1.

Aspecte generale privind aplicarea eticii in afacere

Foarte mult timp termenul de afacere avea o conotatie negative fiin asimilat speculatiei,
inseleciunii in dauna interesului public sau privat . Si astazi deseori afacerile sunt un mediu care
este perceput ca mai putin nobil, eventual un mediu fara “scrupule” , fiindca este legat de profit.
Viciile clasice cum ar fi lacomia sau avaritia , trec drept motivatii frecvente pentru intrarea in
lumea afacerilor. In afara “viciilor” de care sunt ghidati oamenii de afaceri , argumentele tipice
impotriva asocierii morala-afaceri , sunt in principal , urmatoarele mituri despre lumea
afacerilor:
a) Mitul profitului –prejudecata cea mai importanta este aceea potrivit careia ceei care
intra in aceasta ocupatie urmaresc doar goana dupa imbogatire prin profit. Toti lucreaza
si pentru salariu , cei mai multi isi urmaresc puterea , inflenta, prestigiul, si succesul
financiar , cauta sa profite de pe urma avantajelor profesiei sau ocupatiei . Nu exista o
puritate motivationala in nici unul dintre cazuri
In ultima instant , afacerile ofera bunuri si servicii pentru client, angajeaza forte de munca.
Totodata adesea profitul este redistribuit si reinvestit, pentru ca recompenseaza angajatii,
managerii sip e unii investitori. La o analiza mai atenta , in mediul de afaceri avem de-a aface si
cu alte valori care pot sa fie scopuri: statutul de invingator , succesul , utilitatea, afirmarea.
b) Mitul Darwinismului. Din exterior lumea afacerilor pare o jungle , este lumea lui “care
pe care” , o lume care “ciinii se mininca intre ei “. Ca si in politica , se vorbeste despre oamenii
de afaceri care sunt lipsiti de scrupule, calca peste cadaver. In acelasi timp , afacerile nu sunt
posibile fara recompense , grija reciproc impartasita, incredere reciproca, adeseori fara
parteneriat si joc cinstit. Competitia este vitala in functionarea oricarei economii capitaliste , dar
aceasta competitive nu trebuie sa aiba in mod necesar aspecte de jungla , sa aiba forma unui
razboi pentru profit , sa fie nemiloasa.
c) Atomismul individual. Societatea insasi si cu atit mai mult economia erau vazute fiin
generate de contracte intre indivizi izolati, ”atomi singulari”. Intr-o astfel de perspectiva aplicata
lumii actuale este ignorata dimensiunea comunitatii. In etapa actuala , procesul dominant inca
este cel de globalizare. El implica un amestec de culture organizationale , transferuri de valori ,
izolarea nu mai este posibila . Atomismul individual este un model theoretic deposit.
Astfel afacerile , daca sunt organizate correct , sunt departe de a fi un tremen cu intelesuri
imorale, constituind un ansamblu de activitati desfasurate –in deferite forme de organizare
juridical care se initiaza si se dezvolta pe risc propriu avind si alte obiective decit cistigul.
 2. Etica afacerilor in domeniul finantelor.
Finantele reprezinta relatiile sociale de natura economica , exprimate in bani care apar in
procesul constituirii, repartizarii si utilizarii fondurilor financiare publice sau private in scopul
satisfacerii unor interese commune sau individuale. Finantele se impart in 2 categorii importante
: finante publice si finante private , care la rindul lor include: finantele intreprinderii , finantele
bancare si finantele de asigurari.
Comparativ cu firmele non-financiare , institutiile bancare prezinta un grad de indatorare.
O parte importanta a datoriei lor este formata din depozite in vedere extrem de lichide. Activele
lor din contra fiind in mare parte nelichide , genereaza asimetrii privind scadentele care implica
riscuri substantiale pentru creditorii bancilor. Iar existent externalitatii sistematice in activitatea
bancara genereaza problemele privind solvabilitatea si stabilitatea financiara a bancilor. Datorita
naturii activitatii institutiile financiare si interdependentilor acestora in cadrul sistemului
financiar , falimentul unei institutii financiare , in special o banca , poate provoca un effect de
domino , contribuind la falimentul altor institutii financiare. De aceia , etica afacerilor in finante
este asociata cu increderea care adesea reprezinta totul in cazul unei institutii financiare , ca de
exemplu companie de asigurari , banca comerciala. Etica este necesara , dar nu suficienta ,
pentru a cistiga increderea partenerilor, clentilor, comunitatii , angajatilor. Intreaga literature
economica apreciaza faptul ca incredrea este deosebit de importanta in relatiile de afaceri ,
deoarece , de fapt, reprezinta micsorarea riscului asumat. Problema eticii in activitatea financiara
este tratata atit sub aspectul legislatiei financiare , lanivel de system financiar national sau
international , cat si cu privire la reguli proprii de conduit si practica financiara.
La nivel national , putem invoca o serie de reglementari privind promovarea unor bune
practice financiar-bancare , elaborate si applicate de catre bancile centrale si autoritatile de
supraveghere a pietii financiar nebancare , in RM – Comisia Nationala a Pietii Financiare
(CNPF), in colaborare cu alte autoritati ale statului , materializate in legi , regulamente, norme
circulare. Aspectele urmarite de catre acestea privesc mai multe domenii , cum ar fi: operatiunile
premise a fi realizate, nivelul fondurilor proprii, al capitalului social, rezervelor si
provizioanelor, expunerea maxima privind acordarea creditelor catre un singur debitor ,
procedura si cerintele referitoare la autorizare; aspecte privind schimburile valutare ; participarea
institutiilor la capitalul unor firme sau intreprinderi; conflicte de interese si secretul professional;
aspectele privind transferurile de fonduri.
Fiecare institutie financiara are la rindul ei un cod propriu de etica , dupa care se digheaza in
activitate.. Stabilirea reglementarilor interne, in directia eticii bancare sau in asigurari, este
interesul fiecarei institutii financiare , nu numai datorita faptului ca activitatea le ”este
supravegheata de autoritatile statului , dar si datoria faptului ca reputatia institutiei poate devein
un avantaj commercial important intr-un mediu concurential.
Principiile de baza ale eticii in afaceri care trebuie respectate de institutiile
financiare –bancare sint: Comunicarea onesta si tratamentul correct fata de client-
responsabilitatea fata de client consta in calitatea serviciilor prestate . Unii economisti considera
ca responsabilitatea fata de client constituie o obligatie fundamental a specialistului in finante,
intrucit de modul cum acesta trateaza clientii sai depinde si reputatia institutiei. Deoarece
specialistul in finante vinde un produs ce trebuie sa ofere incredere, acest produs oferit in mod
professional, cu respectarea anumitor responsabilitati, si anume: Specialistul in finante trebuie
sa faca o minima educatie clientului sau in materie; Confidentialitate deplina; Specialistul in
finante si clientul sau trebuie sa se informeze reciproc pe parcursul derularii contractului asupra
modificarilor intervenite pe parcurs; Specialistul in finante trebuie sa fie loial clientilor sai ,
oferind cu promptitudine toate serviciile si produsele de care dispune institutia; Trebuie sa
cunoasca foarte bine cadrul legislative sis a fie impartial atunci cind clientul ii cere sa vina cu
solutii care sa eludeze legea.
Institutia financiar-bancara asigura clientilor produse si servicii de calitate, care prezinta
siguranta si se adreseaza nevoilor specific consumatorilor, mentinind in acelasi timp inalte
standarte de conduit profesionala. Institutia financiar-bancara creaza si doreste sa mentina relatii
pe termen lung si reciproc avantajoase cu toti angajatii si cu clientii , dezvolta si promoveaza un
climat de incredere , corectitudine, transparenta, inovare si exactitate.
Angajatii institutiei financiar-bancare trebuie sa adopte o conduita politicoasa fata de toti
clientii bancii. Angajatii vor utiliza formule politicoase de salut si adresare, iar pe parcursul
comunicarii cu clientii. Atitudinea lor trebuie sa fie caracterizata de bun simt, rabdare si respect .
Este strict interzisa ridicare tonului , folosirea unui limbaj sa a unor gesture neadecvate.
Angajatii trebuie sa furnizeze clientilor informatii utile , legate de produsele si
serviciile oferite, de beneficiile pe care acestea le aduc si de angajamentele reciproce pe care le
implica o viitoare relatie de afaceri. Este interzisa orice publicitate care , in orice fel , inclusive
prin modul de prezentare, poate induce in eroare persoana careia ii este adresata , afectindu-I
comportamentul economic, lezandu- interesul de consummator sau care poate afecta interesele
sau imaginea unui concurrent. Institutia financiar-bancara furnizeaza clientilor informatiile de
care au nevoie pentru a lua o decizie echilibrata in vederea achizitionarii unui anumit produs.
Astfel de informatii trebuie sa fie complete , relevante si corecte. Angajatii nu trebuie sa profite
de persoanele cu desabilitati sa de cele care, din cauza unor afectiuni fizico-psihice, nu inteleg
oferta de produse si servicii a bancii si implicatiile ce decurg din acceptarea unui produs/serviciu.
Se interzice comportamentul care induce/poate induce in eroare sa dezamageste clientii. Acest
comportament interzis poate include cuvinte , promisiuni, omisiuni de informatii importante ,
actiuni , prezentari , indrumari si declaratii. Orice modificare a clauzelor contractuale pentru
produsele si serviciile de care beneficiaza clientiii se va face cu informarea si acceptul acestora,
cu exceptia siituatiilor in care o asemenea modificare decurge ca posibila clauzele contractuale.
Comunicarea onesta si tratamentul correct , fata de angajati-angajatii sunt tratati adesea ca o
marfa , desi sunt finite umane , cu scopuri in sine. Cele mai dezumanizate tratamente se aplica
mai ales in zonele in care exista o piata a fortei de munca caracterizata de monopson (un singur
comparator al fortei de munca) . Etica in relatiile dintre angajat si firma impune introducerea si
utilizareaunor categorii de principia si norme. Drepturile angajatilor si reglementari in privinta
loialitatii fata de companie sunt extrem de importante . Tratarea angajatilor ca pe o piesa pur
inlocuibila, respective un simplu mijloc , conduce la faptul ca si ei trateaza compania ca pe o
statie de tranzatie, o simpla sursa de salariu si beneficii. Loialitatea fata de companie se
contureaza prin obligatiile reciproce , prin atribuire de roluri si responsabilitati. Unele dintre
acestea sunt contractuale si legale , dar ele nu ajung decit pentru indeplinirea sarcinilor si nu au o
component etica: O slujba nu e niciodata doar o slujba. Exista mereu o dimensiune morala :
mindria fata de propriile produse, spiritual de echipa, grija fata de bunastarea companiei,
atasamentul fata de colegi etc. Uneori exista conflicte de valori intre valorile companiei si cele
personale . In acest caz , unii angajati trag semnale de alarma, isi critica public propria
companie.
Comunicarea onesta si tratamentul correct , fata de actionari. Un compartament etic
presupune gestiune corecta, informare , transparenta , confidentialitate. Lipsa acestor elemente
ale comportamentului etic comunica actionarilor neincredere, lipsa de respect etc, fiind
inevetabile si consecintele respective. Conform reglementarilor CNPF si BNM , bancile si
companiile de asigurari trebuie sasi elaboreze codurile de guvernanta corporative, care este
inclus in lista informatiei obligatorii a fi dezvaluite publicului si este plasat de catre banci pe
siturile acestora. Guvernanta corperativa stabileste distributia drepturilor si reponsabilitatilor
dinstre diferite categorii de personae implicate in companie cum ar fi: consiliul de administratie,
directorii , actionarii si alte categorii, si stabileste regulile si procedeele de luare a deciziilor
privind activitatea unei companii. Aranjamentele de guvernanta corporative precizeaza
distributia drepturilor si responsabilitatilor intre diferiti participant in corporatie, precum si
normele si procedurile pentru luarea deciziilor in afacerile corporative. In mod traditional ,
accentual se pune pe conflictele de interese aparute intre proprietari si management, si/sau intre
actionarii ce detin de pachetele de control si actionarii minoritari. Provocarea este de a constitui
o structura eficienta de monitorizare a acestor conflicte de interese .
Comunicarea onesta si tratamentul correct, fata de comunitate-responsabilitatea sociala este
considerate ca fiind obligatia ferma a unei firme, dincolo de obligatiile legale sau de cele impuse
de restrictiile economice de a urmari obiective pe termen lung care sunt in folosul societatii .
Institutiile financiar –bancare si anume bancile comerciale , institutiile de microcreditare ,
companiile de asigurari, brokerii si dealerii pe piata de capital joaca un rol deosebit de important
in economie unei tari , fiind intermediari financiari in transformarea economiilor in investitii si in
dirijarea fluxurilor financiare sau asigurarea protectiei pentru desfasurarea fara intrerupere a
activitatilor economice, iar acest lucru implica respectarea unor cerinte privind stabilitatea
financiara , reputatie si incredere din partea partenerilor si a clientilor. Etica este esentiala pentru
succesul pe termen lung al activitatii.
De asemenea ca si orice intreprindere, institutiile financiare au o anumita responsabilitate in plan
economic si social. In cee ace priveste responsabilitatea afacerilor se vorbeste in principal 2
abordari:
1. Abordarea clasica-firmele exista pentru a adduce beneficii proprietarilor sau pentru a
reduce costurile de tranzactie. Milon Friedman sustinea ca principal raspundere a
managerilor este de a gestiona afacerea astfel incit sa maximizeze beneficiul proprietarilor
, respective al actionarilor, iar acestia la rindul lor au o singura preocupare : rezultatele
financiare. In viziunea articolului , orice ” bun social” platit de firma subminizeaza
mecanismele pietei: ”bunurile sociale” vor fi platite fie de actionari , fie de salariati, fie de
client. In acest din urma caz, vanzarile ar putea scadea si firma ar avea dificultati.
2. Abordarea socio-economica- ”maximizarea profitului este a 2 proprietate a firmei; prima
este asigurarea supravetuirii acesteia, deoarece in primul rind societatile comerciale sunt
personae juridice inregistrate intr-o anumita tara si trebuie sa se confirmezelegilor din tara
in care opereaza. In al 2 lea rind orizontul de timp al existentei firmei este unul lung , deci
ea trebuie sa urmareasca rezultatele economice pe termen lung si in acest scop va accepta
si unele obligatii sociale ( ca nepoluarea, nedescriminarea etc.) si costurile ce le sunt
associate . In al treilea rind practica arata ca firmele nu sunt institutii economice pure , ci
ele se implica si in politica , in sport, sprijina autoritatile nationale sau locale etc.
 3. Principii practice ale eticii profesionale in domeniul finantelor
Intre compartimentul etic al entitatii economice si calitatea profesionala a personalului exista
o interdependenta incontestabila. Etica profesionala a specialistului in domeniul finantelor
private are la baza idea ca interesul clientului este prioritar si trebuie realizata o informare
continua a acestuia, imbunatatirea unor relatii cordiale cu colegii.
Principiile etice se refera la conduita curenta, la obiceiurile si atitudinele oamenilor cu privire
la conceptile generale de bine sir au, de adevar si minciuna , de echitate si discriminare, libertate
si constringere etc. Exemple de principia practice ale eticii profesionale care trebuie respectate
de personalul din domeniul financiar-bancar sunt:
a) Integritatea morala – principiu conform caruia angajatilor li se interzice solicitarea sau
acceptarea , direct ori indirect , pentru ei sau pentru altii , vriun avantaj ori beneficiu in
considerarea functiei pe care o detin, sau sa abuzeze in vreun fel de aceasta functie.
b) Impartialitatea si nedescriminarea- principiu conform caruia angajatii sunt obligati sa
aiba o atitudine obiectiva, neutral fata de orice interes politic, economic, relegios sau de
alta natura, in exercitarea atributiilor de serviciu.
c) Profesionalismul si transparenta- principiu conform caruia angajatii au obligatia de a
indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine,
claritate si constiintiozitate. Angajatii institutie financiar-bancare trebuie sa adopte o
conduita politicoasa fata de toti clientii. Angajatii vor utiliza formule politicoase de salut
si adresate pe parcursul comunicarii cu clientii. Atitudinea lor trebuie sa fie caracterizata
de bun simt, rabdare si respect. Este strict interzisa ridicarea tonului , folosirea unui
limbaj sa a unor gesturi neadecvate.
d) Respectarea prevederilor ligislatie in vigoare- principiu conform caruia angajatii vor
respecta legislatia aplicabila activitatii pe care o desfasoara , precum si reglementarile
interne ale acestor institutii.
e) Confidentialitatea-principiu care studiaza obligatia angajatilor de a nu transmite
informatii confidentiale despre faptele , datele si informatiile referitoare la activitatea
desfasurata , precum si la orice fapte , date sau informatii, care privesc persoana ,
proprietatea , activitatea , afacerea, relatiile personale sau de afaceri ale clientilor, catre
personae care nu sunt autorizate sa primeasca astfel de informatii. Angajatii institutiilor
de credit sunt obligati sa pastreze secretul professional asupra oricarei informatii ori date
nedestinate publicarii, de care a luat cunostinta in cursul executarii functiilor sale si nu
vor folosi aceste informatii pentru obtinerea de avantaje personale, orice abatere fiind
sanctionata conform legii si Codului de etica.
f) Prevenirea si combaterea faptelor de coruptie , spalare de bani si finantarea actelor
de terrorism- prin raportarea oricaror tranzactii care pot avea legatura cu acestea si
evitarea finalizarii unor astfel de tranzactii, in conformitate cu prevederile legale.
Institutia financiar-bancara se conformeaza prevederilor legale , urmarind stabilirea de
relatii numai cu clientii de incredere, care deruleaza afaceri legale si ale caror surse de
venituri , provin din activitati legitime. Institutia financiar-bancara actioneaza pentru a
impiedica utilizarea serviciilor/produselor sale in scopuri legate de spalarea banilor sau
de finantarea a actelor de terrorism , contribuind astfel la protejarea reputatiei bancii
g) Exercitarea de catre angajatii institutiilor financiare a unei activitati prudente in
desfasurarea tranzactiilor financiare- prin gestionarea responsabila a resurselor proprii
ale institutiei de credit si prin informarea corecta a clientilor asupra produselor . Institutia
 financiar-bancara asigura clientilor produse si servicii de calitate , care prezinta siguranta
si se adreseazanevoilor specific consumatorilor . Angajatii trebuie sa furnizeze clientilor
informatii utile legate de produsele si serviciile oferite, de beneficiile pe care acestea le
aduc si de angajamentele reciproce pe care le implica o viitoare relatie de afaceri. Este
interzisa orice publicitate care , in orice fel , inclusive prin modul de prezentare , poate
induce in eroare persoana careia ii este adresata . , afectindui comportamentul economic ,
lezindui interesul de consummator sau care poate afecta interesele sau imaginea unui
concurrent . Institutia financiar-bancara furnizeaza clientilor informatiile de care au
nevoie pentru a lua o decizie echilibrata in vederea achizitionarii unui anumit produs.
Astfel de informatii trebuie sa fie complete , relevante si corecte. Angajatii nu trebuie sa
profite de persoanele cu desabilitati sau de cei care din cauza unor afectiuni fizico-psihice
, nu inteleg oferta de produse si servicii a bancii si implicatiile ce decurg din acceptarea
unui produs/serviciu. Orice modificare a clauzelor contractuale pentru produsele si
serviciile de care beneficiaza clientii se va face cu informarea si acceptul acestora, cu
exceptia situatiilor in care o asemenea modificare decurge ca posibila din clauzele
contractuale
h) Evitarea denigrarii-principiu potrivit caruia angajatii institutiilor de credit isi vor
exercita activitatea cu buna credinta , potrivit uzantelor oneste , cu respectarea intereselor
partilor implicate si a cerintelor concurentei loiale , in conditiile concrete ale pietei.