Recuperarea după

transplant cardiac
Conf. Univ. Dr. Paraschiva Postolache
UMF "Grigore T. Popa", Iasi
 Faza I - preoperator

Furnizarea de informații privind intervenția chirurgicală și reducerea

anxietății.
 Faza I - postoperator

• După intervenție pacientul este internat în secția de terapie intensivă

• Pacienții cu transplant cardiac au o hemodinamică intens perturbată
(creșterea rezistențelor vasculare sistemice și pulmonare,
insuficiența renală, ficat de stază, ascită și deseori cașexie)
 Kinetoterapia

Rolul kinetoterapiei este de a:

 limita la maxim efectele nefaste ale unui decubit prelungit prin
mobilizarea activă sau pasivă (șezând în fotoliu)
 Realiza o toaletă bronșică satisfăcătoare (exerciții de respirație, tuse
eficientă)
După prima săptămână postoperator pacientul:

• Se plimbă prin salon sau pe coridor

• Începe treptat antrenamentul fizic (bicicleta ergometrică)
• La primele ședințe durata antrenamentului este de 12-18 minute
(15-20 Watt) în funcție de senzația de confort subiectiv
• Este necesară monitorizarea EKG
Ședințele următoare:

• Intensitatea este scăzută

• Ședințe din ce în ce mai prelungite
• Programul de recuperare se va adapta în funcție de particularitățile
fiecărui pacient
Înainte de externare:

• Efectuarea unui bilanț funcțional cardio-respirator

• Test de efort limitat de simptome (măsurând parametrii respiratori
și metabolici)
 Adaptarea la efort a pacientului cu transplant cardiac
(la o lună după intervenția chirurgicală) este
caracterizată prin hiperpnee (dată de insuficiența cardio-
circulatorie) și un randament ventilator scăzut.
 Faza a II a

 Sunt indicate 3 ședințe/săptămână

 Încălzirea este făcută profresiv și lent
 Efortul maxim în timpul antrenamentului nu va depăși 60% din
capacitatea aerobă maximă
 În perioada de revenire efortul va fi de 30 – 40 % din consumul de
oxigen maximal
Pot fi executate:

• Exerciții de ergometrie a brațelor

• Exerciții utilizând greutăți mici
• Mers pe jos
• Jogging
 Particularități ale pacientului
cu transplant cardiac

 FC de repaus (ca cordul denervat) este mai crescută

 FC se adaptează la efort mai lent (nu mai reflectă la fel de exact
intensitatea efortului fizic)
 Revenirea la FC de repaus este mai lentă (până la 20 de minute)
 La sfârșitul efortului maximal, pacientul are o frecvență cardiacă
inferioară celei maximale teoretice
 Instalarea metabolismului anaerob este mai precoce
 Randamentul ventilator este scăzut
 Rejectul moderat impune reducerea intensității antrenamentului
 Rejectul sever implică oprirea antrenamentului
Beneficiile antrenamentului la pacienții cu transplant
cardiac sunt:

 Limitarea atrofiei musculare

 Llimitarea demineralizării osoase
 Creșterea capacității de efort
 Creșterea capacității aerobe
 Scăderea tensiunii arteriale diastolice
 Scăderea FC la prag de efort