6.

GENETTGA $t AMELIORAREA
pAsAnrLoR

Genetigtii au elaborat un mare numdr de reguli care guverneazd transmiterea

unor caractere de la pirinli la descendenli gi folosindu-le constant au reugit si
imbundtdteascd performanlele productive ale actualelor rase gi linii de pdsiri pe de o
parte gi si creeze rase gi linii noi pe de alti parte. Crearea unor populalii noi vizeazd
adesea (Si este confirmatd de reguld), urmdrirea unor caractere de exterior din
categoria caracterelor calitative. in asemenea studii se bucurd de un anumit interes gi
hd(ile cromozomale (fig.8 gi tab.2). Studiile de citogeneticd au identificat un numdr de
78 cromozomi grupali in 39 perechi (Shoffner gi col. 1967 citat de Sandu Ghe. 1983).
Din cele 39 de perechi de cromozomi, 10 perechi sunt considerate a fi
macrozomi, iar restul de 29 de perechi sunt considerate a fi microzomi. Acelagi autor,
gdsegte la curcd 82 de cromozomi grupali in 41 de perechi, iar C. Dumitrescu in 1g80
citat de Sandu Ghe. 1983, identificd la bibilici 78 de cromozomi grupali in 39 de
perechi, din care 10 perechi de macrozomi. Rata comund (Anas platyrhyuchas) este
recunoscutd a avea 40 de perechi de cromozomi (Ohno gi col. 1964, citat de Sandu
Ghe. 1983). Rata legeascd (Cairina Moschata) are 39 de perechi de cromozomi ( Matt
gi col. 1968, citat de Sandu Ghe. 1983). GAgtele au 9i ele la origine doui specii
distincte: Anser anser canagicus (gAsca imperiald) gi Anser cygnaides (g6sca
chinezeasci). Ambele specii au insd tot 82 de cromozomi plasati in 41 de perechi
(Bhatnagar 1968).
GRUPA I GRUPA IV
Cp - creaper
D - duplex GRUPA VI
0,4
27 cromozom W
R -- rose comb
M - multiple spurs H-W l-histoantigen
30 I

33
U - uropygial Po, Po - polydactyly duplicate
GRUPA VII
GRUP AII
cromozom 7
Fr -fray GRUPA Vcromozom5(Z) Ade-A l- adenine
46
Ko -head streak I
I
synthesis A
Cr - crest
13
12,5
B,B"d - barring dilution
I - dominant
10 GRUPA VIII
white
id,id',id" dermal melanin inhibitor cromozom B
17
27 Ade-B l- adenine
F -frizzi I
I

br - brown eye synthesis B

10
GRUPA III
cromozom 1
Li - Iight down
16 GRUPA IX
W - white skin
s, s"' - silver albinism microcromozom
22
1,1 Tk-Fl-cytosol
Ea-H - blood group H
K.,]C,K - feathering
I

I thymidine
21 I
3
I kinase F
SC - sleepy - eye
pn prenatal lethal
40
6
o - blue egg
wl wingless GRUPA X
5
3,4 cromozomi 15-18
P -- pea comb
dwB,dwM,dw dwarf Ea-B - blood group B
33
3,1 nucleolar
ma -- marbled
17
ln - liver necrosis organizer
1,9 region
Ea-P - blood group P
px paroxysm
29
7
Na - naked neck n naked
43
14
h -- silkle
sh shaker
11
3
FI - flightless
restricted ovulator

Fig. 8 Harta cromozomali la giin6

(dupa Somes 1978) citat de Sandu Gheorghe in 1983
2
 6,1. EREDITATEA PRINCIPALELOR CARACTERE DE RASA

In studiile de geneticd mendeliend caracterele pot fi grupate Tn doui categorii:

t caractere calitative - a ciror aparilie este coordonati de existenta unui
genotip alcdtuit dintr-o singurd, pereche de gene alelice, cu varialie
discreti gi neinfluenlati de mediu.
t caractere cantitative - caractere a cdror aparifie este coordonati de
existenla unui genotip alcituit dintr-un numdr mare de perechi de gene,
cu variafie continud gi influenlati de mediu.
Mecanismul de transmitere a eredit5lii caracterelor de la pirinfi la
descendenli are particularitdli speciflce fiecirui grup de caractere, dar la baza
transmiterii celor doud tipuri de caractere, stau aceleagi legi ale ereditifli.

6.1.1. EREDITATEA CARACTERELOR CALITATIVE LA CAIruI

Dati fiind facilitatea aprecierii, caracterele de rasi sunt, de reguli, caractere

de exterior. Aproape toate aspectele de exterior, mai pulin dimensiunile, sunt
caractere calitative gi aproape toate produc{iile sunt caractere cantitative. La multe
din perechile de gene implicate In determinismul genetic al caracterelor calitative a
fost semnalatd dominanta gi recesivitatea. Vom exemplifica doar cateva dintre
acestea:

CARACTERUL DOMINANTA
Creastd bdtutd Dominanta pentru creasta simpld
Penajul barat Dominant pentru penaj nebarat
Penajul argintiu Dominant pentru penaj auriu
lmbrdcare inceatd cu penaj Dominant pentru imbrdcarea rapidi cu penaj
Piele albi Dominant pentru piele galbend
imbricarea gambelor cu penaj Dominant pentru neimbrdcarea gambelor cu penaj

De exemplu, cand o pasdre are gene pentru creasti simpli gi creastd bitutd,
pasirea va avea creasta bdtuti deoarece genele pentru creasti batuti sunt
dominante fald de genele pentru creasti simpl5. Degi genotipul pisirii conline
9i

10
 gene pentru creasta simpld, manifestarea fenotipicd va fi doar pentru creasti bdtuti.
in acest exemplu creasta simpld este recesivi. Analizdnd rela{ia genotip-fenotip se
poate constata ci o parte din indivizi pot fi puri pentru creastd bitutd, o parte pot fi
puri pentru creastd simpld 9i altd parte pot fi impuri, deoarece Tn genotipul lor existd
at6t gena responsabild cu transmiterea crestei bdtute (dominanti), cdt gi gene
responsabile cu transmiterea crestei simple (recesivi).
Genotipul pur pentru creasti bdtuti se denumegte genotip homozigot
dominant, genotipul pur pentru creasta simpld se denumegte homozigot recesiv, iar
genotipul impur pentru creastd bituti se denumegte heterozigot. Simbolul genetic
pentru creastd bdtutd este R, pentru creasti simpli este r , iar expresia genotipici
gi fenotipici pentru cele doui tipuri de creastd este prezentatd in tab. 3.

Tabelul nr. 3
Expresia genotipici gifenotipici pentru creastd simpli gi creasti bdtuti

Tipul pisirii Simbolul Genotipul Fenotipul

Homozigot dominant pentru RR Homozigot creastd Creastd
creastd bdtuti bituti bdtutd

Homozigot recesiv pentru rr Homozigot creastd Creasti

creasti simpld simpld simpld

Heterozigot pentru creasti Rr Heterozigot creasti Creastd

bituti bituti bitutd

6.1.1.1. Ereditatea unei perechi de caractere (fig. g)

Pentru exemplificare vom lua tot cazul celor doui tipuri de creastd gi anume:
homozigotul dominant pentru creasti bituti gi homozigotul recesiv pentru creasti
simpld 9i vom observa ce se TntAmpld cind cele doui genotipuri se Tncrucigea zd tie
pe linie materni, fie pe linie paterni. Homozigotul pdrinte pentru creasta bitutd RR,
va produce doi gamefi [R] gi [R], iar homozigotul pentru creastd simpld va produce
doi gamefi, [r] 9i [r]. Fiecare din cei doi game{i masculi are ganse egale de a se uni
cu gameli femeli ddnd nagtere Tn prima genera{ie la patru genotipuri heterozigote
identice Rr.

l1
 Pdrinte 1 Pdrinte 2
Homozigot creastd bdtuti Homozigot creasti simplS
RR fr
Gameti
t\
tRI tRl td
/\
/\
trl

F1 Rr Rr
Heterozigo[i cu creastd bituti

Fig. 9 Ereditatea unei perechi de caractere

6.1.1.2.incrucigarea a doi pirinfi heterozigoli

Daci doi parin{i heterozigoli pentru creastd bdtutd Rr se incrucigeazd

departe, ereditatea caracterelor va arita ca in figura 10.

Pirinte 1 Pirinte 2
Heterozigot creastd bituti Heterozigot creastd simpld
Rr
Gameti
t\
tRl tr]
/\
/\
tRl
Rr

tr]

F2 RR Rr

Homozigot Heterozigot Heterozigot Homozigot

creasti bitutd creastd bitutd creastd bitutd creastd simpli

Fig. l0lncrucigarea a doi pirinfi heterozigo(i

L2
 6.1.1.3. incrucigarea intre un heterozigot 9i un homozigot recesiv

Pdrinte 1 Pdrinte 2
Heterozigot creasti bdtuti Homozigot creasti simpld
Rr xrr
/\ /\
Gameti I \ /\/\
tRI trl t4 trl

F1 Rr ff Rr rr
Heterozigot Homozigot Heterozigot Homozigot
creastd bdtuti creastd simpli creastd bituti creasti simpld

Fig. 11 [ncrucigarea intre un heterozigotgi un homozigot recesiv

in acest caz expresia fenotipicd este de 1 la 1 gi expresia genotipici este 1

heterozigot cu creastd bdtuti Rr gi un homozigot cu creasti simpld r r.

CAnd un individ din F1 este incrucigat inapoi cu un homozigot recesiv, Tncrucigarea
este denumitd BACKCROS gi este folositd de genetigti pentru testul de puritate
(homozigoli sau heterozigofi) pentru gena dominantd. in cazul de mai sus existd
doui genotipuri RR 9i Rr care exprimd caracterul cu creasti bitutd. CAnd genotipul
RR (femel) este Tncrucigat cu genotipul rr (mascul) toli produgii vor avea creastS
bitutd heterozigoti Rr.
C0nd genotipul femel Rr este incrucigat cu genotipul mascul rr, jumdtate din
descendenli vor avea creasti bdtuti Rr 9i jumdtate vor avea creasti simpld rr gi in
acest caz grupul de indivizi Rr nu sunt puri pentru creasti bdtutd.

6.1.1.4. Ereditatea a doui perechi de caractere

O altd gend somatici este cunoscuti cd produce penajul negru gi simbolul ei

este B.
Gena recesivd b, este responsabild pentru penajul alb pentru un anumit tip
de pisiri cu penajul alb cunoscut ca penaj alb recesiv. Mecanismul de transmitere

13
in descendenld a acestor caractere este exact Ia fel ca in cazul crestei bdtute 9i
crestei simple, dar genele B gi b se gdsesc plasate pe o pereche de cromozomi
somatici diferitd de perechea de cromozomi ce conline genele R 9i r.
Pentru a putea discuta ereditatea a doui perechi de gene, sd presupunem cd
gena pentru creasti bdtuti R 9i alela sa gena r pentru creastd simpli sunt dispuse
pe cromozomul "A".
Gena pentru penaj negru "B" gi alela sa gena pentru penaj alb recesiv "b"
sunt dispuse pe cromozomul "B". lndivizii homozigoti pentru creastd bdtuti gi penaj
negru vor de{ine genele dominante RR gi BB, in timp ce indivizii cu creastd simpld 9i
penaj alb vor deline genele recesive rr 9i bb. Genotipul acestor pdsiri va fi scris
RRBB 9i rrbb.
Primul pdrinte va produce numai gameli RB, iar celdlalt pdrinte va produce
numai game{i rb. Astfel, in F1 toli descendenlii vor fi heterozigoli pentru creasti
bdtuti 9i heterozigoli pentru penaj negru. Fenotipic insd, toli descenden{ii vor avea
creastd bdtutd gi culoarea penajului negru.(Fig. 12).Dacd doi indivizi din F1 sevor
incruciga intre ei, fiecare pirinte va produce patru tipuri de gameti, iar incrucigarea
este redatd in fig. 13.

RRBB rr bb
Homozigoli creastd bdtutd Homozigoli creastd simpld
gi penaj n egru gi penaj alb

\
\
\ /\
Game{i RB RB rb rb

F1

Fig.12 Descendenfi heterozigo(i creasti bituti gi penaj negru

t4
 Rr Bb X Rr Bb

A \

Gameti RB
I Rb rB
\
rb RB Rb
l\
rB rb

Game{i masculi
F2 RB Rb rB rb

o RB RR BB RR Bb Rr BB Rr Bb
E
o Rb RR Bb RR bb Rr Bb Rr bb
'F.
o)
rB Rr BB Rr Bb rr BB rr Bb
E
(E
rb Rr Bb Rr bb rr Bb rr bb
(,

Fig. 13 Combinarea gamefilor cind fiecare pirinte este heterozigot

pentru 2 caractere

Din cele16 pdsiri produse inF2, vorfi 12 cu creastd bitutd gi 4 cu creastd

simpli (raport 3:1);12 pdsiri vor avea penaj negru gi 4 penaj alb (raport 3'1). Din
cele 12 pdsiri cu creasti bdtutd, 9 vorfi negre gi 3 albe (raport 3:1). Din cele 4 cu
creasti simpli 3 vorfi negre gi 1 albd (raport 3:1), iardin cele 4 pisdri cu penaj alb,
3 vor fi cu creasti bdtutd gi una cu creasti simpli (raport 3:1).

6.1.2. NECESITATEA INGLUDERII UNOR CARACTERE

CALITATIVE iN OBIECTIVUL AMELIORAruI CAIIIILOR

in marea majoritate a cazurilor, caracterele calitative ce ar putea intra in

obiectivul selecliei sunt caractere de exterior. Cu puline exceplii, un caracter de
exterior nu poate fi important dec0t la rasele crescute pentru divertisment. Totugi,
numeroase cercetiri demonstreazi corelatiile anumitor caractere calitative cu alte
caractere de importanld certd.
Somes 1970 citat de Sandu Ghe. 1983 comunicd o asociere pozitivi intre
imbricarea rapidd cu penaj gi sporulin greutate.

l5
 Sieget gi Dudtey (1963) - citat de Sandu Ghe. (1983) au gisit o greutate
corporali mai mare la 8 sdptim0ni la puii cu creastd mazdre 9i mai micd la cei cu
creastd simplS.
Unele caractere de reproducfie, mai ales fertilitatea, sunt afectate negativ de
creasta mazdre. Cunoagterea eredititii caracterelor calitative apare ca utild pentru
cazurile cAnd au sau ar putea cdpita o importan{i economici, pentru a pistra un
anumit ,,caracter de ras5" pentru a identifica dupi exterior hibrizii 9i pentru a
prognoza exteriorul unor hibrizi preconizafi. Nu vor fi tratate Tn continuare decdt
caracterele intfilnite Tn mod normal la diferite rase de gdini, ca 9i anomaliile ce ar
putea afecta exteriorul lor.

6.1.2.1. Ereditatea culorii penaiului

in prezent sunt cunoscute in lume peste 150 de rase de giini, aproape 40 de

rase de g6gte , 35 rase de rale gi 20 de rase de curci. ln cadrul acestor rase existd
numeroase varietifi de culoare, dintre care cele mai numeroase varietifi de culoare
se Tntdlnesc la giini. Toate aceste varietifi de culoare ce se int6lnesc la gdini sunt
rezultatul interacliunii complexe ale unui numir de loci, dintre care unii controleazd
culoarea simpld, alfii controleazd repartilia culorilor pe o pand, iar al[ii controleazi
repartilia penelor cu un anumit model pe intreg capul pdsdrii. De fapt intreaga
varietate de culori ce apare Ia gdini este rezultatul jocului a doi pigmen[i numi[i de
G6rutz (1923) citat de Sandu Ghe, (1983), feomelanina (pigmentul rogu) 9i

eu melanin a (pigmentul negru).

Tn continuare nu ne propunem si ne ocupim de toate culorile Tnt6lnite la
giini 9i la alte specii, ci doar de acele variet5li de culoare ce au o importanld mare
Tn produc{ia avicoli industriali.

Culorisimple
La gdini se TntAlnesc mai multe culori simple Tn penajul pisirilor adulte: alb,

negru, albastru, galben deschis, rogu, argintiu, auriu, crem, mahon, lavandd. Dintre
toate aceste culori simple, de importan[d deosebitd pentru industria broilerului, dar 9i
pentru produc[ia de oui destinate consumului au culorile alb, argintiu, auriu, 9i in
mici mdsurd negru, pentru producerea broilerului cu piele neagrS.

t6
Culoarea albi - este cauzati de lipsa oricirui pigment. Primul tip de alb
cunoscut a fost albul dominant de la Leghorne (Batesan (19A2-240)) iar simbolul
pentru aceasti gend autosomald a fost notat cu lgi a fost dat de Hadley 1913
citafi de Hutt 1949).
Genotipul pis6rilor cu penaj alb dominant este I I CC. Gena inhibd
eumelanina din penaj, dar este aproape ineficienti Tmpotriva feomelaninei. ln
cazul heterozigolilor albul dominant nu este complet dominant asupra negrului gi
din aceastdcauzd apar pui cu pete negre pe penaj sau cu pene negre pe corp.
Gena a fost transferatd ulterior probabil prin incrucigiri repetate pe toate liniile
de tati (cornish) genitoare de broiler, astfel ci atunci c6nd discutim de broiler
cu penaj alb acesta provine din albul dominant de la cornish gi albul recesiv de
la W P Rock. Puii rezultali Tn urma acestei incrucigdri vor avea la vArsta de o zi
puful alb-gilbui gi mai tdrziu penajul alb.

Un alt tip de alb este albul recesiv ce se int6lnegte la varietili de

Dorking, Plymonth Rock, Wyandatte, Minorca, Orpington gi alte cAteva rase
purtdtoarea genei autosomale alb recesiv, care este complet dominatd de
negru. Acest tip de alb a fost gisit de Batesan gi Punnett (1906-1908) gi este
notatd cu simbolul c. Genotipul acestor pdsiri va fi i i c c . Daci se Tncrucigeazi
forme parentale de alb dominant (cornish) I I C C Ai alb recesiv (W.P. Rock) i i
cc(llCC x iic c)Tn F1 ta(ii produgivoraveagenotipul liGc-heterozigot
pe alb dominant. In F2 se vor obline 16 posibile combina{ii de l, G gi alelele lor
reprezentate Tn fig. 14.

Game(i din F1 masculi

o
lc lc ic lc
.o
IC IICC llCc licc liCc
lc llCc llcc liCc licc
E
iC IiCC liCc iiCC iiCc
o
ic liCc licc iiCc ilcc
rFl

Tn urma acestei incrucigiri toate fenotipurile rezultate vor fi albe sau

predominant albe, cu exceplia a 3 fenotipuri (iiCC, iiCc, iiCc) care vor fi colorate.
De-a lungul timpului numerogi autori au descris gi alte tipuri de penaj alb cum ar

t7
fi la Rhode lsland albinotic autosomal dat de o gend recesivi notatd cu a care
cauzeazd gi ochii de culoare roz. O formd de semialbinism TntrucAt nu afecteazd
gi culoarea galbend a pielii a fost discutati la Plymonth Rock. Penajul poate
varia de la complet alb pdni la alb murdar, iar ochii de la roz la gri albistrui.
Gena responsabili pentru acest tip de alb este plasatd la locusul S, este

TnlSn[uita cu sexul gi este simbolizati cu s "r

La Rhode island rogu a fost descrisl de asemenea o varianti de penaj alb

sub denumirea de alb stropit cu rosu care de fapt se TntAlnegte doar la puf, gena
care face si dispard pigmentul la adulfi este recesivi autosomal5 9i notati cu
rs.

La rasa Andaluzi existd alternativd de alb stropit cu albastru care rezultd din
imperecherea unor indivizi negri cu indivizi albi, descendenlii av6nd o culoare
intermediard denumiti convenlional albastru. Aceastd culoare intermediari se
gisegte doar la puf, penajul adult fiind alb cu o ugoard tentd de murdar. Gena
responsabilS cu aceasti culoare este incomplet dominantd gi se noteazi cu BC
gi manifesti culoarea doar la homozigofii pe aceasti aleld.

Culoarea arsintie este diferiti de culoarea albd gi este datd de gena S Tnlinfuiti
cu sexul. A fost descrisd pentru prima oard de Sturtevant (1912) din incrucigiri
reciproce Tntre Brown Leghorne gi Columbian Wyandotte precum gi de
Davenport (1912) Tn incrucigdri dintre Brown Leghorne gi Dark Brahmas, ambii
citafi de Hutt (1949). Gena este hipostaticd fafd de negru dar epistatici fali de
galben gi rogu, fenotipul puilor gi adullilor este prezentatd In tabelul 4.

Culoarea aurie este datd de gena s cu exceplia pisdrilor alternative (s") orice
pasare care este argintie este genetic aurie. Penajul auriu la adult este rar Tntilnit
intrucTt alte culori (negru, galben, rogu), Ti sunt epistatice. Fenotipul puilor 9i
adullilor este prezentat in tab. 4.
Cele doui culori prezentate anterior, argintie gi aurie, au o mare importanli
in cregterea industriald a pdsirilor, in producerea hibrizilor autosexan{i. Vom
reveni asupra lor cu prilejul autosexirii

l8
 Tabelul nr.4
Genotipul gi fenotipul argintiu gi auriu
dupd F.B. HUTT

Culoare Genotip Fenotip

posibil Pui Adulti
Argintie MSS Alb, argintiu, negru Alb, barat, argintiu, paietat

Ss Dungat, marmorat Argintiu dantelat, argintiu

creionat, columbian, argintiu
f s- Sau alte modele pe fond argintiu
stropit gialte modele
Buff, rogu, ciocolatiu, negru, Buff, rogu , negru, alb, rogu
Aurie MSS
dungat, marmorat sau alte barat, auriu paiatat, auriu
f s- modele pe fond auriu dantelat, auriu creionat,
combinalii de rogu cu negru
gialtele

Culori compuse

Culorile compuse la giini sunt rezultatul modelelor secundare de penaj gi

modelelor primare de penaj. Prin model secundar de penaj se in[elege repartifia
culorilor pe o pani, Tn timp ce prin modelul primar de penaj se ?n[elege repartilia
culorilor pe corp a diferitelor pene de diferite modele gi culori. Atdt modelul secundar
de penaj cit 9i modelul primar de penaj sunt controlate de un numir de loci,
multiplele combinafii dintre ei gi suprapunerea efectului unor gene modificatoare
care conduc la o mare variabilitate de culori.
Sandu Ghe. (1983) descrie la gdini urmdtoarele modele secundare (reparti{ia
culorilor pe o pand): barat, creionat, stropit cu paiete, dantelat.

* Culoarea baratipresupune prezenla de-a lungul penelor a unei alternanle de

benzi transversale, deschise gi inchise la culoare. Culorile care alterneazd pot fl
negru gi argintiu, negru gi auriu sau auriu 9i alb. in spatele acestui fenotip pot
acliona doui gene. Prima este o geni incomplet dominantd, Tnldnluitd cu sexul
(B) gi a doua este o geni autosomald incomplet dominanti (Ab).

t9
 * Culoarea creionati este dati de o geni dominanti autosomald care este
notatd cu simbolul Pg (pencilling). Modelul presupune prezenla unei dungi curbe
ce urmiregte marginea penei.

* Guloarea stropiti
(mottling) presupune pene de culoare albi, dar la virful penei
apare culoarea neagrd. Aceasti culoare este recesivi fa{d de pana neagrd
complet, gi este dati de o geni recesivd (m o).

t' Modelul de culoare cu paiete - v6rful penei este de culoare neagri sau culoare
mai inchisd decdt restul penei. Zona mai Tnchisi capdti un luciu metalic
Ai de
aceea se mai numegte modelul cu paiete. Este cauzat de o gend incomplet
dominanti (Sp).

{' Culoarea dantelati -

Pdsirile au pene care pe margini au o zond ingustd de
alti culoare decAt cea de bazd. Culoarea poate fl neagri, verzuie (rasele
indiene) sau albd (cornish rogu). Gena este incomplet dominantd Lg (lacing).

Dintre modelele primare de penaj (repartilia pe corp a penetor de

diferite
modele gi culori) amintim doar cateva descrise de sandu Ghe. (1gg3) gi
anume:

* Tipul silbatic de penai - rogu cu pieptul negru cu un pronunlat dimorfism

sexual . Masculii sunt mai de grabd negrii cu zone portocalii-rogcate pe
corp gi
cafeniu pe aripi; femelele sunt gri cafeniu Tn general, cu auriu pe git aproape
9i
negre pe aripi gi coadi. Este cauzat de genotipul eecoco.

* Tipul de penai columbian - este foarte risp6ndit gi se caracterize azd prin

prezenla culorii negre, pe g6t , pe aripi pe coadd gi penele
, de pe picior la rasele
incdl{ate, iar la mascuri uneori, pa(iar pe spate. Regiunire
rimase pot fi arbe
(argintii) 9i galbene sau rogcate. Modelul se datoreazi
unei gene dominante
autosomale notatd cu (Co). Modelul columbian propriu-zis (Buff
Brahma,
columbian Plymonth Rock) este dat de genotipul eb / eb co/Co, iar prezenla altei
alele la locusul E conduce la restrAngerea culorii negre 9i se denumegte
columbian restrictionat.

20
 Modelul primar herminat are 85% din pene total albe, restul fiind total negre gi
pene cu zone albe gi zone negre. Zona albd de pe penele albe cu negru se afli
lavirful penei sau Tn jurul unei zone centrale negre dAnd aspectul de dantelat cu
alb. Penajul herminat este mai deschis la masculi. Puful la puii de o zi este
galben stropit discret cu negru ca Ia heterozigoli pe alb dominant (!i). Gena
responsabili pentru aceasti culoare este Er gi este autosomali incomplet
dominantd. Homozigolii pe gena Er, au pete albe In zonele pufului galben, iar
adul{ii sunt albi indiferent de sex ca gi cdnd ar fi albul recesiv cu genotipul cc.

6.1,2.2 Ereditatea caracterelor legate de cregterea penajului

Ereditatea caracterelor legate de cregterea penajului se referd la o serie de

caractere ce constau in lungimea penelor, caractere ce constau in repartifia penelor
pe corp 9i unghiul de cregtere a penelor pe corp. Viteza Tmbrdcdrii cu penaj se
constituie in caracter de sine stdtitor.

Caractere legate de lungimea penelor

* Barba de Ia rasa Houdan datd de o gend autosomali dominanti notatd cu Mb .

* Mot cu pene pe crestet (rasa Crevecoeur) care ascunde gi o deformare osoasi,
este controlatd de o gend autosomali incomplet dominantd simbolizatd cu Cr.
t Mot la urechi (rasa Ancona) afecteazd 9i structura pielii inclusiv canalul auditiv
extern, se datoreazi unei gene autosomale dominante Et, care este letali
pentru homozigofi gi subvitali pentru heterozigoti.
* Coadi lungd crestere continui datd de gena autosomali dominanti Gt.
* Goadi lunqi firi nipdrlire datd de gena autosomald recesivd mt.
* Manseta (rasa Sultane) -pene lungi gi rigide pe coapsd orientate Tnapoi. Este
cauzatd de o gend autosomald recesivi .

2t
 Caractere legate de repartifia penelor

* GAt qolas -pisdrilor le lipsegte penajul de pe gdl ln anul 1927 Greenwoodd

citat de Hutt (1949) invocd teoria cd acest caracter este neereditar, iar in anul
1933 Hertwing (citat de Sandu Ghe. 1983) gisegte ci este dat de o gend
autosomali dominantd cireia Ti atribuie simbolul Na. Ulterior, CraMord(1976)
aratd cd de fapt gena Na este incomplet dominantd. Acest caracter capiti o

importan(d din ce Tn ce mai mare prin folosirea lui in industria broilerului destinat
zonelor foarte cdlduroase, dar gi ca eficien{5 a consumului de furaje deoarece
lipsa a aproximativ 30o/o din penaje conduce la un consum specific mai mic in
comparafie cu alli indivizi.

* Picioare inciltate - picioarele sunt acoperite cu pene. Caracterul este controlat

genetic de doi loci autosomali cu acfiune polimerd neaditivi.

6.1.2.3. Garactere legate de structura penelor

* Frizarea penelor - este cauzatd de o geni incomplet dominanti autosomali F .

Existd gi o altd formi de frizare a penelor datorati unei gene autosomale

recesivd notati cu mf (Hutt 1936) gi apare incepdnd cu puful.

Pani mitisoasi - (rasa Silkie) - este datd de o geni autosomald recesivd h

(hookless) care controleazd pierderea cdrligului din vdrful barbulelor penei.

6.1.2.4. Garactere legate de viteza imbricirii cu penaj

* imbricarea rapidi si imbricarea inceati cu penai Serebrovsky (1922) citat de

Hutt (1949) a descoperit ci Leghornul, Minorca, Ancona gi alte c6teva rase
mediteraneene se imbracd mai repede cu penajul juvenil decdt rasele asiatice,
englezegti, americane gi altele. Totodati, acelagi autor descrie gi Tnlin{uirea cu
sexul a acestui caracter. Tn controlul acestor caractere sunt implicate doui gene
aflate pe cromozomii sexului gi sunt notate cu K, gena responsabilS cu
imbricarea cu vitezi micd cu penaj 9i k, gena responsabild cu imbrdcarea cu

22
 viteza mare. cele doud gene se folosesc la sexarea puilor de o zi dupd viteza
Tmbricdrii cu penaj gi vom reveni asupra lor cdnd vom discuta autosexarea'
Warren (1933) citat de Hutt (1949) descrie un locus autosomal care poarti o
mutantd recesivd cu efect de intdrziere a cregterii penelor secundare ale aripilor.

6.1,2.5. Ereditatea unor caractere legate de schelet

* piticismul (nanismul). Degi la gdini existi mai multe feluri de piticism, unul dintre
ele Tgi gisegte o aplicalie foarte importantd in obfinerea broilerului. Este vorba
de piticismul recesiv Tnlinfuit cu sexul. Acest tip de piticism este dat de o geni
recesivd dw descrisi de Hutt 1953 citat de Sandu Ghe. 1983 9i este o aleli
dintr-o serie alelici de patru gene la locusul DW*. Gena recesivd dw incepe sd
intArzie cregterea dupd doui sdptim0ni de la ecloziune. Greutatea la adult este
diminuati cu 40-45 7o, la masculi gi cu 25-30% la femele. Asupra acestei forme
de piticism gi gena care o provoaci vom reveni cAnd vom discuta despre
utilizarea ei in producerea hibrizilor de carne de gdind.
* picioarele scurte lndivizii homozigo[i pe gena care manifestd un astfel de
caracter, au extremitdfile reduse pAni aproape de dispari[ie. Caracterul ,,picioare
scurte" este dat de o geni autosomald incomplet dominantS, descrisd de
Landunergi Dunn 1930 citati de Sandu Ghe. 1983, pe care au simbolizat-o cu

Cp (creeper).

6.1.2.6. Ereditatea unor caractere legate de piele

Guloarea pielii apare din absenla sau prezenla a doi pigmen[i: melanina 9i
-
xantofila In controlul genetic al culorii pielii, degi sunt implicafi mai multi loci, doar
trei au conflrmat o ac[iune directi in controlul culorii pielii.
* piele neaqrd - controlatd de o geni autosomald dominanti notati cu Fm 9i

epistaticd fa[a de genele de la ceilalti loci. Gena Fm controleazd culoarea pielii, a

ciocului, mucoaselor interne gi picioarelor. Gena prezinti importanld atunci cAnd
populatiile de giini se folosesc in producerea broilerului cu piele neagrd, un tip
de carne foarte scumpi care se adreseazi unui numdr redus de consumatori.

23
 {' Piele albi - este dati de o geni ld (Dunn1925 citat de Sandu Ghe. 1983)
dominanti Tnlinluitd cu sexul. A fost semnalatd pentru prima oari de Davenport
1906 citat de Hutt 1949. Deoarece clasificarea puilor dupd culoarea pielii
picioarelor (id, ld) este dificild la vdrste mici (pdni la 3 luni), aceasti gend nu
manifesti interes Tn sexarea puilor la o zi. O altd geni implicatd in culoarea
pielii albe este plasatd pe autosomi gi este geni dominanti notatd hf. A fost
descrisd de Batesan 1902, citat de Hutt 1949 in urma unei Tncrucigiri dintre
Dorking alb 9i Leghorne, c6nd a observat ci pielea albi este dominanti asupra
pielii galbene. Hurst 1905, citat de Hutt 1949, obseryi acelagi lucru in alte
incrucigdri. Gena exclude pigmentul xantofilic din dermi, mutanta sa W
determindnd depunerea acestui pigment. Gena \Af este folositd adesea in
producerea broilerului cu piele albi, cdnd se folosesc masculi purtdtori ai genei
\Af . Existi anumite piele din lume cum ar fi Europa de Vest, unde puii cu piele
albd sunt preferali puilor cu piele galbeni, dar in propo(ie mici gi la pre[uri
foarte ridicate. Astfel de pui sunt crescu{iin condi{ii speciale hrinili cu furaje ce
9i
con{in un nivel scizut de xantofile cu c6teva siptimini inainte de a fi sacrifica{i
(milk-fed). Cei mai mulli broileri din lume sunt broileri cu piele galbeni controlati
de gena w care permite depunerea pigmentului xantofilic Tn dermi.

6.1.3. APLICATII ALE UNOR CARCTERE CALITATIVE LA GANI

6.1.3.1 sexarea hibriziror dupi viteza imbricirii cu penaj

lmbricarea Tnceati cu penaj la puii tineri este posibild datoritd genei K
dominantd, inldnfuitd cu sexul. Alela acestei gene este k, recesivd gi responsabili
cu Tmbrdcarea rapidd cu pene, Degi trisdtura predominanti a genei recesive (k)
este si determine imbrdcarea mai rapidd cu pene in perioada 6 - g sdptdm6ni de
cregtere a puilor, totugi se observi diferenle Tntre Tmbricarea inceati cu penaj
9i
Tmbrdcarea rapidi cu penaj, chiar din momentul eclozionirii puilor. Aceasta poate
fi
fdcuti numaiin rela(ie cu lungimea remigelor primare .
Descrierea Tmbrdcirii incete cu penaj gi imbricirii rapide cu penaj este
redati in fig. 15.

24
{. imbricarea inceati cu penai (K) La momentul ecloziunii remigele primare sunt
mai scurte sau la fel de lungi ca penele de acoperire.

* imbricarea rapidi cu penai (k). La ecloziune remigele primare sunt mai lungi
decdt penele de acoperire. Pentru a putea sexa puii la v0rsta de o zi este
necesar a incruciga un mascul cu imbricare rapidd cu penaj cu o femeld cu
imbricare Tnceatd cu penaj

/ o
o + pdrin!i
kk K-
lmbrdcare Tmbricare
rapidd inceatd

KK k- descendenli
imbrdcare inceata imbrdcare rapidd

Fig.15a Schemi de formare a hibriduluisexabil

dupi dezvoltarea remigelor

De refinut ci Tncrucigarea inversi nu se recomandd Tn vederea oblinerii de

pui sexabili Ia vArsta de o zi dupd dezvoltarea remigelor primare. Pentru a putea
practica sexarea la v6rsta de o zi, in cazul hibrizilor este nevoie sd se creeze linii
pure homozigote pentru gena K gi k . ln cazul puilor broiler, linia purd pentru

imbrdcare inceati cu penaj, ocupd pozilia tatdl mamei (pozitia 3) Tn cadrul schemei
de hibridare, astfel ci puii de carne hibrizi vor fi masculii (Kk) Tmbrdcare Tnceatd cu
penaj gi femelele (K -) cu imbrdcare rapidd cu penaj (fig.16).

25
 Sexarea puilor de o zi dupi dezvoltarea remigelor se practici
at6t la giinile
specializate pentru producfia de oui cit gi la cele
specializate pentru produclia de
carne' De retinut ci aceastd sexare nu este posibild dec6t
la hibridul comercial gi
numai daci se incrucigeazi pdsdri pure pentru genere gi
K k.

Linii
pure
d.? d. ? d. ? kkd. ?
k- K- k-
imbrdcare imbrdcare
inceati rapidd

I
I

I I J
I

Bunici d
kk
? 6 o
+
k- KK k-
lmbrdcare inceatd

I I
Pdrinfi d X ?
kk K-
I lmbrdcare inceatd

Broiler
5
t d Kk imbrdcare inceatd

? k - imbrdcare rapidd

Fig. 16 schema de incrucigare a unui hibrid

comerciar
de giini pentru carne sexabir dupi dezvortarea
remigeror

26
 6.1.3.2. Sexarea hibrizilor dupi culoarea pufului la o zi

pentru a obfine pui hibrizi de o zi sexabili dupd culoarea pufului, trebuie sd

se incrucigeze linii pure purtdtoare de gene silver (argintiu) S 9i golden (auriu) s.
Aceste gene sunt plasate pe cromozomii sexului gi se transmit inlinluit cu sexul.
Cele doud gene au o importanld economici deosebiti prin creerea posibilitdlii de
sexare ugoari, precisd gi nestresantd a puilor hibrizi la vArsta de o zi. Aceastd
metodd de sexare este foarte importanti mai ales pentru hibrizii producitori de oud
de consum, intrucit elimind metoda clasicd (cloacali) care este o metodd stresanti
pentru pui, mai putin precisd in anumite situalii gi se face cu un volum de muncd
foarte mare. Degi metoda (fig.17) se poate folosi 9i pentru sexarea puilor de carne,
totugi, Tn acest caz, o TntAlnim mai rar decdt Tn cazul hibrizilor oudtori. Pentru
sexarea puilor de carne la vArsta de o zi este mai rdspinditd metoda de sexare
dupi dezvoltarea remigelor.

Ss S-
argintiu auriu

Fig. 17 Sexarea hibrizilor de gIinl la vflrsta de o zi,

dupi culoarea pufului

27
 La hibrizii ouitori, femelele se pdstreazi 9i se trimit la cregtere, iar masculii
se eliminS. ln cazul broilerului atit masculii cAt gi femelele se re(in 9i se trimit la
cregtere. Tn acest caz, sexarea puilor de carne la virsta de o zi se justifici doar
atunci c0nd existd posibilitatea cregterii separate a sexelor, cu avantaje certe in
realizarea unei uniformitali superioare la abatorizare. Cregterea separatd pe sexe a
puilor de carne, permite de asemenea realizarea unor relete furajere cu densitdfi
nutritive diferite gi fluxuri de cregtere diferite pentru masculi gifemele.

6.1.3.3. Folosirea genei dwarf in cregterea puitor de carne

Gena dw a fost transferatd pe c6teva linii de pdsdri producitoare de carne

pentru a crea Tn primul rdnd posibilitatea ob[inerii de femele simplu hibride dwarf,
capabile sd produci oui de incubafie la un pref de cost mai redus. Femelele simplu
hibrid purtdtoare a genei dw se Tncrucigeazi ulterior cu masculi normali (DW)
obfindndu-se astfel pui de carne (broileri- normali). Avantajele oblinerii unui astfel
de hibrid in care este implicatd gena dw, se regdsesc de altfel la nivelul femelelor
simplu hibrid, pirinte de broiler. Comparate cu femelele de dimensiuni corporale
normale, se constatd urmitoarele diferenle:
i un necesar de spa{iu de cregtere cu 35% mai mic ;

i consum de furaje cu 15-20o/q mai redus ;

r gdinile produc cu aproximativ s% mai multe oui incubabile.

Deoarece numdrul de femele pe m2 este superior femelelor cu dimensiuni
normale, aceasta creeazd posibilitatea obfinerii unui numir mai mare de oud de
reproducfie pe aceea9i suprafali de exploatare. Broilerul rezultat in urma ?ncrucigirii
femelei purtitoare a genei dw este normal ca dimensiuni corporale, insd masculii
vor fi purtitori ai genei dw (heterozitgot DW, dw) gi aceasta face ca ei sd aibd o
vitezd de cregtere cu 3-4 o/o nrai micd dec6t masculii homozigo(i (DW,DW). ln
schema de hibridare pentru oblinerea de broiler cu participarea genei dw, linia puri
purtitoare a genei dw va ocupa poz.3, respectiv tatdl mamei (Fig. 1g).

28
Linii
Pure
5xonormal
I
I
5x ?
normal
o, xo
dwdw dw
I
I
5 normal
xo
I
I

I
I

I + I I

Bunici 6 a
-T- d X
o
+
Normal Normal dwdw DW_
Normal

I
Pirin{i dx ?
DWDW dw
Normal I

Broiler 5'A
DWdw
,, .-

' DW -
Fig. {8 Schema de obfinere a hibridului de giini pentru carne
cu participarea genei dw.

6.1.4. EREDITATEA UNOR CARACTERE CANTITATIVE

Tn categoria caracterelor cantitative se includ acele caractere care se gdsesc

sub controlul a numeroase gene cu efect minor (poligene), hotdr6tor influenlate de
mediu, gi a ciror particularitate fenotipici este varialia continuS.
Cercetarea complexului poligenic a caracterelor cantitative se face la nivelul
populaliei, folosind diferite metode statistice care si detalieze rezultatele familiilor
apdrute in urma unei scheme de imperechere cdnd este vorba de o populatie sau
rezultatele hibrizilor cAnd este vorba de mai multe populafii.
Caracterele cantitative sunt caracterele legate de produc(iile pasdrilor, iar o
parte din aceste caractere sunt cuprinse in programele de ameliorare a liniilor pure
ce contribuie la formarea hibrizilor comerciali.

29
 .I

6-1.4.1. caractere cantitative regate de producfia de oui

Produclia de oud este un caracter complex, format de altfel

din mai multe
caractere grupate, prin care se realizeazd numdrul de oui,
calitatea ouilor gi
rezisten{a cojii.
* Numirul de oui este de asemenea un caracter complex, rezultatul a mai
multor
caractere care se impart Tn doud categorii: caractere care dau
lungimea
perioadei din an Tn care gdina depune oui gi caractere
care dau intensitatea
ouatului Tn aceastd perioadi. Dintre caracterele mai importante
care
interac(ioneazi Tn vederea obfinerii numdrului anual de
oud putem enumera:
varsta primului oU, persisten{a ouatului, intensitatea ouatului, frecvenla gi
lungimea pauzelor de ouat.
Toate aceste caractere sunt limitate de sex, adicd fird expresie fenotipicd la
masculi, degi gi ei poarti gene implicate Tn controlul acestor
caractere. ln cadrul
programelor de ameliorare masculii se vor aprecia
dupd performan(a rudelor.
* Galitatea ouilor se caracterizeazd in principal prin greutatea
oului, calitatea
gilbenugului, caritatea arbugurui gi inciden{a peteror
de sdnge 9i carne.
Greutatea oului este importantd deoarece prin ea se determind
masa oudlor
produse. De asemenea greutatea oului are influen{e
directe asupra
componentelor oului, de aceea in numeroase studii se acceptd ci prin
imbundtSlirea greutdlii oului se Tmbunitd{egte in general gi
calitatea sa.
calitatea gilbenugului gi calitatea albugului sunt caractere
complexe care se
apreciazd prin diferite metode descrise pe larg Tn capitolul
,,orrl de incuba{ie,,.
Petele de singe sau carne sunt considerate de consumatori
un mare defect de
calitate a oudlor.
Nalbandov gi Card (1944) citat de Sandu Ghe. 1983
explicd prezenla petelor
carne" prin transformarea celor de sdnge in urma unor procese
',de oxidative ce
le transformi culoarea de la rogu la brun, caracterul este
heritabil gi se poate
reduce sau chiar elimina prin selecfie.
t' Rezistenta coiiieste un caracter greu de apreciat, dar cu importanld
economicd deosebiti' o imbundti{ire a calitilii cojii
oului sporegte numdrul de
oui comercializate, deoarece pierderile prin spargere se ridicd uneori
la 3-g a/o ,
in func{ie de operaliunile de manipulare gi de gradul
de mecan izare.

30
 Prin selec{ie imbunitafirea cojii oului este diferitS, degi, in practica
amelioririi existd numeroase metode de apreciere a rezisten(ei cojii oului:
metode ce apreciazi proprieti[ile fizice ale cojii oului (grosimea cojii, greutatea
cojii, procentul de coajd, greutatea specifici a oului) gi metode ce apreciazi
proprietd{ile mecanice ale cojii oului (presiune statici, presiune dinamicd).

31
 6.1,4.2. Parametri i genetici

Vom ardta in continuare c6fiva parametrii genetici ai principalelor caractere

legate de produclia de oui. (tab. 5,6).
Tabelul nr. 5
Repetabilitifile 9i heritabiliti[ile unor caractere legate de producfia de oui

Caracterul R H' H' Autorul

estimat realizat
Vdrsta la primul ou 0,51 Haysett 9i col.(1964)
VArsta la primul ou 0,09 Meritt (1968)
Numdr de oui pe an 0,19 Nordskog 9i col.(1975)
Numir de oui pe gdini intrate 0,08 Nordskog 9i col.(1975)
la testare pdnd la 40 sipt.
Numdr de oud pe gdini iegite 0,30 King 9i col. (1954)
din testare la 40 siptimdni
Greutate ou 0,70 0,64 Hill gi col.(1966)
Greutate ou la 32 sdptdmdni 0,63 0,58 Sandu (1979)
Grosime coaji 0,80 Sluka gi col. (1965)
Greutate coaji 0,66 0,43 Hill 9i col. (1966)
Fo(a de spargere i 0,79 Sluka gi col. (1965)
Grosime coajd
Greutate gilbenug 0,68 0,37 Hill 9i col. (1966)
Substan(d uscati in albug % 0,50 0,49 Hill 9i col. (1966)
Greutate gdlbenug umed 0,66 0,26 Becker gi col. (1977)
Greutate gilbenug uscat 0,66 0,24 Becker gi col. (1977)
Greutate api in gdlbenug 0,59 0,25 Becker 9i col. (1977)
Greutate albug 0,73 0,69 Hill gi col.(1966)
Substanfi uscatl Tn albug % ,,!_, 0,72 Hill 9i col.(1966)
lnifiime itnug 0,48 Mc Clung gi col. (1976)
lndice Haugh 0,34 Mc Clung gi col. 1966)
Pete de singe 0,59 Vaccaro gi col. (1972)
Pete de carne - 0,39 Vaccaro gi col. (1972)
Ovulalie anormali 0,31 Reddy gi col. (1977)
Numdr total de oud cu 0,37 Reddy gi col. (1977)
defecte
Defecte ou 0,10 Kashyap si col. (1981)

32
 6.1.4.3. Garactere cantitative legate
de producfia de carne

este influen[ata de numeroase

Produclia de carne pentru a deveni rentabili
vie 9i calitatea carcasei'
caractere printre care amintim: greutatea

de sex 9i influenfeazi direct produc(ia

t Greutatea vie este un caracter nelimitat
a maximiza eficienla biologicd 9i
cantitativi de carne. obiectivul principal este de
presupune combinarea factorilor
economicd a procesului de cregtere care
implicati Tn acest proces 9i posibiliti[ile
pisirilor' sporul mediu zilnic este
influenlatdedoudcategoriidefactori:factorigeneticicarecontroleazdlimitele
principal componentul nutrilional al
potenfiale de cregtere 9i factori de mediu, in
condiliile favorabile de mediu
mediului gi interac[iunea sa cu genotipul' Astfel,
chiar
pot fo(a cregterea timp ce condiliile nefavorabile pot Tntarzia cregterea
Tn
pot fi compensate'
daci Tntr-o anumitd masuri rdmanerile in urmd
ce se poate realiza la un lot de
Un indicator important al cantita[ii de carne
efectul cumulat al
pdsiri este uniformitatea cregterii care este influentatd de
estimarea ratei individuale de
greutatii puilor la ecloziune 9i rata de cregtere. Pentru
cregtere care este un raport intre
cregtere, de obicei se determini viteza de
19i varsta la momentele2ll' dup6
diferenfa de greutate realizatd In momentele2l
formula:
Pz-Pt
[=
A2-41

unde Pz gi Pt sunt greutilile la momentele 2 9i

1

Az gi Ar sunt vdrstele la momentele 2 9i 1

mediului special al
in practica ameliordrii giinilor, pentru a elimina influen[a
seriilor in vederea selecliei, se
fiecdrei serii de ecloziune gi a permite amestecarea
la greutatea vie (P) In probit'
procedeazd la exprimarea performanteilnregistrati

CAnd se discutd calitatea carcasei se au in

vedere mat
Calitatea carcasei -
viu prin misurarea sau notarea
multe etape de apreciere 9i anume: pe animalul
conformaliei (gradul de imbracare a pieptului
cu mugchi ) 9i dupd sacrificare prin

determinarea randamentului de abatorizare, propo(ia diferitelor paru

componente ale carcasei 9i aspectul exterior
al carcasei (prezenla sau absenfa

35
 unor higrome). Tn ultimul timp se constatd o preocupare din ce Tn ce mai mare
pentru a
Tmbunit5li structura carcasei prin cregterea ponderii pi(ilor
componente (propo(ie piept gi raport carne/oase) gi reducerea acelor
componente din carcasd mai pu(in dorite de consumator (grdsime abdominald).

Cox gi Balloun (1971) cita(i de Sandu Ghe.(1983) estimeazd greutatea totali a

scheletului pornind de la greutatea femurului dupi o formuli a cirei precizie este
de
94o/o

Y = 0,887 + 16064 X
Y - greutatea scheletului
X = greutatea femurului
Becker gi col. (1979) citat de Sandu Ghe.(1983) estimeazd greutatea grdsimii
abdominale pe baza greutiliivii astfel:
Y=-55,28+0,454X
Y = greutatea grisimii abdominale
X = greutatea vie
Procentul de grisime abdominald astfeldeterminat ajutd la determinarea
procentului total de grdsime din carcasd, corelalia dintre ele
fiind de 0,76. Alte
aspecte legate de calitatea carcasei se referd la rdnciditatea cdrnii,
culoarea cdrnii,
frigezimea gi savoarea cdrnii.

6.1 .4,4. Param etrii genetici

Parametrii genetici ai principalelor caractere legate de produclia de
carne
sunt prezentafi Tn tabelele 7 gi 8.

Tabelul nr. 7
Heritabiliti[ile unor caractere legate de producfia de carne
Caracterul R h' h' Autorul
estimat realizat
Greutate corporalS la 8 sdptarndni 0.21 Sanrl t (1Q7
Greutate corporali la tZ septirndni 0,23 Mal qAA
Greutate corporali la 24 saotarnAni 0,38 0,40 ldeta si col (1966)
Greutate corporali la SS sapHrnani 0,34 Kimey si col (1968)
% pdrti comestibile 0,12 Muir si col (1964)
Unghi piept 0,37 Merritt (1966)
Unghi piept 0,60 Collins si col (1964)
Lungime carend sternald 0.43 Merritt (1966)
Lungime fluier 0,35 Merritt (1966)

36
 6.2.1. OPTIMEARTiN PLANURILE DE SELEcTIE ALE PASARILoR

Optimizarea unui plan de selectie se face avdnd drept scop max imizarea
progresului genetic estimat a se obtine in urma aplicdrii tui.
Progresul genetic depinde de precizia selecliei, intensitatea selecliei gi de intervalul
de generalie. Modificarea unui parametru din planul de selectie va influenla
progresul genetic pe una dintre aceste trei cdi. Precizia selec(iei este cuantificatd de
valoarea heritabilitdfii informa{iei fenotipice folosite in metoda de selectie respectivd.
Heritabilitatea depinde de variabilitatea fenotipicd 9i genetici, deci chiar de
mirimea populafiei. Aceastd cale de influenlare a preciziei selecfiei a fost studiati
de (Van l. 1989). Pentru numdrul de oud la gdini din rasa Rock, ecuafia de regresie
a heritabilitdtii fatd de mirimea populaliei exprimati prin numdrul familiilor de tat6
(X) a fost urmdtoarea:

h2 = 0,0g73 x 0,0012 X
Evolulia heritabilitalii estimate cu ajutorul acestei ecua{ii de regresie se
reprezintd in tabelul 9. Agadar, in populafii mai mici, heritabilitatea ar putea fi mai
redusd.
Aceleagi calcule pentru greutatea vie la 5 sdptdmdni Ia masculii de rasi
Cornish au condus la urmitoarea ecua{ie de regresie:
h2 = 0,196 x 0,0008 X
Se constati tendinta de scidere a coeficientului de regresie la heritabiliteil
mai mari. Evolulia heritabilitdlii estimate cu ajutorul ecua{iei de regresie de mai sus
se reprezintd in tab. 10

42
 Tabelul nr.9
lnfluenfa mdrimii populafiei asupra heritabilitifii numdrului de oui
intr-o linie de giini din rasa Rock
Nr. familii h' Nr familii h'
de tati de tati
74 0,1 8s 50 0,157
70 0,1 80 46 0,152
66 0,176 42 0,148
62 0,171 38 0,142
58 0,1 66 34 0,137
54 0,162 30 0,133

Tabelul nr. 10
lnfluen[a mirimii populaliei asupra heritabilitifii greut5fii vii
intr-o linie de giini din rasa Cornish

Nr. familii h' Nr familii h'

de tati de tati
80 0,272 52 0,230
76 0,266 48 0,224
72 0,260 44 0,219
68 0,254 40 0,212
64 0,248 36 0,206
60 0,242 32 0,200
56 0,236 30 0,197

O comparalie a evolu{iei heritabilitaliiin func{ie de mdrimea populafiei la cele

doud caractere gi rase este redati in fig. 19.

43
h2

0.28
o.27
0.26 Cornish

0.25
0.24 b = 0,0008
0.23
0.22
0.21
0.20

0.185 Rock

0.175
0.165 b = 0,0012
0.155
0.145
0.135
0125
0.1 15

0.105
0.095
30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80
 Osborne (1957) imagineazd urmitorul indice de selecfie combinatS:

Tn care : n = mirimea familieide mami

d = numdrul de femele imperecheate cu acelagi mascul
P, Po, Ps, Pc - performanla proprie, respectiv media familiei de mami,
de tati 9i media contemporanilor
Formula este valabili cu conditia ca:

o2S= o2D= o'o

- 4
ceea ce face posibili optimizarea planului de selecfie combinatd numai pentru
mirimea familiior de tatd. Solu[ia aceasta apa(ine geneticii procedurale BLP (Best
Linear Production). ln prezent maximizarea progresului genetic pe calea preciziei
selecliei se face prin aplicarea unor procedee BLUP (Best Linear Unbiased
Production). Efectul selecliei poate fi influen[at gi pe calea intensitd{ii selecliei, care
depinde gi ea de propo(ia de relineri (p) , adici de raportul dintre selec(ionafi gi
candida[i. Pentru o mdrime dati a popula{iei gi pentru o durati medie de exploatare
neschimbatd, propo(ia de re(ineri poate fi diminuatd (intensitatea selecliei va fi mai
mare) mirind capacitatea de testare. Aceeagi matcd va ocupa o capacitate de
testare sporitd printr-un numdr mai mare de ecloziuni , ceea ce va afecta simultan gi
structura de reproduclie a populaliei.
Comparabilitatea seriilor de ecloziune se face prin exprimarea performan{elor
P -P
prin probit. Probit - _ +5
S
P = performan[a proprie
P - performanla medie a contemporanilor
S = deviatia standard

Van l. (1989) face asemenea studii gi aratd ci, variantele care au o mdrime a
mitcii similard, cu capacitifi de testare diferite, au gi proporlii de relineri diferite
(tab.1 1).

45
 1() N rr) (f) o, N ro F- !o (f, o) N
o- q sry
o) CO N o) @ o) $ (o
o- o- .l: ot
N (,)
o- o^
@
o o o o o o o o o o o o
'6 o
6 o
(r)
-o) r
(o
lo
o,
(o
o)
o
(f)
o,
l* (f)
o) (o
N
o)
r
lf)
o)
(f)
(E
E o) o) (o \t (f) (f, $
N
N o (o $ t
o
CL
o lr
o CL
G
o o =
o \t
l- o) (r) r
E CO
N o) r lo o l\ -r.o
tto .C o $
o N
N @ (o \r rt (f, r.- @
,(E .E
CL
o = =
o o
!,
SE(, N (f) { ro (o N (f, s r.o (o
=
Ov o
-, (,
EO
otr
g.e €P o o o o o o o o o o o o
O.tr \o 'E. (o (o (o (o (o (o (o (o (o (o (o (o
0\o
H9
O.:
(E.! o
o'tr
oo ok
!' .= @ @ o o 6 @ o @ o o @ @
vE h
o..=,
tro s,3 CL
o, o) o) o) o, o) o, o) o) o) o) o) .+

{J. o,
'.9 E' o
P.s
EH
llto
(J0.
tto='F O
N
o o o o o o o o o o o
l- F- l- f- I* f- l- l- F- f- t-
o
:go
o
o
,(g .=
.c,
:E
un

E'
o TE o o o o o o o o o o o o
tr
-9
sd F- F- t- N I\ l- N l- l- l- l- t-
o
.=
o
o
o EE o o o o o o o
o o o o o o
tr GTE
o o o o o o o o o o o o
o Hfi o
s o
s $ s \t \t !o ro 1r) l.r' |r) oro
o o o o o o c) o o
got

d+.
z6 N (f) \r ro (o l- 6 o) o N
r
 O ultimd cale de a influenta efectul anual al selec{iei este modificarea
intervalului de generatie. Acesta poate fi influenfat chiar de modificarea numdrului
de ecloziuni produse pentru a reproduce linia, cu condi{ia de a pistra neschimbatd
durata testdrii, deci precizia selec[iei. Se poate modifica numirul seriilor de
ecloziune gi astfel, intensitatea selecliei (dacd se pistrea zd matcain dimensiunea gi
structura sa), chiar pdstrAnd nemodificat intervalul de generafie, cu condi(ia
modificdrii duratei testdrii (reducerea sa de la o ecloziune la alta) . Cu
acelagi numdr
de serii de ecloziune, reducerea duratei testdrii este o cale de reducere
a intervalului
de generalie, problema a fost studiati de Van l.(1ggg).
Actualmente, cu patru serii de ecloziune, prima serie de descenden{i
eclozioneazd cAnd prima serie de pdrin(i are vdrsta de 52 siptdmAni
deci, se
realizeazd un interval de generafie de 1 an. Pirinlii provenifi din
celelalte serii de
ecloziune au Ia aceasti datd 50, respectiv, 48 gi 46 de siptdm6ni.
Media virstei
pdrinlilor provenili din toate cele 4 serii de ecloziune va
fi Tn momentul primei serii de
descendenli de 49 de sdptimAni. La celelalte serii de ecloziune ale
descenden{ilor,
vdrsta medie a pdrinlilor va fi de 51, respectiv de 53 gi de 55 sdptim6ni. Media
acestor medii dd intervalul de generafie de 1 an (tab. 12).
Fiecare sdptdmAni de reducere a perioadei de testare va reduce
intervalul
de genera{ie cu 1152 =0,02 ani. lntervalul de genera{ie nu poate fi
scizut sub 0,9
ani, intrucdt la ultima serie de ecloziune nu mai poate fi testat procentul
de
ecloziune (recoltare de oud ta vdrsta de 30 -31 de sdptdmdni gi
cunoagterea
rezultatelor la 34 de sdptdmani). O cale de reducere a intervalului
de generalie cu
0,02 ani este gi inceperea testirii la 24 de sdptdmAni, daci precocizarea
liniei ar
garanta un procent de ouat de 5 -6 % la aceasti v6rstd.
Existi gi un alt motiv pentru care nu se poate recomanda terminarea testirii
mai devreme de 34 sdptdmani. Dupd ce, Dickerson gi Hazer (1944)
au ardtat
importanla intervalului de generalie pentru maximizarea progresului genetic
anual,
Dempster gi Lerner (1947) au propus pentru controlul numdrului
de oud la gdini o
perioadd cuprinsd intre virstele de 20 gi 40 saptamani.
Flock (1977) Tmparte
aceasti perioadd Tn subperioade de 8 zile gi ajunge la concluzia ci, nu
numdrul
total de zile de control conteazi, ci vdrsta la care se face controlul,
fie el gi pe o
perioadd mai scurtd de 20 sdptdmfini.

47
 €
ro
(0 $ c{ rO
rr) l(, rr)lo
o)
[o -r() !t
(f) i-
rt o
ro

l= (o
$ (\t o (r) t\ 1o o
(')
P EI= !o lo ro lr) rO rO $ !t sf $
f ?ll
EEI
o lal- s o@ (\I o, F- rO (f) (o
N IJ d,I- lf) ro lo \t r.f) $ $ $ t(r $
) "l-
6 GI
ro rO
o € (o
$ +
o)
$
F- rO
\f, sf $
(f) $
\t
-o
(6
F
tro
o.! o) F- 1o (f)
o rE= $ sf $ \f \t o
ttt c\,t $
@
(f)
!=o
G :.E
o
g o
o
qEIE l- ro (f) r
s ort o
E" (o
.g N
o
!,
.E
(ll,
5= $ !t $ .t
o
(Y) (Y)

o
E
,(6
=(E o
{! o
o
t o rE=
tr EF ro
$ $
(f, o)
(a
o
$
@ (o
(r) (a
sf
CO

.= -9
iE
G tr
CL
L
)(E
o
L
o .ELO
o
(E IEtfl s N o$ o(a o) N [o
(f) (f) (o
(f)
=-E $ $
(f)
g 6r,
((!
XE o.
o C 00
o IE (! .+
9._ C o
o (!L
.E
c {tl (f,
c,o t o) F-
(f, (o r
(E
o
(f)
(c)
(f)
v
(f)
N
(f)
o)
o
FO L
o il o il
t,= o 'a' 'E .E 'E
(E C (G c (Gl
0) o
o E E 'tc
c
E
-o ,(6 o
)G
i= tEiIa o.
o ,(6 o o
E H,k *o (o t N oo a o)
o xs
a
l- Eo F-
E N
ESE (E ro (5 $
o o
C
) c
f
.F 'N
o o
*j E .o .g E
.E ,: o .E o .E
(o (o
E EE
gFE ro ro r{) ro L
o 1o
G)
ro ro LO L o
o.= .E N N N N o
o N N N N o o. o)
(E.= la C cL
L (E (5
L L
o- o
,(u
o. o
tr ,(E
c
(tr o
C
(o o
ol o)
.o o .o 0)
t, Eo E E o
G' o
c E=
o E J E
6 =
6
N E,8
o o
(E
a
((U o
i-
t (U
#
a
L
u
q)
o (, c ((E
C
UJ

d+,
z6 N (r) $ ro (o l- @ o) o N
 44d + s28
?
33d
,rCf + 264? 10866 candida{i pe sex

Candidalii la 5 sdptdmini
provenifi de la pdrinli care vor
avea fiice la trap-nest

d/ Re[inufidupi greutate la 5
sdptimini in vederea testirii
pentru numirdeoui
L
shci
/

Selecfie pe colaterali

Fig.21 Exemplu de plan de selecfie la o linie de giini Rock

50
 sBCf + 4s6
?
0,8 pistrare
d
.oCl + 33e? 6710 candidali / sex

Candida[ii la 5 siptdmini din

ssq O pdrinli reprezentali in etape
+ urmitoare ale selec{iei

d/ Re{inufi la 5 siptimAni pe
performanle proprii

,to6i
/

Fig.22. Exemplu de plan de selecfie la o linie Cornish

Ultima problemi propusi in disculie este seleclia cu reproducere continud. Le

noi Tn {ard aceasta este fdcuti cunoscuti de Van l. (1989). Comparativ cu variantele
de plan de selec{ie deduse din planul Lerner (1950) prin reproducere continud se
influenleazi Tn sens favorabil, intervalul de generalie gi intensitatea selecfiei. Ur
asemenea plan de selec{ie este oportun la liniile paterne furnizate de rasa Cornish.
intrucAt pentru aceste linii, la vdrsta de 5-7 sdptimdni are loc cea mai importanti
etapd a selecfiei firi sd urmeze o testare pentru numirul de oud, liniile respective ar
putea fi reproduse imediat dupi intrarea in ouat. S-ar folosi, astfel, vArful curbei de
ouat, cu influen(e favorabile asupra fertilitdlii, eclozionabilitdlii gi prin numirul de
candidali asupra intensitSlii selec{iei; Tn plus, s-ar putea reduce intervalul de generalie.
Desfdgurarea unui plan de selecfie aduce modiflcdri in organizarea spaliilor de
testare, selec{ie gi reproducere a liniei (fig. 23 gi 24).

51
 Reformd dupa 53 sdptimAni Reformi dupd 65 siptdmini

o
a
d
o
+ soO*8oo? Selecfie pe descendenfi

n)l
80 (J
2Slpuicu[a pentru greutate netd la
5 siptimdni
(12 x7 x 0,5 x 0,85 x 0,97 = 25)
10389
descendenli

Selectie pe performan[e

25972 o
I
25972
proprii pentru conformalie
9i greutate vie la 5
sdptdmAni

I., 0r1 0,4

Selec[ie pe performanle
I , I proprii pentru conformalie
2ss7 o
c 10389
(femele, masculi)

|
It
,,0,
0,03 0,077 Selectie continui pentru
greutate vie la 5

)oI -,
800
?
siptdmdni (masculi,
femele) gi de performanfe
proprii pentru conversia
furajelor (masculi)

Fig. 23 Plan de selecfie cu reproducere continua a liniei Gornish

52
 0,75 ecloziune

2680 pui/serie

C
P P 10 unitdti de
T 5 sdpt. 4 sdpt. 3 sdpt. 2 sipt. 1 sipt. cregtere de la 0 la 5
siptdmAni
(ciclu) de 10
- V

sdptdmAnidin care
2680 x 0,97 = 2600 pui la 5 sdptimdni/serie
una in control 9i 4 in
2600:2 = 1300 cocogi/serie pauzd.
520 puicute relinute/serie
520 x 3 = 1560 puicufe intr-o unitate de cregtere 6 -20 sdptdmAni

6 unititi de
cregtere 6-20
siptim6ni- V
(ciclu) 18
sdptimdni din care
3 pauzd

34 femele re{inute / siptimAni

34 x 6 = 2000 femele unitatea de reproducere a liniei

4x200x7x0,5x0,85 = 2380 ouiisdptimdni

2 x200x 7 x 0,5 x 0,85 = 1 1g0 oud/sdptimind

Fig.24. Fluxul tehnologic at fermelor in cazul reproducerii continue

53
 Van l. (1989) a estimat ci,
actualul plan de selec{ie pentru greutate vie Tntr-o
linie Cornish oferd un efect al selecfiei de 43 gr: Varianta cu reproducere continud
imbunitd{egte acest efect genetic al selecfiei cu cca. 30%.

6.2,2. PROVOCAREA FENOMENULUI DE HETEROZIS

Se gtie deja ci
heterozisul este superioritatea pe care hibrizii o au prin media
performan{elor obfinute la un anumit caracter comparativ cu
media agteptatd a lor la
acel caracter.
Conform aditivitdtii, media estimatd a lor ar urma si fie media aritmetici
a
performantelor medii ale popula(iilor pure care au furnizat pirintii.
Devine evident ci
heterozisul hibrizilor simpli este cauzat de interacliuni neaditive, deci
va fi mai mare
la caractere cu heritabilitd(i mai mici gi ci, nu poate fi estimat, ci numai mdsurat
experimental.
Crawford (1992) citeazd valori medii pentru cisheterozisul Tnregistrat de
diferite tipuri de hibrizi la principalele caractere ale giinilor (tab. 13).

Tabelul 13
Valori ale heterozisului mediu la giini (%).

Nr. oui lntensit. Conversie VArsta Greut. Greut. Oud fdri

Hibridul Viabilitate pe gdind ouatului furaje primului ou vie pete de
cazatd OU s6nge
Leghorn
biliniar 5 12 8 -5 -4 2 3 -1
Leghorn
triliniar 2 10 I -3 2 5 -1
Leghom
tetraliniar 2 6 7 -1 -2 2 5 -1
Leghorn
F2 2 6 4 1 1 3 -1

54
 Superioritatea hibrizilor fali de performanfa medie a populafiei care dd cel
mai bun pdrinte se numegte transheterozis.
Superioritatea hibrizilor vine in principal, din faptul cd, genele cu efect
nefavorabil sunt, Tn general, recesive, iar la hibrizi, frecvenla homozigotilor recesivi
(media geometricd a frecvenlei recesivilor parentali) este mai micd decdt media
aritmeticd a frecven{ei homozigofilor recesivi la pirinfi (cu exceptia cazului cAnd
frecven{a genei recesive este egald in cele doui popula(ii parentale, qr = gz.

Afirmalia este demonstrati de faptul c6, pornind de la frecven{ele q1 gi q2 ale

genelor recesive de la acelagi locus, in cele doui populalii parentale, frecvenla
homozigolilor recesivi la hibrizi va fi : q1 * q2 s?U \l,'" ql , adicd media
geometricd a frecvenlei homozigofilor recesivi parentali.
Heterozigo(ii vor avea frecven[a p1q2 + pzgr, cu valoarea maximd de 1, dacd:
Pr = 9z= 1 9i Qr = Pz = 0, deci dacd diferenfa J = fu-Pz= gz- gr = 1, ceea ce
inseamnd ci intr-o populalie parentali este fixati alela dominanti, iar in cealaltd
populalie parental5 este fixati alela recesivi. ln vederea producerii hibrizilor,
trebuie ficuti deci, Tn prealabil, o selec{ie Tntre populalii, Tn urma unui test dialel.
Intr-un asemenea test, pentru fiecare cuplu de populafii parentale existi capacitifile
generale de combinare a fiecirei populafii parentale gi capacitata speciald de
combinare a celor doud linii. Capacitatea generali de combinare este dati de
performan{a medie a tuturor descenden[ilor, care au unul dintre pdrin{i din popula{ia
respectivi, ca abatere de la media generali a tuturor combinatiilor.
Capacitatea speciali de combinare a unei perechi de populalii se obtine daci
dupi exprimarea performanfei medii a hibrizilor respectivi ca abatere de la media
generali se scade 9i media capacitdlilor generale de combinare ale populaliilor
parentale.
Pe baza unui test dialel pot fi calculate pe l6ngi efectele de dominanfd
apdrute prin fiecare incrucigare, contribu{ia de dominan(d gi efectul matern al
fiecdrei popula{ii parentale (Durrant, 1969, cAt gi exemplificat de Sandu Gh., 1983).

55