Totemurile,

identitatea unei culturi

Interviu cu Bimbi de la
Dark Art
Tattoo

Interviu :
BIZZZART
TATTOO

Inventivitatea
tatuatorilor
home-made

3 st.
Edition
Coperta: Geanina Mazilu

CUPRINS:
Pagina 3: Totemurile, identitatea
unei culturi
Pagina 14: Interviu cu Bimbi de
la Dark Art Tattoo
Pagina 20: Idei cu si despre
tatuaje
Pagina 24: Tatuaje sau acupunc-
tura?
Pagina 29: inventivitatea
tatuatorilor home-made
Pagina 31: Interviu cu ATTILA
de la BIZZART TATTOO din Cluj
Pagina 34: GIRLS with TATTOO’S
CASTIGATORII CONCURSULUI:
1. MATEESCU COSMIN ANDREI (BON 100 RON)
2. KOVACS ANTON (BON 100 RON)
3. NEGREA MIHAELA ( BON 50 RON)
4. IONESCU FLORIN (BON 50 RON)
5. CIORTESCU SILVIU (BON 50 RON)
ANUNTURI:
Cautam fete care doresc sa
apara pe coperta revistei
Romanian Tattoo News,
iar cei care au un tatuaj au
sanse mari sa apara in
interiorul revistei, in rubrica
“Girls With Tattoo”
Tot ce trebuie sa faceti este
sa ne trimiteti 2-5 poze de
rezoluti buna.
Artistii tatuatori sunt rugati
sa ne trimita tot timpul poze
cu tatuaje!
Contact mail:
romaniantattoos@gmail.com
Cei care au participat la
realizarea revistei:
Attila, Csaba, Ova, Abie
Coperta: Geanina Mazilu
2
 Totemurile, identitatea unei
culturi
Totemurile, identitatea unei culturi
Cine nu auzit foarte multe despre Alaska are impresia c= acolo
sunt numai mun]i de ghea]= [i triburi de eschimo[i care tr=iesc
\n igluri. Ei bine, nu ne refeream la cultura acestor ]inuturi \ntr-o
revist= \n care discut=m despre tatuaje dac= nu se ascundea
ceva mai mult \n cultura vechilor popula]ii de pe Coasta de Nord
Est a Canadei.
Zona pacific= a continentului nord american, mai precis coasta
dintre Mun]ii Stânco[i [i ocean, este relevant= pentru tot ceea
ce \nseamn= totemuri \n istorie. Popula]iile indigene care le-au
creat sunt mo[tenitoarele unei evolu]ii \n acest sens de peste
25.000 de ani. Triburile cele mai cunoscute - Yurook, Chinook,
Nootka, Haida sau Tlingit - [i-au transmis, \n modul cel mai apro-
piat omului, prin piele, propriile simboluri [i credin]a. |n acela[i
timp, de la ele au pornit obiceiul de a \n=l]a monumente - stâlpi
totemici - prin care au reu[it s=-[i perpetueze spiritualitatea din-
colo de trupul efemer.
Semnifica]ie [i spirit
Totemurile sunt simbolurile prin care popula]iile acestor locuri \[i
identificau apartenen]a la \ntregul univers din toate punctele de
vedere: social [i spiritual. Potrivit scriitorului român aflat \n Cana-
da, Corneliu Florea, la aceste popula]ii existau stâlpi totemici din
lut, lemn [i piatr=, de „bun venit” - \nal]i, puternic reliefa]i [i
\mpodobi]i - ridica]i la intrarea \n a[ez=ri sau lâng= ape, locuri de
acostare sau p=strare a canoielor. Al]ii erau a[eza]i numai „\n
faŃa casei“ [i con]ineau elemente specifice din via]a sau istoria
unei familii. La triburile Haida [i Tlingit, exist= totemuri
„memoriale“ - stâlpi care purtau simboluri protectoare venerate
ca atare - ridica]i la moartea unui [ef admirat [i respectat, dar [i
totemuri „povestitoare“ de legende sau întâmplări locale. Posesi-
unea totemurilor era transmis= din genera]ie \n genera]ie prin
viu grai iar istoriile \nsele contribuiau la identitatea lor ca parte
dintr-un anumit grup.
Identificarea cu totemul
La popula]ia Tlingit, simbolurile explic= existen]a lumii, leg=tura
unui grup sau a unui individ cu \ntreagul univers \n care tr=ie[te,
\i leag= pe to]i membrii grupului de restul naturii, dar [i
delimiteaz= statutul lor social. Originea totemurilor era conside-
rat= supranatural= [i semnifica evenimente din istoria clanului.
Animalul de pe totem devine \nsu[i spiritul lui, dar define[te [i
pozi]ia social=. Dreptul de a folosi un anumit simbol avea mai
mult= valoare decât posesiunea unui obiect fizic, a unei averi de
familie sau a unui stâlp totemic propriu-zis.
Fiecare clan sau familie avea dreptul de a de]ine unul sau mai
multe totemuri, dar trebuia s= le câ[tige [i s= le p=streze. Iar
cum preten]iile la un anumit totem puteau fi contestate [i evalu-
ate, uneori izbucneau r=zboaie din \ncercarea unui clan de a
pretinde suprema]ia asupra tuturor celor care mai de]ineau ace-
lea[i totemuri.
Câ[tigarea obliga la plata unei datorii sau la umilirea
unui clan rival. Totu[i, bog=]ia juca un rol important
\n num=rul lor. Exista chiar [i vorba c= unii „sunt atât
de boga]i, \ncât pot folosi orice totem”.
La popula]ia Tlingit, simbolurile dau valoare obiectului
pe care sunt plasate, locului [i regiunii geografice
unde s-au petrecut evenimentele. Elementele totemi-
ce se reg=seau pe orice obiect: p=turi, unelte [i arme,
pe stâlpi totemici, \n sculpturi, coifuri, tatuaje [i usten-
silele de tatuat. Iar tot ce purta un anumit totem tre-
buia expus, pentru recunoa[tere [i prestigiu, la cere-
monii. Cu cât erau ar=tate public mai frecvent, cu atât
acestea c=p=tau o valoare mai mare. iar cei care par-
ticipau la un asemenea eveniment erau recompensa]i
pentru c= validau prestigiul [i importan]a obiectului
totemic, mai ales dac= era corpul proasp=t tatuat al
fiului sau fiicei gazdei din popula]ia Tlingit.
Tatuajele Tlingit [i Haida
Popula]iile Tlingit [i Haida sunt reprezentative mai
ales pentru elementele lor totemice aplicate pe piele
de mii de ani. Cele mai populare [i frecvente simbo-
luri erau animalele de uscat (lupi, ur[i), animalele
acvatice (balene uciga[e, rechini), p=s=rile (vulturi,
bufni]e). Totu[i, utilizate \n mod special erau elemen-
tele geografice (mun]i, iceberguri) [i corpurile cere[ti
(soare, lun=, carul mare).
Potlach
Tatuarea la Tlingit [i Haida coincidea cu ceremoniile.
Membrii cei mai mari \n rang erau preocupa]i ca al]ii
s= le recunoasc= avu]iile clanului, statutul [i istoria.
Pentru acest lucru, gazda distribuia public mari averi
la ceremonii, tangibile [i intangibile. Numiri, ranguri,
privilegii [i onoruri pe linia de mo[tenire nu aveau
sens f=r= ritualul ospitalit=]ii [i accept=rii cadourilor
de c=tre invita]i.
3

Cunoscut= drept Potlach, cea mai mare ceremonie come-
morativ= [i a d=ruirii, putea dura patru, opt sau mai multe
zile, implicând \n rolurile de gazd= sau invitat to]i membrii
comunit=]ii, dar [i clanuri din alt trib. Apogeul ceremoniei
era când gazda clanului r=spl=tea, \n onoarea str=mo[ilor,
invita]ii pentru serviciile aduse \n timpul ceremoniei funera-
re. „Potlach vine din dialectul indigenilor Nootka [i înseam-
nă a dărui, a face daruri. Este un obicei imemoriabil la locu-
itorii de pe coasta pacifică. De multe ori, când toŃi erau
încărcaŃi de daruri încât nu le mai puteau căra, bunurile de
prisos erau distruse; acele daruri erau fără valoare dacă nu
puteau fi păstrate”, poveste[te Corneliu Florea. Numai cei
mai boga]i puteau organiza o astfel de ceremonie, pentru
c= ea trebuia preg=tit= chiar [i pentru 1.000 de persoane.
Iar prin contribu]ia lor, [i cei mai s=raci membri ai clanului
puteau s= \[i cinsteasc= str=mo[ii a[a cum se cuvine. De-
seori, cu aceast= ocazie, se ridicau stâlpi totemici.
Piercing & Tattoo
|n acest timp, mo[tenitorul [i noul st=pân al casei \[i asu-
ma titlul, expuneau totemurile, d=deau nume onorabile
juniorilor din clanul lor sau str=pungeau urechile propiilor
copii. Ceremonia era o modalitate de a recunoa[te public [i
a valida statutul clanului \n timpul comemor=rii.
Frecvent, cei mai \nst=ri]i [efi de trib organizau ceremonii
pentru a-[i \nnobila propii copii. Evenimentele erau organi-
zate mai ales pentru primii n=scu]i de[i ele cuprindeau [i
al]i copii nobili. Pentru cele mai multe festivaluri de acest
gen, la Tlingit [i Haida, invita]ii proveneau din clanuri diferi-
te mai ales din partea tat=lui, dar participau [i invita]i din
sate sau triburi vecine. Dup= zile de petrecere [i dans, [efii
sau femeile nobile str=pungeau urechile copiilor [i le tatu-
au corpurile.
Potrivit martorilor, la Tlingit avea loc un anumit ritual când
venea timpul pentru str=pungerea urechilor [i tatuarea
celor mai nobili copii de la festivitate. „Cel mai vârstnic fiu
al gazdei st=dea \n fa]a celui mai mare [ef de trib invitat,
iar cea mai vârstnic= fat= st=tea \n fa]a celui mai mari gaz-
de din sat. La un semn, fiecare din ace[ti [efi luau lobul
urechii al unui copil \n fa]a sa [i \l str=pungeau. To]i
d=deau acum un lung [i zgomotos „shhh”. Sunetul era re-
petat de trei ori. La al patrulea „shhh”, urechea era
str=puns=. Acela[i lucru era f=cut pentru cealalt= ureche a
fiec=ruia. Pentru anumi]i copii, tatuarea era substituentul
piercingului. Fetele erau tatuate pe mâini, b=ie]ii pe piept
sau mâini.
Acest lucru dura câteva zile”, povestesc observatorii acestei
culturi.
Potrivit scrierilor, la \nceput, unii copii onora]i sau to]i pri-
meau nume noi. Fiecare nume era acompaniat de relatarea
istoriei numelui [i faptele m=re]e ale celor care au mai pur-
tat acest nume etc. Tot atunci, gazda distribuia propriet=]ile,
majoritatea mergând la [efi sau femei nobile care au piersat
sau tatuat. Cel mai mediocru dar con]inea 50 de p=turi pen-
tru fiecare pierce sau tatuaj pe mân= [i 100 de p=turi pen-
tru un tatuaj pe piept.
George T. Emmons, un cunoscut colec]ionar [i cercet=tor al
culturii Tinglite, a men]ionat c= aceste tatuaje reprezentau
\n general ori un corp \ntreg, ori p=r]i ale blazonului cu ani-
mal de]inut de clan. Aceste erau embleme ale rangului [i
bog=]iilor luxuriante pe care numai cel mai bogat [i le putea
permite, mai ales de când tuturor sclavilor le era interzis=
tatuarea.
Una din ultimele ceremonii ale civiliza]iei Haida, care a impli-
cat tatuarea s-a petrecut \n timpul iernii 1900-1901, \n satul
Skidegate, \n insula Queen Charlotte. Antropologul fost de-
scris= [i urm=rit= de c=tre antropologul John R. Swanton a
urm=rit acela[i ritual patern, la fel ca cea din tribul Tlingit.
„|n a doua zi, i-au chemat pentru a-i marca prin tatuaj. Dintr-
o dat= [i-au pictat fe]ele. Cei din cas= au ]ipat la oameni s=
vin= [i s= se uite. Când spectatorii s-au adunat acolo, au
\nceput s= danseze [i s= intoneze cântecele locului. Cei care
urmau s= fie tatua]i, au \nceput s= danseze. So]ia [efului
casei a stat \n spatele liniei purtând un coif cu totemul pic-
tat. Când au \nceput s= cânte, au atins dansatorii cu pene
de vultur pentru purificare. Casa era plin= de pene de vultur.
Apoi s-au oprit. Celor c=rora li s-au pus pene pe ei li s-au dat
[i haine de bumbac. Când s-a terminat, cei care urmau s=
fie tatua]i s-au a[ezat \n fa]a [efilor. Câteodat=, doi preferau
s= fie tatua]i de c=tre acela[i artist. Acum, ei b=teau
p=mântul cu un b=] men]ionând numele [efului [i zicând
«Astfel stau \n fa]a ta pentru a fi tatuat». Apoi, \ncep s= tatu-
eze. |[i petrec toat= ziua tatuând [i finisând tatuajul. Nasul,
buza de jos [i urechea era, de asemenea, str=punse de
c=tre membrii clanurilor opuse. Se pl=tea câte o p=tur= pen-
tru fiecare parte piersat=”.
4
 Probabil, jum=tate din lungime, iar acele erau grupate, nu \n
[irate. Am presupus c= Haida ]ineau be]ele \n mâna dreapt=
la fel ca [i cum noi am ]ine o lingur=, doar str=pungând pie-
lea repetat folosind mi[c=ri scurte din \ncheietur=”,
povesteste tatuatorul.
Unelte similare au fost folosite [i la Tlingit, dar numai dup=
ce au luat contact cu negustorii europeni. „Dup= achizi]
ionarea acelor, un aparat a fost f=cut cu patru astfel de ace
legate \mpreun=, la cap=tul unui mâner de lemn”. Aceast=
unealt= a \nlocuit modalit=]ile de tatuat originare: un simplu
Tradi]ionalul tatuaj Haida (ki-da) acoperea mâna, pieptul,
ac de os [i un fir din musculatur=.
coapsele, antebra]ul, picioarele [i câteodat=, individual,
Cu toate acestea, nu exist= martori oculari ai picturii pe pie-
spatele sau pieptul. Vopselele de tatuat erau f=cute \ntr-
le Tlingit, evide]e lingvistice sugerând c=, la \nceputurile ritu-
un vas de piatr= pentru a amesteca pigmen]i negri de
alului, ei „brodau” pe piele cu acul [i firul de mu[chi. Cel
magnetit= [i ro[ii de hematit=. Pensulele erau din cedru,
mai vechi cuvânt pentru tatuaj este „kuy-kay-chul”, care
cu totemuri crestate pe fiecare mâner. „Trusele” mai con]
\nsemna cus=tur= pe corp. De[i dureroas=, cus=tura pielii
ineu [i patru sau cinci batoane de cedru cu diverse confi-
era o metod= r=spândit= pentru tatuaj \n special \ntre cei
gura]ii de ace, depinzând de efectul dorit: umbre, contu-
mai nordici oameni din Arctic, care au practicat-o pentru trei
ruri [i umplere. |nainte s= apar= acele metalice, se folo-
milenii.
seau ghimpi ascu]i]i, colane vertebrale de la diferi]i pe[ti
sau a[chii de oase.
documentarea, traducerea si redactarea: Abie
Thomas Lockhart, tatuator din Vancouver, British Colum-
bia, a demonstrat c= instrumentele de tatuaj ale tribului
Haida se asem=nau cu ustensilele de buzunar ale con-
temporanilor japonezi. V=zând poze ale instrumentelor de
tatuaj Haida, a fost uimit de asem=narea cu uneltele japo-
neze, \n mos special pensulele de pictat. Japonezii folo-
seau un b=] de cel pu]in un picior (30,5 cm) lungime, cu
ace care ie[eau \n afar=, bine prinse la un cap=t cu
sfoar=. Erau apucate de un cap=t cu mâna dreapt=, folo-
sind degetul mare ca punct de sprijin, [i \l \nfigeau \n pie-
le. Pensula era ]inut= de sub \ncheietur= cu mâna stâng=,
trecând p=rul pensulei peste tatuaj, \mpr=[tiind o cantita-
te de pigment proasp=t tatuatorului, cu care s= lucreze.
Totu[i, be]ele pe care civiliza]ia Haida le folosea erau mult
mai scurte decât uneltele tipic japoneze.

5
6
 RADU RUSU

TEODOR CRISTIAN

RADU RUSU
7
SZILAGYI ROBERT
ENERGYTATTOO
ORADEA

8
9
RADU RUSU

10
IANOLE FLORIN—FLASH ART
BRASOV

11
IANOLE FLORIN
FLASH ART
BRASOV

12
IANOLE FLORIN
FLASH ART
BRASOV

13
 Interviu cu Bimbi de la
Dark Art Tattoo
A.T.: Unde ai saloane [i pe unde ai mai lu-
crat?
B.: Experien]a mea \n ceea ce prive[te tatua-
jele \n str=in=tate s-a concentrat mai mult \n
Groenlanda, Fran]a, Germania [i Ungaria.
Mai lucrez \n saloane pe care le-am deschis
\n Norvegia [i Germania, dar asta doar dac=
am timp s= ajung acolo. Este o experien]=
diferit=, am ocazia \ntotdeauna s= cunosc
mul]i arti[ti \n domeniu [i toate acestea \mi
completeaz= experien]a, pe de alt= parte câ
[tig [i colaboratori pe care \mi face mare pl-
A.T.: De când ai \nceput s= tatuezi? =cere s= \i rev=d de fiecare dat=.
Bimbi: Am \nceput sa tatuez din anul A.T.: Ce p=rere ai de conven]iile tatuatorilor?
1993 , mai exact pe 6 septembrie când Cum sunt conven]iile interna]ionale \n com-
am pus prima oar= mâna pe o ma[ina para]ie cu cele realizate \n România?
de tattoo. |n 2000, am avut ocazia s= B.: Comparând conven]iile de afar= [i cele
merg \n Groelanda s= fac tatuaje , \n Ca- de la noi pot spune c= nu este o diferen]=
pital= ( Nuuk) la Frozen Ink Tattoo, unde mare. Pân= la urm=, tot ceea ce difer= este
am evoluat mult fa]= de ce [tiam eu c= tatuatori mari particip= la conven]ia res-
pân= atunci. Tot acolo am cunoscut câ] pectiv=. |ns= [i cele care au fost organizate
iva tatuatori din Danemarca [i Norvegia la noi \n ]ar= au fost foarte reu[ite. Mul]i ta-
unde, ulterior, am [i lucrat doi-trei ani. |n tuatori care au participat anul trecut la Sibiu
România tatuez din 1997, cu s-au simtit bine [i, ce e mai important, au
\nceputurile cunoscute de to]i tatuatorii. lucrat. . Cu alte cuvinte, a fost un expo foarte
Totu[i, norocul meu a fost c= p=rin]i mei, reu[it.
\n 1993, mi-au cump=rat un kit tattoo,
cu care am \nceput aceast= frumoas=
art=.
A.T.: De unde a pornit pasiunea pentru
tatuaje? Ce te-a influen]at?
B.: |mi pl=cea s= desenez [i, cel pu]in la
\nceput, era o provocare pentru mine s=
tatuez pe piele.

A.T.: Ce tipuri de tatuaje \]i place s= faci?

B.: |mi place s= tatuez black&gray. Este
un stil care mi-a atras aten]ia de la bun
\nceput.
14

Abia a[tept s= vedem cum va fi cel pe care
\l organizez \mpreuna cu Costi la Bucure[ti,
\n 27-29 august. Sper=m s= fie la fel de reu
[it ca [i cel din Sibiu. Pân= la urm=, este
vorba despre un pas mare care s-a f=cut \n
România \n domeniul tattoo. Este cea mi
bun= metod= pentru tatuatorii români s=
ias= din umbr= [i s= fie cunoscu]i [i \n afara
grani]elor. Pot spune c=, spre bucuria mea,
avem [i \n ]ar= tatuatori cu care ne-am pu-
tea mândri oricând [i lucr=ri foarte valoroa-
se. V= dau [i câteva exemple de conven]ii la
care am participat: Viena, Frankfurt - la ele
merg an de an. Anul acesta, a[ vrea s= par-
ticip la conven]iile de la Dortmund, Offen-
bach, Meinheim, Viena, Berlin [i multe alte-
le. Anul viitor le voi include [i pe cele din
Londra, Munchen, Valencia [i Moscova. A.T.:
Cum vezi tu tatuajele [i mai ales cele reali-
B.: Arta tatuajelor la noi \n Romania
merge spre bine. Totu[i, câteva aspec-
te merit= men]ionate pentru a \nv=]a
din ele. Sunt mul]i tatuatori, dar pu]ini
profesioniti.La nivel na]ional sunt \n
jur de 20 de saloane despre care pot
spune c= sunt profesionale [i au per-
sonal profesionist din toate punctele
de vedere. Pe de alt= parte sunt mul]i
care lucreaz= acas=. Iar unii dintre ei
pun o pat= neagr= [i concureaz= nelo-
ial cu tatuatorii din saloane care
investec mult. Sunt [i mul]i care nu au
ce c=uta \n acest domeniu pentru c=
nu [tiu s= fac= tatuaje. P=rerea mea
personal= este c= România are un vii-
tor \n acest domeniu [i trebuie promo-
vate saloanele [i tatuatorii care merit=
[i nu cei care fac asta acas=.
Poate c= sup=r câteva persoane, dar
[i revistele [i revistele virtuale care
exist= \n momentul de fa]= \n România
[i care sunt v=zute \n toat= Europa,
cum am \n]eles, trebuie s= promoveze
tatuatorii profesioni[ti [i nu pe cei
amatori, „home made”.
15
Altfel, risc=m s= ne cre=m \n afar= o ima-
gine fals= despre tatuatorii no[tri [i nu
cred c= este corect fa]= de noi \n[ine. Nu
po]i compara un „home made” [i un
profesionst din acest punct de vedere [i
acest aspect trebuie bine definit. Sau,
poate, [i mentalitatea trebuie s= evolue-
ze.

A.T.: {i \n \ncheiere, un mesaj pentru citi-

torii revistei.
B.: Nu [tiu ce altceva a[ putea transmite
tatuatorilor din România decât ace multe
\n piele. Iar dincolo de asta, s=-
s=-[i dea mai
mult interesul, s= fie mai implica]i [i s=
demonstreze c= sunt mai buni decât
sunt, ceea ce, cu siguran]=, se va [i ve-
dea. Iar pentru profesioni[ti, mult succes!

Interviu realizat de Attila, redactor: Abie.

16
OVA TATTOOARTE

17
 MYKE—
BUCURESTI

MITIDIS TATTOO
18
MITIDIS TATTOO

ROMAN ANDREI

19
 Idei cu [i despre tatuaje

Dac= v= duce]i la mare [i nu ave]i chef

s= sta]i tot timpul cu ochii pe copii,
ave]i, de acum, o alternativ=: tatuaje-
le temporare cu num=rul de telefon
[i adresa. |n cazul \n care cel mic se
r=t=ce[te, nu e nevoie decât de un
binevoitor care s= sune la num=rul
tatuat pe copil. Prima a f=cut-o o
m=mic= din Anglia dup= ce [i-a pier-
dut feti]a pe un stadion de fotbal.
Solu]ia a fost folosit= peste hotare
cu succes \n cazul mai multor
b=trâni care sufereau de Alzheimer
[i a unor bolnavi de retard mintal.
Ce e mai stupid decât s= vrei s= fii cool Te duci la doctor [i te trateaz= cu un...
[i s=-]i tatuezi pe frunte cuvântul tatuaj. I s-a \ntâmplat unei femei din
STUPID? Ei bine i-a ie[it unui pe- Statele Unite. Tân=ra s-a prezentat
trec=re] care acum se simte perfect la spital pentru o hernie de disc, dar
\n pielea lui mai ales când se uit= \n dup= opera]ie a descoperit c= avea
oglind= [i se \ntreab=, probabil, ce un tatuaj temporar ce semnifica un
scrie acolo. trandafir ro[u, pe... fund. Chirurgul s
-a scuzat motivând c= nu a dorit de-
cât ca pacienta s= se simt= mai bi-
ne. A[a a fost, dar la tribunal, pen-
tru daune morale.
Un fost soldat [i-a tatuat pe corp numele
a 223 de colegi mor]i \n Afganistan, \n
semn de onoare pentru sacrificiul lor.
Pieptul [i spatele b=rbatului sunt pline de
numele celor pe care a vrut s= \i
cinsteasc=. Shaun Clark are de gând s=
\nnoiasc= lista \n fiecare an când are loc
comemorarea solda]ilor c=zu]i la datorie.
Prin gestul s=u el vrea s= [i strâng= bani
pentru familiile solda]ilor trecu]i \n nefiin]
= [i pentru cei r=ni]i \n armat=.
(Culese de Abie)

20.
TODIRICA DUMITRU
SCORPION TATTOO
21
TODIRICA DUMITRU
SCORPION TATTOO

22
TODIRICA DUMITRU
SCORPION TATTOO 23
 Tatuaje sau acupunctur=?
Practica tatu=rii corpului uman este
posibil s= fi ap=rut \n scop curativ, nu
decotrativ, au afisramt unii cercet=tori
de la Institute of Cell Biology din ca-
drul Universit=]ii de Medicin= din Graz
(Austria). Ei au analizat tatuajele exis-
tente pe lui Ötzi, faimoasa mumie din
Similaun, care a fost descoperit= \n
ghe]arii din Alpi \n anul 1991. Potrivit
acestora, tatuajul ar fi ap=rut \n sco-
puri „medicale”, curative, \nainte de
dezvoltarea tehnicilor de acupunctura
\n China, tehnici care dateaz= de pes-
te 3.000 de ani. Cercet=torii au desco-
perit pe corpul mumificat [i vechi de
3.500 de ani, nu mai pu]in de 57 de
desene tatuate. Analizate atent [i su-
puse mai multor teste [i investiga]ii
sub microscop, cercet=torii au desco-
perit c= substan]a cu care au fost rea-
lizate este... funinginea, iar \n unele
tatuaje au fost depistate cristale de
siliciu (tip cuar]) [i cenu[=. Aceste as-
pecte i-au f=cut pe cercet=tori s= con-
sidere c= realizarea tatuajelor ar fi pro-
venit din focurile domestice.
Modul de realizare a tatuajelor era
simplu: ori \nmuiau spini \n funingi-
ne apoi \n]epau pielea, ori f=ceau
\ntâi g=urile sau t=ieturile, dup= ca-
re introduceau funinginea \n r=ni,
\ncât culoarea s= r=mân= sub piele.
Tatuajele de pe corpul lui Otzi sunt
albastru \nchis [i reprezint= aproa-
pe exclusiv grupuri de linii dispuse
\n mod paralel cu axa longitudinal=
a corpului, o orientare care cores-
punde celei a meridianelor din acu-
punctura chinez=. Singurul simbol
reprezentat este o cruce localizat=...
\n puncte fundamentale pentru
acupunctur=: genunchiul [i glezna
stâng=. Studiile de pân= acum au
ar=tat [i c= Ötzi suferea de o serie
de afec]iuni ale \ncheieturilor. De[i
noua teorie este o pu= specula]ie,
deocamdat=, ea face loc ipotezei c=
acupunctura a ap=rut independent
\n diverse culturi asiatice [i europe-
ne, iar din ea s-ar fi dezvoltat, \n
timp, practica paralel= a tatuajelor.
(sursa: Descoper=)
24
25
LATZE
FASHIONABLE TATTOO

26
PETRARU MIHAI

27
PABLOKOPAK TATTOOS

ALEX ART

28
 Inventivitatea tatuatorilor home-made
Din cele mai vechi timpuri, tatuatorii
home-made (cei care tatueaza acasa) au
incercat sa gaseasca forma si calitatea
potrivita a unei masini de tatuaj, pentru a
reusi sa execute lucrari cat mai artistice.
Din cauza faptului ca miscarea tattoo, in
Romania, a fost foarte putin dezvoltata
pana in prezent, pasionatii artei tatuajului
si-au pus mintea la contributie si au creau
fel-de-fel de masini de tatuat. S-au folosit
diverse motorase care antrenau corzi de
chitara, ace de seringa, ace de cusut…etc
si in vremurile nostre au ajuns la masini
de tatuaj facute pe cadrul creat chiar de
ei, dar cu piese originale, acestea din
urma gasindu-se acum si pe piata
romanesca.
De ce prefera unii sa lucreze cu masini
amatore? Simplu: vor sa invete cat-de-cat
aceasta arta, nu au bani sufficienti sa isi
permita masini originale si nici spatiu
pentru salon, ceea ce ii motiveaza sa
creeze tot felul de improvizatii. Unii
dintre ei chiar reusesc sa construiasca
masini de tatuaj care sa se ridice la
standardele celor mai mari marci, doar ca
arata diferit ca si forma si greutate.
Iata ce am putut descoperi pe un forum
de profil, unde acesti tatuatori home-
made au forumul lor propriu, locul in
care colaboreaza, invata, dezbat tot felul
de discutii destre arta tatuajelor.
Uimitor, dintr-o cheie fixa de strans
suruburi si piulite, sa creezi o masina de
tatuat. Se vede clar, ca romanii stiu sa se
descurce in orice situatie si sunt foarte
inovativi, atunci cand vor cu tot
dinadinsul sa isi realizeze visul. Intr-un
fel este buna aceasta ambitie, dar totusi,
recomandam tuturor incepatorilor care
fac primii pasi in cunoasterea acestei
arte, sa nu ramana la mentalitatea “nu
am destui bani” . Nu este deajuns sa
vreti, sa va doriti. Trebuie sa faci si
sacrificii, pentru a reusi sa achizitionezi
toata aparatura originala. Acest lucru
este foarte important, in cresterea
calitatii tatuajelor. Tatuajele executate
cu masini de tatuat amatore nu vor arata
niciodata atat de bine ca cele executate
cu masini originale.
Cred ca ati reusit sa remarcati si
volumul de munca necesar creatiei
aceste masini de tatuaj din pozele de
mai sus. In final as mai avea o
recomandare pentru toti cei care vor sa
devina tatuatori in adevaratul sens al
cuvantului – si anume, sa faca un curs
de tatuaj, la un salon profesional. Acest
curs va va ajuta sa intelegeti multe
aspecte legate de tehnicile de tatuat si
veti putea sa va autodepasiti mereu
nivelul calitativ al tatuajelor.
Ovidiu TUDORAN
29
30
 Interviu cu Attila de la BizzzArt Tattoo
( Cluj – Napoca)
A.T: Cei mai mul]i tatutori au auzit de tine
[i de salonul t=u din Cluj-Napoca. Totu[i,
cine este Attila de la BizzzArt Tattoo?
A.: Bun= la toat= lumea! M= numesc
Debelka Attila [i am 30 de ani. De]in [i
lucrez la salonul de tatuaje pe care l-a]i
men]ionat [i asta este pasiunea mea.
A.T: Când [i cum ai \nceput s= tatuezi?
De ce aceast= pasiune [i cine te-a ini]iat?
A.: Am \nceput s= tatuez \n 2000. De fapt
am \nceput s= exersez, mai mult, pentru
c= a tatua la modul serios am \nceput
abia prin 2004, când am \nceput s= lu-
crez la salonul „Sfinx” din Cluj-Napoca.
De ini]iat nu prea m-a ini]iat nimeni
Am fost, o vreme, autodidact, apoi, \n
2004, l-am \ntâlnit pe Icon, prietenul cu
care, dup= ani, am \nfiin]at salonul
BizzzArt. {i pot s= spun c=, din acel mo-
ment, am evoluat \mpreun=.
A.T.: Ai cursuri de tatuat?
A.: |n leg=tur= cu [coala... da, am f=cut
o [coal= de arte \n ora[ul meu natal,
Oradea. |n rest, am \ncercat s= \nv=] sin-
gur [i s= m= perfec]ionez cu propriile
mele puteri.
A.T.: Cât de greu este s= \]i deschizi un
salon? Ce parteneri mai ai?
A.: Nu este foarte greu s= \]i deschizi sa-
lon. Cel mai dificil este de men]inut. Ai
nevoie de oameni care s=-]i fie al=turi [i
s= te sus]in=. La salon l-am avut, a[a
cum am mai men]ionat, pe Icon ca par-
tener [i cred c= ne-am ajutat reciproc [i
mult ca s= avans=m. |n 2007, am
\ntregit echipa cu Robi, care a lucrat cu
noi doi ani [i ceva. Când a considerat c=
este timpul, [i-a deschis [i el salonul
propriu, un studio \n Oradea - Energy
Tattoo, unde lucreaz= acum. |n acest
an, Icon a plecat [i el de la BizzzArt [i
tatueaz= \ntr-o alt= ]ar=.
31
Momentan sunt singur, cu excep]ia perioadelor
când mai trece Robi pe la mine s= m= ajute, câte
o s=pt=mân=-dou=.
A.T.: Spune-mi câte ceva despre clien]ii t=i.
A.: Clien]ii din Cluj sunt OK. Dar adev=rul este c=
lucrez mai mult cu clien]i din afara ora[ului, adic-
adic= din tot restul ]=rii: Bucure[ti, Arad, Deva,
Timi[oara, Craiova, Suceava etc, dar [i de peste
hotare. Am avut [i clien]i renumi]i, dar \n general
ei ]in la intimitatea lor, care trebuie respectat=, [i
nu cred c= le-ar pl=cea s= se afle unde [i cine i-a
tatuat. Totu[i, \l voi men]iona pe Tony de la CFR,
pe care cred c= nu l-ar deranja dac= \l amintesc
aici. Lui i-am f=cut mai multe tatuaje. Iar unul
dintre ele este perechea de aripi de pe tot spate-
le lui.
A.T.: La ce conven]ii ai participat pân= acum?
A.: Am participat doar la trei conven]ii de tatuaje
din ]ar= ca [i tatuator. |ns= am fost [i ca vizitator
la \nc= trei astfel de \ntâlniri, \n afara ]=rii. M-am
ales de la cele din ]ar= cu trei diplome, la edi]ia
din 2004 de la Tg. Mure[.
A.T: |n general, cum vezi viitorul acestei meserii
\n România?
A.: Nu prea v=d un mare viitor meseriei de tatua-
tor \n România.
Dac= oamenii [i-ar putea scoate
acas= un rinichi, \n loc s= mearg= la
un doctor, cred c= ar face treaba as-
ta. La fel [i la tatuaje. Momentan es-
te foarte la mod= s= faci tatuaje. Pu-
blicul \nc= este needucat \n ceea ce
prive[te calitatea tatuajelor, condi]
iile specifice \n care se execut= aces-
tea [i multe alte aspecte. Pentru
foarte multe persoane, singurul lucru
care conteaz= este s= fie ieftine [i/
sau cool. Iar \n aceste condi]ii, tatu-
atorii buni se vor reorienta [i vor ple-
ca din ]ar= pentru singurul motiv c=
se satur= de zicala „dincolo-i mai ief-
tin”. |ntotdeauna va exista un
„dincolo” sau un „mai ieftin” [i oa-
menii, \n general, nu fac diferen]a
\ntre tatuatori. Sigur, exist= [i excep]
ii, dar pu]ine.
32
A.T: Ce mesaj trimi]i tatuatorilor [i
iubitorilor de tatuaje din România?
A.: Tatuatorilor din România le trans-
mit salut=ri [i ur=ri pentru cât mai
multe idei bune pentru tatuaje. M=
bucur c= \ncepe s= scad= num=rul
tatuajelor copiate [i cre[te num=rul
acelora care sunt f=cute custom.
Clien]ilor le transmit doar atât: dac=
v= place stilul unui tatuator, atunci
pur [i simplu merge]i la el. S= nu v=
mul]umi]i cu pu]in!

Interviu realizat de Attila [i redactat

de Abie

33
GIRLS
WITH
TATTOOS

ANDREEA A. 34
 Bimbi—Dark Art Tattoo

Ianole Florin
Flash Art
Ianole Florin
Flash Art

Reclama ta
Aici!
Contact:
35
romaniantattoos@gmail.com
Petraru Mihai
Tattoo Flash

36
Piercing