TEHNOLOGIA AUTO |NCOTRO?

S-AU F~CUT, DEJA, PARIURILE

PE COMBUSTIBII VIITORULUI ?
 S~ FACEM AUTOMOBILELE ECOLOGICE !

Autoturism
www.acr.ro

DIRECTOR:
Publica]ie editat` de D.D. RUJAN
REDAC}IA:
Anul XLI - Nr. 4 (483) dr. Ilie GABRA
Adresa redac]iei: ing. Alin DROSU
{os Colentina nr. 1, Bucure[ti, sect 2, ec. Georgiana MOGA
O.P. 10 Bucure[ti CP 103 ec. Lucia GHINJA
Telefon/Fax: 021.252.79.23 ing. Alex. VASILE
AUTOMOBIL Website: www.acr.ro ing. Florin JUMUGA,
Tipar: Grupul de pres`
CLUBUL ROMÂN [i tipografie: „ROMPRINT“
av. Carmen FÂNARU
- fondat \n anul 1904 - ISSN 1221 - 852 {erban CIURTIN
Membru al Federa]iei Interna]ionale Rodica ZECLER
Revista Autoturism are 54.000 de cititori pe edi]ie
a Automobilului (FIA)
[i al Alian]ei Interna]ionale Pentru membrii ACR, ART DIRECTOR:
de Turism (AIT) revista se difuzeaz` gratuit la domiciliu Florin ZAGONEANU

PERSPECTIV~
OPTIMIST~
PENTRU 2010
|ntotdeauna, finele unui an ca-
lendaristic este tr`it cu nostalgie.
Îns` 2009 face parc` excep]ie în
dimensiunea sa psihologic`, tr`-
gând aer în piept cu bucuria c` am
dep`[it primul an al recesiunii
mondiale [i, desigur române[ti,
care, în debutul s`u ne-a dat fiori de
ghea]`.
În primul rând pentru c` automo-
bilul, acest vehicul al libert`]ii de
mi[care pe mapamond, era primul
vizat în c`derea general` de valori
ale existen]ei cotidiene. Iar în plan
secund, pentru c` România se situa
pe o traiectorie descendent`, eco-
nomic, social, în fructificarea re-
surselor umane de progres.
Automobil Clubul Român a str`-
b`tut, în 2009, cel de-al 106-lea an
al existen]ei sale.
Pe traiectoria sa istoric` a tra-
versat dou` conflagra]ii mondiale,
numeroase regimuri dictatoriale [i
recesiuni economice, precum [i în-
cercarea de voin]` colectiv` impus`
de Revolu]ia din decembrie 1989.
Prezint`, deci, o dimensiune isto-
ric`, hot`rârea Conferin]ei Na]ionale
a ACR, care a avut loc la începutul
anului 2009, de a trasa principalii
piloni de rezisten]` în fa]a crizei care
amenin]a asocia]ia noastr`, care nu
beneficiaz` de subven]ii bugetare,
bazându-se pe propriile resurse
financiare.
Suportul lor de sus]inere const`
în investi]iile de mai multe milioane
RON realizate, în perioada 2004-
2008, alocate pentru modernizarea
bazei tehnico-materiale, a întregii
logistici de asisten]` rutier` des-
autoturism
tinat` membrilor ACR [i ai cluburilor
partenere din str`in`tate, a bazei tu-
ristice, pentru utilizarea mai eficien-
t` a loca]iilor ACR din teritoriu,
amplificarea [i eficientizarea siste-
mului de lucru cu partenerii ACR pe
diferite domenii etc.
Este demn de remarcat, la sfâr[it
de an 2009, c` ACR [i-a achitat în
întregime toate obliga]iile fa]` de
bugetul de stat, c` ACR [i-a res-
pectat, la parametrii superiori, toate
pachetele de servicii, avantaje [i
facilit`]i cu care s-a angajat, în 2009,
fa]` de membrii asocia]iei.
Anul 2009 a marcat o evolu]ie
pozitiv` în îmbun`t`]irea rapor-
turilor de colaborare, reciproc be-
nefic`, cu toate cluburile automo-
bilistice din cadrul Federa]iei Inter-
na]ionale a Automobilului, ca orga-
niza]ie mondial` la care ACR a
aderat înc` în urm` cu 106 ani,
adic` de la înfiin]area acesteia, orga-
niza]ie care se bucur` de acreditare
pe lâng` ONU [i, mai recent, Uni-
unea European`.
Serviciile oferite, reciproc, mem-
brilor cluburilor na]ionale, au fost de
bun augur în anul 2009, diminuând
considerabil consecin]ele recesiunii
mondiale asupra asocia]iei noastre.
Anul 2010 se prefigureaz` sub
auspicii optimiste pentru Automobil
Clubul Român. Este de remarcat c`
toate pachetele de servicii specifice
oferite de-a lungul anilor membrilor
ACR vor fi onorate în întregime.
În anul 2010 se va asigura, în
toate filialele jude]ene, realizarea in-
spec]iilor tehnice periodice, atât în
sta]ii ACR proprii, cât [i în sistem
editorial
„PARTENER ACR”; asisten]a rutier`
va beneficia de servicii non-stop,
prin logistica ACR [i a unui num`r
optim de parteneri performan]i;
{coala de [oferi a Automobil Clu-
bului Român î[i va perfec]iona pro-
gramul prin activit`]i noi pe linia
conducerii preventive [i ecologice;
se va implementa un nou sistem de
promovare a turismului pe plan
intern [i interna]ional, inclusiv în
bazele turistice proprii ale ACR;
membrii asocia]iei vor avea la
dispozi]ie o banc` de date [i
informa]ii cuprinzând un diapazon
foarte larg în domeniul automobilis-
mului, infrastructurii rutiere [i le-
gisla]iei în materie.
În prim`vara anului 2010 va fi
lansat`, în România, sub auspiciile
FIA [i în coordonarea ACR, Cam-
pania Mondial` „S~ FACEM AUTO-
MOBILELE ECOLOGICE”, direc]ie în
care s-a edificat deja un cadru parte-
nerial în sistemul organiza]iilor
guvernamentale [i al Societ`]ii Civile
din ]ara noastr`.
Este o onoare pentru mine, cu
prilejul Noului An 2010, s` adresez
membrilor ACR, tuturor automobi-
li[tilor, cele mai sincere ur`ri de
bine, de fericire [i s`n`tate, de noi
împliniri [i satisfac]ii depline în
munc` [i în via]`, de c`l`torii în
siguran]` pe c`ile rutiere din ]ar` [i
str`in`tate.
La mul]i ani!
Constantin NICULESCU
PRE{EDINTE
3
 actualitatea auto
JEAN TODT
NOUL
PRE{EDINTE
AL FIA
Congresul anual al Federa]iei Inter-
na]ionale a Automobilului, desf`[urat în
luna octombrie a acestui an, a adunat la
Paris un num`r record de delega]i ai tu-
turor cluburilor automobilistice membre
FIA, sosi]i în capitala Fran]ei pentru a
alege, pentru un mandat de 4 ani, noul
Pre[edinte al forului mondial al auto-
mobilismului.
Pentru prima dat` în ultimii 16 ani, pentru cea mai
înalt` func]ie din FIA au concurat dou` personalit`]i
proeminente ale sportului auto interna]ional: Jean Todt,
pân` de curând manager al celei mai renumite echipe
NOU:
“AUTOTURISM” ON-LINE!
Datorit` dezvolt`rii spectaculoase a Interne-
tului [i a fluen]ei tot mai evidente a cititorilor
spre acest univers informa]ional modern, in-
clusiv ca urmare a evolu]iei tot mai accentuate
a sistemului de comunicare în cadrul Automo-
bil Clubului Român, [i ca urmare a solicit`rii
unui num`r important de membri ACR,
începând cu anul 2010 Revista AUTOTURISM
4
de Formula 1 – Scuderia Ferrari, [i Ari
Vatanen, fost Campion Mondial de
raliuri, pilot de trei ori câ[tigator al
Raliului Paris – Dakar, [i fost Membru al
Parlamentului European.
Alegerea Pre[edintelui FIA a avut loc în
cadrul Adun`rii Generale Anuale, prin
vot secret, supravegheat de un delegat
al Ministerului de Justi]ie din Fran]a.
Ca urmare a votului, Jean Todt a devenit Pre[edintele
FIA, primind din partea delega]ilor o majoritate co-
vâr[itoare de 135 de voturi prin compara]ie cu Ari
Vatanen, contracandidatul s`u, cu numai
49 de voturi valabil exprimate.
În cuvântul s`u de mul]umire pentru
mandatul preziden]ial câ[tigat, Jean Todt
a ar`tat c` printre priorit`]ile sale se
num`r` dezvoltarea rela]iilor între clu-
burile FIA, precum [i ac]iuni concrete de
îmbun`t`]ire în continuare a siguran]ei
rutiere [i a sportului automobilistic.
Delega]ia Automobil Clubului Român,
participant` la acest Congres istoric al
FIA, a fost condus` de domnul Con-
stantin NICULESCU, pre[edintele aso-
cia]iei noastre.
Dup` cum se [tie, Automobil Clubul
Român este membru al Federa]iei Inter-
na]ionale înc` de la înfiin]area acestei
organiza]ii mondiale, în anul 1904.
Georgiana MOGA n
va apare on-line, pe site-ul nostru www.acr.ro
[i va putea fi accesat` gratuit.
Dup` un debut reu[it on-line, demarat în
anul 2008, Revista „Autoturism”, va apare în
2010 cu un profil mai bine conturat, axat în
principal pe via]a de asocia]ie, activit`]ile de
sport, turism, de prezentare a serviciilor,
avantajelor [i facilit`]ilor oferite membrilor
ACR, în desf`[urarea lor teritorial`.
S` ur`m noului format [i con]inutului înnoit
al revistei „La mul]i ani !”
A.C.R.
 actualitatea auto

PRIM~RIA GENERAL~ A CAPITALEI

SUS}INE CIRCUITUL AUTO DIN BUCURE{TI
Automobil Clubul Român a primit,
din partea Prim`riei Municipiului
Bucure[ti, o scrisoare prin care aceasta
[i-a exprimat acordul de principiu în
vederea demar`rii procedurilor de
înscriere în Calendarul Interna]ional FIA
a unei competi]ii automobilistice inter-
na]ionale de anvergur`, organizat` la
Bucure[ti.
Municipalitatea [i-a ar`tat deschi-
derea privind organizarea unei astfel de
competi]ii, precizând c` a demarat
„procedurile legale în vederea desem-
n`rii unui organizator al eveni-
mentului“.

Automobil Clubul Român î[i exprim` speran]a c`

una dintre cele mai spectaculoase competi]ii
interna]ionale auto, desf`[urat` la Bucure[ti – etap` în
Campionatul Mondial FIA GT – se va reîntoarce în
Capital` [i va bucura astfel din nou iubitorii sportului
pe patru ro]i din ]ara noastr`, cu un spectacol de
excep]ie, a[a cum au fost [i edi]iile desf`[urate în anii
2007[i 2008.

PERSPECTIVE FORD ÎN ROMÂNIA

În primele zece luni ale acestui economice sau dac` acesta va veni dat`, „Importatorul este respon-
an, Ford a vândut aproape \n curând. Totu[i, România se afl` sabil pentru vânz`rile din România,
1.250.000 vehicule pe cele 19 pie- aproape de Germania, ]ara \n care iar noi lucr`m foarte strâns cu
]e principale unde este prezent. s-a trecut deja pe cre[tere, iar acest acesta”, a mai spus Sviggum.
Conform calculelor poprii, de[i lucru \i poate fi
sc`derea industrial` \n aceast` pe- favorabil“, a ad`-
rioad` a fost de 9,7%, totu[i pe ugat Sviggum.
cele 51 de pie]e pe care compania Cu ocazia Salo-
Ford Europe este prezent` au fost nului de la Frank-
\nregistrate vânz`ri în cre[tere cu furt, dl. Ingvar Sti-
peste 12,2% fa]` de 2008. ggum declara c`
R`spunzând unei întreb`ri punc- este posibil ca în
tuale Ingvar Sviggum, vicepre[edin- 2010 divizia de
tele Ford pentru Marketing, Vânz`ri finan]are a com-
[i Service, a precizat într-o telecon- paniei s` fie in-
ferin]` de pres` c` nu [tie când va trodus` pe pia]a
fi atins punctul maxim al crizei în din România. În
România, îns` pia]a auto autohton` prezent nu s-a
ar putea fi ajutat` de ]`rile care luat înc` nicio de-
deja au trecut pe cre[tere. cizie în acest sens
„Nu [tim dac` \n România a fost la nivelul Ford Eu-
atins punctul maxim al crizei rope. Deocam-

5
 actualitatea auto
PROTOCOL DE ASISTEN}~ MULTIPL~ ACR-UAB
În ultimii ani, îndeosebi dup` aderarea României [i
Bulgariei la Uniunea European`, se înregistreaz` o am-
plificare considerabil` a schimbului de turi[ti între cele
dou` ]`ri vecine, inclusiv preferin]ele românilor pentru
vacan]e în Grecia.
Pe baza hot`rârii Comitetului Executiv al Automobil
Clubului Român, în ziua 11 decembrie 2009 s-au pus
bazele unui protocol între Filiala Interjude]ean` ACR
Giurgiu-Teleorman [i sucursala zonal` Ruse a clubului
automobilistic bulgar (UAB).
Protocolul are în vedere asigurarea asiten]ei rutiere
non-stop pentru membrii ACR care se deplaseaz` în
interes turistic sau de business în Bulgaria sau
tranzitarea spre Grecia; [i, deopotriv`, servicii similare
garantate prin Filialele ACR din România pentru turi[tii
din Bulgaria care c`l`toresc sub auspiciile UAB;
membrii ACR vor putea opta pentru repara]ii [i opera]ii
de între]inere curent` a automobilelor proprii în unit`]i
RALIUL PRIETENIEI
DOBRICH - BR~ILA
LA A 25-A EDI}IE
Tradi]ia continu` în automobilismul br`ilean ca [i cu vecinii
lor de la Dobrich.
Înfruntând situa]iile economice specific crizei prin care trec
[i sponsorii tradi]ionali ai acestei competi]ii auto de mare
frumuse]e [i perenitate, iat` c` mi[carea automobilistic` din
cele dou` ora[e est-balcanice, a mai scris o pagin` în aceast`
toamn` automobilistic` a anului: a 25-a edi]ie atradi]ionalului
Raliul al Prieteniei Dobrich-Br`ila, Edi]ia 2009.
Desf`[urat pe durata a dou` zile, (fa]` de cele 4 zile de
alt`dat`, datorit` problemelor financiare resim]ite de
ambele p`r]i organizatoare), raliul s-a desf`[urat pe un
traseu de 272 km, cu 9 probe speciale diferite.
Competi]ia a fost urm`rit` [i la edi]ia jubiliar` de acela[i
interes [i pasiune, de acela[i entuziasm ce d`inuie de peste
35 de ani.
Cei 17 concuren]i prezen]i la start, au str`b`tut distan]a
dintre cele dou` ora[e, traversând Dobrogea [i mun]ii
acesteia pe o vreme ce a ]inut cu participan]ii.
La aceast` edi]ie startul s-a dat din Dobrich, acolo fiind
desf`[urate [i primele patru probe speciale de urm`rire [i
slalom paralel, foarte gustate de public.
Clasamentul special al concursului [i clasamentul echipelor
Prieteniei (echipaje mixte româno-bulgare) arat` astfel:
l R`zvan Popa - Lucian Popa - (Tico SX)
l Nicolai Kortelov - Nasco Tonev - (Opel Corsa) 876 p.
l St`nil` Aurel - Mih`il` Emilia - (Hyundai Getz)
l Goshu Dimitrov - Svetlin Spassov - (Vaz 21011) 911 p.
l Mihai Nicolae - Valentin Nem]anu - (Opel Astra)
l Neven Gheorghiev - Niculina Todorov - (Mitsubishi Colt) 993 p
6
service agreate de UAB, având în vedere avantajele
unor costuri mai mici la piesele auto [i acordarea unor
discounturi semnificative la manoper`; oferirea de
pachete turistice la pre]uri reciproc-avantajoase în
loca]ii turistice din România [i respectiv Bulgaria;
implementarea de activit`]i sportive în organizarea
Filialei ACR Giurgiu [i sucursalei zonale Ruse.
Un avantaj deosebit se profileaz` pentru cet`]enii
români [i bulgari, membri ai cluburilor noastre, care au
înmatriculate autoturismele în Bulgaria, în cazul
cet`]enilor români [i, în România în cazul cet`]enilor
bulgari, potrivit unor facilit`]i în plata asigur`rilor auto
[i efectuarea inspec]iilor tehnice periodice.
Protocolul între Filiala ACR Giurgiu [i sucursala Ruse
UAB urmeaz` s` intre în viguare începând cu luna
ianuarie 2010.
Redac]ia n
TAX~
DE DRUM
SAU
DE POLUARE?
A[a cum s-a anun]at deja oficial, pentru a se
alinia la cerin]ele UE, începând cu prima zi a
anului viitor, în AUSTRIA taxa de drum pentru
autovehiculele cu masa maxim` autorizat` de
peste 3.5t, se calculeaz` în func]ie de clasele de
emisii “Euro”.
Astfel, vehiculele din categoria cu clasele de
emisii Euro EEV [i Euro VI, categoria de taxare A,
vor achita o tax` rutier` redus` cu 10% fa]` de
taxa de baz` aplicat` pân` în prezent.
Vehiculele cu clasele de emisii Euro IV si V,
categoria de taxare B, vor achita o tax` rutier`
redus` cu 4%, iar cele din clasele de emisii
NON EURO, pân` la Euro III, vor achita o tax`
sporit` cu 10%.
Simplu [i eficient, aruncând în ridicol tot felul
de „prevederi” alambicate, n`scocite de fostele
guverne din anii 2008-2009, dar [i de actualul
guvern!
AGRESIUNEA FONIC~
ASALTEAZ~ METROPOLA?
Din cauza zgomotelor, bucure[tenii au devenit cei mai obosi]i locuitori ai ]`rii. De ambuteiaje nici nu me-
Ei sunt stresa]i de un nivel al intensit`]ii sonore, în mediul urban, de aproape dou` rit` s` mai amintim, pentru c`
ori mai ridicat decât limita de 50 de decibeli (dB) impus` de UE ! într-o atare împrejurare se pro-
duce o isterie în mas`. Func]io-
Sursele principale de poluare fonic` pe timpul zilei sunt traficul intens, claxonatul narii sar de la birouri s` vad` ca-
[i vacarmul generalizat în zonele industriale prost amplasate, din pricina dezvolt`rilor rambolul, elevii sunt conturba]i
imobiliare. {i cum nici noaptea condi]iile de odihn` nu sunt mai bune, din cauza în orele de clas`, iar bolnavilor
din spitale trebuie s` li se mai
lucr`rilor de reabilitare (…periodice) a str`zilor [i a unor [antiere pe care se lucreaz` administreze în plus câte un
non-stop sau a alarmelor de pe autovehiculele utilitare, iat` una din cauzele calmant, pentru a suporta [ocul
principale pentru care bucure[tenii tr`iesc cu aproape opt ani mai pu]in decât restul sonor.
Când eram mai tinerel(…),
românilor. parc`-mi amintesc c`, cel pu]in

În România, dar cu predilec- prezen]a în trafic. Printre cele

]ie în Bucure[ti, claxonatul a
ajuns o form` de dependen]`.
Se claxoneaz` dup` femeile
de pe trotuar sau care trec pe
zebr`, se claxoneaz` în draci la
întoarcearea de la un meci, se
claxoneaz` la nunt`, sau la în-
mormântare…
Nu [tim dac` mai exist`
vreun ora[ în lume unde claxo-
natul s` fi devenit o mod`.
Ca [i alarmele auto care
terorizeaz` cartierele bucure[-
tene exact când ]i-e somnul
mai dulce, o „teroare” perma-
nent` te umple de decibeli
pân` în vârful unghiilor, indi-
ferent c` e[ti pe strad` sau în
cas`.
Ca [i cum n-ar fi de ajuns
zgomotul pe care îl produc
motoarele, [oferul de profesie
pare „atras” de pl`cerea g`-
l`giei generalizate.
Cu sirenele pornite la maxi-
mum, traverseaz` Bucure[tiul
nu doar „salv`rile”, nu doar
„pompierii”, nu doar ma[inile
Poli]iei sau ale Jandarmeriei,
dar [i tot felul de firme de
„securitate” ori persoane parti-
culare, îndr`gostite de propriul
claxon-alarm`, cu care dore[te
s`-[i mar-
cheze
mai dese consecin]e ale
expunerii îndelungate la un
zgomot de peste 50 dB se
remarc` trauma sonor`, care
poate duce la sl`birea auzului
[i la apari]ia zgomotelor în
urechi.
Aceste efecte sunt ire-
versibile [i pot conduce chiar la
pierderea total` a capacit`]ii
auditive.
Claxonatul a încetat de mult
s` mai fie o form` de aten]io-
nare scurt` [i discret`.
Româna[ul pe patru ro]i a
ajuns s`-[i exprime prin claxon
toate tr`irile: de la extaz, la mâ-
nie, sau cu dispre] superior fa]`
de cei din jur, atunci când se
deplaseaz` oficial. Se ener-
veaz` c` cel din fa]a sa merge
prea prudent, ca atare „molâul”
trebuie tratat cu o emisie so-
nor` care exprim`, deopotriv`,
sup`rare [i dispre]. Se simte
„jignit” [i pentru c` pietonii
îndr`znesc s` foloseasc` zebra
taman când el a prins vitez`. [i
atunci se consider` îndrept`]it
s` le… g`ureasc` timpanele [i
s` le franjureze nervii.
Din punctul de vedere al
zgomotului, suntem un ora[
„european”. Îns` ceea ce face
„diferen]a” este lipsa spa]iilor
verzi în care este mai
lini[te. L`rgirea acestor
spa]ii va îmbun`t`]i
via]a bucure[teni-
lor. Pân` atunci,
bucure[tenii vor
fi nevoi]i s` tr`-
iasc` în conti-
nuare într-un
ora[ care le pu-
ne în pericol
s`n`tatea lor
fizic` [i psihic`.
Nivelul de-
cibelilor (dB) în
principalele
zone de interes
public din Capi-
tal`: Bulevardul Ma-
gheru - 81 dB; Zonele
B`neasa [i Otopeni
peste 80 dB; Bulevardul
Ghencea - 80dB; Bulevardul
Unirii - 75 dB; {os. Mihai Bravu
- 75 dB; Spitalul Universitar -
75 dB; Parcul Ci[migiu - 65 dB;
Spitalul Colentina - 60 dB.
Exist` diferite tipologii de
“claxonagii”. Începând cu fu-
dulul care d` ture prin cartier
cu ma[ina recent achizi]ionat`
[i vrea s` se fac` v`zut nu doar
de nevast`, ci [i s` fie admirat
prin semnale sonore, lungi sau
scurte, sco]ându-[i vecinii la
geamuri [i în balcoane! Urmea-
z` [oferul protestatar, cel care-
[i g`se[te locul ocupat în fa]a
blocului [i atunci ]ine ap`sat
podul palmei pe claxon pentru
a-l scoate din „bârlog” pe ne-
mernicul care a îndr`znit s`-i
ocupe vremelnic locul.
Nici îndr`gostitul care-[i
anun]` sosirea în fa]a locuin]ei
iubitei, nu-i mai… lini[tit. Emite
semnale scurte, dar insistente,
îi scoate pe ceilal]i vecini la
ferestre, dar mândra nu-i apa-
re… Ce m` sup`r` în egal`
m`sur` este c` respectivii nici
prin gând nu le trece c` ar pu-
tea s` deranjeze, s` sperie sau
s` trezeasc` pe cineva.
La stop, dac` n-ai plecat în-
tr-o frac]iune de secund` la
apari]ia culorii verzi, to]i cei din
spate claxoneaz` spontan.
în dreptul amintitelor loca]ii,
existau semne distincte, care
interziceau claxonatul. Ba chiar
[i la intrarea în localit`]i erau
plantate panouri vizibile, in-
scrip]ionate cu „În ora[ul Bucu-
re[ti, claxonatul este interzis”.
S` le fi luat vântul? S` le fi
smuls [oferii? S` se fi dat vreo
lege în acest sens, de care noi
n-avem habar?
S` fie toat` aceast` brambu-
real` sonor` un semn al ci-
viliza]iei?
Sau e vorba doar ne nep`-
sare [i nesim]ire, de prea mult`
democra]ie, care ne d` dreptul
s` ne agres`m semenii!
A]i mai v`zut politi[ti sanc-
]ionând un [ofer care polueaz`
fonic ora[ul în care tr`i]i?
M` întreb ce s-ar întâmpla
dac`, printr-o minune, nici un
posesor de bolid performant
sau rabl` de-acum zece ani n-
ar mai ap`sa pe claxon ?
Probabil c` lini[tea instalat`
brusc ne-ar „conturba” rit-
murile anormale ale trepida]iei
existente, pe care o tr`im
cotidian.
(E.M.)
7
 siguran]a rutier`
UN MILION DE VIE}I AU FOST
SALVATE !
S-au împlinit, în aceasta
var`, 60 de ani de la
implementarea Centurii de
siguran]` în doua puncte
si 50 de ani de la
introducerea în dotarea de
serie a revolu]ionarei
Centuri de siguran]` în 3
puncte! Pentru majoritatea
[oferilor, utilizarea
acesteia face parte din
ritualul de începere a unei
c`l`torii. Asta ne face s`
uit`m poten]ialul ei
salvator, despre care
cluburile auto na]ionale
afiliate la FIA, inclusiv ACR,
au desf`[urat, în urm` cu
trei ani, o sus]inut`
Campanie Mondial`
dedicat` înt`ririi
securit`]ii rutiere!
8
Respectând istoria, primele centuri idei se al`turase [i gigantul pe
de siguran]` în dou` puncte se atunci, falimentar azi, concern Ge-
foloseau pe cont propriu de c`tre neral Motors.
pilo]ii de curse din SUA înc` din Abia în 1958, inginerul Nils Bohlin
perioada anilor 1930. Atunci medicii a fost adus la Volvo de c`tre pre-
de urgen]` de pe circuitele de vitez` [edintele companiei din acele tim-
[i-au dat seama de poten]ialul puri, Gunnar Engellau, [i l-a numit
salvator real al centurii de
siguran]`, mul]i confec]io-
nându-[i singuri, pentru
ma[inile proprii, astfel de
centuri.
În anul 1949, American
Nash a fost primul con-
structor care [i-a dotat
modelele sale cu centuri în
dou` puncte. Dar un in-
teres anume pentru ase-
menea dot`ri nu a mai
existat. De asemenea, în
1955, Ford [i Chrysler o-
fereau ca op]ionale centuri
de siguranta în dou` punc-
te, începând cu produc]ia
din anul 1956. Oficial îns`,
interesul nu a fost mate-
rializat, chiar dac` acestei
[eful Departamentului pentru dez-
voltarea siguran]ei ma[inilor Volvo.
Acesta a în]eles c` promovarea
securit`]ii ma[inilor este un punct
forte [i a facut intocmai acest lucru,
care oricum se plia pe reputatia
Volvo de pana atunci. Conform unor
statistici, peste un milion de oameni
supravie]uiesc în prezent datorita
faptului ca viata le-a fost salvata, in
ultimii 50 de ani, de inven]ia genial`
a suedezului Nils Bohlin [i a firmei
Volvo, inventatorii centurii de sigu-
ran]` în trei puncte.
Rezultatele sunt excep]ionale [i
astazi, de[i aproape to]i produc`torii
auto ofer` ma[ini cu numeroase alte
elemente de siguran]` suplimentare.
În 1958 a fost îns` patentat` revolu-
]ionara centur` cu fixare în trei
puncte, iar în 1959 Volvo Amazon [i
Volvo PV 544 au fost primele ma[ini
care au fost echipate cu astfel de
sisteme de re]inere.
Au trecut aproape zece ani pân`
ce Volvo a convins cump`r`torii de
ma[ini c` este necesar` montarea
de centuri de siguran]` [i pentru
locurile din spate, de[i constructorul
avea resursele tehnice necesare s`
le introduc` simultan
cu cele pentru locurile
din fa]`. A[a se face c`
primele ma[ini dotate
cu centuri de siguran]`
[i în spate au fost pro-
duse începând cu
1967! De[i pentru
constructori introduce-
rea centurii de sigu-
ran]` cu prinderea în
trei puncte devenise
obligatore la automo-
bilele vândute în toate
statele europene [i
SUA, m`surile sanc]io-
natorii pentru cei care
nu le purtau au fost
introduse treptat în
legisla]ia Comunit`]ii
Europene abia din
anul 1972.
Cu aceea[i iner]ie
au fost acceptate [i introduse în re- standard a ma[inilor;
gim obligatoriu centurile de siguran- 1969: Introducerea centurilor cu
]` pentru pasagerii transporta]i pe rol` [i bil` pentru blocare, pentru
locurile din spate. Sunt destui [i azi locurile din fa]`;
cei care nu cred c` în cazul unui 1972: Centuri cu prindere în trei
accident, pasagerii din spate sunt puncte pentru locurile din spate;
arunca]i spre locurile din fa]` cu o 1987: Introducerea pretensiona-
for]` cuprins` între 3 [i 5 toarelor mecanice pentru centurile
tone, punând în pericol nu din fa]`;
doar via]a lor, ci [i pe cea a 1993: Introducerea sistemului
ocupan]ilor locurilor din autoblocant pentru toate centurile
fa]`. Pentru cei interesa]i de din autoturisme ;
istoria evolu]iei acestor 1996: Limitatoare de efort pentru
centuri de siguran]`, locurile din fa]`;
prezent`m, în continuare, 1999: Limitatoare de efort în
Cronologia unei inven]ii centurile pentru bazin, pentru
revolu]ionare: locurile din fa]`;
1959: Introducerea cen- 2003: Introducerea avertizoarelor
turii în trei puncte, o inven- pentru toate centurile din ma[in`;
]ie Volvo; 2003: Limitatoare de efort
1967: Introducerea cen- adaptive pentru locurile din fa]`;
turilor de siguran]` pentru 2006: Campania Mondial` FIA
locurile din spate în dotarea „Gândi]i înainte de a conduce!”.
Centrala de Alarm` [i Informa]ii a ACR v` recomand` ca, atunci
când se întâmpl` s` fi]i în dificultate auto, indiferent în ce loc al
Europei, s` suna]i, pentru orice problem`, la Dispeceratul de
monitorizare.
Condi]ia este doar s` ave]i Carnetul de membru al ACR asupra dv.,
care este cea mai bun` asigurare în str`in`tate. Prin intermediul
Centralei ACR din ]ar` pute]i solicita [i primi în limba matern` tot
sprijinul de care ave]i nevoie, solicitându-se sprijinul autocluburilor
din ]ara respectiv`, partenere ale ACR în cadrul F I A [i A I T .
9
 momentul adev`rului

OFERTA
DEALERILOR
AUTO,
O MOMEAL~?
Criza economic` mondial` a fost de-
clan[at` anul trecut în SUA, începând cu mente foarte sc`zut`. În Aceast` „subordonare”
domeniul financiar [i imobiliar. ]ara noastr`, principala prev`zut` în contract este
problem` sunt mijloacele pe cât de simpl`, pe atât
Dar, parc` cea mai lovit` a fost activitatea de existen]`, ori asigurarea de ferm`, orice nerespec-
industriei auto. Nimeni nu î[i închipuia c` locuin]ei, [i mult mai tare a „cerin]elor” impuse
un gigant precum General Motors s` dea încolo... mijlocul privat de de dealer ducând la pier-
deplasare. derea garan]iei...
faliment, sau legendara companie Ford s` {i totu[i automobilele Pierderea e serioas`,
fie salvat` cu greu, doar printr-un uria[ se vând, chiar dac` nivelul mai ales în condi]ii de cri-
sprijin acordat de guvernul american. este cu cel pu]in o treime z`, când, pentru a spori
mai mic decât în perioada vânz`rile, tot mai mul]i
Cutremurul s-a propagat apoi în întreaga corespunz`toare a anului constructori au m`rit pe-
industrie auto a Planetei, ducând la dispa- trecut. rioada de garan]ie de la
ri]ia a milioane de locuri de munc`. În ciuda acestei realit`]i, trei la cinci ani sau chiar la
rela]ia dealer-cump`r`tor [apte ani! [i baremul de
Cu greu, chiar guvernele ]`rilor cu o nici acum nu s-a schimbat km parcur[i este tot mai
puternic` industrie auto au reu[it s` men- prea mult. frecvent situat la 100.000
]in`, cât de cât, în via]` produc`tori celebri Chiar dac` dealerii re- de km, concomitent spo-
fuz` s` recunoasc`, ade- rind (mai mult publicitar...)
din ]`ri bogate [i puternic industrializate de v`rul este c` din momen- [i facilit`]ile, serviciile ori
pe toate continentele. tul în care ai cump`rat un avantajele incluse în con-
automobil nou, practic ]i- tractul de garan]ie.
Pe acest fond de pu- sunt cei care î[i permit s`- ai cump`rat [i un „st`pân”. În virtutea acestui con-
ternic` instabilitate econo- [i schimbe ma[ina, dac` Faptul, paradoxal, este tract, în care se strecoar`
mico-financiar`, întreaga nu are cel pu]in cinci ani consemnat în contractul frecvent anumite chihi]e
structur` de produc]ie vechime. La noi nici Pro- dintre p`r]i. Acesta cu- sau capcane în defavoarea
auto [i desfacere a cu- gramul Rabla (care în Ger- prinde o suit` de obliga]ii cump`r`torului, se gene-
noscut modific`ri drama- mania sau Fran]a a f`cut aparent reciproce, pentru reaz` o leg`tur` mai mult
tice, inclusiv rela]ia apa- din Dacia Logan o vedet` c` majoritatea trebuie decât ombilical` pe timpul
rent indestructibil` între interna]ional`) nu prea a respectate de cump`r`tor, garan]iei, cump`r`torul
dealer [i cump`r`tor, pen- prins, pentru c` puterea [i mai pu]in din partea fiind v`duvit de orice
tru c` pre]urile au sc`zut de cump`rare este real- vânz`torului-dealer. op]iune de a apela (chiar
dramatic, datorit` unei [i pentru nimicuri) la un
cereri tot mai sc`zute. În alt auto-service decât cel
noile condi]ii, pentru a-[i agreat [i recomandat
apropia clien]ii, atât con- expres de importator.
structorii, dar în primul Cel mai frecvent exem-
rând dealerii auto au in- plu este dorin]a unui
vestit sus]inut în promo- proasp`t proprietar s`-[i
varea cât mai atr`g`toare instaleze o instala]ie audio
[i mai ales conving`toare mai performant`.
a produsului comercializat. Ei bine, “Big-Brother”-ul
Treptat, industria auto care te-a luat în garan]ie te
parc` începe s`-[i revin`, anun]` c` nu o po]i face
[i pe fondul revigor`rii ti- decât la reprezentan]a im-
mide a creditului. În Ro- portatorului sau, în str`-
mânia, îns`, tot mai pu]ini in`tate, a produc`torului
10
autombilului achizi]ionat.
Riscul este anularea
garan]iei la întregul sistem
electric [i electronic al
automobilului.
Interdic]ia este valabil`
chiar dac` „reprezentan]a”
produc`torului nu are în
ofert` modelul de CD-
player pe care ]i-l dore[ti [i
nici sistemul de alarm`
care s`-]i convin`. Iar dac`
]i l-ai procurat prin Big-
Brother-ul la care e[ti
„afiliat”, doar pre]urile de
transfer î]i taie orice poft`.
Ori renun]i, ori te mul-
]ume[ti cu op]iunea ofe-
rit` de constructor, care nu
întotdeauna este de cea
mai bun` calitate. Acela[i
tratament discrminatoriu
este aplicat în orice alt`
situa]ie similar`.
Un alt exemplu, poate
cel mai banal [i des în-
tâlnit este faptul c`, la
orice revizie gratuit`, pre-
v`zut` în cartea de între]i-
nere tehnic` a automobi-
lului propriu, nu po]i uti-
liza [i alte consumabile
(chiar de cea mai bun`
calitate!) decât cele pur-
tând numai marca produ-
c`torului. La fel de lipsit de
logic` [i chiar de bun sim]
este faptul c` acela[i ulei
de motor pe care
]i-l ofer` dealer-
ul, îl g`se[ti la
jum`tate de
pre], pe pia]`.
Dar Big-Brother
nu este de
acord nici s`
folose[ti un ulei
chiar [i superior
([i calitativ, [i la
pre]ul de pe pia-
]`) pe care ]i-l
ofer` dealerul în
autoservice-ul
propriu.
La fel de abe-
rant` este [i fo-
losirea... obliga-
torie a pl`cu]elor de frân`
de o anumit` marc`, reco-
mandat` de dealer (la pre]
dublu decât la magazinul
de piese auto), chiar dac`
tu, ca proprietar, ]i-ai dori
acela[i model de pl`cu]e
de frân`, dar de o calitate
net superioar`, produs`
de o firm` de prestigiu.
Se întâmpl` îns` c` du-
p` ie[irea din garan]ie,
piesele purtând marca [i
antetul produc`torului, nu
se comercializeaz` decât
strict în autoservice-urile
importatorului, la pre]uri
de câteva ori mai mari,
aceast` „exclusivitate” ne-
având alt scop decât „în-
robirea” in continuare a
fostului client, [i nu fide-
lizarea lui.
Din p`cate, foarte pu]in
dealeri se str`duiesc s`
promoveze, cum ni se
pare firesc, o apropiere
amiabil`, reciproc avanta-
joas` fa]` de client.
Dimpotriv`, se for]eaz`
o „fidelizare” cu sila, clien-
tul fiind supus permanent
presiunii riscului de a pier-
de garan]ia.
Iar „tratamentul” se
aplic` [i în situa]ii banale,
când fiind în concediu, e[ti
obligat s` faci m`car
schimbul de ulei în alt`
parte.
Constat`m cu surprin-
dere c` nici acum, în con-
di]ii de criz` [i de... clien-
tel`, cump`r`torul de
automobil tot nu se bucu-
r` de proverbul „clientul
nostru, st`pânul nostru!”
Inexplicabil acest compor-
tament, având în vedere
c` în ]`rile de origine,
produc`torii [i mai ales
dealerii câ[tig` bani buni
[i din activit`]i comple-
mentare, pentru a-l atrage
[i a-l mul]umi pe client.
În acest context, succes
vor avea doar importatorii
care [tiu s` se adapteze
„pe teren propriu” cu ce se
întâmpl` în ]`rile UE, luân-
du-[i deja m`suri de pro-
movare, inclusiv a secto-
rului second-hand, pro-
venit din propriile ma[ini
comercializate cu câ]iva
ani în urm` [i mai ales în
condi]ii de leasing.
Ace[tia acord` frecvent
cel pu]in un an de garan]ie
la flote întregi de ma[ini
rulate, a c`ror „curricul`”
este curat` [i autentic`,
dup` ce au fost f`cute
„glantz” înainte de a fi
revândute.
A[a se câ[tig` încrede-
rea clientului în ]`rile UE,
unde cump`rarea unui au-
tomobil second-hand nu
este un bilet de loterie, ci
o afacere corect`, efec-
tuat` pe o pia]` care evit`
p`c`leala...
Radu DRAGO{ n
11
 un proiect bizar

MODIFIC~RI
RADICALE
LA
LEGEA
CIRCULA}IEI?

De asemenea, o Hot`râre de Guvern din 20.08.2008

Probabil c` cea mai chinuit` Lege româ- precizeaz` clar c` activitatea curent` a acestui Consiliu
neasc`, modificat` cu zeci de Ordonan]e de Ur- este condus` de... ministrul Transporturilor, care are
gen]` [i Hot`râri de Guvern, din anul 1990 încoa- chiar calitatea de Pre[edinte al CISR, în cadrul acestuia
ce, a fost tocmai Legea circula]iei, ce afecteaz`, func]ionând o „Delega]ie Permanent` Interministerial`,
alc`tuit` din exper]i ai autorit`]ilor publice, reprezentate
practic, o treime din popula]ia adult` a ]`rii, con- în CISR, deta[a]i pe o perioad` determinat` la sediul
stituit` din conduc`torii auto. Ultima „tr`znaie” Ministerului Transporturilor”.
aruncat` efectiv pe pia]`, f`r` acordul câtorva Mai nuan]at decât ne-am a[teptat, [eful Poli]iei Ru-
institu]ii [i organiza]ii importante, componente tiere a declarat, cam f`r` noim`, c`: „nu po]i s` respec]i
Legea dac` nu ai infrastructur`”... dar, îns`, totu[i, „dac`
ale Consiliului Interministerial, a fost un intem- nu ai infrastructur`, e important s` respec]i regulile de
pestiv proiect de lege ini]iat la Ministerul Trans- circula]ie.”
porturilor, cu câteva prevederi cel pu]in bizare, Sigur c` da, f`r` respectarea regulilor pe drumurile
încorporat` într-o... nou` Strategie na]ional` publice se genereaz` haos, dar [i asemenea prevederi
ca cele de mai sus sunt generatoare nu numai de haos,
pentru siguran]a rutier`. ci chiar de st`ri conflictuale grave.
Între prevederile propuse, care au provocat stupoare A[a ne [i explic`m promptitudinea cu care Consiliul
în toat` ]ara, prima a fost propunerea – de-a dreptul
anticonstitu]ional` privind, de exemplu, proprietatea! –
de confiscare a autoturismului (?!) în cazul dep`[irii cu
50 km/h a vitezei maxime legale! Apoi, sfidând
prevederi legislative, la fel de absurd` este eliminarea
probei cu martori din procedura contraven]ional` [i
testarea alcoolemiei oricând i se n`zare pe chelie unui
agent de circula]ie. Greu de în]eles pare [i propunerea
de înfiin]are a unei absurde Agen]ii Na]ionale de Co-
lectare a Amenzilor (botezat` cu un nume suav de
femeie: ANCA), mai ales în condi]iile când vreme de
câteva luni nu s-a discutat decât despre... desfiin]area a
cel pu]in jum`tate din cele peste 150 Agen]ii existente!
În fa]a reac]iei total negative a opiniei publice, atât
reprezentan]ii Ministerului Transporturilor, cât [i re-
prezentan]i ai Poli]iei Rutiere, în frunte cu comisarul [ef,
s-au leap`dat de surprinz`toarea „strategie” care d`
peste cap principiile elementare de jurisdic]ie [i de
drept asupra propriet`]ii. „Vina” este pasat` direct c`tre
Consiliul Interministerial pentru Siguran]a Rutier`,
f`cându-se uitat faptul c` Secretariatul Consiliului
func]ioneaz` ca Direc]ie în cadrul ARR!

12
Superior al Magistraturii a apreciat drept erori evidente
asemenea propuneri pripite ce pot deturna eforturile
necesare îndreptate spre sporirea siguran]ei rutiere [i
fluidizarea traficului.
Interpretând, mai degrab` dup` ureche, anumite pre-
vederi ale regulamentelor de circula]ie (înc` existente în
câteva ]`ri europene), conducerea Poli]iei Rutiere a g`sit
totu[i anumite similitudini cu acestea... care de fapt nu
prea exist`.
Bun`oar`, este adev`rat c` în Olanda se confisc` un
autoturism, dar numai dac` este depistat în trafic cu
defec]iuni la sistemul de frânare [i
semnalizare sau cu pete de rugin`
pe caroserie.
Ori acest lucru dovede[te tocmai
sustragerea sau respingerea respec-
tivei ma[ini de la „Inspec]ia Tehnic`
Periodic`” [i implicit lipsa docu-
mentului privind atestarea de
Asigurare RCA. Deci practic, f`r` au-
torizare de circula]ie pe drumurile
publice [i, în consecin]`, comi]ând
infrac]iunea de prezen]` ilegal` în
trafic.
Ceea ce este valabil [i în Ro-
mânia!
{i în Fran]a, automobilul poate fi
re]inut de la circula]ia pe drumurile
publice dac` are montate dispo-
zitive de bruiaj ale sistemelor de
înregistrare radar a vitezei [i de
dirijare a circula]iei, apar]inând
Poli]iei. Doar în Slovacia [i Grecia se
re]ine automobilul (nu se confisc`!)
pentru neplata pe loc sau în termen de 12-24 de ore a
amenzilor radar pentru dep`[irea cu peste 50 km/h a
vitezei legale. În alte ]`ri – Israel, Anglia – se poate
re]ine/confisca automobilul unei persoane dac` aceasta
produce un accident de circula]ie, aflat la volan în stare
de ebrietate sau sub influen]a drogurilor, constituind [i
o garan]ie pentru pagubele produse.
Evident c` aceste prevederi „nuan]ate” de re]inere a
unui automobil ([i nu de confiscare a acestuia) vor fi
unificate pân` în anul 2015, dat` la care Comisia UE a
stabilit prevederi legislative unitare la nivelul întregii
Uniuni Europene.
Dar, pentru implementarea acestei le-
gisla]ii rutiere, desigur c` este necesar ca
[i infrastructura româneasc` s` recu-
pereze distan]a uria[` care ne desparte
de spa]iul rutier comunitar.
De mirare este îns` altceva: cum Dum-
nezeu de se g`sesc, în asemenea „colec-
tive” de redactare, anumi]i indivizi pe
post de speciali[ti, care pun pe hârtie
(parc` cu du[m`nie!) prevederi legis-
lative împotriva [i nu în folosul condu-
c`torilor auto?
Pe unul dintre cei care [i-a b`gat, nu o
dat`, condeiul strâmb [i în actualul Cod
Rutier, stâlcindu-l unde te-ai fi a[teptat
mai pu]in, îl [tim, dar nu-i facem pu-
blicitate...
N-o fi din nou [i mâna sa în aceste pre-
vederi cu iz politico-material?
D. VÂLCEANU n
13
 Istoria ACR

CÂTEVA
„BORNE”
ANIVERSARE
ALE CAMPIONULUI
PETRE CRISTEA
Performan]a este deo- startul în Raliul Interbal- învins pe to]i a[ii volanului
Anul acesta, sebit`, mai ales pentru un canic, în echipaj tot cu Io- din Europa \n frunte cu
în cadrul ACR concurent din Estul Eu- nel Zamfirescu, unde câ[- redutabila [i... invincibila,
s-a s`rb`torit ropei care a fost socotit, la tig` la Atena locul 1 în cla- pân` atunci, echip` a Ger-
acea vreme, între cei mai samentul general. maniei:
împlinirea a o precoce pilo]i ai lumii. Dac` în 1986 firma Ford „(...) Circuitul Nurbur-
sut` de ani de Astfel, în anul în care Europa l-a s`rb`torit cu gring (bucla mare) m`sura
înc` nu împlinise 22 de mare fast la Monte Carlo, atunci 22 de km, având
la na[terea lui ani, a ocupat locul al 11- cu ocazia anivers`rii a 50 173 de viraje de toate fe-
Petre Cristea, lea din 152 de echipaje ce de ani de la prima victorie lurile. În cele trei zile de
cel mai au luat startul în celebrul Ford în Europa, nici BMW antrenament am înregis-
Raliu Monte Carlo! nu a uitat performan]ele trat cei mai buni timpi (cu
reprezentativ Dup` înc` dou` tenta- ob]inute de Petre Cristea cronometraje oficiale elec-
dintre pilo]ii tive (în anii 1934 [i 1935, la bordul legendarului mo- trice). Frumuse]ea era c`
când s-a clasat pe locurile del BMW 328. Adev`rat, to]i concuren]ii la catego-
automobilismul 18 [i 15!), reu[e[te s` câ[- anul acesta s-au [i împlinit ria 2000 cmc (circa 20)
ui sportiv tige Raliul Monte Carlo, 70 de ani de la victoria sa erau numai cu ma[ini
românesc. edi]ia 1936, înaintea altor pe vechiul circuit de la BMW tip 328.
107 echipaje din toat` lu- Nurburgring, unde a sta- La plecarea în curs`,
Palmaresul s`u mea. bilit dou` excep]ionale ma[ina cu cel mai bun
în cursele auto În anul urm`tor a fost la recorduri, care au rezistat timp la antrenamente era
un pas de o nou` premi- cel mai mult în circuitele plasat` lâng` cap`tul din
la care a luat er`: s` ias` înving`tor doi de vitez` ale Europei. dreapta al liniei de start,
parte poate fi ani consecutivi în celebrul Pentru c` Petre Cristea având în stânga pe cei cu
socotit chiar raliu. Dar, de[i a terminat a fost [i un publicist cu timpii 2, 3 [i 4.
pe locul întâi [i în edi]ia har, membru remarcabil al Numai c` primul viraj,
unul de din 1937, a fost penalizat colectivului redac]ional al plasat la circa 150 m de la
excep]ie. pentru... dimensiunile u[or Revistei “Autoturism” înc` linia de start, era o curb`
l`]ite ale aripilor [i retro- de la apari]ie, public`m în rapid` la stânga. A[a c`, în
În cele 80 gradat pe locul al 7-lea, continuare, scris` chiar de mod automat, dup` acest
de competi]ii din 172 de echipaje! el, povestea neuitatei vic- viraj m-am pomenit pe
sportive Se... r`zbun` îns` în torii de la Nurburgring, din locul 5! De ce? Foarte sim-
aceea[i prim`var`, luând vara anului 1939, unde a plu: to]i cei din stânga
automobilistice, mea s-au aflat automat pe
din care coarda virajului! Ba înc`
s-a b`gat printre ei [i cel
aproape din extrema stâng` a celui
jum`tate au de-al doilea rând de con-
fost curse curen]i...
Bineîn]eles c` aceast`
interna]ionale, situa]ie nu m-a avantajat
s-a clasat de 30 deloc, de[i era o secven]`
natural` [i chiar o com-
de ori pe bina]ie inteligent`, sporind
primul loc, interesul spectacolului,
de 20 de ori obligând pe cel mai bun la
antrenamente s` se lupte
pe locul doi ca s`-i întreac` pe ceilal]i,
[i de 6 ori pe dac` putea, chiar dup`
primul viraj al cursei. Din
locul al treilea! fericire, nu a trebuit s` m`
14
obosesc prea mult; dup`
vreo 11 km, adic` pe la ju-
m`tatea primului tur, ajun-
sesem deja în fruntea co-
loanei.
Cel mai mult de furc`
am avut cu amicul meu
Huschke von Hanstein, ca-
re pân` la urm` a avut
nenorocul s` rup` o su-
pap`, fiind silit s` abando-
neze.
Mai departe, m-am
«plimbat», dar privind atent
oglinda retrovizoare: când
observam c` dr. Werneek
(cu o ma[in` ceva mai
u[oar` decât a mea) se
apropia la mai pu]in de 20
m, tr`geam mai tare, pân`
nu-l mai vedeam. {i....
distrac]ia asta a durat pân`
la linia de sosire, dup` ce
stabilisem un nou record
al Circuitului de la Nur-
burgring (vitez` medie –
115 km/h). Record care a
r`mas valabil pân` în anul
1953, când a fost dep`[it
de c`tre Stiriling Moss.
Recordul consta în fap-
tul c` am fost unicul pilot
din lume care, concurând
prima oar` pe Nurbur-
gring, a câ[tigat cursa. {i
acest record a rezistat pâ-
n` în 1970, când Jackie
Stewart, fost campion
mondial de Formula 1, a
învins, de asemenea, pe
Nurburgring chiar de la
primul «[ut».
A[a c`, de[i nu mai sunt
unicul, totu[i m` aflu într-o
companie care m` ono-
reaz`. (...)”
Post scriptum:
Aceste rânduri au fost
scrise de c`tre Petre Cris-
tea în pragul împlinirii a
50 de ani de la victoria sa
pe celebrul Circuit din
Germania.
Dar cui îi mai ardea de
„anivers`ri” în anul 1989,
când toat` Europa era în
fierbere [i cele dou` Ger-
manii se preg`teau de
unificare!
Petre Cristea avea
atunci 80 de ani, memo-
ria îi era înc` limpede [i
condeiul la fel de sprin-
]ar.
În anul cente narului
na[terii sale, mai multe
site-uri auto din Germa-
nia, Fran]a [i România au
amintit îns` cu respect de
„ispr`vile” sportive ale ce-
lui mai prestigios pilot
român din toate tim -
purile.
D.D. RUJAN n
15
 Turism auto la Bra[ov

O FRESC~
VALOROAS~
ST~ ASCUNS~
ÎN PIA}A
SFATULUI
DIN BRA{OV
Abandonarea turismului ca activitate economic` a ora[ului Bra[ov, înaintea acesteia,
aduc`toare de venituri la buget s-a dovedit nefericit`, mai în principatele române mai existând
una similar` doar la Sibiu! Planurile
ales în aceast` perioad` de criz` economic` f`r` precedent. [i documentele g`site dovedeau c`
Având o veche tradi]ie în practicarea turismului auto, farmacia dispunea [i de o gr`din`-
Automobil Clubul Român, ca membru titular în Consiliul ser` destul de mare, plasat` în
spatele acesteia, la câteva zeci de
Consultativ al Turismului, [i-a propus s` promoveze, prin metri de Biserica Neagr`, unde se
mijloace specifice, aceast` real` rezerv` de profit pentru cultivau, desigur, plante medicinale
agen]ii economici ai cunoscutei „industrii” f`r` fum, între deosebite. Cea mai cunoscut` reno-
pu]inele [anse autentice pentru ]ara noastr`. vare a farmaciei s-a produs în prima
parte a secolului XVII, începând din
Este [i motivul pentru care în paginile revistei am anul 1605, când s-au montat gea-
eviden]iat anumite destina]ii turistice unice, unde filialele muri largi, cu vitralii originale, ce
ACR pot fi deopotriv` ghid [i gazd` pentru timpul liber al d`deau spre actuala Pia]` a Sfatului,
dând o not` de distinc]ie specific` a
turistului auto. Iar ora[ul de la Poalele Tâmpei este o astfel cl`dirii.
de propunere. Tot în urm` cu 21 de ani, specia-
li[tii Muzeului Brukenthal, deplasa]i
Ultima edi]ie a Festivalului Cerbul terul comercial cu pricina g`zduia la Bra[ov, au studiat pere]ii interiori
de Aur, g`zduit în Pia]a Sfatului din cel mai mare magazin turistic al ora- [i mai ales plafoanele boltite, con-
Bra[ov, a „eviden]iat” din nou un fel [ului, intitulat chiar a[a: „Magazinul statând în urma cercet`rilor c` au
de ran` edilitar` a ora[ului, foarte Turist”. Lucr`rile începute cu peste suportat de-a lungul timpului circa
vizibil` [i în transmisia TV! Nu este dou` decenii în urm`, pentru ame- 30-35 de straturi suprapuse de
vorba de uria[a reclam` ce ascunde najarea magazinului, au scos la zugr`veal`. Din fericire, acestea au
o jum`tate de cl`dire, situat` la iveal` urmele unei fresce de ines- fost realizate cu var, [i nu cu hum`
deschiderea Pie]ei spre Biserica timabil` valoare, în primul rând sau alte „ingrediente”, constituind
Neagr`, ci de ce se afl` sub ea. pentru vechimea ei. În fa]a acestui practic o [ans` protectoare pentru
Poate mai pu]in` lume [tie c` una fapt inedit, o comisie de speciali[ti nealterarea [i p`strarea aproape
dintre cele mai interesante [i vechi restauratori de la Muzeul Brukenthal intact` a frescei în starea ini]ial`.
pie]e cu iz medieval din Sud-Estul din Sibiu, [i câ]iva cercet`tori bra[o- Astfel, cu toate c` aceast` cl`dire
european, \n apropierea c`reia [i-a veni care au studiat istoricul acestei a suferit [i un puternic incendiu în
avut mul]i ani primul s`u sediu cl`diri în arhivele ora[ului, au con- 1741, tocmai straturile succesive de
Filiala ACR Bra[ov, este v`duvit` statat lucruri deosebit de intere- zugr`veal`, a[ternute de-a lungul a
astfel de o adev`rat` comoar` edili- sante. aproape dou` secole, au fost cele
tar` [i istoric`, cu care comunitatea A[a s-a confirmat adev`rul c` în care, paradoxal, au conservat fres-
bra[ovean` ar avea de ce se mândri. incinta respectiv` a fost fondat`, la cele din cele trei saloane, ce g`z-
Exact în urm` cu 20 de ani, par- 21 decembrie 1512, prima farmacie duiau un mobilier deosebit prin
16
specificitatea epocii, care probabil
s-a pierdut.
Lucr`rile de decopertare a pere-
]ilor [i mai ales a plafoanelor,
efectuate atunci de c`tre speciali[tii
în restaurare din Sibiu [i Bra[ov,
reu[iser` s` scoat` la iveal` „se-
cretul” ce se ascundea dedesubt:
frescele con]ineau motive florale
ample, sugerând artistic „materia
prim`” din care se extr`geau medi-
camentele vremii. În salonul din
mijloc, lucr`rile de restaurare au
descoperit o fresc` fastuoas` cuprin-
zând imaginea unei cor`bii cu
pânze, ce sugera tocmai folosirea
unor plante [i semin]e miraculoase,
ori petale de flori [i uleiuri aduse pe
mare, de pe alte continente. Pe un
alt perete erau incluse în fresc` mai
multe portrete ce se puteau referi,
desigur, la farmaci[tii de vaz`, atât
din cadrul comunit`]ii, cât [i pro-
babil din aceast` parte de Europ`.
De mare interes a fost (dar r`mâ-
ne [i azi!) „dezvelirea” unor încadra-
mente, cuprinzând, în zona central`,
dou` picturi deasupra c`rora se afla
un blazon, ce atunci urma s` fie
recondi]ionat, pentru a localiza exact
ce reprezenta. În general, munca de
restaurare [i decapare se execut`
foarte mig`los, f`r` exagerare, fo-
losindu-se frecvent bisturiul [i alte
instrumente de mici dimensiuni.
Având în vedere c` era vorba de
descoperirea uneia dintre primele
www.acr.ro
farmacii din Sud-Estul european, turistic al Europei de Est!
municipalitatea de atunci a f`cut tot Aceast` posibil` aniversare ar
posibilul, în condi]iile date, pentru putea constitui un fomidabil prilej
restaurarea acestui important obiec- de afirmare a comunit`]ii bra[ovene
tiv cultural si turistic al patrimoniului pe plan interna]ional. {i de ce nu,
na]ional, ce putea da o not` de
nobil` distinc]ie vechiului burg.
Faptul c` apoi vreme de 20 de ani
lucr`rile au fost abandonate, nu este
vreo scofal`... pentru edilii locali!
Dup` dou` decenii [i deloc prote-
jate, s-ar putea ca pre]ioasele fresce
s` fi suferit mai mult decât de-a lun-
gul câtorva secole, cât au stat „as-
cunse” sub straturile de var.
Totu[i, al`turi, vizavi de celebrul
restaurant “Cerbul Carpatin”, Consi-
liul Jude]ean Bra[ov a rea-
lizat o foarte reu[it` resta-
urare a unei alte cl`diri,
practic lipit` de fosta farma-
cie, dedicat` tot unui mu-
zeu. Suger`m edililor ora-
[ului s` încerce nu impo-
sibilul, ci dimpotriv`, un
„tur de for]`” cu care pot
r`mâne definitiv în istoria
acestui municipiu: în anul
2012 se împlinesc 500 de
ani de la fondarea primei marcat` de o plac` comemorativ`,
farmacii a ora[ului, socotit` care s` aminteasc` urma[ilor despre
a fi a doua, în ordine crono- restauratori!
logic`, din întreg arealul D.D. RUJAN n
17
 Fankfurt 2009
S-AU F~CUT, DEJA, PARIURILE
PE COMBUSTIBILII VIITORULUI
Cândva exista [i în Bucure[ti un
Salon Auto. Adev`rat, niciodat` la
Centrul Expozi]ional “Romexpo”, un
fel de „Messe Frankfurt”, adev`rat
or`[el în miniatur`, cu magazine, sta-
]ie de metrou, gar` [i 11 hale uria[e
de expozi]ie, cu pasarele spectacu-
loase ce leag` toate halele între ele,
etc.
În mijloc se afl` impun`torul
Messe turn , adev`rat zgârie-nori de
peste 65 de etaje, între cele mai
înalte cl`diri din Germania.
Ca s` po]i închiria [i organiza un
stand la Salonul Auto Frankfurt 2009,
anul acesta s-a cheltuit circa un
milion de euro. Mult! |n al]i ani era
mai ieftin… Câteva m`rci de renume
s-au retras din aceast` pricin`. Cei
18
care au “îndr`znit” au fost îns` destui.
[i nici fantezia nu a lipsit.
De exemplu, italienii de la Alfa Ro-
meo au organizat un stand dominat
de ro[u intens, dar [i ma[inile expuse
au avut aceea[i culoare.
Grupul Renault-Nissan a expus
multe dispozitive de înc`rcare a bate-
riilor pentru automobilele electrice,
iar “Dacia”, care a fost vedet` anul
trecut la Paris, a p`strat acela[i decor
de-acum un an: un albastru predo-
minant [i un glob de aceea[i culoare.
Surprinz`tor pentru un asemenea
salon celebru, la edi]ia din acest an, la
multe standuri de renume au lipsit
tocmai fetele frumoase, care atr`geau
alt`dat` clien]ii s` admire „bijuteriile”,
mai mult sau mai pu]in novatoare.
Automobilele electrice au dominat
îns` peisajul, adev`ratul lux fiind, de
aceast` dat`, mesajul cât mai variat,
îmbr`cat într-o ecologie ostentativ`.
A fost un subiect la mod`, la Frank-
furt, mai degrab` „trendy”, de[i po-
luarea grav` a Planetei justific` întru
totul preocup`rile.
Bun`oar`, Renault a prezentat pa-
tru concepte electrice care, mai de-
vreme sau mai târziu, vor ajunge în
produc]ie. La fel [i Opel [i Peugeot au
expus automobile de clasa mic`, cu
motor electric.
În prima linie s-au situat îns` [i
prestigioasele Audi, Mercedes [i BMW
care au promovat insistent motorul
electric, socotit de mare viitor [i pen-
tru ei, orienta]i pe ma[ini cu emisii
poluante mai sc`zute decât maximul
admis.
Schimbarea de atitudine e intere-
sant` mai ales c` industria auto nu se
preocup` prea mult de ma[inile elec-
trice.
Acum asist`m la o adev`rat` în-
trecere tehnologic`: autonomie mai
mare, vitez` maxim` mai ridicat`,
timp de înc`rcare a bateriilor mai
 Fankfurt 2009

scurt, design cât mai reu[it, într-un costisitoare.

cuvânt producatorii s-au str`duit s` De[i acestea
conving` vizitatorii c` ma[inile elec- nu au lipsit: Rolls
trice nu sunt nici urate, nici scumpe [i Royce, Lambor-
nici nu merg pu]in. ghini, BMW X6,

neral la Salonul Auto de la Frankfurt

Din p`cate, a[teptata produc]ie în
volume mari e înc` departe…
Înc` în plin` criz`, marii construc-
tori nu au refuzat modelele de lux,
dar le-au f`cut mult mai eficiente, evi-
tând cât s-a putut risipa de com-
bustibil, emisiile poluante [i pre]urile
Ferrari, Q7, etc.,
exact ca în vre-
murile bune…
Deci, înc` exist` interes pentru ase-
menea “obiecte de lux”, [i pentru sa-
loane auto, în general. La Frankfurt
cel pu]in, num`rul premierelor s-a
apropiat de o sut` modele noi, ade-
v`rat record!
Concluzia ar fi c` atmosfera ge-
nu mai avut atmosfera de înmormân-
tare de la altele similare de anul aces-
ta [i sfâr[itul anului trecut. „Greii” din
industria auto, cea mai lovit` de criz`,
au reu[it s` arate lumii partea
optimist` a vie]ii, chiar dac` vremurile
grele nu au trecut, iar automobilul
electric înc` nu este v`zut ca solu]ia
perfect` pentru viitor.
D.D. RUJAN n

19
 Campanie mondial`

Marea problem` cu care La o parte dintre nume-

se confrunt` gigan]ii indu-
striei auto, acutizat` de
cea mai mare criz` econo-
mico-financiar` a Planetei,
este reprezentat` [i de
perspectiva transportului
în deceniile viitoare.
Nu doar autovehiculele
se vor schimb`, ci [i men-
talit`]ile privind proprie-
tatea, utilizarea [i c`ile de
rulare ale ma[inilor viitoru-
lui, de materialele din care
roasele provoc`ri ale in-
dustriei auto s-a încercat
s` se g`seasc` r`spunsuri
[i la cea de-a 63-a edi]ie a
Salonului Auto de la
Frankfurt.
Cum se [tie, accentul s-a
pus pe noile tehnologii ale
ma[inilor electrice, produ-
UVERTUR~ LA
suprafa]a unei ]`ri, princi-

vor fi construite, dar mai
ales de combustibilul pe
care îl vor folosi.
Cum se [tie, rezervele
de petrol ale planetei sunt
o „specie” pe cale de dis-
pari]ie în viitorii 50 de ani
[i numai dac` reu[im s`
men]inem consumul con-
stant.
Schimb`rile climatice
impun [i acestea propriile
exigen]e privind limitarea
consumului de petrol [i,
implicit, a emisiilor de ga-
ze cu efect de ser` pro-
venind de la cele aproape
(în curând!) 1.000 de mili-
oane de autovehicule care
vor circula pe [oselele din
întreaga lume. Ecologi-
zarea mijloacelor de tran-
sport reprezint` ast`zi ma-
rele pariu pentru viitorul
omenirii.
Cum ar trebui s` arate
ma[ina viitorului?
Sunt experimentate mo-
dele ce folosesc drept
combustibil energia solar`,
energia electric`, apa [i
altele. Dar aceste noi teh-
nologii au nevoie de mul]i
ani pentru a deveni efi-
ciente [i rentabile econo-
mico-social, corespunzând
cu nevoile de mobilitate [i
cu bugetele alocate de c`-
tre cele mai multe dintre fa-
miliile ce doresc s`-[i achi-
zi]ioneze un automobil.
“ S` facem
autoturismele
ecologice! ”
c`torii prezentându-ne ce-
le mai noi concepte.
Cu câteva zile înaintea
deschiderii Salonului Auto
de la Frankfurt, mai mul]i
constructori auto mondiali
au semnat un Protocol
care prevede crearea infra-
structurii necesare dezvol-
t`rii autovehiculelor pro-
pulsate cu hidrogen.
Astfel, Daimler AG, Ford
Motor Company, General
Motors Corporation, Hon-
da, Alian]a Renault-Nissan,
Toyota Motor Corporation
[i concernul Kia-Hyundai
au semnat o „Scrisoare de
în]elegere”, adresat` orga-
nismelor guvernamentale
precum [i tuturor com-
paniilor petroliere [i din
domeniul energiei pentru
promovarea dezvolt`rii
unei re]ele de sta]ii de ali-
mentare a vehiculelor cu
hidrogen, înaintea lans`rii
de c`tre produc`tori a
vehiculelor alimentate cu
pile de combustibil pe
hidrogen, FCEV.
În „Scrisoare” se arat`
c` o re]ea de infrastruc-
tur`, cu o densitate satisf`-
c`toare este necesar` pâ-
n` în 2015, re]eaua con-
struit` pornind din zonele
metropolitane [i dezvol-
tat` pe coridoare pe toat`
palele puncte de plecare
fiind Germania, Japonia,
SUA [i Coreea.
Mai mul]i dintre ace[ti
constructori sunt aproape
de produc]ia de serie a
unor modele alimentate
cu hidrogen, care se g`-
se[te din bel[ug în natura
înconjur`toare, dar lipsa
unei infrastructuri face im-
posibil` extinderea pro-
gramelor la scar` larg`.
Tehnologiile deci exist`
[i se dezvolt` de la an la
an, a[a c` alternative pen-
tru actualul sistem de tran-
sport sunt [i trebuie imple-
mentate, dar r`mâne s` se
vad` bine pe care dintre
ele s` se pun` accentul,
motoarele hibride fiind,
probabil, pasul cel mai la
îndemân` de f`cut, pentru
a începe schimbarea.
{erban CIURTIN n

20
 Cutiile de vitez`

CU MÂNA
SAU CU
PICIORUL?
V` imagina]i un automobil f`r` cutie de vitez`?
Probabil nici nu v-a]i pus aceast` întrebare.
Ei bine, acest subansamblu foarte important, si -
tuat „undeva” sub propulsor (uneori în fa]`, alteori
în spatele acestuia) s-a transformat ast`zi într-o ex -
cep ]ional` oportunitate tehno - Cum totul se îndreapt` tocmai spre
logic`, de care de pinde utili za - aceste deziderate, nici nu este de
rea cât mai eficient` a perfor - mirare c` peste 50% din produc]ia
man ]elor motorului auto. de automobile este dotat` cu ase-
menea cutii de vitez` automate, mai
Dar cum o folosim/ comand`m performante de la un model la altul.
aceast` „cutie”, cum ne este mai la De regul`, dot`rile aparent „sofis-
îndemân` s` o manevr`m: prin ticate” gen “7 G-Tronic”, “CVT”,
schimb`torul manual de viteze, sau “Triptronic”, “SensoDrive”, etc., se re-
prin pedala de accelera]ie, în cazul g`sesc pe modelele a[a-zise de lux,
celor automate? Benz sunt primii constructori de pe dar pre]ul acestora va cobor\ pe m`-
Prima „cutie” utilizat` în industria vechiul continent care se str`duiesc sura introducerii în produc]iile de se-
auto a fost, fire[te, cutia manual`, [i reu[esc s` adapteze cutiile de vi- rie a automobilelor hibrid, ori cu
tradi]ional`, cu trei trepte. Aceasta a tez` automate la cerin]ele tehnice propulsie electric`.
fost inventat` de francezii Louis mereu în evolu]ie.
Rene Panhard [i Emile Levassor, în Practic, acest subansamblu - cutia
urm` cu 115 ani. de vitez` - este acela[i, diferen]a în-
Câteva decenii la rând, de[i per- tre cutia manual` [i cea automat`
fec]ionat` pe parcurs de diver[i con- fiind doar modalitatea de schimbare
structori, inven]ia francezilor a r`mas a treptelor de vitez`, pentru a asi-
imbatabil` în industria de auto- gura un transfer optim al pute-
mobile. rii/cuplului furnizat de motor, pentru
Abia prin 1928 (Cadillac) [i apoi propulsia automobilului.
în 1930 (Buick [i Oldsmobile) în- În ambele cazuri (manual sau au-
cearc`, iar ultimii chiar reu[esc s` in- tomat), raportul treptelor de vitez`
troduc` în traficul SUA cutia de vi- faciliteaz` puteri mari în primele
teze f`r` ambreiaj, la început în dou`-trei trepte, [i... vitez` mare (la Exist` chiar perspectiva nu prea
dou` trepte. Dup` al doilea r`zboi tura]ie corespunz`toare) în treptele îndep`rtat` s` reg`sim cutia ma-
mondial, Ford Europa [i Mercedes superioare. {i, dac` ne gândim la cu- nual` doar între... op]ionalele auto-
tiile de vitez` moderne de azi, care mobilului viitorului, pentru con-
au 5-6 [i chiar 7 trepte, concluziile duc`torii auto mai „temperamen-
vin de la sine: performan]ele motoa- tali”, care vor dori, în continuare, s`
relor sunt astfel puse mai bine în aib` senza]ia activ` a unei particip`ri
eviden]`! mai „sportive” la actul de conducere,
De ce sunt preferate cutiile de mai ales în competi]iile auto. [i asta
vitez` automate? Pur [i simplu, aces- chiar dac` în Formula 1 „schimb`to-
tea asigur` o uzur` mai mic` a mo- rul de viteze” s-a redus la existen]a
torului, o economie de carburant, un unor „butoane” de pe volan...
confort superior [i, desigur, sigu-
ran]` în plus în st`pânirea volanului
cu... dou` mâini. Ion MO}OI n

21
 Big Brother [i \n ma[ini

POLI}IA Î{I
MONITORIZEAZ~
{MECHERII?
Dup` ce a explodat ivit chiar o „oportunitate” pentru
„cuibul de viespi” de la mul]i de a se ini]ia cât de cât în tai-
Serviciul Permise din ju- nele cunoa[terii [i folosirii calculato-
de]ul Arge[, s-au depistat rului.
„aspecte negative simi- S` re]inem îns` c` examenul
lare” [i la alte unit`]i din practic de conducere auto nu se
câteva jude]e cu greutate petrece ca un „tango discret” între
(Ia[i, Bra[ov, Oradea, dou` persoane, singure, într-un
Cluj, etc.). automobil, ci pe un traseu public,
Dar pentru „prestigiul” în prezen]a a cel pu]in înc` doi-
agen]ilor de Poli]ie Ru- trei candida]i, afla]i pe bancheta
tier` afla]i în contact di- din spate. Dar este oare necesar
rect cu [oferii din trafic, ca Poli]ia (fie ea [i Comunitar`...)
asupra acestor cazuri s-a s`-[i supravegheze propriii agen]i
pus batista pe ]ambal. cu sofisticate instala]ii de moni-
Ca un ecou la „ca- torizare doar pentru c` exist` sus-
zurile” despre care vor- piciunea generalizat` a ne cinstei
beam, de curând Ministerul Admi- acestor sisteme de supraveghere [i în acest domeniu al ob]inerii per-
nistra]iei [i Internelor a lansat ideea instalarea lor cel pu]in pe o ma[in` misului de conducere?
implement`rii unor m`suri oarecum pentru fiecare [coal`, poate constitui Tocmai de aceea înv`]area con-
de neîn]eles: astfel, automobilele ce un „tun” de câteva milioane... ducerii automobilului [i exami na-
particip` la proba practic` pentru Altceva a însemnat introducerea rea viitorilor conduc`tori auto tre-
ob]inerea permisului de conducere sus]inerii pe calculator a probei teo- buie s` se fac`, precum în majo-
vor trebui s` fie dotate cu un sistem retice, o metod` mult mai operativ` ritatea ]`rilor civilizate, înc` de pe
complex de monitorizare audio- [i mai exact` de examinare, dar [i b`ncile ultimei clase de liceu sau
video loca]ie, alc`tuit din dou` ca- mai ieftin`. {i cu acest prilej, pe colegiu. Nu e mai „ieftin”?
mere de supraveghere, de un micro- lâng` eliminarea unor suspiciuni, s-a
fon montat în habitaclu [i de un
sistem de localizare în trafic.
Aceste camere video vor înregistra
manevrele „elevului” la examenul
din trafic, microfonul va re]ine dia-
logul dintre poli]istul examinator [i
candidat, iar instala]ia GPS va loca-
liza cu exactitate întregul itinerar
parcurs în cadrul probei.
Ca s` „nu existe vorbe”, toate
înregistr`rile vor fi stocate pentru a
putea fi verificate, la cerere, sau
analizate de c`tre superiori.
Aparent pozitive aceste m`suri,
problema este c` aceste sisteme de
înregistrare audio-video [i de moni-
torizare strict` a traseului, achizi-
]ionate din str`in`tate, cost` câteva
mii de euro pentru fiecare auto-
mobil. Evident, sunt acceptate la
examen doar instala]iile aprobate [i
„recomandate” de c`tre Poli]ia Ru-
tier`. [i cum în ]ar` exist` aproape o
mie de [coli de [oferi, importul
22
CU ACR |N EUROPA
De[i a fost criz` economic`, [i în acest
sezon estival turismul auto s-a bucurat de
condi]ii favorabile de desf`[urare. Dac` ne
referim doar la cei ce s-au deplasat în aceast`
var` cu automobilul în ]`rile Europei (în scop
turistic sau în interes de serviciu), o statistic`
efectuat` cu ajutorul agen]ilor de turism din
filialele Asocia]iei noastre eviden]iaz` faptul c`
au fost însumate peste 2900 de plec`ri în str`-
in`tate, desigur majoritatea fiind membri ACR.
Ace[tia au avut [i avantajul c` în orice ]ar`
au putut beneficia - în caz de nevoie! - de
AJUTOR RUTIER din partea autocluburilor
na]ionale cu care ACR este în parteneriat în destina]ii mai îndep`rtate: Danemarca sau Portu-
cadrul FIA (Federa]ia Interna]ional` a Automobilului). galia...
De[i procentual asemenea cazuri sunt pu]ine (ro- Mult mai numeroase au fost îns` interven]iile
mânii preg`tindu-[i foarte bine automobilul când se automobilelor de Ajutor Rutier în România! Astfel, în
deplaseaz` în str`in`tate!) totu[i... pentru unii neca- aceste luni ale sezonului estival s-a acordat asisten]`
zurile (f`r` urm`ri tragice!) n-au lipsit. Dar au be- rutier` la aproape 2000 de turi[ti str`ini, membri ai
neficiat, cum spuneam, de AJUTOR RUTIER acordat cluburilor auto din Europa, cei mai mul]i fiind din
imediat [i f`r` alte probleme. Germania, Ungaria, Austria, Spania, dar [i din ]`ri de
Cele mai multe situa]ii au fost în Spania, Germania, unde te-ai a[tepta ca turi[tii s` vin` în România mai
Italia sau Ungaria, dar au fost semnalate cazuri la degrab` cu avionul: Finlanda, Anglia, Belgia, Portu-
Centrala de Alarm` ACR (Dispeceratul Na]ional) [i în galia...

LIVIU {ERBAN UN OM DEOSEBIT: COL.

1937-2009
A \ncetat din via]`, dup` o îndelung`
suferin]`, unul dintre cei mai statornici [i
aprecia]i ziari[ti ai presei auto române[ti.
Este vorba de regretatul Liviu {erban,
omul care [i-a legat întreaga activitate
profesional` de existen]a revistei „Auto-
turism”, înc` de la apari]ia acesteia, ca
prim` publica]ie de specialitate, editat`
de Automobil Clubul Român.
Demn de men]ionat este [i faptul c` a
fost membru al colectivului redac]ional
din anul 1969, al`turi de nume redu-
tabile ale publicisticii auto române[ti:
Petre Cristea, Radu Tudoran, Dumitru
Laz`r, Gh. Epuran sau Florin Popescu,
împreun` cu care a contribuit la re-
considerarea în România a unei jur-
nalistici de ni[`, pân` atunci mar-
ginalizat`.
{i-a încheiat prodigioasa carier` pro-
fesional` la aceea[i revist` „Autoturism”,
de unde a ie[it la pensie în anul 2000, în
ultimul deceniu fiind [i redactor [ef al
acesteia, calitate în care s-a num`rat între
membrii fondatori ai Uniunii Ziari[tilor [i
Editorilor Auto din România (UZEAR).
Redac]ia
AUTOTURISM n
CORNELIU CLEMEN}EANU
S-a stins cu demnitate, a[a
cum a tr`it, un Om deosebit,
care [i-a dedicat cu gene-
-rozitate 45 de ani de via]` pe-
tru promovarea [i dezvoltarea
automobilismului [i kartin-
gului sportiv, pentru moder-
nizarea [i racordarea cerin-
]elor competi]ionale de la noi
la prevederile FIA [i la regu-
lamentele sportului mondial.
Prieten apropiat [i colabo-
rator de onoare al ACR, al tu-
turor sportivilor [i oficialilor
motorsportului românesc, Col.
Corneliu Clemen]eanu s-a
num`rat între ini]iatorii [i
fondatorii Federa]iei Române
de Automobilism [i Karting,
fiind mentorul a numeroase
genera]ii de oficiali ai spor-
turilor auto, care îi vor p`stra o
ne[tears` amintire.
A[a cum ne amintim to]i cei
care l-am cunoscut, Corneliu
Clemen]eanu, în calitate de
oficial [i director de con-
cursuri, s-a impus mai ales
datorit` unei atitudini perma-
nente de fair-play deplin, de
seriozitate, corectitudine [i
echilibru, dovedite în întreaga
sa via]`.
Când Comitetul Executiv al
ACR, corpul de oficiali [i spor-
tivii l-au s`rb`torit în cadrul
unei festivit`]i cu prilejul îm-
plinirii a 45 de ani de activi-
tate sportiv`, pe un panou
erau expuse o parte din cele
peste 1000 de ecusoane, di-
plome [i medalii primite,
inclusiv Diploma Unicat, de
Excelen]` a Automobil Clu-
bului Român conferit` pentru
fidelitate fa]` de automobilis-
mul sportiv românesc [i con-
tribu]ia major` adus` prop`-
[irii sale.
Adio, nepre]uit Prieten,
amintirea ta va r`mâne ne-
[tears` pentru noi.
Comisia Na]ional`
de Automobilism
[i Kartig a ACRn

23
 mobilitate , , ,
CASA
PE RO}I
{I
TURISMUL
DE CRIZ~
Explozia recesiunii economico-fi-
nanciare în ]`rile europene, resim]it`
direct în sezonul estival al acestui an,
a reabilitat nea[teptat, mai ales în
Occident, turismul cu rulota. Acesta
era la mod` începând de prin anii
‘70-’80, când nevoia fireasc` de
mobilitate (mai ales a salaria]ilor cu
venituri medii) a transformat rulota,
cortul [i campingurile în mijloace
foarte la îndemân` ale turismului
popular. {i, iat` c` în 2008 [i mai
ales în 2009, aceast` form` mult
mai ieftin` de petrecere activ` a
vacan]ei a fost, într-un fel, rea-
bilitat` de împu]inarea radical`
a veniturilor destinate concedii-
lor.
Tranzitarea ]`rilor Europei în
timpul sezonului estival [i în
zilele de week-end a devenit
astfel din nou un obicei agreabil
[i totodat` ieftin de a-]i petrece
timpul liber. În aceast` var`, mii
[i mii de rulote au str`b`tut
Europa în lung [i în lat, c`utând
soarele [i plajele cu nisip fin în
sta]iuni turistice, unde campin-
gurile s-au redeschis aproape
spontan.
Oarecum abandonat` o vreme,
siguran]a activ` [i pasiv` a acestor
rulote a c`zut pân` acum în sarcina
produc`torilor. F`r` îndoial`, majori-
tatea sunt firme apreciate în do-
meniu, dar care nu se bucur` nici pe
departe de notorietatea marilor con-
structori de automobile. Dar atunci
când apare o eroare de proiectare,
generatoare nu o dat` de accidente
grave, imaginea lor în ochii publi-
cului nu este atât de afectat` ca a
constructorilor de autovehicule.
Tocmai din acest motiv, specia-
li[tii câtorva cunoscute m`rci auto,
socotite cei mai potrivi]i „c`r`u[i” de
rulot`, adic` cele mai folosite de
c`tre turi[ti, au studiat “cazuistica”
acestor accidente, c`utând s` în]e-
24
leag` când [i în ce condi]ii a inter-
venit momentul critic al utiliz`rii ru-
lotelor. Este, oare, vina fabricantului,
sau utilizatorii le exploateaz` în mod
necorespunz`tor, sau la viteze ce
dep`[esc recomand`rile constructo-
rului ?
Cum altfel se pot proba aceste
ipoteze decât testând rulotele în
toat` gama de situa]ii care pot in-
terveni? Clasicul “drive-test”, de[i în
multe situa]ii poate fi edificator, este
totu[i susceptibil de a fi influen]at de
subiectivitatea persoanei aflate la
volan.
Începând îns` de prin anii 2005 s-a
apelat frecvent la robo]i pentru a
înl`tura orice lacun` în obiectivitatea
testelor. O serie de dispozitive com-
puterizate relativ simple (pârghii
care mi[c` volanul [i bra]e mecanice
care opereaz` comenzile), au per-
mis, de exemplu, inginerilor de la
Volvo s` comande de la distan]` un
model Volvo C70 c`ruia i s-au
ata[at, succesiv, diferite tipuri de
rulote, apar]inând diverselor m`rci
produc`toare.
Parametrii acestor teste efectuate
în ultimii ani au fost aceia[i pentru
toate rulotele încercate. S-au urm`-
rit, printre altele, aspecte legate de
viteza maxim` cu care se poate
deplasa în siguran]` având ata[at` o
rulot`, efectuarea f`r` pericole a
virajelor (inclusiv în urcare/cobo-
râre), frânarea brusc` pe diferite
tipuri de suprafe]e de rulare [i în
diferite condi]ii de aderen]`. Pe
scurt, tot ceea ce ]ine de siguran]a
activ` a ansamblului automobil/ru-
lot`. In plus, s-au efectuat teste [i în
vederea parc`rii rulotelor, a ma-
nevrabilit`]ii lor în spa]ii res-
trânse.
Poate v` întreba]i ce i-a în-
demnat pe tehnicienii suedezi
s` efectueze acest gen de teste
din moment ce altele, aproape
similare, au fost f`cute de c`tre
produc`torii rulotelor, iar reco-
mand`rile lor sunt trecute în
cartea tehnic` a acestora. Ei
bine, tocmai pentru a realiza un
studiu independent [i cât se
poate de obiectiv, în beneficiul
clien]ilor. De altfel, realizatorii
acestor sesiuni de teste au
declarat c` rezultatele au diferit
uneori fa]` de cele comunicate
de produc`torii rulotelor. Ele au
fost puse la dipozi]ia constructorilor
de “case pe ro]i”, pentru ca ace[tia
s` le verifice [i, dac` este nevoie, s`
reproiecteze anumite subansamble
ce pot fi îmbun`t`]ite.
Primii care vor fi mul]umi]i vor fi
tocmai utilizatorii, care în ace[ti ani
de criz`, se vor reîntoarce c`tre ru-
lote, ca mijlocul cel mai la îndemân`
de practicare a turismului popular.
Asemenea informa]ii ofer` detalii
suplimentare privind alegerea celei
mai potrivite rulote pentru cerin]ele
clientului, al`turi de alte am`nunte
privind comportamentul ei dinamic.
Pentru c` nimic nu trebuie l`sat la
voia întâmpl`rii când vine vorba de
siguran]a pe [osele! (C.T.)
 Prioritate de stânga
STÂNGACII
LA VOLAN
Se spune de obicei c` ...doar dou` caracteristici prin -
cipale pot „împ`r]i” specia uman`: în primul rând...
sexul, pentru c`... f`r` Adam [i Eva, nu ar fi existat lumea,
iar \n al doilea rând, capabilitatea/priceperea fiin]ei uma -
ne de a-[i folosi mâinile.
Dar, de ce dreptacii sunt majoritari [i stângacii, mino -
ritari? În parantez` fie spus, grupele sanguine [i tempe -
ra mentele sunt comune atât b`rbatului, cât [i femeii, atât
dreptaciului, cât [i stângaciului. |ns` nici ele \n proportii
egale...
Se [tie c` cel pu]in 15% din popula]ia Globului sunt
stângacii [i cam înc` pe atâta sunt persoane ambidextre
(adic` folosesc la fel de bine ambele mâini), Folosind con-
cluzii stiin]ifice dintre cele mai serioase, diverse studii [i
sondaje (realizate probabil mai ales de... stângaci)
...minoritarii [i-au c`utat reprezentan]i de vaz` atât între ce-
lebrit`]ile contemporane cât [i \n istorie.
Cei mai celebri stângaci ai lumii au fost Alexandru Ma-
cedon [i Napoleon Bonaparte. Dar, contemporani cu noi,
sunt atât Prin]ul Charles, cât [i Fidel Castro.
Stângaci au fost Papa Ioan Paul al II-lea, omul care a in-
fluen]at decisiv pr`bu[irea comunismului, dar [i George
Bush senior, Bill Clinton [i, s`rind peste dreptaciul George
Bush jr. (dar... stângaci în tot ce a f`cut!), chiar actualul
pre[edinte, Barak Obhama!
Pân` vom ajunge la stângacii legendari din auto-
mobilismul sportiv, avându-l în frunte pe neuitatul Ayrton
Senna, s` enumer`m scriitorii, Alexandre Dumas - fiul,
Oscar Wilde, Mark Twain, H.G.Wells, Mateiu Caragiale sau
Camil Petrescu, câteva genii ale picturii universale precum
Michelangelo, Raphael, Durer, Picasso [i, n-o s` crede]i,
deasupra tuturor, inegalabilul Leonardo Da Vinci!
Panoplia stângacilor este str`lucitoare [i în lumea ac-
torilor, începând cu nemuritorii Charlie Chaplin, [i Marlyn
Monroe, dar [i Sylvester Stallone, Bruce Willis, Robert de
Niro, Robert Radford, Nicole Kidman, Demi Moore.
Cei mai cunoscu]i stângaci în sport sunt fotbali[tii [i te-
nismenii. Vom începe cu Pele, Maradona [i Hagi, de[i
primul lovea la fel de... perfect mingea cu ambele picioare.
Iar la tenis, Jimmy Connors, John Mc Enroe, Martina Navra-
tilova.Iata doar cateva „nume mari“ \ntre cele aproape un
miliard de persoane ce folosesc mai eficient mâna sau
piciorul stâng. Dar sunt celebrit`]i [i în lumea animalelor,
unde cel mai celebru... stângaci este ursul polar, iar
ambidextr` este vulpea.
De-a lungul istoriei s` fii stângaci nu a fost deloc un pri-
vilegiu [i uneori... nici azi. Dimpotriv`, în anumite ]`ri
stângacii erau socoti]i c` aduc ghinion.
În Evul Mediu, au fost chiar comunit`]i, unde stângacii
erau izola]i din pricina a numeroase supersti]ii, deoarece
religiile cre[tine priveau ca pozitiv` doar partea dreapt`
...pentru c` nu ve]i vedea vreodat` pe cineva f`cându-[i
cruce cu stînga. Însu[i Iisus Hristos st` la dreapta Tat`lui!
Din aceste „pricini” cumulate, multe secole stângacii au
fost pe bune discrimina]i [i înc` mai sunt. Un singur
exemplu: deoarece în majoritatea limbilor P`mântului (cu
excep]ia limbilor arab` [i ebraic`) sensul scrierii este de la
stânga la dreapta, tot dreptaciul este avantajat, inclusiv prin
alc`tuirea tastaturii calculatorului, care va avea întotdeauna
partea numeric` pe stânga.
De neîn]eles este altceva: de ce aceast`
„însu[ire” (sau ciud`]enie?) este de dou`
ori mai numeroas` la b`rba]i, unde pro-
por]ia se p`streaz` [i în privin]a posesorilor
carnetului de conducere. Are deci
importan]` în lumea noastr`, a automobili[-
tilor?...
Are, [i înc` cum! Se [tie, în majoritatea ]`-
rilor, circula]ia se desf`[oar` pe banda
dreapt` a [oselelor. Din aceast` pricin` vo-
lanul este montat pe stânga, majoritatea
comenzilor din habitaclul unui autoturism, inclusiv
schimb`torul de viteze, fiind dispus` pe partea dreapt`. Nu
mai vorbim c` [i sculele [i utilajele auto sunt proiectate tot
pentru dreptaci, ca [i sensul de strângere al [uruburilor, cu
pasul de la stânga spre dreapta...
Aminteam mai sus de str`lucitorul pilot Ayrton Senna,
un stângaci redutabil. Înaintea sa, stângaci celebru a fost [i
multiplul campion mondial de vitez`, Juan Manuel Fangio,
iar dup` Senna, nimeni altul decât Michael Schumacher.
Mai mult, nu se poate...
Între a[ii volanului din România, stângaci a fost pilotul
Alex Racovi]`, primul pilot român care a participat, înc` în
anul 1927, la celebrul Raliu Monte Carlo, când s-a clasat al
5-lea! I-a urmat, tot în perioada interbelic`, Matei Ghica,
primul autmobilist român, consemnat în analele FIA cu trei
recorduri mondiale, omologate oficial! Apoi Ionel Zam-
firescu, copilotul lui Petre Cristea în anul câ[tig`rii Raliului
Monte Carlo, dar [i Titu Manicatide, câ[tig`torul Raliului
Balcanic din anul 1938. Între stângaci, în acea perioad` se
num`ra [i seniorul curselor de vitez`, ing. Jean Calcianu,
deopotriv` pilot [i preparator de motoare f`r` egal.
Sigur c` în multe sporturi (în box, de exemplu), stân-
gacii s-au bucurat de un avantaj prin folosirea cu surprin-
dere a mâinii sau piciorului stâng. Studiile au consemnat
îns` c` persoanele stângace beneficiaz` de o memorie
superioar` dreptacilor, psihologii explicând c` interconexi-
unea între cele dou` emisfere ale creierului sunt mult mai
eficient „conectate”.
Cum se [tie, emisfera stâng` „dirijeaz`” partea dreapt`
a corpului [i invers. Astfel, mâna ori piciorul care domin` în
ac]iuni sunt conectate la partea creierului dominant`.
Emisfera stâng` coordoneaz` vorbirea, scrierea [i logica
interioar`, iar emisfera dreapt` ce dirijeaz` partea stâng` a
trupului controleaz` însu[irile specifice în art`, muzic`,
creativitate [i percep]ia emo]iilor. Mai pu]in explicat este
faptul c`, dup` unele statistici, dreptacii tr`iesc, se zice, în
medie, cu nou` ani mai mult decât stângacii.
Acest fapt nu se confirm` îns` la volan, unde acci-
dentele nu ]in cont de ce mân` sau picior sunt folosite mai
lesnicios pe frân` [i accelera]ie.
De exemplu, conduc`torii auto din Marea Britanie sau
din alte ]`ri ale Commonwealth-ului, care acas` conduc pe
banda stâng` autoturisme cu volanul pe dreapta, se des-
curc` la fel de bine, dup` câteva zile de acomodare, con-
ducând la fel de bine automobile cu volanul pe stânga în
]`rile unde circula]ia este „invers” decât cea cu care sunt
obi[nui]i.
Când uit` îns`... e jale!
25
 Eveniment auto
DE CE SE DEZICE DL C. STROE
DE UN AUTOMOBIL CU VALOARE ISTORIC~?
Nu de mult a ap`rut un „lustruit”
catalog publicitar de vreo 150 de
pagini, intitulat „Renault [i Dacia de
10 ani împreun`”, cuprinzând is-
toricul foarte roman]at al rela]iei
româno-franceze în domeniul auto,
cu deosebire ai celor 10 ani ce au
trecut de la preluarea Uzinei Dacia
de c`tre Renault.
Este tocmai perioada foarte „agre-
at`” de fostul director al IAP Dacia,
dl. C. Stroe, care se bag` în seam`
cu o vizibil` lips` de modestie...
Credem c` mai corect` ar fi fost
aniversarea, cu fastul cuvenit, a celor
patru decenii de parteneriat ro-
mâno-francez, care a debutat cu fa-
brica]ia primului automobil Dacia,
ie[it de pe banda de montaj la 20
august 1968.
Spunem aceasta deoarece atunci
când s-a semnat contractul de pre-
luare a Uzinei Dacia de c`tre Re-
nault, de pe banda de montaj a Uzi-
nei de la Mioveni ie[iser` deja
aproape dou` milioane de automo-
bile.
Francezii au achizi]ionat atunci un
produc`tor auto puternic, Dacia fiind
deja un brand de mare autoritate
atât pe pia]a intern`, cât [i pe cea
extern`.
De[i luat` la „mi[to” de c`tre au-
torul D. Vardie, lansarea primului au-
tomobil Dacia 1100 fabricat în Ro-
mânia, în vara anului 1968, chiar a
fost un moment istoric. Dar la data
respectiv` a fost mai ales unul emo-
]ional.
Numeroase documente demon-
streaz` c` mii
de salaria]i ai
uzinei l-au v`-
zut atunci, cu
ochii lor, pe Ni-
colae Ceau[es-
cu urcându-se
la volanul aces-
tui automobil,
parcurgând
primii metri
dup` ie[irea de
pe banda de
montaj.
Deci nu i s-
au înmânat ni[-
te „chei”...
Ce re]ine în-
s`, cu toat` su-
26
mistificat
perficialitatea Dan Vardie, autorul
Catalogului, în Capitolul I, despre
acest moment?
În primul rând, face public` o je-
nant` inexactitate, atunci când scrie:
„Prima ma[in` a ie[it de pe linia de
fabrica]ie la 3 august 1968”! Al`turi,
îns`, tot el public` o fotografie care
îl contrazice flagrant, intitulat` în che-
nar „A primit Ceau[escu prima Dacia
1100 fabricat` la Coliba[i?”.
Cum se vede, pe o t`bli]` a[ezat` în
fa]a a acelui automobil ro[u, Dacia
1100 (expus la Uzina Dacia) scrie cu
litere mari: „20 august 1968. Nr.1!”.
Din p`cate, doar data evenimen-
tului este exact`... De[i, probabil, c`
a trecut de numeroase ori pe-acolo,
redactorul Catalogului publicitar nu
este îns` în stare s` reproduc` nici
m`car data exact` a ie[irii de pe
band` a primului automobil Dacia.
Ce simplu era: o avea înscris`
chiar în fotografia publicat` de el! V`
da]i seama cât` probitate profesio-
nal` dovede[te din nou autorul mai
sus men]ionat?
Exist`, îns`, numeroase articole
de pres` [i mai ales fotografii de la
fa]a locului (nu doar la ACR), care
pot fi consultate de c`tre orice jur-
nalist corect, cu minim` str`danie
profesional`, mai ales când încearc`
se scrie despre un moment de
referin]` al industriei de automobile
din România.
Dan Vardie mistific` îns` adev`rul
f`r` s` clipeasc`, din p`cate nefiind
contrazis de dl. C. Stroe, care este
luat drept principal martor, de[i în
perioada 1967-1968 era un tân`r
absolvent, inginer la U.M.Teleajen...
Dac` putem accepta c` dl. Stroe
nu-[i poate aduce aminte, nefiind
de fa]`, ne întreb`m ce interes ar
avea îns` acum s` mistifice ade-
v`rul?
Exist` mii de martori prezen]i la
evenimentul, devenit istorie, care î[i
amintesc cât de încântat a fost „con-
duc`torul suprem” al României de
atunci când s-a urcat la volanul Da-
ciei 1100 cu nr.1, pentru a aprecia el
însu[i – adic` primul! – calit`]ile
primului autoturism românesc!
 Acela[i automobil i-a fost apoi în-
mânat, cu toate onorurile posibile,
în cadrul unei ceremonii regizate cu
fast [i cu zurg`l`ii propagandistici ai
unei manifestari specifice acelei
epoci.
Cu atât mai mult surprinde afir-
ma]ia d-lui Stroe c` automobilul res-
pectiv ar fi fost ales ulterior dintr-un
lot special, înainte de a-i fi oferit dic-
tatorului, [i deci c` n-ar fi cu ade-
v`rat nr.1.
Afirma]ia este cel pu]in penibil`,
ca [i (în treac`t fie spus) „apre-
cierile” despre primii directori gene-
rali ai Uzinei, celebrii Mihai [i apoi
S`punaru, doi speciali[ti foarte bine
cota]i, dar [i excelen]i organizatori,
cei care au pus practic pe picioare
produc]ia de automobile la Coliba[i.
Îl întreb`m [i acum pe dl.Stroe:
cine ar fi îndr`znit atunci s`-l în[ele
astfel pe Nicolae Ceau[escu, pros-
tindu-l c` ma[ina ce a ie[it sub ochii
lui de pe linia de fabrica]ie [i pe care
a condus-o – El primul! - de fapt n-ar
fi fost decât un „surogat”?
Dar ceea ce ignor`, cu o impar-
donabil` suficien]`, dl. Stroe, este fap-
tul c` acel automobil are [tan]at`
pentru totdeauna pe masca radia-
torului o plachet` de bronz special, cu
o dedica]ie anume din partea co-
lectivului Uzinei de Autoturisme Pi-
te[ti, onorat, nu-i
a[a, s`-i fac` acest
cadou... Eroului
neamului.
Dup` 1989,
acest prim auto-
mobil Dacia, con-
struit la Pite[ti, a
ajuns în patri-
moniul RAPPS
(Regia Autono-
m` a Protoco-
lului de Stat) [i a
fost scos la lici-
ta]ie public`, îm-
preun` cu alte
bunuri apar]inând lui Nicolae Ceau-
[escu.
A fost adjucat de c`tre Automobil
Clubul Român cu Certificatul RAPPS
nr. 0000672, care atest` f`r` dubii
faptul c` autoturismul Dacia 1100
cu nr. 001 a fost în proprietatea lui
Nicolae Ceau[escu!
De altfel, [i dl. Stroe accept` c`,
cit`m, „în privin]a ma[inii de la ACR,
este practic ma[ina dat` lui Ceau-
[escu”. P`i atunci ce dovad` mai
vrea?
Cel pu]in bizar` este doar afirma-
]ia c`, vezi Doamne, „prima ma[in`
nu mai exist`”.
Aceast` supozi]ie n`stru[nic`,
vehiculat` în mai multe rânduri de
dl. C. Stroe, încearc` s` ascund` de
fapt un gest de superficialitate, [i al
dmisale, [i al subalternilor s`i.
Din câte am auzit, unui consilier
al Uzinei, prezent la licita]ia de care
aminteam, i s-a p`rut prea... scump
pre]ul licitat de c`tre ACR!
Este treaba lor c`, la vremea res-
pectiv`, nu au fost în stare s` apre-
cieze [i s`-[i adjudece, indiferent de
pre], poate cel mai „scump”, sau m`
rog, cel mai semnificativ exemplar al
unei produc]ii de automobile care a
început cu onoruri preziden]iale la
20 august 1968.
Asta de fapt îl deranjeaz` cel mai
mult pe fostul director general de la
IAP Dacia Pite[ti...
La ce credem c` se refer` dl. Con-
stantin Stroe, vorbind despre alt...
prim automobil Dacia 1100, este un
alt fapt, important [i el, consemnat
de altfel, în Revista Autoturism
nr.2/1969, pag.7: „Livrarea c`tre
pia]` a întâiului autoturism româ-
nesc Dacia 1100”.
Acesta a fost achizi]ionat atunci
de bra[oveanul Corvin G. (cu mass-
media de fa]` [i cu tot dichisul pu-
blicitar de rigoare!) înmatriculat cu
nr. de circula]ie: 1-BV-1140.
Se pare c` acesta a fost „recupe-
rat” mai apoi de c`tre uzin` [i expus,
dup` 1990 pe post de “nr. 001.”
Da, în aceast` privin]`, dl. director
Stroe poate avea dreptate.
Dar s` spun` adev`rul, cu subiect
[i predicat, a[a cum a fost!
Radu DRAGO{ n
27
 bine gândit` [i o stabilitate
Campionat Na]ional VTM 2009 de invidiat, b`tându-se la
musta]` cu Ioan Micl`u[u,
Cupa Lupeni-Straja, o curs` reu[it`! posesorul celei mai fru-
moase [i bine preg`tite
Gra]ie eforturilor Filialei sigure la volanul unor ma[ini Mai pragmatic [i aplicat, Dacia 1300 Sport din
Interjude]ene ACR Hune- bine pregatite. Preferatul tânarul Vlad Cosma, în România. Dar i-am re]inut
doara, traseul montan de la principal al spectatorilor a premier` la acest gen de din nou pe Alex Krepelca
Straja a intrat spectaculos, fost îns` Alin Iacomi, care a curse cu C2R2, a fost exact la (între cei mai vechi din
anul trecut, pe lista destul de evoluat în premier` la polul opus, c`utând trase acest campionat) [i cura-
s`rac` a unor întreceri de bordul unui Evo 8 nou. De[i exacte, rapide [i cât mai joasa Alexandra Rus, un
automobilism sportiv, spe- a pilotat cu rezerva fireasc`, eficiente, preg`tindu-se pen- pilot care a avut de ase-
cifice Campionatelor de Vi- dat fiind neacomodarea tru un raliu interna]ional cu menea evolu]ii curate [i
tez` în Coast`. Pe de-acum deplin` cu noua ma[in`, preten]ii pe m`sur`. precise. Chiar dac` nu se
cunoscutul drum ce leag` totu[i a ]inut s` ofere un real Personal, pe noi ne-au lu ptau pentru o... Cup`
Sta]iunea turistic` Straja de spectacol pe viraje, nego- încântat [i al]i doi tineri de Peugeot, dac` aceasta ar
Municipiul Lupeni, Filiala ciate de-a latul, cum nu prea real talent: Alex. Tudoric` fi existat, ar fi meritat-o cu
ACR Hunedoara (director se vede la VTM decât la [i Radu Andrei Tentean, prisosin]` singura repre-
Ioan {taier) [i Clubul Sportiv pilo]ii foarte siguri pe ei [i poate cei mai buni pilo]i zentant` a sexului frumos
de Autokarting din Deva, au pe...accelera]ie! pe Logan, cu o suspensie din aceasta curs`.
organizat etapele 3 si 4 din
cadrul Campionatului Na- V` prezent`m, în continuare, clasamentul general al Campionatului Na]ional VTM 2009:
]ional VTM.
O echip` de oficiali de
bun` calitate, în frunte cu
experimentatul director de
concurs, timi[oreanul Ladis-
lau Giurisici, a asigurat des-
f`[urarea optim` a unor în-
treceri interesante, bucurân-
du-se de generoasa colabo-
rare [i ajutor direct din
partea municipalit`]ii Lu-
peni, a Consilului Judetean
Hunedoara ca [i a Poli]iei
Rutiere.
La aceast` competi]ie,
dotat` cu Cupa Straja, s-au
înscris 25 de concuren]i,
majoritatea fiind pilo]i tineri,
foarte talenta]i, care au dat
for]` [i ritm acestui cam-
pionat serios, definit de
ambi]ii calitative, specifice
unor viitori profesioni[ti ai
volanului.
Câ[tigatori la „General”
au fost doi concuren]i deja
consacra]i, Casian Radu
Bogdan [i Lucian R`du],
amândoi având evolu]ii

speran]a c` talente înc` mai exist` în acest sport, dac`

DE STRAJ~...
SPORTULUI AUTO!
În condi]ii de vreme foarte bun`, în zilele de 23 - 24
octombrie a.c., pe cunoscutul traseu montan de la
Straja (jud. Alba) s-au desf`[urat etapele a V-a [i a VI-a
ale Campionatului Na]ional de Vitez` pe Traseu Montan
2009. Organizarea deosebit` a ultimului act al Cam-
pionatului VTM a fost asigurat` de CS Fayr Play Abrud [i
Filiala ACR Alba, sub patronajul Consiliului Jude]ean
Alba.
De[i lista de înscrieri a fost mai mare, la start s-au
aliniat numai 25 de concuren]i, dar majoritatea pilo]i de
bun` calitate, care [i-au disputat cu multe argumente
tehnice primele pozi]ii în cele 2 zile de concurs.
Astfel s-a încheiat un campionat cu multe plusuri la
toate capitolele, de la un an la altul tot mai apreciat,
atât de spectatori, cât [i de mass-media, înt`rind
au posibilitatea unde s` se manifeste.
Clasament general etapa a V-a:
Primii zece clasa]i:
1. Lucian R`du]; 2. Adrian Moraru; 3. Claudiu Rusu;
4. Nicolae Trifu; 5. Marius Ionic`; 6. Cosmin Vidican; 7.
Andrei Negrean; 8. Ioan Tirpe; 9. Mihai Beldie;
10. Sebastian Geogean
Clasament general etapa a VI-a:
Primii zece clasa]i:
1. Lucian R`du]; 2. Adrian Moraru; 3. Marius Ionic`;
4. Claudiu Rusu; 5. Nicolae Trifu; 6. Ioan Tirpe; 7.
Sebastian Geogean; 8. Cosmin Vidican; 9. Lucian
Damian; 10. Dumitru {erban

28
CUPA
BALCANIC~ 2009
LA KARTING
În perioada 20-22 noiembrie
2009, pe pista din Capitala Greciei –
Atena, s-a desf`[urat, în incheierea
Campionatului Zonei de Sud-Est
Europa, Concursul dotat cu Cupa
Balcanic` – Atena la karting.
Pilo]ii români prezen]i la acest
Concurs, la clasele Mini, KF3-juniori
si KZ2-seniori, au avut o presta]ie
foarte bun` în timpul man[elor.
S-au eviden]iat în mod deosebit
câ[tig`torul cupei la clasa KF3 pilo-
tul Daniel Nicolescu [i, la aceea[i
clas`, pilotul Brad Brunner, ocupant
al locului 5, participant pentru prima
oar` la aceast` clas` într-un concurs
interna]ional de asemenea anver-
gur`.
La clasa Mini cel mai bine clasat La Festivitatea de premiere, în Locul 2- Petru] Florescu (Urban Fast
pilot român a fost Petru] Florescu, afara premiilor acordate pentru Cu- Bucure[ti)
occupant al locului 5 în finala Clasei. pa Balcanic`, s-a desf`[urat [i pre- Clasa KF3: Locul 1 – Daniel
Cu aceast` ocazie s-a desf`[urat mierea Campionatului Zonei. Ne Nicolescu (Kart Racing Club Ploie[ti)
[i {edin]a anual` a Zonei, unde s-a face placere s` reamintim faptul c`, Locul 2 – Robert Visoiu (Conarg
decis [i Calendarul pe anul 2010. din cele 4 clase la care s-a participat Racing Pite[ti)
Acesta va cuprinde 3 etape ale în Campionat, în dou` dintre
Campionatului ce se vor desf`[ura acestea, primele dou` locuri au fost Pe na]iuni, România a ocupat
în Grecia, România [i Bulgaria, iar ocupate de pilo]i români [i anume: locul 1 pentru a 5-a oar` în cele
Cupa Balcanic`, devenit` tra- Clasa Mini: Locul 1-Dionisios [ase edi]ii desf`[urate pân` acum.
di]ional`, va avea loc în Turcia. Marcu (Sined Motorsport R`d`u]i)

Campionatului Na]ional de Karting Câ[tig`torii ultimei etape:

Clasa PUFO:
Etapa a VI-a, Tg Secuiesc 1 - Borlovan Leonard - ABAS Timi[oara;
2 - Schlett Kristopher - REAL RACING Tulcea;
Ultima etap` din acest an a Campionatului Na]ional 3 - Ponta Andrei - REAL RACING Tulcea.
de Karting s-a desf`[urat pe tradi]ionalul circuit „Skat
Kart“ din Târgu Secuiesc. Clasa MINI:
De[i vremea a fost destul de schimb`toare, tradi- 1 - Marcu Dionisios - SINED MOTOR SPORT R`d`u]i;
]ionalul public al acestui gen de curse nu a lipsit. 2 - Martin Adrian - REAL RACING Tulcea;
Ne referim îndeosebi la prietenii [i rudele concu- 3 - Atanasiu Andrei - DANNY RACING KART Bucure[ti.
ren]ilor, care au venit la Tg. Secuiesc din toat` ]ara.
Astfel, la Clasa KF3:
start s-au ali- 1- Nicolescu Daniel - KART RACING CLUB Ploie[ti;
niat cei mai 2- Vi[oiu Robert -
buni pilo]i CONARG RACING CLUB
din toate Pite[ti;
grupele de 3- [tefan Mihnea - SKH
concurs. Bucure[ti.
Era [i firesc,
miza fiind Clasa KZ2:
una foarte 1- Dr`goiu Dan - BADSI
im por tant`: RACING Bucure[ti;
2- Arcarese Salvatore -
REAL RACING Tulcea;
3- {tefan Viktor -
pilo]ii [i-au dis- SKATKART Tg. Secuiesc.
putat, pân` în
ultima secund`, Dup` validarea tuturor rezultatelor, se va întocmi
titlurile de Cam- Clasamentul Final al Campionatului National de Karting
pion Na]ional la pe anul 2009, titlurile de campion urmând a se înmâna
clasele lor. în cadrul unei festivit`]i speciale.

29
 Formula 1 maxima

FINAL SPECTACULOS intrare la boxe, unde Barrichello a pierdut puncte, fiind

|NTR-UN CAMPIONAT ATIPIC
Ross Brawn, poate cel mai bun conduc`tor de echip`
al ultimului deceniu în Formula 1, [i-a demonstrat din
nou genialele sale intui]ii de strateg inegalabil.
Reamintim c` el s-a aflat la „butoane” în perioada când
tân`rul Michael Schumacher domina spectaculos
cursele de F1. Iar anul trecut, dup` ce a cump`rat echipa
Honda pe o sum` simbolic` (1 Euro!), [i-a creat propria
echip` ce-i poart` numele cu care a defilat en fanfare:
Brawn GP!
Într-o perioad` record a
proiectat [i a creat un mo-
nopost ce a avut o aerodi-
namic` controversat` [i oa-
recum... contestat`, dar cu
care a dominat categoric
prima parte a campiona-
tului. Atunci a luat un avans
ce s-a dovedit decisiv, atât
în clasamentul pe echipe,
cât [i cel al pilo]ilor, unde
Jenson Button [i „b`trânul”
Barrichello s-au completat
reciproc, dirija]i din spate
de marele strateg Ross Bra-
wn.
În penultima etap` de la Interlagos, în Marele Premiu
al Braziliei, preferat de public [i avantajat pe teren pro-
priu era brazilianul Rubens Barrichello. Chiar [i în pe-
rioada calific`rilor, ploaia toren]ial`, de[i a amestecat
cumva valorile pe grila de start, pân` la urm` tot favori]ii
au fost cei care au creat spectacolul sportiv. S` nu uit`m
c` Button, Vettel [i Hamilton au plecat de pe pozi]iile
14, 16 [i 18, to]i trei reu[ind o curs` formidabil`, ter-
minând în final pe locurile 5, 4 [i 3.
Practic, J. Button a fost propulsat spre titlu dup` prima
dep`[it de c`tre Webber [i Kubica. Astfel, liderul
Campionatului Mondial deja urcase pe locul 6, acu-
mulând punctele pentru titlul de campion. [i dup` a
doua intrare la boxe, status-quo s-a p`strat.
Definitiv lucrurile s-au tran[at îns` cu zece tururi
înainte de final, când [i Hamilton l-a dep`[it pe Bar-
richello, brazilianul coborând astfel pe locul 4. [i ca
ghinionul s` fie deplin, dup` înc` dou` tururi a f`cut [i
pan`, Button urcând astfel definitiv pe locul 5, loc pe
care [i l-a p`strat pân` în final, când a fost sigur c` Titlul
[i Cununa de lauri a campionilor, îi vor apar]ine.
Cu punctele acumulate [i echipa Brawn GP poate fi
declarat` câ[tig`toarea titlului mondial la „constructori”.
Deosebit de sportiv, Rubens Barrichello [i-a felicitat
c`lduros coechipierul, ultima sa [ans`, m`car pentru
titlul de vicecampion mondial, urmând s` [i-o joace în
ultima etap`, în Marele Premiu de la Abu Dhabi. Dar aici
a câ[tigat tocmai adversarul sau
direct, Vettel!
{i acum, iat` clasamentele:
CLASAMENT CURS~: 1) Weber, 10
p.; 2) Kubica + 7,6 s.; 3) Hamilton
+18,9 s.; 4) Vettel +19,6 s.; 5)
Button +29,0 s.; 6) Raikkonen
+33,3 s.; 7) Buemi +35,9 s.; 8)
Barrichello +45,4 s.
CLASAMENT PILO}I: 1) Button,
89 p. (campion mondial); 2) Vettel,
74 p.; 3) Barrichello, 72 p.; 4)
Webber, 61,5 p.; 5) Hamilton, 49
p.; 6) Raikkonen, 48 p.; 7) Rosberg, 34,5 p.; 8) Trulli,
30,5 p.
CLASAMENT ECHIPE: 1) Brawn, 161 p.; 2) Red Bull,
135 p.; 3) McLaren, 71 p.; 4) Ferrari, 70 p.; 5) Toyota,
54,5 p.; 6) Williams, 34,5 p.; 7) BMW, 32 p.; 8) Renault,
26 p.

O REALITATE ÎN WRC: 11 curse înscrise în Campionatul

SUPERLOEB !
Anul acesta, unul dintre cei mai
mari pilo]i de raliuri ai tuturor tim-
purilor, francezul Sebastien Loeb,
secondat de la început de coechi-
pierul Daniel Elena, se afl` în fa]a
unei provoc`ri unice: a câ[tigat în
anul acesta, pentru a VI-a oar`, titlul
suprem în World Rally Competition
(WRC).
Urmând exemplul legendarului
Michael Schumacher în Formula 1,
iat` c` la anul ar putea s`-l egaleze
pe acesta [i la num`rul de titluri.
Pentru c` pe celelalte recorduri ab-
solute în WRC a reu[it s` le dep`-
[easc`!
Începând din 2003, a câ[tigat în
fiecare an cel pu]in trei raliuri,
ajungând ca în anul 2008 s` câ[tige
Mondial. Cu victoriile de anul a-
cesta, Sebastien Loeb num`r` 54
de raliuri câ[tigate în WRC [i aproa-
pe 600 de victorii de etap`.
Fabulos!!
Anul acesta lupta a fost strâns`,
mai strâns` ca niciodat`, fiind
decis` în ultima etap` [i în ultima
prob` special`, când excep]ionalul
s`u adversar direct Niko Hirvonen a
ratat ocazia de a se lupta de la egal
la egal pân` în ultimul moment. Pur
[i simplu, la o „s`ritoare”, capota
motorului s-a desprins [i Hirvonen a
pierdut un minut tocmai când
începuse s` recupereze treptat din
diferen]a ce-l separa de liderul
cursei.
În semn de respect sportiv, echi-
pajul câ[tig`tor S. Loeb - D. Elena l-au
a[teptat pe Hirvonen s` treac` linia
de sosire în ultima prob`, fiind
primii care l-au felicitat pentru
spectacolul oferit în Raliul Marii
Britanii, care încheie tradi]ional
Campionatul Mondial

30
 U.Z.E.A.R. A DESEMNAT
„MA{INA ANULUI 2010” ÎN ROMÂNIA
|n sta]iunea prahovean` Cheia s-au întâlnit, de curând,
circa 30 de jurnali[ti în domeniu, de pe întreg cuprinsul
]`rii – membri ai Uniunii Ziari[tilor [i Editorilor Auto din
România (UZEAR) - pentru a alege atât Ma[ina Anului, cât
[i SUV-ul Anului 2010.
Votul juriului a fost acordat în deplin` cuno[tin]` de
cauz`, ma[inile finaliste din fiecare categorie fiind testate
de c`tre jurnali[ti, pe traseele stabilite în zona Cheia.
Competi]ia numit` generic „Ma[ina Anului” a adus la
Cheia modelele eligibile pentru trei sec]iuni: „Designul
Anului 2010”, „City Car 2010” [i „Ma[ina Anului 2010, în
România”.
Au fost alese câte [apte finaliste. Este vorba despre va-
riante complet noi, de modele, care sunt deja disponibile
pe pia]a auto româneasc` pân` la finalul anului 2009.
Astfel, dup` cum constata]i, juriul UZEAR a propus
dou` sec]iuni suplimentare.
Motivul? Pe de o parte, pentru c` între ma[inile eligibile
în acest an existau multe autoturisme a[a-numite „de
ora[”, ceea ce a impus organizarea unui concurs separat
pentru „City Car”, iar – pe de alt` parte – pentru c`, în-
totdeauna, un model auto cu o linie modern` a formei [i
cu un design deosebit încânt` sim]urile oric`rui om, [ofer
sau nu...
O scurt` trecere în revist` – în ordine alfabetic` - a ma-
[inilor prezente în cele trei finale, din aceast` edi]ie a
concursului.
Pentru „Designul Anului” au fost calificate: Chevrolet
Cruze, Citroen C3 Picasso, Ford Fiesta, Honda Insight,
Opel Astra, Renault Megane [i Toyota IQ. Cele 7 finaliste
ale sec]iunii „City Car” au fost: Citroen C3 Picasso, Ford
Fiesta, Honda Jazz, Opel Astra, Renault Clio, Toyota IQ [i
Toyota Urban Criuser.
În fine, pentru titlul suprem, de „Ma[ina Anului 2010”,
în România, modelele calificate în final`, prin votul juriului
UZEAR, au fost urm`toarele: Chevrolet Cruze, Ford Fiesta,
Land Rover Discovery 4, Opel Astra, Renault Megane,
Toyota Avensis [i Toyota Prius. În total, sunt 13 modele
finaliste, distribuite la cele trei sec]iuni ale competi]iei...
Pe de alt` parte, modelul Toyota IQ a candidat atât
pentru „City Car”, cât [i pentru „Designul Anului”. Dar nu
este singurul astfel de caz.
Tot la câte dou` sec]iuni diferite au candidat [i mo-
delele Chevrolet Cruze, Citoren C3 Picasso [i Renault
Megane. Îns`, „performerele” competi]iei au fost, f`r` în-
doial`, Ford Fiesta [i Opel Astra, care au fost prezente la
toate cele trei sec]iuni, ele fiind [i câ[tig`toarele a dou`
dintre acestea.
Iat` clasamentele finale ale celor trei sec]iuni, cla-
samente alc`tuite în urma votului membrilor juriului
Uniunii Ziari[tilor [i Editorilor Auto din România:
Ma[ina Anului 2010, în România – Opel Astra (205
puncte), Renault Megane (146), Ford Fiesta (108), Toyota
Avensis (71), Chevrolet Cruze (61), Toyota Prius (51),
Land Rover Discovery4 (33);
Designul Anului 2010 – Ford Fiesta (154 puncte), Opel
Astra (134), Renault Megane (109), Chevrolet Cruze
(103), Citroen C3 Picasso (74), Honda Insight (57),
Toyota IQ (44).
City Car 2010 – Toyota IQ (132 puncte), Ford Fiesta
(130), Honda Jazz (107), Citroen C3 Picasso (86), Renault
Clio (83), Toyota Urban Criuser (77), Opel Astra (60).
SUV-ul anului 2010
La câtva timp, juriul UZEAR s-a reunit din nou la Cheia
pentru desemnarea „SUV-ului anului 2010”. Evenimentul
a fost o premier` pentru pia]a auto din ]ara noastr`, fiind
prima dat` când ma[inile din categoria SUV (“Sport Utility
Vehicle” sau, mai u[or de re]inut, ma[inile 4x4) au par-
ticipat la stabilirea primelor locuri pe baza punctajelor
acordate de jurnali[ti de specialitate.
Fiind vorba despre ma[ini puternice, robuste, traseul
pentru teste a fost astfel stabilit încât s` pun` în valoare
performan]ele modelelor care au ajuns în finala con-
cursului, pentru o corect` apreciere din partea jurnali[ilor
de specialitate.
Cele 10 finaliste au fost, în ordine alfabetic`, urm`-
toarele: Hyundai iX55, Kia Sorento, Land Rover Dis-
covery4, Mazda CX-7, Nissan Murano, Nissan Qashqai+2,
Renault Koleos, Subaru Outback, Suzuki Grand Vitara [i
Suzuki SX4.
La Cheia, au fost prezente numai 9 dintre finaliste, Kia
Sorento lipsind de la testele finale, astfel c` nu a fost
punctat` de membrii juriului.
Competi]ia fost cî[tigat` de Mazda CX-7,
cu 133 de puncte, model urmat de Subaru
Outback (123) [i Renault Koleos (106
puncte).
Juriul UZEAR a acordat [i titlul „SUV-ul de
Aur”, destinat modelelor lansate în anii
trecu]i [i care – din aceast` cauz` – nu au
fost eligibile pentru concursul „SUV-ul
anului 2010”. Acest titlu a fost conferit
modelului Honda CR-V.
Daniel NEGU} n
31
 De toate pentru to]i...
UN CAZINO CÂT
automobili[tii
CASA POPORULUI!

HOROSCOP În fosta colonie portughez` Macao, situat la 70 km de

Hong Kong, în prezent teritoriu reintegrat în R.P.Chinez`, s-
a inaugurat cel mai mare Cazino din lume, adev`rat` uzin`
AUTOMOBILISTIC de bani pentru
cea mai mare
BERBEC (21.03-20.04) putere economi-
Cei n`scu]i în aceast` zodie sunt personae foarte c` din Asia!
ata[ate de familie, dar fiind berbeci, vor încerca din În cele 3.000
r`sputeri s` realizeze multe lucruri pentru cas`, dar
[i pentru... autoturismul propriu. Cei apropia]i s` se a[tepte la de înc`peri sunt
o perioad` de… îmbun`t`]iri, modific`ri, estetiz`ri, schimb`ri amplasate 350
etc. Din p`cate, pe aceast` criz` e mai greu de schimbat
automobilul. de buticuri, 850
mese de joc,
TAUR (21.04-21.05) 4.100 de jocuri
Firea dv. tran[ant` v-ar putea crea unele probleme
atunci când v` exprima]i p`rerea într-un grup mai mecanice [i a-
larg de prieteni ori cunoscu]i. Spunând lucrurilor pe parate de poker,
nume, unii dintre ace[tia s-ar putea sim]i oarecum intimida]i, ba chiar [i un
retr`gându-se din „curs`” tocmai când poate ave]i nevoie de
ajutorul lor. stadion prev`zut
cu 15.000 de lo-
GEMENI (22.05-21.06) curi.
Temperamentul acestei zodii v` define[te ca un om tonic [i plin
de energie, care îi poate influen]a pozitiv [i pe cei din preajm`. Prin compara]ie, “Casa Poporului”, care fusese [i ea pro-
Egoismul „pozitiv“ ce v` define[te, v` face s` c`uta]i „nimicuri“ pus`, în ianuarie 1990, s` fie Cazinoul Estului, nu are decât
pentru o via]` cât mai pl`cut`. De asemenea, nici excesele nu v` sunt pe
plac (cu atât mai mult atunci când v` afla]i la volan!). 1.000 de înc`peri [i doar 86 m în`l]ime, spre deosebire de
Cazinoul din Macao, care dep`[e[te 100 m.
RAC (22.06-22.07) Toat` construc]ia a costat circa 2,5 miliarde dolari, in-
Dup` o perioad` în care a]i depus mult efort (atât fizic, cât [i
intelectual), v` dori]i cu mare ner`bdare o binemeritat` vacan]`. vesti]ie pe care Compania Las Vegas Sands sper` s` o re-
Acest repaus va mai întârzia, îns`, mai ales datorit` unor con- cupereze în doar cinci ani.
juncturi nea[teptate. Oricum, pentru dv. vacan]a va însemna mobilitate Dar ce leg`tur` au toate acestea cu automobilismul?
auto, inclusiv un drum c`tre acei oameni dragi, al`turi de care a]i g`sit în
comun diverse pasiuni (inclusiv... automobilistice). Pur [i simplu, la dispozi]ia clien]ilor [i turi[tilor vizitatori
stau, zi [i noapte, circa 5.000 de taxiuri [i 1.000 de auto-
LEU (23.07-22.08) mobile Rent a Car!
În aceast` perioad`, v` ve]i reg`si bucuria în munc`, ob]inând
astfel satisfac]ii destule, inclusiv de ordin financiar. [i cum v` place Dar [i o parcare pentru 5.000 de automobile!
s` ave]i în permanen]` „rezervorul” plin, nu pregeta]i s` pune]i la
b`taie toat` energia de care dispune]i.

FECIOAR~ (23.08-21.09)
Pentru c` nu a]i plecat înc` în concediu, nu ave]i chef de nimic [i
apatia v` determin` s` „pasa]i” altora multe din responsabilit`]ile
SEXUL... DROG U{OR ?
ce v` revin. Sunt îns` activit`]i pe care nu trebuie s` le amâna]i, im-
primând vie]ii proprii un ritm de... ralanti. În plan financiar, îns`, este posibil S` d`m la o parte dependen]a pe care o dau drogurile.
s` v` bucura]i de o sum` de bani, la care v-a]i tot gândit în ultimul timp... Da, exist` apoi dependen]` de calculator, ca [i dependen]`
BALAN}~ (22.09-22.10) fa]` de volan, multe persoane sim]ind nevoia fizic` de a se
Fire impulsiv`, cum sunte]i, inclusiv la volan, poate c`-i „amen- urca zilnic în propriul autovehicul.
da]i” prea aspru pe cei care v-au gre[it, cu sau f`r` inten]ie! Mai
mult` toleran]` v-ar mai îndulci imaginea [i v-ar reduce din fr`- Dar exist`... [i dependen]` de sex?
mânt`rile proprii. Ar fi un plus câ[tigat, inclusiv pentru propria s`n`tate. [i Nu vorbim despre obseda]ii sexuali [i nu numai despre
trebuie s` recunoa[te]i c` aceasta este mai presus de orice! b`rba]i... Sunt clinici americane ce ofer` asisten]` medical`
SCORPION (23.10-21.11) zilnic`, iar dup` tratament, bolnavul… vindecat revine la un
Pentru c` nu sunte]i o persoan` tolerant`, în aceast` perioad` singur partener de amor, fie c` este c`s`torit sau nu.
pute]i intra în conflict de interese cu persoane care vor s` v` Exist`, de exemplu, o clinic` în Arizona (SUA) unde sunt
conving` c` albul negru sau invers. Decizia corect` este s` p`stra]i
firul drumului, evitând [i... dep`[irile, dar feri]i-v` s` sta]i f`r` rost [i cu trata]i de hipersexualism circa 2000 de „suferinzi” de ambe
piciorul pe frân`, la orice semn de aten]ionare m`runt`. Dac` vre]i s` fi]i sexe pe an.
un înving`tor, inspira]i-v` din zodia care urmeaz`.
Respectivii (sau respectivele) se plâng c` au ajuns s`
S~GET~TOR (22.11-20.12) schimbe, chiar [i
Zodia proprie v` îndeamn` s` nu face]i unele compromisuri, cinci parteneri de
pentru a ie[i din strâmtorarea material` în care poate v` afla]i în
vremuri de criz`. Este bine c` v` g`si]i refugiul [i lini[tea pentru a sex într-o singur`
v` bucura al`turi de cei apropia]i. E bine c` optimismul nu v` p`r`se[te prea zi...
u[or… chiar [i când nu ave]i bani de benzin` pentru o c`l`torie mai lung`. Sigur, chestia e
CAPRICORN (21.12-19.01) tras` de p`r!
Priceperea [i talentul în afaceri v` va spori încrederea în propriile O dat` c` este
calit`]i profesionale [i v` va stimula s` continua]i cursa în „raliul” foarte trendy s` se
succeselor. Este, de asemenea, foarte posibil s` v` g`si]i astfel
locul pe care-l merita]i în societate, fiind recunoscut [i r`spl`tit pe m`sur`. [tie c` te duci la o
astfel de clinic`, s`
V~RS~TOR (20.10-18.02) cheltui într-o zi 850
Cuvântul cheie al zodiei dv. în aceast` perioad` va fi decizia
rapid`, indiferent c` v` afla]i la serviciu, la volanul propriului USD [i, apoi, ]i se
autoturism, ori în sânul familiei. Nu este o treab` u[oar`, îns` duce [i vestea c`
prezen]a de spirit [i memoria excelent` v` vor scoate din multe încurc`turi.
Atâta timp cât v` sim]i]i pe „cai mari”, nu ave]i de ce s` v` îngrijora]i! „dai pe de l`turi” cu
poten]a...
PE{TI (19.02-20.03) Culmea este c`
De[i sunte]i o persoan` tolerant`, în aceast` perioad` pute]i intra sunt destule doam-
în conflict cu persoane care vor s` v` conving` neap`rat de
p`rerea lor. Cu toate c` situa]ia financiar` prezint` oscila]ii ne ce-[i caut` „sta-
(precum o suspensie cam... hâr[it`!), dv. trata]i aceast` problem` cu buna bilizarea” sexual` la
dispozi]ie caracteristic`. Cu alte cuvinte,
clinica respectiv`.
face]i haz de necaz! Saturnya DIEZ n
32

INDUSTRIA
F~R~ FUM...
FUMEG~!
N-o s` v` vin` s` crede]i: rândurile care
urmeaz` nu sunt scrise nici anul acesta, nici
anul trecut, de[i vi se vor p`rea foarte fa-
miliare. Pentru ca surpriza s` fie total`, textele
de mai jos sunt citate extrase dintr-un articol
intitulat „Turismul”, publicat în „Calendarul
Universul”, ap`rut la începutul anului 1936.
Citi]i [i întrista]i-v` când ve]i constata c`
România parc` a încremenit în proiect, ace-
la[i ca în urm` cu 73 de ani:
„A venit timpul s` ne preg`tim pentru valorificarea
unei bog`]ii inepuizabile: frumuse]ea ]`rii! A venit tim-
pul s` ne preg`tim a[a cum trebuie pentru Turism [i s`
devenim un punct de atrac]ie pentru turi[tii Europei, pe
care România îi va puea atrage prin frumuse]ile extreme
ale p`mântului ei [i prin aurul soarelui ei.
În Europa, turismul n-a devenit rentabil decât odat`
cu dezvoltarea c`ilor de comunica]ie... (adic` a c`ilor
ferate [i a [oselelor).
Mai ispititor decât trenul, automobilul te las` s` vezi
mai mult, s` te opre[ti unde vrei [i s` pleci când ai poft`,
[i nu când vrea orarul CFR!
Dar avem pe unde, avem drumuri?
Toate ]`rile Europei [i ale lumii care au ceva de ar`tat
au f`cut câte ceva în acest sens. Numai noi n-am f`cut
nimic. Absolut nimic! În acele biblii ale turismului
interna]ional, care se numesc «ghiduri», România nici nu
este men]ionat`. Sau este în felul pu]in onorabil care
urmeaz`: «hoteluri murdare, periculos a se lua cu sine o
sum` prea mare de bani» (Ghidul automobilist elve]ian,
1936).
Tunelul timpului
«A[adar, nu numai c` nu s-a
f`cut tot timpul nimic spre a
atrage în ]ar` bani str`ini, dar nu
s-a f`cut nimic nici spre a
semnala aten]iei turi[tilor ]ara
aceasta, frumuse]ile [i bog`]iile
ei artistice. Deci nici afaceri, nici
propagand`, nici drumuri! Iar ca
o culme a r`ului, nici case de
ad`pot curate [i confortabile, nici
hoteluri ieftine la tot locul. Nimic
pentru comercializarea
frumuse]ilor naturale, frumuse]i
care au entuziasmat pe to]i
str`inii ce au trecut prin ]ara
noastr` [i pe care comorile ]`rii
acesteia i-au l`sat cu o mare
nedumerire. De ce nu facem
nimic ca s` chem`m [i pe al]ii s`
ne admire meleagurile?»“
Cum se vede, [i în urm` cu
aproape trei sferturi de veac, ca
[i acum, tot... drumurile ne omoar`, de[i înghit anual de
la buget sute [i sute de milioane de euro! Au trecut 20
de ani [i mai multe cicluri electorale complete. În fiecare
campanie de alegeri, una din principalele promisiuni ale
oamenilor politici [i ale partidelor - care se dau de cea-
sul mor]ii pentru a ajunge la putere! - a r`mas aceea[i:
construc]ia de autostr`zi!
Cu ce ne-am ales noi, contribuabilii, din toat` aceast`
cavalcad` de minciuni electorale? Vom contabiliza doar
ni[te „cioturi“ de autostrad`, de[i num`rul autovehicu-
lelor înmatriculate, ca [i valorile de trafic, au crescut de
aproape 5 ori!
Pentru a nu mai apela din nou la... tradi]ionala com-
para]ie cu Bulgaria, s` recunoa[tem cu am`r`ciune ne-
putin]a oamenilor politici care ne-au guvernat în ultimii
20 de ani, România fiind incapabil` s` ]in` pasul cu ]`ri
apropiate, mult mai mici ca popula]ie, resurse [i supra-
fa]`.
În Croa]ia, Ungaria, Cehia sau Slovacia, num`rul tu-
ri[tilor, fa]` de noi, este de câteva ori mai mare în fiecare
an, iar „industria f`r` fum“ chiar a devenit o important`
surs` de venit na]ional. Ce mare filozofie social-politic`
poate s` fie adev`rul elementar c` f`r` capacit`]i indus-
triale active, f`r` o agricultur` modern` [i cu datorii fi-
nanciare imense pe plan extern, putem risca o sinuci-
dere economic` istoric`!
România ar mai fi avut cel pu]in aceast` [ans`: o
infrastructur` rutier` [i turistic` m`car la nivelul ]`rilor
din jur. Exact ca în urm` cu 73 de ani...
Radu DRAGO{ n
33
 caseta cu amintiri
n În 1969, anul primei apari]ii a
Revistei Autoturism, noua publica]ie
editat` de ACR, readucea în actua-
litate numeroase momente cu va-
loare de unicat din istoria automobi-
lismului românesc. Aceasta prelua
frumoasa tradi]ie început` de „Re-
vista Automobil`”, organ de pres`
lunar al Automobil Clubului Român,
ap`rut` în 1906. Astfel, dup` ce în nu-
m`rul din luna august este publicat
primul drive-test, realizat dup` cerin-
]e europene, din presa româneasc`,
dedicat automobilului Dacia 1100,
în num`rul urm`tor este
prezentat` Dacia 1300
[i automobilul de teren
Aro 243.
Un moment deosebit
CITIM ÎN REVISTA
în activitatea Asocia]iei:
începând cu luna sep-
tembrie 1969, Automo-
AUTOTURISM
bil Clubul Român intro-
duce în premier` pentru
asisten]a tehnic` în tra-
DE-ACUM 40 DE ANI
fic, un prim loc de 32 de
autoutilitare Renault 4, dotate cu o
gam` complet` de truse de scule [i
aparatur` de m`sur` [i control
tehnic. Prin aceast` dotare modern`,
ACR, între primele zece cluburi
europene ale FIA, se aliniaz` astfel
cerin]elor interna]ionale de asisten]`
tehnic` [i ajutor rutier acordat`
automobili[tilor români [i turi[tilor
str`ini care ne vizitau ]ara pe patru
ro]i.
Înc` din primul an de apari]ie,
Revista Autoturism dedica o rubric`
special` fo[tilor a[i ai automobilis-
mului românesc. Începând cu luna
august, de-a lungul a trei numere, a
fost publicat un serial interesant des-
pre via]a [i activitatea sportiv` a redu-
tabilului campion Jan Calcianu. Tot
atunci, fostul publicist comentator al
revist, neuitatul Petre Cristea, a înce-
put s` publice o foarte interesant`
rubric` intitulat` „Arta de a conduce”.
Înaintea lans`rii sale oficiale în
Europa, la al 54-lea Salon Interna]io-
nal Auto de la Paris, din 1969, Dacia
1300, al`turi de sora sa geam`n`,
Renault 12, au fost oferite, pentru
încercare, [i unui grup de ziari[ti ro-
mâni de la Agerpres [i cele mai im-
portante cotidiane [i reviste auto, în
cadrul unui drive-test sui-generis, pe
distan]a Bucure[ti-Ploie[ti-Câmpina-
Breaza-Comarnic [i retur. Revista Auto-
turism a fost reprezentat` de campi-
onul auto en titre, Florin Popescu,
ziarist colaborator al revistei, care a
publicat o pagin` despre impresiile
sale. Iat` un fragment: „Urcarea la
Breaza mi-a dat satisfac]ia unor
viraje lungi, parcurse cu peste 100
34
km/h, cutia de viteze fiind perfect
etajat` (la tura]ia maxim` se pot
ob]ine peste 75 km/h în treapta a
doua [i 120 km/h în treapta a treia),
iar stabilitatea pe viraje, demn` de o
ma[in` sport.”
Tot la Salonul Interna]ional Auto
de la Paris a fost prezentat` [i cea
mai rapid` ma[in` de serie din
lume. Era vorba de un Aston Martin
V8, care avea o vitez` de vârf de 275
km/h! Asta se întâmpla în urm` cu
40 de ani. Ast`zi exist` deja mai
multe modele de automobile de
serie care au dep`[it bariera celor
400 de km/h. Între acestea [i cu-
noscutul Veyron de un milion de
euro, achizi]ionat de c`tre cunoscu-
tul rege al asfaltului, Costel C`[unea-
nu, pentru feciorul s`u, mare iubitor
de asemenea „scule”...
Un foarte interesant articol, in-
titulat „La ce servesc cursele?”, este
scris de ing.Radu Popescu. Iat` un
argument: „Amploarea contribu]iilor
curselor la progresul automobilelor
de serie este imens`, iar [irul inven-
]iilor sau perfec]ion`rilor care, dup`
ce au trecut examenul asupru a
curselor, au fost aplicate la produc]ia
de serie, este interminabil. În mod
paradoxal, vitezele extraordinare
atinse la curse permit automobilelor
normale s` ruleze mai sigur [i s` du-
reze mai mult.” De altfel, [i primele
raliuri transcontinentale au fost orga-
nizate chiar de c`tre ONU, iar intere-
sul stârnit nu numai în ]`rile cuprin-
se în itinerar, ci în întreaga lume, a
fost imens. Întrecerile constituiau, în
plus, un mesaj de pace, colaborare
transfrontalier` [i promovare turisti-
c` f`r` egal. La scar` mult mai mic`,
o semnifica]ie asem`n`toare avea [i
cunoscutul Raliu al Dun`rii, care por-
nea din Viena [i se încheia în Poiana
Bra[ov, cu participarea unor pilo]i
renumi]i din toat` Europa.
La rubrica de nout`]i, Revista
Autoturism din luna octombrie 1969,
publica câteva [tiri interesante, care
„rupeau” astfel o barier` informa]io-
nal` impus` de divizarea lumii în
dou` „lag`re” ideologice opuse. Ast-
fel, un mare interes a stârnit [tirea
conform c`reia celebrul concern
american Ford reu[ea s` totalizeze o
produc]ie de 100 de milioane de
autovehicule construite de la înfiin-
]area sa (78 milioane de autoturis-
me, 18 milioane de camioane [i 4
milioane de tractoare). Recordul
fusese atins dup` 66 de ani de când
prima ma[in` Ford a fost construit`
în iunie 1903, de c`tre celebrul
Henry Ford. La aniversare, Henry
Ford II, pre[edintele de atunci al
Companiei, pronostica c` a dou`
sut` de milioane va fi realizat` în
mai pu]in de 16 ani. Iat` c`
dup` 40 de ani, Ford inau-
gureaz` o uzin` proprie la
Craiova, unde inten]ionea-
z` s` produc` 300.000 de
unit`]i pe an înc` din 2012!
{i pentru c` tot am vor-
bit de primul rege al auto-
mobilului, iat` [i o ciud`-
]enie a acelor ani: 95% din
automobile erau negre. A[a
era [i a[a cerea gustul epo-
cii, r`mânând celebr` butada [i mai
celebrului Henry Ford I, construc-
torul modelului Ford T, neschimbat
ca aspect vreme de 19 ani: „Pute]i
folosi toate culorile, cu condi]ia ca
ele s` fie negre!...”
Revista Autoturism chiar era o
publica]ie ancorat` nemijlocit în
fenomenul auto, inclusiv prin publi-
carea unor reportaje [i informa]ii din
activitatea automobilistic` europea-
n`. Un exemplu îl ofer` fotorepor-
tajul din num`rul 12 al anului 1969,
dedicat în exclusivitate Salonului
Auto de la Torino, ultimul mare sa-
lon interna]ional european al anului.
Corespondentul revistei s-a oprit cu
interes asupra conferin]ei de pres`
sus]inut` de marele pre[edinte al
Concernului Fiat, neuitatul Giovani
Agneli, în fa]a unui auditoriu compus
din 500 de ziari[ti. De remarcat c` la
vremea respectiv`, majoritatea auto-
mobilelor construite în Italia apar-
]inea firmelor ce constituiau Concer-
nul Fiat.
Ultimul num`r al revistei pe anul
1969 publica un interesant articol
despre rulota de dou` persoane,
construit` de timi[oreanul Adrian
Wetzger, ce trecuse toate testele de
omologare [i înscriere în circula]ie
conform cerin]elor europene. Inge-
niozitatea automobilistului timi[o-
rean a fost remarcat` [i de o publi-
ca]ie de specialitate din Germania,
care eviden]ia nu doar func]ionali-
tatea sa deosebit`, dar [i o estetic`
de invidiat, raportat` la caracteristici
tehnice optime.
CRONICAR n