Fibrele alimentare

Fibrele alimentare sunt principii nutritive de natură vegetală ce nu pot fi digerate de

enzimele organismului şi se pot grupa în trei mari categorii (2):
- fibre structurale (celuloza, lignina, unele hemiceluloze, pectine, care intră în structura
pereţilor celulei ai plantelor);
- gume şi mucilagii cu rol în reconstituirea zonelor lezate ale plantelor;
- polizaharide de depozit care reprezintă rezervele nutritive ale plantelor.
Celuloza este un polimer liniar al glucozei format din circa 3000 de unităţi, este
insolubilă în apă şi nu este scindată de enzimele tubului digestiv.
Hemicelulozele sunt polimeri polizaharidici ce au proprietatea de a reţine apa la nivelul
intestinului şi de a fixa cationi. Deşi enzimele florei bacteriene saprofite din intestin
hidrolizează aproximativ 85% din hemiceluloza, produşi rezultaţi nu sunt absorbiţi.
Pectinele sunt polimeri ai acidului galacturonic care pot lega unii cationi sau acizi
(biliari) din intestin. Pectinele sunt scindate aproape în întregime de către flora intestinală la
acid galacturonic dar acesta nu se poate absorbi.
Lignina este un copolimer aromatic şi reprezintă principalul vegetal cel mai puţin
digerabil. La nivel intestinal lignina fixează sărurile biliare dar poate fixa şi alte principii
nutritive, putând duce la scăderea absorbţiei acestora.
În funcţie de solubilitatea în acizi şi baze fibrele se clasifică în:- insolubile
- solubile
Fibrele insolubile celuloza şi lignina sunt necesare unei bune funcţionări a colonului, în
timp ce fibrele mai solubile din legume şi fructe - pectina, scad colesterolemia. Fibrele
solubile încetinesc evacuarea stomacului şi contribuie la atenuarea creşterii postprandiale a
nivelului glicemiei.
Alte roluri ale fibrelor alimentare sunt: absorbţia apei prin reţinerea în ochiurile reţelei de
fibre; favorizarea tranzitului intestinal; absorbţia unor substanţe organice toxice sau cu
potenţial carcinogenetic; acţiune hipolipemiantă.
Cantitatea optimă necesară de fibre alimentare este de 30 g/zi. Aportul de fibre nu trebuie
să depăşească 50 g/zi deoarece se pot produce pierderi de principii nutritive, minerale sau
tulburări în utilizarea unor vitamine. Un aport insuficient de fibre alimentare, pe perioade
lungi de timp poate contribui la apariţia unor afecţiuni ca de exemplu: diverticulită, colon
iritabil, constipaţie, cancer de colon, cardiopatie ischemică, diabet, obezitate, dislipidemii. O
dată cu aport de fibre alimentare, alimentele de origine vegetală vor asigura şi un aport de
substanţe alimentare bioactive importante pentru numeroase procese biochimice, în special
legate de neutralizarea radicalilor oxizi care apar în organism, proces important pentru
prevenirea bolilor degenerative cronice.