1

2
 Cromozomii umani

reprezintă substratul morfologic al E şi V;

nivelul supramolecular de organizare a materialului genetic

(ADN + proteine histone + proteine nonhistone + ARN)

reprezintă structuri dinamice ca formă, aspect, grad de

compactizare, activitate genetică:
• crs mono – sau bicromatidian;
• cromatină sau cromozom;
• activ pentru transcripţie sau inactiv.

3
Crs se autoreproduc prin replicarea ADN numai în perioada S.

Crs reprezintă grupuri de înlănțuire a genelor:

• fiecare crs conţine un număr anumit de gene;

• fiecare genă are o poziție fixă pe cromozom – locus;
• genele unui cromozom formează grupuri lincage (grupuri de înlănțuire), ce se
transmit, de regulă, în bloc, înlănțuit

Setul diploid de crs a unui individ formează cariotipul: 23 perechi:

• 22 perechi autozomi +
• 1 pereche gonozomi (XX sau XY).

Cromozomii pereche = cromozomi omologi

4
 • secvențe codificatoare și ne-
codificatoare;
• segmente de eucromatină şi
heterocromatină,
Structura • secvenţe unice şi repetitive;
neomogenă a • secvenţe bogate în GC şi AT;
cromozomilor • secvenţe transcrise şi netranscrise;
• segmente bogate în proteine acide şi
bazice.
• !!! Acestea permit colorarea
diferențiată a cromozomilor

5
 Anomaliile de număr sau de structură a crs
(+/- gene) se manifestă prin anomalii multiple de
dezvoltare
• viabile – sindroame crs plurimalformative
• letale – malformații incompatibile cu viața

6
7
 Structura cromozomului metafazic.
Repere cromozomiale

Forma cromozomului metafazic depinde de POZIŢIA

CENTROMERULUI
8
 lungimea relativă şi

Repere de identificare a
absolută a crs

cariotipului poziţia centromerului =

constricţia primară - c

prezenţa constricţiilor
secundare – h

prezenţa sateliţilor - s
9
 p x100
Ic = p + q

10
 CLASIFICAREA CROMOZOMILOR
După lungime: După formă: După tip:
-Mari -Metacentrici -Autozomi
-Medii -Submetacentrici -Gonozomi
-Mici -Acrocentrici

După prezenţa altor Grupe:

repere:
A 1-3 E 16-18
-Cu h pe braţul p
B 4,5 F 19,20
-Cu h pe braţul q
C X, 6-12 G 21, 22, Y
-Cu sateliţi
D 13-15
11
 Autozomi
Gonozomi
qh

Mari
Medii
Mici
qh

ph+s ph+s ph+s Metacentrici M

Submetacentrici SM
Actocentrici
qh

ph+s ph+s Cu h pe bratul p

Cu h pe brațul q
Cu sateliți s

12
 Cariotipul uman

46,XY 46,XX
13
 Anomalii
cromozomale

Numerice Structurale

Poliploidii Aneuploidii Neechilibrate Echilibrate

Deleţii – del Inversii – inv

Monosomii – 45,X
Tetraploidii – 4n Duplicaţii – dup Translocaţii – t
Trisomii – 47,XXY
Triploidii – 3n Izocromozom– i, iso Translocaţii
47,XX,+21
Cromozomi inelari - r robertsoniene - rob

14
ANOMALII DE DOZAJ GENIC (+/- MATERIAL GENETIC)
45,X

Sindrom Turner

15
47,XXY

Sindrom Klinefelter

16
47,XX,+21

Sindrom Down

17
47,XX,+18

Sindrom Edwards

18
47,XX,+13

Sindrom Patau

19
46,XX,5p- Sindrom cri-du-chat

20
69,XXX

21
 47,XXY 47,XYY 47,XXX
S.Klinefelter Dezvoltare Dezvoltare
normală normală

22
 Disomie uniparentală
Sindrom Angelman – 46,XY,DUP(15)
Sindrom Prader-Willi - 46,XY,DUM(15)

23
 Cariotipul uman și formula cromozomială
46,XX – cariotip normal
46,XY – cariotip normal
47,XXY – trisomie gonozomală (sdr. Klinefelter)
45,X – monosomie gonosomală (sdr. Turner)
47,XY,+21 – trisomie autosomală (sdr. Down)
45,XY,-21 – monosomie autosomală (letal)
46,XX,5p- – deleție în crs. 5 (crie du chat)
46,XX,DUP15 sau 46,XY,DUP15 (s. Angelman
46,XX,DUM15 sau 46,XY,DUM15 (s. Prader-Willy)

24
Cariotipul uman și formula
cromozomială

46,XX,13ps- – polimorfism
46,XY, 15ph++ – polimorfism
46,XX,15qh+ – anomalie
46,XY,16ph++ – anomalie
46,XY,16qh++ – polimorfism
46,XX,16q- – anomalie
46,XX,16p+ – anomalie
46,XX,13p- – polimorfism
25
 ??? polimorfisme
p şi q – conţin segmente cromozomiale codificatoare şi necodificatoare

p+ sau p- - anomalii (excepție crs. 13, 14, 15, 21, 22)

q+ sau q- - anomalii

c mai mare sau mai mic – polimorfism

t mai mare sau mai mic – polimorfism

h+ sau h- - polimorfism

s+ sau s- - polimorfism

26
 47,XY,+21
47,XXY
Mutații omogene 46,XY,5p-
47,XY,+18
47,XY,+13

27
 47,XY,+21/46,XY

Mutații în mozaic
47,XXY/46,XY
47,XY,+18/46,XY
47,XY,+13/46,XY
47,XY,+8/46,XY 28
 Deleţie (del)

Terminală Interstişială

7p- 7q- 7q-

29
 Inversie (inv)

Paracentrică Pericentrică

inv(7p) inv(7q) inv(7q)

30
Crossing-over inegal – Cromozom inelar Izocromozom
duplicaţie (dup) (r) (i, iso)

31
 Translocaţii (t)

Reciprocă Cu inserţie Robertsoniană

(rob)

t(9;22) rob(21/13)
32
 46,XY,5p-
del (- gene crs 5, p) 46,XY,i(21q)
Fenotip: s.cri-du-chat izo (+ gene crs 21)
Fenotip: s.D

46,XX,18q+ 46,X,Xp-
dup (+ gene crs 18) del (- gene crs X)
Fenotip: s.Edwards Fenotip: s.Turner
33
 46,X,Yq+
46,X,i(Yq)
Polimorfism crs (+heterocr)
lipsa Yp=45,X
Fenotip: N
Fenotip: s.Turner

46,XY,inv(14q) 46,XY,t(11;14)
Inversia echilibrata Translocația echilibrată
34
Fenotip: N Fenotip: N
46,XY,rob(21/14) 45,XY,rob(21/14)
+21 rob echilibrată
Fenotip: s.Down Fenotip: N

46,XY,rob(13/21) 45,XY,rob(13/21)
+13 rob echilibrată
Fenotip: s.Patau Fenotip: N
35
 46,XX,r(15)
r – crs inelar (- gene) ACM

36
 Normal

Polimorfisme

Aberații
echilibrate

Aberații
neechilibrate

Aneuploidii

Poliploidii
37
 Situații în care se pot suspecta anomalii
cromozomiale
Anomalii de dezvoltare multiple – sindrom
plurimalformativ

Anomalii de sexualizare

Anomalii de reproducere:

• Nou născut mort plurimalformat

• Avorturi spontane repetate
• Sterilitate primară

38
Particularitățile crs X și Y

39
 Regiunile crs X şi Y

Crs X ~ 2000 gene: Crs Y ~ 500 gene:

• gene somatice • gene masculinizante – SRY=Tdf
• gene feminizante • gene de fertilizare – AZF
• pseudogene
• gene masculinizante
• !!! Braţul q conţine
• pseudogene heterocromatină constitutivă
• + PAR1 si PAR2 • + PAR1 si PAR2

Regiunea PAR1 Xpter/Ypter de 2.64 Mb si 24 de gene

Regiunea PAR2 Xqter/Yqter din 330 kb cu 8 gene

40
 PAR1 - 2.64 Mb si 24 de gene:
• SHOX: Short stature homeo box,
mutațiile sunt responsabile de
statura joasă și anomalii de
dezvoltare a oaselor;
• CSF2RA: Colony-stimulating factor 2
receptor alpha, mutațiile
determină afecțiuni
pulmonare severe;
• IL3RA: Interleukin 3 receptor alpha -
mutațiile sunt responsabile de
dereglări psihice;
PAR2 - 330 Mb și 8 gene:
• IL9R: Interleukin 9 receptor,
mutațiile sunt responsabile de astm
bronșic;
• SYBL1 – synaptobrevine implicate în
exocitoza, mutațiile sunt
responsabile de dereglări
bipolare afective;
41
 Amprentarea genomică
(sau imprinting-ul parental)
Mecanism de reglare a activitaţii transcripţionale şi expresiei fenotipice a unei gene
din perechea de alele ♀ sau ♂

Reprezintă inhibarea permanentă, dependentă de originea parentală:

• A unei/unor gene ♀ sau ♂

• A unui cromozom ♀ sau ♂

Modificări epigenetice în cursul gametogenezei şi/sau embriogenezei precoce

• !!!! Metilare / fosforilare / acetilare

Ex:

• genele X-lincate la 46,XX;

• gene autosomale pe crs 15 (s. Angelman, s. Prader-Willy):
”PWS region” – expresie paternă: 5 gene : MKRN3, MAGEL2, NECDIN, SNURF-SNRPN; C15orf2;
”AS region” – expresie maternă: 2 gene structurale: UBE3A și ATP10A; 42
46,XX 46,XY

43
 46,XX 46,XY

Crs Y – Y
Crs
Crs X – activ Crs X – neactiv Crs X – activ braţ q neactiv
Braţ p - activ
eucromatinizat heterocromatinizat heterocromatinizat
eucromatinizat Braţ q - inactiv

Corpuscul Barr
Corpuscul F
 = 1μm 44
 = 0,25 μm
 Testul cromatinei sexule
Testul cromatinei sexule X
✓ testul Barr
✓ vizualizarea crs X inactiv, heterocomatinizat
✓ pe nucleele interfazice ale celulelor somatice
✓ Nr cBarr + 1 = Nr crs X

Testul cromatinei sexule

✓ testul F
✓ vizualizarea a 2/3 din braţul qY
✓ pe nucleele interfazice ale celulelor somatice sau ale
spermatozoizilor
✓ Nr cF = Nr crs Y

45
 Testul Barr în celulele epiteliale

1 corpuscul Barr = XX 2 corpusculi Barr = XXX

46,XX 47,XXX
47,XXY 48,XXXY
46
Testul Barr în celulele sangvine

47
 Ipoteza Mary Lyon

După a 16 zi

!!! Celule 46,XX - după a 16 zi de dezvoltare au numai un crs X activ

48
În 50% de cel – este activ crs matern şi în 50% - crs X patern
Produsul genei XIST

49
 !!! Gena XIST este o genă atipică –
a pierdut potenţialul de codificare proteică

Funcţia genei XIST (X inactivation specific transcript)

La nivel molecular – codifică sinteza ARNm-XIST;

La nivel celular – inactivarea unui crs X

• ARN – XIST rămâne ataşat la crs inactiv 

• Dezacetilarea H1 
• Heterocromatinizarea crs X

La nivel de organism – controlul dozelor genelor X-lincate materne şi

paterne  controlul dezvoltării organismului feminin
50
 Mecanisme moleculare implicate în lyonizare (inactivarea crs X)

Xq13 - centru de inactivare a crs X (XIC)

gena XIST

promotor cu trei regiuni:

• regiunea activatoare;
• regiunea de stabilizare a ARN – XIST la nivelul crs inactiv;
• regiunea inhibitoare asupra regiunii activatoare.

regiunea codificatoare - codifică ARN care rămâne asociată cu crs inactivat genetic

capătul 3' al genei - reglează numărarea crs şi determină care X (♀sau♂) rămâne activ.
51
 XISTp XISTm
activ activ

46,XX – mozaic funcțional

45,X activi +Xpatern inactiv
45,X activi + Xmatern inactiv

45,X activi + 45,X activi +

Xpatern inactiv Xmatern inactiv

52
 45,X
47,XXY - gene
!!! feminizante
+ gene - gene PAR
feminizante
+ gene PAR

53
54
 Cariotip

Normal Normal cu Aneuploid Poliploid Cu aberaţii

polimorfisme cromosomiale

46,XX 46,XX,9qh+ 47,XX,+21 69,XXX 46,XX,1q-

46,XY 46,XY,16qh- 45,XY,-12 69,XXY 46,XY,16p+
46,XX,14s++ 48,XXXY 46,X,r(X)
45,X 46,XY,del(5p)
46,XX,t(12,22)

55
 Cariotiparea
Identificarea
• Nr de crs
• Variațiilor în str crs
Material biologic testat
• Orice celulă cu nucleu
• Interfază
• Pro- / prometafază
• Metafaza
• Culturi celulare
 Studiul cromozomilor se poate realiza în:

• prin colorare omogenă sau în

Metafază benzi

Prometafază • prin colorare în benzi

• prin hibridare cu sonde

Interfază moleculare marcare fluorescent

58
 Studiul cariotipului uman

Analiza crs Analiza crs Analiza crs

metafazici prometafazici interfazici

Colorare Colorare colorare în Testul Metode

uniformă în benzi benzi cromatinei molecular
G,Q,R,C,T G, R sexuale citogenetice
X şi Y FISH, mFISH
SKY
CGH

NR benzi pentru setul haploid: 300-400 m / 550 pm / 850p 59

 ETAPELE CARIOTIPĂRII

1. Colectarea sîngelui pentru a obţine celule nucleate

(!!! leucocitele sîngelui periferic au nuclee în interfază)
60
2. Obţinerea culturii de celule în diferite perioade ale mitozei

37º Cel în

Cel C diferite
faze ale
sâgelui Peste 72 ore mitozei
+ mediu 72 ore
de
creştere

61
3.Pregătirea cromozomilor pentru microscopie
Citostatic -
colhicină
Sol hipotonică

Celule în
diferite
faze ale
mitozei
Stoparea Sedimentarea Dispersarea
metafazei celulelor cromozomilor

62
4. Colorarea şi microscopia preparatului cromozomic

Colorare

Lamă cu cel fixate Lamă cu plăci metafazice

63
5. Analiza cariotipului

Decuparea Realizarea
Fotografierea
cromozomilor cariogramei =
plăcii metafazice cariotipului

64
 Tehnici de citogenetică – de analiză a
cariotipului:

Pentru identificarea anomaliilor de număr

• analiza cromozomilor metafazici cu colorate omogenă.

Pentru identificarea anomaliilor de număr şi de

structură
• analiza cromozomilor metafazici cu colorare diferenţiată Q, G, R;
analiza cromozomilor prometafazici cu colorare diferenţiată Q, G, R.

Pentru identificarea polimorfismului cromozomial

• analiza cromozomilor metafazici cu colorare diferenţiată C, T. 65

 Colorarea cromozomilor
Omogenă Diferenţiată, în benzi

G Q R C T

Benzile G+ = Q+ = R –
Benzile G- = Q- = R +

66
 Nomenclatura benzilor

Cromozomul
braţe
regiuni
benzi
subbenzi

4p22.2
5q13.4
9p21.3

67
1p35

1p22

1q23

1q41

46,XY,del(1)(p11-p34)
68
46,XY,del(1)(p11-p34)

69
46,XY,del(X)(q12.1-q24.3)
70
 Utilizarea tehnicii
Cromosomul 4 Stabilirea crs. X şi 18 Stabilirea crs. X, Y şi 18

FISH în analiza
cromosomială
Stabilirea crs. 18 şi 21 Stabilirea crs. 18 şi 21
71
46,XX 47,XX,+21

47,XX,+21 47,XX,+21
72
73
SKY

74
Comparative genomic hybridisation
(SGH)

75
 Indicații pentru cariotipare
Cupluri cu tulburări de reproducere

Hemopatiile maligne,

Sindroame cu instabilitate cromozomică (sindromul Bloom, anemia

Fanconi, sindromul Nijmegen, sindromul ICF ş.a).
Depistarea efectului mutagen al expunerii profesionale sau accidentale
la radiaţii ionizante şi unele substanţe chimice (clastogene).
În DIAGNOSTICUL PRENATAL, studiul cromozomilor în celulele fetale
este indicat la femeile gravide.
• peste 35 de ani;
• unul din părinţi are o anomalie cromozomică echilibrată;
• copil cu o anomalie cromozomică de novo;
• semne ecografice de alarmă
76
• pentru stabilirea sexului genetic, în cazul mamelor purtătoare de mutaţii recesive X-linkate
 Indicații pentru cariotipare
(1) Copiii cu anomalii congenitale multiple (minore/majore) ±asociate cu:
• tulburări de creştere prenatală,
• întârziere în dezvoltarea psiho-motorie postnatală,
• anamneza familială – tulburări reproducere.
(2) Retard mintal (indiferent de grad) de cauze nedeterminate şi/sau tulburări de
comportament – ± asociate cu:
• dismorfie facială,
• anamneză familială pozitivă – teste pentru X fragil).
(3) Dacă în situaţiile (1),(2) se identifică o anomalie de structură neechilibrată
(monosomie sau trisomie parţială) se va studia cariotipul.
• părinţilor și a rudelor gr.I
(4) Stări intersexuale, pentru stabilirea sexului genetic (XX sau XY) sau anomalii ale
cromozomilor sexuali.

(5) Tulburări de dezvoltare pubertară ± semne de disgenezie gonadică:

• spermogramă anormală (azo- sau oligospermie)
• amenoree primară sau amenoree secundară precoce. 77
 TESTUL CROMATINEI SEXUALE
oferă informaţii privind numărul cromozomilor sexuali - stabilirea sexului
genetic (XX sau XY), a unor anomalii nr. cromozomi sexuali.

test simplu, ieftin şi util în practică, în situaţii clinice bine definite.

Diagnosticul final va fi pus însă numai prin analiza cromozomică.

Testul cromatinei X se recomandă, în prezent, în două situaţii frecvente:

• o anomalie a organelor genitale externe sau o stare intersexuală evidentă;

• semne clinice care ar putea evoca fenotipul unor disgenezi.
78