LOGICA Intrebari

FJ_1_LOGICA_1
FILOSOFIE SI JURNALISM Logica 1
TRUE/FALSE
1. Va oferim urmatorul enunt: �Expresiile specifice logicii propozitionale care iau

valoarea
adevarat pentru orice combinatie de valori de adevar ale variabilelor componente se
numesc legi logice (formule valide, universal adevarate sau tautologii)�. Alegeti
varianta
corecta. Enuntul este:
valoarea
fals pentru orice combinatie de valori de adevar ale variabilelor componente se
numesc
contradictii logice (formule inconsistente sau universal false)�. Alegeti varianta
corecta.
Enuntul este:
valoarea
adevarat numai pentru anumite combinatii de valori de adevar ale variabilelor
componente
si valoarea de fals pentru celelalte combinatii se numesc expresii contingente sau
realizabile si fac parte, impreuna cu cele tautologice, din grupul formulelor
consistente�.
Alegeti varianta corecta. Enuntul este:
4. Alegeti varianta corecta. Daca (p = q) este adevarata, iar (q . r) este falsa,
care este�
valoarea de adevar a lui p ?
5. Daca (p =~ q) este adevarata, ce putem spune despre (p . q) ? Alegeti varianta
corecta:
MULTIPLE CHOICE
1. Termenul �logica� a fost folosit pentru prima oara in Antichitatea greceasca de

catre:
a. Zenon din Elea;
b. Alexandru din Aphrodisias;
c. Platon;
d. Aristotel;
e. Epicur.
2. In Antichitate termenului �logica� i se circumscrie in anumite limite sensul
actual, care se
regaseste in principal in scrierile lui:
a. Zenon din Elea;
b. Alexandru din Aphrodisias;
c. Platon;
d. Aristotel;
e. Epicur.
1
3. Pentru cercetarile consacrate diferitelor forme de rationament (silogistic,
demonstrativ,
plauzibil si falacios), Aristotel a folosit termenii:
a. Logica, Analitica, Canonica;
b. Analitica, Dialectica, Eristica;
c. Canonica, Dialectica, Analitica;
d. Dialectica, Logica, Analitica.
4. Dintre cele sase carti reunite mai tarziu sub titlul comun Organon, cele mai
importante
doua contributii ale lui Aristotel in domeniul logicii sunt:
a. �Categorii� si �Despre interpretare�;
b. �Topica� si �Respingerile sofistice�;
c. �Analitica prima� si �Analitica secunda�;
5. In perioada post-aristotelica, filosofii megarici (Diodor din Chronos, Philon
s.a.) si stoici
(Zenon din Citium, Chrysippos s.a.) au dezvoltat logica urmand problematica:
a. Clasica, in directia trasata de Organon-ul aristotelic;
b. Noua, axata pe terminologie, paradoxe si calcul propozitional.
6. Antoine Arnauld si Pierre Nicole sunt autorii celebrului tratat de logica:
a. �Discours de la Methode�;
b. �La Logique, ou l`art de panser�;
c. �Novum Organum�.
7. �Noul Aristotel al logicii contemporane� este considerat:
a. Irlandezul George Boole;
b. Americanul Charles Sanders Peirce;
c. Germanul Gottlob Frege;
d. Englezul Bertrand Russell.
8. Conceptia mentalista, psihologista despre logica este o dominanta in perioada:
a. Clasica, traditionala;
b. Moderna;
c. Contemporana.
9. In epoca contemporana este curenta conceptia potrivit careia logica formala se
limiteaza la
studiul:
a. Formelor propozitionale;
b. Inferentei formal valide;
c. Metodologiei.
10. Filosofia logicii analizeaza:
a. Exclusiv si sistematic inferentele formal valide;
b. Conceptele fundamentale cu care se opereaza in logica;
c. Cu precadere formele propozitionale.
2
11. Metodologia, care isi va largi treptat problematica si va fi mai tarziu
cunoscuta sub numele
de �Teoria stiintei�, formuleaza reguli cu privire la:
a. Justificarea adevarului;
b. Descoperirea adevarului;
c. Analiza adevarului.
12. Intelegerea logicii, de catre unii logicieni contemporani, doar ca teorie
sistematica a
inferentelor formal valide este o problema dependenta de:
a. Esenta sau natura logicii;
b. Consensul intre diferitele grupuri de logicieni;
c. Optiuni definitionale asupra logicii.
13. In logica propozitionala orice �formula bine formata� (f.b.f.) poate fi
verificata prin:
a. Procedura sintactic-constructivista (inductivista);
b. Procedura de tip deductivist (metoda arborelui de analiza);
c. Ambele proceduri (inductivista si deductivista);
d. Nici una dintre cele doua proceduri.
14. In logica propozitionala, valoarea de adevar a expresiilor, formulelor sau
agregatelor
propozitionale este in functie de:
a. Continutul semantic, informational al propozitiilor compuse;
b. Multimea si succesiunea operatorilor logici;
c. Regulile de formare a expresiilor (formulelor bine formate);
d. Valoarea de adevar a propozitiilor atomice.
15. Va oferim definitia incompleta a negatiei ca functie de adevar: �Negatia unei
propozitii p,
~p, este .... daca si numai daca p este ..... si este ..... daca si numai daca p
este .....�.
Convenim ca p este initial adevarata. Alegeti varianta corecta a completarii
spatiilor libere din
definitia negatiei, dupa cum este corect, cu valorile logice de �adevarat� sau de
�fals�:
a. Adevarata, Falsa, Adevarata, Falsa;
b. Falsa, Adevarata, Adevarata, Falsa;
c. Adevarata, Falsa, Falsa, Adevarata;
d. Falsa, Adevarata, Falsa Adevarata.
16. In logica propozitionala, negatia este operator:
a. Monar, deoarece isi poate exercita functia logica asupra unei formule
(expresii),
chiar asupra unei variabile propozitionale;
b. Binar, deoarece poate combina cate doua variabile propozitionale sau formule
(expresii).
3
17. Va oferim definitia incompleta a conjunctiei ca functie de adevar: �Conjunctia
este .... daca
si numai daca toate componentele sale sunt .....; cand cel putin una din
componentele sale
este ....., conjunctia este ....�. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor
libere din
definitia conjunctiei, dupa cum este corect, cu valorile logice de �adevarat� sau
de �fals�:
a. Adevarata, False, Adevarata, Adevarata;
b. Falsa, False, Adevarata, Adevarata;
c. Falsa, Adevarate, Adevarata, Falsa;
d. Adevarata, Adevarate, Falsa, Falsa.
18. Va oferim definitia incompleta a disjunctiei inclusive ca functie de adevar:

�Disjunctia
inclusiva este ..�daca si numai daca toate componentele sale sunt .....; cand cel
putin una
din componente este ..�, disjunctia este .....�. Alegeti varianta corecta a
completarii
spatiilor libere din definitia disjunctiei inclusive, dupa cum este corect, cu
valorile logice
de �adevarat� sau de �fals�:
a. Falsa, Adevarate, Adevarata, Falsa;
b. Adevarata, Adevarate, Falsa, Falsa;
c. Falsa, False, Adevarata, Adevarata;
d. Adevarata, False, Adevarata, Adevarata.
19. Va oferim definitia incompleta a implicatiei (conditionalului) ca functie de
adevar:
�Implicatia este ..... numai daca antecedentul ei este ....., iar consecventul ei
este .....; in
rest, implicatia este .....�. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor
libere din
definitia implicatiei (conditionalului), dupa cum este corect, cu valorile logice
de
�adevarat� sau de �fals�:
a. Adevarata, Adevarat, Adevarat, Adevarata;
b. Adevarata, Fals, Adevarat, Falsa;
c. Falsa, Adevarat, Fals, Adevarata;
d. Falsa, Fals, Adevarat, Adevarata.
20. Va oferim definitia incompleta a echivalentei (biconditionalului) ca functie de
adevar:
�Echivalenta este .....numai daca cele doua componente ale sale au aceeasi valoare
de
adevar; altfel, echivalenta este .....�. Alegeti varianta corecta a completarii
spatiilor libere
din definitia echivalentei (biconditionalului), dupa cum este corect, cu valorile
logice de
a. Adevarata, Adevarata;
b. Falsa, Adevarata;
c. Adevarata, Falsa;
d. Falsa, Falsa
4
21. Va oferim definitia incompleta a disjunctiei exclusive ca functie de adevar:
�Disjunctia
exclusiva este .....numai daca cele doua componente ale sale au aceeasi valoare de
adevar;
altfel, disjunctia exclusiva este .....�. Alegeti varianta corecta a completarii
spatiilor libere
din definitia disjunctiei exclusive, dupa cum este corect, cu valorile logice de
�adevarat�
sau de �fals�:
a. Falsa; Falsa;
b. Adevarata, Adevarata;
c. Falsa, Adevarata;
d. Adevarata, Falsa.
22. Va oferim definitia incompleta a incompatibilitatii (anticonjunctiei) ca

functie de adevar:
�Incompatibilitatea este�..numai daca cele doua componente ale sale sunt�..;
altfel,
incompatibilitatea este�.�. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor libere
din
definitia incompatibilitatii (anticonjunctiei), dupa cum este corect, cu valorile
logice de
a. Falsa, Adevarate, Adevarata;
b. Adevarata, Adevarate, Falsa;
c. Adevarata, False, Adevarata;
d. Falsa, False, Adevarate.
23. Va oferim definitia incompleta a rejectiei (antidisjunctiei inclusive) ca
functie de adevar:
�Rejectia este�.numai daca cele doua componente ale sale sunt�...; altfel, rejectia
este�..�. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor libere din definitia

rejectiei
(antidisjunctiei inclusive), dupa cum este corect, cu valorile logice de �adevarat�
sau de
�fals�:
a. Falsa, False, Adevarata;
b. Adevarata, False, Falsa;
c. Adevarata, Adevarate, Falsa;
d. Falsa, Adevarate, Adevarata.
24. Va oferim definitia incompleta a exceptiei (negatia implicatiei) ca functie de
adevar:
�Exceptia este�.numai daca antecedentul este�..si consecventul �..; in rest
exceptia
este�..�. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor libere din definitia
exceptiei
(negatia implicatiei), dupa cum este corect, cu valorile logice de �adevarat� sau
de �fals�:
a. Adevarata, Adevarat, Fals, Falsa;
b. Adevarata, Fals, Adevarat, Falsa;
c. Falsa, Fals, Fals, Adevarata;
d. Falsa, Adevarat, Adevarat, Falsa.
5
25. Va oferim definitia incompleta a replicatiei (inversa implicatiei) ca functie
de adevar:
�Replicatia este�..numai daca consecventul p este�..si antecedentul q este�...;
altfel,
replicatia este�..�. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor libere din
definitia
replicatiei (inversa implicatiei), dupa cum este corect, cu valorile logice de
�adevarat� sau
de �fals�:
a. Falsa, Adevarat, Fals, Adevarata;
b. Adevarata, Adevarat, Fals, Falsa;
c. Falsa, Fals, Adevarat, Adevarata;
d. Adevarata, Fals, Adevarat, Falsa.
26. Va oferim definitia incompleta a negatiei replicatiei (negatia inversei

implicatiei) ca
functie de adevar: �Negatia replicatiei este�.numai daca consecventul p este�.si
antecedentul q este�..; altfel, negatia replicatiei este�.�. Alegeti varianta
corecta a
completarii spatiilor libere din definitia negatiei replicatiei (negatia inversei
implicatiei),
dupa cum este corect, cu valorile logice de �adevarat� sau de �fals�:
a. Falsa, Adevarat, Fals, Adevarata;
b. Adevarata, Adevarat, Fals, Falsa;
c. Falsa, Fals, Adevarat, Adevarata;
d. Adevarata, Fals, Adevarat, Falsa.
27. Va oferim urmatoarea matrice:
p q p ? q
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 0
Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar:
a. Disjunctie inclusiva;
b. Implicatie (conditionalul);
c. Conjunctie;
d. Echivalenta (biconditionalul).

p q p ? q
1 1 1
1 0 1
0 1 1
0 0 0
a. Conjunctie;
c. Disjunctie inclusiva;
6
p q p ? q
1 1 1
1 0 0
0 1 1
0 0 1
c. Conjunctie;
p q p ? q
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 1
c. Conjunctie;
p q p ? q
1 1 0
1 0 1
0 1 1
0 0 0
c. Disjunctie exclusiva;
7
p q p ? q
1 1 0
1 0 1
0 1 1
0 0 1
a. Exceptia (negatia implicatiei);

b. Incompatibilitate (anticonjunctia);
c. Rejectie (antidisjunctia inclusiva);
d. Antireplicatie (negatia inversei implicatiei).
p q p ? q
1 1 0
1 0 0
0 1 0
0 0 1

p q p ? q
1 1 0
1 0 1
0 1 0
0 0 0

d. Replicatie (negatia implicatiei).
8
p q p ? q
1 1 1
1 0 1
0 1 0
0 0 1

d. Replicatie (negatia implicatiei).
p q p ? q
1 1 0
1 0 0
0 1 1
0 0 0

37. Expresiile (formulele) grupate in coloana din stanga redau proprietatile
operatorului
conjunctie, iar in coloana din dreapta sunt grupate denumirile lor specifice.
1) (p . p) = p a) contragerea conjunctiei
2) ( p . q) = (q . p) b) asociativitatea
3) [(p . q) . r] = [p . (q . r)] c) comutativitatea
4) ( p . q) . p d) idempotenta
5) (p . q) . q
Alegeti varianta corecta a corelarii fiecarei expresii cu denumirea ei specifica:
a. (1)-c; (2)-d; (3)-a; (4)-b; (5)-b;

b. (1)-b; (2)-c; (3)-d; (4)-a; (5)-a;
c. (1)-a; (2)-b; (3)-c; (4)-d; (5)-d;
d. (1)-d; (2)-c; (3)-b; (4)-a; (5)-a;
e. (1)-d; (2)-b; (3)-a; (4)-c; (5)-c.
9
operatorului
disjunctie inclusiva, iar in coloana din dreapta sunt grupate denumirile lor
specifice.
1) (p . p) = p a) asociativitatea
2) (p . q) = ( q . p) b) idempotenta
3) [(p . q) . r] = [p . (q . r)] c) extinderea disjunctiei
4) p . (p . q) d) comutativitatea
5) q . ( p . q)
a. (1)-c; (2)-d; (3)-a; (4)-b; (5)-b;

b. (1)-b; (2)-c; (3)-d; (4)-a; (5)-a;
c. (1)-b; (2)-d; (3)-a; (4)-c; (5)-c;
d. (1)-a; (2)-b; (3)-c; (4)-d; (5)-d;
e. (1)-d; (2)-b; (3)-a; (4)-c; (5)-c.
operatorului
implicatie (conditionalul), iar in coloana din dreapta sunt grupate denumirile lor
specifice.
1) p . p a) autodistributivitatea
2) (p . q) = ( ~q . ~p) b) tranzitivitatea
3) [(p . q) . (q . r)] . (p . r) c) reflexivitatea
4) [p . (q . r)] . [(p . q) . (p . r)] d) transpozitia (contrapozitia)
a. (1)-c; (2)-d; (3)-a; (4)-b;

b. (1)-c; (2)-d; (3)-b; (4)-a;
c. (1)-b; (2)-c; (3)-d; (4)-a;
d. (1)-a; (2)-b; (3)-c; (4)-d;
e. (1)-d; (2)-b; (3)-a; (4)-c.
operatorului
echivalenta (biconditionalul), iar in coloana din dreapta sunt grupate denumirile
lor
specifice.
1) p = p a) tranzitivitatea
2) (p = q) = (q = p) b) transpozitia (contrapozitia)
3) [(p = q) . (q = r)] . (p = r) c) identitatea
4) (p = q) = ( ~q = ~p) d) simetria
a. (1)-c; (2)-d; (3)-a; (4)-b;

b. (1)-c; (2)-d; (3)-b; (4)-a;
c. (1)-b; (2)-c; (3)-d; (4)-a;
d. (1)-a; (2)-b; (3)-c; (4)-d;
e. (1)-d; (2)-b; (3)-a; (4)-c.
10
41. Alegeti varianta corecta. Ce raport exista intre operatorii logici conjunctie
si disjunctie
inclusiva daca in matricea specifica acestora schimbam valoarea adevarat
(simbolizat cu 1)
cu cea de fals (simbolizat cu 0) ?
a. Raport de contradictie;
b. Raport de dualitate;
c. Raport de echivalenta;
d. Nici un fel de raport.
42.
Fie urmatoarele expresii specifice logicii propozitionale:

1) p . ( p . q)
2) (p . q) . q3) q . (p . q)
4) (p . q) . pAlegeti varianta corecta. Identificati legile logice redate de aceste
formule:
a. (1) si (3) contragerea conjunctiei; (2) si (4) extinderea disjunctiei;
b. (1) si (3) comutativitatea; (2) si (4) asociativitatea;
c. (1) si (3) extinderea disjunctiei; (2) si (4) contragerea conjunctiei;
d. (1) si (3) asociativitatea; (2) si (4) comutativitatea.
43.
Fie urmatoarele expresii specifice logicii propozitionale:
1) p . ( p . q)
2) (p . q) . q3) q . (p . q)
4) (p . q) . p
Alegeti varianta corecta. Ce raport exista intre formula (4) si (1), dar intre (2)
si (3) ?
a. Echivalenta;
b. Implicatie;
c. Contradictie.
44. Daca aplicam negatia pentru a inversa valoarea logica a fiecarei variabile
propozitionale si
totodata pe cea a intregii formule vom transforma operatorul conjunctie in
operatorul
disjunctie inclusiva si invers, ca in echivalentele de mai jos:
1) ( p . q ) =~ ( ~p .~q )
2) ~( p . q ) = ( ~p . ~q )
3) ( p . q ) =~(~p .~q )
4) ~( p . q ) = (~p .~q )
Alegeti varianta corecta. Identificati legile (regulile) logice redate de aceste
formule:
a. Asociativitatea conjunctiei si disjunctiei;

b. Echivalentele De Morgan;
c. Comutativitatea conjunctiei si disjunctiei;
d. Distributivitatea reciproca a conjunctiei si disjunctiei.
11
45. Expresiile de mai jos, cu rol de legi logice, redau un aspect al raportului de
dualitate dintre
conjunctie si disjunctia inclusiva:
1) [p . (q . r)]=[(p . q) . (p . r)]
2) [p . (q . r)]=[(p . q) . (p . r)]
Alegeti varianta corecta. Care este denumirea acestor legi (reguli) ?
a. Asociativitatea conjunctiei si disjunctiei;

b. Echivalentele De Morgan;
c. Comutativitatea conjunctiei si disjunctiei;
d. Distributivitatea reciproca a conjunctiei si disjunctiei.
46. Fie urmatoarea expresie:
(p . q) = (~p . q)
Decideti prin metoda tabelelor de adevar daca expresia este:
a. Universal adevarata (tautologie);

b. Inconsistenta (universal falsa);
c. Functie simplu realizabila.
~(p . q) = (p .~q)

(p = q) =[(p . q) . (q . p)]

(p w q) =~(p = q)
a. Inconsistenta (universal falsa);

b. Universal adevarata (tautologie);
(p = q) =[(~p . q ) . (~q . p)]
a. Inconsistenta (universal falsa);

12
(p w q) =[(p . q) . (~p .~q)]
a. Functie simplu realizabila;

c. Inconsistenta (universal falsa).

(p w q) =[(p .~q) . (~p . q)]

c. Universal adevarata (tautologie).
53.Se dau expresiile:
A: (p . 1) = pC: (p . 1) = 1E: (p .~p) = 0B: (p . 0) = pD: (p . 0) = 0F: (p .~ p) =
1
Analizati expresiile cu ajutorul tabelei de adevar specifica operatorului
conjunctie si
identificati varianta corecta:
a. B + C + F
b. A + D + E
c. A + C + F
d. B + C + E
e. A + B + E
54. Se dau expresiile:
A: (p . 0) = 0C: (p . 0) = pE: (p .~p) = 1B: (p . 1) = pD: (p . 1) = 1F: (p .~p) =
0
disjunctie inclusiva
si identificati varianta corecta:
a. A + B + F
b. A + C + E
c. C + D + E
d. B + C + F
e. A + D + E
13
A: (1 . q) = q E: (p . 1) = 1
B: (p . 1) = p F: (p . 0) = 0
C: (0 . q) = 1 G: (p . 0) = ~p
D: (1 . q) = 1 H: (0 . q) = q

implicatie si
a. B + D + F + H
b. A + B + C + F
c. B + C + D + G
d. A + C + E + G
e. B + C + F + H
A: (p = 1) = 1C: (p = 1) = pE: (p = 0) = pB: (p = 0) =~pD: (p = 0) = 0
echivalenta si
a. A + D
b. A + E
c. B + C
d. A + B
e. C + E
A: (p w p) = 0 E: (p w 1) = ~p
B: (p w 1) = p F: (p w ~p) = 1
C: (p w 0) = p G: (p w p) = p
D: (p w ~p) = 0 H: (p w 0) = 0

disjunctie
exclusiva, si identificati varianta corecta:
a. B + D + G + H
b. A + B + D + H
c. A + C + E + F
d. A + D + E + H
e. B + C + D + G
14
58. Prima coloana contine o serie de inferente ipotetico-categorice si disjunctivo-
categorice,
iar a doua coloana denumirile specifice acestora.
1) [(p . q) . p] . q a) modus ponendo-tollens
2) [(p . q) . ~q] . ~p b) modus tollens sau tollendo-tollens
3) [(p . q) . ~p] . q
4) [(p w q) . ~p] . q
5) [(p . q) . ~q ] . p
6) [(p w q) . ~q ] . p
c) modus tollendo-ponens
7) [(p w q) . p] . ~q
8) [(p w q) . q ] . ~p
d) modus ponens sau ponendo-ponens
(sau regula detasarii)
Alegeti varianta corecta a corelarii fiecarui tip de inferenta ipotetico-categorica

si
disjunctivo-categorica cu denumirea ei specifica:
a. (1)-b; (2)-d; (3), (4), (5), (6)-a; (7), (8)-c

b. (1)-b; (2)-d ; (3), (4), (5), (6)-c; (7), (8)-a
c. (1)-d; (2)-b; (3), (4), (5), (6)-c; (7), (8)-a
d. (1)-d; (2)-b; (3), (4), (5), (6)-a; (7), (8)-c
59. Prima coloana contine o serie de structuri inferentiale valide, iar a doua
coloana denumirile
specifice acestora.
1) [(p . q) . (q . r)] . (p . r) a) dilema distructiva simpla
2) [(p . r) . (q . r) . (p v q)] . r b) dilema distructiva complexa
3) [(p . q) . (r . s) . (p v r)] . (q v s)
4) [(p . q) . (~p . r) . (p v ~p)] . (q v r)
c) silogismul ipotetic
5) [(p . q) . (p . r) . (~q v ~r)] . ~p d) dilema constructiva simpla
6) [(p . q) . (r . s) . (~q v ~s)] . (~p v ~r) e) dilema constructiva complexa
Alegeti varianta corecta. Corelati fiecare structura inferentiala valida (redata

sub forma
unei implicatii logice) cu denumirea ei specifica:
a. (1)-a; (2)-b; (3), (4)-c; (5)-d; (6)-e

b. (1)-b; (2)-a; (3), (4)-e; (5)-b; (6)-c
c. (1)-c; (2)-d; (3), (4)-e; (5)-a; (6)-b
d. (1)-d; (2)-e; (3), (4)-a; (5)-c; (6)-b
e. (1)-e; (2)-c; (3), (4)-b; (5)-a; (6)-d
60. In logica propozitionala unele erori formale au primit denumiri specifice.
Corelati aceste
denumiri cu forma logica pe care o exprima.
1) [(p . q) . q] . p a) eroarea afirmarii disjunctului
2) [(p . q) . ~p] . ~q b) eroarea afirmarii consecventului
(modus ponens plauzibil)
3) [(p v q) . p] . ~q c) eroarea negarii antecedentului
(modus tollens plauzibil)
Alegeti varianta corecta:
a. (1)-c; (2)-b; (3)-a

b. (1)-b; (2)-a; (3)-c
c. (1)-b; (2)-c; (3)-a
d. (1)-a; (2)-c; (3)-b
15
61. Traduceti in limbajul specific logicii propozitionale urmatorul enunt:
�Invingatorul va
primi un set de discuri sau un bilet de tabara�.
a. p v q
b. p w q
c. p . q
d. p . q
62. Traduceti in limbajul specific logicii propozitionale urmatorul enunt: �Nu este
adevarat ca
daca nu va castiga campionatul, echipa de baschet se va desfiinta�.
a. ~ (p . q)
b. ~ (p .~ q)
c. ~ (~ p . q)
d. ~ (~ p .~ q)
63. Traduceti in limbajul specific logicii propozitionale urmatorul enunt: �Andrei
n-are
rezultate bune nici la Logica si nici la Teoria comunicarii�.
a. ~ p .~q
b. ~ p v ~q
c. ~ (p . q)
d. ~ (~ p v ~q)
64. Identificati formulele perechi care au proprietatea de a fi logic echivalente.
1) a) ~ (~ p . ~q) 3) a) q . p
b) ~ ( p . q) b) p . q
2) a) p . q 4) a) ~ p . q
b) ~ (~ q . p) b) p . q
a. (1), (3)
b. (2), (3), (4)
c. (2), (4)
d. (1), (2), (3)
65. Identificati formulele perechi care au proprietatea de a fi logic echivalente.

1) a) ~ (~ p . ~q)
b) ~ ( p . q)
3) a) p . q
b) p . (p . q)
2) a) p . q
b) ~ (~ q . p)
4) a) p w q
b) (p . q) . ~(p . q)
a. (1), (3)
b. (2), (3), (4)
c. (2), (4)
d. (1), (2), (3)
16
66. Identificati din lista de mai jos expresiile logic contradictorii:
1) ~[(p . q) . (q . p)]
2) p . q3) p = q4) p . q5) ~(~p . q)
6) p w q7) p .~qAlegeti varianta corecta:
a.(1) cu (6); (3) cu (6); (2) cu (5); (4) cu (7)
b.(1) cu (3); (3) cu (6); (2) cu (7); (4) cu (5)
c.(1) cu (5); (3) cu (6); (2) cu (4); (5) cu (7)
67. Identificati din lista de mai jos formulele logic echivalente:
1) p . q2) p . q3) ~( p . ~q)
4) ~(~p .~q)
5) ~ p . q6) p .~p7) [p . (p .~p)].~pAlegeti varianta corecta:
a.(1) cu (3); (2) cu (4) cu (7); (5) cu (6)
b.(1) cu (4); (2) cu (5) cu (3); (6) cu (7)
c.(1) cu (7); (2) cu (3) cu (5); (4) cu (6)
68. Se dau urmatoarele propozitii:
1) Nu am invatat, dar nici nu iau examenul.
2) Iau examenul, numai daca am invatat.
3) Sau am invatat, sau nu iau examenul.
4) Nu iau examenul, dar nici nu am invatat.
5) Am invatat, iau examenul, iar daca iau examenul, am invatat.
6) Fie nu iau examenul, fie am invatat.
In limbajul specific logicii propozitionale ele sunt traduse in urmatoarele
expresii:
(1) ~ p . ~ q (4) ~ q . ~ p
(2) q = p (5) (p . q) . (q . p)
(3) p . ~ q (6) ~ q . p
Alegeti varianta corecta. Identificati expresiile echivalente:
a. (1) cu (3); (2) cu (5); (4) cu (6)

b. (1) cu (4); (2) cu (5); (3) cu (6)
c. (1) cu (6); (2) cu (5); (3) cu (4)
17
69. Fie urmatoarele expresii:
1) p w q 5) p . q
2) ~ p . q 6) ~ (p = q)
3) ~(p . ~q) 7) p . ~q
4) ~ (p . q) 8) (~ p . ~q) . (p . q)
Alegeti varianta corecta. Identificati expresiile logic echivalente:
a. (1) cu (4) cu (8); (2) cu (5) cu (7); (3) cu (6)

b. (1) cu (3) cu (4); (2) cu (5) cu (6); (7) cu (8)
c. (1) cu (6) cu (8); (2) cu (3) cu (5); (4) cu (7)
70.Fie urmatoarele expresii:

1) p . (q . r)3) (p . r) . (q . r)
2) q . (p . r)4) (p . r) . (q . r)
Determinati expresiile care sunt logic echivalente cu formula A:
A: (p . q) . r�
Alegeti varianta corecta. Formula A este echivalenta cu expresiile:
a. (1), (2) si (4)
b. (2), (3) si (4)
c. (1), (2) si (3)
71.Fie urmatoarele expresii:

1) p . (q . r)3) (p . r) . (q . r)
2) q . (p . r)4) (p . r) . (q . r)
Determinati expresiile care sunt logic echivalente cu formula A:
A: (p . q) . r
Alegeti varianta corecta. Formula A este echivalenta cu expresiile:
a. (2), (4)
b. (1)
c. (2), (3)
d. (3)
72. Fie propozitia: �Daca autobuzul a plecat la timp si a sosit cu intarziere,

atunci a avut opriri
neprevazute�
Indicati, in limbajul logicii propozitionale, alte doua propozitii care sa fie
echivalente logic
cu propozitia initiala. Alegeti varianta corecta:
a. (p . r) . (q . r) = (~ p . r) . (~q . r) = (~ p .~q) v (p . q)
b. (p . q) . r =~ (p . q) . r =~ p .~q . r
c. (p v q) . r =~ (p v q) . r = (~ p .~q) v r
18
1) ( p . q) . r
2) p . (~r .~q)
Alegeti varianta corecta. Determinati relatia logica dintre formulele (1) si (2):
a. (1) . (2)
b. (2) . (1)
c. (1) = (2)
d. (1) w (2)
74. Fie propozitiile compuse de mai jos.

1) Plec in excursie sau joc sah
2) Plec in excursie si joc sah
Alegeti varianta corecta. Stabiliti relatia logica intre propozitiile (1) si (2):
a. Propozitia 1 . Propozitia 2;
b. Propozitia 1 = Propozitia 2;
c. Propozitia 1 este logic contradictorie cu Propozitia 2;
d. Propozitia 2 . Propozitia 1.
1) p . (p . q)3) q . (p .~q)
2) ~q . (~p . q)4) ~p . (~q . p)
Determinati formulele care implica p. Alegeti varianta corecta:
a. (1) si (2) . p;
b. (1), (3) si (4) . p;
c. (1) si (3) . p;
d. (2) si (4) . p.
1) p . (p . q)3) q . (p .~q)
2) ~q . (~p . q)4) ~p . (~q . p)
Determinati formulele care implica pe q. Alegeti varianta corecta:
a. (2), (3), (4) . q;

b. (1), (2), (3) . q;
c. (1), (3), (4) . q .
77. Fie enunturile:

A: Daca Andrei este de acord sa-mi tina locul, atunci plec in excursie;
B: Andrei este de acord sa-mi tina locul, dar nu plec in excursie.
Identificati varianta corecta a relatiei logice dintre cele doua propozitii
compuse:
a. A si B sunt propozitii logic echivalente;
b. Propozitia A implica logic propozitia B;
c. A si B sunt propozitii logic contradictorii;
d. Propozitia B implica logic propozitia A.
19
78. Fie enunturile:
A: Nu este adevarat ca plec in excursie sau joc sah;
B: Nu plec in excursie si nu joc sah.
Identificati varianta corecta a relatiei logice dintre cele doua propozitii
compuse:
a. Propozitia A implica logic propozitia B;
b. A si B sunt propozitii logic echivalente;
c. A si B sunt propozitii logic contradictorii;
d. Propozitia B implica logic propozitia A.
79. Demonstratia de mai jos concretizeaza cerinta ca modus tollens sa fie
rezultatul aplicarii
repetate a lui modus ponens la legea contrapozitiei (transpozitiei):
(p . q) . (~q .~p)
(p . q)___________
(~q .~p)
~q_____
~p
Alegeti una dintre variante. Demonstratia de mai sus este:
a. Corecta;
b. Incorecta.
80. Se spune ca in antichitatea greaca mama unui atenian isi avertiza astfel fiul
sa nu intre in
viata publica: �Daca spui adevarul, oamenii te vor uri, iar daca spui minciuni, te
vor uri
zeii. Dar nu poti sa spui decat adevarul sau minciuni. Asadar, fiul meu, vei fi
urat fie de
oameni, fie de zei�.
Se spune ca, dupa un moment de gandire, fiul i-ar fi replicat astfel mamei: �Daca
spun
adevarul, zeii ma vor iubi, iar daca spun minciuni, ma vor iubi oamenii. Nu pot
spune
decat adevarul sau minciuni. Asadar, voi fi iubit fie de zei, fie de oameni�.
Ambele rationamente sunt dileme. Traduceti avertizarea mamei si replica fiului in
limbajul
specific logicii propozitionale.Utilizand orice metoda de verificare cunoscuta din
logica
propozitionala decideti daca cele doua expresii obtinute sunt:
a. Contradictorii;
b. Compatibile.
81. Fie expresia: (p .~p) .~p
Folositi metoda tabelelor de adevar pentru a decide daca expresia este:
a. Tautologie;
b. Inconsistenta;
82. Fie expresia: (~p . p) . p
b. Inconsistenta;
c. Tautologie.
20
83. Fie expresia: [(p . q) . (p.~q )].~p
a. Tautologie;
b. Inconsistenta;
84. Fie expresia: [p . (q . r)]. (p . q)
Utilizati metoda eliminarii treptate a necunoscutelor (bazat pe rationamentul
prescurtat)
pentru a decide daca expresia este:
a. Inconsistenta;
b. Tautologie;
85. Fie expresia: [~ (p . q) . (~r .~q)] . (~r . p)
prescurtat)
b. Inconsistenta;
c. Tautologie.
86. Fie argumentului lui Platon din �Republica� pentru a dovedi ca Homer nu spune
adevarul
despre zei: �Daca Homer spune adevarul despre zei, atunci eroii erau fii a zeilor
si, in plus,
eroii ar fi comis multe fapte condamnabile. Dar eroii nu erau fii ai zeilor si ei
nu au comis
fapte condamnabile; de unde urmeaza ca Homer nu a spus adevarul despre zei�.
Traduceti argumentul in limbajul specific logicii propozitionale. Utilizati metoda
lui Quine
pentru a decide daca expresia obtinuta este:
a. Inconsistenta;
b. Tautologie;
87. Fie rationamentul: �Daca autobuzul pleaca la ora fixata si nu are intarzieri pe
traseu,
inseamna ca va ajunge la timp. Intrucat autobuzul nu a ajuns la timp, rezulta ca el
sau nu a
plecat la ora fixata, sau a avut intarzieri pe traseu�.
Traduceti rationamentul in limbajul specific logicii propozitionale. Folositi
metoda lui
Quine pentru a decide daca expresia obtinuta este:
b. Inconsistenta;
c. Tautologie.
21
88. Analizand declaratiile inculpatilor si ale martorilor, judecatorul rationeaza
astfel: �Daca in
momentul respectiv paznicul nu era atent, masina nu putea fi observata cand a
intrat in
depozit; daca depozitia martorului este adevarata, paznicul nu era atent in
momentul
respectiv. Fie ca masina a fost observata, fie ca soferul ascunde ceva; intrucat
soferul nu
ascunde nimic, rezulta ca depozitia martorului nu este adevarata�.
Iata si expresia acestui rationament:
[(~p .~q) . (r .~p) . (q . s) .~s].~r
Utilizand orice metoda de verificare cunoscuta din logica propozitionala decideti
daca
expresia de mai sus este:
a. Inconsistenta;
b. Tautologie;
89. Se da expresia: �Daca p, atunci q si daca r, atunci s. Dar q si s nu pot fi
ambele adevarate.
Dovediti ca p si r nu pot fi ambele adevarate�.
Decideti prin orice metoda specifica logicii propzitionale daca expresia este:
a. Lege logica (tautologie);
b. Functie simplu realizabila;
c. Contradictie logica.
90. Se da expresia: [(p . q) . (q . r)]. (p . r)
Alegeti varianta corecta. Decideti prin metoda formelor normale daca expresia data
este:
b. Contradictie logica (expresie inconsistenta);
91. Se da expresia: ~ (p . q) .~ (q . p)
Alegeti varianta corecta. Decideti prin metoda formelor normale daca expresia data
este:
b. Contradictie logica (expresie inconsistenta);
92. Fie expresia: ~[p . (q . p)]
Adusa la forma normala disjunctiva, expresia arata astfel: (p . q .~p)
Alegeti varianta corecta. Decideti daca expresia obtinuta (echivalenta celei
initiale) este:
a. Tautologie;
b. Contradictie logica;
93. Fie urmatoarea expresie: (p .~p) .~p
Folositi metoda matriceala (metoda tabelelor de adevar) pentru a decide daca
expresia este:
b. Contradictie logica;
22
94. Fie urmatoarea expresie: (~p . p) . p
Folositi metoda matriciala (metoda tabelelor de adevar) pentru a decide daca
expresia este:
a. Contradictie logica;
c. Lege logica.
95. Fie urmatoarea expresie: [(p . q) . (p.~q )].~p
Folositi metoda matriciala (metoda tabelelor de adevar) pentru a decide daca
expresia este:
b. Lege logica;
96. Fie urmatoarea expresie: [p . (q . r)]. (p . q)
prescurtat)
a. Contradictie logica;
c. Lege logica.
97. Fie urmatoarea expresie: [~ (p . q) . (~r .~q)] . (~r . p)
prescurtat)
b. Lege logica;
98. Fie rationamentul: �Balenele respira prin plamani si au sange cald. Daca
balenele respira
prin plamani, atunci ele nu sunt pesti. Asadar, balenele au sange cald si nu sunt
pesti�.
Traducem rationamentul in limbajul specific logicii propozitionale. Pentru a
verifica
validitatea expresiei aplicam metoda deductiei naturale:
1. p . q
2. p .~ r / q .~ r
3. p din 1 contragerea conjunctiei
4. ~ r din 2 si 3 modus ponens
5. q din 1 contragerea conjunctiei
6. q .~ r din 4 si 5 introducerea conjunctiei
Decideti daca aplicarea metodei este:
a. Corecta;
b. Incorecta.
23
99. Fie rationamentul: �Balenele respira prin plamani si au sange cald. Daca
balenele respira
prin plamani, atunci ele nu sunt pesti. Asadar, balenele au sange cald si nu sunt
pesti�.
verifica
validitatea expresiei aplicam metoda deductiei naturale:
1. p . q
2. p .~ r / q .~ r
4. ~ r din 2 si 3.............................
5. q din 1 contragerea conjunctiei
6. q .~ r din 4 si 5 introducerea conjunctiei
Alegeti varianta corecta. Pe linia 4 denumirea regulii aplicate este:
a. Modus tollens;
b. Modus ponens;
c. Modus ponendo-tollens;
d. Modus tollendo-ponens
100. Fie rationamentul: �Daca Andrei este pe Turnul Eiffel, atunci el este la
Paris. Daca Andrei
este la Paris, atunci el este in Franta. Asadar, daca Andrei este pe Turnul Eiffel,
atunci el
este in Franta�.
verifica
validitatea expresiei aplicam metoda deductiei naturale (varianta ei conditionata):
1. p . q
2. q . r / p . r
3. p din 1 regula supozitiei
4. q din 1 si 3 modus ponens
5. r din 2 si 4 modus ponens
6. p . r din secventa 3-5 regula deductiei conditionate�
a. Corecta;
b. Incorecta.
101. Fie rationamentul: �Daca Andrei este pe Turnul Eiffel, atunci el este la
Paris. Daca Andrei
este la Paris, atunci el este in Franta. Asadar, daca Andrei este pe Turnul Eiffel,
atunci el
este in Franta�.
verifica
validitatea expresiei aplicam metoda deductiei naturale (varianta ei conditionata):
1. p . q
2. q . r / p . r
3. p din 1 regula supozitiei
4. q din 1 si 3 ��.
5. r din 2 si 4 modus ponens
6. p . r din secventa 3-5 regula deductiei conditionate�
a. Modus tollens;
b. Modus tollendo-ponens;
c. Modus ponens;
d. Modus ponendo-tollens.
24
102. Se dau premisele:
(1) (p . q) . r
(2) (p . q) . (s .~ t)
(3) ~ r
(4) (s .~ t) . (r. z)
Prin metoda deductiei naturale se obtine concluzia (p . q) . z
Aplicam metoda:
1. (p . q) . r
2. (p . q) . (s .~ t)
3. ~ r
4. (s .~ t) . (r. z) / (p . q) . z
5. ~(p . q) din 1 si 3 modus tollens
6. (s .~ t) din 2 si 5 modus tollendo-ponens
7. (r. z) din 4 si 6 modus ponens
8. (p . q) . z din 1 si 7 tranzitivitatea implicatiei
a. Corecta;
b. Incorecta.
(1) (p . q) . r
(2) (p . q) . (s .~ t)
(3) ~ r
(4) (s .~ t) . (r. z)
Prin metoda deductiei naturale se obtine concluzia (p . q) . z
Aplicam metoda:
1. (p . q) . r
2. (p . q) . (s .~ t)
3. ~ r
4. (s .~ t) . (r. z) / (p . q) . z
5. ~(p . q) din 1 si 3 modus tollens
6. (s .~ t) din 2 si 5........................................
7. (r. z) din 4 si 6 modus ponens
8. (p . q) . z din 1 si 7 tranzitivitatea implicatiei
a. Modus tollens;
b. Modus ponens;
d. Modus tollendo-ponens.
25
(1) p . q
(2) ~ (p . r)
(3) ( ~ r . s) . t
Prin metoda deductiei naturale se obtine concluzia t
1. p . q
2. ~ (p . r)
3. [( ~ r . s) . t] / t
4. ~p .~ r din 2 legile lui De Morgan
6. ~~p din 5 dubla negatie
7. ~ r din 4 si 6 modus tollendo-ponens
8. ( ~ r . s) din 7 extinderea disjunctiei
9. t din 3 si 8 modus ponens
a. Corecta;
b. Incorecta.
(1) p . q
(2) ~ (p . r)
(3) ( ~ r . s) . t
Prin metoda deductiei naturale se obtine concluzia t
Aplicam metoda:
1. p . q
2. ~ (p . r)
3. [( ~ r . s) . t] / t
4. ~p .~ r din 2 legile lui De Morgan
6. ~~p din 5 dubla negatie
7. ~ r din 4 si 6..........................................
8. ( ~ r . s) din 7 extinderea disjunctiei
9. t din 3 si 8 modus ponens
a. Modus tollens;
b. Modus ponens;
26
(1) (p . s) . z
(2) (r . q) . p
(3) ~ z
Prin metoda deductiei naturale se obtine concluzia (r .~ q)
1. (p . s) . z
2. (r . q) . p
3. ~ z / (r .~ q)
4. ~ (p v s) din (1) si (3) modus ponens
5. ~ p .~ s din (4) legile lui De Morgan
6. ~ p din (5) legea contragerii conjunctiei
7. ~ (r . q) din (2) si (6) modus tollens
8. ~ r v ~ q din (7) legile lui De Morgan
9. r .~ q din (8) legi de transformare�
a. Corecta;
b. Incorecta.
(1) (p . s) . z
(2) (r . q) . p
(3) ~ z
Prin metoda deductiei naturale se obtine concluzia (r .~ q)
1. (p . s) . z
2. (r . q) . p
3. ~ z / (r .~ q)
4. ~ (p v s) din (1) si (3) modus ponens
5. ~ p .~ s din (4) legile lui De Morgan
6. ~ p din (5) legea contragerii conjunctiei
7. ~ (r . q) din (2) si (6).............................
8. ~ r v ~ q din (7) legile lui De Morgan
9. r .~ q din (8) legi de transformare
a. Modus tollens;
b. Modus ponens;
27
(1) p . q
(2) r . s
(3) ~ q .~ s
Prin metoda deductiei conditionate (varianta a metodei deductiei naturale) se
obtine
concluzia (~ p .~ r)
(1) p . q
(2) r . s
(3) ~ q .~ s / ~ p .~ r
(4) p introdus prin regula supozitiei
(5) q din (1) si (4) modus ponens
(6) ~~ q din (5) dubla negatie
(7) ~ s din (3) si (6) modus tollendo-ponens
(8) ~ r din (2) si (7) modus tollens
(9) p .~ r din secventa (4)-(8) teorema deductiei
(10) ~ p .~ r din (9) legile transformarii implicatiei
a. Corecta;
b. Incorecta.
(1) p . q
(2) r . s
(3) ~ q .~ s
obtine
concluzia (~ p .~ r)
(1) p . q
(2) r . s
(3) ~ q .~ s / ~ p .~ r
(4) p introdus prin regula supozitiei
(5) q din (1) si (4) modus ponens
(6) ~~ q din (5) dubla negatie
(7) ~ s din (3) si (6).............................
(8) ~ r din (2) si (7) modus tollens
(9) p .~ r din secventa (4)-(8) teorema deductiei
(10) ~ p .~ r din (9) legile transformarii implicatiei
a. Modus tollens;
b. Modus ponens;
28
(1) (r . q) . p
( 2) s. r
(3) p . (t . z)
(4) s
obtine
concluzia [ q . (t . z) ]
(1) (r . q) . p
(2) s. r
(3) p . (t . z)
(4) s / q . (t . z)
(5) q supozitia pentru deductia conditionata
(6) r din 2 si 4 modus ponens
(7) (r . q) din 5 si 6 regula introducerii conjunctiei
(8) p din 1 si 7 modus ponens
(9) (t . z) din 3 si 8 modus ponens
(10) q . (t . z) de la 5 la 9 teorema deductiei (descarcarea secventei 5-9)
a. Corecta;
b. Incorecta.
(1) (r . q) . p
(2) s. r
(3) p . (t . z)
(4) s
obtine
concluzia [ q . (t . z) ]
(1) (r . q) . p
(2) s. r
(3) p . (t . z)
(4) s / q . (t . z)
(5) q supozitia pentru deductia conditionata
(6) r din 2 si 4 modus ponens
(7) (r . q) din 5 si 6 regula introducerii conjunctiei
(8) p din 1 si 7.............................
(9) (t . z) din 3 si 8 modus ponens
(10) q . (t . z) de la 5 la 9 teorema deductiei (descarcarea secventei 5-9)
a. Extinderea disjunctiei;
b. Contragerea conjunctiei;
c. Modus ponens;
d. Dubla negatie.
29
(1) p . (q . r)
(2) ~ q
Prin metoda deductiei indirecte (fundamentata pe principiul reducerii la
contradictie,
varianta a metodei deductiei naturale) se obtineti concluzia ~p
(1) p . (q . r)
(2) ~ q / ~ p
(3) ~~ p se neaga concluzia initiala, deci aplicam regula (a)
(4) p din (3) dubla negatie
(5) q . r din (1) si (4) modus ponens
(6) r din (5) contragerea conjunctiei
(7) q din (5) contragerea conjunctiei
(8) q . r din (7) extinderea disjunctiei
(9) ~ r din (2) si (8) modus tollendo-ponens
Pornind de la supozitia de pe linia (3) am ajuns atat la concluzia de la linia (6)
cat si la
concluzia de la linia (9)
(10) ~~~ p de la (3) la (9) regula reducerii la contradictie (negatia supozitiei
anterioare)
(11) ~ p din (10) dubla negatie
a. Corecta;
b. Incorecta.
(1) p . (q . r)
(2) ~ q
Prin metoda deductiei indirecte (fundamentata pe principiul reducerii la
contradictie,
varianta a metodei deductiei naturale) se obtineti concluzia ~p
(1) p . (q . r)
(2) ~ q / ~ p
(3) ~~ p se neaga concluzia initiala, deci aplicam regula (a)
(4) p din (3) dubla negatie
(5) q . r din (1) si (4) modus ponens
(6) r din (5).......................................
(7) q din (5) contragerea conjunctiei
(8) q . r din (7) extinderea disjunctiei
(9) ~ r din (2) si (8) modus tollendo-ponens
Pornind de la supozitia de pe linia (3) am ajuns atat la concluzia de la linia (6)
cat si la
concluzia de la linia (9)
(10) ~~~ p de la (3) la (9) regula reducerii la contradictie (negatia supozitiei
anterioare)
(11) ~ p din (10) dubla negatie
a. Extinderea disjunctiei;
b. Contragerea conjunctiei;
c. Modus ponens;
d. Dubla negatie.
30
114. Alegeti varianta corecta. In patratul logic generalizat la logica
propozitionala (p, q, r, s)
raportul de contrarietate (p si q nu pot fi simultan adevarate) se descrie prin
operatorul:
a. Disjunctie exclusiva;
c. Implicatie (conditional);
d. Disjunctie inclusiva.

raportul de contradictie (intre p � s si q � r nu pot fi simultan nici adevarate si
nici false)
se descrie prin operatorul:
a. Incompatibilitate (anticonjunctia);
b. Implicatie (conditional);
raportul de ordonare sau subalternare (adevarul lui p presupune si adevarul lui r,
respectiv
adevarul lui q presupune si adevarul lui s) se descrie prin operatorul:
raportul de subcontrarietate (r si s nu pot fi simultan false) se descrie prin
operatorul:
118. Fie expresia: [(p . q) . ~ p]. ~ q
Folositi orice metoda cunoscuta din logica propozitionala pentru a decide daca
expresia
este:
a. Tautologie;
b. Inconsistenta;
119. Fie expresia: [(p . q) v ~ q].[p . ~ (q . p)]
Folositi orice metoda cunoscuta din logica propozitionala pentru a decide daca
expresia
este:
a. Tautologie;
b. Inconsistenta;
31
120. Alegeti varianta corecta. De la Aristotel pana astazi se cunosc urmatoarele
stadii
fundamentale ale axiomatizarii:
a. Intuitiva, Formalizata;
b. Neformalizata, Formalizata;
c. Intuitiva, Neformalizata, Formalizata;
d. Intuitiva, Formalizata.
121. Alegeti varianta corecta. Initiatorul axiomatizarii neformalizate este:

a. Aristotel;
b. Euclid;
c. David Hilbert;
d. Gottlob Frege.
122. Alegeti varianta corecta. Un sistem axiomatic este consistent
(necontradictoriu) daca:
a. Nici una dintre axiomele sale nu poate fi dedusa din restul axiomelor;
b. Numai daca in sistem nu poate fi demonstrata o formula impreuna cu negatia ei;
c. Adaugand sistemului o formula nedemonstrabila in sistem obtinem o contradictie;
d. Exista un algoritm care determina daca o formula a sistemului este demonstrabila
sau nu.
123. Alegeti varianta corecta. Un sistem axiomatic este complet daca:
sau nu.
124. Alegeti varianta corecta. Un sistem axiomatic este decidabil daca:
sau nu.
125. Alegeti varianta corecta. Un sistem axiomatic este independent daca:
sau nu.
32
126. Corelati fiecare tip fundamental de propozitie simpla de predicatie
(propozitie categorica)
cu simbolul, formula generala si citirea ei standard.
1) E; S e P; Nici un S nu este P a) propozitie particular afirmativa
2) I; S i P; Unii S sunt P b) propozitie universal negativa
3) A; S a P; Toti S sunt P c) propozitie particular negativa
4) O; S o P; Unii S nu sunt P d) propozitie universal afirmativa
a. (1)-a; (2)-b; (3)-c; (4)-d

b. (1)-c; (2)-d; (3)-a; (4)-b
c. (1)-b; (2)-a; (3)-d; (4)-c
d. (1)-d; (2)-b; (3)-c; (4)-a
e. (1)-a; (2)-d; (3)-b; (4)-c
127. In logica traditionala, clasica un termen este distribuit numai daca in

propozitia in care
intervine apare in totalitatea sferei sale; in caz contrar este nedistribuit.
Pentru fiecare din
formele propozitionale categorice A, E, I, O (coloana din stanga) alegeti varianta
corecta
pentru distribuirea termenilor S si P (coloana din dreapta).
1) S a P a) S distribuit, P distribuit
2) S e P b) S distribuit, P nedistribuit
3) S i P c) S nedistribuit, P distribuit
4) S o P d) S nedistribuit, P nedistribuit
a. (1)-a; (2)-b; (3)-c; (4)-d

b. (1)-c; (2)-d; (3)-a; (4)-b
c. (1)-c; (2)-a; (3)-d; (4)-b
d. (1)-b; (2)-a; (3)-d; (4)-c
e. (1)-d; (2)-b; (3)-c; (4)-a
128. Alegeti varianta corecta a distribuirii termenilor S si P pentru forma

propozitionala
categorica S a P:
a. S distribuit si P distribuit;
b. S nedistribuit si P distribuit;
c. S distribuit si P nedistribuit;
d. S nedistribuit si P nedistribuit.
propozitionala
categorica S e P:
a. S nedistribuit si P nedistribuit;
b. S distribuit si P nedistribuit;
c. S nedistribuit si P distribuit;
d. S distribuit si P distribuit.
33
propozitionala
categorica S i P:
a. S distribuit si P distribuit;
d. S nedistribuit si P nedistribuit.

propozitionala
categorica S o P:
a. S nedistribuit si P nedistribuit;
d. S distribuit si P distribuit.
132. Alegeti varianta corecta. Conversiunea poate fi:
a. Exclusiv simpla (fara schimbarea cantitatii);
b. Exclusiv prin accident (cu schimbarea cantitatii);
c. Atat simpla, cat si prin accident.
133. Alegeti varianta corecta. Conform legii distribuirii termenilor, expresiile
conversiunii
valide sunt in grupajul:
a. S a P = P a S
S e P = P e S
S e P . P e S
S i P = P i S
S o P = P o S
b. S a P . P i S
S e P = P e S
S e P . P e S
S i P = P i S
c. S a P . P i S
S e P = P e S
S e P . P e S
S i P = P i S
S o P = P o S
134. Alegeti varianta corecta. Conform legii distribuirii termenilor conversiunea
nevalida este
redata de formula:
a. S e P = P e S
b. S i P = P i S
c. S o P = P o S
34
135. Alegeti varianta corecta. In cazul conversiunii propozitiilor categorice
termenii S si P isi
schimba intre ei functiile logice, iar premisa si concluzia sunt propozitii:
a. De aceeasi cantitate si calitate;
b. Uneori de cantitati diferite, dar de aceeasi calitate;
c. De aceeasi cantitate, dar de calitati diferite;
d. De cantitati si calitati diferite.
136. Alegeti varianta corecta. Obversiunea propozitiilor categorice este operatia

logica de
derivare si tipul de inferenta in care pornind de la premisa S-P, termenii S si P
ce o
formeaza:
a. Schimba intre ei functiile (locul);
b. Schimba cantitatea (unii, toti) prin procesul de redistribuire;
c. Schimba calitatea numai pentru P;
d. Schimba calitatea pentru S si P.
137. Alegeti varianta corecta. In cazul obversiunii propozitiilor categorice,
premisa si concluzia
sunt propozitii:
a. De cantitati diferite, dar de aceeasi calitate
b. De aceeasi cantitate, dar de calitate diferita
c. De aceeasi cantitate si calitate
d. De cantitati si calitati diferite
e. Uneori de aceeasi cantitate, dar de calitate diferita
138. Alegeti varianta corecta. Formulele care redau corect operatia logica si tipul
de inferenta
imediata cu propozitii categorice numita obversiune sunt in grupajul:
a. S a P = ~S e ~P
S e P = ~S a ~P
S i P = ~S o ~P
S o P = ~S i ~P
b. S a P = S e ~P
S e P = S a ~P
S i P = S o ~P
S o P = S i ~P
c. S a P = ~S e P
S e P = ~S a P
S i P = ~S o P
S o P = ~S i P
35
139. Aplicand alternativ operatiile de conversiune si obversiune formelor
propozitionale
categorice A, E, I si O, obtinem toate tipurile valide posibile de inferente
imediate (tabelul
lui J.N. Keynes). Corelati concluzia fiecarui tip de inferenta imediata (coloana
din stanga)
cu formula ei generala (coloana din dreapta):
1) conversa simpla (de acelasi tip si
echivalent cu premisa)
(a) ~S P
2) conversa prin accident (b) ~S ~P
3) obversa (aceeasi cantitate cu
premisa, dar calitate diferita)
(c) P S
4) obversa conversiei (conversiunea
obvertita)
(d) ~P ~S
5) contrapusa (contrapozitia) partiala (e) P ~S
6) contrapusa (contrapozitia) totala (f) ~ P S
7) inversa partiala (sunt propozitii
particulare)
(g) S ~P
8) inversa totala (sunt propozitii
particulare)
a. (1)-g; (2)-g; (3)-c; (4)-f; (5)-e; (6)-a; (7)-d; (8)-b

b. (1)-c; (2)-c; (3)-g; (4)-e; (5)-f; (6)-d; (7)-a; (8)-b
c. (1)-a; (2)-a; (3)-b; (4)-c; (5)-d; (6)-e; (7)-f; (8)-g
140. Alegeti varianta corecta. Dupa pozitia termenului mediu in premisa majora si
minora avem
urmatoarele grupaje corecte de figuri silogistice:
a. fig.I: M-P fig.II:P-M fig.III:M-P
S-M S-M M-S
S - P S - P S - P
b. fig.I: M- P fig II:P-M fig.III:M-P fig.IV:P-M
S-M S-M M-S M-S
S - P S - P S - P S - P
c. fig.I: P- M fig II:M- P fig.III:P-M fig.IV: M-P
M-S M-S S-M S-M
S - P S - P S - P S - P
141. Alegeti varianta corecta. Orice mod silogistic este valid daca respecta
urmatoarele reguli
ale termenilor:
a. 1. are trei termeni;
2. termenii extremi nu sunt mai extinsi in concluzie decat in premise.
b. 1. termenul mediu este distribuit in una din premise;
c. 1. are trei termeni;
2. termenul mediu este distribuit in una din premise;
36
urmatoarele reguli
ale calitatii premiselor:
a. 1. din premise afirmative rezulta concluzie afirmativa;
2. cel putin o premisa este afirmativa.
b. 1. din premise afirmative rezulta concluzie afirmativa;
2. cel putin o premisa este afirmativa;
3. din premise calitativ diferite rezulta o concluzie negativa.
c. 1. cel putin o premisa este afirmativa;
2. din premise calitativ diferite rezulta o concluzie negativa.
urmatoarele reguli
ale cantitatii premiselor:
a. 1. din premise universale rezulta concluzie universala;
2. din premise cantitativ diferite rezulta o concluzie particulara.
b. 1. din premise universale rezulta concluzie universala;
2. cel putin o premisa este universala;
c. 1. cel putin o premisa este universala;
2. din premise cantitativ diferite rezulta o concluzie particulara.
144. Alegeti varianta corecta. Regulile speciale care determina conditiile de
validitate ale unui
silogism de fig. I sunt:
a. premisa majora universala, iar premisa minora afirmativa;
b. premisa majora afirmativa, iar premisa minora universala;
c. premisa majora universala, iar una din premise negativa.
validitate ale unui
silogism de fig. II sunt:
a. premisa majora negativa, iar premisa minora universala;
b. premisa majora universala, si cel putin o premisa negativa;
c. premisa majora universala, iar premisa minora negativa.
validitate ale unui
silogism de fig. III sunt:
a. premisa majora afirmativa, iar concluzia particulara;
b. premisa minora afirmativa, iar concluzia particulara;
c. premisa majora universala, iar minora afirmativa.
37
validitate ale unui
silogism de fig. IV sunt:
a. 1. daca majora este universala, minora este afirmativa;
2. daca una din premise este negativa, majora este universala;
3. daca minora este afirmativa, concluzia este particulara.
b. 1. daca majora este afirmativa, minora este universala;
2. daca una din premise este negativa, majora este universala;
c. 1. daca majora este afirmativa, minora este universala;
2. daca majora este universala, minora este negativa;
148. Fie silogismul: �Logica ofera cunostinte utile, deoarece este o stiinta, iar
orice stiinta ofera
cunostinte utile�.
Alegeti varianta corecta. Modul si figura silogismului de mai sus este:
a. aaa-1 valid;
b. aoo-2 valid;
c. aai-3 valid;
d. aai-4 valid.
149. Fie silogismul: �Unele din substantele testate nu sunt acizi, deoarece unele
din substantele
testate nu inrosesc hartia de turnesol, or toti acizii inrosesc hartia de
turnesol�.
a. eio-1 valid;
b. aoo-2 valid;
c. oao-3 valid;
d. eao-4 valid.
150. Fie silogismul: �Unii din membrii grupului n-au mai prins trenul, fiindca unii
din cei sositi
la gara dupa ora 7 erau membri ai grupului, or nimeni din cei ce au sosit dupa ora
7 nu a
mai prins trenul�.
a. eio-1 valid;
b. eio-2 valid;
c. eio-3 valid;
d. eio-4 valid.
151. Fie silogismul: �Unii studenti ai facultatii noastre au obtinut la examenele
din sesiunea de
iarna media 10, or toti care au obtinut la examenele din iarna media 10 vor
beneficia de o
bursa de studiu in strainatate; deci unii care vor beneficia de o bursa de studiu
in strainatate
sunt studenti ai facultatii noastre�.
a. aii-1 valid;
b. eio-2 valid;
c. iai-3 valid;
d. iai-4 valid.
38
152. Fie silogismul: �Deoarece unele patrupede sunt amfibii, iar nici o amfibie nu
are sange
cald, atunci unele patrupede nu au sange cald�.
a. eio-1 valid;
b. eio-2 valid;
c. eio-3 valid;
d. eio-4 valid.
153. Fie silogismul: �Nici un numar divizibil cu 9 nu este prim, pentru ca toate
numerele
divizibile cu 18 sunt divizibile si cu 9, dar nici un numar prim nu este divizibil
cu 18�.
a. eae- 1 valid;
b. eae-2 valid;
c. eao-3 valid;
d. eae-4 nevalid.
154. Fie silogismul: �Epicurienii nu identificau binele suprem cu virtutea; ei nu
erau deci
adevarati filosofi, pentru ca adevaratii filosofi identifica binele suprem cu
virtutea�.
a. eae-1 valid;
b. aee-2 valid;
c. eao-3 valid;
d. aee-4 valid.
155. Determinati schema de inferenta specifica argumentului si verificati
validitatea lui prin
legile speciale ale figurilor silogistice: �Cum nici un infractor nu este cinstit,
dar este
raufacator, cel putin unii raufacatori nu sunt cinstiti�.
a. eao-1 valid;
b. eao-2 valid;
c. eao-3 valid;
d. eao-4 valid.
156. Determinati schema de inferenta a silogismului si verificati validitatea lui
prin metoda
reducerii indirecte (demonstratia prin reducerea la absurd): �Nici un mamifer nu
este sarpe,
deoarece nici o reptila nu este mamifer, iar toti serpii sunt reptile�.
a. aee-1 nevalid;
b. aee-2 valid;
c. eao-3 valid;
d. aee-4 valid.
39
157. Determinati schema de inferenta a silogismului si verificati validitatea lui
prin metodele
cunoscute: �Nici o planeta nu este stea, fiindca nici o planeta nu este corp cu
lumina
proprie, iar stelele sunt corpuri cu lumina proprie�.
a. eae-1 valid;
b. eae-2 valid;
c. aee-2 valid;
d. eao-3 valid;
e. aee-4 valid.
158. Fie schema de inferenta a expresiei: �Daca orice nu este M este P, iar nici un
M nu este S,
rezulta ca toti S sunt P�.
Pentru a decide asupra validitatii expresiei prin metoda distribuirii termenilor,
va oferim
primii pasi in rezolvare. Se observa ca premisa majora este ~MaP, premisa minora
MeS,
iar concluzia SaP. Pentru a nu avea patru termeni se transforma MeS intr-un
echivalent,
prin aplicarea succesiva a operatiilor logice de conversiune si obversiune: MeS =
SeM =
Sa~M
Alege varianta corecta. Noua schema de inferenta, care respecta legea distribuirii
termenilor (atat pentru termenul mediu ~M, cat si pentru termenii extremi S si P)
reprezinta modul silogistic:
a. aaa-1 valid;
b. eae-2 valid;
c. aai-3 valid;
d. aai-4 valid.
159. Filosoful englez David Hume afirma urmatoarele: �Ideile noastre nu depasesc
experienta
noastra. Ori, despre atributele si lucrarile divine nu avem nici o experienta. Nu
este nevoie
sa duc eu pana la capat acest silogism: concluzia o puteti trage singuri�.
Raspundem la cerinta filosofului englez:
Premisa 1: �Nici una din ideile noastre nu depaseste experienta noastra.�;
Premisa 2: �Toate ideile despre atributele si lucrarile divine se supun experientei
noastre.�;
Concluzia: �Nici o idee despre atributele si lucrarile divine nu face parte (nu
depinde) de ideile noastre (ale oamenilor)�.
Alegeti varianta corecta. Argumentul lui David Hume este corect si este reprezentat
de
figura si modul silogistic:
a. eae-1 valid;
b. eae-2 valid;
c. eao-3 valid;
d. eao-4 valid.
40
160. Fie silogismul: �Fiintele perfecte ar putea invata logica in 2-3 zile, dar din
pacate oamenii
nu sunt fiinte perfecte; prin urmare oamenii nu pot invata logica in 2-3 zile�.
Pentru a decide asupra validitatii silogismului, va oferim primii pasi in
rezolvare. Schema
de inferenta a silogismului ne conduce la modul aee-1 nevalid. El devine valid
intr-o
singura situatie, cand este transformat intr-un mod de fig. IV, prin inversarea
premiselor,
implicit al termenilor extremi S si P.
Alegeti varianta corecta a figurii si modului valid cu concluzia adevarata:
a. aee-4 valid;
b. aeo-4 valid;
c. eao-4 valid;
d. eio-4 valid.
161. Fie soritul dintr-un text filosofic a lui Seneca (�Scrisori catre Luciliu�):
�Cine este
prevazator este si moderat; cine este moderat este si statornic; cine este
statornic este si
netulburat; cine este netulburat nu este mohorat; cine nu este mohorat este
fericit; asadar,
omul prevazator este fericit�.
Alegeti varianta corecta. Soritul de mai sus este:
a. Progresiv valid cu silogisme elementare din fig I;
b. Regresiv valid cu silogisme elementare din fig I;
c. Progresiv valid cu silogisme elementare din fig II;
d. Regresiv valid cu silogisme elementare din fig II.
162. Fie entimema: �Unele patrulatere sunt poligoane regulate, deoarece au laturile
si unghiurile
congruente�.
Alegeti varianta corecta. Daca reconstruim silogismul, in aceasta entimema
lipseste:
a. Premisa majora;
b. Premisa minora;
c. Concluzia.
163. Fie entimema: �Toate poligoanele cu laturi si unghiuri congruente sunt
regulate, deci
patratele sunt poligoane regulate�.
lipseste:
a. Premisa majora;
b. Premisa minora;
c. Concluzia.
164. Fie entimema: �Nici un recidivist nu poate fi angajat, or unii dintre
candidati sunt
recidivisti�.
lipseste:
a. Premisa majora;
b. Premisa minora;
c. Concluzia.
41
165. Fie urmatoarea dilema: �Daca nu te porti dupa propria chibzuinta, vei fi
criticat. Daca te
porti dupa cea a altora tot criticat vei fi. Dar este necesar ori sa urmezi propria
parere, ori
pe cea a altora; prin urmare, in ambele cazuri vei fi criticat�.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic dilema de mai sus este:
a. Simpla constructiva;
b. Simpla distructiva;
c. Complexa constructiva;
d. Complexa distructiva.
166. Fie urmatoarea dilema: �Daca moartea ar fi o nenorocire, atunci ea ar atinge

sau pe cei ce
au murit pana acum, sau pe cei ce vor muri de acum inainte. Dar moartea nu atinge
nici pe
cei morti, nici pe cei ce vor muri. Deci, moartea nu este o nenorocire.� (Cicero)
167. Fie urmatoarea dilema: �Daca Dumnezeu este infinit de bun, el vrea suprimarea
raului.
Daca Dumnezeu este atotputernic, el poate suprima raul. Or, raul exista. Deci,
Dumnezeu
sau nu vrea, sau nu poate.� (prelucrare dupa Epicur)
168. Fie urmatoarea dilema: �Daca te casatoresti vei regreta, iar daca nu te
casatoresti, iarasi vei
regreta. Dar este necesar ori sa te casatoresti, ori sa nu te casatoresti. Prin
urmare, in
ambele situatii vei regreta.� (prelucrare dupa Socrate).
169. Fie schema inferentiala a unei dileme:
Daca A atunci C
Daca B atunci C
A sau B
Deci C
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema inferentiala a dilemei este:
42
Daca A atunci B
Daca A atunci C
Nu B sau nu C
Deci nu A

Daca A atunci B
Daca C atunci D
A sau C
Deci B sau D

Daca A atunci B
Daca C atunci D
Nu B sau nu D
Deci nu A sau nu C
173. Identificati carui tip de polisilogism (progresiv sau regresiv) apartine

urmatoarea schema
de inferenta:
Toti A sunt B
Toti B sunt C
Deci, Toti A sunt C
Toti C sunt D
Deci, Toti A sunt D
Toti D sunt E
Deci, Toti A sunt E
a. Progresiv;
b. Regresiv.
43
urmatoarea schema
de inferenta:
Toti D sunt E
Toti C sunt D
Deci, Toti C sunt E
Toti B sunt C
Deci, Toti B sunt E
Toti A sunt B
Deci, Toti A sunt E
a. Progresiv;
b. Regresiv.
urmatoarea schema
de inferenta:
Nici un D nu este E
Toti C sunt D
Deci, Nici un C nu este E
Toti B sunt C
Deci, Nici un B nu este E
Unii A sunt B
Deci, Unii A nu sunt E
a. Progresiv;
b. Regresiv.
urmatoarea schema
de inferenta:
�
Nici un D nu este E
Toti C sunt D
Deci, Nici un C nu este E
Unii B sunt E
Deci, Unii B nu sunt C
Toti B sunt A
Deci, Unii A nu sunt C
a. Progresiv;
b. Regresiv.
177. Fie polisilogismul: �Toate elementele chimice sunt substante simple si toti
metaloizii sunt
elemente chimice; deci toti metaloizii sunt substante simple. Toti halogenii sunt
metaloizi;
deci, toti halogenii sunt substante simple. Clorul este halogen; deci, clorul este
substanta
simpla�.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic polisilogismul de mai sus este:
a. Progresiv;
b. Regresiv.
44
178. Fie polisilogismul: �Toate viperele sunt serpi veninosi si toti serpii
veninosi sunt ofidiene;
deci, toate viperele sunt ofidiene. Toate ofidienele sunt reptile; deci, toate
viperele sunt
reptile. Toate reptilele sunt vertebrate; deci, toate viperele sunt vertebrate�.
a. Progresiv;
b. Regresiv.
179. Fie polisilogismul: �Toti timizii sunt suspiciosi, iar superstitiosii sunt
timizi; deci, toti
superstitiosii sunt suspiciosi. Unii tineri sunt superstitiosi; deci, unii tineri
sunt suspiciosi�.
a. Progresiv;
b. Regresiv.
180. Fie polisilogismul: �Toate paralelogramele sunt patrulatere, iar toate
dreptunghiurile sunt
paralelograme; deci, toate dreptunghiurile sunt patrulatere. Toate patrulaterele
sunt
poligoane; deci, toate dreptunghiurile sunt poligoane�.
a. Progresiv;
b. Regresiv.
181. Identificati carui tip de sorit (progresiv sau regresiv) apartine urmatoarea
schema de
inferenta:
A este B
B este C
C este D
D este E
Deci,A este E
a. Progresiv;
b. Regresiv.
schema de
inferenta:
D este E
C este D
B este C
A este B
Deci,A este E
a. Progresiv;
b. Regresiv.
45
schema de
inferenta:
Nici un D nu este E
Toti C sunt D
Toti B sunt C
Unii A sunt B
Deci,Unii A nu sunt E
a. Progresiv;
b. Regresiv.
schema de
inferenta:
Nici un D nu este E
Toti C sunt D
Unii B sunt E
Toti B sunt A
Deci, Unii A nu sunt C
a. Progresiv;
b. Regresiv.
185. Fie soritul: �Toti buldogii sunt canine; toate caninele sunt mamifere; toate
mamiferele sunt
vertebrate; deci, toti buldogii sunt vertebrate�.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic soritul de mai sus este:
a. Progresiv (goclenian sau sintetic);
b. Regresiv (aristotelic sau analitic).
186. Fie soritul: �Nici un paralelogram nu este trapez; toate dreptunghiurile sunt
paralelograme;
toate patratele sunt dreptunghiuri; deci, nici un patrat nu este trapez�.
187. Fie soritul: �Supraproductia marfurilor aduce supraoferta; supraoferta aduce
lipsa de
cumparatori; lipsa de cumparatori aduce scaderea preturilor; scaderea preturilor
aduce
micsorarea veniturilor; Micsorarea veniturilor aduce licentierea lucratorilor;
licentierea
lucratorilor provoaca starea de somaj; deci, supraproductia marfurilor provoaca
starea de
somaj�.
46
188. Fie soritul: �Toti oamenii cinstiti sunt harnici; toti cei ce-si castiga
painea prin munca sunt
cinstiti; unii negustori isi castiga painea prin munca; deci, unii negustori sunt
harnici�.
189. Fie schema de inferenta a urmatoarei epichereme:
Nici un A nu este B, pentru ca toti A sunt C
Toti C sunt B, pentru ca sunt D
Unii E sunt C
Deci, Unii E nu sunt A
Alegeti varianta corecta. Schema de inferenta a epicheremei este:
a. Valida;
b. Nevalida.
190. Fie urmatoarea epicherema: �Minciuna provoaca neincredere, deoarece este un
enunt
necorespunzator adevarului. Magulirea este o minciuna, deoarece este o denaturare a
adevarului. Deci, magulirea provoaca neincredere�.

a. Valida;
b. Nevalida.
191. Fie urmatoarea epicherema: �Nici un silogism cu premise adevarate si concluzie
falsa nu
este valid, deoarece ar fi un rationament rau construit. Unele inferente sunt
silogisme cu
premise adevarate si concluzie falsa, deoarece sunt rationamente rau construite.
Prin
urmare, unele inferente nu sunt valide�.
a. Valida;
b. Nevalida.
192. Alegeti varianta corecta. Inferentele inductive sunt:
a. Rationamente in care se trece de la judecati de un anumit grad de generalitate
la
judecati de un grad mai mic de generalitate;
b. Un rationament prin generalizare in care concluzia este o judecata cu un grad de
generalitate mai mare decat premisele din care a provenit;

c. Un rationament in care se trece de la judecati de un anumit grad de generalitate
la
judecati de acelasi grad de generalitate.
47
193. Fie schema de inferenta:
A1 este B
A2 este B
A3 este B
An este B
A1, A2, A3,....... , An sunt toti A
Deci, Toti A sunt B
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema de mai sus reprezinta:
a. Inductia incompleta (amplificatoare);

b. Inductia prin simpla enumerare;
c. Inductia completa (totalizanta);
d. Inductia prin eliminare.

�
A1, A2, A3,....... , An sunt B
A1, A2, A3,....... , An sunt toti A
Deci, Toti A sunt B

195. Fie urmatorul rationament: �Fluorul, clorul, bromul si iodul se gasesc in
natura numai sub
forma de compusi. Fluorul, clorul, bromul si iodul, si numai ei, sunt halogeni;
prin urmare,
halogenii se gasesc in natura numai sub forma de compusi�.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic rationamentul reprezinta:
196. Fie urmatorul rationament: �Heliul, neonul, argonul, kriptonul, xenonul,
radonul sunt gaze
nobile. Heliul, neonul, argonul, kriptonul, xenonul, radonul, si numai ele,
constituie
elemente din grupa zero din sistemul periodic al elementelor. Prin urmare, toate
elementele
grupei zero din sistemul periodic sunt gaze nobile�.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic rationamentul reprezinta:
48
A1 este B
A2 este B
An este B
A1, A2, A3,....... , An sunt unii A
Deci, Toti A sunt B

A1, A2, A3,....... , An sunt B
A1, A2, A3,....... , An sunt unii A
Deci, Toti A sunt B

A1, A2, A3,....... , An sunt B
A1, A2, A3,....... , An apartin lui A
Deci, Nici un A cunoscut nu exclude B

200. Analizati concluziile de mai jos obtinute prin intermediul inductiei prin
simpla enumerare
si decideti asupra valorii lor de adevar (A este simbolul pentru adevarat, iar F
este simbolul
pentru fals):
1. Toate lichidele sunt elastice;
2. Orice incendiu este stins cu apa;
3. Zaharul se dizolva in apa;
4. Toti oamenii sunt muritori;
5. Apa fierbe la 100�C.
a. (1)-A; (2)-A; (3)-F; (4)-F; (5)-F;
b. (1)-A; (2)-F; (3)-A; (4)-F; (5)-A;
c. (1)-F; (2)-A; (3)-F; (4)-A; (5)-F;
d. (1)-F; (2)-F; (3)-A; (4)-A; (5)-A;
e. (1)-F; (2)-F; (3)-F; (4)-A; (5)-F.
49
simpla enumerare
este simbolul
pentru fals):
1. Toate metalele sunt corpuri solide;
2. Toate lebedele sunt albe;
3. Toate metalele sunt mai grele decat apa;
4. Intotdeauna iti merge rau cand iti iese in cale o pisica neagra;
5. Toti oamenii sunt nerecunoscatori (pentru ca nu cunosc nici un om care sa fie
recunoscator pentru binele facut).
a. (1)-A; (2)-A; (3)-F; (4)-F; (5)-F;

b. (1)-A; (2)-F; (3)-A; (4)-F; (5)-A;
c. (1)-F; (2)-F; (3)-F; (4)-F; (5)-F;
d. (1)-F; (2)-F; (3)-A; (4)-A; (5)-A;
e. (1)-F; (2)-F; (3)-F; (4)-A; (5)-F.
simpla enumerare
este simbolul
pentru fals):
1. Domnul X este un om darnic (pentru ca l-am vazut dand bani cersetorilor);
2. Tot poporul este de partea noastra (n.n. � spun politicienii in timpul campaniei
electorale);
3. Nu vei reusi niciodata ceea ce ti-ai propus (pentru ca pleci la drum intr-o zi
de
treisprezece);
4. Toti oamenii alearga dupa bani (pentru ca n-am intalnit inca un om care sa nu
alerge dupa bani).
a. (1)-A; (2)-A; (3)-F; (4)-F;

b. (1)-A; (2)-F; (3)-A; (4)-F;
c. (1)-F; (2)-A; (3)-F; (4)-A;
d. (1)-F; (2)-F; (3)-A; (4)-A;
e. (1)-F; (2)-F; (3)-F; (4)-F.
A este B sau C sau D
A1 nu este D
A1 nu este C
A1 este A
Deci, A este B

50
204. Fie inferenta: �Cuprul este bun conductor, este semiconductor sau rau
conductor de
electricitate. Acest obiect nu este rau conductor. Acest obiect nu este
semiconductor. Acest
obiect este facut din cupru. deci, cuprul este bun conductor de electricitate�.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic inferenta reprezinta:

A este B sau C sau D
A1 este A
Deci, A1 este B sau C sau D
A1 nu este C
A1 nu este D
Deci, A1 este B
Deci, A este B
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema de inferenta reprezinta:
a. Inductia incompleta (amplificatoare)

b. Inductia prin simpla enumerare
c. Rationament deductiv deghizat
d. Inductia completa (totalizanta)
e. Inductia prin eliminare
206. Fenomenul care trebuie explicat este �durerea abdominala�. Tratatele de

medicina afirma
ca exista cel putin patru posibilitati etiologice si anume: (a) durerea provine de
la
afectiunile organelor extra-abdominale; (b) durerea provine de la bolile
metabolice; (c)
durerea este de origine neurologica; (d) durerea provine din cauze propriu-zis
abdominale.
Pentru descoperirea cauzei unei dureri abdominale putem proceda astfel: cercetam
(a), apoi
(b) si, in sfarsit, (c); daca nici (a), nici (b) si nici (c) nu contin cauza,
atunci ne oprim la
probabilul (d).
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic rationamentul concretizeaza:
c. Rationament deductiv deghizat;
d. Inductia completa (totalizanta);
e. Inductia prin eliminare.
51
207. Fie urmatorul rationament: �Toti domnitorii Tarii Romanesti din secolul XIV au
facut
parte din familia Basarabilor, deoarece Basarb I, Nicolae Alexandru, Vlaicu, Radu
I,
Mircea cel Batran si Vlad I sunt toti din marea familie a Basarabilor si cunoastem
din
istorie, ca au fost domnitori ai Tarii Romanesti, in ordinea mai sus amintita,
aproape tot
secolul XIV�.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic rationamentul concretizeaza:
208. Fie urmatorul rationament: �Pe baza asa-numitului sir al lui Bode care a
stabilit o lege
matematica empirica pentru calculul distantelor planetelor in sistemul solar (legea
lui
Bode: a = 0,4+0,32n, unde �a� este distanta unei planete fata de Soare, iar �n�
este luat ca -
8 pentru planeta Mercur, 0 pentru Venus, 1 pentru Pamant etc.) s-a reusit sa se
determine
distanta aproximativa a noii planete cautate Neptun (mai tarziu Pluton), iar pe
baza
perturbatiilor pe care ea le produce in traiectoria planetelor deja cunoscute s-a
reusit sa se
evalueze pozitia, masa planetei s.a.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic argumentul concretizeaza:
209. Cel mai interesant tip de inductie este inductia cauzala. Din seria de
principii (sau reguli)
care stau la baza inferentelor si a metodelor inductiei cauzale descoperiti enuntul
incorect:
a. Daca variaza cauza variaza si efectul;
b. Daca nu este efectul, nu este nici cauza;
c. Nu ne multumim cu cauze empirice, ci descoperim intotdeauna cauza pura;
d. Este imposibil sa fie cauza si sa nu fie efectul.
210. Fie schemele de inferenta a unei metode de cercetare inductiva:
A B C � a b c
ABCD � a
A D E � a d e
ABEF � a
Deci, A � a
AGHI � a
Deci, A � a
Alegeti varianta corecta. Ambele scheme exprima aplicarea metodei:

a. Concordantei;
b. Diferentelor;
c. Combinata a concordantei si diferentelor;
d. Variatiilor concomitente;
e. Reziduurilor (ramasitelor).
52
211. Fie definitia: �Daca doua cazuri sau mai multe ale unui fenomen, obiect al
cercetarii au
numai o circumstanta comuna, aceasta circumstanta, care, in toate cazurile singura
concorda, este cauza (sau efectul) fenomenului�.
Alegeti varianta corecta. Definitia este enuntul metodei:
a. Concordantei;
b. Diferentelor;
212. Fie enuntul exprimat intr-o forma inferentiala reductiva: �Daca exista
legatura cauzala,
atunci exista coprezenta. Dar exista coprezenta; deci, exista probabil legatura
cauzala�.
Alegeti varianta corecta. Enuntul se refera la metoda:
a. Concordantei;
b. Diferentelor;
A B C D � a
ABCD � a
A B C D � a
BCD �
Deci, A � a
Deci, A � a
a. Concordantei;
b. Diferentelor;
214. Fie definitia: �Daca o situatie in care un fenomen este prezent si o situatie
in care
fenomenul este absent au aceleasi circumstante, afara de una, care apare in primul
caz si
dispare in al doilea, atunci aceasta imprejurare este cauza (sau efectul), sau o
parte
indispensabila a cauzei fenomenului�.
a. Concordantei;
b. Diferentelor;
53
215. Fie enuntul exprimat intr-o forma inferentiala reductiva: �Daca este raport
cauzal, este
coaparitie sau codisparitie. Dar este coaparitie si codisparitie; deci, este
probabil raport
cauzal�.
a. Concordantei;
b. Diferentelor;

ABC � a
A B C � a
AMN � a
A M H � a
AST � a
si
A S T � a
Deci, A � a
Deci, A � a
a. Concordantei;
b. Diferentelor;
217. Fie definitia: �Daca doua sau mai multe cazuri de aparitie a fenomenului
cercetat au o
singura circumstanta comuna, in timp ce doua sau mai multe cazuri asemanatoare cu
primele au in comun numai absenta acestei circumstante, atunci circumstanta prin
care cele
doua grupe de cazuri difera este efectul sau cauza sau o parte necesara a cauzei
fenomenului�.
a. Concordantei;
b. Diferentelor;
218. Fie enuntul exprimat intr-o forma inferentiala reductiva: �Daca este legatura
cauzala,
atunci este coabsenta. Dar este coabsenta; deci, este probabil raport cauzal�.
a. Concordantei;
b. Diferentelor;
54
A1 B C D � a1
A3B C D � a3
A2B C D � a2
A2B C D � a2
A3B C D � a3
A1 B C D � a1
Deci, A � a
Deci, A � a
a. Concordantei;
b. Diferentelor;
220. Fie definitia: �Un fenomen care variaza intr-un anumit mod de fiecare data
cand un alt
fenomen variaza la fel este sau o cauza, sau un efect al acestui fenomen, sau este
legat de
el in mod cauzal�.
a. Concordantei;
b. Diferentelor;
221. Fie enuntul exprimat intr-o forma inferentiala reductiva: �Daca este raport
cauzal, atunci
este covariatie. Dar este covariatie; deci, este probabil raport cauzal�.
a. Concordantei;
b. Diferentelor;
222. Fie schema de inferenta a unei metode de cercetare inductiva:
A B C D E � a b c d e
B � b
C � c
D � d
E � e
Deci, A � a
Alegeti varianta corecta. Schema exprima aplicarea metodei:
a. Concordantei;
b. Diferentelor;
55
223. Fie definitia: �Daca scadem dintr-un fenomen partea care se stie (prin
indicatii anterioare)
ca este efectul unor antecedente, atunci restul fenomenului este efectul
antecedentelor
ramase�.
a. Concordantei;
b. Diferentelor;
224. Fie enuntul exprimat intr-o forma inferentiala reductiva: �Numai daca exista
coprezenta,
exista legatura cauzala. Dar exista coprezenta; deci, exista legatura cauzala�.
a. Concordantei;
b. Diferentelor;
225. Fie urmatoarea situatie: �Apelam la o serie de circumstante pentru a explica
aparitia febrei
tifoide intr-o colectivitate umana. In primul rand se cerceteaza apa de la
diferitele ei surse,
apoi hrana. Se constata ca singura circumstanta comuna este faptul ca toti au
mancat stridii
cumparate de la aceeasi piata. Presupunem ca stridiile contineau virusul care a
declansat
febra tifoida�.
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic situatia de mai sus concretizeaza
metoda de
cercetare inductiva numita:
a. Metoda concordantei;
b. Metoda diferentei
c. Metoda combinata a concordantei si diferentei (indirecta a diferentei);
d. Metoda variatiilor concomitente;
e. Metoda reziduurilor (ramasitelor).
56
226. Fie urmatoarea situatie: �Albert Einstein calculase ca razele de lumina care
trec pe la soare
nu-l vor traversa in linie dreapta, cum cerea vechea teorie a lui Huyghens, ci se
vor curba
datorita fortei de atractie a soarelui. Deoarece nu este posibil sa se observe
razele de
lumina care trec pe langa soare cand acesta straluceste, eclipsa oferea in mod
oportun
posibilitatea sa se studieze influenta soarelui asupra luminii care trece pe langa
el.
Doua expeditii au fost trimise de British Astronomical Society, una la Sobral, in
Brazilia, alta la Principe, in Vestul Africii. In ambele locuri se producea eclipsa
totala.
Eclipsa incepea la 29 mai 1919. Mai multe fotografii au fost facute in timpul
eclipsei.
Altele, dupa eclipsa. Rezultatele celor doua cazuri, diferite intr-o singura
privinta
(disparitia soarelui, intr-un caz si aparitia lui in altul) au fost anuntate de
ambele expeditii.
Expeditia de la Sobral dadea 1,98; cea de la Principe 1,62; media este 1,8.
Einstein
prevazuse 1,75, deci foarte aproape. In acest fel calculele lui Einstein au fost
confirmate.
Prin urmare, consecinta fortei de atractie a soarelui este curbura razelor de
lumina�.
metoda de
b. Metoda diferentei;
227. Fie urmatoarea situatie: �Sa presupunem ca un automobil are trei bujii B1, B2,
B3.
Conducatorul auto observa deodata ca motorul sau merge numai cu doi cilindri. El
banuie
ca o bujie este defecta. In acest caz, pentru a descoperi bujia defecta, el
foloseste
urmatoarea metoda : el scoate mai intai fisa bujiei B3, astfel incat sa nu mai
functioneze
decat B1 si B2 ; scoate apoi fisa bujiei B2 si pune pe prima la loc, astfel incat
sa
functioneze numai B1 si B3; la sfarsit face si combinatia B2 si B3. Daca el observa
ca
intr-una din aceste combinatii, sa zicem B2 si B3, motorul nu functioneaza mai rau
decat
inainte de indepartarea fisei bujiei B1, aceasta inseamna ca bujia B1 este cauza
fenomenului�.
metoda de
57
228. Fie urmatoarea situatie: �Multa vreme a dominat ideea ca natura are <oroare de
vid> si
ascensiunea apei din pompele hidraulice se explica prin atractia exercitata de
catre vid
asupra apei. Aceasta explicatie era limitata de faptul ca lichidul nu se ridica
decat pana la o
anumita altitudine.
In 1646, Toricelli a cufundat cu gura in jos intr-un vas plin cu mercur un tub de
sticla cu mercur (lung de 80 cm, diametrul de 7 mm), observand cum coloana din tub
coboara numai pana la inaltimea de 76 cm.
S-a nascut ipoteza ca greutatea coloanei de mercur este echilibrata de presiunea

exercitata de greutatea aerului. Blaise Pascal, afland despre aceasta experienta si
despre
explicatia ipotetica, scrie cumnatului sau din Muntii Auvergne sa verifice ipoteza.
Acesta
urca muntii, avand sub observatie tubul cufundat in lichidul de mercur. Pe masura
ce el
urca muntii, coloana cobora, pana ce, in varful muntelui, coloana cobori cu 8 cm
fata de
inaltimea avuta la punctul de plecare.
In concluzie, daca presiunea atmosferei este cauza nivelului atins de coloana de

mercur, atunci odata cu variatia presiunii atmosferice, trebuie sa varieze si
inaltimea
coloanei de mercur�.
metoda de
229. Fie urmatoarea situatie: �Dupa ce s-a calculat orbita planetei Uranus,
descoperita in 1781,
s-au observat unele nepotriviri intre prevederile calculelor si drumul real al
planetei.
Uranus intarzia pe orbita in mod inexplicabil. Astronomul francez Leverrier a
presupus
atunci ca perturbatiile constatate se datoreaza actiunii unei planete necunoscute.
El a
calculat orbita acestei presupuse planete si a determinat locul de pe bolta
cereasca unde ea
ar putea fi identificata intr-un anumit moment. Pe baza acestor indicatii, noua
planeta a
fost intr-adevar descoperita la 23 septembrie 1846 de catre astronomul berlinez
Galle si a
primit numele de Neptun. Perturbatiile lui Neptun au ingaduit sa se descopere pe
aceeasi
cale, in 1930, planeta Pluton�.
metoda de
230. Alegeti varianta corecta. Analogia este un rationament fundamentat pe:
a. Generalizare, amplificare de la �unii� la �toti�;
b. Extindere din aproape in aproape, pe relatia de asemanare;
c. Determinare, prin contractia de la �toti� la �unii� (sau �unul�).
58
231. Alegeti varianta corecta. Inferenta prin analogie este:
a. Comparatie facuta cu scopul unei descrieri cat mai clare, sau al unei ilustrari;
b. Modalitate de utilizare a modelelor sub forma de scheme, machete etc. pentru a

cunoaste mai bine obiectele indicate;
c. Relatia presupusa necesara dintre insusirile comune cunoscute la doua sau mai
multe obiecte si noua insusire.
232. Fie urmatoarele scheme de inferenta echivalente:
x asemenea y
x are P
Deci, y are P
A are insusirile a, b, c, d
B are insusirile a, b, c
Deci, B are si insusirea d
Fa . Ga . Ha
Fb . Gb . Hb
Ia
Deci, Ib
Alegeti varianta corecta. Schemele de inferenta reprezinta:

c. Analogia;
233. Fie rationamentul analogic: �A B C este triunghi dreptunghic. X Y Z este

asemenea cu
ABC; deci, X Y Z este triunghi dreptunghic�.
Alegeti varianta corecta. Concluzia analogiei este:
a. Adevarata;
b. Falsa;
c. Probabila.
234. Fie rationamentul analogic: �Andrei are 1,95 inaltime, corp proportionat si
este un bun
jucator de baschet. Sorin este asemenea cu Andrei, are 1,95 m inaltime, si corp
proportionat; deci, Sorin este un bun jucator de baschet�.
a. Adevarata;
b. Falsa;
c. Probabila.
235. Fie rationamentul analogic: �4 2 5 este divizibil cu 5. Apoi, 8 0 5 se
aseamana prin ultima cifra cu
4 2 5; deci, 8 0 5 este divizibil cu 5�.
a. Adevarata;
b. Falsa;
c. Probabila.
59
S este caracterizat prin P1 . P2 . P3 ....... Pn
P1 . P2 . P3 ......... Pn caracterizeaza S1 . S2 . S3 ....... . Sn
S1 . S2 . S3 ....... . Sn sunt caracterizate prin P
Deci, S este caracterizat prin P
Alegeti varianta corecta. Sub aspect tipologic schema de inferenta reprezinta:

c. Inductia de la singular la singular (eductia sau transductia);
237. Analizati gradul de probabilitate a urmatoarei transductii (eductii) in
functie de calitatea
informatiei continute in premise: �Marte este o planeta solara. Pamantul este o
planeta
solara. Pamantul este locuit; deci, Marte este locuit�.
Alegeti varianta corecta. Concluzia transductiei are probabilitate:
a. Foarte mare;
b. Mare;
c. Mica;
d. Extrem de mica.
238. Analizati gradul de probabilitate a urmatoarei transductii (eductii) in
functie de calitatea
informatiei continute in premise: �Diversitatea formelor, specifica fiintelor vii,
se
realizeaza prin unirea riguroasa a unor molecule identice. Unirea riguroasa a unor
molecule identice caracterizeaza majoritatea structurilor din lumea nevie puse in
evidenta
la microscop. Majoritatea structurilor din lumea nevie se sprijina pe principiul
formarii
cristalelor; deci, diversitatea formelor, specifica fiintelor vii, se sprijina pe
principiul
formarii cristalelor�.
Alegeti varianta corecta. Concluzia transductiei are probabilitate:
a. Foarte mare;
b. Mare;
c. Mica;
d. Extrem de mica.
239. In aplicarea metodelor inductiei cauzale si in rationamentele bazate pe aceste
metode pot fi
comise o serie de erori neformale. Fie urmatoarele situatii:
1. �Cresterea salariilor prin presiuni sindicale este cauza cresterii preturilor�;
2. �De aceea mi-a mers rau toata saptamana, pentru ca mi-a taiat calea o pisica
neagra�;
Alegeti varianta corecta. Tipul de eroare este:
a. Post hoc ergo propter hoc;

b. Confundarea cauzei cu conditiile;
c. Confundarea cauzei cu efectul;
d. Efecte comune;
e. Efecte reciproce.
60
metode pot fi
1. �Daca A precede B, atunci A este cauza lui B�;
2. �Deoarece primavara graurii sosesc mai tarziu decat ciorile de camp, si aceasta
an de an, inseamna ca sosirea ciorilor de camp este cauza sosirii graurilor�.

d. Efecte comune;
metode pot fi
1. �Delingventa se datoreaza saraciei; prin urmare saracia este cauza
nenumaratelor crime�;
2. �In ultima instanta, cauza formarii si dezvoltarii personalitatii umane o
reprezinta factorii de mediu�;
3. �Cauza formarii si dezvoltarii personalitatii umane o reprezinta, in ultima
instanta, factorii ereditari�;

d. Efecte comune;
metode pot fi
1. �Legislatia prin care se impune un control asupra portului de arma nu reduce
rata omuciderilor datorate armelor de foc, deoarece oamenii si nu armele sunt
aceia care omoara oameni�;
2. �Actiunea vidului (�oroarea de vid�) este cauza ridicarii apei in pompe�.
d. Efecte comune;
61
metode pot fi
comise o serie de erori neformale. Fie urmatoarea situatie:
�Elevii nu invata, pentru ca iau note rele�.

d. Efecte comune;
metode pot fi
1. �Daca A este cauza pentru B si C, atunci B si C sunt legate cauzal�;
2. �Problemele economice grave sunt cauta presiunilor sindicale si cresterii
preturilor; deci, presiunile sindicale sunt cauza cresterii preturilor�.

d. Efecte comune;
metode pot fi
comise o serie de erori neformale. Fie urmatoarea situatie:
Guvernul: �Problemele economice grave se datoreaza presiunii sindicatelor de a
mari incontinuu salariile. Salariile mai mari pe care le cer sindicatele sunt cauza
ridicarii
preturilor�.
Sindicatele: �Nu, aceasta este o greseala. Cauza salariilor mai mari pe care le
cerem este ca preturile cresc incontinuu�.

d. Efecte comune;
62

LOGICA Intrebari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LOGICA Intrebari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FJ_1_LOGICA_1

FILOSOFIE SI JURNALISM Logica 1

1. Va oferim urmatorul enunt: �Expresiile specifice logicii propozitionale care iau

1. Termenul �logica� a fost folosit pentru prima oara in Antichitatea greceasca de

18. Va oferim definitia incompleta a disjunctiei inclusive ca functie de adevar:

22. Va oferim definitia incompleta a incompatibilitatii (anticonjunctiei) ca

este�..�. Alegeti varianta corecta a completarii spatiilor libere din definitia

26. Va oferim definitia incompleta a negatiei replicatiei (negatia inversei

Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar:

28. Va oferim urmatoarea matrice:

Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar:

Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar:

Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar:

Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar:

Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar:

a. Exceptia (negatia implicatiei);

Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar:

a. Exceptia (negatia implicatiei);

Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar:

a. Exceptia (negatia implicatiei);

Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar:

a. Exceptia (negatia implicatiei);

Alegeti varianta corecta. Matricea apartine functiei de adevar:

a. Exceptia (negatia implicatiei);

Alegeti varianta corecta a corelarii fiecarei expresii cu denumirea ei specifica:

a. (1)-c; (2)-d; (3)-a; (4)-b; (5)-b;

Alegeti varianta corecta a corelarii fiecarei expresii cu denumirea ei specifica:

a. (1)-c; (2)-d; (3)-a; (4)-b; (5)-b;

Alegeti varianta corecta a corelarii fiecarei expresii cu denumirea ei specifica:

a. (1)-c; (2)-d; (3)-a; (4)-b;

Alegeti varianta corecta a corelarii fiecarei expresii cu denumirea ei specifica:

a. (1)-c; (2)-d; (3)-a; (4)-b;

Fie urmatoarele expresii specifice logicii propozitionale:

a. Asociativitatea conjunctiei si disjunctiei;

Alegeti varianta corecta. Care este denumirea acestor legi (reguli) ?

a. Asociativitatea conjunctiei si disjunctiei;

a. Universal adevarata (tautologie);

a. Universal adevarata (tautologie);

a. Universal adevarata (tautologie);

a. Inconsistenta (universal falsa);

a. Inconsistenta (universal falsa);

a. Functie simplu realizabila;

52. Fie urmatoarea expresie:

a. Functie simplu realizabila;

Analizati expresiile cu ajutorul tabelei de adevar specifica operatorului

Analizati expresiile cu ajutorul tabelei de adevar specifica operatorului

Alegeti varianta corecta a corelarii fiecarui tip de inferenta ipotetico-categorica

a. (1)-b; (2)-d; (3), (4), (5), (6)-a; (7), (8)-c

Alegeti varianta corecta. Corelati fiecare structura inferentiala valida (redata

a. (1)-a; (2)-b; (3), (4)-c; (5)-d; (6)-e

Alegeti varianta corecta:

a. (1)-c; (2)-b; (3)-a

Alegeti varianta corecta:

65. Identificati formulele perechi care au proprietatea de a fi logic echivalente.

Alegeti varianta corecta:

Alegeti varianta corecta. Identificati expresiile echivalente:

a. (1) cu (3); (2) cu (5); (4) cu (6)

Alegeti varianta corecta. Identificati expresiile logic echivalente:

a. (1) cu (4) cu (8); (2) cu (5) cu (7); (3) cu (6)

70.Fie urmatoarele expresii:

71.Fie urmatoarele expresii:

72. Fie propozitia: �Daca autobuzul a plecat la timp si a sosit cu intarziere,

74. Fie propozitiile compuse de mai jos.