Pe maica Maria Bălan nu ai cum să n-o îndrăgeşti dacă ai prilejul s-o

întâlneşti. E blândă, înţeleaptă şi are o smerenie şi o curăţie sufletească care

te duc cu gândul la cuvioasele maici de altădată. Vorbeşte cu duioşie şi
sinceritate şi îţi transmite o pace care îţi inundă sufletul. S-a format lângă
oameni de o înaltă ţinută morală şi duhovnicească, iar Dumnezeu a înzestrat-
o şi cu darul cunoaşterii mai multor limbi străine, prin care s-a făcut de folos în
mănăstire şi în societate. A trăit în lume ca în mănăstire, iar în mănăstire
încearcă să se apropie tot mai mult de cer. Cât a fost în lume, de fapt, a
desfăşurat o misiune importantă pentru răspândirea cuvântului mântuitor prin
intermediul scrierilor sfinte.
Este sora arhimandritului Ioanichie Bălan, cunoscutul autor al „Convorbirilor
duhovniceşti“, unul dintre marii duhovnici pe care i-a dat Mănăstirea Sihăstria,
şi se nevoieşte în Mănăstirea Agapia de 31 de ani. S-a născut într-o familie cu
nouă copii, la praznicul Naşterii Maicii Domnului, 8 septembrie 1949, în
Stăniţa, judeţul Neamţ, şi a primit numele Născătoarei de Dumnezeu. A urmat
cursurile primare şi gimnaziale în Stăniţa, liceul la Roman, iar facultatea în
Bucureşti - Comerţ Exterior, astăzi Relaţii Internaţionale. La vârsta de numai 7
ani ştia deja ce o să devină „când va fi mare“, aşa că, la întrebarea
învăţătorului, a răspuns răspicat: călugăriţă.