Sectiune

In Figura 9. am detaliat mai bine modulul fazei. Acesta contine bornele intrare si iesire, solenoidul cu rol
de protectie la scurt-circuit si depasirea amperajului de 10 Amperi, acesta fiind calibrat pentru 10
Amperi, pantograful de cuplare dar si alte elemente pe care le-am notat cu cifre si le voi descrie separat:

1) este o componenta din cupru care are rol de absorbire a caldurii scanteior si flamelor produse
in timpul unui scurt-circuit. Acesta componenta se mai numeste si paraflama . In continuitatea sa
se afla canalele de racire care conduc aerul la camera de stingere a arcului.

2) este camera de stingere a arcului, are rolul de stingere a arcurilor produse la scurt-circuit sau
deschidere in sarcina mare. Este de grosimea adecvata unui MCB monopolar.

3) un “geam” protector realizat din policarbonat termorezistent care protejeaza carcasa de

caldura produsa de arcul electric care merge catre camera de stingere a arcului. ( remarc faptul ca
timpul in care se produce, transmite si stinge un arc electric este de cateva zeci de milisecunde )

4) reprezinta parghia de actionare a bimetalului, aceasta declanseaza sistemul de parghii de

actionare cand bimetalul se incalzeste pana se deformeaza.

5) este arcul si surubul de calibru al bimetalului.

6) Bareta BIMETAL, la supra-incalzirea circuitului aceasta se deformeaza curbandu-se in

partea opusa arcului de calibru si actioneaza pantograful.
Am demontat un intreruptor automat bipolar intr-un modul de marca EATON seria Moeller , pe scurt
fostul Moeller . Am ales unul de 16 Amperi . In seria de produse moeller acesta face parte dintr-o sub-
serie numita X-pole . In Figura 1 voi prezenta intreruptorul ales , pe acesta voi remarca polarizarea fazei
si a nulului facuta si de producator.

In Figura 2 am remarcat pe laterala MCB-ului schema de aparat care este foarte importanta si niturile pe
care le voi reteza pentru demontare .
In Figura 3 am pozat modul in care am desfacut niturile , le-am retezat capul inflorit cu
bormasina data pe turatie mare fara percutie si dotata cu spiral de metal de 2,5 mm.

In Figura 4 este MCB-ul dupa ce am terminat de retezat capetele niturileor si dupa care le-am
scos impingandu-le cu un cui , inainte am curatat bine de span MCB_ul , este foarte taios , acum
urmeaza sa il dezasamblez cu grija.

Acum sa vedem MCB-ul :

In Figura 6 este MCB-ul cu prima carcasa demontata sub care se afla modulul de faza.

Acesta se poate demonta numai in ordinea: de la faza spre nul. In mijlocul pozei am pus agrafa
de prindere. Elementele indicate cu dunga vernil sunt componente comune pentru ambele
circuite de faza si nul care trec prin MCB. Solenoidul exista doar pe faza si este de marimea
unuia dintr-o siguranta monopolara . Acesta este calibrat de 16 Amperi . Excluzand solenoidul si
elemntele comune toate celelalte piese sunt pe jumatate in grosime fata de cele dintr-un MCB
monopolar.
In Figura 7 am pozat intreruptorul pus in picioare , intre suruburile bornei se vede o parte de
plastic cu o forma asemanatoare unei clepsidre , aceea este decat o bucata din izolatorul dintre
modulul de faza si cel de nul .

Figura 8 reprezinta MCB-ul cu toate modulele demontate . In poza am remarcat cateva

componente cu cifrele 1,2 si3 acestea repezentand:
1 este camera de stingere a arcului din modulul fazei .

2 este arcul care tine in tensiune (mecanica) pantograful modului de faza.

Iar 3 este parghia de actionare a bimetalului .

Pe modulul comun am marcat cateva componente cu buline rosii , acesta insemnand piese care
apartin numai modului de faza : surub si arc de calibru , parghie bimetal solenoid si celelalte
doua . Modulul pentru Nul il analizam separat

In Figura 9 este reprezentat modulul de nul care are si rol de suport pentru piesele comune si
celelalte carcase avand peretii laterali din fata cei mai inalti. Din nou am marcat cu dungi vernil
componentele comune.

Bara de transimie*) face transmiterea miscarii de la maneta la sistemul de parghii de actionare al

pantografelor in mod sincron. Bornele sunt elemante intalnite si pe modulul de faza si pe cel de
nul .

Canelele de aerisire au rolul de a permite aerului sa intre si sa raceasca lamelele metalice ale
camerei de stingere a arcului . In cazul MCB bipolar intr-un modul exista camera de stingere a
arcului atat in partea modului de faza cat si in cea a celui de nul.
Figura 10 reprezinta cateva piese esentiale detasate de modulele izolatoare .

Parti conductoare din curpu *) sunt componente realizate din palt-band de cupru care au rolul de
a face legatura intre piesele din interiorul MCB-ului.

Borna este compusa din cama patrata si surub , este universala pentru ambele module .

Sa vedem si schema aparatului ,este desenata de mine in programul “Paint” dar este realizata
fidel dupa cea de pe aparat:
In schema este reprezentat aparatul ca mod de functionare si legare . Cu cifre impare se
marcheaza intrarea pe acestea . Cu litera “N” este marcat modulul de nul . Este oblibatorie
respectarea polarizarii acesteia , deoarece pe modulul de nul nu se afla decat camera pentru
stingerea arcului si pantograful de decuplare . Daca faza este trecuta prin acest modul in cazul
unui scurt-circuit sau suprasarcini neexistand solenoid sau bimetal acesta se va incalzi si va lua
foc , fie circuitul sau intreruptorul , asadar este foarte important ca faza sa treaca prin modulul
sau de regula notat cu cifre sau cu litera “F” pentru limba Romana si Germana si “L” pentru
limba Engleza. In general notatia este cu cifre . Modulul de nul …foarte simplu cu litera N.
Exista o neconcordanta intre schema si aparat : pe schema producatorul nu deseneaza simbolul
camerei de stingere a arcului ( acel “X” mai jos de cifra 1) si pe modulul de nul , desi acesta
exista .

Recomand sa se respecte si intrarile pe modul marcate cum am spus cu cifre impare , pe partea
de intrare in MCB se afla partea fixa cu solenoidul . Pe iesire cea mobila cu pantograful , de
regula este bine sa ramana sub tensiune cea fixa .

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE : Un mare avantaj al MCB bipolar intr-un modul este spatiul
foarte mic care il ocupa in tablouri , de un singur post intr-un tablou modular . Acum imi expun
parerile personale : Eu nu recomand utilizarea acestor tipuri de MCB-uri in tablourile casnice si
in general unde este nevoie de un amperaj mai mare de 16 Amperi . Aceste MCB le consider
ideale pentru realizearea sistemelor de automatizare sau atunci cand intr-un tablou nu mai exista
loc pentru MCB bipolar in doua module si este necear utilizarea unui nou circuit . Un dezavantaj
major il constituie distanta foarte mica dintre bornele acestuia . In cazul in care acest MCB nu ar
reactiona la suprasarcina si se produce incalzirea excesiva a circuitului , plasticul carcasei se
poate topi mai rapid decat la unul in doua module si exista un risc mai mare de scurt-ciruit in
cazul in care MCB se topeste si “colapseaza” . In bornele acestui tip de MCB intra doar
fire pana la 10 mm patrati , timp ce intr-un MCB bip. in doua module permite fire pana la 16
mm patrati . Distanta mai mare intre borne inseama risc scazut de scrut-circuit. Pe instalatii sub
10 Amperi acestea sunt ideale si nu se merita achizitionarea de MCB bip. in doua module . Insa
cand montez un circuit de mai mult de 10 A nu mai utilizez acest model . Acest tip bipolar intr-
un modul serie a Moeller este denumit de producator PLN. Se produce cu trepte de amperaj
incepand de la 2 amperi pana la 40 Amperi . Un MCB bip. in doua module incepe de la 2 Amperi
si ajunge pana la 63 Amperi . Remarc si culoarea manetei care indica amperajul sigurantei .
Gri=16Amperi . Initial si eu am crezut ca aceste culori erau ale brandului cu pricina, insa am
observat ca toti producatorii coloreaza si spatele fuzibililor cu aceste culori cum ar fi urmatoarele
:

Roz= 2A , Maron= 4A , Verde= 6A, Rosu= 10A , Gri= 16A, Albastru= 20A,

Galben= 25A etc.

 LISTA DE TERMENI SI CUVINTE CHEIE
http://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/AUXILIAR-CURRICULAR-Lucrator-
i53.php

arc electric descarcare electrica produsa la separarea contactelor mobile de cele

fixe
bara conductor neizolat de sectiune relativ mare, folosit la constructia
masinilor si aparatelor electrice si instalatiile electrice
bobina element de circuit electric format din spire conductoare inseriate si
care produce un camp magnetic
aparat electric care produce un sunet intermitent caracteristic si este
buzer (buzar)
folosit ca organ de apel in telefonie
conductor corespunzator uneia dintre fazele R, S, T ale unui sistem
conductor de faza
trifazat
conductor de nul de conductor utilizat pentru alimentarea receptoarelor monofazte
lucru
conductor de nul de conductor utilizat pentru legarea partilor rmetalice care ar putea
protectie ajunge sub tensiune in mod accidental
contact la care piesele de contact nu se desfac in timpul functionarii,
contact alunecator dar se deplaseaza una fata de cealalta, una dintre piese alunecand
peste cealalta
contact amovibil contact care se inchide si se deschide in timpul functionarii pentru a
stabili si intrerupe curentul electric
contact electric  legatura electrica intre doua piese sau elemente conductoare,
realizata prin atingere

 piesa care serveste la stabilirea unui contact electric

 ansamblu din doua piese metalice prin a caror atingere se

stabileste conductia intr-un circuit electric
contact normal (la contactoare si relee) contact deschis cand bobina
deschis electromagnetului de actionare nu este sub tensiune
(la contactoare si relee) contact inchis cand bobina
contact normal inchis
electromagnetului de actionare nu este sub tensiune
contact permanent contact la care piesele de contact nu se desfac in timpul functionarii
curent slab curent de mica intensitate
forta portanta  forta necesara pentru a desprinde armatura mobila a unui
electromagnet

 forta maxima pe car o dezvolta un electromagnet

 (al unui electromagnet) spatiul de aer care se afla intre armatura
fixa si armatura mobila
intrefier
 (al unei masini electrice) spatiul de aer dintre stator si rotor
masa corp metalic masiv la care se leaga electric punctele unei retele,
 masini sau aparat electric pentru a evita supratensiunile dintre aceste
puncte sau dintre ele si corpul masiv
miez lamelar miez magnetic executat din tole
parte a unui circuit magnetic executat din otel masiv sau lamelar,
miez magnetic
inconjurat de o infasurare electrica
dispozitiv electronic pentru transformarea energiei electrice cu o
anumita forma a tensiunii si curentului in energie electrica de alta
mutator
forma, fara ca in procesul acestei transformari sa intervina vreo faza
intermediara de transformare in energie de alta natura
nul de lucru punct comun intr-un circuit la care sunt conectate mai multe
conductoare
nul de protectie punct al unui circuit legat la priza de pamant
redresare transformarea energiei electromagnetice de curent alternativ cu
freventa f in energie electromagnetica de curent continuu, cu
frecventa nula
redresor dispozitiv din familia mutatoarelor prin care se realizeaza redresarea
tehnologie specifica de obtinere a unor materiale din pulberi
sinterizare
metalice, prin incalzire si presare
 dispozitiv de semnalizare acustica care emite sunete
intermitente prin lovirea unui mic clopot cu un ciocanel
sonerie
 butonul cu ajutorul caruia se inchide si se intrerupe circuitul
electric al unei sonerii electrice
sonerie electrica sonerie al carei ciocanel este actionat de un electromagnet
supraincalzire incalzire peste limita obisnuita
FISA DE LUCRU

Instalatii de iluminat