inima. Avei era acolo, n Duhul, sus n cer ca s-i
latin a termenului harpazo din credin n Dumnezeu i avei descopere multe lucruri importante
limba greac, care nseamn luat cu credin n Mine. n casa Tatlui Meu legate de viitor. Domnul I-a spus lui
forta, smuls, prins sau rpit. sunt multe locauri. Dac n-ar fi aa, Ioan ce s scrie celor sapte biserici, ale
Termenul original folosit n Noul v-a fi spus. Eu M duc s v vremii, fiecare dintre aceste scrisori
Testament, pentru rpire este pregtesc un loc. i dup ce M voi ncheindu-se cu fraze care artau c
e x p l i c a t n St r o n g ' s G r e e k duce i v voi pregti un loc, M voi Isus le vorbeste, spunndu-le prin
Concordance la pozitia #726 ntoarce i v voi lua cu Mine, ca , Ioan ce au de fcut, si c El vine
harpzo, ca fiind: faptul de a lua cu acolo unde sunt Eu, s fii i voi. tii curnd. Cartea Apocalipsa n
forta, dintr-o dat, ireversibil; unde M duc i tii i calea ntr- integritatea ei, este de fapt o scrisoare
confiscare n mod deschis; ridicare cu acolo. Doamne, I-a zis Toma, nu din partea Lui Isus pentru biserica Sa.
violent. tim unde Te duci. Cum putem s tim Cele sapte Peceti din cartea
Ce este rpirea si care sunt calea ntr-acolo? Isus i-a zis: Eu Apocalipsa, relateaz evenimentele
semnele venirii ei? Este acelasi sunt Calea, Adevrul i Viaa. Nimeni premergtoare Rpirii si este n
eveniment cu a doua venire a nu vine la Tatl dect prin Mine. corelare perfect cu ceea ce a vorbit
Domnului Isus? Nu, acestea sunt dou Oare ce vroia s spun Isus prin n Isus n Matei 24, Marcu 13 si Luca 17
evenimente separate si ambele foarte casa Tatlui Meu sunt multe si21. Isus a spus c va veni din ceruri,
importante. Se va ntoarce Isus l o c a u r i ? mpreun cu sfintii care sunt deja n
Cristos napoi pe Pmnt, va tri si va Se referea la faptul c cei care sunt ceruri (1 Tesaloniceni 4:14) si cu
umbla din nou printre noi? Va face din mntuiti vor primi locuinte n ceruri. ngerii Si, si-i va striga pe Sfintii care
nou minuni ncercnd s mntuiasc Domnul a pregtit locuinta pentru sunt atunci pe Pmnt, s se ridice la
pe ct mai multi? Nu, nicidecum! El a fiecare dintre copiii Si. El a spus: El. Ajut-ne Doamne ca la venirea Ta
nsrcinat Biserica Sa s-I continue M duc s v pregtesc un loc. Ne-a s plecm cu Tine n slav! Amin!
lucrarea. Va disprea biserica de pe spus cnd si cum va face asta? Da, El a
Pmnt, ntr-o anumit zi ca s ajung zis: M voi ntoarce i v voi lua cu Redactor-ef Eugen DAN

Colegiul de redactie
Redactor-ef: Eugen Dan
Robert Adasclului, Lucian Marian, Adina Popovici, Roxana Adasclului
Ema Botezatu, Lucica Adasclului, Mariana Alexe
Tehnoredactor: Eugen Dan
Redacia i administraia: Focani, Str. I. Creang, nr.15b, Tel.0787571246 E-mail cincizecimea@gmail.com

CINCIZECIMEA

2

Aceasta stare se refera la
perioada si la starea n care se gaseste
sufletul omului ntre moartea fizica
si nvierea viitoare. ntrebarea la care
cautam raspuns este legata de
conditia sufletului dupa moarte. Ce
se ntmpla cu sufletul omului dupa
moarte? Unde merg sufletele celor
credinciosi dupa moarte? Dar ale
celor necredinciosi? Care este
conditia existentei sufletelor n
rastimpul dintre moarte si nviere?
Vom investiga nvatatura biblica pe
acest subiect.
1. Conceptii gresite despre starea
intermediara
Exista cel putin trei conceptii gresite
cu privire la conditia sufletului
uman, aflat n starea dintre moarte si
nviere.
a. Teoria somnului sufletului sau
anihilarea sufletului. Potrivit acestei
conceptii, dupa moarte sufletul
omului decedat intra ntr-o stare de
lipsa de simtire si inconstieta totala.
Aceasta nvatatura afirma ca dupa
moarte, sufletul se stinge si devine
inexistent; prin urmare, la moartea
fizica si trupul si sufletul mor. n
sprjinul acestei opinii, sunt invocate
doua argumente principale. n
primul rnd, sunt citate textele
biblice, n care moartea este descrisa
prin metafora somnului (Faptele
Apostolilor 7:60; 1 Corinteni 15:6; 1 b. Teoria purgatoriului. Potrivit
Tesaloniceni 4:13-15; Ioan 11:11). n teologiei catolice, dupa moarte,
al doilea rnd, se face comparatia sufletul unui om poate ajunge n unul
ntre o cutie formata din
patru cuie si patru
scnduri si fiinta umana.
Asa cum scndurile
mpreuna cu cuiele
formeaza o cutie, la fel si
trupul luat din tarna
mpreuna cu duhul de
viata de la Dumnezeu
formeaza un suflet viu.
Daca vom scoate cuiele
din scnduri si vor fi
asezate separat si
scndurile separat; cutia
dispare. Se afirma ca ceva
asemanator se ntmpla atunci cnd
trupul mort este depus n tarna si
duhul de viata este luat de
Dumnezeu; sufletul dispare, este
anihilat. Argumentul din comparatie
este foarte slab. n mod sigur,
raportul dintre suflet si cutia din
comparatia invocata mai sus este
radical diferit. Pe de alta parte, atunci
cnd Biblia compara moartea cu un
somn, nu este implicata ideea de
anihilare a sufletului dupa moarte.
Expresia biblica a adormi nu
trebuie nteleasa ca fiind inexistenta
sau anihilare. Sensul metaforei
somnului este cel putin dublu: mai
nti moartea este nteleasca ca un
somn odihnitor, pe care cei mntuiti
l merita din plin ? de observat este ca
metafora se refera la moartea celor
credinciosi. Apoi, expresia este un
eufemism pentru ncetarea vietii n
trup si o anuntare a nvierii. La fel
cum un om se trezeste dintr-un somn,
fie el si adnc, tot asa se vor trezi si
cei morti ? prin lucrarea nvierii
viitoare. n plus, n Biblie avem o
serie de texte biblice care afirma
limpede ca dupa moartea trupului,
sufletul continua sa existe ntr-o stare
de deplina constienta de sine (Luca
23:23; Matei 10:28; Apocalipsa 6:9-
11; 7:9-10; 2 Corinteni 5,9; Matei
22:32; Luca 16:19-31)
3
Studiu biblic
din cinci locuri diferite. Primul loc
este raiul, unde vor merge cei care
vor fi gasiti cu totul buni. Al doilea
loc este iadul, unde vor fi aruncati cei
cu totul rai. Al treilea loc este limbus
patrum, unde se gasesc sfintii din
perioada vechi-testamentara, al
patrulea loc este limbus imfantum,
unde se gasesc copiii care mor
nebotezati. Locul al cincilea este
purgatoriul, unde vor fi trimisi acei
oameni care nu sunt nici cu totul rai,
dar nici cu totul buni. Purgatoriul
este nteles ca un loc al purificarii, al
pedepsei si ispasirii pacatului facut
n viata. Ramnerea n purgatoriu
este temporara si poate fi prescurtata
prin medierea bisericii rugatoare,
prin slujbele de dezlegare si prin
faptele de milostenie facute de cei
din familie, n numele celui decedat.
Argumentele invocate de catolicism
pentru sustinerea teologiei
purgatoriului se bazeaza n special pe
traditie si pe textele din cartile
apocrife (2 Macabei 12:42-45). Noi
consideram ca teoria purgatoriului
este o nvatatura gresita si cu totul
nebiblica. Niciun text din Biblie nu
afirma existenta acestui loc. n plus,
teoria purgatoriului ofera
posibilitatea de mntuire si dupa ce
omul moare n pacate. O asemena
speranta nu numai ca este nebiblica,
dar este si desarta.
c. Teoria rencarnarii. Aceasta
nvatatura este sustinuta de religiile
orientale. Credinta n rencarnarea
sufletului este o doctrina necrestina,
care nu numai ca nu are niciun suport
bilbic, dar acceptarea ei duce la
negarea nvierii mortilor. nvierea
mortilor si rencarnarea nu poat
ramne ambele n picioare. Daca
rencarnarea este adevarata,
ntrebarea care se ridica este n ce
trup va fi nviat sufletul, avnd n
vedere ca n rencarnarile sale
succesive, sufletul a locuit n mai
multe trupuri.
Cont. la pag.04
CINCIZECIMEA
Studiu biblic

Cont.de la pag.03
unei parabole nu se regasesc n la starea intermediara, nu exista
ntrebarea ridicata pune n evidenta pasajul lucan, socotirea pasajului diferente majore. Daca pot fi
ca doctrina crestina a nvierii mortilor despre Lazar ca fiind o alegorie lasa observate anumite nuantari, acestea
se opune n mod vehement teoriei cuvntarea lui Isus fara o semnificatie se datoreaza faptului ca revelatia
orientale a rencarnarii. n acord cu coerenta. Pavel ne nvata ca dupa biblica se realizeaza n mod progresiv
Biblia, dupa moarte nu vine moarte, cei credinciosi nu sunt pe parcursul Scripturii.
rencarnarea, ci nvierea mortilor, anihilati, ci merg n cer, acasa la
care va fi urmata de judecata Domnul (2 Corinteni 5:1-10; Filipeni n Vechiul Testament, locul n care
viitoare.2. Sufletul omului decedat 1:21-23). n acelasi ton, Ioan declara merg cei morti este numit Seol. Seolul
traieste si dupa moartea trupului fizic ca sufletele celor decedati sunt vii, ele este tarmul celor morti, tara mortilor,
existnd n stare constienta n lumea locuinta mortilor. Vechiul Testament
Potrivit revelatiei biblice, la moarte de dupa mormnt (Apocalipsa 6:9- descrie Seolul ca avnd porti (Iov
nceteaza functiile biologice ale 11; 7:9-17; 20:4; Evrei 12:23). 17:16), ca fiind un loc ntunecos si
corpului, dar sufletul care a locuit n sumbru (Iov 17:13), este ca un
trupul decedat continua sa existe. Nu doar sufletele celor credinciosi monstru care mannca si nu se mai
Sufletul nu moare, el nu nceteaza sa continua sa existe dupa moarte, ci si satura (Proverbe 27:20; Isaia 5:14).
existe dupa moarte. Dupa moartea sufletele celor necredinciosi. n Matei Noul Testament completeaza aceasta
fizica, sufletul omului continua sa 10:28, Isus spune ca sufletul nu poate imagine, aratnd ca Locuinta mortilor
existe ntr-o stare de deplina fi ucis atunci cnd este ucis trupul. are porti (Matei 16:18), care pot fi
constienta de sine. Indiferent daca Dupa Domnul Isus, sufletul celui nchise sau deschise cu niste chei
omul a fost credicios lui Dumnezeu necredincios nu este anihilat, ci este (Apocalipsa 1:18). Dupa Vechiul
sau nu, dupa moartea fizica sufletul pierdut n Ghena. Exista parerea ca Testament, cei necredinciosi sunt dusi
continua sa traiasca si sa existe pentru doar sufletele celor credinciosi ca o turma n Locuinta mortilor, unde
vesnicie. Sufletul este creat sa existe continua sa existe dupa moarte nu mai au nicio speranta (Psalmul
pentru totdeauna. Cei care au fost (aceasta este teoria nemuririi 49:14). Trebuie sa observam ca
credinciosi n viata de pe pamnt vor conditionate). Aceasta opinie este Vechiul Testament, nu ne spune prea
fi pentru totdeauna cu Domnul, iar cei contrazisa n mod vehement de multe despre conditia sufletelor celor
necredinciosi vor fi pedepsiti sa nvatatura Scripturii, care arata ca si morti n necredinta. Revelatia cu
ramna n Ghena pentru vesnicie. cei necredinciosi vor continua sa privire la acest aspect va fi facuta mai
Textele biblice care sustin acest existe n mod constient dupa moartea clara n Noul Testament.
adevar sunt coplesitor de multe, de fizica si ca vor fi pierduti sub judecata
clare si de convingatoare. focului Ghenei (Luca 16:19-31; Dar ce putem spune, pe baza
Apocalipsa 14:11-13; 20:12; Matei Vechiului Testament, despre locul n
Cu privire la sufletele celor 25:46; Romani 2:5-10). care mergeu sufletele credinciosilor
credinciosi, Biblia arata ca ele decedati? Exista ideea ca Locuinta
continua sa existe dupa moarte. Cu Asadar, dupa aceasta succinta mortilor era compartimentata n doua
ocazia transfigurarii lui Isus, cu el s- investigare a textelor biblice, locuri, pregatite pentru cei buni si
au aratat doi sfinti din vechime, care concludem prin a afirma ca dupa pentru cei rai. Cei credinciosi se
desi au murit (Moise), totusi sufletele moartea fizica, sufletul omului duceau n compartimentul celor
lor traiau si vorbeau cu Isus (Matei decedat continua sa traiasca, drepti, unde se bucurau de odihna, iar
17:1-13). Domnul Isus a spus ca indiferent daca n viata de pe pamnt a cei necredinciosi se duceau n
sufletele patriarhilor decedati nca din fost credincios lui Dumnezeu sau nu. compartimentul celor pacatosi. Desi
vechime sunt vii, Dumnezeu fiind n mod evident, locul si conditia aceasta parere ar putea gasi sprijin n
Dumnezeul lor (Matei 22:32). sufletelor celor decedati sunt radical pasajul despre bogatul si Lazar,
Continuitatea existentei sufletului si diferite, functie de credinta sau totusi, este prea mult sa afirmam ca
dupa moartea trupului este clar necredinta lor n Dumnezeu, avuta n Vechiul Testament contine nvatatura
dovedita de spusele lui Isus n timpul vietii terestre. 3. nvatatura despre o locuinta a mortilor
relatarea despre bogatul necredincios bilblica vechi-testamentara despre compartimentata n doua locuri: unul
si Lazar (Luca 16:19-31). Uneori, se starea intermediara pentru cei drepti si unul pentru cei
afirma ca acest pasaj este o parabola nedrepti
imaginata de Isus si nu o relatare cu nca de la nceput, trebuie sa
valoare istorica. Pe lnga faptul ca observam ca ntre pozitia Vechiului si
niciuna dintre elementele particulare pozi?ia Noului Testament cu privire Cont. la pag.18

CINCIZECIMEA

4

Subiectul rapirii Bisericii
este intrinsec legat de cel al revenirii
Domnului Isus Hristos a doua oara pe
pamant. Cred ca nu este tanar crestin
care sa nu fi vazut cel putin un episod
din seria Left Behind sau care sa
nu fi citit cel putin un volum din seria
cartilor care au stat la baza
ecranizarii acestui film care
debuteaza inca de la inceput cu
momentul rapirii credinciosilor la
cer. Nu poti viziona filmul fara sa iti
pui intrebarea cand va avea loc
rapirea sau sunt eu pregatit pentru a fi
rapit sau nu? Isus a vorbit de multe
ori despre intoarcerea Lui. De
aceea, si voi sa fiti gata; caci Fiul
omului va veni in ceasul in care nu va
ganditi (Matei 24:44). El a zis: Ma
voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca
acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi
(Ioan 14:3).
Cartea Apocalipsa face referiri
frecvente la intoarcerea lui Hristos,
incheindu-se cu promisiunea lui
Isus: Da, Eu vin curand, iar
raspunsul lui Ioan este: Amin! Vino,
Doamne Isuse! (Apocalipsa 20:22).
Asa ca in loc sa ne punem
intrebari de genul cand, unde si cum
ar trebui mai degraba sa meditam la
raspunsul dat de Ioan la sfarsitul
Apocalipsei, raspuns care ar trebui sa
caracterizeze starea noastra
sufleteasca: Amin! Vino, Doamne
Isuse!. Adevaratul crestinism ne
instruieste s-o rupem cu paganitatea
si cu poftele lumesti, si sa traim in
veacul de acum cu cumpatare,
dreptate si evlavie, asteptand fericita
noastra nadejde si aratarea slavei
marelui nostru Dumnezeu si
Mantuitor Isus Hristos (Tit 2:12-
13). Termenul Maranatha din 1
Corinteni 16:22 inseamna Domnul
nostru vine!
Oare chiar tanjesc tinerii dupa
intoarcerea lui Hristos? Cu cat sunt
mai prinsi in placerile acestei vieti si
cu cat neglijeaza partasia crestina si
relatia lor cu Hristos, cu atat vor tanji
mai putin dupa intoarcerea Lui. Pe de
alta parte, multi crestini care trec prin
momente de suferinta sau persecutie,
sau care sunt mai in varsta sau cei a
caror umblare zilnica cu Hristos este
vitala si profunda vor dori tot mai
intens ca Hristos sa se intoarca. Intr-
un fel, asadar, masura in care dorim
intoarcerea lui Hristos reprezinta
masura conditiei spirituale a vietii
noastre la un moment dat. Aceasta
dorinta reprezinta si dimensiunea
masurii in care vedem lumea asa cum
este cu adevarat, asa cum o vede
Dumnezeu, in robia pacatului si in
razvratire impotriva lui Dumnezeu,
si sub puterea celui rau. (1 Ioan 5:19).
Este recomandabil unui tanar sa
inceapa un seminar biblic de trei ani?
Ce se intampla daca Isus Hristos se
intoarce cu o zi inainte de terminarea
respectivelor studii, inainte de a avea
orice sansa sa petreaca un timp
semnificativ in respectiva slujire?
Categoric este necesar sa ne
dedicam activitatilor de lunga durata.
Exact pentru acest motiv nu a vrut
Isus sa stim vremea intoarcerii Lui.
El vrea sa fim antrenati in ascultarea
de El, indiferent care ne va fi viata
pana in momentul intoarcerii Lui. A
fi gata pentru intoarcerea lui Hristos
inseamna sa asculti cu credinciosie
de El in prezent, fiind implicat activ
in orice lucrare la care te-a chemat.
Prin natura situatiei, din moment ce
nu stim cand Se va intoarce, in ziua
aceea, fara indoiala, vor fi tineri in
ultimul an de studiu care nu-si vor
folosi niciodata cunostintele ca sa-si
profeseze meseria lor. In ziua aceea,
vor fi parinti care nu isi vor vedea
copii casatoriti sau la casa lor, vor fi
multi altii care nu vor mai ajunge
niciodata sa isi vada visul cu ochii.
Dar tuturor acelor credinciosi, Isus le
va zice: Bine rob bun si credincios;
ai fost credincios in putine lucruri;
intra in bucuria Stapanului tau
(Matei 25:1).
Pentru un studiu mai amanuntit,
tinerii pot studia doctrina intoarcerii
lui Hristos plecand de la cartea de
teologie sistematica scrisa de W.
Grudem pe care o recomandam cu
5
Pagina tinerilor
toata caldura. Iar, mai jos redam o
lista a tuturor pasajelor care se refera
cel mai direct la semnele care vor
aparea inainte de intoarcerea lui
Hristos:
Predicarea Evangheliei la
toate natiunile (Marcu 13:10; Matei
24:14);
Necazul cel mare;
Profetii mincinosi, semne si
minuni inselatoare;
Semne din cer;
Omul faradelegii si
lepadarea de credinta;
Mantuirea lui Israel.
Cand vor incepe sa se intample
aceste lucruri, sa va uitati in sus, si sa
va ridicati capetele, pentru ca
izbavirea voastra se apropie (Luca
21:28).
Incheiem cu urmatoarele
intrebari de aplicatie personala:
In prezent, drag
tanar, te simti pregatit pentru
intoarcerea lui Hristos?
Daca ai sti ca Se intoarce in
urmatoarele douazeci si
patru de ore, ce situatii sau
relatii ai vrea sa indrepti
inainte de revenirea Lui?
Crezi ca porunca de a fi gata
presupune o incercare de a
indrepta acele lucruri acum,
chiar daca crezi ca este
improbabil ca El sa Se
intoarca astazi?
Poti afirma ca doresti cu
nerabdare intoarcerea lui
Hristos?
Daca nu simti ca doresti din
toata inima intoarcerea lui
Hristos, care factori din viata
ta crezi ca atenueaza o
asemenea dorinta?
Maranatha! Amin! Vino,
Doamne Isuse!
Lucian Marian
CINCIZECIMEA
Pagina scolii duminicale

amintindu-ne ca fiecare este un sa se dezvolte asa cum e descris in

copil special al lui Dumnezeu, cu Psalmul 1 nu e o sarcina usoara.
potential nelimitat.
Legatura dintre parinti si Un sistem puternic de valori
copii este solul pe care va creste c r e s t i n e v a a v e a u n e f e c t
copilul ceea ce inseamna ca este incomensurabil in vietile copiilor tai.
nevoie sa facem cateva ajustari in Ii va calauzi in momente cruciale de
atmosfera caminului pentru a-i luare a deciziilor, le va arata drumul
ajuta sa creasca si sa se dezvolte. spre integritate si le va tine sufletele
Copii au nevoie, de asemenea, de langa Dumnezeu. Valorile ofera
soarele drgostei si afectiunii simtamantul ca ai un scop in viata.
noastre, de zilnica irigare din Sunt standardele dupa care se
invataturile blande din Cuvantul masoara comportamentul. Valorile
lui Dumnezeu si experientele reprezinta de asemenea calitati ale
Cresterea unui copil seamana vietii, de curatirea prin disciplina si sufletului si conteaza in fiecare aspect
mult cu dezvoltarea unui pom. De ce de protectia fata de vanturile si al vietii. Fara niste valori si credinte
este nevoie ca un pom sa creasca furtunile puternice, care sunt mai solide, copii nu stiu ce sa creada, sunt
puternic? De o mostenire genetica mult decat ar putea ei suporta. confuzi in privinta identitatii lor, iar
sanatoasa, de cel mai bun pamant imaginea lor de sine sufera.
pentru acel tip de pom, de apa, de Valorile incep cu DUMNEZEU Cand copii adopta
ingrasamant, tundere, lumina salara TRAIESTE valorile valori crestine, ei se simt iubiti,
si protectie pe timp de furtuna. PREDA valorile acceptati, se simt in siguranta; fac
De ce este nevoie in cresterea PROTEJEAZA mintea copilului alegeri responsabile si se simt
unui copil? De o baza genetica buna. tau aprobati de catre familie si
Asa cum unii copii sunt inalti si unii FA O DIFERENTA clara intre bine c o m u n i t a t e . Va l o r i l e m o r a l e
scunzi, tot asa unii manifesta in mod si rau puternice sunt rare in ziua de azi.
natural mai multa compasiune decat DEZVOLTA respectul de sine si A-i invata pe copii sa
altii. Acest lucru vine odata cu increderea traiasca dupa valori crestine este cea
mostenirea lor genetica. Face parte OFERA OCAZII de luare a mai importanta responsabilitate a
din personalitatea innascuta. deciziilor parintilor.
Inseamna ca ceilalti nu pot ARATA-LE copiilor tai Responsabilitatea
invata aceste velori de baza? Sigur ARATA ca DUMNEZEU este primordiala a parintilor nu este
ca pot! Dar probabil va fi nevoie de REAL fericirea copiilor, ci dezvoltarea
mai mult efort si practica, de mai A educa un copil in spiritul unor caracterului lor. ( Haim Ginott)
multa incredere in Dumnzeu. solide valori crestine un pom sadit Pagina realizata de
Apreciem copii asa cum sunt, langa un izvor de apa, un pom care Roxana Adascalului& Ema Botezatu

CINCIZECIMEA

6

Ne apropiem cu pasi repezi de
timpul sfrsitului acestei lumi, care
nc de la ntocmirea ei a fost
marcat de multe ntmplri
importante. Dar, de departe, cel mai
mare eveniment pentru omenirea
crestin va fi rpirea bisericii. n
Apocalipsa lucrurile ne sunt
prezentate simbolic, dar slava lui
Dumnezeu st n ascunderea
lucrurilor mrese si doar El poate
drui lumin asupra lor.Fiecare
dintre noi ne punem fr ndoial
ntrebarea: Cum trebuie s arate
viata noastr, ca s putem avea parte
de rpire?
Drumul spre rpire se aseamn
cu un drum european, plin de semne
de circulatie.Dac vrem s ajungem
la destinatie va trebui s respectm
toate semnele cu mare atentie. Nu
putem cltori dup bunul nostru
plac, ascultnd de firea pmnteasc Mireasa lui Cristos si s se bucure o
si mplinindu-i voia, ci trebuie s
traim veghid la toate aspectele vietii
de zi cu zi, cci fiecare clip si are
nsemntatea ei. Noi, copiii lui
Dumnezeu avem ca ndreptar Sfnta
Scriptur, asa c citind-o, meditnd
asupra ei zilnic, nu ne putem rtci
de la Adevr.
Pentru multi asteptarea zilei celei
mari a devenit rutin, astfel vegherea
scade si nu numai pcatele ne pot
deraia de pe cale ci chiar indiferenta
sau obisnuinta, sau chiar diverse
griji care si pun tot mai des
amprenta pe inimile si mintea
noastr si ne abat gndurile la
firescul efemer .
Pagina surorilor
n Evanghelia dup sculat si si-au pregatit candelele.
Luca cap.21 cu vers 8. Cele nechibzuite au zis celor
34-36 scrie clar: intelepte: "Dati-ne din untdelemnul
"Luati seama la voi vostru, caci ni se sting candelele."
insiva, ca nu cumva sa 9. Cele intelepte le-au raspuns: "Nu;
v i s e i n g r e u i e z e ca nu cumva sa nu ne ajunga nici
inimile cu imbuibare noua nici voua; ci mai bine duceti-va
de mancare si bautura la cei ce vand untdelemn si
si cu ingrijorarile cumparati-va."
vietii acesteia, si astfel
ziua aceea sa vina fara 10. Pe cand se duceau ele sa cumpere
veste asupra voastra. untdelemn, a venit mirele: cele ce
erau gata au intrat cu el in odaia de
Caci ziua aceea va veni ca un lat nunta si s-a incuiat usa.
peste toti cei ce locuiesc pe toata fata
pamantului. 11. Mai pe urma, au venit si celelalte
fecioare si au zis: "Doamne,
Vegheati, dar, in tot timpul si rugati- Doamne, deschide-ne!"
va, ca sa aveti putere sa scapati de
toate lucrurile acestea care se vor 12. Dar el, drept raspuns, le-a zis:
intampla si sa stati in picioare "Adevarat va spun ca nu va cunosc!"
inaintea Fiului omului." 13Vegheati, dar, caci nu stiti ziua,
nici ceasul in care va veni Fiul
ntr-adevr ziua aceea va veni pe omului.
neasteptate, ca un hot si deci nimeni
Asadar, ca si fecioarele cele
nu poate sti cnd va fi ea, doar Tatl.
Asadar, Domnul poate veni chiar la chibzuite s avem belsug de ulei n
noapte, chiar mine si totusi dac va candela inimii noastre si s-l
mai zabovi, putem noi s plecm asteptm pe Mirele nostru, Domnul
fizic, cci viata noastr nu ne aprtine Iubirii, care nu va ntrzia si va veni
ci este n mna Lui. Fiecare zi din asa cum a promis s-si rpeasc la
viata asta trectoare trebuie trit cer mireasa sfnt. Trim vremuri n
frumos ca n lumina zilei, cu scop de care observm c scripturile se
a mosteni viata vesnic, Orice suflet mplinesc punt cu punct n fiecare zi.
se va strdui s triasc n sfiintenie, Se apropie clipa revenirii
dac doreste s fac parte din Celui care ne-a mntuit si ne-a
promis c dac vom crede, vom
vesnicie la Nunta Mielului. asculta si vom mplini cuvntul Su,
vom avea parte de viat vesnic
Ar trebui s stim un lucru, cci alturi de El.
nimic nu ne calific pentru mprtia
de sus: dac nu veghem , dac Ioan spune spre finalul Apocalipsei,
adormim, dac nu avem ulei n cap 22:17:
candel, ziua aceea ne poate gsi . Si Duhul si Mireasa zic: "Vino!", si
nepregtiti si nevrednici de a sta la cine aude sa zica: "Vino!", si celui ce
mas cu Mielul lui Dumnezeu. S ii este sete sa vina; cine vrea sa ia apa
fim chibzuiti ca fecioarele cele vietii fara plata!
nselepte asa cum le descrie
AMIN, AMIN, Vino Doamne Isuse!
evanghelia dup Matei n capitolul
25.1:13.
. La miezul noptii, s-a auzit o
strigare: "Iata mirele, iesiti-i in
intampinare!" Elena Marin Alexe
7. Atunci toate fecioarele acelea s-au
CINCIZECIMEA
7
Pagina evanghelistului
Dragi cititori,
Continuam periplul nostru in
descoperirea voii lui Dumnezeu in
lucrarea de evanghelizare prin studiul
celui de-al treilea pilon al marii
trimiteri, si anume,
christocentrismul mesajului.
Am studiat primii doi stalpi ai
evanghelizarii, proclamarea unui
mesaj specific si dependenta
mesagerului de Duhul Sfant am
vazut necesitatea parcurgerii acestor
doi pasi; aceiasi importanta trebuie sa
o dam si nevoii de a il avea pe
Domnul Isus Hristos ca Mantuitor in
centru mesajului nostru.
Mesajul evangheliei trebuie sa
aibe mai putin focus pe logica si pe
dovedirea unei doctrine(desi, si
acestea au locul si timpul lor) si mai
multa concentrare pe un adevarul
spiritual fundamental revelat in
Sfanta Scriptura. (Galateni 1:4; 1
Ioan 3:16).
E important de retinut aspectul
ca fr Isus, mesajul nostru nu este
crestin. Chiar si atunci cnd avem de-
a face cu povestiri din Vechiul
Testament, noi n mod inevitabil
trebuie sa ntoarcem atentia spre
CINCIZECIMEA
Hristos. De ce? Atributele lui
Dumnezeu pe care le vedem n
Scriptur sunt ntrupate n persoana si
lucrarea lui Isus Hristos. Povestirile
din Vechiul Testament au mplinirea
lor final n El. Nu exist crestinism
n afar de Hristos.
Iata cateva principii
scripturale centrate in Hristos:
Noi nu trebuie sa ne rusinam
de Evanghelia lui Hristos
(Rom. 1:16)
Predica despre crucea lui
Hristos este nebunie si un obstacol n
propasirea fireasca, dar este puterea
si ntelepciunea lui Dumnezeu
pentru mntuire (1 Corinteni 1:18,
23,24)
Nu exista un fundament mai
important pentru Evanghelie dect
Isus Hristos (1 Corinteni 3:11)
Evanghelizarea centrata in
Hristos va atrace oamenii la El (Ioan
12:32)
Adevaratii copii ai lui
Dumnezeu au o evanghelie
cristocentrica. (1 Corinteni 9:16)
Din cnd n cnd, auzim de
doctori care fac operatii chirurgicale
8
pentru care nu sunt calificati. Dar
exist predicatori necalificati. Ei sunt
vinovati de malpraxis spiritual pentru
c prezint un mesaj evanghelic care
nu are adevrul fundamental. Ei spun
oamenilor s cread, dar nu-i
avertizeaz de Iad. Ei nu le spun
despre importanta pocintei. Ei nu
subliniaz moartea lui Isus pe cruce.
Ei nu mprtsesc faptul c Isus este
singura cale spre Dumnezeu. n
schimb, ei l ofer lui Isus ca si cum ar
fi un produs de cumprat, ceva ce le
va face viata un pic mai bun.
Uneori oamenii mbrtiseaz o
versiune rtcit a Evangheliei si,
prin urmare, au o sperant fals. De
aceea Dumnezeu a spus despre
profetii mincinosi: Leag n chip
uuratic rana fiicei poporului Meu,
zicnd: Pace! Pace! i totui nu
este pace! (Ieremia 6:14).
Cnd Dumnezeu l-a condus pe
Filip n desert s mprtseasc
Evanghelia cu un famenul etiopian,
mesajul su a fost centrat pe Scripturi.
Noi citim n Faptele Apostolilor 8:35:
"Atunci, Filip a luat cuvntul, a
nceput de la Scriptura aceasta i i-a
propovduit pe Isus".
Orice prezentare eficient a
Evangheliei trebuie s fie biblic,
deoarece Cuvntul lui Dumnezeu nu
se va ntoarce fara rod (vezi Isaia
55:11). Cuvintele noastre vor reveni
fara rod, dar Cuvntul lui Dumnezeu
niciodat.
Prezentarea lui Filip a Evangheliei
a fost centrata pe Isus Hristos. Totul
se refer la El. Evanghelia este Isus.
Isus nscut, rstignit, nviat din morti
si venind din nou. Este o relatie cu
Dumnezeu prin Isus Hristos, singura
cale spre Tatl.
Cont. la pag. 9
 Pagina evanghelistului

Cont. de la pag. 8 ingrijorati, parintii au confruntat-o pe scris: Sincer, doresc sa traiesc in

Cassie cu aceste scrisori si aceasta s-a mod total si complet pentru
Evanghelia, pe scurt, este exteriorizat violent fata de ei, Dumnezeu. Pare greu, insa cu
aceasta: Hristos a murit pentru acuzandu-i de incalcarea intimitatii, siguranta merita
de faptul ca nu o iubesc si ca nu o Fara indoiala, o astfel de
pcatele noastre si a fost ridicat din
inteleg. atitudine vine in momentul cand
morti n a treia zi. ncorporati acest Acestia au mutat-o de la scoala singurul lucru important din viata
gnd profund n mintea voastr - si de stat la o scoala privata crestina in noastra este ascultarea si ramanerea
apoi mprtsiti-l cu ceilalti. incercarea de a o aduce pe fiica lor pe in dependenta de Dumnezeu.
Aceasta este povestea unei eleve drumul cel bun si observand pericolul Cci, dac trim, pentru
de liceu de 17 de ani care a platit cu de moarte in care aceasta se afla. Domnul trim i, dac murim, pentru
viata cnd a rspuns da intrebarii Momentul zero a lui Cassie a Domnul murim. Deci, fie c trim, fie
Crezi in Dumnezeu?. Aceasta fost o seara de inchinare in incinta c murim, noi suntem ai Domnului.
intamplare a avut loc in in aprilie scolii la care a fost si ea invitata si Romani 14:8
1999, la Liceul Columbine din unde, dupa spusele celor care au fost
Colorado, intamplare care a zguduit prezenti, Cassie a fost transformata.
intregul pamant in momentul acela. Cassie si-a notat acea data de 6
Persoana care a pus ntrebarea a fost martie 1997, ca si a doua data de
unul dintre cei doi colegi ai ei care au Robert Adasclului
nastere. S-a intors acasa si i-a
intrat n incinta liceului cu intentia si declarat mamei ei urmatoarele
scopul de a ucide ct mai multi dintre lucruri: Mama, m-am schimbat. M-
colegii lor studenti si profesori. am schimbat total. Stiu ca iti vine
Inima intamplarii descrise nu greu sa crezi, dar o sa iti dovedesc.
este povestea mortii lui Cassie, ci mai O luna mai tarziu, ea avea sa
degrab despre dependenta de treaca prin incercarea pentru care a
Domnul si Mantuitorul ei, Isus fost pregatita de Dumnezeu si pentru
Hristos si pregatirea pe care care trebuia sa isi dovedeasca
Dumnezeu a facut-o in viata lui dragostea si dependenta.
Cassie pentru ce avea sa se intample. Cu o seara inainte, pe o bucata de
Dumnezeu a lucrat in viata ei hartie pe care i-a inmanat-o unei
nct, boldul mortii sa nu mai aiba prietene in dimineata martiriului, ea a
insemnatatea pe care ar aveao in viata
unui om a carui inima nu este in
totalitate dependenta de Dumnezeu.
Evenimentele care au condus la
transformarea ei au inceput cu 2 ani si
jumatate inainte, cand Cassie era in
clasa a noua, in momentul in care
rebeliunile adolescentei incepeau sa
isi faca mai mult simtita prezenta.
Parintii au descoperit in
corespondenta fiicei lor, conversatii
ingrijoratoare pe care le avea cu una
dintre colegele ei cu privire la
domenii nepotrivite pentru un
adolesecent si mai ales pentru un
adolescent crestin, de la discutii cu
tenta sexuala, discutii despre droguri,
automutilare, sinucidere si pana la
frustrari care includeau amenintari cu
moartea asupra diferitilor colegi de
scoala si profesori.
Socati de cele descoperite si

CINCIZECIMEA

9
Pagina copiilor

Ma bucur dragi copii, sa ne

regasim pe aceasta pagina mult
asteptata. Nu a trecut prea mult timp
de cand v-am povestit cate ceva despre
Pilda Semanatorului.
Dupa cum bine stiti, copiii de la
clubul Ghedeon, se intalnesc in
fiecare sambata impreuna cu
invatatori si parinti. Aici, am invatat
cateva lucruri interesante despre
Ghedeon, Abel si Noe.
Totodata, invatam sa pictam , sa
cantam si sa vorbim in limba engleza.
Sunt bucuroasa, sa stiu ca, tot mai
multi copii isi doresc sa se implice si sa
participe la aceste intalniri. Am cules
cateva ganduri, impresii, ale unor
copii, care si-au exprimat bucuria pe
care o resimt atunci cand suntem
impreuna sa invatam din Scriptura.
Va impartasesc aceste impresii
si voua si totoddata, cateva imagini din
timpul nostru. Sper sa va placa si va
asteptam cu drag la clubul
GHEDEON!!!!!!!!!
La intrebare ce ti-a placut cel ma
mult la Clubul Ghedeon? Angelina ne
raspunde: Mie, mi-a placut cel mai
mult, atunci cand am confectionat
mielutul ce ne amintea despre jertfa
lui Abel, apoi, cand am pictat fiecare
arca lui Noe.
Tot Angelina mai spune:La club
noi invatam despre Dumnezeu
cantam, invatam engleza si avem si
alte acttivitati. Atmosfera din timpul
activitatilor e minunata.
Pot sa va spun ca pentru mine e cel
mai deosebit loc si abia astept sa ne
revedem in fiacare sambata.
Cu drag Adina

CINCIZECIMEA

10
 Pagina copiilor

CINCIZECIMEA

11
Pagina familiei
Csniciile reusite sunt
rareori rezultatul unui accident.
S-ar putea s existe unele
exceptii, ns, n general, atingem
mretia marital investind timp si
energie n
csniciile noastre, cu
ndemnare si credinciosie.
Domnul nostru doreste ca
toti oamenii cstoriti s se
bucure de csnicii fericite si
mplinite. El este un Dumnezeu
relational, care exist ntr-o
relatie triunic desvrsit. Isus a
afirmat c El a venit pentru ca noi
s avem viat din belsug (Ioan
10:10). Exist ceva mai important
ntr-o cultur a relatiilor stricate
dect ca biserica s arate lumii c
mplinirea poate trece dincolo de
nivelul personal, ntr-o csnicie
dedicat care onoreaz pe
Dumnezeut
n lucrarea de slujire,
csnicia ofer o ocazie de aur
pentru a mprtti Evanghelia.
Slav lui Dumnezeu c oamenii
nc apeleaz la biseric atunci
cnd au nevoie de ajutor, cnd au
probleme n csnicie sau cnd
caut idei pentru a-si mbuntti
viata de familie. Nu este lucrarea
de slujire mult mai usoar cnd
oamenii si recunosc nevoia si vin
la noi dect atunci cnd noi
trebuie s-i cutm si s le
artm nevoia pe care o caut
Oamenii sper c noi
avem rspunsuri si vor s vad
dovada c noi trim ceea ce
CINCIZECIMEA
spunem, c noi csnicia, iar aceste diferente sunt
experimentm n mod multiple. ntrm ntr-o relatiei de
personal rodul relatiei cstorie cu personalittidiferite,
noastre cu Cristos. Ei vor s vad
veridicitatea cuvintelor noastre.
provenind din familii diferite, cu
sperante, visuri, asteptri si
Noi le putem oferi mai mult dect preferinte diferite. De fapt,
niste cuvinte goale si sperante csnicia este n multe privinte o
zadarnice. experient trans-cultural. Prin
Voi prezenta n acest urmare, cnd aceste diferente se
articol opt caracteristici, abordri ciocnesc, ele pot usor da impresia
si atitudini care caracterizeaz unei probleme adevrate. n
csniciile fericite, mplinite, care realitate, nu diferentele sunt
aduc cinste lui Dumnezeu. Aceste p r o b l e m a n t r- o c s n i c i e .
idei sunt dovedite si, din fericire, Dumnezeu a creat n mod
usor de folosit att n lucrare ct si intentionat brbatul si femeia
n propriile noastre csnicii. Cnd diferii, cu un scop, iar El vrea s
veti nvta si predica despre onorm si s folosim aceste
cstoria sntoas si cnd veti diferente, nu s le eliminm (1
consilia cuplurile care vor s-si Corinteni 12).
cldeasc familii puternice, ntr-o csnicie care aduce
cutati s mprtsiti aceste cinste lui Dumnezeu, partenerii
caracteristici esentiale. ttiu cum s-ti exprime aprecierea
Eu definesc csnicia de ti pretuirea, nu doar fat de ceea
succes drept acea csnicie n care ce face cellalt, ci si fat de ceea
ambii soti si iubesc relatia si sunt ce acesta sau aceasta este. Exist o
ncntati de directia n care ocazie continu de a se ajuta unul
aceasta merge. Mai mult, o pe cellalt s vad la sine nsusi
csnicie de succes este posibil lucrurile pe care Dumnezeu le-a
cnd ambii parteneri mprtsesc creat, le apreciaz si le iubeste,
dragostea lui Cristos si l lucruri pe care fiecare partener are
glorific. Pentru a se califica adesea probleme s le vad
pentru o csnicie de succes singur. Nu ne este greu s ne
cuplurile nu trebuie s-si iubeasc vedem problemele, mai greu ne
relatia din aceleasi motive, ct este ns s vedem valoarea etern
timp ambii si iubesc csnicia. pe care a pus-o Dumnezeu n
Aceasta va fi o mare usurare fiecare dintre noi. Identificarea,
pentru cei ce cred c sunt prea ncurajarea si mrturisirea
diferiti pentru a putea avea o lucrurilor bune va ajuta la cldirea
csnicie reusit. unei relatii, mai mult dect
R E S P E C TAT I - V scoaterea n evident a lucrurilor
/ O N O R AT I - V negative.
DIFERENTELE
Diferentele pot pune la
ncercare orice relatie, n special Cont. la pag 13
12

Continuare de la pag 12
DEMONSTRAI
UN ADEVRAT
INTERES UNUL FAT
DE CELLALT
O trstur comun a
csniciilor aflate n declin este
pierderea treptat a interesului unul
fat de cellalt sau luarea ca ti ceva
cuvenit a celuilalt. Multi oameni
uit simplul fapt c esenta
romantismului veritabil este
fascinatia si interesul unuia fat de
cellalt.
La nceput, cnd
cuplurile se bucur de ncnttoarea
etap de infatuare, cei doi sunt
captivati unul de cellalt. Se agat
de fiecare cuvnt si se bucur de
procesul cunoasterii reciproce. De
fapt, intimitatea poate fi definit
drept cltoria n care cunoastem si
suntem cunoscuti. A fi profund
interesati de cineva si a avea pe
cineva interesat de noi ne face s ne
simtim bine, ngrijiti si iubiti.
Pentru a mentine
aprins flacra romantismului si a
pasiunii ntr-o cstorie, cuplurile
trebuie s rmn dedicate dorintei
de a se cunoaste reciproc. Dup ce
petrecem mpreun mai multi ani ne
este usor s cedm n fata iluziei c
nu a mai rmas nimic de descoperit.
Totusi, adevrul este c am fost
creati ntr-un mod uimitor si
complicat si c o viat nu este
suficient de lung pentru a cunoaste
pe deplin orice alt fiint uman.
Sunt cstorit cu sotia
mea de mai bine de 32 de ani si nc
nvt mereu lucruri noi despre ea. ti
pentru ca lucrurile s fie
interesante ea se schimb mereu.
Aceasta este ns o veste bun, cci
esen?a romantismului adevrat
este o viat plin de fascinatie fat
de sotia mea. Cu toate acestea, am
nvtat s mentin flacra noastr
arznd rmnnd interesat de ea si
cutnd noi modalitti de a-i
transmite c o gsesc captivant.
CONCENTRAI-V
ASUPRA LUCRURILOR
POZITIVE
n aceast lume czut,
nu vom duce niciodat lips de
lucruri negative ti de probleme. Un
partener imperfect, de genul lucrare-
n-desfsurare, v poate zdrnici
adesea cele mai bune planuri si poate
constitui o retet continu de
dezamgire. Cu toate acestea, chiar
dac avem un timp zilnic limitat de
gndire, modul n care l investim va
influenta n mod material experienta
si sentimentele noastre.
S spunem c aveti
dou ore pe zi disponibile n care s
v gnditi la csnicia si la partenerul
dumneavoastr. Dac trei sferturi din
acel timp l folositi pentru a v gndi
doar la lucrurile care v deranjeaz si
un sfert la lucrurile care v plac si pe
care le apreciati, cum v veti simtit
Probabil de trei ori mai negativist
dect optimist.
Nu sugerez aici c ar
trebui s ignorati lucrurile negative,
ns trebuie s decideti n ce v veti echilibru sntos ntre mplinirea si
investi gndurile. Modul n care
investiti ce ati primit de la Dumnezeu
va afecta n mod semnificativ ceea ce
veti primi n schimb. Oamenii care se
bucur de csnicia lor vor petrece
mai mult timp gndindu-se ce le
place, ce iubesc, ce pretuiesc si ce
apreciaz la partenerii si la csnicia
lor (Filipeni 4:8).
INVESTII N
OAMENI
Unul dintre domeniile
n care bisericile mpiedic adesea
13
Pagina familiei
dezvoltarea unor csnicii reusite si
mplinite este aluzia c odat
cstorit, cstoria devine mai
important dect oamenii din ea. A
tri o viat care d cinste lui Cristos si
a avea o csnicie care d cinste lui
Cristos nseamn sacrificiu. Totusi,
cresterea, dezvoltarea si bunstarea
indivizilor sunt esentiale.
Cstoria nu exist
separat de oamenii din ea, asa c nu
poate fi mai sntoas dect indivizii
pe care-i reprezint. Cnd doi oameni
se cstoresc, fiecare rmne pe
deplin responsabil s devin tot ceea
ce l-a creat si chemat Dumnezeu s
fie. n csnicie, ei au adugat doar o
alt entitate (csnicia) pe care trebuie
acum s o hrneasc si s o creasc.
De fapt, elementele eterne ale unei
csnicii sunt membrii ei, nu relatia
(Matei 22:29, 30). Dac vom
considera n mod gresit csnicia mai
important dect membri ei, i vom
ncuraja s se concentreze mai mult
asupra lucrurilor temporare dect
asupra celor eterne.
Isus a spus c cea mai
mare porunc este s iubim pe
Domnul cu toat fiinta si pe
aproapele nostru ca pe noi nsine
(Matei 22:36-40). O csnicie reusit
ncurajeaz oamenii s gseasc un
bunstarea fiecrei persoane, si
sntatea si bunstarea relatiei,
observnd totodat modul n care
acestea sustin scopurile finale ale lui
Dumnezeu.
Cont. la pag 14
CINCIZECIMEA
Pagina familiei

Continuare de la pag 13 vorbi clar, este mult mai greu a nvta exista un nvingtor si un pierztor.
s fim buni asculttori. Multe Cnd faceti parte dintr-o echip, fie
deficiente n comunicare apar cnd cstigati, fie pierdeti ca echip. Ideea
N V TAT I S asculttorul se preface c ascult n unui rezultat de tipul cstig-pierdere
` C O M U N I C AT I
timp ce n realitate este un vorbitor n este o iluzie demonic.
BINE
asteptare. n loc s asculte ce are Din contr, cuplurile reusite
Cuplurile cu probleme
cellalt de spus, acesta si caut adopt o politic fr pierztori, ele
identific o comunicare deficitar ca
replica sau se gndeste cum s-i arate nu accept ca vreunul dintre
principal cauz a problemelor din
celui ce vorbeste greselile. Aceast parteneri s simt c a pierdut. Cei
csnicie. Dat fiind complexitatea
abordare nu va da dovad niciodat doi se vd colegi de echip cu
inerent a comunicrii verbale, ce
de dragoste si preocupare. Ea nu face Domnul si l las pe Dumnezeu s-i
alta cauz ar fi mai plauzibil?
altceva dect s drme o relatie n ajute s gseasc solutii cu careambii
Adugati niste sentimente puternice
loc s o zideasc. O bun ascultare s fie de acord. Modurile n care
la miza csniciei si veti vedea cum
implic o concentrare asupra auzirii, acestia si depsesc diferentele le
comunicarea devine si mai
ntelegerii si a preocuprii fat de cel permite s rmn cu un sentiment de
complicat.
ce vorbeste, att n privinta pace divin si de biruint.
Cuplurile care raporteaz un
cuvintelor ct si a sentimentele lui. Dumnezeu i conduce uneori
nivel ridicat de bucurie si mplinire n
Fcnd astfel i transmitem c pe oameni spre rezultate care nu
csniciile lor mrturisesc de obicei c
gndurile si sentimentele lui preau posibile din punct de vedere
le place s vorbeasc frecvent unul
conteaz pentru noi. uman. Este uimitor c prin harul lui
cu cellalt. Un mod eficient de a
Dumnezeu nu trebuie s ne lsm
creste sentimentul de apropiere
FUNCTIONATI CA O limitati de lucruri care omeneste par
implic mprtsirea sperantelor si a
ECHIP imposibile. Domnul nostru este
visurilor, a bucuriilor si a victoriile.
interesat de bunstarea si unitatea
Din moment ce adevrata intimitate
O tehnic pe care dusmanul o noastr personal. El ne va apropia
nseamn a sti c cineva este lng
foloseste cu putere este s determine tot mai mult de El, dac-I dm voie s
mine si la dispozitia mea, aceasta
cuplurile s-si ia privirea de la Satan, o fac.
implic s fie gata s- mi mprtsesc
dezamgirile, rnile, provocrile si adevratul inamic, si s se priveasc
unul pe cellalt ca adversari. Cnd CREATI UN MEDIU
esecurile.
ncepem s ne luptm pentru putere, CONJUGAL IDEAL
O comunicare bun n
cutnd s cttigm (sau s nu Dumnezeu a pus n noi
csnicie este ntotdeauna
pierdem, lucrul la fel de important), dorinta unei legturi intime
caracterizat de respect si grij. Nu
am czut n capcana lui. Scriptura ne adnci i profunde. Nicio relatie
uitati c inimile noastre sunt la
spune c o cas dezbinat mpotriva nu poate mplini aceast dorint
mijloc, iar Dumnezeu ne porunceste
ei nsti nu poate sta n picioare mai bine dect cea a cstoriei.
s ne pzim inimile mai mult dect
(Marcu 3:23-25). Eu nu recomand Satisfacerea intimittii implic
orice (Proverbe 4:23). A vorbi cu
niciodat reguli pentru dispute. Eu ntotdeauna a cunoate i a fi
tandrete n timp ce ncetinim ritmul
nu vreau s lupt mpotriva sotiei cunoscut de cineva. Pentru
poate fi un lucru foarte bun. Pentru
mele, nu ea mi este dutman. Casa aceasta este nevoie de un nivel
aceasta este nevoie s avem rbdare
mea nu trebuie s fie o zon de ridicat de deschidere, de
si s ne ascultm unul pe cellalt pe
rzboi. vulnerabilitate i de mult curaj.
rnd. n cel mai elementar sens, ar
trebui s existe ntotdeauna cte un Cstoria este un sport n
vorbitor si un asculttor, ambii dnd echip. Cuplurile trebuie s si
dovad de acest fel de interes si rezolve diferentele. Modul n care se
preocupare unul fat de cellalt. raporteaz la diferentele lor este ceea
Cont. la pag 15
Orict de important este ntr- ce conteaz. Satan vrea s credem c
o bun comunicare s nvtm a ntr-o nentelegere conjugal poate

CINCIZECIMEA

14

Continuare de la pag 14
Cnd iubiti pe cineva
suficient de mult pentru a v
deschide inima posibilitatea de a fi
rnit devine real. Cu totii am suferit
din pricina relatiilor. Prin urmare,
ncercm s construim intimitatea cu
o atitudine de precautie si vigilent.
Ne lum diferite feluri de armuri
pentru a nu mai fi rniti. Din
nefericire, pentru a stabili o relatie
intim este nevoie de deschidere, de
starea aceea original de goliciune si
lips de rusine (Geneza 2:25) si
team.
Pentru a ne putea relaxa si
deschide suficient de mult ca s
atingem acea legtur de intimitate
trebuie s ne simtim n sigurant din
punct de vedere fizic, mental,
emotional si spiritual. 1 Ioan 4:18
afirm c n dragoste nu este fric; vom cuta s descoperim mpreun
ci dragostea desvrsit izgoneste
frica. Acele cupluri care doresc s
creasc si s experimenteze cele mai
mplinitoare si semnificative
adncimi ale intimittii nteleg
lucrul acesta si fac din crearea unui
mediu sigur prioritatea lor de baz.
Ele si fac timp s nteleag ce
nseamn lucrul acesta pentru
fiecare si lucreaz, att individual
ct si mpreun, spre atingerea
acestui scop final.
U N I T I - V N nivel personal ct si relational. n El
SCOPURILE LUI
DUMNEZEU
Dumnezeu a dorit ca relatia
de cstorie s fie pentru lume o
reprezentare simbolic a relatiei de
cstorie
ntre El nsusi si mireasa
Lui, Biserica (Efeseni 5:32). Planul
Lui pentru cstorie este ca aceasta
s fie permanent, asa cum este si
angajamentul Lui fat de noi.
Domnul nostru iubitor si devotat
doreste s fim binecuvntati de
csnicia noastr, dar mai mult dect
att, El si doreste ca aceasta s fie o
reflectie a Lui. De aceea, cstoria
este n mod fundamental un mijloc
de mplinire a planurilor lui
Dumnezeu.
Cuplurile cstorite
nfloritoare se vor ntreba n mod
intentionat cum pot sluji lui
Dumnezeu prin csnicia lor. Din
moment ce Isus ne-a rscumprat
vietile cu un pret, fericirea si
mplinirea personal nu pot fi scopul
final. totusi, una dintre cele mai
profunde taine ale credintei noastre
este modul n care pozitia noastr
jertfitoare de robi are legtur cu
inima unui tat iubitor care doreste
lucruri minunate pentru noi. Cnd
csnicie este cel mai mare cstig.
modul n care doreste Dumnezeu s
ne foloseasc pentru mplinirea
scopurilor si obiectivelor lui, att n
mod individual, ct si ca un cuplu,
vom descoperi un sens cristocentric
care poate da mplinire csniciei
noastre, unul care trece dincolo de
dorinta de a fi fericiti.
Domnul nostru, Creatorul si
Sustintorul universului, nu doar
iubeste, El este esenta iubirii (1 Ioan
4:8). El nu vrea altceva dect ce este
mai bun pentru poporul Lui, att la
si gsesc mplinirea dorintele si
tnjirile noastre cele mai adnci.
Speranta cea mai mare pe care o
putem oferi unei lumi pierdute si
nfometate este dovada a ceea ce este
posibil cu Cristos. n msura n care
l lsm pe Cristos s ne umple
vietile, n aceeasi msur fiintele
noastre l vor reflecta, iar lumina Lui
va strluci prin noi. Astfel vom oferi
o mrturie a lui Cristos pe care toti o
15
Pagina familiei
vor vedea. V puteti gndi la un alt
lucru care s atrag oamenii spre
Cristos mai tare dect cei care
mrturisesc libertatea, bucuria,
puterea si pacea despre care stim c
sunt posibile cu Domnul nostrut
n acelasi timp, cultura
noastr a csniciilor care se destram
si pierde repede speranta c o
csnicie fericit, pe viat, mai este
posibil. Noi slujim lui Dumnezeu
mpreun cu partenerul nostru cnd
lucrm cu el la cldirea unei csnicii
uimitoare. mpreun mrturisim
cine este Dumnezeu si ce putem face
mpreun cu El. Cnd l lsm pe
Dumnezeu s pun stpnire pe
inimile noastre si s ne ajute s
crestem n csnicia noastr, nu
facem altceva dect s investim
mpreun cu El n cresterea
mprtiei Lui. A umbla cu Cristos n
Contribuind la cldirea
unei biserici formate din csnicii si
familii sntoase, cristocentrice, vom
crea o mrturie contra-culturii care
va fi bgat n seam. Unde mai
nfloresc familiile? Nicieri.
Oamenii vin la noi pentru ajutor si
sperant. Prin harul lui Dumnezeu
putem oferi o directie, o oportunitate
si putem oferi att ajutor ct si
sperant.
ROBERT S. PAUL ,
copresedinte si consilier marital
principal al National Institute of
Marriage, Branson, Missouri.
CINCIZECIMEA
Studiu biblic
Obiectivul nostru este sa punem n
evidenta nvatatura biblica despre
locul de rasplatire si mngiere, n
care merg dupa moarte, cei
credincio?i si n care si vor petrece
vesnicia.
1. Terminologia biblica pentru
raiul lui Dumnezeu
Dintre multele expresii biblice
folosite pentru descrierea locului de
rasplatire, ne vom referi la cteva
dintre cele mai importante:
Cer (Faptele Apostolilor
7:55) aceasta expresie este folosita
cu sensul de loc n care este glorificat
Domnul Isus si n care este asteptat
martirul Stefan;
Raiul lui Dumnezeu (Luca
23:43; 2 Corinteni 12:2;
Apocalipsa 2:7) este locul n
care a fost dus tlharul cel
mntuit, locul n care se gaseste
pomul vietii si n care a fost
rapit apostolul Pavel;
Snul lui Avraam (Luca
16:19-31) expresia ne
comunica siguranta si
mngierea de care au parte cei
care ajung n rai;
Casa Tatalui Meu (Ioan
14:1-2) raiul este descris ca o
casa n care se locuieste;
Patria cereasca (Evrei
11:13-16) raiul este nteles ca
tara noastra cereasca;
CINCIZECIMEA
A c a s a l a
D o m n u l
(2Corinteni
5:8).
Va r i e t a t e a
terminologiei
folosita reflecta
importanta locului de
odihna, precum si
natura si conditiile
din rai.
2. Raiul lui Dumnezeu este un loc
real
Raiul lui Dumnezeu nu trebuie
nteles ca o stare n care se gasesc cei
mntuiti, ci ca un loc real n care se
locuieste. Raiul lui Dumnezeu este
un loc si nu o stare spirituala. Raiul
este o cetate zidita special de
Dumnezeu (Evrei 11:16).
Apocalipsa 21-22 ne descrie cetatea,
aratndu-ne detalii care ne comunica
faptul ca raiul este un loc real, n care
se va locui cu adevarat. Descrierea
cetatii si a dimensiunilor ei este
fascinanta. n Apocalipsa 21:15-16,
ni se descopera ca aceasta cetate este
masurata si are dimensiuni egale pe
lungimea, naltimea si latimea ei.
Figura geometrica potrivita acestei
descrieri este cubul. n v.17, avem un
detaliu care indica spre interpretarea
literala: dupa masura oamenilor,
caci cu masura aceasta masura
ngerul. Daca interpretam literal
dimensiunile cetatii, atunci avem o
cetate n forma de cub cu latura de
12.000 de prajini. n textul grecesc,
unitatea de masura mentionata este
stadia, care reprezinta 185 m. La un
calcul simplu, rezulta urmatoarele:
12.000 stadia x 185 m = 2.220 km. O
sfera care ar ncadra acest cub are
raza de 3.141,3 km, n timp ce
planeta pamnt are raza ecuatoriala
de 6.378,14 km. Comparnd
dimensiunile planetei pamnt si cele
ale cetatii din revelatia lui Ioan
rezulta ca cetatea descrisa n
Apocalipsa 21-22 are dimensiunile a
16
jumatate din planeta pamnt.
Aceasta cetate este locul pe care l
pregateste Domnul Isus pentru ai
Sai.
3. Raiul este locul rasplatirilor si al
ncoronarii eterne
Cerul este locul rasplatirilor divine
(Apocalipsa 22:12). Acolo, cei
mntuiti vor fi rasplatiti pentru
ostenelile si faptele lor. n Noul
Testament, avem multe texte care ne
nvata ca cerul este locul n care cei
mntuiti vor fi rasplatiti de Domnul
pentru credinciosia si ostenelile
facute pentru mparatia lui
Dumnezeu. Cerul este locul
ncoronarii eterne.
Biblia vorbeste despre mai multe
cununi pe care le va da Domnul
copiilor sai: cununa vietii
(Apocalipsa 2:10) va fi data celor
credinciosi pna la moarte; cununa
slavei (1 Petru 5:2-4) va fi nmnata
celor care au slujit si pastorit biserica
Domnului; cununa neprihanirii (2
Timotei 4:8) ? va fi primita de cei
care au iubit venirea Domnului;
cununa nevestejita (1 Corinteni
9:25) ? va sta pe capul biruitorilor
ispitelor.
4. Raiul este un loc inimaginabil
pregatit de Domnul Isus
Isus a spus: n casa Tatalui Meu sunt
multe locasuri. Daca n-ar fi asa, v-as
fi spus. Eu Ma duc sa va pregatesc un
loc. Si dupa ce Ma voi duce si va voi
pregati un loc, Ma voi ntoarce si va
voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt
Eu, sa fiti si voi. (Ioan 14:2-4).
Cont. la pag 17

Cont. de la pag 17
Raiul este un loc pregatit n cer de
Isus pentru Biserica Sa. Exista
nvatatura gresita ca raiul va fi pe
pamnt, ca cei mntuiti nu vor fi luati
la cer si ca rapirea despre care
vorbeste Pavel nu va fi rapirea
Bisericii de pe pamnt la cer, ci
rapirea celor mntuiti din moarte n
nemurire, din putrezire, n
neputrezire. Textele biblice contrazic
aceasta nvatatura si afirma ca cei
mntuiti vor fi luati la Domnul n cer,
ca acolo, vor fi pentru totdeauna cu
Domnul. Cele mai importante pasaje
biblice care ne nvata ca raiul va fi n
cer si ca cei mntuiti vor fi cu Domnul
n rai (adica n cer) pot fi gasite n:
Matei 5:12; 20; 6:19-20; 7;21-23;
8:11; 19:21; Marcu 10:21; Ioan 14:1-
4; 2 Corinteni 5:1-2; 8; 12; 12:1-5;
Efeseni 1:20; Filipeni 1:21-23; 3:20;
1 Tesaloniceni 1:10; 4:16; 2
Tesaloniceni 2:1; 2 Timotei 4:18;
Evrei 8:1; 11:5-6; 10:34; Apocalipsa
2:7; 3:21; 5,:3; 7:9-12 etc.
Cerul este un loc pregatit n
dragoste, este un loc inimaginabil.
Frumusetea desavrsita a raiului nu
poate fi anticipata de imaginatia
omeneasca si nici nu poate fi
comparata cu nimic din ceea ce ne
este accesibil pentru experienta
umana terestra. Vorbind despre
profunzimea ntelepciunii lui
Dumnezeu, descoperita bisericii,
Pavel scrie Corintenilor: dar, dupa
cum este scris: Lucruri pe care
ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a
auzit, si la inima omului nu s-au suit,
asa sunt lucrurile pe care le-a pregatit
Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.
(1 Corinteni 2:9). Acest pasaj poate
fi aplicat si la frumusetea si
desavrsirea raiului, care nu poate fi
conceputa de imaginatia umana.
5. Cum va fi n Rai?
Desi raiul va fi locul marilor
surprize, totusi, descrierile facute n 6. Cine va merge n Rai?
pasajele biblice, ne permit sa dam La ntrebarea: Cine va merge n raiul
cteva raspunsuri la aceasta lui Dumnezeu?, Biblia ne nvata ca
ntrebare.
n rai, va fi fericirea n forma
maxima (Romani 14:17) acolo va fi
pace, neprihanire si bucurie n Duhul
Sfnt. n rai, l vom vedea pe
Domnul, asa cum este si vom fi ca El
(1 Ioan 3:2).
n rai, va fi partasie continua
cu Dumnezeu (Ioan 14:1-2;
Apocalipsa 21:3; 22:3-5).
Acolo, vom cunoaste
desavrsit (1 Corinteni 13:9-12)
vom cunoaste pe sfintii din toate
veacurile, planurile lui
Dumnezeu si vom primi
raspunsuri la ntrebarile grele
ale vietii terestre.
n rai, va fi profunda
mngiere cereasca
(Apocalipsa 7:14-17; 21:4).
n rai, nu va mai fi suferinta,
nici lipsa si nici moarte
(Apocalipsa 21:4;16-17).
Acolo, Dumnezeu va
ntoarce spre binele nostru tot
raul suferit pe pamnt (Romani
8:28)
n rai, va fi viata si sanatate n
plinatate (Apocalipsa 2:7;
7:17).
n raiul lui Dumnezeu va fi
siguranta, stabilitate, frumusete
desavrsita si mare bogatie
(Apocalipsa 21:12-21).
n rai, nu va fi nimic pacatos
si nimic rau (Apocalipsa 21:27;
22:3),
Acolo va fi nchinare vesnica
(Apocalipsa 5:9-14) si slujire si
guvernare mpreuna cu Isus.
17
Studiu biblic
acolo vor ajunge cei care se ntorc la
Domnul cu pocainta (Matei 4:17;
Marcu 1:15), cei care cred si se
boteaza n apa (Marcu 16:15-16). n
rai, vor merge cei care sunt nascuti
din nou prin Duhul Sfnt (Ioan 3:1-
21) si cei care se sfintesc zi de zi,
mplinind voia lui Dumnezeu si
pazind cuvintele lui Isus (Matei 5:20;
7:21-23; Evrei 12:14). n raiul lui
Dumnezeu, vor intra cei care vor
ramne credinciosi Domnului pna la
moarte (Apocalipsa 2:7; 2:10; 3:5;
3:21). Prin urmare, afirmam ca raiul
este un loc real, pe care Domnul Isus
l pregateste n cer pentru cei
mntuiti. Acolo, cei mntuiti vor fi
rasplatiti si vor trai vesnic cu
Domnul.
n ncheiere, trebuie sa ne amintim
ca n cele sase articole cu privire la
viata de apoi, am aratat ca drumul pe
care merge fiecare om cuprinde
urmatoarele etape: (1) nasterea; (2)
viata de pe pamnt, (3) moartea; (4)
starea intermediara; (5) nvierea
viitoare; (6) judecata de apoi, (7)
starea vesnica: raiul lui Dumnezeu
pentru cei credinciosi si iazul de foc
pentru cei necredinciosi. Crestinii
sunt chemati de Domnul Isus sa
traiasca n aceasta lume, dar nu
pentru veacul de acum, ci n
perspectiva lumii viitoare. Trebuie sa
observam ca oamenii lui Dumnezeu
au tnjit dupa locul pregatit de
Dumnezeu pentru ei: Avraam astepta
cetatea viitoare, Moise avea ochii
pironiti la rasplatire, Stefan avea
ochii pironiti la cer, Pavel dorea sa fie
acasa la Domnul, Petru astepta cu
rabdare venirea Domnului, iar
apostolul Ioan se ruga ca venirea
Domnului sa aiba loc mai curnd
(Apocalipsa 22,20). Stimati cititori,
va chem ca mpreuna cu oamenii lui
Dumnezeu din vechime, si noi sa traim
pentru mparatia lui Dumnezeu si sa
asteptam pregatiti n credinta, sfintenie
si fapte bune venirea Domnului si viata
veacului viitor.
Pastor Nelu Brie
CINCIZECIMEA
Studiu biblic

Cont. de la pag.04
mai clara. Pornind de la bazele dus ntr-un loc de chin. Ajuns aici, el
n plus, se pare ca Vechiul Vechiului Testament, revelatia nou- dovedeste o continuare a personalitatii
Testament ne nvata ca dupa moarte, testamentara ntregeste tabloul cu avute nainte de moarte, se gaseste n
cei credinciosi nu mergeau n Locuinta privire la conditia sufletului n stare de deplina constienta de sine, si
mortilor, ci n prezenta lui Dumnezeu, rastimpul dintre moarte si nviere. aminteste viata sa de pe pamnt, stie ce
unde se bucurau de odihna si de ar fi trebuit sa faca pentru a fi fost
partasia cu Dumnezeu. Acest aspect Sufletele celor credinciosi merg la mntuit, poate sa vada conditia celor
este afirmat si sustinut n urmatoarele Domnul n cer, unde se gasesc ntr-o mntuiti (aici, trebuie sa observam ca
pasaje: Psalmul 49:15; Numeri 23:10; stare constienta si se odihnesc de Lazar nu a vazut conditia n care se
Psalmul 16:10; 17:15; 73:24; Daniel ostenelile lor (Filipeni 1:21-23; 2 gasea bogatul pierdut), regreta starea
12,13; Geneza 5:24 ?i Evrei 11:5. Pe Corinteni 5:8; Luca 23:43; Evrei n care se gaseste si sufera teribil n
lnga aceste texte biblice, un argument 12:23). Exista cel putin trei texte care vapaia n care se gaseste. Mai mult,
suplimentar si foarte convingator cum descriu conditia si natura existentei ajuns aici este n stare sa l recunoasca
ca cei crediniciosi, dupa moarte au sufletelor celor mntuiti, ajunse n cer. pe Lazar si sa si exprime dorinta de a
mers n prezenta Domnului n cer, este n Apocalipsa 6:9-11 si n Apocalipsa se bucura de usurare n conditia sa
reprezentat de relatarea Vechiului 7:9-17, sunt descrise sufletele celor nefericita, primeste refuzul implacabil
Testament despre rapirea la cer a lui mntuiti n starea dintre moarte si si se resemneaza cu speranta ca familia
Ilie si despre moartea lui Moise. Biblia nviere. Aceste suflete exista ntr-o sa (fratii sai) ar putea sa fie mntuiti si
ne nvata ca n timp ce Moise a murit n stare constienta, ele si amintesc viata sa nu vina n locul n care se gaseste el.
trup, Ilie a fost rapit la cer cu trupul, de pe pamnt, suferintele avute n trup,
fiind luat de Domnul. Faptul ca att pot comunica cu Dumnezeu (se n concluzia investigatiei noastre
Moise, care a murit trupeste, ct si Ilie roaga), au primit mngiere de la biblice pe marginea conditiei n care se
au mers dupa vremea traita pe pamnt Domnul, li s-au dat haine albe si li s-a gaseste sufletul omului decedat, n
n cer la Domnul, este confirmat de spus sa se odihneasca si sa mai astepte starea dintre moarte si nviere, putem
cele ntmplate cu ocazia transfigurarii putina vreme. Un pasaj care ntregeste face urmatoarele afirmatii:
lui Isus. Luca ne relateaza ca alaturi de aceasta imagine, se regaseste n Luca
Isus, pe muntele trasfigurarii, s-au 16:19-31. Isus descrie posibila Dupa moarte, exista o continuitate a
aratat doi barbati: Moise si Ilie. Cei doi experienta de viata a doi oameni: unul personalitatii;
s-au aratat n slava si vorbeau cu Isus mntuit (Lazar) si unul nemntuit Sufletele continua sa existe si se
despre sfrsitul pe care urma sa l aiba (bogatul). Lazar se gasea ntr-un loc de gasesc ntr-o stare de constienta de
n Ierusalim (Luca 9:28-31). Luca ne odihna, era constient de realitatea n sine;
arata ca cei doi au venit mpreuna n care se gasea si se bucura de Sufletele celor morti se pot cunoaste
slava. Acest detaliu implica venirea mngiere. Mai trebuie sa spunem ca ntre ele;
mpreuna a celor doi din acelas loc. Nu sufletele celor credinicosi nu se gasesc Cei morti si amintesc viata traita pe
putem crede ca Ilie, care a fost rapit la n t r- o s t a r e d e a d o r m i r e , d e pamt;
cer, a venit din cer, iar Moise, care a inactivitate, ci ntr-o stare constien?a, Dupa moarte, exista o separare
murit, a venit din Locuinta mortilor. n n care realizeaza conditia n care se radicala ntre cei mntuiti si cei
timp ce Biblia ne spune clar ca Ilie a gasesc. Poate ca cel mai graitor nemntuiti;
fost dus n cer, nu ne spune unde a fost argument n favoarea acestei afirmatii Dupa moarte, nimic nu se mai poate
dus sufletul lui Moise. Faptul ca i se gaseste n naratiunea despre schimba n conditia celor ajunsi n
vedem mpreuna cu Isus pe muntele schimbarea la fata a lui Isus, cnd lumea de dincolo;
transfigurarii ne transmite ca si Moise alaturi de El s-a aratat sufletul unui Cei care au murit n necredinta se
a fost dus n acelsi loc n care se gasea sfnt din vechime care a murit, Moise. gasesc ntr-un loc de chin, n care
Ilie, adica n cer. Aceasta observatie se asteapta judecata de apoi si pedepsirea
constituie ntr-un argument pentru a Conditia celor necredinciosi n vesnica n Ghena;
afirma ca dupa moarte, n perioada existenta dintre moarte si nviere este Cei care au murit n credinta sunt
vechi-testamentara, sufletele celor descrisa n mai putine pasaje nou- mpreuna cu Hristos n fericire, se
credinciosi se duceau n prezenta lui testamentare. n 2 Petru 2:9 este scris odihnesc de ostenelile lor si asteapta
Dumnezeu n cer. ca cei neleguiti sunt pastrati pentru nvierea viitoare si bogatia rasplatirilor
judecata viitoare. Cel mai expresiv dumnezeiesti.
4. nvatatura nou-testamentara despre pasaj referitor la starea intermediara a
starea intermediara celor necredinciosi este pasajul lucan
Perspectiva Noului Testament cu despre bogatul si Lazar. Potrivit Pastor Nelu Brie
privire la starea intermediara este mult acestui text, bogatul nemntuit a fost

CINCIZECIMEA

18
 Cronica evenimentelor bisericii

1.INTALNIREA JUDETEANA A TINERILOR fost ca printre copiii nostri erau si fete necunoscute.
''Voi binecuvanta pe Copii care au fost adusi de parintii lor pentru prima data
Domnul in orice sau colegi de-a copiilor deja membrii a clubului. Copiii
vreme;lauda Lui va fi au invatat despre ascultarea lui Abel,despre curajul lui
intotdeauna in gura Ghedeon,despre increderea in Dumnezeu, despre a fi
mea''Ps:34:1.Si de multumitor lui Dumnezeu pentru toate lucrurile,despre
aceasta data a fost o Noe etc. In continuare copiii vor avea parte de multe
binecuvantare pentru surprize, asa ca va asteptam dragilor!
biserica din Focsani,sa fie gazda tinerilor din
Adjud,Braila,Cornetu,Panciu,Gugesti si 4.INTALNIREA SAPTAMANALA A SURORILOR
Marasesti.Lauda nu a lipsit din gura lor iar inchinarea a Grupul de surori care se aduna in fiecare luni
fost una plina de putere.Tema acestei intalniri a fost dimineata,la ora 9:30 vin cu bucurie la Casa Domnului
Armele Razboiului Spiritual iar la cuvant a fost invitat pentru a-l lauda pe Dumnezeu,pentru a avea partasie
fratele Iulian Dumitras din Braila care a vorbit din ,pentru a citi din Cuvantul lui si pentu a se ruga pentru
Efeseni6:11-17. problemele lor si nu numai.Apoi invata cate un verset din
biblie si mediteaza la ceea ce Domnul le-a vorbit.Zicem
2.CINA DOMNULUI ca Domnul sa le binecuvanteze si sa le asculte
''Ce bine e cand fratii rugaciunile!
in Domnul se unesc si-
n dragoste cu totii pe 5.INTALNIREA MAMICILOR
D o m n u l La sfarsitul lunii Octombrie s-a reluat intalnirea
preamaresc''.Dumneze mamicilor ce va avea loc o data pe luna,in cadrul
u ne-am mai dat o zi de bisericii.Vi
har la biserica ziunea
Maranata.O zi in care grupului
am putut sta la masa cu El si facand lucrul acesta noi am de surori
ascultat de porunca Lui,am declarat ca suntem madulare e s t e
ale trupului lui Hristos si asteptam promisiunea lui mantuirea
Dumnezeu,ca vom cina cu El in imparatia Lui.Dupa mamicilor
aceste cuvinte spuse de pastorul bisericii Dan Eugen care nu-L
,programul s-a incheiat cu o invitatie adresata tuturor cunosc pe
celor prezenti,aceea de a merge in sala de mese a bisericii Dumnezeu
la o partasie calda si o portie de sarmale. ,trezirea
constiintei mamelor care sunt in prag de a face
3.BUCURIE LA GHEDEON avort,partasie,rugaciune pentru anumite cauze
Cand a inceput Clubul Ghedeon ,am plecat la drum cu personale,timp de lauda si inchinare!Persoana de
cativa copilasi. Dupa contact:Oana Nechifor.Organizator:Adina Popovici
cateva intalniri
numarul lor a inceput 6.CURSURILE LA SCOALA BIBLICA
sa creasca.La ultima Cursantii au ajuns la lectia Esenta Evangheliei care
intalnire,am ramas cuprinde cinci sesiuni.Sesiunea 1-Schimbul
uimiti de cat de plina Divin,partea1.Sesiunea 2,Schimbul Divin,partea
e r a s a l a . 2,Sesiunea 3,Triumful Laudei,Sesiunea 4,''Ce activeaza
Aproximativ,patruzeci ingerii'',Sesiunea 5,''Cum sa faci credinta ta sa
de copii asteptau cu functioneze''
nerabdare sa inceapa programul. Bucuria si mai mare a Pagina realizata de Mariana Alexe

CINCIZECIMEA

19
Vin furtuni s-mi pun-n cale
Ziduri, ca s m opresc,
Dar eu merg mereu-nainte
Fiindc Doamne Te iubesc!

Am ales, ntre viat

Sau o moarte-n vesnicii,
Cu ntreaga mea fiint,
Sunt a ta, mereu voi fi.

Nici-un zid, nici o-ncercare

Nu m pot opri n loc,
Tot mai mult doresc n suflet
Al iubirii Tale foc.

n zefirul diminetii
Urc rugciunea mea,
Rmi lng mine, Doamne,
O lumin-n noaptea rea.

Nu mi-e fric de furtun,

Nici de multele-ncercri,
Cu rbdare-astept rpirea.
Cnd m vei urca spre zri

ntr-o zi, preafericit,

Voi sta naintea Ta.
n nemrginita-TI mil
mi vei sterge lacrima.

Vei veni s-Ti iei mireasa

ntr-o clip-o vei rpi
Preschimbat-n trup de slav
Va zbura spre vesnicii.

Nunta Mielului e gata

Totul este pregtit,
Sufletu-mi asteapt ziua
Ca s fie rspltit.

n vesmnt de in subtire,
Tu m vei mpodobi,
mi vei da cununa vietii
Iar eu, vesnic Te-oi slvi!

Elena Marin Alexe