I.

GENERALITATI

I.1.Noiuni i definiii privind masurarea

Orice proces de msurare (control, verificare) ca apreciere aproximativ a

proprietilor unui obiect, are ca scop compararea calitativ sau cantitativ a obiectului
dat cu un alt obiect. Obiectul sau valoarea n raport cu care se face comparaia se
numete obiect de referin, model sau etalon, respectiv valoare de referin.
Definim urmtoarele noiuni:
Mrime nsuire a unui obiect sau sistem care poate varia cantitativ i poate fi
evaluat i exprimat valoric n raport cu o unitate etalon.

Msura valoare a unei mrimi determinat prin raportare la o unitate dat (etalon).
Un numr reprezentnd raportul dintre mrime i unitatea de msura respectiv.

Unitate de msura (etalon) este o mrime de aceeai natur cu mrimea de msurat

i este aleas n mod arbitrar ca termen de comparaie intr-un sistem de msurare.
[3]

Msurarea este operaia contient de comparare direct sau indirect a unei mrimi
cu o alt mrime de aceeai natur luat ca element comparativ, denumit unitate
de msur. [9]

Valoarea numeric a mrimii raportul ce se stabilete n timpul msurrii ntre

mrimea de msurat (M) i unitatea de msura (U), rezultnd un numr abstract,
dar care exprim de cte ori unitatea de msura este cuprins n mrimea de
msurat.[12]

N = M/U [ I.1.]
 Cu alte cuvinte, valoarea unei mrimi (M) este egal cu produsul dintre valoarea
numeric i unitatea de msur adoptat.

M=nU [ I.2.]
Ecuaia [I.2] este cunoscut sub denumirea de ecuaia msurrii ce impune urmtoarele
condiii:
- M i U s fie mrimai de aceeai natur;
- N s fie diferit de zero;
Msurarea, n accepiunea larg a acestei notiuni, constituie componenta, absolut
necesar i obligatorie in toate activittile (de producie, de mentenanta, sociale,
particulare, etc.) ale unui individ. Ca urmare, rezultatele unei activiti mai
cuprinztoare depind, ntr-o msur nsemnat, de felul cum s-au desfurat i de
rezultatele proceselor de msurare.
n decursul istoriei omenirii, metodele i mijloacele de control s-au
dezvoltat de la simplu la complex i, ca o consecin direct, unitile
de msur i etaloanele s-au constituit n sisteme care au evoluat pn la
rangul de sisteme naionale ale unor state. Progresul tiinei i al
tehnicii au dus la perfecionarea continu a metodelor i mijloacelor de
msurare existente i la elaborarea i realizarea unor metode i mijloace
noi. La rndul lor, metodele i mijloacele de msurare utilizate au
constituit, efectiv i n mod hotrtor la progresul tiinei i tehnicii.

I.2. Principiile de baza ale msurtorilor

Pentru a realiza o msurare , trebuie ndeplinite anumite condiii si de a parcurge

anumite etape cronologice, cum ar fi:
- Stabilirea si cunoaterea obiectului msurrii;
- Alegerea unitarii de msura
- Alegerea metodei de msurare;
- Alegerea mijlocului de msurare;
 - Msurarea propriu-zisa;
- Prelucrarea datelor obinute in urma msurrii;
Stabilirea concluziilor si a masurilor necesare pentru meninerea echilibrului intre
valorile mrimile msurate si valorile prescrise; [16]

I.2.1. Stabilirea si cunoaterea obiectului msurrii

Prin obiectul msurrii se nelege orice mrime geometrica, cinematica,

mecanica, electrica, magnetica, termica, acustica, fotoelectrica, ce caracterizeaz piesa
din punct de vedere a preciziei de prelucrare si a parametrilor de stare si de funcionare
a acesteia. Din punct de vedere al msurrii mecanice, obiectul msurrii poate fi
clasificat funcie de tipului preciziei de prelucrare, astfel :
funcie de precizia dimensiunilor - diametre, raze, lungime,
inaltime,adncime, etc.;
funcie de precizia formei geometrice a piesei ovalitatea,
poligonalitatea, conicitatea, planitatea, rectilinitatea,etc.;
funcie de precizia poziiei reciproce paralelismul,
perpendicularitatea, etc.;
funcie de calitatea suprafeei piesei rugozitatea;
funcie de calitatea materialului din care este confecionata piesa-
rezistenta la rupere, duritatea, rezistenta la oboseala, densitatea,etc.;
funcie de mrimile mecanice - temperatura, presiunea, turaia, debitul,
mase, vibraii, forte, etc.
Obiectul msurrii trebuie definit nainte de elaborarea procesului de msurare,
trebuie sa fie corelat cu metoda si mijlocul de msurare iar in cazul msurtorilor de
precizie se va indica locul unde se va efectua msurtoarea. [16]

I.2.2. Alegerea unitarii de msura

 n perioada de dezvoltare a capitalismului, au nceput schimburile comerciale i
de informaii tehnice, unitile de msur naionale au creat dificulti din ce n ce mai
mari, devenind o frn mai ales n cercetarea tiinific. A devenit necesar elaborarea
unui sistem unic de msuri i uniti de msur, pentru a nltura dezavantajele
diferitelor sisteme naionale.
Un sistem de dimensiuni este determinat de grupul de mrimi fundamentale cu
ajutorul crora se pot defini univoc toate mrimile derivate. Alegerea mrimilor
fundamentale (natura i numrul lor) a sistemelor de dimensiuni se face arbitrar.

Uniti fundamentale sunt acelea care la formarea unui sistem de msur, au

fost alese arbitrar spre a servi ca baz sistemului respectiv (exemplu: metru, secunda,
kilogramul). [3]

Uniti derivate - sunt celelalte uniti ale sistemului e uniti de msur,

deduse cu ajutorul unitilor fundamentale, pe baza relaiilor matematice alese pentru
[3]
exprimarea lor(ex.: m/s - exprim viteza; m/s- exprim acceleraia;)

Sistem de uniti de msur- reprezint totalitatea unitilor fundamentale i

derivate care se definesc cu ajutorul unitilor fundamentale.

Sistemul internaional de uniti de msur (S.I.) - reprezint sistemul

adoptat la Conferina General de Msuri i Greuti din 1960 bazat pe 6 uniti
fundamentale:
- metrul pentru lungime;
- kilogramul pentru mas;
- secunda pentru timp;
- amper pentru intensitatea curentului electric;
- gradul Kelvin pentru temperatura termodinamic;
- candela pentru intensitatea luminoas;
- radianul pentru unghiuri ;
Definiiile acestor uniti de msur sunt prezentate n STAS 737/1- 6.[3]
Sistemul Internaional este un sistem unic pentru toate domeniile tiinei i
tehnicii. El stabilete o legtur strns ntre unitile de msur din diferite capitole ale
fizicii.
Sistemul Internaional de uniti de msur a fost adoptat de :
- O.I.M.L. Organizaia Internaional de Metrologie Legal;
- I.S.O Organizaia Internaional de Standardizare;
- C.E.I.- Comisia Electrotehnic Internaional;
- U.I.F.P.A. Organizaia Internaional de Fizic Pur Aplicat;
- C.I.E. Comisia Internaional de Iluminat electric;
ara noastr, membr a Conveniei Metrului din 1883, i aduce o
contribuie nsemnat la uniformizarea msurrilor pe plan mondial. Romnia a fost a
aptea ar din lume care a legiferat Sistemul Internaional de uniti din 1961, stabilind
S.I. ca legal i obligatoriu n ara noastr. Etaloanele naionale i instalaiile etalon
pentru materializarea i transmiterea unitilor de msur fundamentale, precum i a
celor derivate ale S.I. se pstreaz la Institutul Naional de Metrologie.
Legislaia metrologic din ara noastr, nu se refer numai la unitile de
msur recomandate de Conferina General de Msuri i Greuti, ci i la numeroase
alte uniti de msur, care au o larg utilizare n tiin i tehnic.

Multiplii si submultiplii unitilor S.I.

Multiplii i submultiplii unitilor S.I. se formeaz cu ajutorul unor factori
zecimali ce se ataeaz unitilor de msur prin prefixe i nu reprezint uniti S.I.
propriu-zise.
Prefixele factorilor de multiplicare ai unitilor de msur recomandai a fi
utilizai pentru formarea multiplilor i submultiplilor zecimali ai unitilor S.I. sunt
prezentate n tabelul de mai jos:

Simbolul
Factorul de multiplicare Prefixul
prefixului
 1.000.000.000.000 = 1012 tira T
1.000.000.000 =109 giga G
1.000.000 = 106 nega M
1.000 = 103 kilo K
100 = 102 hecto h
10 = 101 daca da
0,1 = 10-1 deci d
- 0,01= 10-2 ceni c
-0,001= 10-3 mli m
-0,000.001= 10-6 micro
-0,000.000.001= 10-9 nano n
-0,000.000.000.001= 10-12 pico p
-0,000.000.000.000.001= 10-15 fento f
-0,000.000.000.000.000.001= 10-18 arto a

Principalele reguli de formare a multiplilor i submultiplilor zecimali ai unitilor S.I.

sunt:
- Multiplii i submultiplii zecimali unitilor S.I. se formeaz cu ajutorul unui
singur prefix (ex. : nanometru - mm);
- Multiplii i submultiplii zecimali unitilor de mas singura unitate S.I. al
crui nume conine un prefix, se formeaz adugnd prefixul la cuvntul
gram (ex. megagram i nu kilokilogram)
- Multiplii i submultiplii zecimali ai unitilor S.I. reprezentate printr-un
produs sau raport de uniti, se formeaz de preferin adugnd prefixul
numai la prima unitate a produsului, respectiv la prima unitate de la
numrtor (ex. km, nu km)
- Simbolurile prefixelor ataate simbolurilor unitilor S.I. prevzute cu un
exponent, se ridic la fel ca i acesta la puterea pozitiv sau negativ,
exprimat de exponent :
1cm3=(10-2m)3=10-6m3 ; 1mm2/s=(10-3m)2/s=10-6m2/s. [12]

I.2.3. Alegerea mijlocului de msurare

Mijlocul de msurare reprezinta obiectul cu ajutorul caruia se marimea
obiectului msurrii.

Structura mijloacelor de msurare mecanice

 Mijloacele de msurare mecanice opereaz cu semnale de msurare mecanice,
pneumatice, sau hidraulice. Structura lor este cea reprezentata in figura I.1.

Fig. I.1. Structura mijloacelor de msurare mecanice

Subansamblul traductor are rolul de a transforma informaia de msurare intr-o

mrime fizica prelucrabila.
Subansamblul de transmitere si prelucrare are rolul de a transmite si multiplica
semnalele de msurare. In unele cazuri , aici, se mai realizeaz si o serie de operaii
matematice asupra informaiilor de prelucrare, cum ar fi de exemplu: nsumarea,
multiplicarea, extragerea rdcinii ptrate, integrarea,etc.,.
Subansamblul de vizualizare are rolul de a prezenta rezultatele msurrii
operatorului uman sub forma de indicaii sau nregistrri. [10]
Intanlim urmatoarele categorii de mijloace de masurat :
Masuri instrumentale;
Aparate si instrumente de masurat ;
Instalatii si masini de masurat ;
Masurile sunt elemente ce materializeaza unitatea de msura, multiplii sau
submultiplii acesteia. Masurile pot fi :
Masuri terminale
Masuri cu repere

Aparatele si instrumentele de msura, sunt obiecte care permit compararea

directa sau indirecta a marimii de msurat cu unitatea de msura respectiva (ublere,
micrometre, comparatoare, termometre , manometre, etc.). [16]
 Instalaia de msurare, este un ansamblu de aparate, masuri si dispozitive cu
relaii de conexiuni intre ele, in scopul determinrii uneia sau a mai multor mrimi de
msurat ( microscopul de atelier, spectroscopul, maina de msurat in coordonate, etc.)
[10]

In alegerea mijlocului de msurare trebuie avut in vedere o serie de criterii,

dintre care cele mai importante sunt :
Tipul obiectului de msurat (lungimi, abateri, temperaturi, presiuni,
turaii, debite, etc.)
Precizia msurrii
Construcia mijlocului de msurare
Metoda de msurare
Costul necesar msurrii
Precizia de msurare este data de precizia mijlocului de msurat. Rezultatul
unei msurri este numai aproximativ egal cu valoarea efectiva a piesei supuse
msurrii. Aceasta aproximare este data de existenta erorilor de msurare, erori care
apar datorita executanilor care executa msurarea, datorita metodelor si a mijloacelor
de msurat, datorita mediului ambiant, etc. Precizia mijlocului de msurat se apreciaz
prin eroarea limita de msurare. Un criteriu de impartire in ordinea preciziei a
mijloacele de msurat pe clase de precizie este considerarea numrului care indica
eroarea tolerata in procente din limita superioara a scrii gradate. Precizia mijlocului de
msurat este cu att mai mare cu cat numarul care indica clasa este mai mic. Clasele de
precizii bazate pe acest criteriu sunt urmtoarele :

Clasa 0,1 0,2 0,5 1 1,5 2,5

Valoare Admisibila% +0,1____+0,2 +0.5 +1 +1,5 +2,5

Primele doua clase aparin aparatelor de laborator si etaloanelor. Alte criterii stabilesc
erori convenionale pentru fiecare clasa de precizie.
Ca regula generala in alegerea mijlocului de msurare este ca eroarea clasei de
precizie a mijlocului ales pentru msurare sa reprezinte o eroare maxima de ordinul
zecimii tolerantei de execuie a piesei (ex. daca toleranta de execuie a unei dimensiuni
liniare este de 30h6,ceea ce echivaleaz cu 0,013, atunci pentru determinarea valorii
acestei dimensiuni se va alege un mijloc de msurare a crui eroare maxima sa fie de
0,0013).

I.2.4. Msurarea propriu-zisa

Dup alegerea obiectului msurrii, a metodei de msurare si a mijlocului de

msurare executantul trece efectiv la operaiunea de determinare a valorii mrimii de
msurat. O importanta deosebita naintea executrii operaiunii de msurare o reprezint
si locul unde se executa msurarea. Condiiile ideale pentru executarea operaiunii de
msurare sunt : temperatura = 20C, presiunea = 1 adm, umiditatea relativa= 65%. ;
lipsa de vibraii, cureni de aer neglijabili, o anumita compoziie a aerului, etc.
Metode de msurare
Totalitatea procedeelor care are au drept scop obtinerea informatieie de
msurare se numesc metode de msurare.
Metodele de msurare sunt clasificate in funcie de mai muli factori, astfel:

1.Dup principiul constructiv funcional al mijlocului de msurat:

- metode prin contact, in care mijlocul de msurare este in contact direct cu
obiectul de msurare; (ex. ubler).
- metode fora contact, in care mijlocul de msurare nu este in contact cu
obiectul de msurat, ci cu imaginea unui element de referina ( ex. aparatele
optice).
2. Dup precizia de determinare impusa msurrii ;
- metode de laborator, metode in care sunt determinate si luate in considerare
erorile de msurare, in rezultatul msurrii fiind eliminate erorile cu ajutorul
calculelor de corecie si probabilitate.
- metode tehnice , metode in care in determinarea msurrii nu se ia in calcul
eroarea de msurare. Aceasta metoda este utilizata in practica curenta.
 3. Dup modul de obinere a mrimii de msurat
- metode de msurare directe, metode in care valoarea mrimii sau a abaterii
se determina prin citire directa a scrii mijlocului de msurat.
- metode de msurare indirecte, metode prin care determinarea valorii
mrimii de msurat rezulta ca o funcie dintr-o relaie a uneia sau a mai
multor mrimi msurabile direct.
- metode de msura combinate, metode pentru determinarea mrimilor
relative, in care rezultatul este un raport de mrimi obinut prin aplicarea
ambelor metode mai sus definite.
4. Dup modul in care se efectueaz msurarea si se exprima rezultatele acesteia,
intanlim :
- metode de msurare absoluta, metode in care valoarea efectiva a mrimii
de msurat se va citi direct de pe aparat, deoarece acesta cuprinde in
domeniul sau de msurare , mrimea de msurat. Sunt comparate unitatea
de msura care aparin aceluiai sistem de msurare (ex: unitatea
fundamentale S.I.).
- metode de msurare relativa, metode in care rezultatele msurrii sunt
exprimate in unitatea convenionala, in afara sistemelor obinuite, in funcie de mijlocul
de msurat ales.( ex. exprimarea duritii ).
In alegerea metodelor si mijloacelor de msurare trebuie sa tinem cont de
anumiti indici, cum ar fi:
- indici metrologici : valoarea diviziunii; limitele de msurare; forta de
msurare;
- indici economici: pretul de cost al mijlocului de masura; timpul necesar
executrii reglarii la zero a amijlocului ; durabilitatea reglarii; timpul necesar executrii
masuratorii;
In funcie de situatie, rolul hotarator in alegere il poate avea , fie indicii
metrologici, fie cei economici , sau si unii si altii.
Metoda de alegere a mijloacelor de msura este in general urmatoarea:
 se determina eroarea limita admisibila La, in funcie de campul de
toleranta a piesei de controlat;
se alega mijlocul de msurare care se preteaza pentru tipul de msurare
si care eroarea mijlocului de msurat este mai mica sau cel mult egala
cu eroarea limita a piesei.

I.2.5. Prelucrarea datelor msurrii

Operatiei de msurare este operatia prin care mrimea de msurat se compara cu

unitatea de msura incorporata intr-un mijloc de msurare, cu scopul stabilirii raportului
numeric dintre mrimea de msurat si unitatea de msura admisa.
Rezultatul unei operatii de msurare individuale care se obtine cu ajutorul unor mijloace
de msurare obinuite, reprezint valoarea efectiva (x). Valoarea astfel obtinuta nu
reprezint valoarea reala a mrimii masurate, datorita faptului ca in procesul de
msurare intervin anumite erori, denumite erori de msurare. Prin urmare, dup
obtinerea valorii efective, aceasta trebuie supusa unui proces de prelucrare a datelor
msurate, proces ce se bazeaza pe un numar bine determinat de informatii intermediare.
Eroarea de msurare reprezint diferenta dintre valoarea efectiva ( valoarea
obtinuta din msurare) si valoarea reala.
.Eroarea de msurare se compune la randul ei din o serie de erori, cum ar fi:
Eroarea de indicatie a aparatului i;
Eroarea de reglare, r;
Eroarea datorita fortei de msurare, fm;
Eroarea datorita influentei temperaturii, t;

Eroarea de indicatie a aparatului i este principala componenta a erorii de msurare si

este la randul ei o suma de alte erori si anume:
- eroarea care apare datorita jocurilor dintre piesele componente ale
mijlocului de msurare j. Cu cat numarul imbinarilor cu joc este mai mare
cu att eroarea va fi si ea mai mare. Pentru ca mijlocul de msurare sa poata
 fi utilizat este necesar ca aceasta eroare j sa nu depaseasca 0,5 din valoarea
diviziunii.
- eroarea de citire pe scara aparatului c, eroare care depinde de tipul
constructiv al scrii gradate; In fig. I.2. sunt prrezentate cele trei tipuri de
pozitii ale acului indicator pe
scara gradata; Eroarea de
citire cea mai mica se
intanleste

Figura I.2.
la pozitia b, iar cea mai mare la pozitia c.
- eroarea operatorului, eroare care depinde de constiinciozitatea,calificarea si
starea operatorului;
- eroarea conditiilor de mediu-iluminareascarii, vibratiile, trepidatiile, etc.,;
- eroarea impusa de ritmul impus operatorului pentru efectuarea citirii;
- eroarea data de pozitia incorecta a operatorului in raport cu cadranul scrii
gradate a mijlocului de msurare;aceasta eroare se mai numeste si eroare de
paralaxa;

Eroarea de reglare r, se compune la randul ei din urmtoarele erori :

- eroarea piesei etalon, a calei plan-pralele sau sau blocului de cale plan-
paralele, piese cu care se realizeaza reglarea in zero a mijlocului de
msurare;
- eroarea de suprapunere a acului indicator pe reperul zero;
- eroarea de indicatie;

Eroarea datorita fortei de msurare a mijlocului de masurare fm, apare urmare

a - deformatiilor locale aparute la contactul cu piesa a palpatorului aparatului;
- deformatiilor elastice apaute in cazul pieselor cu rigiditate redusa ( ex: piese cu
lungimi mari);
 Eroarea datorita influentei temperaturii - apare datorita diferenei dintre
dilatarea sau contractia piesei de msurat si cea a mijlocului de msurare, diferenta
cauzata de inegalitatea temperaturii si inegalitatea coeficientilor de dilatare a acestora;
La determinarea erorii, trebuie sa se mai tina seama si de faptul ca dimensiunile,
tolerantele si ajustajele prescrise pe desenul de execuie al piesei, sunt proiectate pentru
o temperatura de 20C.
Erorile de mai sus, dupa modul de manifestare a lor, la repetarea msurtorilor
care au loc in condiii de msurare identice, se pot grupa in trei grupe si anume in: erori
grosolane, erori sistematice si erori intamplatoare.
Erorile grosolane, numite si greseli de masurare, sunt acele erori care apar din
manevre gresite , din alegerea nepotrivita a a metodei de msurare, din necunoasterea
obiectului msurrii, din calcule neexacte, etc.,. Aceste erori , nu se iau in calcul la
stabilirea valorii reale msurate deoarece acestea pot fi eliminate prin atentie,
constiinciozitate si instructaj corespunzator al operatorului.
Erorile sistematice sunt erorile care se manifesta la fiecare msurare si au
aceeasi valoare sau valoarea variaza dupa o lege cunoscuta. Acesta erori sunt : erorile
aparatului de msurare, erorile metodelor de msurare si erorile care depind de factorii
mediului exterior. Acesta erori pot fi determinate la valoarea lor reala.
Erorile intamplatoare (aleatoare) sunt erorile a caror mrime variaza
imprevizibil in timp ca valoare si ca semn, nesupunandu-se unei anumite legi de
variatie. Ele apar datorita influientei unui numar mare de factori nestapaniti la randul lor
de erorile obiectului de msurare, ale mijlocului de msurare, ale metodei si ale
factorilor insotitori msurrii. Erorile aleatoare mici au o probabilitate de aparitie mai
mare decat cele mari, iar valoarea lor medie tinde spre zero, daca numarul de masurari
tinde spre infinit. Aceste erori nu pot cunoscute la valoarea lor reala si nici nu pot fi
eliminate si nici corectate, insa se pot aproxima. Aceasta aproximare se poate realiza cu
ajutorul calcului probabilitatilor la studiul mrimilor intamplatoare.
In vederea obtinerii unei valori cat mai reale in urma procesului de msurare,
trebuie sa determinam eroarea limita de msurare L.
 In calculul erorii limita se iau in considerare numai valorile erorilor sistematice
si a celor intamplatoare. Prin urmare, eroarea limita de masurare este egala cu suma
agebrica a erorilor sistematice() si suma patratica a erorilor intamplatoare( ):

L= [( 1+ 2+. n) + (1 2+ 1 2+..+ 1 2)]

In cazul unor metode si mijloace de msurare complexe, eroarea limita este data
de formula:
Llot = (L12 + L22+ .+ Ln2)