Program SPECIAL PUBLICITATE

Ziarul apare
în 23-24 ianuarie 2018 - ediþie comunã.
În data de 23 ianuarie 2018
– program 8.00-16.00.
În data de 24 ianuarie 2018
– program 10.00-16.00.

marþi-miercuri, 23-24 ianuarie 2018 • anul XXIX, nr. 8254 • ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 2 lei

Hora Unirii
Hai sã dãm mânã cu mânã
Cei cu inima românã,
Sã-nvârtim hora frãþiei
Pe pãmântul României!
Iarba rea din holde piarã!
Piarã duºmãnia-n þarã!
Între noi sã nu mai fie
Decât flori ºi omenie!
Mãi muntene, mãi vecine,
Vinã sã te prinzi cu mine
ªi la viaþã cu unire,
ªi la moarte cu-nfrãþire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi ºi la durere.
Unde-s doi, puterea creºte
ªi duºmanul nu sporeºte!
Amândoi suntem de-o mamã,
De-o fãpturã ºi de-o seamã,
Ca doi brazi într-o tulpinã,
Ca doi ochi într-o luminã.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartã-n lume.
Eu þi-s frate, tu mi-eºti frate,
În noi doi un suflet bate!
Vin’ la Milcov cu grãbire
Sã-l secãm dintr-o sorbire,
Ca sã treacã drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
ªi sã vadã sfântul soare
Într-o zi de sãrbãtoare
Hora noastrã cea frãþeascã
Pe câmpia româneascã!
Poezia “Hora Unirii”, creaþia lui Vasile
Alecsandri, publicatã pentru prima datã în
1856, în revista “Steaua Dunãrii” a lui Mihail
Kogãlniceanu, a ajuns un imn al Micii Uniri,
care se cântã pe muzica lui Alexandr
Flechtenmacher, în ziua de 24 ianuarie,
când s-au unit Moldova ºi Þara Româneascã,
sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
Consiliul Judeþean Cluj dispune în acest an
de 290.501.020 lei pentru investiþii
Proiectul pentru bugetul
Consiliului Judeþean Cluj pentru
anul 2018 a fost supus dezbaterii
publice, urmând sã fie adoptat în
ºedinþa de la finalul acestei luni.
Bugetul pentru 2018 este mai mare
cu aproape 26 la sutã faþã de 2017.
Reprezentanþii CJ Cluj aratã cã o
mare parte din acest buget va fi
utilizatã pentru funcþionarea
instituþiei ºi a unitãþilor
subordonate. Potrivit datelor
prezentate, în 2018 CJ Cluj va avea
la dispoziþie 1.270.281.730 lei în
condiþiile în care anul trecut
bugetul a fost de 1.008.712.860 lei,
în 2016 de 764.291.450 lei, în 2015
de 744.327.000 lei, iar în 2014 de
854.825.000 lei. Din aceastã sumã,
749.049.020 lei constituie bugetul
local, iar 2.452.390 lei reprezintã
fonduri externe nerambursabile.
Conform proiectului de buget, CJ
Cluj va avea alocaþi pentru
cheltuieli de funcþionare
458.548.000 lei în timp ce la
dezvoltare vor ajunge 290.501.020
lei. Din suma prevãzutã pentru
Ce taxe ºi impozite propune CJ Cluj
pentru anul fiscal 2018
Consiliul Judeþean Cluj
intenþioneazã sã menþinã în mare
parte taxele ºi tarifele pentru anul
fiscal 2018 la nivelul anului 2017.
Potrivit unui proiect de hotãrîre care
va fi suspus dezbaterii în urmãtoarea
ºedinþã a deliberativului, majoritatea
direcþiilor, serviciilor ºi
compartimentele de specialitate din
cadrul CJ Cluj nu au propus
modificãri în privinþa nivelului ºi
structurii taxelor locale. Astfel,
Direcþia Juridicã, Serviciul Relaþii
Publice ºi Direcþia de Administrare
cheltuieli de funcþionare,
19.163.000 lei vor fi acordaþi
învãþãmântului clujean, iar
71.173.000 lei vor susþine
activitatea culturalã. O sumã
importantã de bani va fi alocatã
pentru activitãþile de asistenþã
socialã. Este vorba de 278.582.000
lei. Pentru transporturi sunt
prevãzuþi 38.089.000 lei. Pentru
activitãþi de recreere sunt prevãzuþi
1800.000 lei. Din aceºtia,
1.000.000 lei sunt destinaþi
activitãþilor sportive, 400.000 lei
pentru activitãþi de culturã ºi alþi
400.000 lei la tineret.
Deosebit de interesant este
faptul cã în bugetul pentru 2018,
CJ Cluj a prevãzut suma de
7.430.450 lei pentru restaurarea
Castelului Banffy de la Rãscruci.
Potrivit CJ Cluj, varianta de
buget supusã dezbaterii nu este
definitivã, aceasta putând fi
supusã modificãrilor în funcþie
de propunerile venite de la
cetãþeni.
C. PURIª
executãrii lucrãrilor de construcþii
taxa în sumã de 50 de lei iar pentru
UAT-urile care au încheiat convenþii
conform prevederilor din Legea
50/1991 taxa de 25 lei. Direcþia de
Administrare ºi Exploatare a
a Domeniului Public ºi Privat al la 82 lei la 100 lei ºi a taxei pentru Stadionului Cluj Arena propune
Judeþului Cluj propun aplicarea în avizarea documentaþiei pentru suplimentar faþã de taxele/tarifele
anul 2018 a taxelor ºi tarifelor societãþi comerciale cu capital de practicate în anul 2017 instituirea
practicate în anul 2017. ªi Direcþia stat care se modificã de la 41 lei la unui tarif de utilizare a stadionului
de Urbanism ºi Amenajarea 50 lei. Aceastã direcþie a mai propus pentru evenimente fotbalistice, în
Teritoriului propune pãstrarea instituirea unor taxe speciale speþã Cupa României, care se va
cuantumului taxelor la nivelul celor pentru prestarea serviciilor de percepe de la echipa gazdã în
practicate în anul 2017 cu excepþia cãtre Ghiºeul Unic, compartiment funcþie de Liga în care activeazã,
taxelor pentru avizarea nou înfiinþat. Astfel, pentru astfel: 9000 euro/eveniment
documentaþiei ºi emiterea obþinerea avizelor de specialitate pentru echipele gazdã din Ligile 1
Certificatului de atestare a dreptului de cãtre UAT-urile care au angajate ºi a-2-a ºi 1000 euro/eveniment
de proprietate asupra terenurilor persoane cu responsabilitate în pentru echipele gazdã din Ligile
pentru societãþi comerciale cu domeniul amenajãrii teritoriului, a 3-a ºi a 4-a.
capital de stat care se majoreazã de urbanismului ºi al autorizãrii C.P.

Ctitorul învãþãmântului românesc interbelic

strãduit sã le punã în aplicare de-a lungul

- CONSTANTIN ANGELESCU - mandatelor sale în guvern. Astfel, el vorbea

despre nevoia de a ,,rãspândi cultura pânã în
pãturile cele mai adânci ale poporului nostru,
Proiectul editorial realizat de ziarul Fãclia de Cluj ºi Universitatea ‘’Babeº-Bolyai’’ în dându-se oricui putinþa sã se înalþe pânã acolo unde
contextul celebrãrii Centenarului Marii Uniri continuã cu prezentarea ctitorului munca ºi puterile sale îi permit; punându-se astfel
învãþãmântului românesc interbelic CONSTANTIN ANGELESCU. în evidenþã toate valorile pe care þara le posedã ºi
,,[…] învãþãmântul nostru pânã la Unire, având rezistenþã la toate asalturile, fie dinafarã, fie de care ea se poate folosi”. În opinia lui Angelescu,
patru organizaþiuni deosebite, în cele patru dinãuntru”. Aceste cuvinte simple, dar pline de la fel de importantã trebuia sã fie ºi misiunea ºcolii
provincii alipite, fusese supus unor influenþe semnificaþii, fac parte dintr-o lucrare de bilanþ, româneºti de a contribui cu opere originale la
culturale diferite, care au lãsat urme profunde în publicatã în anul 1940 de Constantin Angelescu, cultura ºi ºtiinþa universalã, fapt ce ar fi dovedit
structura noastrã sufleteascã […]. De aceea, prima cel mai influent ministru al Educaþiei din România maturitatea ºi valoarea culturii autohtone.
problemã culturalã care s-a pus dupã rãzboi a fost întregitã, ºi cel dintâi deþinãtor al acestui CS II dr. Ana- Maria Stan,
unificarea învãþãmântului, ºcoala fiind chematã portofoliu dupã 1918. Muzeul de Istorie al Universitãþii, Direcþia
sã provoace o primenire a sufletelor ºi sã trezeascã Alãturi de necesitatea funcþionãrii unitare, Patrimoniu Cultural Universitar,
ºi conºtiinþa naþionalã la cultura ºi la viaþa ministrul mai identificase alte câteva prioritãþi ale Universitatea Babeº-Bolyai
româneascã, sporind astfel puterile noastre de sistemului de învãþãmânt românesc, pe care s-a continuare în pagina a 4-a

Redacþia ziarului „Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33 (staþiile Agronomia - str. Moþilor)
Micã ºi mare publicitate: • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18
• Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro, 0788-476.727 • reclama@ziarulfaclia.ro, 0788-307.324
2 agenda
TELEFOANE UTILE • Informaþii naþionale: 118932; Digi Cluj: *931
www.ziarulfaclia.ro marþi-miercuri, 23-24 ianuarie 2018

ziar independent de Cluj

editat de
S.C. CASA DE EDITURÃ
NAPOCA SRL
Administratori:

Sãptãmâna Modei de la Paris Radu Vida,

Creaþiile haute couture se vor afla,
dupã încheierea prezentãrilor dedicate
colecþiilor masculine, sub luminile
reflectoarelor în cadrul a peste 30 de
show-uri, pânã joi, la Sãptãmâna Modei
de la Paris, informeazã AFP. Casele de
modã Schiaparelli, Christian Dior ºi
Giambattista Valli se aflã pe afiºul primei
zile, care se va încheia cu un mare bal
“suprarealist” organizat în cursul serii de
casa Dior la Muzeul Rodin din capitala
francezã. În total, 33 de case de modã
din 10 þãri sunt prezente în acest
program prestigios dedicat prezentãrilor
haute couture, un element specific
modei pariziene. Sezonul actual
marcheazã revenirea în aceastã
industrie a creatorului de modã francez
Christophe Josse, care ºi-a înfiinþat
propriul brand în 2006 ºi a prezentat
colecþii pânã în 2013. Renumit pentru
stilul sãu simplu ºi neoclasic, cu o gamã
cromaticã sobrã, acest stilist s-a orientat
apoi spre pret-a-porter, semnând un
parteneriat cu un grup chinez ºi lansând
colecþii de genþi ºi poºete, dar ºi rochii
de mireasã pentru casa Cymbeline.
Christophe Josse, fost angajat al casei
Torrente, cu care a colaborat aproape
15 ani, va reveni sub luminile
Livia Pop
ORC Cluj: J 12/308/1991
• Cod fiscal: RO 204469
• Capital social 98.280 lei
REDACÞIA: Cluj-Napoca,
str. Clinicilor nr. 33,
e-mail: redactia@ziarulfaclia.ro
RADU VIDA
redactor ºef
Tel.: 0788.23.28.24
e-mail:raduvida@gmail.com
COSMIN PURIª
redactor ºef-adjunct
Tel.: 0788.23.28.25
e-mail: cosminpuris@yahoo.com
• SECRETARIAT:
Tel.: 0264.59.16.81
reflectoarelor cu un show care va avea din acest an conþine ºi o serie de invitaþi • PUBLICITATE
loc joi, în ultima zi dedicatã colecþiilor speciali, care nu beneficiazã însã de • MICA PUBLICITATE
Str. Clinicilor nr. 33
haute couture. Mai multe case de modã statutul oferit de marca “haute couture”. orar (L-V: 8-18, D:15-18)
beneficiazã de marca “haute couture”, Sãptãmâna modei haute couture de la Tel./fax: 0264.45.07.07
protejatã juridic, care desemneazã Paris coincide cu debutul unei expoziþii Gina Ivaºcu
crearea unor colecþii de modã realizate ce include 40 de rochii realizate de e-mail: reclama@ziarulfaclia.ro
exclusiv manual ºi respectând anumite Azzedine Alaia, un celebru creator de Tel.: 0788.30.73.24
tipare. Printre acestea se aflã nume de modã de origine tunisianã, decedat în Maria Marchiº
renume din moda internaþionalã, noiembrie 2017 la vârsta de 82 de ani. e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro
precum Chanel, Alexandre Vauthier, Expoziþia, care va rãmâne deschisã pânã Tel.: 0788.47.67.27
Christian Dior, Giambattista Vally, pe 10 iunie, este organizatã în galeria • DIFUZARE:
Givenchy, Jean Paul Gauthier, Margiela renumitului designer, aflatã în cartierul Tel/fax: 0264.59.16.81,
ºi Schiaparelli. Programul prezentãrilor Le Marais din Paris. Florina Oroian
e-mail: difuzare@ziarulfaclia.ro
Tel.: 0788.47.67.30

Adele, Cameron Diaz ºi Jennifer Lawrence, • CONTABILITATE:

Tel.: 0264.59.73.07
Borbely Elena
printre vedetele participante la Marºul Femeilor din SUA e-mail: conta@ziarulfaclia.ro
• SUBREDACÞIA TURDA:
Artista britanicã Adele a mãrºãluit Albã, informeazã Press Association. importanþi oameni din viaþa mea au fost Tel.: 0737.02.35.77
alãturi de actriþele Cameron Diaz ºi Cântãreaþa a distribuit o pozã pe întotdeauna femei. Familia mea, • SUBREDACÞIA DEJ:
Jennifer Lawrence la al doilea Marº al Instagram alãturi de cele douã actriþe, prietenii mei, profesorii mei, colegii mei Tel./fax: 0264.21.60.75
Femeilor, organizat sâmbãtã în mai sub care a postat un omagiu emoþionant ºi idolii mei. Sunt fascinatã de toate
Redactori:
multe oraºe americane, la un an de la adresat femeilor care au jucat un rol femeile din viaþa mea. Le ador ºi am
Cristian Focºanu – SPORT
investitura lui Donald Trump la Casa important în viaþa sa. “Cei mai nevoie de ele din ce în ce mai mult pe zi
Tel.: 0788.47.67.28
ce trece”, a subliniat artista. “Sunt atât
de recunoscãtoare cã sunt femeie, nu aº Viorel Dãdulescu – ECONOMIC
schimba asta pentru nimic în lume”, a Tel.: 0788.23.28.09
continuat Adele, înainte de a adãuga cã e-mail: v.dadulescu@ziarulfaclia.ro
sperã sã nu fie definitã doar prin genul Monica Tripon – SOCIAL
sãu, ci prin contribuþia sa la lume, prin Tel.: 0788.30.79.86
capacitatea sa de a iubi ºi de a avea
empatie. ªi alte vedete de la Hollywood, Demostene ªofron
precum Scarlett Johansson, Eva CULTURÃ, SPORT
Longoria ºi Viola Davis, au participat în Tel.: 0723.66.08.42
week-end la manifestaþii care marcheazã Cosmin Puriº – POLITIC;
un an de când peste un milion de Tel.: 0788.23.28.25
persoane din întreaga lume au ieºit în
Adriana Stupar –
stradã în prima zi petrecutã de Trump
POLITIC/ADMINISTRAÞIE
la Casa Albã. Acest ultim marº are loc în
Tel.: 0788.47.67.26
contextul în care numeroase vedete de
la Hollywood ºi din alte domenii sunt Horea Petruº
denunþate pentru comportamentul lor secretar de redacþie;
abuziv faþã de femei, ca urmare a Tel./fax: 0264.59.16.81;
miºcãrii Me Too. 0788.23.28.08
Tehnoredactori:
Valentin Penþa
Acupuncturã, Alergologie, Boli infecþioase, Cardiologie, Cardiologie pediatricã, Chirurgie, Dermatologie, Dermatocosmeticã, Diabet-Nutriþie-Obezitate-Boli Viorel Popa
Metabolice, Ecografie generalã ºi specialã, EEG/EMG, Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie, Hematologie, Medicinã Internã, Nefrologie,
Neurochirurgie, Neurologie, Neuropsihiatrie pediatricã, Obstetricã-Ginecologie, Oftalmologie, ORL, Ortopedie, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Recuperare
medicalã, Reumatologie, Investigarea tulburãrilor de somn, Urologie
Dr. Wargha Enayati Profesor Dr. N. Hâncu
Preºedinte Preºedinte
Grupul Regina Maria Policlinica Regina Maria Cluj
Doamnelor ºi Domnilor,
Policlinica ºi Centrul de Recuperare ºi Fizioterapie Regina Maria Cluj
(fostul Centru Medical Unirea) Policlinica Pasteur Str. Louis Pasteur nr. 24, Cluj-Napoca,
vã oferã o largã gamã de servicii performante în majoritatea specialitãþilor medicale. e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701
Consultaþiile sînt asigurate de specialiºti renumiþi, foarte mulþi fiind cadre didactice la Medicina Muncii Str. Sextil Puºcariu nr. 2, Cluj-Napoca
Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Iuliu Haþieganu”. Investigaþiile se efectueazã cu e-mail: office2.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701
aparaturã modernã de ultimã generaþie. Policlinica Muzeului Str. Sextil Puºcariu nr. 2, Cluj-Napoca,
În situaþii speciale apelãm la colaborãri cu Centre Medicale de prestigiu din Europa ºi SUA. e-mail: office3.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701
Departamentul de Medicina Muncii completeazã în mod strãlucit capacitatea Centrului.
Punct de recoltare Mihai Viteazu Str. I.P. Voiteºti nr. 2-4, Cluj-Napoca,
Filozofia noastrã: “ZI DE ZI, CU EXCELENÞÔ e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

ABONAMENTE:
Preþul unui abonament la ziarul “Fãclia” este de: • 25 lei/lunã (+ taxe poºtale) pentru persoane fizice / • 35 lei/lunã (+ taxe poºtale) pentru persoanele juridice.
• S.C. DONATH MEDIA S.R.L. – Tel. 0741.627.075 (pânã în penultima zi a lunii pentru luna urmãtoare); • Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal de care aparþineþi
(în perioada 1-23 a fiecãrei luni); • Serviciul Difuzare “Fãclia”: str. Clinicilor nr. 33 (pânã în penultima zi lucrãtoare a lunii).
 roza vânturilor 3
Ziarul nostru foloseºte ºtiri furnizate de agenþia
marþi-miercuri, 23-24 ianuarie 2018 de presã AGERPRES www.ziarulfaclia.ro

Serghei Lavrov acuzã SUA cã încurajeazã Oxfam atenþioneazã

cu privire la creºterea
separatismul kurd decalajului
AFP Muncitorilor din Kurdistan (PKK), dintre bogaþi ºi sãraci
care din 1984 desfãºoarã un rãzboi Reuters
ªeful diplomaþiei ruse, Serghei de gherilã împotriva autoritãþilor
Lavrov, a acuzat SUA cã încurajeazã turce. Pentagonul a dat asigurãri cã Patru din fiecare cinci dolari din averea
separatismul kurd prin proiectul lor nu este vorba de “o nouã armatã”, ci generatã pe plan global în 2017 au ajuns în
de a antrena o “forþã” compusã în doar de un antrenament al “forþelor buzunarele celor mai bogaþi 1% dintre
special din combatanþi kurzi în locale de securitate”. Totodatã, oameni, iar jumãtatea cea mai sãracã a
nordul Siriei. “Washingtonul a Serghei Lavrov a anunþat luni cã omenirii nu a primit nimic, relevã un raport
încurajat ºi continuã sã încurajeze în reprezentanþi ai kurzilor au fost al organizaþiei de caritate Oxfam.
mod activ aspiraþiile separatiste ale invitaþi la Congresul pentru pace în Raportul, care apare în ajunul reuniunii
kurzilor: fie americanii nu înþeleg Siria, prevãzut sã aibã loc la 30 anuale a Forumului economic mondial de la
situaþia, fie este vorba de o provocare ianuarie în staþiunea balnearã rusã Davos, scoate în evidenþã un sistem global
în deplinã cunoºtinþã de cauzã”, a Soci, în pofida reticenþelor exprimate care îi recompenseazã pe superbogaþi ºi îi
declarat Lavrov, calificând proiectul de Turcia în legãturã cu acest subiect. neglijeazã pe sãraci.
privind înfiinþarea unei forþe a “Nu încape nicio îndoialã cã rolul Potrivit documentului, cei 3,7 miliarde cei
coaliþiei internaþionale drept kurzilor în procesul ulterior de mai sãraci locuitori ai planetei nu au constatat
“ingerinþã grosierã în afacerile reglementare politicã trebuie nicio creºtere în plan financiar în 2017, în
interne” ale Siriei. Coaliþia garantat”, a declarat Lavrov. “Din timp ce 82% din averea generatã în economia
internaþionalã antijihadistã condusã acest motiv, reprezentanþi kurzi au mondialã s-au dus la cei mai bogaþi 1%.
de Washington a anunþat cã va fost incluºi pe lista sirienilor invitaþi Acest lucru “aratã cã economiile
contribui la înfiinþarea unei “forþe” la Congresul de dialog naþional recompenseazã bogãþia ºi nu munca grea a
frontaliere în nordul Siriei, formatã sirian” care va avea loc la Soci, a milioane de oameni”, a declarat pentru
din 30.000 de oameni, dintre care subliniat el. Congresul menit sã televiziunea Reuters Winnie Byanyima,
majoritatea din rândurile Forþelor reuneascã reprezentanþi ai directoarea executivã a Oxfam, subliniind cã
Democrate Siriene (FDS), alianþã de guvernului ºi ai opoziþiei din Siria, în “cei puþini de la vârf devin tot mai bogaþi ºi
combatanþi kurzi ºi arabi, vârf de vederea gãsirii unei soluþii paºnice la milioanele de la bazã sunt prinºi în salarii care
lance în lupta împotriva SI. Acest conflictul sirian, este organizat la condiþiile în care Turcia a lansat Unitãþilor de apãrare a poporului le perpetueazã sãrãcia”.
anunþ a provocat imediat furia iniþiativa Rusiei ºi Iranului, aliate ale sâmbãtã operaþiunea ‘Ramura de (YPG), miliþie kurdã consideratã O cauzã majorã a inechitãþii o reprezintã
Turciei, pentru cã FDS sunt dominate regimului de la Damasc, precum ºi de mãslin’ în nordul Siriei, intensificând “teroristã” de cãtre Ankara, dar care evaziunea fiscalã, a apreciat ea, fãcând apel
de o miliþie kurdã consideratã de Turcia, susþinãtoarea insurgenþilor. loviturile aeriene ºi bombardamentele este aliata SUA în lupta împotriva la liderii de pe plan internaþional sã combatã
Ankara o extensie în Siria a Partidului Aceastã declaraþie intervine în cu artileria împotriva poziþiilor grupãrii jihadiste Stat Islamic. “paradisurile fiscale”ºi sã susþinã financiar
educaþia, sãnãtatea ºi crearea de locuri de
muncã pentru tineri.
ªeful diplomaþiei franceze viziteazã Iranul la 5 martie Byanyima l-a criticat în special pe
preºedintele american Donald Trump -
aºteptat la Davos - pentru cã a creat un
AFP sprijinul financiar pe care îl acordã Hezbollahului vizitei ministrului francez de externe, prevãzutã la “cabinet de miliardari” ºi a adoptat o legislaþie
libanez ºi miliþiilor houthi din Yemen”, a declarat 5 ºi 6 ianuarie la Teheran. fiscalã favorabilã, în opinia ei, tot celor
Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, Jean-Yves Le Drian pentru publicaþia francezã. Potrivit unui bilanþ oficial dat publicitãþii la superbogaþi ºi nu americanilor de rând.
care ºi-a amânat o vizitã în Republica Islamicã “Iatã de ce (...) voi merge în Iran pe 5 martie. jumãtatea lunii ianuarie, 25 de persoane ºi-au Conform raportului anual al Oxfam, în
prevãzutã la începutul lui ianuarie din cauza Voi pãstra aceastã linie de sinceritate aºa cum am pierdut viaþa în violenþele care au cuprins mai perioada martie 2016 - martie 2017 numãrul
manifestaþiilor împotriva puterii iraniene, va fãcut întotdeauna din mai cu omologul meu Javad multe zeci de oraºe iraniene la sfârºitul lui miliardarilor a crescut într-un ritm de unul la
merge pe 5 martie la Teheran, a anunþat el într-un Zarif”, a adãugat ºeful diplomaþiei de la Paris, decembrie ºi începutul lui ianuarie. douã zile, iar în SUA cei mai bogaþi trei oameni
interviu care urmeazã sã fie publicat în ediþia de referindu-se la alegerea preºedintelui Emmanuel Chestiunea programului nuclear iranian a deþin o avere egalã cu veniturile totale ale
luni a cotidianului Le Figaro. Macron în mai 2017. revenit între timp în centrul atenþiei, dupã ce jumãtãþii celei mai sãrace a americanilor.
“Am angajat un dialog cu Iranul despre dosarul La 2 ianaurie, Emmanuel Macron ºi-a exprimat preºedintele american, Donald Trump, le-a fixat Organizaþia a mai consemnat cã femeile
balistic ºi chestiunile regionale. Dorim sã abordãm “preocuparea” faþã de “numãrul victimelor legate europenilor, la 12 ianuarie, un termen de patru sunt cele mai afectate de inegalitãþile globale,
ºi influenþa sa destabilizatoare în Orientul Mijlociu, de manifestaþiile” din Iran ºi a anunþat amânarea luni pentru “a remedia gravele lacune” ale întrucât de regulã sunt mai prost plãtite decât
acordului încheiat cu Teheranul în 2015. bãrbaþii ºi au locuri de muncã mai nesigure.
Europenii apãrã cu fermitate acest acord, Potrivit unor estimãri mai vechi al
subliniind cã punerea lui în discuþie ar reprezenta Forumului economic mondial, vor mai trece
o gravã încãlcare a textului în timp ce Teheranul 217 ani ca femeile sã câºtige la fel ca bãrbaþii
îºi respectã angajamentele ºi ar alimenta ºi posturile sã fie distribuite în mod egal între
proliferarea nuclearã cu riscul de a arunca în flãcãri cele douã sexe, aminteºte Reuters.
Orientul Mijlociu. Ei propun însã o încadrare mai Coautorul raportului Oxfam, Inigo Macias
strictã a programului balistic al Iranului ºi a Aymar, a conchis pentru Reuters cã actualul
activitãþilor sale în regiune, considerate “model economic nu funcþioneazã deloc”.
“hegemonice” în ultimele luni de ºeful diplomaþiei Organizaþia cere ca toþi lucrãtorii sã
de la Paris. “Dacã Iranul doreºte sã revinã printre beneficieze de un salariu minim care sã le
þãrile lumii, trebuie sã coopereze în aceste domenii. asigure traiul, eliminarea decalajelor dintre
În caz contrar, va fi bãnuit întotdeauna ºi pe bunã bãrbaþi ºi femei în ce priveºte retribuirea
dreptate cã doreºte sã dezvolte arma nuclearã”, a muncii ºi adoptarea de reglementãri mai
mai afirmat Jean-Yves Le Drian în interviul acordat drastice împotriva evaziunii.
cotidianului Le Figaro.

Independentul Drahos, în uºor avans faþã de Zeman înaintea turului doi

al alegerilor prezidenþiale din Cehia
Reuters
Candidatul independent Jiri Drahos
deþine un uºor avans faþã de
preºedintele în funcþie Milos Zeman,
înaintea turului decisiv al alegerilor
prezidenþiale din Cehia de la sfârºitul
acestei sãptãmâni, un scrutin ce pare
cã va fi hotãrât de votanþii încã
indeciºi, aratã rezultatele unui sondaj.
Jiri Drahos, fost preºedinte al
Academiei de ªtiinþe, sperã sã-i
uneascã pe alegãtorii liberali,
prooccidentali, nemulþumiþi de stilul
abrupt al lui Zeman ºi de preferinþa
acestuia pentru Rusia ºi China.
Conform unui sondaj STEM/MARK
realizat pentru cotidianul Mlada fronta
Dnes, pe un eºantion de 1.078 de
persoane, 47% dintre alegãtori îl susþin
pe Drahos, iar 43% pe Zeman. Restul
de 10% din cei care declarã cã vor vota
sunt încã indeciºi în privinþa
candidatului pentru care vor opta. O
anchetã similarã, publicatã duminicã
de Kantar TNS, a arãtat cã 45,5% dintre
alegãtori îl preferã pe Zeman, iar 45%
pe contracandidatul sãu. Majoritatea
candidaþilor eliminaþi în primul tur au
declarat cã îl susþin pe Drahos. Milos
Zeman, un veteran al stângii din Cehia,
prorus, prochinez ºi ostil imigraþiei, s-
a plasat pe primul loc în cel dintâi tur
de scrutin, în care a obþinut 38,56%
din voturi. Contracandidatul sãu Jiri
Drahos a întrunit 26,60% din sufragii.
Rezultatul scrutinului programat în
zilele de 26 ºi 27 ianuarie ar putea
influenþa ºi conducerea viitorului
guvern. Prim-ministrul Andrej Babis
se grãbeºte sã formeze un nou
executiv înainte de învestirea
viitorului preºedinte, în ziua de 8
martie. Deputaþii cehi au votat vineri
pentru ridicarea imunitãþii
parlamentare a premierului populist
demisionar Andrej Babis, acuzat de
folosirea în mod ilicit de fonduri
europene. Zeman l-a susþinut pe preºedintelui. Drahos, în schimb, i-a unui nou guvern, ºi a declarat
Babis, care la rândul sãu ºi-a declarat recomandat lui Babis sã facã un pas inacceptabilã prezenþa unui prim-
sprijinul faþã de realegerea înapoi pentru a permite formarea ministru inculpat.
4 România 100
www.ziarulfaclia.ro
Ctitorul învãþãmântului românesc interbelic
- CONSTANTIN ANGELESCU -
urmare din pagina 1
Nãscut în 1869 la Craiova, într-o
familie de comercianþi, Constantin
Angelescu ilustreazã traiectoria tipicã a
elitei româneºti moderne, plecând sã
studieze în Occident. Dupã absolvirea
cursurilor Facultãþii de Medicinã,
obþinerea doctoratului în medicinã
(1897) ºi efectuarea unui stagiu ca
medic intern al spitalelor din Paris,
Constantin Angelescu avea sã
pãrãseascã mediul exigent ºi cosmopolit
al Franþei, revenind în þarã. ªi-a început
cariera ca medic chirurg la spitalul
Filantropia din Bucureºti, iar din 1903
a fost numit profesor ºi director al
Clinicii chirurgicale a Facultãþii de
Medicinã din Bucureºti. În aceeaºi
perioadã doctorul Angelescu a hotãrât
sã se implice ºi în politicã, devenind
membru al Partidului Naþional Liberal,
în cadrul cãruia a cunoscut o ascensiune
destul de rapidã. Dupã câteva mandate
de parlamentar, în calitate de
reprezentant al judeþului Buzãu,
Constantin Angelescu s-a alãturat mai
multor echipe guvernamentale ale PNL-
ului.
Prima sa însãrcinare oficialã a fost cea
de ministru al Lucrãrilor Publice în
perioada neutralitãþii României din
timpul Primului Rãzboi Mondial. Între
1914-1916, la solicitarea expresã a lui
Ionel Brãtianu, doctorul Angelescu s-a
ocupat cu prioritate de organizarea
serviciului sanitar al armatei. Totodatã,
a luat mãsuri pentru încetarea
exporturilor de cereale ºi de vite cãtre
Puterile Centrale.
Un episod mai puþin cunoscut, dar
foarte important, a fost misiunea
diplomaticã pe care Constantin
Angelescu a îndeplinit-o în Statele Unite
ale Americii. Printr-un decret emis în 1
octombrie 1917, regele Ferdinand I
avea sã îl numeascã trimis extraordinar
al României în Statele Unite ale Americii,
Angelescu fiind de fapt primul
ambasador al statului român în SUA.
Sprijinit de cãtre cunoscutul patriot
ardelean Vasile Stoica, trimis la rândul
sãu în America de cãtre autoritãþile
române, Constantin Angelescu a
desfãºurat o intensã muncã de
propagandã în favoarea cauzei
naþionale ºi a unirii teritoriilor
româneºti din Austro-Ungaria ºi
Imperiul Þarist cu þara-mamã.
Împreunã, cei doi au efectuat un turneu
de informare în mai multe state
americane, unde au susþinut conferinþe
ºi s-au întâlnit cu numeroºi
reprezentanþi ai presei. Unele dintre
intervenþiile de pe tãrâm american ale
lui Constantin Angelescu au luat în
discuþie problema drepturilor evreilor
din România, explicaþiile sale fiind bine
primite de cãtre public. În urma acestor
vizite, comunitãþile evreilor de origine
românã din SUA aveau sã se mobilizeze,
la rândul lor, pentru ,,a da ajutor
poporului român din care facem ºi noi
parte”. În februarie 1918, la Cleveland,
în Ohio, sub patronajul sãu s-a înfiinþat
Societatea Dr. C. Angelescu, care a
militat pentru unitatea tuturor
românilor, iar apoi, dupã terminarea
rãzboiului, a continuat sã desfãºoare o
bogatã activitate socio-culturalã în
rândul românilor stabiliþi în America.
În martie 1918, Constantin Angelescu
ºi-a încheiat mandatul de pe continentul
nord-american. Dupã revenirea în
Europa, el a fost o vreme vicepreºedinte
în Consiliul Naþional pentru Unitatea
Românilor, organism înfiinþat la Paris,
sub conducerea lui Take Ionescu, iar
ulterior a fãcut parte din delegaþia
României de la Conferinþa de Pace de
la Paris.
Cea mai însemnatã funcþie publicã
deþinutã însã de doctorul Angelescu a
fost, aºa cum am menþionat deja, aceea
de ministru al Educaþiei (al Instrucþiunii
Publice, dupã denumirea din epocã) .
Cumulat, ministeriatul sãu a însumat
peste 10 ani, el ocupând acest post în
perioadele decembrie 1918-septembrie
1919; ianuarie 1922-martie 1926; iunie
1927-noiembrie 1928 ºi noiembrie
1933-ianuarie 1938. Numele lui a rãmas
legat de modernizarea ºi dezvoltarea
sistemului ºcolar din România Mare,
Angelescu dovedindu-se un vrednic ºi
demn continuator al operei de
transformare ºcolarã începute cu câteva
decenii înainte de Spiru Haret. De altfel,
prin soþia sa, originarã din bogata
familie Monteoru, Constantin Angelescu
se ºi înrudea cu Haret, pe care îl admira
fãrã rezerve ºi îl luase drept model în
activitatea lui. Cât timp a fost prezent
în fruntea ministerului Educaþiei
doctorul Angelescu ºi-a concentrat
eforturile asupra elaborãrii unei
legislaþii ºcolare menite sã uniformizeze
funcþionarea învãþãmântului din
România, sporindu-i totodatã
eficacitatea ºi performanþa. La iniþiativa
sa, au fost redactate ºi adoptate Legea
învãþãmântului primar ºi normal-primar
(1924), Legea învãþãmântului secundar
(1928), Legile învãþãmântului comercial
ºi industrial (1936), Legea
învãþãmântului particular (1925), etc.
Printre prevederile relevante
introduse în timpul mandatelor lui
Constantin Angelescu se numãrã
introducerea învãþãmântului
obligatoriu de 7 ani, instituirea
examenului de bacalaureat, limitarea
numãrului de elevi dintr-o clasã (maxim
50 de copii la gimnaziu, respectiv
maxim 40 de copii la liceu), predarea în
limba românã a istoriei ºi geografiei
României, ,,în toate ºcolile [particulare]
de orice grad ºi categorie”.
Alãturi de reforma legislativã,
Constantin Angelescu s-a preocupat
intens de refacerea ºi extinderea
patrimoniului imobiliar ºcolar din
România. Se estimeazã cã sub
conducerea sa s-a reuºit construirea a
peste 10.000 de ºcoli noi, la oraº, dar
mai ales în mediul rural. Aceste clãdiri
erau ,,gospodãresc concepute ºi
executate, cu sãli de clasã spaþioase, cu
salã de conferinþe, teatru, cinematograf,
cu baie pentru ºcolari, cu locuinþã
confortabilã pentru învãþãtor ori
diriginte, într-un cuvânt cu tot dichisul
pedagogic reclamat de o ºcoalã
modernã”. Pentru a îndeplini acest
proiect ambiþios, ministrul a utilizat
structura ºi resursele Casei ªcoalelor ºi
marþi-miercuri, 23-24 ianuarie 2018
mai ales pe cele ale Comitetelor ªcolare,
organisme nou înfiinþate, care grupau
pe lângã fiecare instituþie de învãþãmânt
reprezentanþi ai profesorilor, ai
pãrinþilor, foºti elevi dar ºi autoritãþile
ºcolare locale. Munca sa de ctitorire avea
sã fie imortalizatã printr-o poreclã uºor
ironicã acordatã de contemporani –
,,doctorul Cãrãmidã” –, pe care însã
Constantin Angelescu a transformat-o
într-un binemeritat renume. Prima
clãdire la care ministrul a pus piatra de
temelie a fost, în 1922, ºcoala primarã
din Gârbovi-Gãvanele, comuna
Ziliºteanca (judeþul Buzãu), iar printre
edificiile care îºi datoreazã existenþa
muncii lui Angelescu putem enumera
majoritatea liceelor prestigioase din
Bucureºti, anume Sfântul Sava, Iulia
Haºdeu, Mihai Viteazul, Cantemir
Vodã, etc. sau Liceul de Fete din Buzãu
(azi Colegiul Naþional Mihai Eminescu).
Pentru a impulsiona ridicarea ºcolilor,
ministrul Angelescu a hotãrât sã
înfiinþeze o medalie specialã, „Rãsplata
Muncii pentru construcþiuni ºcolare”,
pe care o oferea personal celor mai
vrednice ºi active persoane implicate
în acest demers. Una dintre
consecinþele mãsurilor adoptate de
cãtre Constantin Angelescu în anii în
care s-a aflat la conducerea
învãþãmântului din România a fost
reducerea semnificativã
analfabetismului. Astfel, dacã în 1912
numãrul ºtiutorilor de carte era de
39,3% din totalul populaþiei, în 1930
aceastã cifrã atinsese 55,8%.
Este mai puþin cunoscut faptul cã dr.
Angelescu a sprijinit, în calitate de ºef al
educaþiei, înfiinþarea ºi trimiterea unei
delegaþii de istorici la Viena, pentru a
întreprinde cercetãri despre români în
arhivele austriece, ulterior avându-se în
vedere organizarea de misiuni similare
ºi în alte centre precum Cracovia, Praga
sau chiar Budapesta.
Dupã încheierea mandatelor sale de
ministru, Constantin Angelescu a
continuat sã deþinã poziþii importante
în plan public, el fiind cooptat drept
consilier al Familiei Regale. În acest
context, se cuvine sã menþionãm poziþia
curajoasã pe care dr. Angelescu a
adoptat-o în momentul pierderilor
teritoriale pe care România le-a suferit
în vara ºi toamna lui 1940. Atât în
privinþa cedãrii Basarabiei, cât ºi a
Transilvaniei de Nord, Constantin
Angelescu a fost printre puþinii
demnitari care au pledat în favoarea
rezistenþei ºi a luptei armate.
Evocarea personalitãþii lui Constantin
Angelescu nu ar fi completã fãrã a
aminti succint ºi despre pasiunile ºi
activitãþile sale culturale. Acesta a fost
împãtimit colecþionar de artã, cãrþi vechi
ºi antichitãþi (medalii, ceasuri,
porþelanuri). De asemenea, numele sãu
este strâns legat de Ateneul Român –
aceastã adevãratã emblemã culturalã a
Bucureºtiului ºi a þãrii. În calitate de
preºedinte al comitetului de conducere
a Ateneului (însãrcinare pe care a
deþinut-o în perioada 1923-1947),
Angelescu a supervizat realizarea marii
fresce interioare pictate de Costin
Petrescu, frescã ce evocã principalele
momente din istoria poporului român.
Iatã ce declara dr. Angelescu la 23 mai
1938, cu ocazia dezvelirii acestei
impresionante opere de artã: „Era glasul
tainic al vremii, erau suferinþele trecute
ale poporului nostru, erau momentele
de glorie ale vieþii lui care ºopteau sã
aºteptãm pentru ca visul secular al
neamului nostru sã se împlineascã, sã
fie desãvârºit”.
Pentru meritele sale, Angelescu a fost
ales în 1934 membru de onoare al
Academiei Române ºi i s-au decernat
numeroase medalii ºi distincþii.
Totodatã, domnia sa a fost unul dintre
fondatorii, la 11 martie 1935, a
Academiei de ªtiinþe din România, pe
care a ºi condus-o pânã la desfiinþare,
în 1948. Unul dintre scopurile acestei
instituþii era acela de a asigura o mai
bunã ºi mai largã reprezentare a
ºtiinþelor aplicate ºi teoretice în spaþiul
public, prin încurajarea cercetãrilor
ºtiinþifice ºi prin punerea în circulaþie a
rezultatelor obþinute, cu ajutorul
comunicãrilor, publicaþiilor ºi
expoziþiilor. Academia de ªtiinþe avea
zece secþiuni, dedicate unor discipline
specifice, precum: matematicã ºi
astronomie, fizicã, chimie, biologie,
geografie ºi geologie, istoria ºi filosofia
ºtiinþei, ºi altele.
Prin întreaga sa activitate doctorul
Constantin Angelescu a ilustrat cu
prisosinþã deviza pe care o adoptase:
,,ªcoalã cât mai multã! ªcoalã cât mai
bunã! ªcoalã cât mai româneascã!”.
Personalitatea sa face parte din
prestigioasa galerie a înaintaºilor care
au clãdit România întregitã ºi rãmâne
un model demn de urmat pentru cei de
azi.
Bibliografie:
1. Constantin Angelescu – Evoluþia
învãþãmântului primar ºi secundar în
ultimii douãzeci de ani, în ,,Revista
a generalã a învãþãmântului”, anul
XXVIII, nr. 5-6, mai-iunie 1940, pp.
163-242.
2. Constantin Kiriþescu – ,,Dr. C.
Angelescu – ministru al Instrucþiunii
Publice” în Portrete, Editura Didacticã
ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1985.
3. Nicolae Peneº (coord.) – Dr. C.
Angelescu, reformator al
învãþãmântului românesc, Ed.
Editgraph, Buzãu, 2008.
4. Nicolae Peneº – Elogii efemere, Ed.
Editgraph, Buzãu, 2013.
5. Corina Petricã – Dr. Constantin
Angelescu, ministrul instrucþiunii
publice, Ed. Sfântul ierarh Nicolae,
Galaþi/Brãila, 2010.
Copyight-ul fotografiilor apaþine
Filarmonicii George Enescu,
Bucureºti, (www.fge.org.ro) ºi
domnului Nicolae Penescu”.
(Cele douã fotografii cu C-tin
Angelescu provin de la Nicolae
Penescu, iar fresca cu regii României
provine de pe site-ul Filarmonicii).

marþi-miercuri, 23-24 ianuarie 2018
O carte de senzaþie!*
DIN LUMEA UMBRELOR, ÎN REALITATEA DIURNÃ
• de vorbã
cu d-nul gen.
Aurel I. ROGOJAN •
- Peste 800 de pagini.
Dense. 31 de capitole, 14
anexe. Cum pot fi
concentrate toate acestea
în câteva fraze ?
- Cele peste 800 de pagini
cuprind o retrospectivã asupra
unora dintre momentele care
au determinat, mai mult sau
mai puþin violent, direcþiile
istoriei ºi destinele oamenilor
dintre frontierele României în
secolul trecut, cu consecinþele
acestora pentru prezentul ºi
viitorul nostru. Dupã cum
remarcã în prefaþa cãrþii
academicianul Dinu C. Giurescu
: „(...) depozitar al multor
informaþii Iulian Vlad
povesteºte cu echilibru ºi mãsurã,
sine ira et studio, cele petrecute de-
a lungul vremii, în momente, nu de
puþine ori, de cumpãnã din evoluþia
României.În testimoniul sãu face o
radiografie realistã a anilor ’50-’60, a
epocii Ceauºescu dar ºi a
evenimentelor din decembrie ’89 ºi
nu numai, refuzând cu obstinaþie
interpretarea maniheistã a faptelor,
oamenilor ºi evenimentelor. Variile
straturi ale celor evocate compun un
tablou complex al unei realitãþi care
nu a fost descifratã pe deplin în toate
consecinþele ei. Cititorul este pus în
faþa unor succesiuni de fapte, oameni,
evenimente care împreunã relevã
ceea ce se ascunde în spatele
aparenþelor – un joc de lumini ºi
umbre – care au marcat ca o
indelebilã cicatrice, existenþa noastrã
de azi ºi probabil ºi pe cea de mâine…
- Generalul Vlad fãcea parte din
sistemul puterii din România de
dinainte de ’89. Cum se face cã s-
a împiedicat de un… novice ca
Ion Iliescu?
Personajul numit de
Dumneavoastrã nu era deloc un
novice. Dimpotrivã, fusese special
pregãtit pentru „rezerva de cadre” a
Kremlinului, ca alternativã pentru
eventualitatea în care la Bucureºti va
apare un lider potrivnic hegemoniei
Moscovei, cu aspiraþii de
independenþã ºi cu opþiuni pentru o
politicã externã de deschidere cãtre
occident. Faptul cã Iliescu va prelua
cândva conducerea României era
anticipat cu mai mulþi ani înainte. Eu
cred cã nu generalul Vlad s-a
împiedicat de Iliescu, ci acesta din
urmã nu se simþea deloc confortabil
faþã în faþã cu generalul, ori cu acesta
în libertate.
- Care sunt implicaþiile „cazului
Pacepa” în desfãºurarea
evenimentelor de dinainte ºi dupã
din „balamucul din decembrie”?
Consecinþele trãdãrii României de
cãtre Pacepa au avut un impact major
în plan politic ºi, în subsidiar, au
implicat reconstrucþia sistemului
informativ extern, ceea ce a însemnat
o considerabilã diminuare a
capacitãþilor de obþinere a
informaþiilor secrete. Neajuns care a
fost surmontat. Contraspionajul
S.U.A. cunoºtea antecedentele
N.K.V.D.-iste ale lui Pacepa ºi l-au
„creditat” ca atare. Preºedintele
Jimmy Carter fusese informat ºi sub
mandatul sãu, lui Pacepa nu i s-a dat
atenþie. Dupã 1985, odatã cu
acordurile americano-sovietice pentru
„dezangajare-cooperare-reaºezare”
pentru o nouã ordine mondialã,
Pacepa a fost folosit în operaþiuni
speciale de propagandã (PSIOPS)
pentru decredibilizarea lui Nicolae
Ceauºescu pe plan internaþional
(seria volumelor deschisã cu
„Orizonturi roºii-Memoriile unui ºef al
spionajului comunist” ºi alte apariþii
publice în numele lui Pacepa ).
- Denigrarea Securitãþii ºi
distrugerea economiei româneºti
au mers mânã în mânã. Cine este
responsabil pentru toate acestea?
Un prim plan al intereselor
destabilizatore este un dat al istoriei,
motiv pentru care arma informaþiilor
nu se depune nici-un moment la
rastel. În politicã ºi afaceri, pe cale de
consecinþã între serviciile secrete ale
statelor, nu existã decât competiþia
pentru prezervarea propriilor poziþii
dominante. Istoria demonstreazã fãrã
putinþã de tãgadã cum prietenii sau
aliaþi de azi devin duºmanii de mâine
sau viceversa. Odatã cu prãbuºirea
ordinii mondiale bipolare, balanþa
stabilitãþii globale s-a dezechilibrat,
inamicul declarat al Vestului a
sucombat, dar partea ieºitã
victorioasã din Rãzboiul Rece a rãmas
legatã în aceeaºi alianþã politico-
militarã, care este în permanentã
cãutare de obiect al raþiunii existenþei
sale. România este parte a acestei
alianþe, pe cale de consecinþã, toþi cei
care percep extinderea alianþei, ca
numãr de membri ºi areal geografic
ca o ameninþare, ne considerã drept
entitate politico-statalã potenþial
ostilã. În planul activitãþii serviciilor
secrete aceastã stare de fapt implicã
spionaj, rãzboi politic, rãzboi
economic, subversiune ºi
destabilizare .
Rãzboiul informaþional integreazã
acþiunile destabilzatoare pe toate
planurile ºi are avantajul de a se realiza
chiar cu resursele entitãþilor þintã.
Un al doilea plan al confruntãrii pe
frontul informaþiilor secrete este
determinat de competiþia supravieþuirii
într-o lume cu resurse limitate, cu
resurse strict controlate ºi acces
discriminatoriu la gestiunea acestora.
Aliaþii occidentali s-au spionat, se
spioneazã ºi se vor spiona între ei cît
va existã omenirea.
De ce România ar fi ocolitã ? C.I.A.
a fost de multe ori felicitatã pentru
reducerea deficitului balanþei
comerciale a S.U.A. în relaþiile cu
Japonia, de exemplu. Dar mai sunt ºi
alte exemple. Pirateria informaticã de
stat a fãcut ca guverne ale unor þãri
interviu
mari ºi cu resurse
importante, sã ia decizii pe
bazã de informaþii alterate.
De ce nu ne-am întreba ce
este cu fundãtura
infrastructurii informatice a
României ºi de ce în Canada
sau Australia sunt mai bine
cunoscute, decât de
guvernele de la Bucureºti,
rezervele minerale, de apã,
petrol, gaze ºi de altã naturã?
Componentele apãrãrii
contrainformative surprinse
de astfel de realitãþi, dacã au
fost cu adevãrat surprinse,
au consumat inutil resursele
bugetului public puse la
dispoziþie de contribuabili.
Un al treilea plan al
destabilzãrii ºi deturnãrii
serviciilor de informaþii
pentru securitate naþionalã
de la raþiunea socialã a
existenþei lor este rezultanta cesiunii
de suveranitate ºi demnitate naþionalã,
respectiv servilismul ºi subordonarea
informalã în relaþiile cu alte servicii .
Nu oricare servicii, sã fim bineînþeleºi!
Serviciile marilor puteri substituie
relaþia oficialã cu relaþia de încredere
personalã ºi creazã, în acest fel, nuclee
informale care acþioneazã în alþi
parametri decât cei instituþionali legali
ai legislaþiei statelor oaspete. Este o
disimulare a trãdãrii, fiindcã loialitatea
respectivilor membri ai serviciilor se
divizeazã între patrie ºi aºa-zisul
partener. Parteneriatul înseamnã
egalitate.
Sunt servicii strãine care plãtesc
anticipat toate prestaþiile solicitate,
dar le plãtesc cash ºi fãrã documente.
Nu-i intereseazã justificarea
cheltuielilor, ci sã obþinã ce au cerut.
Gestiunea este la latitudinea acelor
nuclee informale, care devin mai
puternice decât serviciul de care se
folosesc, în virtutea poziþiei ºi a
protecþiei, ca de o organizaþie privatã.
Unde sunt corupãtorii din marile
scandaluri de corupþie care au
implicat importante companii strãine?
Sã ne fie foarte clar: aºa cum nu poate
exista infracþiunea de spionaj fãrã
intracþiunea corelativã de trãdare
prin transmitere de secrete, sau
trãdarea de þarã fãrã înþelegerea
subversivã cu o entitate strãinã, tot
aºa nu pot exista corupþi fãrã
corupãtori. Dar, dacã vedem numai
corupþi, atunci cine ni-i ascunde ºi de
ce pe corupãtori?
Contribuabilii câtã vreme nu au
rãspunsuri la astfel de întrebãri îºi
finanþeazã propria insecuritate.
Un al patrulea plan al destabilizãrii
serviciilor este consecinþã a încãlcãrii
obligaþiei de independenþã a
serviciilor faþã de factori de imixtiune
/ presiune politicã, economicã,
criminalã ori de altã naturã.
Un al cincilea plan al destabilizãrii
îºi are sorgintea în vulnerabiliþãþile
interne ale serviciilor generate de
carenþele de management,
deprofesionalizare, incompetenþã,
supraevaluare, neexercitare ori
depãºire a atribuþiilor, abuzuri,
ilegalitãþi, rãzboaie fratricide în
interiorul comunitãþii naþionale de
informaþii, conduitã incompatibilã.
- Mai sunt ºi alte categorii de
interese destabilizatoare, dar nu cred
cã este cazul sã dezvoltãm aici ºi acum
un curs academic
- Nu s-a prea vorbit de
conspiraþia de la Malta. Vaticanul
ºi Germania ne-au pus pe lista
neagrã de care au... beneficiat ºi
Iugoslavia? Sau au fost ºi alþii ?
Întrebarea conþine ºi o parte a
rãspunsului. În carte, cititorul va gãsi
un rãspuns mult mai cuprinzãtor. La
Moscova, Budapesta ºi Belgrad hãrþile
revizionismului teritorial erau
desfãºurate, iar ameninþãrile ºi
intenþiile exprimate fãþiº, fiind foarte
numeroase actele, gesturile ºi
atitudinile de potenþare a pericolului.
Neorevizionismul ungar era susþinut
din Canada pânã în Australia ºi din
Suedia pânã în Africa de Sud ºi
Argentina. În anul 1988, chiar ºi prin
China, George Enescu era confundat
cu Bela Bartok !
Sã ne reamntim cum, în perioada
interbelicã, la 11 ani dupã Tratatul de
la Trianon, falangele neorevizioniste
ungare au câºtigat simpatia ºi
susþinerea puterilor occidentale, ceea
ce a dus peste alþi ani la Dictatul de la
Viena.
In ceea ce priveºte Vaticanul, atât
preºedintele american, cît ºi liderul
sovietic au avut, înainte de a se întâlni
la Malta, audienþe la ocupantul
Sfîntului Scaun. Angajamentele faþã
de Suveranul Pontif au avut
prioritate. Printre aceste angajamente
era ºi autonomia republicilor
iugoslave catolice ºi a comunitãþilor
de aceiaºi religie din ale teritorii, dar
ºi crearea Grupului de la Viºegrad.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse ºi-
ar fi manifestat, faþã de Gorbaciov
dezacordul faþã de dezmembrarea
statelor cu populaþie majoritar
ortodoxã, dar nu acest fapt a salvat
România, ci poziþia fermã a
generalilor Stefan Guºã ºi Iulian N.
Vlad de respingere a provocãrilor ,
diversiunilor ºi instigãrilor care ar fi
generat un rãzboi civil ºi atras
intervenþii militare strãine.
Intervenþii care fuseserã solicitate,
dar cãrora cei doi generali, de comun
acord, li s-au opus categoric.
- Generalul Iulian Vlad n-a fost
ofiþer de informaþii. N-a fost spion.
ªi, cu toate acestea, a condus cea
mai mare reþea de informaþii de
toate felurile a României. A
manageriat corect, în interesul
României, acest aparat moºit,
pânã la urmã, de Ceauºescu?
Generalul Iulian N. Vlad nu a fost un
practician al domeniului informaþiilor
secrete, dar, în echivalenþã, a fost 25
de ani principalul responsabil cu
crearea doctrinei ºcolii naþionale de
informaþii, un eminent teoretician. Nu
un teoretician abstract, ci unul
profund ancorat în studierea,
cercetarea ºi valorificarea practicii în
ºcolile de ofiþeri de informaþii.
Reþelele informative le-au condus
exclusiv cei mai experimentaþi ofiþeri
practicieni. De la aceºtia, pânã la ºeful
Departamentului Securitãþii Statului
existau mai multe trepte ierarhice,
obligatoriu cinci. La generalul Vlad, ca
ministru ºi ºef al D.S.S. se aflau
comanda ºi decizia strategicã în
materie de politicã a securitãþii
naþionale a României. Nicolae
Ceuaºescu, ca oricare alt ºef de stat, nu
intra în detalii, i-a dat o singurã
directivã : „Sã fiþi exacþi ºi oportuni
în informare, în ceea de aveþi sã-mi
raportaþi ”.
Ca manager de sistem, generalul
Vlad nu a avut ºi nu are nici în prezent
egal. Dãdea o importanþã specialã
fiecãrui detaliu, dând ca exemplu
modul în care se deºirã o þesãturã
dacã un nod cedeazã ºi cineva trage
de capãtul de fir.
5
www.ziarulfaclia.ro
Sistemul informativ secret ºi-a fãcut
datoria, a lucrat în serviciu credincios
interesului naþional, dar contravenea
frecvent ºi de multe ori flagrant
informãrii interne de partid, motiv
pentru care , în chestiunile interne,
cele mai importante pentru nevoile
cotidiene ale oamenilor, informaþiile
care nu susþineau propaganda oficialã
deranjau.
- La Anexa 14 a cãrþii – Iulian
Vlad: „Poate vor veni momente
când voi putea sã spun tot”. Ce
n-a apucat sã spunã generalul
Vlad?
Afirmaþia este la nivelul anului
1991. Între timp, a fãcut referiri
asupra multor evenimente, fapte,
întâmplãri relevante, pe care unii le
doreau pentru cât mai mult timp
ascunse.
Generalului Iulian N. Vlad nu i s-au
ivit prilejurile, pe care ºi le-a dorit
efectiv, de a avea douã runde de
clarificãri, în prezenþa presei, cu Ion
Iliescu ºi Petre Roman. Lui Ion Iliescu
i-a fãcut oferta - a fost, de altfel, unica
ºi lapidara discuþie cu acesta dupã
evenimentele din decembrie 1989,
deºi întâmplãtor s-au mai intersectat
la diferite evenimente, unde doar
dacã s-au salutat – dar Ion Iliescu nu
a dorit presa martor la întâlnire.
Petre Roman nu i-a ieºit în cale,
dânsul spera ca întâmplarea sã i-l
aducã faþã în faþã… Am înþeles cã avea
sã-i spunã ceva, chiar ºi fãrã presã.
- Aþi fãcut parte, domnule
general, o viaþã putem spune din
structurile de informaþii ale þãrii
noastre. Aþi scris ºi aþi comentat
despre viaþa ºi activitatea
acestor servicii. E bine sã se ºtie
sau e preferabil ca unele lucruri
sã „moarã” odatã cu cei care
sunt depozitarii unor informaþii
de mare valoare?
Informaþiile clasificate secrete de stat
nu sunt proprietatea privatã a cuiva.
Cele de mare valoare fac parte din
patrimoniul cel mai de preþ al oricãrei
naþiuni. Informaþiile din aceastã
categorie au suport sigur, nu sunt
pãstrate doar în memoria perisabilã a
procesatorilor , ori a celor care le-au
aflat, fiindu-le necesare gestionãrii
afacerilor de stat.
Putem vorbi despre anumite contexte
ale informaþiilor secrete ºi istoria scrierii
documentelor cu acest caracter, care
pentru istorici pot fi mai relevante decât
informaþiile în sine, deoarece acestea
pot spune uneori cu totul altceva .
Adevãrurile care sunt rostite fac mai
mult rãu, decãt dacã sunt ascunse, ar
trebui dezvãluite?
Toþi care am fost martori ai unor
momente de rãscruce ale istoriei, eu
cred cã avem datoria relevãrii
adevãrurilor necesare istoriei reale, dar
ºi generaþiilor viitoare, pentru a nu ne
repeta erorile ºi a putea sã redea
românilor Patria lor, România.
Interviu realizat de
Radu VIDA
*Aurel I. Rogojan – IULIAN N. VLAD
– CONFESIUNI PENTRU ISTORIE,
Editura PROEMA, Baia Mare, 2017
(Prefaþa Dinu Constantin Giurescu,
desene ªtefan Popa Popa’s)
Lansarea cãrþii „Iulian N.
Vlad-Confesiuni pentru
istorie”, autor Aurel I.
Rogojan, va avea loc vineri,
26 ianuarie, ora 12 în Sala de
conferinþe a Hotelului
Victoria din Cluj-Napoca.
6 artã-culturã
www.ziarulfaclia.ro marþi-miercuri, 23-24 ianuarie 2018

Misiune prin muzica Muzeul Etnografic al Transilvaniei,

bisericeascã prima instituþie din România membrã a prestigioasei
Zilele trecute a avut loc prima ºedinþã a preoþilor din
Protopiatul Cluj 1. Potrivit tradiþiei, ºedinþa propriu-zisã,
prezidatã de pãrintele protopop Dan Hognogi, a fost precedatã
Organizaþii Europene de Istorie Ruralã
de o slujbã Te-Deum, sãvârºitã în Biserica cu hramul „Sfânta Muzeul Etnografic al Cu ocazia primirii Muzeului Organizaþia construieºte Transilvaniei, sunt astãzi mai
Treime”, de cãtre pãrinþii Cercului preoþesc Jucu (subsemnatul, Transilvaniei este prima Etnografic al Transilvaniei în punþi de dialog între cca. 400 importante ca niciodatã,
Alexandru Baltã, Ioan Gâtej ºi Adrian Paulian Mitrea). instituþie din România admisã în EURHO, preºedinta de cercetãtori individuali din pentru cã ele ne ajutã sã ne
Ca de fiecare datã, la eveniment este prezent ºi un invitat calitatea de membru al EURHO organizaþiei, prof. Leen Van diferite þãri, diferite ramuri formãm o perspectivã asupra
special, de data aceasta în persoana decanului Facultãþii de – European Rural History
Teologie Ortodoxã din Cluj, Pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu. Cu Organisation, organizaþie
acest prilej, domnia sa le-a vorbit preoþilor despre importanþa ºtiinþificã de elitã ce reuneºte
muzicii bisericeºti în cadrul proiecþiei intitulatã Pãrinþii instituþii ºi personalitãþi din
Bisericii ºi Muzica, citând din pãrintele Dumitru Stãniloae, domeniul istoriei ºi
pãrintele Gheorghe ªoima, dar ºi din pãrinþi apuseni, ca Fericitul patrimoniului rural european.
Augustin ori Sf. Ambrozie al Milanului, care au arãtat în scrierile Astfel, în data de 19 ianuarie
lor importanþa cântãrilor ºi a muzicii bisericeºti. 2018, în urma unui îndelungat
ºi complex proces de evaluare,
Muzeul Etnografic al
Transilvaniei din Cluj-Napoca a
primit calitatea de membru
instituþional al EURHO –
European Rural History
Organisation, organizaþie care
are misiunea de a promova
studierea tuturor aspectelor
istoriei rurale europene ºi
mondiale, reunind instituþii
ºtiinþifice ºi specialiºti de
prestigiu.
Muzeul Etnografic al
Transilvaniei este prima
instituþie din România care Molle, de la Universitatea din ale istoriei ºi diferite ºtiinþe practicilor istorice, a
primeºte calitatea de membru Leuven, Belgia, a transmis sociale sau pozitive, toate cauzelor ºi consecinþelor
instituþional al organizaþiei, urmãtorul mesaj: acestea fiind interesate în schimbãrii.”
alãturi de alte instituþii ºi „EURHO (European Rural descoperirea trecutului rural Muzeul Etnografic al
organizaþii - universitãþi, History Organisation) este cu scopul de a înþelege mai Transilvaniei aderã în
institute ºi centre de cercetare, bucuroasã sã primeascã bine prezentul global. totalitate la principiile ºi
muzee, societãþi academice, Muzeul Etnografic al România nu constituie o obiectivele organizaþiei,
arhive istorice din 14 þãri: Transilvaniei în calitate de excepþie în procesul care propunându-ºi sã contribuie la
Deºi n-a avut studii de muzicã, Dumitru Stãniloae, cel mai mare Austria, Belgia, Elveþia, Franþa, nou membru instituþional. leagã trecutul nostru rural de creºterea calitãþii cercetãrilor
teolog român, a afirmat cã „inima omului se îndulceºte ºi se Germania, Grecia, Irlanda, Eurho reuneºte mai mult de un viitor îngrijorãtor. de istorie ruralã, sã promoveze
înmoaie în cântare ºi intrã în comuniune cu Dumnezeu. Italia, Marea Britanie, Olanda, 20 de centre de cercetare ºi Instituþiile care prezervã ºi patrimoniul ºi istoria ruralã
Pentru cel ce cântã, cântarea liturgicã este rugãciune. Portugalia, Spania, Suedia ºi muzee din domeniul istoriei cerceteazã trecutul rural, aºa româneascã în spaþiul cultural
Cântarea e modul cel mai propriu de a vorbi despre Ungaria. agriculturii ºi istoriei rurale. cum este Muzeul Etnografic al european.
Dumnezeu sau lui Dumnezeu. Prin cântare spunem mai
mult decât putem exprima prin cuvinte. Cântarea
îndulceºte cuvintele de rugãciune, nu le face aspre. Premiere cinematografice
Cântarea îl pune pe om întro relaþie totalã prin fiinþa
întreagã cu ceea ce e cântat, or în aceastã relaþie
conþinutul cântãrii e ºi trãit ºi experiat”. Tot cu acest prilej,
Churchill, omul de stat al secolului XX. cea mai importantã este, fãrã
doar ºi poate, pãstrarea
demnitãþii, indiferent de cât de
a fost prezentatã cea mai proaspãtã lucrare a pãrintelui Vasile
Stanciu (foto), „Cântaþi Domnului tot pâmântul”, o De douã ori... Churchill! mare este sau nu pericolul.
Apoi, filmul este ºi unul
culegere de cântãri liturgice, pricense ºi colinde. Lucrarea Mai rar ne este dat sã avem 52 de nominalizãri. ªi în centrul filmelor de epocã cum sunt biografic, prin prezentarea unui
cuprinde cântãri uºor de descifrat pentru credincioºii care au douã filme având în centrul atenþiei se aflã toate categoriile ‘Atonement’ ºi ‘Anna Karenina’. personaj emblematic al
minime cunoºtinþe muzicale. Cartea are 389 de pagini, iar textul atenþiei acelaºi personaj. Sunt : film, regie, actori, machiaje – În fine, întreaga echipã artisticã, perioadei interbelice, putând
muzical îmbinã, dupã cum a remarcat pãrintele Daniel Mocanu, însã binevenite, mai ales cã coafuri, muzicã originalã, cu un Gary Oldman, compoziþie vorbi despre puterea
profesor de muzicã în cadrul Seminarului Teologic Ortodox din ambele îl plaseazã pe celebrul imagine, costume, design la rang de artã în rolul evocatoare a fiecãrui moment
Cluj ºi viitor asistent al Facultãþii de Teologie Ortodoxã, cântãri premier britanic în douã production, montaj. ‘Churchill’. în parte.
din tradiþia muzicii bisericeºti din Transilvania ºi cântarea psalticã momente istorice total diferite, De unde succesul ? Scenariul Joe Wright îºi plaseazã A doua peliculã are un singur
uniformizatã. Culegerea rãspunde nevoilor cântãreþilor din la început de rãzboi mondial, 13 este semnat de Anthony acþiunea în decursul a numai titlu, Churchill (producþie
parohii. Colecþia se deschide cu un capitol destinat cântãrilor Sf. mai 1940, respectiv în iunie McCarten (nominalizare pentru patru sãptãmâni, pornind de la Statele Unite 2017), în regia lui
Liturghii, pricesnelor duminicale ºi cântãrilor calofonice. Partea 1944. scenariu adaptat la ‘The Theory discursul lui Churchill în Jonathan Teplitzky, cu Brian Cox
a doua cuprinde nestemate muzicale greu accesibile, adunate de Le voi lua pe rând ºi voi of Everything’), scenarist Camera Comunelor, citez “Ne (‘Churchill’), Miranda
Vasile Petraºcu, iar partea a 3-a este dedicatã cântãrilor la începe cu Darkest Hour/Ziua încercat, experimentat, cu vom bate pe mãri ºi oceane, ne Richardson (‘Clementine
praznicele împãrãteºti, ale Maicii Domnului ºi sfinþilor, adunate decisivã (Marea Britanie ºtiinþa poveºtii cursive, vom bate în aer cu o încredere Churchill’), James Purefoy
de Ioan Brie, Ion Popescu Pasãrea ori Vasile Petraºcu. Culegerea 2017), regia Joe Wright, film cu coerente ideatic. Apoi, regia lui ºi mijloace din ce în ce mai (‘George VI’), Stanley Tucci
cuprinde ºi varianta pentru Paraclisul Maicii Domnului, realizatã 26 de premii la activ plus alte Joe Wright, un specialist al numeroase. Ne vom apãra (‘Dwight Eisenhower’), Julian
de pãrintele Vasile Stanciu ºi care se cântã în fiecare duminicã, insula cu orice preþ. Nu ne vom Wadham (‘Bernard
dupã Vecernie, la Catedrala din Cluj. De asemenea, culegerea preda niciodatã”. Cuvinte care Montgomery’). Este filmul în
este presãratã cu ilustraþii, respectiv icoane, iar urmãtorul pas îl nu dau loc nici unei interpretãri, care reîntâlnim personajele
reprezintã realizarea în format electronic al cãrþii. Aceasta a Churchill nu va negocia cu cheie ale unei perioade tulburi
apãrut la Editura Renaºterea, la iniþiativa Înaltpreasfinþitului Hitler niciodatã, asumându-ºi cu din istoria omenirii. Suntem în
Arhiepiscop ºi Mitropolit Andrei (Arhiepicopul Vadului, Feleacului mult curaj, poziþia de lider prin iunie 1944, suntem aproape de
ºi Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramureºului ºi Sãlajului), ºi decizii de moment. Este lupta Ziua Z, suntem în faþa unor
constituie un instrument util pentru dinamizarea muzicii în lui Churchill pe douã fronturi, oameni puºi în situaþii limitã.
parohiile Arhiepiscopiei noastre. „Misiunea prin muzicã cel intern (rivalii politici), Cert este cã ambele pelicule
trebuie sã fie o preocupare permanentã a preoþilor din respectiv cel extern (de a trebuie vãzute. Dupã cum este
parohii” a explicat pãrintele Vasile Stanciu. Din bogata activitate negocia sau nu cu naziºtii). cert ºi faptul cã ambele pelicule
ºtiinþificã a pãrintelui decan amintim doar câteva lucrãri: Muzica Cu Ziua decisivã pãtrundem obligã la lecturi istorice, întru o
bisericeascã coralã din Transilvania (2001), Vecernierul în culisele începutului celui de al mai bunã cunoaºtere a
(2003), Compoziþii, armonizãri ºi prelucrãri corale liturgice 2 – lea Rãzboi Mondial, Churchill evenimentelor, a faptelor ºi a
(2006), Slujbele Sfântului Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin, fiind pe cale sã-ºi pericliteze oamenilor. Ca sã fiu sincer, sunt
Episcopul Romanului (2007), Slujbele Sfinþilor Martiri ºi cariera ºi popularitatea fan al canalului History ºi
Mãrturisitori Nãsãudeni (2008), Anastasimatarul sau deopotrivã. Ca sã nu mai trebuie sã mãrturisesc cã am
Cântãrile Vecerniei de Sâmbãtã seara ºi ale Utreniei de amintesc despre lipsa totalã de avut ocazia sã vãd ‘n’
Duminicã dimineaþã compuse ºi fixate pe notaþie liniarã dupã comunicare cu George al VI – documentare ale perioadei 1920
melodiile celor opt glasuri, notate de preotul Dimitrie Cunþanu lea! – 1947, pelicule pe care vi le
(2010). Pãrintele Vasile Stanciu este membru al Uniunii Ziua decisivã trebuie vãzut ca recomand cu multã cãldurã.
Compozitorilor ºi Muzicologilor din România ºi laureat al mai film artistic, dar ºi film veritabil Dintr-un singur motiv, din
multor festivaluri de muzicã bisericeascã din þarã ºi strãinãtate. document istoric, din care se fiecare este de învãþat câte ceva.
Cristian FOCªANU pot trage multe învãþãminte. ªi Demostene ªOFRON
 SUBREDACÞIA TURDA - SUBREDACÞIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2

marþi-miercuri, 23-24 ianuarie 2018

tel. 0737-023.577
publicitate orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075
www.ziarulfaclia.ro
7

(40793)

CONVOCATOR
În conformitate cu prevederile STATUTULUI CAR CFR CLUJ
se convoacã
Conferinþele membrilor CAR din cadrul Sucursalelor CAR CFR
dupã cum urmeazã:
- COMPLEX: în data de 19.02.2018, ora 10, la Casa Specialã pe peronul
Gãrii Cluj- Napoca;
- CENTRAL: în data de 20.02.2018, ora 11, la sediul central;
- DEJ: în data de 28.02.2018, ora 9, la sediul sucursalei;
- DEPOU: în data de 19.02.2018, ora 13, la ºcoala personalului din Depou;
- TURDA: în data de 07.03.2018, ora 10, la sediul sucursalei.

Ordinea de zi a Conferinþei:
1. Darea de seamã asupra activitãþii desfãºurate de Sucursalã pe anul 2017;
2. Alegerea reprezentantului de Sucursalã;
3. Prezentarea produselor ºi ofertelor CAR CFR CLUJ pentru anul 2018;
4. Stabilirea delegaþiilor pentu Adunarea generalã ordinarã;
5. Discuþii.
Candidaturile vor fi depuse prin cereri scrise la sediul CAR CFR CLUJ din Cluj-
Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989, nr.49, ap.2-3. Cererea trebuie însoþitã de copie
(CSS 177) CI, CV, cazier fiscal, cazier judiciar ºi se depune personal sau prin poºtã pânã la data
de 15.02.2018.
Condiþii ce trebuiesc îndeplinite pentru calitatea de reprezentant de Sucursalã:
sã fie membru al CAR CFR CLUJ cu o vechime de cel puþin 3 ani ºi vârsta minimã
de 21 ani, în perioada ultimilor 3 ani sã-ºi fi achitat obligaþiile lunare datorate faþã
de CAR CFR CLUJ, sã nu aibã antecedente penale. (39866)

BULETIN INFORMATIV
DIVERSE
În vederea efectuãrii unor lucrãri de reparaþii la reþeaua de alimentare cu apã, • PRIMARIA Mociu anunþa
lucrãri pentru care nu se pot asigura modalitãþi alternative de alimentare, Compania publicul interesat asupra luarii
de Apã Someº S.A. va întrerupe furnizarea apei potabile dupã cum urmeazã: deciziei privind etapa de
încadrare pentru a declanºa
MARÞI, 23 Ianuarie 2018
procedura de evaluare a
Între orele 09:00-16:00 impactului asupra mediului
1. Str.Ploieºti între str. Constanþa ºi str. Paris pentru proiectul: „Realizare
Rugãm Clienþii Companiei sã ia mãsuri de stocare a acelor cantitãþi de apã care reþea edilitarã în localitatea
Boteni ºi Criºeni, Comuna Mociu
sã le acopere necesitãþile pe perioada anunþatã. – Reþea de alimentare cu apã”
În vederea remeclierii evenimentelor accidentale (avarii) la reþeaua de alimentare propus a fi realizat în localitãþile
cu apã, care nu pot fi prevãzute, Compania de Apã SOMEª anunþã de regulã Boteni ºi Criºeni, comuna Mociu,
întreruperea furnizãrii serviciului în fiecare dimineaþã la posturile locale radio-Tv. În judeþul Cluj. Proiectul deciziei de
cazul avariilor de o urgenþã ºi/sau amploare deosebite, pentru care este necesarã o încadrare ºi motivele care o
intervenþie neîntârziatã pentru a evita efecte colaterale nedorite asupra sistemului fundamenteaza pot fi consultate
sau bunurilor, este posibil ca anunþul sã nu mai fie posibil. la sediul Agenþiei Regionale
Lucrãrile programate se anunþã cu cel puþin 24 de ore înainte ºi prin presã. pentru Protecþia Mediului Cluj,
str. Calea Dorobanþilor nr. 99,
Mulþumim pentru înþelegere.
Cluj-Napoca, în zilele de luni de
la orele 09:00-16:00 marþi- joi
Serviciul Comunicare ºi Clienþi între orele 09.00 – 14:00 ºi
(CP 253)
vineri orele 09.00 – 12.00
SC NERA MUREªAN precum ºi la sediul Primãriei
Mociu, strada Principalã nr. 26.
SECURITY SRL, Publicul interesat poate înainta
www.geamuritermopan.com
asigurã servicii de: comentarii/ observaþii la
- pazã obiective proiectul deciziei de încadrare în
(3503)

- transport valori termen de 5 zile de la data

publicarii prezentului anunþ.
(CP336)

- instalare sisteme
securitate Agenþia de publicitate (41341)
• SPITALUL CLINIC DE
- monitorizare sisteme
securitate ºi intervenþie a ziarului FÃCLIA de Cluj PNEUMOFTIZIOLOGIE - “LEON
DANIELLO” - CLUJ-NAPOCA.
Organizeazã cursuri producþie, montare rapidã, garanþia lucrãrii efectuate, consultanþã si service preia anunþuri de publicitate anunþã publicul interesat
agent securitate. Atelier: str. Orãºtiei nr. 10; Tel: 417.637, fax: 417.944 asupra iniþierii documentaþiei
Tel: 0264-591880. Birou ofertare: P-þa Cipariu 15, Mezanin; Tel: 0264-441.300, 0743-123.486 (licitaþii, citaþii, vînzãri, pierderi, Plan Urbanistic de Detaliu –
matrimoniale, diverse), Extindere ºi etajare clãdire
existentã ºi amenajare birouri la
Ziarul ºi în ziarul ADEVÃRUL. etaj, pentru imobilul situat în
angajeazã Vã aºteptãm la sediul din Cluj-Napoca,
municipiul Cluj-Napoca, str. B.P.
Haºdeu nr. 6, judeþul Cluj.
Operator calculator/ Tehnoredactor str. Clinicilor nr. 33. Consultarea propunerii se
Cerinþe: cunoºtinþe paginaþie poate realiza în cadrul Primãriei
Informaþii la telefon Municipiului Cluj-Napoca, la
într-unul dintre programele Page Maker, InDesign, QuarkXPress.
0264-450.707; Direcþia de Urbanism ºi
Trimiteþi CV cu numãr de telefon la redactia@ziarulfaclia.ro
Dezvoltare Urbana, Serviciul
Candidaþii vor fi contactaþi telefonic pentru interviu. 0788-476.727 ºi 0788-307.324. Urbanism, camera 62. (41340)

8
www.ziarulfaclia.ro
• PRIMARIA Mociu anunþa
publicul interesat asupra luarii
deciziei privind etapa de
încadrare pentru a declanºa
procedura de evaluare a
impactului asupra mediului
pentru proiectul: „Realizare
reþea edilitarã în localitatea
Boteni ºi Criseni, Comuna Mociu
– Reþea de canalizare menajerã”
propus a fi realizat în localitãþile
Boteni ºi Criºeni, comuna Mociu,
judeþul Cluj. Proiectul deciziei de
încadrare ºi motivele care o
fundamenteaza pot fi consultate
la sediul Agenþiei Regionale
pentru Protecþia Mediului Cluj,
str. Calea Dorobanþilor nr. 99,
Cluj-Napoca, în zilele de luni de
la orele 09:00-16:00 marþi- joi
SUBREDACÞIA TURDA -
tel. 0737-023.577
• Agenþia pentru Protecþia
Mediului Cluj anunþã publicul
interesat cã PUZ pentru
construire halã de depozitare ºi
intrare în intravilan, racorduri
ºi branºamente la utilitãþi,
comuna Floreºti, sat Luna de
Sus fn, jud. Cluj, titular SC
Dennver Comimpex SRL, nu
necesitã evaluare de mediu,
planul urmând a fi supus
procedurii de adoptare fãrã aviz
de mediu. Observaþiile ºi
comentariile publicului
interesat privind decizia etapei
de încadrare se transmit în scris
la Agenþia pentru Protecþia
Mediului Cluj, Calea
Dorobanþilor nr. 99, blocul 9B,
publicitate
• SC ªMAFINÃRIA SRL-D, CUI
32917606, J12/ 942/ 2014,
pierdut certificat constatator nr.
36854 din 10.06.2015. Se
declarã nul. (4012204)
• PEDRO IMOBILIARE SRL
având CUI 23384768, pierdut
toate certificatele constatatoare
ale firmei. Se declarã nule.
(2012209)
• SC TAXAR GAMES SRL, CUI
27285880, J12/ 1316/ 2010,
pierdut certificate constatatoare
pentru punctele de lucru din
Cluj-Napoca: str. Decebal nr. 55;
str. Nãsãud nr. 2; str. Mãrãºeºti
nr. 85 ap. 2; Pþa M. Viteazu nr.
17; str. Artelor nr. 62; str.
Bucegi nr. 5 camerã de gunoi;
str. Fabricii nr. 86A, str. Fabricii
SUBREDACÞIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2
orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075
• Natmadalex CIP Trans SRL,
CUI 29282180, J12/2681/2011,
pierdut autorizaþie taxi nr.
0266, eliberatã de Primãria
Municipiului Cluj-Napoca. Se
declarã nulã. (2012205)
DECESE
COMEMORÃRI
marþi-miercuri, 23-24 ianuarie 2018
• Cu ochii plini de lacrimi
ºi sufletele zbuciumate de
durere, ne despãrþim de
iubitul nostru frate IOAN
TARCEA, pe care o boalã
cruntã ºi nemiloasã, care
timp de cinci luni de zile i-
a mistuit corpul ºi sufletul,
luându-l dintre noi. Inima
lui bunã s-a oprit în miez
de noapte, iar durerile
mari ºi greutãþile trupului
sãu slãbit au încetat.
Sufletul sãu nobil, s-a
despãrþit de trupul chinuit
ºi de boala grea prin care a
trecut, îndurând grele ºi
mari dureri. Durerea
despãrþirii este mare dar
ne mângâie nãdejdea
revederii lui cu MÃICUÞA
suntem alãturi de cumnata
noastrã Floarea, care l-a
îngrijit cu devotament ºi
dragoste deosebitã în
timpul suferinþelor lui. De
asemeni ºi nepoatelor
Ioana ºi Camelia cu
familiile lor, cãrora le
transmitem sincerele
noastre condoleanþe ºi
rugãm pe Bunul Dumnezeu
sã le întãreascã, sã
depãºeascã aceastã grea
pierdere. Odihna cea
veºnicã dã-i-o lui Doamne,
memoria lui sã fie izvor de
speranþã pentru cei rãmaºi
ºi Lumina cea fãrã de
sfârºit sã-i strãluceascã în
Împãrãþia Cerului. Sã se
odihneascã în pace!

între orele 09.00 – 14:00 ºi
vineri orele 09.00 – 12.00
precum ºi la sediul Primãriei
Mociu, strada Principalã nr. 26.
Publicul interesat poate înainta
comentarii/observaþii la
proiectul deciziei de încadrare în
termen de 5 zile de la data
publicarii prezentului anunþ.
(41341)
• Paºcalãu Anna mãr. Hanga
Janos lui Janos, Hanga Anucza
lui Janos Budi minorã, Hanga
Onucz lui Janos Budi minor,
Plotuna Janos lui Joszef minor,
Plotuna Nasztasia lui Jozsef,
vãd. lui Plotuna Jozsef nãsc.
Nyegru Maria, Merca Iosif a
Mariei, toþi cu ultimul domiciliu
necunoscut, sunt chemaþi la
Judecãtoria Huedin, sala 4, în
ziua de 15.02.2018, ora 12,00,
Completul Complet Civil 4, în
calitate de pârâþi, în proces cu
Lungu Viorica reclamant
reprezentatã de av. Cosmin
Bodescu, obiect partaj judiciar.
(7012202)
cod 400609, tel 0264-41-07-22,
fax 0264-41-07-16, e-mail
office@apmcj.anpm.ro în zilele
de luni-vineri, între orele 9.00-
14.00 în termen de 10 zile
calendaristice de la data
apariþiei anunþului. (41428)
PIERDERI
• FLEªER LUCIA pierdut
carnet de student eliberat de
UMF - Medicinã Generalã. Se
declarã nul. (4012202)
• CUC FLORIN PFA, CUI
19391805, F12/ 1910/ 2004,
sediul Bdul 21 Decembrie 1989
nr. 108 ap. 5, pierdut certificat
constatator ºi certificat
constatator la sediu eliberate în
2009. Se declarã nule.
(4012201)
• Pierdut certificat
constatator nr. 8154/
27.01.2009 pentru PFA
BERCHEªAN GRIGORE. Se
declarã nul. (4012203)
nr. 3 ap. 178 ºi str. Liviu
Rebreanu nr. 50. Se declarã
nule. (41426)
• SC DO PATRU SRL, J12/
1410/ 2000, CUI RO 13584386
cu sediul în Cluj-Napoca, str.
Cojocnei nr. 2/ 29 pierdut
certificat constatator de
autorizare la beneficiar. Se
declarã nul. (41427)
• NAPOCA IMOBILIARE S.R.L.
având CUI 32035422, pierdut
certificatul constatator de la
terþi. Se declarã nul. (2012208)
• ADIALPOP SRL-D, având CUI
33361095, pierdut certificatul
constatator pentru punctul de
lucru din mun. Cluj-Napoca, str.
Oaºului, 86-90, jud. Cluj. Se
declarã nul. (2012210)
• Bãlãjan Giorgiana pierdut
legitimaþie cãlãtorie seria A nr.
0173407, eliberatã de USAMV-
Facultatea ªtiinþa ºi Tehnologia
Alimentelor. Se declarã nulã.
(2012202)
(41309)
• Cu durere în suflet
anunþãm încetarea din viaþã
a mamei, bunicii ºi
strãbunicii noastre, PALAGE
FLAVIA-MELANIA, la vârsta
de 86 ani. Înmormântarea
va avea loc azi, 23.01.2018,
ora 10.00 la Cimitirul
Central Cluj-Napoca.
Odihnã veºnicã! Familia
îndoliatã. (2012201)
• Suntem alãturi de
familia Oroian, bunii noºtri
vecini, acum când se
despart de soþul ºi tatãl
dumnealor. Domnului
OROIAN EMIL, Dumnezeu
sã-i odihneascã în pace,
sufletul bun! Familia
Pãrduþiu Vasile. (2012203)
noastrã, cu SIMI ºi
MARCELA care nu demult
au plecat, ºi care te
aºteaptã sã te îmbrãþiºeze
ca pe un fiu ºi frate iubit.
Omagiu îndurerat ºi
preþuire cu recunoºtinþã
nemãrginitã scumpului
nostru frate, care a lãsat un
gol imens în sufletele
noastre. Gândul nostru va
fi mereu îndreptat spre
tine, lacrimile ce ne curg îi
vor uda florile
mormântului ºi
rugãciunile noastre zilnice
te vor însoþii în drumul
ce-l ai de parcurs. Îþi
mulþumim pentru ajutorul
ce l-am primit de la tine de
câte ori am avut nevoie.
Domnul ceresc sã-þi
rãsplãteascã binele ºi
iubirea cu care ne-ai
înconjurat. Veºnic vei trãi
în inimile noastre. Cu
inimile frânte de durere
Surorile: Irina, Raveica ºi
fratele Trãienuþ cu familiile
lor. (2012206)
• Transmitem sincere
condoleanþe familiei
doamnei prodecan, prof.
dr. MARIANA PALAGE, în
aceste momente triste, la
pierderea soacrei sale.
Decanatul Facultãþii de
Farmacie. (7012201)
• Dumnezeu sã-l
odihneascã în pace pe
naºul IOAN TARCEA. Finii:
Emil, Viorica ºi Alinuþa.
(2012207)
• Asociaþia de
proprietari din str.
Septimiu Albini nr. 99,
este alãturi de familia
Oroian, în aceste clipe
atât de grele când se
despart de iubitul lor tatã,
OROIAN EMIL. Sincere
condoleanþe! (2012204)

diverse
Pop: Faptul cã se doreºte închiderea Controale efectuate de inspectorii Direcþiei
Regionale de Metrologie Legalã Cluj-Napoca
a 1.000 de ºcoli este o minciunã Echipele de control din cadrul Nãsãud, Cluj, Maramureº, Satu Mare ºi
Ministrul Educaþiei, Liviu Pop, a ºcolare poate fi fãcutã numai de cãtre atributul Consiliului Local, avizul pe Direcþiei Regionale de Metrologie Sãlãj.
catalogat luni, la Târgu-Jiu, drept “o administraþia localã, Primãria, care îl dã Inspectoratul ªcolar îl dã în Legalã Cluj-Napoca au continuat ºi în În urma controalelor efectuate la 20
minciunã” afirmaþia cã s-ar dori consiliile locale. A veni astãzi ºi sã spui baza Legii Educaþiei Naþionale. În rest, perioada 15.01.2018-19.01.2018, persoanele fizice ºi juridice deþinãtoare
închiderea a 1.000 de ºcoli din toatã cã din cele 6.000 de ºcoli închidem Consiliul Local decide închiderea controalele la operatorii economici a unui numãr de 24 aparate de cântãrit
þara, punctând faptul cã închiderea ºi 1.000 gândiþi-vã cã înseamnã ca fiecare ºcolii. Consiliul Local hotãrãºte deþinãtori de aparate de cântãrit cu cu funcþionare neautomatã din care au
deschiderea unitãþilor ºcolare poate fi judeþ sã închidã 25 de ºcoli. Este o dacã...Vã dau un exemplu: dacã avem funcþionare neautomatã utilizate în fost testate 19 aparate, utilizate în
fãcutã numai de cãtre administraþiile campanie electoralã, cã altfel nu o pot o curte comunã ºi o ºcoalã ºi o vânzarea directã cãtre public în cadrul vânzarea directã cãtre public, s-a
locale. numi, fãcutã de un deputat al opoziþiei, grãdiniþã, faptul cã nu mai avem douã pieþelor, târgurilor ºi oboarelor din constat cã aceºtia utilizeazã mijloacele
El a susþinut cã afirmaþia respectivã, poate în momentul acesta, în care se personalitãþi juridice - pentru cã noi, întreaga zonã de competenþã a de mãsurare legale care funcþioneazã
lansatã de deputatul PNL Florin constituie noul guvern, ºi vrea sã iasã pentru grãdiniþã, trebuie sã avem direcþiei, adicã judeþele Bihor, Bistriþa- în limitele erorilor tolerate.
Roman, este “campanie electoralã”, în evidenþã”, a spus Liviu Pop, într-o minim 150 de elevi în mediul rural, iar
Române. Ceremonia publicã va
acesta dorind “sã iasã în evidenþã” în
momentul constituirii noului guvern.
conferinþã de presã.
Ministrul a afirmat cã se pot face
pentru ºcoalã minim 300 de elevi-
faptul cã, juridic, se unesc douã entitãþi
Ziua Unirii Principatelor cuprinde urmãtoarele momente:
prezentarea onorului ºi salutul
“Faptul cã se doreºte închiderea a
1.000 de ºcoli este o minciunã. Nu se
anumite reorganizãri la nivelul
unitãþilor de învãþãmânt, acest lucru
decide Consiliul Local. Asta înseamnã
dispariþia unui post de director ºi a
Române - sãrbãtoritã drapelului de luptã, intonarea Imnului
Naþional al României, oficierea
pot închide 1.000 de ºcoli, nu se închid
1.000 de ºcoli - pentru cei care nu ºtiu,
fiind însã atributul consililor locale.
“Nu se închide nicio unitate ºcolarã,
unuia de contabil ºi de secretar. Dar
în rest, nici profesorii, nici elevii nu
la Cluj-Napoca serviciului religios, alocuþiunea
închiderea ºi deschiderea unitãþilor cã se fac anumite reorganizãri este pleacã acasã”, a mai spus Liviu Pop. Clujenii sunt aºteptaþi, miercuri 24 prefectului judeþului Cluj, Ioan Aurel
ianuarie, la bustul lui Alexandru Ioan Cherecheº, depuneri de coroane ºi
Cuza din faþa Prefecturii Cluj, pentru a jerbe de flori, defilarea gãrzii de
Caz ºocant Validarea miniºtrilor - acorda respectul cuvenit Zilei Unirii onoare ºi a muzicii militare ºi Hora
Principatelor Române. În acest Unirii. Organizatorii evenimentului
vineri, în forurile
la Spitalul din Huedin statutare ale PSD
context, Prefectura Cluj organizeazã în
cooperare cu Divizia 4 Infanterie
solicitã înþelegere participanþilor la
trafic ºi cetãþenilor municipiului Cluj-
Napoca pentru eventualele neplãceri
Conducerea Spitalului Orãºenesc din Huedin a demarat cercetãri „Gemina” începând cu ora 10.00 o
ceremonia militarã ºi religioasã cu cauzate de restricþionarea circulaþiei
pentru a stabili cine se face responsabil de faptul cã o femeie care
a decedat a fost predatã familiei cu un pampers înfãºurat pe cap.
ºi ALDE ocazia aniversãrii a 159 de ani de la pe timpul desfãºurãrii evenimentelor.
Reprezentanþii unitãþii sanitare spun cã odatã cu concluziile Miniºtrii Cabinetului Dãncilã vor fi înfãptuirea Unirii Principatelor C.P.
anchetei, persoanele care au apelat la acest gest vor fi trimise în validaþi, vineri, în forurile statutare ale
faþa Comisiei de Disciplinã, astfel încât sã fie luate mãsurile
disciplinare care se impun. Maria Bondar, de 81 de ani, din Poieni
celor douã partide de guvernare - PSD ºi
ALDE, au precizat surse parlamentare
Moldova-România-Uniunea Europeanã
a fost internatã în 26 decembrie 2017 cu diagnosticul de fracturã pentru AGERPRES. Grupul de Iniþiativã Basarabeanã din Cluj-Napoca are deosebita plãcere de
coxofemuralã dar ºi cu insuficienþã cardiacã ºi probleme renale. La aceastã orã, premierul interimar, a vã invita marþi, 23 ianuarie 2018, ora 10,30 la conferinþa cu genericul ,,Anul
Din nefericire, sãptãmâna trecutã, octogenara a decedat din cauza Mihai Fifor, discutã cu preºedintele Centenar - consolidarea relaþiilor bilaterale între România ºi Republica Moldova
unui stop cardiorespirator. Când s-au prezentat la morgã pentru Camerei Deputaþilor, Liviu Dragnea, în pe coordonatele valorilor proeuropene”. Conferinþa va avea loc în incinta Casei
ridicarea femeii decedate, aparþinãtorii au fost ºocaþi sã vadã cã biroul acestuia de la Palatul Parlamentului. de Culturã a Studenþilor din Cluj-Napoca, sala 32. “Vã aºteptãm cu drag pentru
aceasta avea înfãºurat pe cap un pampers. Mai mult, oamenii spun Dragnea a mai avut, pe parcursul zilei, a împãrtãºi idealul naþional ce aduce mai aproape românii de pe ambele maluri
cã unul dintre brancardieri era beat, neputându-se vorbi cu el. discuþii cu preºedintele ALDE, Cãlin ale Prutului”, a transmis conducerea organizaþiei ce reuneºte studenþii
Conducerea spitalului orãºenesc din Huedin catalogheazã cazul Popescu-Tãriceanu, cu vicepreºedintele basarabeni din centrul Universitar Cluj-Napoca. La conferinþã vor participa
ca fiind foarte grav ºi promit cã responsabilii de acest incident Varujan Vosganian, precum ºi cu secretarul reprezentanþi ai Universitãþii ”Babeº-Bolyai”, ai municipalitãþii clujene ºi ai
vor fi sancþionaþi. general al formaþiunii, Daniel Chiþoiu. mai multor organizaþii studenþeºti.
C.P.
 economia 9
marþi-miercuri, 23-24 ianuarie 2018 www.ziarulfaclia.ro

Pensia medie de asigurãri sociale EURO

DOLAR
LIRA STERLINÃ
4,6656 lei
3,8059 lei
5,2916 lei

abia trece de 1.000 lei FRANC ELVEÞIAN

La începutul acestui an, în România existau 4.691.652 pensionari
de asigurãri sociale, iar pensia medie a fost de numai 1.071 lei,
totuºi cu 140 lei peste cea din perioada similarã
Conform datelor furnizate de
Casa Naþionalã de Pensii Publice,
numãrul celor care s-au pensionat
la limita de vârstã era de 3.526.045
persoane, dintre care 1.952.600
femei, în timp ce pensia medie se
situa la 1.221 de lei. Pensie
anticipatã au primit, în decembrie
2017, 22.192 persoane (1.273 lei,
pensie medie), pensie anticipatã
parþialã - 82.395 de persoane (831
de lei pensia medie) ºi pensie de
invaliditate 563.695 persoane
(pensie medie de 615 lei), dintre
care 47.613 persoane pentru
gradul I de invaliditate (494 lei,
pensie medie).
În aceeaºi lunã, pensia de urmaº
s-a acordat pentru 496.967 de
persoane (556 lei pensia medie), în
timp ce ajutor social au primit 358
de pensionari (264 de lei pensie
medie).
Pensia medie de serviciu -
între 3.698 lei ºi 13.728 lei
Pentru a face o oarecare
comparaþie, sã mai spunem cã, în
aceeaºi perioadã, erau înregistrate
ºi 8.980 de persoane care
beneficiau de pensii de serviciu,
dintre care 5.412 proveneau din
sistemul juridic, 879 din corpul
diplomatic ºi consular, 800 erau
foºti funcþionari publici
Divorþ între
Telekom
LEU MOLDOVENESC
100 FORINÞI
3,9621 lei
0,2254 lei
1,5078 lei
1 gram aur 163,1592 lei
a anului trecut.
parlamentari, 1.465 proveneau din Scãdere infimã
aviaþia civilã, iar 602 erau foºti a exporturilor de lemn
angajaþi ai Curþii de Conturi.
România a exportat, în primele zece luni
Conform datelor Casei Naþionale
din 2017, lemn ºi plutã în sumã de 482,1
de Pensii Publice, în cazul celor
milioane de euro, o valoare cu 3,2% mai
3.435 de beneficiari ai Legii 303
micã faþã de cea din perioada similarã a
(judecãtori, procurori), pensia
medie era de 13.728 lei, din care
12.548 lei reprezentau cota
suportatã din bugetul de stat, iar
diferenþa provenea din bugetul
asigurãrilor sociale de stat.
De legea nr 216/2015 privind
acordarea pensiei de serviciu
membrilor Corpului diplomatic ºi
consular al României, beneficiau
879 de persoane. Pensia medie era
de 5.468 lei, din care 3.469 lei
suportaþi de la bugetul de stat.
anului anterior. Conform datelor
De legea 215/2015 pentru
centralizate de Institutul Naþional de
modificarea ºi completarea Legii 7/
Statisticã, importurile de lemn ºi plutã s-au
2006 privind statutul
cifrat la 192,7 milioane euro, fiind cu 0,5%
funcþionarului public parlamentar,
mai mici comparativ cu cele din perioada
beneficiau 800 de persoane, pensia
ianuarie-octombrie 2016, înregistrându-se
medie fiind 3.698 lei (2.177 lei
astfel un excedent de circa 289,4 milioane
suportaþi de la bugetul de stat).
De legea 83/2015 pentru
euro pe acest segment.
completarea legii 223/2007 privind beneficiari ai Curþii de Conturi se instanþelor judecãtoreºti ºi al
statutul personalului aeronautic acordau pentru 602 persoane, parchetelor beneficiau 1.799
civil navigant profesionist din pensia medie fiind de 7.585 lei, din pensionari, pensia medie fiind de Aplicaþie on-line pentru
aviaþia civilã din România care 4.487 lei cota suportatã din 3.774 lei (2.234 lei de la bugetul
beneficiau 1.465 pensionari. Pensia bugetul de stat. de stat). încadrarea în clasa
medie era de 10.808 lei, din care De legea 130/2015 pentru Dupã cum se poate observa, bonus-malus
7.862 lei suportaþi de la bugetul de completarea Legii 567/2004 partea covârºitoare a pensiilor de
Autoritatea de Supraveghere Financiarã
stat. privind statutul personalului serviciu este suportatã de bugetul
Pensii de serviciu pentru auxiliar de specialitate al de stat. V.D. (ASF) a anunþat cã pune la dispoziþia
asiguraþilor, de la începutul acestei
sãptãmâni, un instrument on-line prin
Start-up-urile din programul Techcelerator care se pot obþine informaþii despre
încadrarea în clasa bonus-malus (B/M)
a autovehiculului asigurat prin RCA.

ºi Poºta Românã
Telekom România a anunþat
cã înceteazã relaþiile
contractuale cu Poºta
Românã, începând cu 1
februarie 2018, pentru plata
facturilor aferente
contractelor de servicii fixe
ºi mobile.
Telecom susþine cã aceastã
decizie survine, citãm,
“nerespectãrii obligaþiilor de
cãtre operatorul poºtal
naþional”.
Potrivit Telekom, clienþii
companiei de telecomunicaþii
vor beneficia, în continuare,
de cele peste 40.000 de puncte
de încasare (reþeaua proprie
de magazine, reþele de
retaileri, bãnci partenere,
ATM-uri ºi automate de plãþi),
din mediul urban ºi rural,
unde îºi pot plãti facturile. De
asemenea, conform Telekom,
plãþile pot fi efectuate on-line,
pe site-ul operatorului, dar ºi
prin debit direct, internet
banking sau mobile banking
(prin bãncile partenere, care
oferã aceste servicii).
Reamintim cã brandul
Telekom România este prezent
pe piaþa româneascã din anul
2014, dupã rebrandingul
comun al Romtelecom ºi
Cosmote România. Telekom
România face parte din grupul
Deutsche Telekom.
din Cluj pot beneficia de investiþii europene
GapMinder, un fond de investiþii cu capital de risc care vizeazã prin Programul Operaþional
start-up-uri inovatoare din România, intrã pe piaþa localã Competitivitate 2014 - 2020, cu
cu finanþare europeanã, ºi afirmã cã va susþine programul cofinanþare prin Fondul European
de accelerare Techcelerator în Bucureºti ºi Cluj. de Dezvoltare Regionalã.
GapMinder va investi în urmãtorii
ani în companii aflate în faza de
“Cu un buget iniþial de 26 ca urmare a selecþiei derulate de seed sume de pânã la un milion
milioane de euro, GapMinder este Fondul European de Investiþii. de euro ºi, potenþial, încã trei
primul fond de capital de risc creat Acesta este finanþat în majoritate milioane de euro per companie în
runde ulterioare, precum ºi în
start-up-uri aflate la prima rundã
de investiþii sau în faza de
accelerare, în care investiþiile vor
fi de pânã la 100.000 euro”, se
afirmã într-un comunicat al
instituþiei financiare, preluat de
Agerpres. GapMinder vizeazã
companii inovatoare de
tehnologie cu potenþial ridicat de
expansiune internaþionalã, din
domenii precum cele ale
serviciilor IT ºi software,
securitate ciberneticã, inteligenþã
artificialã, transformare digitalã,
soluþii IT pentru sãnãtate, FinTech
etc.
Pentru selecþia start-up-urilor
eligibile, GapMinder va susþine ºi
programul de accelerare
Techcelerator în Bucureºti ºi Cluj.
“Pentru ca prima rundã de
Fondul European de Investiþii (FEI) este parte a Grupului evaluãri în vederea potenþialelor
Bãncii Europene de Investiþii ºi este principalul finanþator investiþii sã aibã loc cât mai rapid,
de risc pentru IMM din Europa, prin instrumente de capital în perioada urmãtoare va începe
de risc, garanþii ºi microfinanþare. În România, FEI preselecþia start-up-urilor cu
implementeazã instrumente financiare finanþate prin ajutorul Techcelerator. Orice start-
fonduri structurale ºi de investiþii, precum JEREMIE 2007- up de tehnologie în cãutare de
finanþare se poate înscrie în cadrul
2013, Iniþiativa pentru IMM ºi instrumentele financiare din
acestui program” informeazã
cadrul PO Competitivitate, PO Regional ºi PNDR.
fondul de investiþii.
Instrumentul poate fi utilizat accesând
pagina de internet a Autoritãþii,
www.asfromania.ro. Cãutarea se poate face
simultan pentru maximum cinci vehicule,
iar criteriile de cãutare sunt numãrul de
înmatriculare sau numãrul de identificare
a autovehiculului (seria de ºasiu).
Rezultatele furnizate reprezintã încadrarea
în clasa B/M pentru fiecare autoturism în
parte, pentru data de referinþã aleasã,
precum ºi alte detalii privind poliþa RCA
(compania de asigurare, durata
contractului).
Conform noii legislaþii din domeniul
asigurãrilor (art. 32 din Norma ASF nr. 20/
2017), în situaþia în care un asigurat
persoanã fizicã deþine mai multe vehicule,
acesta beneficiazã de aceeaºi clasã a
sistemului B/M pentru toate vehiculele,
respectiv cea mai favorabilã asiguratului.
În cazul persoanelor juridice, sistemul B/M
se aplicã pentru fiecare vehicul în parte.
Prin interogãri succesive - pentru date de
referinþã diferite - acest instrument on-line
ar trebui sã permitã utilizatorilor sã
genereze ºi un istoric al încadrãrii în clasele
de B/M ale autovehiculelor deþinute.
Acordarea celei mai favorabile clase de
B/M pentru toate autoturismele deþinute de
o persoanã fizicã se face în contextul mai
larg creat de noua legislaþie aplicabilã
contractelor RCA (Legea nr. 132/2017,
Norma nr. 20/2017) care, prin
introducerea unor noi mecanisme - printre
care tariful de referinþã, noul sistem bonus-
malus, decontarea directã, noþiunea de
asigurat cu risc ridicat etc. - a creat
premisele necesare echilibrãrii ºi bunei
funcþionãri a pieþei asigurãrilor auto
obligatorii.
Paginã realizatã de V. DÃDULESCU
10 sport
www.ziarulfaclia.ro marþi-miercuri, 23-24 ianuarie 2018

Tenis Tenis – Australian Open 2018

Federer bifeazã a 52-a prezenþã
La galop în „sferturi”
evidentã la capitolul erori
neforþate, Osaka având 31,
în „sferturi” iar Halep 18. Mult mai atentã
ºi mai concentratã pe propriul
Elveþianul Roger Federer, campionul en titre de la Melbourne, serviciu, românca a cedat un
• Halep ºi-a egalat cea mai bunã performanþã la Melbourne dupã o
s-a calificat luni dimineaþã pentru a 14-a oarã în „sferturile” de singur break, în debutul
finalã ale turneului de la Antipozi, dupã ce l-a eliminat pe ungurul victorie consistentã cu Naomi Osaka ºi încearcã sã ajungã pentru prima
setului secund, dar a replicat
Marton Fucsovics, locul 80 în clasamentul ATP. Federer ºi-a datã în „careul de aºi”. imediat ºi nu i-a oferit
Simona Halep s-a calificat australian în care tradiþie a surprizelor de la adversarei posibilitatea de a
fãrã emoþii în „sferturile” de reprezentanta noastrã a arãtat actuala ediþie. Graþie staff-ului se desprinde. În precedentele
finalã ale turneului de la ca un lider mondial. Dupã tehnic ºi a programului de trei meciuri, Halep ºi-a pierdut
Antipozi, dupã o evoluþie thriller-ul cu Lauren Davies, ne recuperare, Simona a reuºit sã de 12 ori serviciul. Lidera

confirmat statutul de mare favorit ºi s-a impus în minim de seturi,

scor 6-4, 7-6, 6-2, dupã douã ore ºi patru minute de la primul
serviciu. În total, Federer are 52 de calificãri în „sferturile” de
finalã ale turneelor de Mare-ªlem, ceea ce reprezintã un record.
Pe locul secund la acest capitol este legendarul Jimmy Connors,
cu „numai” 41 de prezenþe în aceastã fazã. Federer este lider ºi
la numãrul de prezenþe în semifinale (având 42) ºi la finale (cu
29) ºi la titluri de Mare-ªlem (19). În aceeaºi mãsurã, Federer
are cele mai multe victorii obþinute în turneele de Grand-Slam,
respectiv 328. Pe locul secund, la mare distanþã, se aflã sârbul
Novak Djokovic, cu 240. Un simplu calcul matematic ne aratã cã
Federer, calificat în „sferturi”, de numai zece ori nu a depãºit
acest prag, spre urmãtorul nivel, faza semifinalelor. ªi niciodatã
nu s-a întâmplat la Australian Open, unde ajuns pe tabloul de
opt s-a calificat de fiecare datã în „careul de aºi”. Prin urmare,
cehul Tomas Berdych, urmãtorul adversar, are toate motivele
sã-ºi facã griji, mai ales cã nici palmaresul confruntãrilor directe
nu-l avantajeazã. Elveþianul are nu mai puþin de 19 victorii în
faþa cehului în 25 de confruntãri directe. Ultimele nouã dispute
au fost adjudecate de Federer, iar în acestea Berdych a câºtigat
doar douã seturi. La Australian Open s-au înfruntat deja de patru
ori ºi de fiecare datã s-a impus Roger, de trei ori în minim de
seturi.
Cristian FOCªANU entuziasmantã în faþa aºteptam ca Halep sã se refacã fizic la timp. Statistica clasamentului WTA
japonezei Naomi Osaka, în faþa transpire ºi sã se este pe alocuri contrastantã înregistreazã a treia prezenþã
cãreia s-a impus în douã seturi întrebuinþeze mai mult cu rezultatul final. Osaka a în „sferturi” la Melbourne,
scurte, 6-3, 6-2, dupã doar o orã contra niponei. Nu puþini au servit mai mulþi aºi decât dupã cele din 2014 ºi 2015,
Djokovic ºi Thiem au fost ºi 19 minute de la primul fost cei care au îndrãznit Simona, iar scorul loviturilor acesta fiind pragul maxim
serviciu. A fost primul meci de chiar sã parieze pe o direct câºtigãtoare a fost egal, atins la Open-ul Australiei.
eliminaþi! la actuala ediþie a turneului calificare a japonezei, în buna 22-22. Diferenþa este Cristian FOCªANU
Doi dintre marii favoriþi ai turneului masculin de simplu de la
Melbourne, sârbul Novak Djokovic ºi austriacul Dominic Thiem, Liga Naþionalã de Handbal Feminin
au fost eliminaþi în „optimi”, de jucãtori mult mai slabi cotaþi. De

„13” cu ghinion pentru Universitatea Cluj

Dupã douã victorii legate, CSM Roman, într-o partidã „Horia Demian”, confruntarea Cea mai mare diferenþã în
27-24 cu CSM Unirea Slobozia contând pentru etapa a 13-a a stat sub semnul echilibrului primul mitan a fost de douã
ºi 32-26 cu Danubius Galaþi, din Liga Naþionalã de handbal în prima reprizã, la finalul goluri, înregistratã de patru
Universitatea Cluj a fost feminin, ultima a turului. cãreia cele douã combatante s- ori, de fiecare datã în favoarea
învinsã, pe teren propriu, de Disputatã în Sala Sporturilor au aflat la egalitate, scor 10-10. oaspetelor: 5-3, 6-4, 8-6 ºi 9-7.
ºase ori campion la Australian Open, Djokovic a fost învins de Universitatea s-a aflat o
sud-coreeanul Hyeon Chung, locul 58 în clasamentul ATP. singurã datã la conducere în
Asiaticul s-a impus în minim de seturi, scor 7-6, 7-5, 7-6, dupã prima reprizã, în minutul 27,
trei ore ºi 24 de minute de la primul serviciu. Chung l-a eliminat scor 10-9. Vedeta gazdelor în
anterior pe germanul Alexander Zverev ºi a devenit primul primele 30 de minute a fost
jucãtor din Coreea care ajunge în „sferturile” de finalã ale unui Diana Puiu, cu patru goluri. În
turneu de Mare-ªlem. Djokovic ºi Chung s-au mai înfruntat în schimb, Raluca Petruº a fost
trecut la Australian Open, în 2016, dar Djokovic s-a impus atunci ghinionista clujencelor, cu ºase
cu 3-0 la seturi. Aventura nord-americanului Tenny Sandgren, aruncãri ratate. Repriza
venit de nicãriei, continuã. Jucãtorul aflat pe locul 97 în ierarhia secundã a fost dominatã de
ATP l-a învins, dupã un meci maraton, pe Dominic Thiem, al oaspete, care a menþinut
cincelea favorit al întrecerii. Yankeul s-a impus cu 6-2, 4-6, 7-6, Universitatea la distanþã,
6-7, 6-3, dupã aproape patru ore. A fost primul meci de cinci având în permanenþã cel puþin
seturi din cariera lui Sandgren, care în turul secund a mai fãcut trei goluri avans. Amfitrioanele
o victimã sonorã, în persoana elveþianului Stan Wawrinka, fost au început repriza secundã
campion la Antipozi. Sandgren ºi Chung se vor afla faþã în faþã foarte slab, cu trei atacuri ratate
în probabil cel mai inedit ºi neaºteptat „sfert” de finalã. Pe aceeaºi ºi o eliminare de douã minute a
parte de tablou se mai aflã Roger Federer ºi Tomas Berdych. Dianei Puiu. Principala
Este de aºteptat ca Federer sã ajungã în ultimul act. În aceastã marcatoare a gazdelor în aceastã
dimineaþã au loc primele douã „sferturi” de pe tabloul masculin: a doua parte a meciului a fost
Grigor Dimitrov – Kyle Edmund ºi Rafael Nadal – Marin Cilic. De Cristina Boian, cu cinci goluri.
asemenea, vom afla ºi primele douã semifinaliste din turneul CSM Roman s-a impus în final
feminin de simplu, în urma partidelor Elise Mertens – Elina cu 30-25. În prima etapã a
Svitolina ºi Caroline Wozniacki – Carla Suarez Navarro. Chiar returului, Universitatea Cluj va
dacã Simona Halep joacã miercuri dimineaþã, pentru un loc în întâlni, pe teren propriu, CS
„careul de aºi”, noi românii avem un motiv sã ne trezim devreme Mãgura Cisnãdie. Partida are
în aceastã dimineaþã, întrucât Irina Camelia Begu ºi Monica loc pe 27 ianuarie. În
Niculescu forþeazã calificarea, în premierã pentru cele douã, în clasament, Universitatea Cluj
semifinalele turneului de dublu feminin. ocupã locul 11, cu 11 puncte.
Cristian FOCªANU Cristian FOCªANU
 social 11
marþi-miercuri, 23-24 ianuarie 2018 www.ziarulfaclia.ro

Întâlnirile Centenarului Te Deum în bisericile

din Patriarhia Românã,
Galeria Byzantia a Parohiei Ortodoxe
Române „Învierea Domnului” Cluj-Napoca
þine sã celebreze 100 de ani de la Marea
Unire în cadrul unui proiect intitulat
la aniversarea Unirii
‘’Întâlnirile Centenarului’’.
Astfel, pe parcursul acestui an va fi Principatelor Române
organizatã, lunar, la Galeria Byzantia, situatã În toate bisericile din Patriarhia Românã, ierarhii ºi preoþii
pe strada Viilor nr. 33, o dezbatere pe tema Bisericii Ortodoxe Române vor oficia miercuri, 24 ianuarie,
Marii Uniri, cei interesaþi putând sã afle slujba de Te Deum în memoria celor care au contribuit la
amãnuntele ºi sinteza atmosferei anilor 1914 realizarea Unirii Principatelor. La sfârºitul slujbei, la toate
- 1918, cea care a dus la realizarea acestui bisericile vor fi trase clopotele timp de un minut.
mãreþ ideal românesc. „Miercuri, 24 ianuarie 2018, se împlinesc 159 de ani de la
Proiectul a debutat în 21 ianuarie, cu Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), moment
conferinþa „Ideea Unirii. Context extern ºi deosebit din istoria poporului român, înfãptuit la Bucureºti
intern”, susþinutã de Corina Pop, titularã la de Adunarea Electivã a Munteniei, care a ales domnitor al
catedra de Istorie la Liceul „Gheorghe ªincai” Þãrii Româneºti pe Alexandru Ioan Cuza, într-o clãdire a
din Cluj-Napoca. Gazda evenimentului a fost Bisericii Ortodoxe Române de pe Dealul Mitropoliei, pe locul
pr. lect. univ. dr. Nicolae-Coriolan Dura, cãreia se aflã astãzi Palatul Patriarhiei. De aceea, la Sfânta
curatorul Galeriei Byzantia. Liturghie oficiatã miercuri, 24 ianuarie 2018, în Catedrala
Prin intermediul ziarului Faclia veþi putea Patriarhalã, vor fi pomeniþi Domnitorul Alexandru Ioan
afla când va fi programatã urmãtoarea Cuza, Mitropoliþii Nifon al Þãrii Româneºti ºi Sofronie
dezbatere ºi tema care va fi abordatã. C.P. Miclescu al Moldovei, precum ºi ceilalþi fãuritori ai Unirii
Principatelor Române” – informeazã Patriarhia Românã.
Primãriei comunei Mintiu Potrivit sursei citate, dupã Sfânta Liturghie, în toate
Seri de Proiecte edilitare la Mintiu Gherlii Gherlii a fost modernizat bisericile din Patriarhia Românã va fi oficiatã slujba de Te
Zilele trecute a nins ºi în Mintiu Gherlii. Dacã acest drum drumul ce duce spre satul Deum „ca mulþumire adusã lui Dumnezeu pentru realizarea
conferinþe biblice împrejurimile comunei Mintiu de 3 kilometri va fi modernizat, Pãdureni (Þop), o realizare acestui act fundamental din istoria noastrã naþionalã, la care
Gherlii, dar n-au fost probleme ei nu mai vor mai fi obligaþi sã deosebitã, chiar dacã în Biserica Ortodoxã Românã a contribuit în mod semnificativ”.
cu participare în privinþa circulaþiei pe treacã prin municipiul Gherla, localitatea respectivã, aflatã pe M. TRIPON
drumurile publice. De aceea, în ci vor putea sã iasã direct pe un vârf de deal, trãiesc doar
gherleanã biroul primarului Dumitru acel drum judeþean care duce oameni în vârstã. În prezent ºi
Oltean, am discutat mai mult spre Câmpie. Acolo, cândva a ei se pot deplasa în condiþii
La sfârºitul sãptãmânii
trecute, la Biserica Adventistã aspecte gospodãreºti... estivale. existat un drum de þarã, folosit civilizate. Asta se aºteaptã ºi de
la proiectul amenajãrii
Lucrãri cotidiene la reþeaua
de Ziua a ªaptea din municipiul Edilul-ºef al comunei din doar de posesorii de atelaje. Cu
Gherla s-a încheiat seria de vecinãtatea municipiului maºini mici nu puteai circula pe drumului „Sub Copar”, o
investiþie ce va aduce economii
de apã de pe raza municipiului
conferinþe biblice „În Casa Gherla ne-a declarat cã în acest acel drum nepietruit.
Tatãlui”. an are în plan amenajarea Modernizarea drumului este un de combustibil pentru ºoferii
care doresc sã ajungã de la
Gherla
Timp de ºapte zile, pastorul drumului „Sub Copar”, care face proiect mai vechi, dar care în
legãtura cu drumul judeþean 2018 are ºanse mari sã ºi fie pus Mintiu Gherlii în localitãþile de Zilele trecute, într-o dimineaþã când termometrele arãtau
Feier Ioan-Alin, trezorierul pe Câmpie (Þaga, Geaca sau minus 10 grade, am luat legãtura cu directorul sucursalei
Conferinþei Transilvania Nord Gherla-Cãmãraºu. Ar fi un mare în practicã. Totul depinde de
avantaj pentru locuitorii banii primiþi de administraþia Cãmãraºu). Asta doresc ºi Gherla a Companiei de Apã „Someº SA”, Vasile Morar,
a Bisericii Adventiste de Ziua a gospodarii comunei. interesându-ne despre situaþia reþelei de apã de pe raza
ªaptea a susþinut prelegeri comunei, dar ºi pentru cei care localã din Mintiu Gherlii.
vin de pe ruta Mãnãstirea- Acum câþiva ani, prin grija SZ.Cs. municipiului. Domnia sa era chiar pe teren, la o micã
biblice cu tema: “Mie îmi pasã”, defecþiune pe strada Clujului, care, însã, a fost remediatã
„Cât valorezi?”, „Cât eºti de imediat, nefiind probleme în privinþa asigurãrii apei pentru
pofticios?”, „În faþa Crucii”, Grupãri de infracþionalitate organizatã, destructurate de poliþiºti locatarii din blocurile vecine.
„Crizã”, „Dacã mã iubeºti!” ºi Zilnic, angajaþii Serviciului Apã-Canal verificã pe teren
„Dragostea unui Tatã”. În Peste 200 de poliþiºti specializaþi în canabis, 294 de grame de masã vegetalã, 1.222
combaterea criminalitãþii organizate au acþionat, de grame de substanþã psihoactivã, 490 de gurile de apã ºi de canal ºi unde existã ceva nereguli, le
fiecare searã, conferinþele au remediazã pe loc. De fapt asta este misiunea personalului
fost completate cu momente în ultimele douã sãptãmâni, pentru diverse comprimate, 307 plicuri cu substanþã
destructurarea grupurilor infracþionale vegetalã, 905 alte plicuri, 62 de joint-uri, un cântar muncitor. Dacã în timpul verii mai au lucrãri mari (extinderi
de muzicã ºi poezie creºtinã. A de reþea sau schimbarea conductei etc.), în aceastã perioadã
cântat Corul Bisericii, condus specializate în trafic de persoane, criminalitate electronic ºi 4 grindere. De asemeni, au fost
informaticã, trafic ºi consum ilicit de droguri ºi indisponibilizate un autoturism, 17 HDD-uri, 10 se executã doar mici reparaþii, aºa cum s-a întâmplat recent
de Hatfaludi Agneta. Au ºi pe strada Clujului sau pe strada Gelu, colþ cu Restaurantul
acompaniat la pian Petrovics spãlare de bani. Potrivit IGPR, poliþiºtii au laptopuri, 4 tablete, 53 de telefoane mobile, 19
organizat 29 de acþiuni operative, în cadrul cartele SIM, 16 medii de stocare, o armã ºi 2.740 „Conte”. Periodic muncitorii de la Apã-Canal curãþã reþeaua
Tünde, Csorba Erika ºi Dan de canal ºi verificã buna funcþionare a sistemului de
Renata. Amfitrionul cãrora au fost efectuate 91 de percheziþii de þigarete. Au mai fost confiscate ori instituite
domiciliare. Au fost derulate activitãþi mãsuri asigurãtorii pe 24.474 de lei, 11.510 euro, alimentare cu apã a populaþiei.
sãptãmânii de evanghelizare a Având în vedere cã ºi în împrejurimile municipiului
fost pastorul Bisericii investigative pentru probarea activitãþii 1.850 de dolari, 870 de lire sterline ºi 590 de euro
infracþionale a 135 de persoane, dintre care 55 falºi. În activitãþile desfãºurate de poliþiºtii Gherla, în mediul rural, tot angajaþii Sucursalei Gherla
Adventiste de Ziua a ªaptea executã lucrãrile demarate, ei au un front de lucru destul de
Gherla, Orbán Ioan. au fost reþinute sau arestate, iar 3 au fost plasate specializaþi în combaterea criminalitãþii
sub control judiciar. În cadrul acþiunilor au fost organizate, sub coordonarea DIICOT, au fost extins, dar fac faþã cu brio ºi acestor misiuni, deloc uºoare
Tot la sfârºitul sãptãmânii în anotimpul iernii. Nu de mult, pe raza comunei Mintiu
trecute, la Biserica Adventistã ridicate 2.009 grame de cocainã, 57 de angrenaþi ºi poliþiºti din cadrul inspectoratelor de
comprimate de MDMA, 1.200 de comprimate de poliþie judeþene, luptãtori de la acþiuni speciale ºi Gherlii a acþionat personalul regiei, unde chiar în aceastã
de Ziua a ªaptea din comuna perioadã se introduce canalizarea în centrul de comunã ºi
Unguraº, pastorul ºi profesorul ecstasy, 284 de grame de canabis, 8 plante de jandarmi. D.S.F.
se extinde reþeaua de apã în localitãþile Petreºti ºi Salatiu.
universitar gherlean, dr.
Kovács Árpád a susþinut timp MEN: Tot acolo s-a construit ºi o nouã staþie de epurare. În acest
an se preconizeszã ºi realizarea altor investiþii.
de trei seri ciclul de prelegeri
biblice „Principiile vieþii Apel pentru selecþia cadrelor didactice în grupurile SZ.Cs.
eficiente”. Din programul
manifestãrii religioase nu au
de lucru care vor evalua proiectele de manuale ºcolare
Centrul Naþional de Evaluare ºi Examinare „Din grupurile de lucru pot face parte cadre
lipsit piesele muzicale
susþinute de Corul Bisericii (CNEE) organizeazã o procedurã de selecþie a didactice angrenate în activitãþi de predare- Ziua Unirii la Gherla
Adventiste din Unguraº, dirijat cadrelor didactice în vederea constituirii învãþare-evaluare în învãþãmântul preuniversitar, Miercuri, 24 ianuarie, de la ora 17:00, la Casa Municipalã
de prof. Kovács Hajnal din grupurilor de lucru (pe discipline) care vor corespunzãtoare ciclului de învãþãmânt ºi de Culturã Gherla va avea loc, în organizarea Primãriei
Gherla, Corul Bisericii evalua proiectele de manuale ºcolare pentru disciplinei pentru care se evalueazã proiecte de Municipiului Gherla ºi a Casei de Culturã, spectacolul festiv
Adventiste nr.1 din Cluj- clasele I, a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a ºi a VI-a. manuale ºcolare. Altã condiþie ce trebuie „Ziua Unirii”.
Napoca ºi Cvartetul „Echo” din Înscrierea se deruleazã exclusiv online, în îndeplinitã vizeazã probarea, prin acte de studii, Cu aceastã ocazie vor evolua pe scenã Fanfara
Cluj-Napoca. A recitat eleva perioada 22 ianuarie - 2 februarie 2018, prin a competenþei în specializarea corespunzãtoare/ Municipiului, condusã de Vasile Chiº, Formaþia „Lãutarii
clasei a XI-a B a Liceului de completarea formularului publicat pe site-ul specializare înruditã (...). De asemeni, sunt Ardeleni”, coordonatã de Siminic Bob, Formaþia „Ardealul”,
Muzicã „Sigismund Toduþã” CNEE. Selecþia propriu-zisã ºi anunþarea obligatorii abilitãþile practice de operare pe dirijatã de Emil Mihaiu ºi Ansamblul „Dansatorii de pe
Cluj-Napoca, gherleanca rezultatelor (individual, doar pentru candidaþii calculator ºi respectarea criteriilor de Someº”, condus de soþii Janina ºi Emil Bodea.
Kovács Adrien. admiºi) vor avea loc în intervalul 5 - 16 februarie incompatibilitate prevãzute de legislaþia în Va susþine un recital la nai Constantin Istici, iar soliºtii ºi
Seria de conferinþe de la - informeazã MEN. vigoare” – precizeazã MEN. instrumentiºtii Casei Municipale de Culturã vor susþine un
Unguraº va continua ºi în Conform unui comunicat remis, luni, presei, Totodatã, MEN face precizarea cã vor avea program folcloric.
perioada 26-28 ianuarie. Toate misiunea experþilor/specialiºtilor selectaþi este prioritate cadrele didactice care deþin gradul Importanþa Unirii Principatelor Române în viaþa ºi istoria
conferinþele susþinute pânã în de a analiza ºi evalua calitatea proiectelor de didactic I în domeniul disciplinei/în domenii poporului nostru va fi evocatã de dr. Mihai Meºter, directorul
prezent au fost înregistrate de manuale ºcolare propuse de autori/grupuri de conexe celui pentru care se înscriu, titlul ºtiinþific Muzeului de Istorie Gherla, iar la sfârºitul evenimentului,
TV „Speranþa” ºi vor fi difuzate autori. Principiile care stau la baza selecþiei sunt de doctor în aria de expertizã/arii conexe, sau pe platoul din faþa Casei Municipalã de Culturã gherlenii se
pe post începând cu data de 11 „competenþa ºi experienþa acumulatã/probatã, au absolvit cursuri/module specifice activitãþilor vor prinde în Hora Unirii, aºa cum se întâmplã în fiecare an,
februarie, de la ora 18:00. precum ºi disponibilitatea manifestatã pentru de evaluare a proiectelor de manuale ºcolare/de cu ocazia sãrbãtorii de la 24 ianuarie.
SZ.Cs. implicarea în activitãþile de evaluare a proiectelor abilitare curricularã/de evaluare de proces. SZ.Cs.
de manuale ºcolare din anul ºcolar anterior”. M. T.
12 ultima orã
www.ziarulfaclia.ro marþi-miercuri, 23-24 ianuarie 2018

Octavian Bour ZEXE! Dragnea:

Termenul de depunere a Declaraþiei 600

va fi amânat
Guvernul urmeazã sã
adopte, în prima sa ºedinþã,
care va avea loc pe 31 ianuarie,
o ordonanþã privind amânarea
termenului de depunere a
Declaraþiei 600, a anunþat, luni,
preºedintele Partidului Social
Democrat (PSD), Liviu
Dragnea.
Potrivit acestuia, decizia a
fost luatã în urma unei discuþii
pe care a avut-o în cursul zilei
de luni cu premierul desemnat
Viorica Dãncilã ºi cu ministrul
Finanþelor, Ionuþ Miºa, dar ºi cu
partenerii din coaliþie.
Pictura “Proclamarea Unirii” de “Am discutat despre
declaraþia 600. Am solicitat ca pânã la eliminarea Declaraþiei elimina disconfortul celor care pânã la 31 ianuarie, Declaraþia
Theodor Aman , expusã la Muzeul pe 31 ianuarie, în prima 600, cu condiþia sã gãseascã au fost sau care ar trebui sã 600, document care vizeazã
ºedinþã de Guvern, sã adopte soluþia pentru ca persoanele depunã aceastã declaraþie”, a obligaþiile referitoare la
Naþional de Istorie a României o ordonanþã pentru amânarea fizice care trebuiau sã plãteascã afirmat Dragnea. contribuþiile sociale,
Muzeul Naþional de Istorie a României marcheazã împlinirea termenului de depunere pânã aceste contribuþii sã rãmânã Persoanele fizice care au respectiv contribuþia de
a 159 de ani de la Unirea Principatelor Române prezentând la 1 martie, pentru a le da asiguraþi în sistemul de obþinut venituri extra-salariale asigurãri sociale ºi
publicului, începând din 24 ianuarie, o picturã excepþionalã posibilitatea ca în perioada asigurãri ºi sã gãseascã o cumulate de minim 22.800 lei contribuþia de asigurãri
din colecþia de artã plasticã a muzeului - “Proclamarea Unirii imediat urmãtoare sã meargã soluþie civilizatã pentru a în 2017 trebuie sã depunã, sociale de sãnãtate.
(24 Ianuarie 1859)”, realizatã de Theodor Aman. Pictura,
realizatã în ulei pe pânzã, evocã un moment de rãscruce al
istoriei naþiunii române ºi îi reprezintã pe membrii Adunãrii Ambasada SUA:
Elective de la Bucureºti în timpul alegerii lui Alexandru Ioan
Cuza ca domnitor al Þãrii Româneºti. Lucrarea va putea fi
admiratã pânã pe 11 februarie, în Sala Lapidarium.
Nu existã fonduri pentru desfãºurarea activitãþii
Pictor ºi grafician, Theodor Aman (1831 - 1891) a studiat la Ambasada SUA în România Guvernul Statelor Unite a
Craiova, Bucureºti ºi Paris. Este unul dintre fondatorii ºcolii a anunþat, luni, cã nu existã început, la miezul nopþii de
româneºti de picturã, alãturi de Gheorghe Tattarescu punând fonduri pentru desfãºurarea vineri spre sâmbãtã, o
bazele, în 1863, ªcolii de Arte Frumoase din Bucureºti, Theodor activitãþii reprezentanþei închidere parþialã a
Aman fiind ºi primul director al acestei instituþii. diplomatice, dar serviciile activitãþilor sale din lipsa
Unirea Principatelor, înfãptuitã prin dubla alegere a lui consulare de vizã obiºnuite ºi fondurilor de finanþare, dupã
Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859, a reprezentat încã din de urgenþã vor continua. ce republicanii ºi democraþii
prima jumãtate a secolului al XIX-lea, cunoscut în istoriografie ca “Toate serviciile consulare ºi nu au reuºit sã ajungã în
fiind “secolul naþiunilor”, un ideal pentru toþi românii. Realizatã de vizã obiºnuite ºi de urgenþã Congres la un acord privind
sub semnul ideilor Revoluþiei paºoptiste, Unirea Moldovei ºi a oferite de Ambasada SUA la bugetul.
Þãrii Româneºti a reprezentat un prim obiectiv comun îndeplinit Bucureºti vor continua în Lipsa unui vot în Congres a
al elitei de pe ambele maluri ale Milcovului. aceastã perioadã în care nu lãsat Guvernul SUA ºi diferite
existã fonduri alocate pentru autoritãþi federale fãrã
desfãºurarea activitãþii. finanþare, în aºteptarea
PROGRAMUL DE TRANSPORT Solicitanþii de vizã care au o adoptãrii bugetului anual. În
programare la interviul pentru astfel de situaþii, angajaþii care
AL C.T.P. CLUJ – NAPOCA S.A. vizã ar trebui sã se prezinte la nu au roluri vitale sunt trimiºi
PENTRU 24.01.2018 data ºi ora programatã. în ºomaj temporar. Ultima
Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA informeazã Informaþiile de pe acest website datã, Administraþia a fost
publicul cãlãtor ca, în data de 24 ianuarie 2018, cu ocazia nu se vor actualiza periodic paralizatã astfel în octombrie
Zilei Unirii Principatelor Române, transportul public în pânã la reluarea completã a 2013, iar ulterior au fost
municipiul Cluj-Napoca ºi în zona metropolitanã Cluj-Napoca activitãþii, cu excepþia mesajelor adoptate mãsuri pentru plata
se va desfãºura între orele 6:00 – 23:00, conform programului urgente de securitate ºi retroactivã a drepturilor
de transport pentru zilele de duminicã. Pe aceastã cale, urãm siguranþã”, se precizeazã pe site- neachitate personalului
publicului cãlãtor un cãlduros „La Mulþi Ani!” ul misiunii diplomatice. bugetar.
Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA
Orban: BPN ºi grupurile PNL se reunesc duminicã pentru strategia în
MIERCURI, 24 ianuarie 2018
07.00 Matinal - Preluare TVR 1; 08.00 Bunã
sesiunea parlamentarã ºi poziþionarea faþã de învestirea Guvernului
dimineaþa, Transilvania! - direct; 09.00 Observator Preºedintele PNL, Ludovic Orban la Parlament. El a afirmat baron sã-ºi punã ministrul cu parlamentari individual
transilvan (maghiarã) (r); 10.00 Bunã dimineaþa,
Transilvania! (r); 11.00 Matinal TVR 1 (r); 11.50 Regi Orban, a anunþat cã Biroul Politic cã PSD cã “se bate pentru ciolan” preferat în cine ºtie ce ministere. pentru a-i convinge sã nu voteze
ºi pioni (r); 12.00 Transilvania la zi (r); 12.40 tvrcluj.ro Naþional ºi grupurile ºi ºi-a exprimat speranþa cã Din acest motiv înþeleg cã ºi învestirea Guvernului Dãncilã.
(arhiva TVR Cluj); 13.00 Cap de afiº (r); 14.00 Dincolo parlamentare ale PNL se vor premierul desemnat Viorica întârzie procedura de învestire “Vom avea discuþii cu toate
TELESPECTATOR
de sport (r); 15.00 Legal 100% (r); 15.30 Natura ºi
aventura (r); 16.00 Observator transilvan
reuni pentru a stabili strategia
partidului în noua sesiune
Dãncilã va renunþa la funcþie.
“PSD nici mãcar acum nu-ºi dã
a noului Guvern, nu cã m-aº
aºtepta ca Viorica Vasilica sã
grupurile parlamentare, de
asemenea cu foarte mulþi
(maghiarã); 17.00 Telejurnal regional - preluare TVR 3; 18.00 Jurnal
Regional; 18.15 Transilvania la zi - direct (cu traducere mimico-
parlamentarã ºi poziþionarea seama ce consecinþe renunþe pânã la învestirea parlamentari, individual. (...) Cu
gestualã); 19.00 Tableta de sãnãtate (r); 20.00 Cap de afiº; 21.00 faþã de învestirea noului Guvern. catastrofale are ciolaniada din Guvernului, fiindcã sunt siguranþã (n.r. în ideea de a nu
Telejurnal regional (r) - preluare TVR 3; 22.00 Retransmisie TVR 3. “Biroul Politic Executiv a luat PSD, respectiv bãtaia pe convins cã nu o întreabã vota Guvernul). Dar eu totuºi
decizia de a convoca reuniunea portofolii ministeriale pentru nimeni pe Viorica Vasilica pe trag nãdejdea cã Viorica Vasilica
Biroului Politic Naþional instabilitatea politicã a þãrii. cine acceptã ca ministru în o sã renunþe pe ultima sutã de
Meteo împreunã cu grupurile
parlamentare ale partidului din
Am ajuns sã avem cel mai slab
leu de la instalarea Guvernului,
Guvernul pe care urmeazã sã-l
conducã domnul Dragnea prin
metri dacã se trezeºte din starea
de beatitudine în care se gãseºte,
PROGNOZA ZILEI DE MIERCURI, 24 IANUARIE 2018 camera Deputaþilor ºi din Senat. inflaþia a luat-o la vale, intermediul Vioricãi Vasilica. dându-ºi seama cã ea este de fapt
Cu aceastã ocazie vom stabili preþurile cresc, Guvernul nu Este ruºinos ºi penibil cam tot pe post de secretarã la Guvern
2°C strategia PNL pe sesiunea are resursele necesare în buget ce se întâmplã de la alegeri pânã ºi nicidecum pe post de prim-
-5°C - Parþial însorit. parlamentarã ºi, de asemenea, pentru a majora salariile ºi astãzi”, a afirmat Orban. ministru”, a arãtat Ludovic
- Soarele rãsare la ora 7:59 AM. poziþionarea în procedurile de veniturile oamenilor, în timpul Preºedintele PNL a precizat cã Orban. El a anunþat ºi cã marþi
- Soarele apune la ora 5:16 PM.
învestire a noului Guvern care acesta PSD se bate pentru liberalii vor purta discuþii cu PNL va prezenta Cartea neagrã
se pare cã întârzie”, a declarat ciolan, îºi scot ochii între ei care toate grupurile parlamentare ºi a guvernãrii.

Pentru a vã asigura în continuare un abonament la ziarul Fãclia vã puteþi adresa la • S.C. DONATH MEDIA S.R.L. - Tel. 0741 627075 TIPARUL EXECUTAT LA
• Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal de care aparþineþi • Serviciul Difuzare “Fãclia”: str. Clinicilor nr. 33. Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 tel/fax: 0264-41.40.54