Proiect Camin Cluj

GoLo EsTATc lmoaiLiAnc GoLo EsTATc lmoaiLiAnc GoLo EsTATc lmoaiLiAnc GoLo EsTATc lmoaiLiAnc
CAmiNc TAnNAvcLon
Prezentare proiect camin studentesc privat, ClujNapoca.

PAGlNA 2
CAmiNc TAnNAvcLon CAmiNc TAnNAvcLon CAmiNc TAnNAvcLon CAmiNc TAnNAvcLon
Prezentarea investitiei 3
Date Fundamentale +
Detalii Proiect 5
Calcul Venit 6
Costuri de Finantare 6
Amortizare 7
Buet Intretinere 7
Cheltuieli Lunare 8
$umar Rezultate Investitie 10
Descriere Camin 11
Despre Firma Oold Estate 13
Despre ClujNapoca 1+
Cazarea $tudentilor 19
Avantaje Leislative 23

PAGlNA3
Buna Ziua,
Firma Oold Estate Imobiliare propune realizarea unui
camin studentesc de aproximativ 300 locuri in Cluj
Napoca. In 2008 au tost peste 100,000 de studenti
inscrisi la universitatile si tacultatile Clujului. In
caminele existente sunt 1+,000 de locuri, pentru care
sau inreistrat peste 30,000 de cereri. In concluzie,
cerinta exista.
Pentru acest proiect e nevoie de o investitie totala de
circa 1,800,000 euro si un an de zile. Dupa intrarea in
tolosinta, estimam venituri de circa 30,000 euroluna.
Costurile lunare ajun aproape de 20,000 euro.
Protitul net, dupa taxe, impozite, contributii, etc.
ajune spre 10,000 euro lunar. In concluzie, investitia
este protitabila.
Cu toate ca lumea intreaa se atla mai mult sau mai
putin atectata de criza, pronoza sistemului
educational al Clujului este pozitiva. numarul
studentilor e tot in crestere. Institutiile de stat nu tac
tata la numarul de locuri necesare. O institutie privata
nu exista pe aceasta axa. Deticitul de locuri in camin e
e in crestere. Pe scurt, atacerea propusa nu e atectata
de criza.
In urmatoarele paini veti avea posibilitatea de a studia
in amanunt proiectul propus, inclusiv o analiza
tinanciara in detaliu, beneticiile leale prevazute,
viziunea noastra asupra proiectului, motivatia aleerii
locatiei, si intormatii suplimentare despre tirma Oold
Estate.
Oold Estate Imobiliare este o tirma cu capital
american, si cu experienta in domeniul constructiilor.
Ea detine un teren potrivit pentru acest tip de
investitie. Din cauza crizei tinanciare, oportunitatile
de tinantare ale acestui proiect au disparut. Desi
proiectul este protitabil, Oold Estate nu are puterea de
a tinaliza acest proiect sinura. In momentul de tata,
suntem in cautarea unui parteneriat. Considerati
acest pachet intormational primul pas spre o asemenea
relatie cu dvoastra.
Considerand ca aceasta propunere prezinta interes
pentru dumneavoastra, astept o proramare pentru
discutii
Datele mele de contact sunt mai jos.
Cu respect,
Alin Moraru, Ovidiu $tan,
Oeneral Manaer Director
alinoldestate.ro ovioldestate.ro
0720 600 0+2 0720 600 0+0

PAGlNA A
O investitie poate lua multe torme. Detaliile variaza, iar tiecare variatie atecteaza rezul
tatul. De aceea, pentru a putea tace calculul de rentabilitate a acestei investitii, a tost nece
sar sa stabilim anumiti parametri cu care sa tacem calculele.
Tot pachetul acesta are la baza ideea de a investii din tonduri proprii inca 300,000 euro, cu
posibilitatea de a tinanta 1,550,000 euro pe o perioada de 20 ani la o dobanda de 8%.
Totodata, pentru a putea calcula cheltuielile in RON, am stabilit un curs de +.200.
Evident, se poate recalcula proiectul cu aceste detalii inlocuite cu citre alese de dvoastra.

ute Iondumentule
GoId Estate
DetaIiere proiect: Camine TarnaveIor
Cluj-Napoca

DetaIii FundamentaIe

Total nvestitie 1,854,284.90

De nvestit 300,000.00
Necesar Credit 1,554,284.90
Perioada Credit 20.00 Ani
Dobanda Credit 8% APR

Rata Euro/RON 4.2
Taxa Valoare Adaugata 19%
mpozit Profit 16%

Coef Amort/ntretinere 10%
Durata Amortizare 20.00 Ani

PAGlNA S
Firma a achizitionat un teren de 20+7 metri patrati in Ianuarie 2008. Terenul are
un Plan Lrbanistic de Detaliu (PLD) aprobat cu un Procentaj de Ocupare a
Terenului (POT) de 30% si un Coeticient de Ltilizare a Terenului de (CLT) de
1.+. Desi PLDul trebuie moditicat pentru acest proiect, din aceste date rezulta o
supratata construibila de 61+ mp la sol, cat si o supratata construibila destasurata
de 2,850 mp la care se poate adaua unul sau mai multe demisoluri.

Pentru Camine $tudentesti, sa calculat un coeticient de utilizare de 80%. Noi am
atins acest taret in alte proiecte. La un asemenea randament, se poate calcula
aproape 2,300 metri patrati utili.
Investitia in teren a tost de aproximativ 773,000 euro, din care tirma are un credit
de circa 380,000 euro, restul tind achitat din surse proprii. Acest credit este pe o
durata de 10 ani, iar ratele sunt de aprox 6,000 euro pe luna.
etulii Proiect
GoId Estate
Proiect detaIiere : Camine TarnaveIor
Cluj-Napoca

DetaIii Proiect

Suprafata Teren 2047 mp
Pret Teren 377.87 euro
Cost Teren 773,505.21 euro

Surse Proprii 390,000.00 euro
Credit Bancar 383,505.21 euro

% Construibil 30.00%
Max Construit la Sol 614.10 mp

CUT 1.40
Max Construibil 2,865.80 mp

Coeficient Util 80.00%
Max Util 2,292.64

Nivele Constructie 4.5 P+3E+R

PAGlNA 6

Culcol Venit
GoId Estate
DetaIiere proiect : Camine TarnaveIor
Cluj-Napoca

CaIcuI Venit

Parter -chirie spatiu
comerciaI
Suprafata Utila 489.60 mp
Chirie mp 15.00 euro
Venit Parter 7,344.00

Dormitoare
Nr. Dormitoare 69.00
Studenti per Dorm 4.00
Total Studenti 276.00
Chirie Lunara 75.00 euro
Venit Dorm 4 20,700.00 euro

Nr. Dormitoare 11.00
Studenti per Dorm 2.00
Total Studenti 22.00
Chirie Lunara 150.00 euro
Venit Dorm 2 3,300.00 euro

TotaI Venit Lunar 31,344.00

Costori de Iinunture
GoId Estate
DetaIiere project : Camine TarnaveIor
Cluj-Napoca

Finantare Investitie

Total Costuri 1,854,284.90
Bani nvestiti 300,000.00
Total Credit De Luat 1,554,284.90

Finantare
Perioada (ani) 20.00
Dobanda 8.00%

Rata Lunara ($13,000.66)

PAciNA 7

Calculul de amortizare a tost preatit utilizand diterenta intre total valoarea investitiei si
valoarea terenului in sine. Aceasta diterenta impartita pe perioada de tinantare ar rezulta
intro amortizare anuala de circa 60,000 euro.
Amortizarea se poate tace pe o perioada si mai luna, rezultand intrun protit mai mare,
dar o perioada scurta e mai avantajoasa din punct de vedere al impozitului pe protit.

O asemenea investitie va avea nevoie si de intretinere, in special spre tinalul perioadei de
amortizare. Varianta aleasa de noi consta intrun buet de intretinere care se pune deo
parte lunar si se toloseste doar cand e nevoie. Evident acest buet se poate tine investit
cu dobanda. In acest caz, suma totala disponibila pentru investitie ar creste si ca rezul
tatul investitiei, nu doar cu tluxul din buet.

Amortizure Investitie Boget Intretinere
GoId Estate
Cluj-Napoca

Amortizare Investitie

Perioada de Amortizare 20.00

Valoare Reziduala
S Teren 2047
Val mp 377.87
Val Teren 773,505.21
Val Teren fara TVA 650,004.38

De Amortizat 1,204,280.52
Annual 60,214.03
Lunar 5,017.84
GoId Estate
Cluj-Napoca

Buget de Intretinere

Perioada de Finantare 20.00
Lunar 7,726.19
% ntretinere 10%

Intretinere Lunara 772.62

PAGlNA B

Cheltoieli
GoId Estate
Cluj-Napoca

CHELTUIELI

IncaIzire
mp de incalzit 1,730.40 mp
consum kw/mp/an 175 kw/mp/an
kw/mp/luna 14.58333333
kw/luna 25,235.00 kw/luna
cost per kw 0.10441 RON/kw
Cost Lunar 2,634.79 RON

Apa/CanaI
Nr. Studenti 298.00
mc apa/student/zi 150.00 litri
Total Litri pe zi 44,700.00 litri
MC pe luna 1,341.00 mc
mc Apa 1.83 RON fara TVA
mc Canal 0.85 RON fara TVA
Total per mc 2.68
Total Lunar 3,593.88 RON
EIectric
Nr Camere 80.00
Consum per camera 2.00 kw
Ore Medie 6.00
Consum pe zi 12.00 kw
Consum lunar 28,800.00 kw
Cost per kw 0.46 RON
Cost Lunar 13,248.00 RON

Paza
Nr. Paznici 3.00
Salar per Paznic 1,200.00 RON/luna
mpozite/Contributii 960.00 RON/luna

Administrare
Salar Lunar 2,000.00
mpozite/Contributii 1,600.00

ContabiIitate
Contract Lunar 2,000.00
Buget Alte Cheluieli 500.00

PAGlNA 9

Pentru a calcula necesarul de caldura la aceasta investitie, am tolosit certiticatul termic de
la alte proiecte tinalizate de tirma. Aceasta suma de 175 kw per metru patrat per an
include incalzirea incaperilor cat si apa calda. Firma Oold Estate a pus accent pe izolarea
termica a locuintelor, si planul e sa continuam pe aceeasi varianta.
Pentru a calcula costurile la apacanal, am tolosit cantitatea stabilita de Lniunea
Europeana. Aceasta are in plan reducerea consumului de apa per cap de locatar la 100
litri pe zi.
Consumul mare de enerie electrica e din dorinta de a acoperi aceasta cheltuiala.
Optimizarea eneretica (de exemplu prin pornirea contorului doar la intrarea in camera,
utilizarea aparaturiielectrocasnicelor enery star", sau limitarea tolosintei de enerie
electrica intre anumite ore) ar putea reduce aceste costuri substantial.
Paza a tost calculata ca si anajati proprii, dar probabilitatea e destul de mare ca o tirma
de paza sa poata executa aceste datorii contractual la o valoare mai mica.
Aceeasi problema se aplica si la Administrare, cat si la Contabilitate. Adica, aceste
servicii se pot contracta, si de multe ori varianta contractata e mai avantajoasa decat a
tace aceste lucruri pe cont propriu.

Totul Cheltoieli
TotaI CheItuieIi
ncalizre 2,634.79
Apa/Canal 3,593.88
Electric 13,248.00
Paza 6,480.00
Administrare 3,600.00
Contabilitate 2,500.00
TOTAL 32,056.67 RON
TotaI EURO 7,632.54 4.2

PAGlNA 1D
De ce proiectul Camine Tarnavelor e protitabil.
Avand in vedere cererea mare si neacoperita de cazare pentru studenti in
ClujNapoca, toate paturile caminului vor ti inchiriate. $patiile comerciale
de la parter vor avea o piata captiva, cat si posibilitatea de a deservi restul
zonei. Venituri lunare de mai bine de 30,000 euro sunt realistic calculate.
Rata creditului a tost calculata la un credit de 20 de ani cu 8%. Evident
pentru o asemenea investitie e posibila o perioada mai luna, chiar 30 de
ani. Mai mult, cum veti vedea in sectiunea de avantaje leislative, investito
rul poate beneticia de un ajutor de stat in valoare de 25% din dobanda.
Evident un investitor cu access la creditare in strainatate ar putea primi o
rata mult sub 8% (in conditiile in care Euriborul e acum sub 2%).
Amortizarea desi nu atecteaza cashtlowul, atecteaza protitul si impozitul
aterent.
Buetul de intretinere va avea si casti din dobanda, in tunctie de modali
tatea aleasa pentru detinerea lui.
Bazandune pe aceste date, aceasta investitie ar rezulta intrun protit de
minim 9,000 euro pe luna, sau 110,000 pe an. La o investitie de 300,000
euro, perioada de recuperare a investitiei e sub 3 ani.
Daca tinantarea proiectului se tace din cont propriu, atunci evident investitia
e mult mai mare, dar trebuie amintit ca si protitul creste cu 13,000 euro
lunar, adica un rezultat anual de circa 265,000 euro. Pe aceasta varianta,
investitia sar recupera in putin sub 7 ani. Evident, retinantarea proiectului
sar putea tace oricand dupa tinalizarea lui, sansele de a se acorda un credit
crescand dupa tinalizarea proiectului.
Somur Investitie
GoId Estate
Cluj-Napoca

Sumar Investitie

Venit Lunar 31,344.00
Rata Credit 13,000.66
Cheltuieli 7,632.54
Profit Brut 10,710.80

Amortizare 5,017.84
Budget ntretinere 772.62

Profit (2) 4,920.34
mpozit Profit 16%
Total mpozit 787.26

Profit Cash
Profit Brut 10,710.80
Buget ntretinere 772.62
mpozit 787.26
PROFIT 9,150.92

PAGlNA 11

Caminul Tarnavelor va pune la dispozitia studentilor camere de 2 si + locuri. Fiecare
camera va avea eamuri termopan, parchet, triider, baie cu toaleta si dus propriu,
mobilier nou. paturi supraetajate, birouri, dulapuri, etajere. Lsile de la camere se vor
deschide cu cartela, iar sistemul de enerie electrica va porni in momentul in care este
introdusa cartela in usa.

Intrarea in camin va ti supraveheata permanent de un portar si de camere video, un
sistem de securitate modern, eticienta camerelor tiind dovedita deja in cadrul caminelor
care au apelat la acest sistem.

Dormitoarele vor ti de 2 si de + locuri. Paturile vor ti supraetajate, dotate cu saltele de
dormit, tiecare student va beneticia de birou propriu pentru a putea studia si ratturi
pentru ai ine materialele didactice, dulapuri de haine. Camera va avea triider propriu
si va ti conectata la internet wireless.

Baia proprie va ti amenajata cu resie si taianta, chiuveta cu olinda, vas de toaleta,
cabina de dus.

escriere Cumin

PAGlNA 12

Bucataria comuna va ti amplasata pe tiecare palier si va ti dotata cu mai multe araaze,
chiuveta, mobilier, cuptor microunde, loc de luat masa.
Livinul comun va ti situat la parterul caminului si va ti dotat cu TV, canapele si totolii,
masute.

Ltilitatile oterite studentilor vor ti. apa rece si apa calda, caldura, paza non stop,
internet wireless, cablu tv, triider, cuptor cu microunde, aer conditionat, spalatorie,
sala de studiu cu calculatoare conectate la internet, bucatarie utilata si mobilata, cantina,
sala de relaxare cu TV.
$patiile comerciale de la parterul si de la etajul retras ale caminului se pot inchiria
contracost, in aceste spatii putanduse initia urmatoarele ataceri care au sanse mari de
reusita avand in vedere ca se adreseaza in mod special studentilor.

librariecatenea Xerox
papetarie tast tood
terasabar sala titness
sala de baschet pin pon si toosball
coator pizzerie

De asemenea, o sala de conterinte ar putea ti amenajata si apoi inchiriata pentru
anumite evenimente , tapt care ar putea aduce un venit suplimentar.

PAGlNA 13
OOLD E$TATE IMOBILIARE este o societate comerciala cu
capital interal privat, ce a luat tiinta in anul 200+ avand ca
domenii principale de activitate constructiile, amenajarile
interioare, instalatiile sanitare si electrice. In aceasta perioada a
avut colaborari cu alte tirme de protil, lucrand ca anterprenor
eneral cat si sub antrepriza.
Firma sia castiat locul pe piata Clujeana stabilind un nou
standard bazat pe calitate, protesionalism, inovatie, si atentie la
detalii, intotdeauna punand clientul pe primul loc.
$untem o echipa de protesionisti ambitiosi si dinamici care
incearca sa otere servicii la un inalt nivel calitativ si nu in ultimul
rand adoptarea unei atitudini responsabile si competente tata de
clientii nostri.
In prezent Oold Estate are un proiect in derulare in Floresti si
inca trei la stadiul de autorizatii, in diterite cartiere ale Clujului
precum Zorilor, Marasti sau $omeseni .
Pentru a vedea mai multe intormatii leate de proiectul din
Floresti, va ruam intrati pe.
www.emeraldardens.ro

Gold Estate Imobiliare srl
$tr. Memorandumului Nr.98
ClujNapoca, C]
026+ ++5 +51

Numar de inreistrare RC. ]12323307.09.200+
Cod Fiscal. R167++333
Banca Transylvania Cluj
RO10BTRL01301202989300XX
espre Iirmu

PAGlNA 1A
Municipiul ClujNapoca este situat n zona central a
Transilvaniei, avnd o suprata de 179,5 km. $ituat n
zona de letur dintre Munii Apuseni, Podiul
$omean i Cmpia Transilvaniei, oraul este plasat la
intersecia paralelei +6 +6' N cu meridianul 23 36' E.
$e ntinde pe vile rurilor $omesul Mic i Nadas i, prin
anumite preluniri, pe vile secundare ale Popetiului,
Chintului, Borhanciului i Popii. $pre sudest, ocup
spaiul terasei superioare de pe versantul nordic al
dealului Feleac, tiind nconjurat pe trei pri de dealuri i
coline cu nlimi ntre 500 i 825 metri. La sud oraul
este strjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maxim de
825 m, n vrtul Mura $licei. La est, n continuarea
oraului, se ntinde Campia $omeseana, iar la nordul
oraului se atl dealurile Clujului, cu piscuri ca Vrtul
Lombului (68+ m), Vrtul Dealul Melcului (617 m),
Techintu (633 m). nspre vest se atl o suit de dealuri,
cum ar ti Dealul Hoia (506 m), Dealul Orbului (570
m) .a. Odinioar n atara oraului, acum n interior
ns, se atl Dealul Calvaria i dealul Cetatuia
Prin municipiul ClujNapoca trec rurile $omeul Mic i
Nad, precum i cteva praie. Prul ianilor, Canalul
Morilor, Prul Popeti, Prul Ndel, Prul
Chintenilor, Prul Beca, Prul Murtorii.
Clima
Clima Clujului este plcut, de tip continental moderat.
Este intluenat de vecintatea Munilor Apuseni, iar
toamna i iarna resimte i intluenele atlantice de la vest.
Trecerea de la iarn la primvar se tace, de obicei, la
mijlocul lunii martie, iar cea de la toamn la iarn n
luna noiembrie. Verile sunt clduroase, iar iernile n
eneral sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anual
din aer este de cca 8,2 C. Temp. medie in ianuarie este
de 3C, iar cea a lunii iulie, de 19 C. Temp. minim
absolut a tost de 3+,5 C (nreistrat n ianuarie
1963), iar maxima absolut, de 38,5 C (nreistrat n
auust 1952). Media precipitaiilor anuale atine 663
mm, cea mai ploioas lun tiind iunie (99 mm), iar cea
mai uscat, tebruarie (26 mm). n ultimii ani, se observ
taptul c iernile devin din ce n ce mai blnde, cu
temperaturi care rareori scad sub 15C i cu zpad din
ce n ce mai puin. Verile sunt din ce n ce mai calde,
crescnd numrul de zile tropicale (n care maxima
depete 30C).
Demoratie
Populaia oraului a oscilat n ultimii ani n jurul citrei
de 300 000 de locuitori (la recensmntul din 2002. 318
027, n scdere). Contorm ultimului comunicat al
Institutului Naional de $tatistic, oraul avea la data de
1 ianuarie 2009 o populaie de 306 +7+ locuitori, tiind al
patrulea ca populaie din Romnia,1 dup Bucureti,
Timioara i Iai. Proiectul zonei metropolitane ar urma
s sporeasc potenialul demoratic al municipiului cu
nc aproape 30 000 de locuitori (recensmnt 2002. 28
267).
ClujNapoca este mprit n peste 15 cartiere, unele
dintre ele avnd i propria primrie de cartier. Ele sunt
dispuse circular, n jurul centrului. Acesta din urm
dispune de o arhitectur mbinat cu miestrie, n
stilurile otic i baroc. Planurile primriei din Cluj
Napoca includ dezvoltarea de primrii de cartier n
majoritatea cartierelor clujene.
espre Cloj-Nupocu

PAGlNA1S
Economie
ClujNapoca are una dintre cele mai
dinamice economii din Romnia. n
economia municipiului activitatea
dominant este industria prelucrtoare. La
stritul anului 2000, n municipiu activau
23 8+3 de tirme cu capital privat, 56 cu
capital de stat, 31 reii autonome i tiliale
ale acestora i 115 societi cu capital mixt.
Nivelul investiiilor strine n ClujNapoca
se citrau la aceeai dat la 156,06 milioane
dolari capital strin subscris, ns, innd
seama i de patrimoniul tirmelor, active,
tond de comer, capital rulant i valoarea
atacerii, acesta se ridic la circa +50 de
milioane de dolari americani. Principalii
investitori strini n municipiu provin din
Lnaria, Luxembur, Italia i $tatele Lnite.
$ectorul serviciilor tinanciare i cel IT sunt
reprezentative la nivel local. n 2005, Cluj
Napoca a nreistrat dou importante
tranzacii n domeniul IT, prin
achiziionarea societii Astral de ctre LPC
Europa i a societii $istec de ctre rupul
RTC. Anul 2005 a nsemnat totodat
dezvoltarea reelei i diversiticarea serviciilor
rupului tinanciar Banca Transilvania, care
a deschis 100 de uniti, ajunnd pe locul
patru n ar dup numrul de uniti. Pe
ln acestea, ClujNapoca a dat natere i
altor companii romneti importante
precum Ardat (asiurri), Brinel (IT),
Farmec (cosmetice), ]olidon (lenjerie),
Napolact (lactate), Lrsus (bere) i altele.
$ocietile comerciale i destoar
deopotriv activitatea i n alte ramuri ale
industriei, printre care cea alimentar, a
construciilor de maini, chimic,
prelucrarea lemnului, sticlrie, textile,
taina, domeniile construciilor .a.
Totodat, printre companiile multinaionale
strine care iau deschis reprezentana n
Romnia la ClujNapoca se numr Nokia,
Pertetti Van Melle, Puma, ECCO, MOL,
Aeon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy.
Aricultura este practicat n zonele
limitrote, n 8110 de ospodrii ale
populaiei.
Potrivit unui clasament etectuat de revista
Capital n prima parte a anului 2006, Cluj
Napoca este cel mai scump ora din
Romnia. Rezultatele nu au tost tocmai
surprinztoare. preurile au explodat dup
tenomenul Caritas i au rmas la un nivel
ridicat, tiind ncurajate de investitorii
strini, dar i de numrul mare de studeni
(Clujul zduiete cea mai mare universitate
din Romnia). Bucuretiul nu a tost inclus
n acest top, ns contorm relatrilor
portalului Hotnews.ro, aplicnd acelai
aloritm, capitala ar obine un punctaj
interior Clujului. Totodat, n topul celor
mai boai trei sute de romni, realizat de
revista Capital, se atl 19 oameni de ataceri
clujeni. Clujul este primul jude dup
Bucureti n ceea ce privete numrul de
oameni boai din Romnia.
Transport
Pe plan teroviar, municipiul are conexiuni
teroviare directe cu toate oraele principalele
din Romnia, ntreinute de compania
naional de transport teroviar de cltori,
CFR. Concomitent, exist i dou trenuri
internaionale, pe ruta ClujNapoca

PAGlNA 16
Budapesta.
Oara Central asiur transportul teroviar
spre Bucureti i multe alte orae principale
romneti, prin linii Intercity i $eata
Albastr. $e poate meniona c n anul 2007
prin ara oraului au trecut 8 milioane
pasaeri. Oraul dispune i de dou ri
secundare, Oara Mic ClujNapoca (situat
n imediata apropiere a Orii Centrale) i
ClujNapoca Est.
Clujul este deservit de un aeroport
internaional, $omeeni, amplasat n partea
estic a oraului, ntre strada Traian Vuia i
albia rului $omeul Mic (la 6 km distan
de centrul oraului). Aeroportul asiur
anual un tratic de aproximativ 250 000 de
pasaeri, din care dou treimi pe cursele
internaionale.
Municipiul este strbtut de 662 km de
strzi, din care ++3 km sunt echipai cu
taciliti moderne (structur stradal,
echipamente pentru servicii publice).
Transportul n comun se realizeaz pe 3+2
km din reeaua de drumuri interne, prin
intermediul mai multor linii autobuz,
troleibuz i tramvai (v. situl reiei de
transport n comun). $istemul de taximetrie
se dovedete a ti de asemenea toarte
pertormant.
n 200+ au nceput lucrrile la o nou
autostrad, pe ruta Bucureti Braov Cluj
Napoca Oradea Budapesta, care va prelua
mare parte din traticul auto desturat n
estul Lniunii Europene. n zona
municipiului, autostrada se plaseaz pe
traseul Mihai Viteazu Ciurila Petreti,
urmnd s se racordeze la DN1 n localitatea
Oilu, la 15 km vest de ClujNapoca. n
2005, lucrrile la Autostrada Transilvania au
tost sistate din lips de tinanare din partea
Ouvernului, ns au tost reluate ncepnd cu
aprilie 2006 odat cu resemnarea
contractului ntre Ouvernul Romniei i
compania american Bechtel. n perioada
imediat urmtoare, se prevede realizarea
unei centuri ocolitoare a oraului, cu
rolurile de a deconestiona traticul din
centrul oraului i a prentmpina
accidentele care au loc pe Calea Turzii.
n anul 2007 Bulevardul 21 Decembrie a
tost prevzut cu prima band special
pentru biciclete.
Cultura
Centru marcant de cultura, ClujNapoca
azduieste o serie de institutii si centre
culturale si educationale. Teatrul National
Lucian Blaa" inauurat la 1 Decembrie
1919, in Piata Avram Iancu, reprezinta cea
mai importanta institutie teatrala din
Transilvania. Cladirea, construita in 1907
dupa proiectul arhitectilor austrieci Helmer
si Fellner, azduieste totodata si Opera
Romana, cea mai veche institutie lirico
dramatica din Romania. In oras
tunctioneaza, de asemenea, Opera Mahiara
de $tat si Teatrul Mahiar de $tat. Tot aici
se atla si Filarmonica de $tat Transilvania, o
institutie muzicala de spectacole intiintata in
1955.
Palatul Bantty, sediul Muzeului National de
Arta, azduieste multe colectii de arta
importante. opere ale artistilor romani
Theodor Aman, Ion Andreescu, Dumitru

PAGlNA 17
Ohita, Nicolae Oriorescu, $tetan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor
Pallady, Nicolae Tonitza, dar si ale unor artisti straini precum
Constantin David Rosenthal sau Karl $torck.
Reteaua de muzee cuprinde, pe lana Muzeul de Arta, Muzeul National
de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul $tatului, Muzeul
Mineraloiei, si Muzeul Zooloic (ultimele doua sub eida
Lniversitatii). Casa memoriala Emil Isac este la randul ei, un alt
important editiciu cultural.
Municipiul ClujNapoca azudieste si o serie de institutii culturale
straine.
Centrul Cultural Francez
Centrul Cultural American ].F. Kennedy"
Centrul Cultural Britanic
Centrul Cultural Oerman ClujNapoca
Centrul Cultural Italian
Centrul de Arta si Cultura ]aponeza
Centrul Cultural $indan
Primele semne ale cinematoratiei au aparut la Cluj la inceputul
secolului XX. In 1913 reizorul ]eno ]anovics, pionier al
cinematoratiei si director al Teatrului din Cluj, a inceput colaborarea
cu casa pariziana de tilme Pathe si a turnat in oras mai multe tilme
printre care Murul $ar si Din Orozaviile Lumii.
Educatie:
Lniversitatea ,BabeBolyai" (LBB) este cea mai mare universitate
din ar, cu peste +5 500 de studeni n 105 specializri ( din care
98 n romn, 52 n mahiar, 13 n erman i + n enlez).
Numele instituiei provine de la dou personaliti marcante ale
Transilvaniei, cercettorul romn Victor Babe i matematicianul
mahiar ]nos Bolyai. De asemenea, oraul zduiete alte opt
universiti, printre care Lniversitatea Tehnic, L$AMV,
Lniversitatea de Medicin i Farmacie ,Iuliu Haieanu", Academia
de Muzic ,Oheorhe Dima", Lniversitatea de Art i Desin in

PAGlNA 1B
cadrul carora asim si urmatoarele tacultati.
1. Facultatea de Matematica i Intormatica
2. Facultatea de Fizica
3. Facultatea de Chimie i Ininerie Chimica
+. Facultatea de Bioloie i Oeoloie
5. Facultatea de Oeoratie
6. Facultatea de tiina Mediului
7. Facultatea de Istorie i Filosotie
8. Facultatea de Psiholoie i tiine ale Educaiei
9. Facultatea de tiine Politice, Administrative i ale
Comunicrii
10. Facultatea de Litere
11. Facultatea de Teatru i Televiziune
12. Facultatea de Drept
13. Facultatea de tiine Economice i Oestiunea Atacerilor
1+. Facultatea de Educaie Fizica i $port
15. Facultatea de $tudii Europene
16. Facultatea de $ocioloie i Asistena $ociala
17. Facultatea de Business
18. Facultatea de Teoloie Ortodoxa
19. Facultatea de Teoloie OrecoCatolica
20. Facultatea de Teoloie RomanoCatolica
21. Facultatea de Teoloie Retormata

Lniversitati Particulare ClujNapoca: Lniversitatea Avram
iancu" , Lniversitatea Bodan Voda", Lniversitatea Dimitrie
Cantemir", Lniversitatea $apienta", Lniversitatea $piru Haret"
- Centrul ID, Institutul Teoloic Protestant si Institutul Oreco
Catolic.

PAGlNA 19
Ln punct torte al municipiului ClujNapoca, l reprezint nvmntul superior,
centrul universitar de aici deinnd ponderea major a nvmntului superior
din Transilvania. $e poate observa cu uurin c centrul universitar ClujNapoca
are un profil universitar complex i complet (38 de taculti, peste 300 de
specializri universitare, att n romn ct i in limbi de circulaie internaional
sau ale minoritilor etnice, la care se adau cele postuniversitare i doctorale),
numrul studenilor la nvmntul superior de stat tiind n anul universitar
20022003 de 7+.792, iar la cel privat (particular) de 5.619 studeni. n anul
universitar 200+2005, numrul total al studenilor din universitile clujene a
depit 80.000. Aa se explic ntro anumit msur dezvoltarea accentuat a
serviciilor.
Ca n tiecare an, la stritul lunii
septembrie, ncep s revin n ClujNapoca
studenii de la universitile clujene de stat
sau particulare. Odat cu revenirea la Cluj,
principalul i primul obiectiv este cel al
rezolvrii situaiei cazrii, prin cminele
studeneti sau apartamentele nchiriate.
Fr ndoial, cea mai utilitarist torm este
cea a cazrii ntrunul din cminele
studeneti, ns locurile de cazare n cmine
sunt mult mai puine ta de cererile de
cazare depuse de studeni, i toate acestea n
ideea n care numrul studenilor crete
numeric de la un an la altul cu cteva mii. n
ClujNapoca se sesc 3 mari campusuri
studeneti . Hadeu, Observator i Mrti.
Acestea oter surs locativ pentru
aproximativ 13000 de studeni, dac se iau
n calcul doar cminele universitilor de stat majoritare. Lniversitatea Babe
Bolyai, Lniversitatea Tehnic din ClujNapoca, Lniversitatea de Medicin i
Farmacie ,,Iuliu Haieanu''i Lniversitatea de tiine Aricole i Medicin
Veterinar.
Dac ne raportm la tiecare complex studenesc n parte, distribuia se prezint n
telul urmtor.
Numele cminelor Nr. de locuri alocate
1. Hadeu 7 900
2. Observator 2 800
3. Mrti 1 600
+. Economica 500
n complexul Hadeu
*LBBul deine un numr de 13 cmine . 6 cmine de tete (123+56) , din care
cele de la 26 suport tiecare aproximativ +70 locuri de cazare, n camere de cte 5
tete, cminul 1 care suport aproximativ 600 locuri de cazare n camere cu un
numr de tete identic celor de mai sus. Mai
apoi exist un cmin mixt (1+) de biei i
tete, n camere proiectate pentru dou
persoane, cmin ce oter spaiu locativ
pentru 500 studeni. Llterior exist un alt
cmin mixt (17) ce suport 300 locuri de
cazare. Cminul de biei (16) cuprinde un
numr de 1050 locuri de cazare, la care se
mai adau + cmine tip arsonier a cte
aproximativ 135 locuri tiecare ( A1A+).
Chiriile sunt cuprinse intre 80 si 150 de lei.
*LMFul deine 5 cmine din care unul de
biei (7) cu 320 locuri, un alt cmin de
biei (10) de +00 locuri cu cte + biei n
camer, i un cmin similar (9) de tete, la
care se adau 2 cmine tip arsonier unde
acced aproximativ 270 studeni ( B11B13).
Chiriile sunt cuprinse intre 90 si 1+0 lei.
*LSAMV deine 3 cmine mixte din care
tiecare suport n jur de +70 studeni, tiind cazai cte 5 studeni ntro camer.
Observator LTCN LMF
Detine 5 cmine cu aproximativ +00 locuri de cazare si 2 cmine cu +25 locuri de
cazare.
n complexul Mrti: exist 2 cmine atlate n posesia LTCN ce zduiesc
tiecare aproximativ 760 tete, respectiv 920 biei n cel deal doilea, a cte patru
Cuzureu Stodentilor

PAGlNA 2D
locuri n tiecare dintre acestea.
Cminul Economica din incinta F$EOA
a LBBului zduiete aproximativ 500 de
studeni. Camerele tiind de tip arsoniera
iar un loc costa 150 lei.
Pe lana caminele universitatilor, in Cluj
exista in acest moment trei camine private
care pun la dispozitia studentilor camere
la preturi acceptabile.
Lnul dintre caminele private tunctionale
este situat pe strada Bistritei, in incinta
Liceului de Transporturi din cartierul
Oheorheni. Aici se oter studenilor
condiii bune. Chiria costa 260 lei un pat
pe luna intro camera de patru paturi, cu
tot cu cheltuieli. Anul trecut radul de
ocupare a tost de 99%.
Ln alt cmin privat se atl pe strada
Cojocnei nr. 9397 . Dei nu arat aa de
bine ca cel de pe strada Bistriei, tot
cminul este deja rezervat pentru
urmtorul an universitar. Costurile cazarii
sunt de 357 de lei pe lun. Cminul are
152 de paturi i cte o central termic
pentru tiecare etaj. Camerele sunt de
doua locuri, au cablu tv, Internet,
buctrie si baia e comun. La parter este
trizerie i coator. Fiecare camer este
dotat cu birouri. In centrul campusului
Hasdeu, pe strada Piezi nr. 19, exist un
al treilea cmin privat pentru studeni.

Numarul Studentilor vs.
Locurile de Cazare
Fcnd un calcul la nivelul universitilor
se constat c LBB poate caza aproximatv
57005800 studeni, LMF 2200 studeni ,
LTCN 3600 studeni, iar L$AMV 1+00
studeni. Eventualele semne de extindere
se observ la LBB prin construirea
cminului Economica 2, L$AMV recure
momentan la mansardarea cminelor
proprii din Hadeu, iar LMF deine un
cmin atlat n renovare n zona strzii A.
Iancu. Contorm datelor statistice, n Cluj
Napoca nva aproximativ 100 000
studeni venii din atara oraului. n pres
au aprut intormaii reteritoare la un
numr de 28 00030 000 de cereri pentru
acordarea unui loc n cmin la
secretariatele universitilor din ora. La
LBB sau depus 13 000 de cereri pentru
cele 5800 locuri (LBB Comunicas) n
raportul adresat $erviciului $ocial al LBB.
De alttel, LTCN a nreistrat n jur de
7800 cereri de cazare, LMF aproximativ
+700 cereri, iar restul cererilor sunt
repartizate ntre L$AMV si celelalte
universiti de stat mai mici.
n aceast ordine de idei se observ un
deticit dublu al locurilor n cmine, avnd
n vedere discrepana dintre cei
aproximativ 30 000 solicitani din ora i
numrul studenilor care au un loc n
cmin, 13 000.
Cazarea studenilor n chirie i mpine pe
acetia la plata unor sume mari ctre
proprietarii lor, sume ce depesc de cele
mai multe ori, puterile tinanciare ale
tinerilor. O situaie ntlnit din ce n ce
mai des este aceea n care studenii
ateptnd locul de cmin tind sa piard
orice ans de a mai asi ca plan de
rezerv, un loc de chirie. Cei mai
prevztori i caut un loc de chirie nc
din luna iulie i pltesc sute de euro pe
lun, cu toate c nu stau pe timp de var
n aceste locuine, dar sunt asiurai c, n

PAGlNA 21
toamn nu vor intra n cateoria celor
tr acoperi deasupra capului. Restul
studenilor caut disperai chirii sau azde
la nceputul lunii octombrie, perioad n
care cu reu mai seti o otert
rezonabil, preurile la apartamentele
rmase dublnduse ta de ultimele luni
ale anului universitar. Taxele pe care
studenii sunt nevoii s le plteasc sunt
toarte mari, cu toate c nu se pot vedea
investiiile universitilor n tavoarea
studenilor. calitatea mobilierului,
numrul de paturi dintro camer de
cmin, condiiile de trai prin zuravitul
toarte rar al pereilor i de cele mai multe
ori, calitatea lucrrilor este slab, modul
n care se tace curenie la oticiu, la baie,
aspectul coridoarelor etc.
Problema se pune n ideea de construire a
unor noi cmine studeneti. Cminele
noi ar reduce cu mult numrul deticitului
de locuri de cazare. $tudenii care vin n
Cluj cu o medie mic la intrarea n
tacultate sau obinut n urma anului
universitar, cu o torm de nvmnt zi
tax nu primesc niciun ajutor n sirea
unei locuine deoarece reulamentul
tacultilor interzice acordarea unor locuri
n cmine pentru cei atlai la tax.
Evident, locurile sunt acordate studenilor
atlai la torma de nvmnt zibuet, dar
dintre acetia sunt toarte puini cei care
nu solicit loc de cazare.
n alt ordine de idei, dincolo de
problema cazrii se mai ia n calcul i
alomeraia, ce nu este benetic tuturor.
Momentan n cminele mari locuiesc +5
persoane ntrun spaiu de aproximativ 20
mp, ct reprezint o camer de cmin. Nu
exist rup sanitar individual i nici mcar
o chiuvet cu olind. Ln tel de rup
sanitar exist totui, dar la nivel de palier,
precum i un sinur oticiu, iar pentru
accesul la mainile de splat se tac
prormri deoarece numrul acestora se
ridic undeva la 1 2 maini maxim pe
palier. Oticiile sunt slab dotate, de obicei
cte un araaz cu 3 ochiuri care trebuie s
tac ta la un numr de aproximativ 100
de studeni pe palier.
Costurile studen{iei
romnetis
n tuncie de rezultatele obinute la
admitere, cazarea de care beneticiaza
tiecare student i sistemul de nvmnt
n care sa nscris (de stat sau privat),
tiecare an de studenie il va costa ntre
895 i 3500 de euro. Cel mai norocos este
studentul care se bucur de tinanare de la
buet i locuiete cu tamilia, ntruct,
pentru a urma cursurile trebuie s scoat
din buzunar n cele nou luni ale anului
universitar 895 de euro, bani ce sunt dai
pe cri, mas, transport i cheltuieli
personale. Pentru cei care sunt cazai n
cmin costurile se dubleaz, ajunnd la
16+0 de euro, ns i acetia pot rsutla
uurai deoarece coleii lor care sunt
nevoii s plteasc i chirie nu pot urma
tacultatea tr 2976 de euro.

PAGlNA 22
In ultimii ani, locurile din camine au devenit si ele un mod
avantajos de a tace bani multi in timp scurt si tara niciun etort.
Preturile variaza in tunctie de camin si de numarul de paturi din
camera. In caminele cu cate cinci locuri, pretul variaza intre 200 si
300 de euro, in caminul XIV, unde camerele sunt pentru doua
persoane si unde se cazeaza de obicei cuplurile, pretul este de
aproximativ +00 euro iar in caminele A, tiecare camera are baie si
bucatarie, suma stabilita e de +50 euro. Desi preturile sunt atat de
mari, nu se intampla ca cei care vor sa vanda locurile sa nu isi
aseasca clienti. Dimpotriva, majoritatea tinerilor ar da oricat
pentru a obtine locuri de cazare in camine pentru ca oricat ar ti de
scump sa cumperi un loc, tot e mai iettin decat sa platesti chirie
intrun apartament.
Bugetul minim:
Cazare cmin. ntre 60 (minim + studeni n camer) i 160 de lei
pe lun (doi n camer). Abonament RATLC. +5 de lei pe lun. O
mas la cantin. 10 lei (minimum dou milioane pe lun)
Cursuri, xeroxuri, consumabile. aproximativ 200 de lei pe semestru
Bani de buzunar. 200 de lei pe lun
Taxe pentru locurile de la stat. ntre 30 i 50 de lei pe an.
Bugetul mediu:
nchiriere arsonier plus cheltuieli ntreinere. 300 euro pe lun.
Benzin pentru transport. 100 de euro. Mncare. minimum 200 de
euro pe lun. Cri, cursuri. minimum 100 de euro pe semestru.
Bani de buzunar. minimum 200 de euro pe lun. Taxe pentru
locurile de la stat. ntre 30 i 50 de lei pe an. Taxe pentru locurile
nesubvenionate. ntre 300 i 1.000 de euro

PAGlNA 23
Incurajarea investitiilor private in contruirea de camine studentesti noi reprezinta
o solutie eticienta pentru diminuarea nereulilor si lipsurilor din prezent.
In acest sens, a tost elaborat prezentul proiect de Lee privind sprijinul acordat
investitorilor pentru construirea unor camine studentesti private.
Proiectul de lee prevede modalitatea si conditiile in care sunt acordate tacilitati
investitorilor privati pentru stimularea
acestora in vederea construirii de camine
studentesti. Necesitatile si exientele unui
invatamant modern nu pot ti satistacute in
conditiile in care, in camine, nu exista acces
la Internet, reteaua electrica este
subdimensionata si nepreatita pentru
alimentarea retelelor inteliente, iar
majoritatea instalatiilor termice sunt
necorespunzatoare. De asemenea, o cauza a
deradarii imobilelor si a instalatiilor o
reprezinta si manaementul deticitar existent
in prezent.
Din datele prezentate de Ministerul
Educatiei si Cercetarii, procentul de
studenti care studieaza in alta localitate
decat au domiciliu si care solicita cazare la
camin, depaseste 30% din numarul total de
studenti la institutiile de invatamant
superior de stat, in timp ce in tarile Lniunii
Europene procentul este de sub 10%.
Legeo prioind sprijinul ocordot inoestitorilor pentru
construireo unor comine studentesti prioote
CAPITOLLL I Dispozitii enerale
ART. 1 $copul aplicarii prezentei lei il reprezinta stimularea investitorilor privati
in vederea construirii unor camine studentesti private.
ART. 2 In sensul prezentei lei termenii de mai jos se detinesc, asttel.
a) $TLDENT persoana cu varsta cuprinsa intre 1835 ani care urmeaza cursurile
la zi ale unei universitati acreditate,
b) CAMIN $TLDENTE$C unitatea locativa tolosita, pe toata durata studiilor,
ca loc de cazare de un student,
c) INVE$TITOR persoana juridica romana
sau straina care aloca capital lichid, in lei sau
in valuta, in scopul constructiei de camine
studentesti,
d) INVE$TITIA constructia unui camin
studentesc realizata cu respectarea conditiilor
prevazute de prezenta lee,
ART. 3 Domeniul de aplicare al prezentei
lei il reprezinta construirea unor camine
studentesti private in vederea acoperirii
cererii de spatii de cazare existente.
CAPITOLLL II Investitia
ART. + Investitia trebuie realizata cu
respectarea urmatoarelor conditii.
a) sa nu incalce normele de protectie a
mediului inconjurator,
b) sa prevada un minimum de 10 mp locuibili pe locstudent,
c) sa respecte destinatia de camin studentesc,
d) sa respecte prevederile leislatiei in vioare privitoare la executarea lucrarilor de
constructii.
Avuntuje Legislutive

PAGlNA 2A
CAPITOLLL III Investitorii
ART. 5 De prevederile prezentei lei
beneticiaza persoanele juridice romane
sau straine care indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii.
a) nu au datorii catre buetul de stat.
b) prezinta arantii ca pot realiza investitia
in termenele impuse de lee.
ART. 6 Investitorul este proprietar asupra
constructiei constructiilor rezultata
rezultate in urma investitiei.
CAPITOLLL IV Terenul
ART. 7 Atribuirea terenului se tace in
urma evaluarii unei cereri adresate de
investitor, consiliului local sau municipal
de care apartine terenul vizat
ART. 8 Cererea va cuprinde.
a) denumirea si sediul persoanei juridice
romane sau straine,
b) un plan de ataceri,
c) o copie de pe certiticatul de
inmatriculare si codul unic de inreistrare
in cazul unei persoane juridice romane
sau un certiticat de bonitate emis Camera
de Comert din tara de oriine, in cazul
unui investitor strain.
ART. 9 Terenul atribuit nu poate avea o
supratata mai mica de 600 mp.
ART. 10 Terenul atribuit se tace in
tolosinta ratuita pe toata durata
existentei constructiei, prin hotararea
consiliului local al orasului sau
municipiului in raza caruia este situat
terenul.
ART. 11 Costul estimat al terenului
atribuit trebuie sa reprezinte cel mult 30%
din valoarea investitiei contorm planului
de ataceri.
ART. 12
(1.) In cazul in care terenul devine
inexploatabil, investitorul va anunta
consiliul local despre imposibilitatea
realizarii investitiei, declarand renuntarea
la investitie.
(2.) Ca urmare a situatiei prevazute in
alin. 1, partea in culpa datoreaza daune
interese celeilalte parti, cu exceptia
cazurilor de torta majora.
ART. 13
(1) Investitorul care beneticiaza de
atribuirea ratuita a unui teren pentru
construirea unui camin studentesc este
obliat sa inceapa lucrarile de constructii
in termen de maximum un an de la data
atribuirii terenului.
(2) Investitorul care beneticiaza de
atribuirea ratuita a unui teren pentru
construirea unui camin studentesc este
obliat sa dea in tolosinta investitia in
primul an universitar, dupa implinirea a
maximum doi ani de la data atribuirii
terenului.
ART. 1+ Beneticiarul terenului este
obliat sa inceapa constructia in termen
de maximum 1 an de la data atribuirii
terenului, constructie pe care trebuie sa o
dea in tolosinta in termen de 2 ani de la
data inceperii executarii acesteia.
CAPITOLLL V Facilitati
ART.15 Investitorii pot beneticia de
credite cu dobanda subventionata de stat,
in cuantum de 25%.
ART.16

PAGlNA 2S
(1) Investitorul va beneticia in vederea
realizarii investitiei de bransarea ratuita
la utilitatile corespunzatoare.
(2) Costurile bransamentelor prevazute la
alin.(1.) vor ti suportate de catre
Consililul Local.
ART.17 $tudentii cazati in caminele
studentesti private vor beneticia de
subventiile de camin acordate de Ouvern
contorm leislatiei in vioare.
CAPITOLLL VI Lrmarirea derularii
investitiei si penalitati
ART.18 In vederea urmaririi derularii
investitiei se va crea o Comisie de Control
tormata din reprezentanti ai Ministerului
Administratiei Publice Locale si ai
Ministerului Educatiei, Cercetarii si
Tineretului.
ART.19 Comisia de Control va avea
urmatoarele atributii.
a) sa veritice daca termenele prevazute in
prezenta lee sunt respectate,
b) sa controleze modul in care a tost
atribuit terenul, in cazul in care au existat
mai muti investitori interesati sa
construiasca pe acelasi teren,
c) sa veritice stadiul de realizare a
investitiei,
d) sa se asiure ca destinatia exclusiva a
constructiei impusa de lee este
respectata,
e) sa veritice corectitudinea evaluarii
costului total al investitiei,
ART.20 Comisia de control va exercita
veriticarile prevazute in lee cu o
instiintare prealabila de 2+ ore a
investitorului si in conditiile stabilite de
prezenta lee.
ART.21 Incalcarea prevederilor prezentei
lei atrae, dupa caz, raspunderea
materiala, disciplinara, contraventionala
sau penala.
ART. 22
(1) Impiedicarea oranelor abilitate sa
etectuze controlul executarii lucrarilor de
constructii si nerespectarea conditiilor
impuse in art. + constituie dupa caz,
abatere disciplinara, contraventionala sau
intractiune.
(2) Constatarea contraventiei sau a
intractiunii si aplicarea sanctiunilor se tac
de catre autoritatile abilitate in acest sens.
ART.23 Dispozitiile prezentei lei se
completeaza cu prevederile leale privind
stabilirea si sanctionarea contraventiilor.

Proiect Camin Cluj

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Camin Cluj

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GoLo EsTATc lmoaiLiAnc GoLo EsTATc lmoaiLiAnc GoLo EsTATc lmoaiLiAnc GoLo EsTATc lmoaiLiAnc

S-ar putea să vă placă și