1. Nervii cranieni: clasificarea anatomică, anatomică-topografică şi funcţională.

Nervii cranieni apartin encefalului,fiind in numar de 12 perechi.In ordinea aparitiei acestora

la suprafata encefalului in directie frontooccipitala sunt :

1)N.olfactiv ; 2)N.optic; 3)N.oculomotor ;4)N.trohlear; 5)N.trigemen; 6)N.abducens;

7)N.facial; 8)N.vestibulo-cohlear; 9)N.glosofaringian ; 10)N.vag; 11)N.accesor;
12)N.hipoglos;

Conform criteriului functional ,nervii cranieni se clasifica in :

1)Functie senzitiva- perechile I,II,VIII
2)Functie motorie-perechile III,IV,VI,XI,XII;
3)Functie mixta-V,VII,IX,X;

2. Nervii cranieni: generalităţi de constituire şi funcţionare.

Fiecare nerv cranian prezinta:

-un nucleu,plasat fie pe traiectul unor cai ascendente(sensitive) sau descendente(motorii),fie

pe traicetul unor cai reflexe.Interconexiunile dintre nuclei de acelasi fel sau de diferite feluri
,permit un sinergism functional ,respective alternante functionale ale efectorilor;

-originea aparenta, ce reprezinta locul de intrare sau de iesire din encefal .Toti nervii
cranieni isi au originea aparenta pe fata ventrala a trunchiului cerebral.

-traiectul intracranian este calea parcursa de la originea aparenta din encefal si pana la
endobaza craniului ;

-traiectul transcranian-calea parcursa de nerv fie printr-un orificiu al bazei craniului ,fie
printr-un canal;

-traiectul exocranian-calea nervului spre regiunea capului ,gatului ,toracelui si abdomenului;

-distributia periferica realizata prin ramuri colaterale si terminale spre diferite parti somatice
,respectiv viscerale ale capului ,gatului ,toracelui si abdomenului;

-conexiuni la nivelul nucleului sau pe traiectul acestuia ,Acestea explica functiile ,uneori
multiple ,ale unui singur nerv.

Structura cailor conductoare ale n.c. se caracterizeaza prin urmatoarele:

Primul neuron al cailor motorii ,eferente ,este localizat in portiunea inferioara a
circomvolutiei precentrale . Prin tractul corticonuclear se formeaza sinapse cu neuronul doi
,aflat in nuclei motori din trunchiul cerebral ,prelungirile acestor neuroni efectueaza inervatia
muschilor striati.
In cazul cailor aferente ,senzitive,primul neuron se afla in ganglionii somatici ai nervilor
cranieni ;al doilea neuron –in nuclei senzitivi ai trunchiului cerebral ;al treilea neuron –in
talamusul optic ,de la care ,prin tractul talamocortical ,ce trece prin treimea posterioara a
bratului posterior al capsule interne ,face legatura cu centrul cortical al analizatorului
sensibilitatii generale din partea inferioara a circumvolutiei postcentrale.
 Pentru caile conductoare eferente,vegetative,primul neuron ,este dislocate in nuclei
vegetative parasimpatici ai trunchiului cerebral ,iar al doilea neuron –in ganglionii vegetative
asezati ,indeosebi ,de-a lungul nervului trigemen .Prelungirile perificerice ale acestui neuron
asigura inervatia parasimpatica a glandelor salivare.

3. Nervul trigemen: date anatomice, funcţia senzitivă, motorie şi vegetativă.

N.trigemen ,perechea a V-a,este un nerv mixt. Contine:

Fibre sensitive de la tegumentele fetei ;
Fibre viscero-aferente generale ,de la mucoasele pe care le inerveaza;
Fibre proprioceptive,de la m.masticatori si ATM;
Fibre motorii ,pentru muschii derivati din primul arc brachial;

Fibrele motorii reprezinta axonii nucleului motor al n.trigemen. Fibrele sensitive sunt
reprezentate de prelungirle neuronilor ganglionului trigeminal (Gasser),localizat pe fata
anterioara a piramidei temporalului ,in impresiunea trigeminala ,denumita “cavum Meckeli”.
Prelungirile central ale celulelor pseudounipolare formeaza un trunchi in forma de con ,care
se termina prin sinapse in celulele celor 3 nuclei : n.mezencephalicus , n.pontinus si n.tractus
spinalis .
N.trigemen iese din encefela la limita dintre pedunculul cerebelar mijlociu prin 2 radacini
_senzitiva si motorie. Radacina senzitiva ,reprezinta totalitatea prelungirilor centrale ale
neuronilor pseudounipolari din ganglionul trigeminal . Radacina motorie trece pe dedesubtul
ganglionului trigeminal ,fara nici o conexiune cu neuronii localizati in el si se ataseaza
exclusive n.mandibular ,cu care se contopeste in dreptul orificiului oval sau putin mai jos de
el.
De la n.trigemen pornesc 3 ramuri :I-r.oftalmica (inerveaza 1/3 superioara a fetei ); II-
r.maxilara(inerveaza 1/3 medie a fetei);
III-r.mandibulara(inerveaza 1/3 inferioara a fetei si inervatia motorie a m.masticatori);

N.oftalimic realizeaza inervatia globului ocular ,glandei lacrimale ,sacului lacrimal ,tunicii
mucosae a labirintului etmoidal si sinusurilor frontal si sfenoid ,pielea si conjunctiva pleoapei
superioare ,dorsul nasului si fruntii .
Aceasta ramura se desprinde de la partea medial a ganglionului trigeminal ,fiind cea mai
subtire din cele 3 ramuri ale trigemenului. Inainte de a patrunde in orbita prin fisura orbitala
superioara ,n.oftalmic se imparte in ramuri : n.lacrimal , n.frontal si n.nazociliar.

N.lacrimal ,trece de-a lungul peretelui lateral al orbitei si se indreapta spre glanda lacrimala
.Inainte de a perfora glanda lacrimala ,nervul primeste o ramura comunicanta de la
n.zigomatic . Ramurile terminale ale n.lacrimal inerveaza pielea si conjunctiva unghiului
lateral al ochiului si glanda lacrimala.

N.frontal ,trece pe sub peretele superior al orbitei si inainte de a iesi din orbita se imparte in
2 ramuri terminale : N.supraorbital (inerveaza pielea fruntii)
N.supratrohlear (se termina in pielea radacinii nasului ,portiunii
inferioare a fruntii ,in pielea si conjunctiva palpebrei superioare din regiunea unghiului medial al
ochiului) ;

N.nazociliar ,trece pe dedesubtul m.drept superior ,trimitand urmatoarele ramuri:

-n.etmoidali anterior si posterior (inerveaza mucoasa labirintului etmoidal)

-ramuri nazale (inerveaza mucoasa portiunii anterioare a cav.nazale)

-n.ciliari lungi (tunica si sclera vasculara a ochiului)

-n.intratrohlear (unghiul medial al ochiului si radacina nasului)

-ramura comunicanta cu gangilonul ciliar ;

Nervul maxilar ,inerveaza mucoasa gingivala si dintii superiori ,pielea nasului , a pleoapei
inferioare ,a buzei superioare ,obrajilor si regiunii temporale ,tunica mucoasa a boltii palatine ,a
buzei superioare ,a cavitatii nazale ,a sinusului maxilar si obrajilor .

N.maxilar se desprinde de la ganglionul trigeminal ,se indreapta inainte ,paraseste cavitatea

craniului prin orificiul rotund si patrunde in fosa pterigopalatina ,unda se imparte in 3 ramuri :
n.zigomatic ; n.infraorbital ; n.pterigopalatini;

N.zigomatic ,se desprinde de la n.maxilar si trece in orbita prin fisura orbital inferioara. In
orbita trimite ramura comunicanta spre glanda lacrimala .Apoi n.zigomatic patrunde in orificiul
zigomatico-orbital si trimite 2 ramuri terminale ale sale :

1)Ramura zigomaticotemporala (inerveaza pielea reg.temporale si a unghiului lateral al

ochiului);

2)Ramura zigomaticofaciala (inerveaza pielea pometilor obrazului);

N.infraorbital ,patrunde in orbita prin fisura orbital inferioara ,strabate santul si canalul
infraorbital si iese prin orificiul infraorbital pe fata anterioara a maxilei in fosa canina,unde da un
set de ramuri terminale :

-ramurile palpebrala inferioare (inerveaza pielea si conjunctiva pleoapei inferioare);

-ramurile nazale externe

-ramurile labiale superioare;

In santul si canalul infraorbital ,de la acest nerv pornesc ramurile alveolare superioare anterioare
si medii ,care formeaza plexul dentar superior.

Ramurile alveolare superioare posterioare ,in nr. de 2 ,se desprind de la n.infraorbital in fosa
pterigopalatina ,coborand spre tuberozitatea maxilara ,patrunzand in orificiile alveolare ale
acesteia.

N.mandibular ,o ramura mixta .Inerveaza dintii si gingia mandibulara ,pielea reg.temporale

,parotidomaserica si bucala ,buza inferioara ,o parte din pavilionul urechii ,muschii masticatori si
mucoasa portiunii anterioare a limbii si a planseului cavitatii bucale. Nervul mandibular ia
nastere la nivelul cavitatii trigeminale prin 2 radacini : una senzitiva ,voluminoasa ,care se
desprinde din ganglionul trigeminal ; si o radacina motorie situata inferior de precedenta.

Nervul mandibular paraseste cavitatea craniana prin orificiul oval si ajunge in fosa
infratemporala ,plasandu-se intre cei 2 m.pterigoidieni.

Da urmatoarele ramuri motorii :

n.maseter;n.temporali profunzi ;n.pterigoidieni lateral si medial ;n.muschiului tensor al valului

palatin ;m.tensor al timpanului ;

Ramurile senzitive sunt:

1)Ramura meningeala-inerveaza pahimeningele encefalului in regiunea fosei mediale a craniului;

2)Nervul bucal-inervatia pielii si mucoasei bucale ,adiacente m.buccinator;

3)N.auriculotemporal –inervatia meatului acustic auricular si regiunii temporale ;In regiunea

parotidomaseterica ,acest nerv da urmatoarele ramuri :

n.meatului acustic extern ;

ramuri pentru membrana timpanului ;

ramuri parotidiene ;

ramuri comunicante cu n.facial;n.auriculari anteriori ;

n.temporali superficiali ;

ramuri ganglionare pentru ganglionul otic;

4)Nervul alveolar inferior-cea mai voluminoasa ramura a n.mandibular

In nastere in fosa infratemporala ,coboara intre muschii pterigoidieni ,patrunde in canalul

mandibular prin orificiul mandibular si paraseste acest canal prin orificiul mentonier.La nivelul
canalului mandibular n.a.i. formeaza plexul dentar inferior ,de la care se desprinde : ramuri
dentare inferioare ,ramuri gingivale inferioare ,nervul mentale

In traiectul sau da urmatoarele ramuri :

n.milohioidian;

n.lingual (inerveaza mucoasa portiunii anterioare a planseului cav.bucale si a gingiei

mandibulare )

4.Patologia nervului trigemen. Clasificare

Deosebim 2 forme de nevralgii :esentiala (primara) si simptomatica(secundara).

Nevralgia trigeminala esentiala se manifesta prin dureri violente in forma de junghiuri pe

traiectul nervului trigemen. La debutul bolii durerile sunt proiectate numai pe o ramura a
nervului trigemen, mai tarziu se raspandesc pe o jumatate de fata si de fiecare data incep din una
si aceeasi regiune (trigger zone). Pe parcursul crizelor paroxistice de durere partea afectata a fetei
devine roza. in timpul crizelor in hemifata respectiva apar hiperhidroza, hipersecretie lacrimala
nazala si salivara.

Nevralgia simptomatica se caracterizeaza printr-un caracter mai violent al durerii,avand un

caracter mixt :atit paroxistica ,cat si constanta.

5.Structura anatomică-funcţională a nervului facial. Examenul clinic al nervului facial.

Nervul facial este un nerv ce contine fibre nervoase sensitive,motore si vegetative parasimpatice
.

Fibrele motore reprezinta axonii nucleului motor ,localizat in punte.

Fibrele sensitive constituie prelungirile celulelor pseudounipolare localizate in ganglionul

genicular.Acest ganglion este localizat la nivelul genunchiului canalului nervului facial al
piramidei temporalului.

Fibrele preganglionare parasimpatice pornesc de la cei 2 nuclei vegetative ai facialului: nucleul

salivator superior si nucleul lacrimal.Totalitatea fibrelor nervoase senzitive gustative si a fibrelor
vegetative destinate glandelor submandibulare ,sublinguale ,palatine ,bucale ,labiale si glandelor
varfului limbii alcatuiesc N.Intermediar.

Nervul facial iese din encefal la nivelul santului bulbopontin ,intre olivele bulbare si pedunculii
cerebelari inferiori.De aici el patrunde prin meatul auditiv intern in grosimea stancii temporalului
,in canalul facial si paraseste craniul prin orificiul stilomastoidian.

Nervul cranian ,topografic are 3 portiuni : o portiune intracraniana,o portiune intrapietroasa si

una extrapietroasa.

La nivelul portiunii intracraniene n.facial nu trimite ramuri.N.facial ,portiunea lui intermediara si

n.vestibulo-cohlear strabat impreuna spatial subarahnoidian ,mergand inainte si lateral si patrund
in meatul acustic intern. In interiorul meatului au loc anastomose intre n.intermediar si portiunea
vestibulara a n.vestibulo-cohlear.

In portiunea a doua ,de la n.facial pornesc 4 ramuri :

1)N.pietros mare –nerv parasimpativ,ce ia anstere la nivelul genunchiului n.facial si apare pe fata
anterioara a piramidei prin hiatul canalului pietros mare .Trecand prin santul cu acelasi nume
,nervul ajunge in gaura rupta,de unde patrunde in canalul pterigoid si impreuna cu n.pietros
profund formeaza nervul canalului pterigoid.

2.Coarda timpanului ,nerv mixt constituit din fibre gustative de la 2/3 anterioare a limbii,fibre
sensitive de la o zona a mucoasei linguale si fibre parasimpatice preganglionare din nucleul
salivator superior.

3.N.scaritei ,nerv motor ,ce inerveaza m.scaritei din cavitate urechii medii ;
4.Ramura comunicanta cu nervul glosofaringian,cotine fibre parasimpatice si contribuie la
formarea plexului timpanic.

Dupa iesirea din canalul facial ,portiunea a treia ,n.facial trimite ramuri musculare:

n.auricular posterior

ramura digastrica

ramura stilohioidiana

Ramurile terminale extraietroase ale n.facial patrund in glanda parotid si anastomozand intre ele
,formeaza plexul intraparotidian ,constituit din fibre motorii.Din acest plex iau nastere: ramuri
temporale ;ramuri zigomatice ;ramuri bucale ;ramura marginala a mandibulei ;ramura cervicala.

Nervul intermediar asigura inervatia senzitiva a meatului acustic extern ,inervatia gustative a 2/3
anterioare a limbii si a palatului moale si inervatia secretorie a glandei submandibulare
,sublinguale ,nazale si lacrimale. .

Examenul clinic al n.facial cuprinde examenul motilitatii fetei ,a sensibilitatii ,al reflexelor ,al
gustului si functiilor secretoare ale glandelor salivare si lacrimale.

Examenul motilitatii fetei se face atit in stare de repaus ,cat si in miscare;

Examenul reflexelor :

Reflezul nazopalpebral –se percuta radacina nasului .Raspunsul consta in inchidere pleoapelor ;

Reflexul opticopalpebral-excitatie brusca luminoasa a ochilor.Raspunsul consta in inchiderea

ochilor;

Reflexul cornean-se examineaza prin atingerea globului ocular cu o vata efilata.Raspunsul consta
in clipire.

Reflexul suptului;

Examenul sensibilitatii fetei

Sensibilitatea gustative- se analizeaza 4 gusturi de baza in concentratii :1%-amar ;0,2%-acru;1%-

dulce;0,5%-sarat; Aceste substante sub forma de solutii se aplica cu un tampon de vat ape
marginea limbii ,in cele 2/3 anterioare ,rugand bolnavul sa numeasca gustul.

Examinarea functiei vegetative parasimpatice-lacrimarea ,salivatia ,vasodilatatia;

6.Pareza /paralizia facial “de tip central” şi “de tip periferic”. Cele mai frecvente maladii
însoţite de manifestări clinice de suferinţă a nervului facial.
Afectarea neuronului motor central (leziuni emisferice, capsulare, pedunculare), însoţită de
pierderea comenzilor de motilitatea asupra neuronilor motori periferici din nucleul nervului
facial va determina instalarea paraliziei/parezei faciale de tip “central”, care se caracterizează
prin:
1. Interesarea mai ales a musculaturii adiacente ramurii cervicofaciale a nervului:
- şanţul nazogenian de partea paralizată este şters;

- gura întreagă apare deviată spre partea sănătoasă;

- comisura gurii de partea bolnavă este situată mai jos faţă de partea sănătoasă;

- semnul paletei pozitiv;

- bolnavul nu poate sufla drept în faţa lui, nereuşind să stingă un chibrit ţinut de către examinator
într-un punct fix, înaintea bolnavului;

- bolnavul nu poate pronunţa corect labialele (b, p, m);

- în timpul masticaţiei alimentele scapă printre buzele părţii paralizate;

- semnul Babinski pozitiv.

2. Apariţia în mod obişnuit de aceeaşi parte cu o hemiplegie sau hemipareză, iar dacă leziunea
este în emisfera stângă, asociindu-se şi tulburări afazice.

3. Manifestările clinice sunt situate din partea opusă focarului de alteraţie.

Lezarea neuronului motor periferic (începând cu nucleul nervului facial şi terminând cu
joncţiunea neuro-musculară) va fi însoţită de pareză/paralizie facială de tip “periferic”, căreia îi
sunt proprii:
1. Lezarea globală a musculaturii hemifeţei cu toate manifestările proprii acestei suferinţe:
- asimetria feţei;

- lagoftalmie.

- semnul Negro pozitiv;

- pliurile hemifrunţii paralizate sunt şterse comparativ cu cele ale hemifrunţii sănătoase, care sunt
marcate;

- şanţul nazogenian de partea paralizată este şters,

- gura întreagă apare deviată spre partea sănătoasă;

- comisura gurii de partea bolnavă este situată mai jos faţă de partea sănătoasă;

- de partea bolnavă clipitul lipseşte;

- semnul Charles Bell pozitiv;

- semnul Souques pozitiv;

- semnul Dupuy-Dutemps şi Gestan pozitiv;

- semnul Révillod pozitiv;

- la invitaţia de a încreţi fruntea, se observă că în jumătatea bolnavă nu apar pliurile frunţii;

- în cazurile de deficit motor incomplet examinatorul opunându-se mişcărilor de încreţire a
frunţii sau închidere a ochilor bolnavului constată că forţa este mai redusă de partea bolnavă;

- semnul paletei pozitiv;

- bolnavul nu poate sufla drept în faţa lui, nereuşind să stingă un chibrit ţinut de către examinator
într-un punct fix, înaintea bolnavului;

- bolnavul nu poate pronunţa corect labialele (b, p, m);

- în timpul masticaţiei alimentele scapă printre buzele părţii paralizate;

- semnul Babinski pozitiv;

- la explorarea reflexului nazopalpebral se observă că clipitul lipseşte de partea bolnavă;

- la explorarea reflexului opticopalpebral închiderea ochiului de partea bolnavă nu se produce;

- la explorarea reflexului cohleopalpebral: închiderea ochiului de partea bolnavă este deficitară.

- la explorarea reflexului cornean în partea bolnavă se reproduce semnul Charles Bell.