Tip PROTOCOL MEDICAL

document
S.C.J.U. Pag. 1/ 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU SUBSTANŢE
CAUSTICE
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 65

PROTOCOL MEDICAL

EXEMPLAR :

Copierea parţială sau în întregime prin orice mijloc, a procedurii este interzisă
fără acordul scris al managementului

Elaborat Verificat Aprobat

Numele şi prenumele: Dr. Cristina Maria Dr Mihnea Avram Dr. Capatana D
Mihai
Semnătura:
Data: 2.11.2014
 Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 2/ 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU SUBSTANŢE
CAUSTICE
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 65

LISTA DIFUZARE RETRAGERE

Nr. Difuzare Retragere

crt. Departament Data Numele si Semna- Data Numele si Semna- Observatii
prenumele Tura prenumele tura

Lista de control a reviziilor

Nr.
Obiectul reviziilor Elaborat/data Verificat/data Aprobat/data
crt.
1
2
 Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 3/ 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU SUBSTANŢE
CAUSTICE
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 65

1. SCOP
Prezentul protocol reglementeaza modul de diagnostic si tratament al intoxicaţiei cu
acizi corozivi şi baze tari.

2. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI

Termenii utilizaţi în procedură sunt în conformitate cu standardul SR EN ISO

9000:2006 şi Manualul sistemului de management al calitatii, cod MC.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

 SR EN ISO 9000: 2006 – Sisteme de Management al calităţii. Principii

fundamentale şi Vocabular;
 SR EN ISO 9001: 2008 – Sisteme de management al calităţii. Cerinţe;
 SR EN ISO 9004: 2001 – Sisteme de management al calităţii. Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţelor;
 SR ISO IWA 1: 2009 – Sisteme de management al calitatii. Linii directoare
pentru imbunatatiri de proces in organizatiile de servicii de sanatate;
 SR CEN/TS 15224: 2007 Servicii medicale. Ghid pentru utilizarea standardului
SR EN ISO 9001: 2001.
 SR EN ISO 9004:2010 –Conducerea unei organizatii catre un succes durabil.
O abordare bazata pe managementul calitatii;

 Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 4/ 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU SUBSTANŢE
CAUSTICE
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 65

4. MODUL DE LUCRU
4.1 Criterii de internare:

De urgenţă : semne şi simptome de intoxicaţie acută voluntară sau involuntară

cu substanţe cautice (vezi sectiunea „Clinic”) + anamneza.

- Pacienti in faza imediata: durere retrosternală, disfagie, stare generală alterată, şoc
toxic, vărsături sanghinolente, sialoree, agitaşie, cavitatea bucală cu hiperemie,
edem important şi vezicule, tegumente cu arsuri chimice de diferite grade cu eritem
şi vezicule, contactul ochilor induce lăcrimare, eritem, congestie conjunctivelor.

- Pacienti in faza acuta, in primele 3 saptamani de la ingestie: hematemeză,

melenă, laringită chimică prin edem glotic, tuse, bronhospasm sau asfixie, perforaţii
esofagiene sau gastrice, dureri abdominale, SDA cu hiponatremie severă, acidoză
metabolică, hemoliză, coagulopatii.

Pe liste de asteptare: pacienti in faza subacuta sau cronica:

- disfagie pentru alimente solide sau chiar lichide care determină apariţia denutriţiei
Se interneaza cu programare, pentru aprecierea gradului stenozei postcaustice
(tranzit baritat, endoscopie digestiva superioara).

4.2 Protocol de diagnostic al intoxicaţiei cu acizi corozivi şi baze tari

1. Acizii corozivi sunt : acidul sulfuric (doza letală de 5-10g), acidul azotic
(doza letală de 3-5g), acidul acetic (doza letală de 10-20g), acid clorhidric
(doza letală de 10-15g).
2. Bazele tari sunt : hidroxidul de Na (doza letală de 3-5g), K, amoniu,
bicarbonatul de Ca şi K, silicatul şi fosfaţii de Na, hipocloritul de Na (agent
de albire) şi de K (apa de Javel).

a) Clinic

Ambele tipuri de substanţe produc leziuni de bucoesofagită acută care evoluează

în 4 faze :
 Faza supraacută (primele min – o oră) : durere retrosternală, disfagie, stare
generală alterată, şoc toxic, vărsături sanghinolente, sialoree, agitaşie,
cavitatea bucală cu hiperemie, edem important şi vezicule, tegumente cu
arsuri chimice de diferite grade cu eritem şi vezicule, contactul ochilor induce
lăcrimare, eritem, congestie conjunctivelor, opalescenţa corneei, chiar
perforatia irisului.
 Faza acută (după 3 săptămâni) – bucofaringită postcaustică : hematemeză,
melenă, laringită chimică prin edem glotic, tuse, bronhospasm sau asfixie,
perforaţii esofagiene sau gastrice, dureri abdominale, SDA cu hiponatremie
severă, acidoză metabolică, hemoliză, coagulopatii.
 Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 5/ 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU SUBSTANŢE
CAUSTICE
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 65

 Faza subacută (3-6 săptămâni) : începerea vindecarii leziunilor oro-eso-

gastrice, stenozele esofagiene (alcali) şi pilorice (acizi) – după 6 săptămâni
cicatrizarea este completă.
 Faza cronică (după 6 săptămâni) : disfagie pentru alimente solide sau chiar
lichide care determină apariţia denutriţiei, insuficienţă respiratorie secundară
arsurilor CRS, dezvoltarea psihică afectată.

b) Paraclinic
Investigaţii uzuale :
 Hemogramă, ionogramă, glicemie, uree, creatinină, teste funcţionale
hepatice, dozarea gazelor sanguine, examen sumar urină, grup
sanguin şi Rh.
 Radiografia de torace şi abdomen poate vizualiza mediastinita,
peritonita sau necrozele severe.
Investigaţii avansate :
 Endoscopia digestivă superioară se poate efectua in primele 24 de ore de
la ingestie şi va fi necesara după 21 zile de la ingestie sau la aparitia
semnelor clinice de stenoza esofadiana (varsaturi, dureri retrosternale).
 Tranzitul baritat va fi efectuat după 3-4 săptămâni.

c) Examene interdisciplinare

Consult O.R.L. pentru aprecierea gravităţii leziunilor orofaringiene.

Contactul accidental al toxicului cu globii oculari impune consult oftalmologic.
Examen psihologic deoarece dezvoltarea psihică este şi ea afectată.
Consult ATI în vederea efectuării IOT.

4.3 Tratament

 Spălarea abundentă a tegumentelor şi mucoaselor şi administrarea în cazul

ingestiei a unei cantităţi cât mai mari de apă potabilă.
 Provocarea de vărsătură şi spălătura gastrică – contraindicate !!
 În faza supraacută şi acută – algocalmin 1-2 fiole i.m. sau i.v., reechilibrare
hidroelecrolitică şi acidobazică prin PEV cu glucoză şi electroliţi (repaus
digestiv ˂72 ore şi reluarea alimentaţiei cu lapte, supe strecurate,etc.).
 Tratamentul colapsului cu plasmexpanderi şi susţinerea funcţiilor vitale.
 Antibioticoterapia pentru prevenirea suprainfecţiilor bacteriene.
 Tratamentul topic local la nivelul mucoasei bucofaringiene – glicerină
boraxată, nistatin, vit. B2.
 Corticoterapia cu dexametazonă 2 mg/kg/zi i.v. ulterior per os, timp de 21 zile
(previne stenozele esofagiene postcaustice).
 In cazul in care necesita dilatatii esofagiene prin endoscopie digestiva
superioara- va fi trimis intr-un centru specializat.

4.4 Monitorizare
 Tip PROTOCOL MEDICAL
document
S.C.J.U. Pag. 6/ 6
Constanta Denumire INTOXICAŢIA CU SUBSTANŢE
CAUSTICE
Cod Ediţia: 1 / Rev. 0
document P 1252 - 65

Monitorizarea temperaturii, FR şi AV, TA, vărsăturilor, scaunelor, tulburărilor de

deglutiţie şi semnelor de deshidratare.

4.5. Durata estimata a spitalizarii

După 1-2 săptămâni, când încep să dispară leziunile produse de substanţa caustică.

4.6 Externare

În faza subacută se notează începerea procesului de vindecare a leziunilor oro-eso-

gastrice, cu stare generală ameliorată, dispare febra, deglutiţie posibilă pentru
alimente predominant lichide.
Pacientul va fi rechemat in perioada subacuta, dupa 3 saptamani de la ingestie,
pentru evaluarea stenozelor post caustice.
In cazul in care necesita dilatatii esofagiene prin endoscopie digestiva superioara- va
fi trimis intr-un centru specializat.

5. RESPONSABILITĂŢI

Conform fiselor posturilor si regulamentelor interne.

6. FORMULARE

BIBLIOGRAFIE

1. Intoxicaţii acute la copil. Diagnostic şi tratament – Dumitru Orăşeanu,

Coriolan Ulmeanu, Ed. Grand 1995 Bucureşti, pag. 120-124
2. http://www.rch.org.au/clinicalguide/guideline_index/Alkalis_Poisoning/