3.

1 Abordarea subiectului moral, administratia

In RM etica in administratia publica are o importanta aparte mai ales la etapa actuala in
contextul reformei administratiei publice care presupune o revizuire integrala a legislatiei privind
statutul, remunerarea si conduita functionarului public. Actualmente aspectele etice ale conduitei
functionalului public sunt reglementate de o serie de legi dintre care cele mai importante sunt:
1. Legea nr 158-XVI din 4 iulie 2008 Cu privire la functia publica si statutul functionarului
public.
2. Legea Nr 16-XVI din 15 februarie 2008 Cu privire la conflictul de interese;
3. Legea nr 25- XVI din 22 feb 2008 Privind codul de conduita a functionarului public.
Zona etica a administratie publice este mult msi sensibila decit etica in afaceri deoarece tine de o
profesie care este responsabila de buna administrare a bunului si a banului public. Deseori
administratia publica este asociata cu birocratia, coruptia si ineficienta. Din cauza acestei
frecvente perceptii asteptariel cetatenilor ca functionarii publici sa aiba un anumit grad de
exemplaritate morala este mai mare decit la alte profesii. In cazul functionarului public tendantia
data de putere este mult mai mare, acesta fiind in dilema de a alege intre servirea interesului
public si personal. Pt functionarul public interesul public trebuie sa fie mai presus. Acesta trebuie
sa-si faca datoria cinstit, corect, impartial si sa nu compromita corectitudinea procesului de
luarea a deciziilor oficiale.
 3.2 Principii de conduita a functionarului public
In exercitarea functiei publice, functionarul public trebuie sa respecte principii de conduita din
Codul de Cond:
1. Legalitatea- Functionarul public este obligat sa respecte Constitutia, Legislatia in vigoare
si Tratatele internationale la care RM face parte. Daca functionarul public este fortat sa actioneze
ilegal acesta va comunica despre acest fapt conducatorilor sai.
2. Impartialitatea- Functionarul ia decizii si actioneaza in mod obiectiv, nedescriminatoriu
si echitabil fara a acorda prioritate persoanelor in functie de: rasa, nationalitate, origine etnica,
limba, sex, religie, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala. Comportamentul
functionarului se bazaza pe respect, exigenta, corectitudine si amabilitate atit in relatie cu
publicul cit si cu conducatorii, colegii sau subordonatii. Functionarul public nu trebuie sa faca
abuz din cauza pozitiei sale oficiale.
3. Independenta- Apartenenta politica a functionarului public nu trebuie sa influenteze
comportamentul si deciziile acestuia sau a autoritatii publice. Functionarului ii este interzis sa
participe la colectarea de fonduri pt partidele politice, sa foloseasca resursele administrative pt
sustinerea concurentilor electorali, sa afisheze in incinta autoritatilor publice in semne sau
obiecte cu sigla sau denumirea partidelor politice, sa faca propaganda in favoarea unui partid etc.
4. Profesionalismul- Presupune ca functionarul isi indeplineste atributiile de serviciu cu
responsabilitate, competenta, eficienta, pronctitudine si corectitudine. Functionarul e responsabil
fata de conducatorul sau nemijlocit, fata de conducatorul ierarhic superior si fata de autoritatea
publica.
5. Loialitatea- Functionarul public este obligat sa serveasca cu buna credinta autoritatea in
care activeaza precum si interesele cetatenilor. Functionarul public are obligatia sa se abtina de la
orice act sau fapta care poate prejudicia imaginea, prestigiu sau interesele autoritatii publice.
 3.1 Norme de conduitaa functionarului
1. Accesul la informatie- Functionarul public este obligat sa asigure informarea corecta,
activa si la timp a cetatenilor asupra chestiunilor de interes public, sa asigure accesul liber la
informatie, sa respecte termenele prevazute de lege privind furnizarea infromatiei. Totodata el
trebuie sa respecte limitarile accesului la informatie in conditiile legii pt a proteja informatia
confidentiala a vietei private a persoanelor si a securitatii nationale, precum si sa asigure
integritatea informatiilor detinute. Comunicarea cu mijloacele de informare in masa in numele
autoritatii publice este realizata numai de functionarul public abilitat cu acest drept. (Legea
privind accesul la informatie; Legea privind secretul de stat; Legea privind secretul comercial;
Legea privind protectia datelor cu caracter personal; legea cu privire la petitionare etc.)
2. Utilizarea resurselor publice- functionarul public trebuie sa utilizeze cu grija fara a
prejudicia proprietatea publica, acesta trebuie sa utilizeze timpul de lucru si bunurile autoritatii
publice numai in activitatea profesionala. Functionarului ii este interzis de a utiliza bunurile
autoritatii publice pt a desfasura activitati publicistice, didactice sau de cercetare precum si alte
activitati in scop personal.
3. Conduita in cadrul relatiilor internationale- functionarul care reprezinta autoritatea
publica peste hotarele tarii trebuie sa adopte o conduita care sa nu prejudicieze imaginea tarii si a
autoritatii publice. Comportamentul sau trebuie sa corespunda regulilor de protocol silegilor tarii
gazda. In relatii cu reprezentantii altor state functionarului public ii este interzis sa exprime
opinii personale privind aspectele nationale sau disputele internationale.
4. Cadourile si alte avantaje- functionarului public ii este strict interzis sa solicite sau sa
accepte cadouri, servicii, favoruri, invitatii sau orice alt avantaj destinate personal sau familiei.
Aceasta nu se aplica in cazul cadourilor simbolice, celor oferite din politete sau primite cu
prilejul unor actiuni de protocol a caror valoare nu depaseste limita stabilita de legislatie.
Cadourile care depasesc aceasta limita se transmit in gestiunea autoritatii publice si se inscriu
intr0un registru special al cadourilor. Daca functionarul public doreste sa pastreze cadoul acesta
trebuie sa achite contravaloarea lui cu mentiunea despre acest fapt in registru special.Daca
functionarului public i se propune un cadou sau orice alt avantaj necuvenit acesta trebuie sa ia
urmatoarele masuri: 1. Sa refuze avantajul necuvenit acesta nu poate fi acceptat ca proba; 2.sa se
asigure cu martori inclusiv dintre colegii de serviciu; 3.sa se inscrie detailat actiunile
intreprinse anterior intrun registru special; 4. Sa raporteze despre aceasta tentativa autoritatilor
competente; 5.sa-si desfasoare activitatea corespunzator si impartial in special acea activitate pt
care s-a oferit avantajul;
5. Conflictul de interese- conform legii privind conflictul de interese este situatia in care
persoana care detine o functie publica trebuie sa ia o decizie sa aprticipe la luarea unor decizii
sau sa intreprinda in indeplinirea atributiilor sale alte actiuni ce influenteaza sau pot influenta
intereslee interesele sale personale. Functionarul public este obligat sa evite conflictul de interese
in cazul aparitiei unui conflict de interese acesta trebuie sa raporteze imediat conducatorul sau
direct fiind ulterior protejat prin lege.
 3.4 Raspunderea juridica a functionarilor publici
Pentru actele sale funcționarii publici poartă răspunderea materială, disciplinară,
contravenţională, penală. Sancţiuni disciplinare potrivit Legii Nr.158 art.58: avertismentul;
mustrare; mustrare aspră; suspendarea dreptului de a fi promovat în funcţie în decursul unui an;
suspendarea dreptului de a fi avansat în trepte de salarizare pe o perioadă de la unu la doi ani;
transfer într-o funcţie publică inferioară pe o perioadă de la 6-12 luni, cu diminuarea
corespunzătoare a drepturilor salariale; destituirea din funcţia publică. Sancţiuni aplicabile
potrivit altor lelgi organice:
1. Sancţiuni disciplinare (art.206 CMRM, avertisment, mustrare, mustrare aspră, concedierea)
2. Sancţiuni contravenţionale (art.32 CCRM, avertismentul, amenda, munca neremunerată în
folosul comunităţii, arestul, privarea de drepturi)
3. Sancţiuni penale (art.62 CPRM, amenda, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau
de a exercita o anumită activitate, închisoarea).
Categorii de infracţiuni comise de funcționarii publici:
1. Coruperea pasivă. Fapta persoanei cu funcţie de răspundere care pretinde ori
primesşte oferte, bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, fie acceptă
servicii, privilegii sau avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întîrzia
sau grăbi îndeplinirea unei acţiuni ce ţin de obligaţiile ei de serviciu ori, pentru a îndeplini o
acţiune contrar acestor obligaţii, precum şi pentru a obţine de la autorităţi distincţii, funcţii,
pieţe de desfacere sau o oarecare decizie favorabilă.
2. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu art.327 CP RM . Folosirea intenţionată de
către o persoană cu funcţie derăspundere a situaţiei de serviciu, în interes material ori în alte
interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau
drpeturilor şi intereselor publice ocrotite de lege ale perosanelor fizice sau juridice
3. Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu art.328 CP RM
Săvârşirea de către o persoană cu funcţie de răspundere a unor acţiuni care depăşesc în mod
vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în
proporţii considerabile intereselor publice sau drpeturilor şi intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice sau juridice.
4. Neglijenţa în serviciu art.329 CP RM. Neîndeplinirea sau îndeplinirea
necorespunzătoare de către o persoană cu funcţie de răspundere a obligaţiilor de serviciu ca
rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune
în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice sau juridice.
5. Primirea de către un funcţionar a recompensei ilicite art.330 CP RM. Primirea de
către un funcţionar al autorităţii publice, al altei instituţii, întreprinderi sau organizaţii de stat,
care nu este persoană cu funcţie de răspundere a unei recompense ilicite sau a unor avantaje
patrimoniale pentru îndeplinirea unor acţiuni sau acordarea de servicii ce ţin de obligaţiile lui de
serviciu.
6. Refuzul de a îndeplini legea (art.331 CPRM). Refuzul persoanei cu funcţie de
răspundere de a îndeplini legea, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor
publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
7. Falsul în acte publice art.332 CPRM Înscrierea de către o persoană cu funcţie de
răspundere, precum şi de către un funcţionar al autorităţii publice care nu este o persoană cu funcţie
de răspundere în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de
documente dacă aceste acţiuni au fost săvârşite din interes material sau alte interese personale.