Portofoliu Didactica Domeniului

Modul Nivel II Master 2017-218

Profesor: Florin Frumos
Masterand: Frunzete Ciprian-Dimitrie
Facultatea de Educație fizică și sport
Specializarea: Fitness și estetică corporală
 I. Obiective operaționale:

1. cognitiv : să redea în limbaj verbal timpii de lucru a unui exercițiu din gimnastica
acrobatică.
2. intelectual: la sfârșitul lecției copilul este capabil să execute cinci elemente din
exercițiul la sol din gimnastica acrobatică.

II
Construiți 2-4 exerciții didactice prin care să stimulați dezvoltarea a două inteligențe din cele
propuse în Teoria inteligențelor multiple.
1. inteligența spațio-vizuală: parcurge traseul aplicativ utilizând indicatoarele în
ordinea dată.
2. muzicală : sari ca mingea pe ritmul bătăilor din palme.
3. interpersonală: schimbă prin pasare mingea de baschet cu coechipierul.

III Teoria novici- experți

Aveam 12 ani și n-aveam habar ce înseamnă să cânți la pian. Părea destul de simplu.
Credeam că, dacă apeși la întâmplare pe clape, nu ar fi o mare diferență între sunetele tale
haotice și creațiile lui Mozart. Nu a durat mult până să realizez că greșeam cumplit. Timp de
un an, am locuit alături de unchiul meu, expert în ceea ce mie mi se părea „prea simplu”. Am
văzut pianul poziționat în așa fel încât să-l poți vedea și auzi din orice unghi al casei. Era
îngrijit și mirosea a artă. Atunci, n-am realizat, nu m-a impresionat cu nimic; pentru mine era
o piesă de mobilier.
Primele săptămâni l-am ignorat complet, parcă nici nu era acolo, până într-o zi când
unchiul meu a început să cânte. Cânta cu patos și cu lacrimi în ochi. Pletele lungi dansau
parcă pe ritmul melodiei. Am fost absorbit, deși nu era prima dată când auzeam așa ceva. Și
mi-a fost teamă de obiectul care putea produce asemenea sunete. Am încecat să mă ascund,
atunci și în zilele următoare. Cât unchiul meu nu era acasă, acopeream pianul pentru a nu-l
vedea, crezând că astfel scap de el, dar nu era așa.
În scurt timp, unchiul mi-a observat groaza cu privire la ceea ce el iubește cel mai mult
și mi-a spus: „Tan, lucrul de care îți este cel mai frică nu are putere. Frica ta este cea care are
putere. Înfruntarea adevarului te va elibera cu adevarat.”. Apoi, m-a pus să cant, îndrumat de
el. Și mi-a plăcut, dar am observat că suna urât. Nu-mi încânta deloc auzul și, exact cum face
un fumător, am încercat de atâtea ori până a devenit dependență. Trei luni au fost de ajuns ca
să mă îndăgostesc de pian. Foarte puțin comparabil cu orice altă dragoste a mea. Nu
devenisem expert, dar eram ucenicul unchiului meu și asta mă bucura nespus. Și mai mult de
atât, mă bucurau vorbele lui înțelepte.
Astăzi, 10 ani mai târziu, am devenit expert, un expert cu foarte mulți novici. Îi învăț
să cânte la pian exact așa cum m-a învățat unchiul meu pe mine: cu dragoste, dăruire și
entuziasm. Sunt mulți care nu simt vibrația muzicii și, atunci, îi îndemn să renunțe și să
încerce altceva, ceva pentru care să ardă, așa cum ard eu pentru pian de la vârsta de 12 ani.
Sper ca, o parte dintre novicii mei, să devină, la rândul lor, experți în arta pianului.
IV, Concepte şi prototipuri corespunzătoare, plauzibile pentru diverse teme din disciplina
predată
Disciplina: Fotbal
Lecția: Combinații tehnice corelate cu combinațiile tactice
Concepte: șut la poartă - interceptarea mingii - contraatac.
Prototipuri: cu interiorul - intrare la minge - direct sau indirect.

V. 3-5 exemple de tipuri de cunoștințe din disciplina

1. Cunoștințe explicite: exprimate prin cuvinte și numere.

2. Cunoștințe implicite: stocate în entități ce depind de contextul practic
3. Cunoștințe tacite: foarte personale și greu de format.

VI, 2-4 exerciții ce vizează dezvoltarea abilităților metacognitive ale copiilor:

1. treci în dribling printrejaloane și aruncă la coș

2. parcurge cu grija traseul aplicativ după indicațiile adversarului

VII.Dezvoltarea gândirii critice a elevilor

Lecția: „Urmărește câștigătorii”
1.să asiste la meciurile de baschet și să realizează fișă de observație pentru fiecare
meci.
2. să prezinte fișele de observație echipei și să asculte părerile colegilor.

VIII. Studiu de caz pentru un Elev care necesită Consiliere din cauza motivației Școlare și
Activităților
„ A cunoaște motivația unei persoane echivalează cu găsirea răspunsului la întrebarea
„de ce'' înteprinde o activitate. Răspunsul este dificil, deoarece cauzele declanșatoare sunt
multiple și nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea, reacțiile sunt declanșate și de
cauze interne; ansamblul lor a fost numit motivație de la latinescul motivus (care pune în
mișcare). Pentru unii psihologi, motivul este numele generic al oricărei componente a
motivației fiind definit ca fenomen psihic ce declanșează, direcționează și susține energetic
activitatea. Componentele sistemului motivațional sunt numeroase, variază ca origine, mod de
satisfacere si functii, clasificarea si explicarea lor fiind controversate. Cei mai mulți psihologi
acceptă azi ca motivația umană include trebuințe, tendințe, intenții, dorințe, motive, interese,
aspirații, convingeri.
 Pentru descrierea motivației s-au utilizat în psihologie metafore construite pe baza
unor noțiuni împrumutate din fizică.
Motivația acționează ca un câmp de forte (Kurt Lewin) în care se afla atât subiectul cât
și obiectele, persoanele, activitatile. Pentru a caracteriza o componentă a motivației s-a folosit
conceptul de vector care posedă în fizică: mărime, direcție și sens. Analog vectorilor fizici,
vectorii-motivației sunt caracterizați prin intensitate, direcție și sens, proprietățti care pot fi
măsurate prin anumite metode psihologice. Direcția și sensul unui vector exprima atracția,
aproprierea sau evitarea sau respingerea. Intensitatea lui, se regăsește în forță de apropiere sau
respingere. Între motivațiile active la un moment dat, ca și între forțele fizice, pot exista relații
diverse, dar mult mai complexe. Facilitarea și nu controlul ar trebui să ne ghideze ideile, când
încercăm să schimbăm anumite comportamente în şcoală. Chiar când o persoană este într-o
poziţie de autoritate, cum este profesorul, eforturile de-a motiva elevii într-o anumită direcţie
vor avea un succes mai semnificativ, dacă relaţia profesor – elev este considerată una de
colaborare între persoane ce pot, sau nu să împărtăşească aceleaşi sentimente, expectanţe şi
scopuri.
Astfel intervenţiile motivaţionale ce nu respectă scopurile, emoţiile şi convingerile
unei persoane legate de o anumită situaţie pot produce efecte pe termen scurt, dar pe o
perioadă mai mare de timp aceste intervenţii pot să eşueze.”