Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Locusul1
Alele posibile: A1,A2
Locusul2
Alele posibile: B1,B2,B3
3
Genomul uman
• 2 cromozomi sexuali
(hererozomi) (X,Y):
XY – la bărbați.
XX – la femei.
• 22 perechi de cromozomi,
numiți autozomi.
4
Genotip Fenotip
• Fiecare locus (cu excepția cromozomilor
sexuali) conține 2 gene. Acestea constiuie
genotipul individual al acestui locus.
• Expresia genotipului se
realizează prin fenotip. De
exemplu, culoarea părului,
culoarea ochilor, prezența
sau absența pistruilor etc.
5
Genotip Fenotip (exemple)
genotipuri
fenotipuri
7
Dominant vs. Recesiv
• Alela dominantă se
exprimă (este vizibilă)
indiferent de prezența
sau lipsa alelei recesive.
•Alela recesivă se
exprimă (este vizibilă)
doar în cazul când este
pereche.
8
Succesiunea locilor
Femeie
A|A 1 2 a|a
A| a 5 6 a|a
Heterozigot Homozigot
9
•Homozigot – genotip ce formează un singur tip de gameți și
nu segregă în generațiile următoare.
Gameții
Numai y
formați y/y ½
y½
Y/y ½
Y½
10
Acizii nucleici .1.2
• F.Meischer (1871) – descoperirea “nucleinei”
• R.Altman (1889) – divizarea “nucleinei” în proteină și acid
nucleic
• F.Griffith (1928) – descoperirea fenomenului transformării
• O.Avery, C.Mac Leod, M.Mac Carty (1944) – explicarea
fenomenului transformării
• E.Chargaff (1947) – regula lui Chargaff (A+G/T+C=1)
• I.Watson, F.Crick (1953) – structura de helix dublu a
moleculei de ADN
• M.Meselson, F.Stahl (1954) – replicarea semiconservativă a
moleculei de ADN
11
Caracteristici generale
* Polimeri naturali, monomerul fiind nucleotidele
12
Caracteristici
generale
• Bazele azotate
complementare:
A – T (U)
G–C
• Legăturile:
- 5ʹ - 3ʹ fosfodisterice (în
catenă)
- de hidrogen
(între catene)
• Localizarea:
- nucleu, mitocondrii,
cloroplaste, citoplasmă
(numai ARN)
13
•A - T
•G - C
•Perechi de baze
•Catenele sunt
antiparalele
Un fragment
cu baze azotate bogat în AT bogat în GC
(randomizat)
5’ 3’
sau sau
3’ 5’
•1 bp
Diversitatea acizilor
ribonucleici celulari
• mARN
– transcriu informația genetică din secvența de ADN despre structura
catenei polipeptidice a unei anumite proteine
– 2 – 5% din cantitatea de acizi ribonucleici celulari
- este ușor degradabil și instabil
• tARN
– transportă aminoacizii la locul de sinteză a proteinelor (ribozomi)
– 15% din cantitatea de acizi ribonucleici celulari
- are aspectul unei frunze de trifoi cu “cap” (locul de fixare de codon) și
“coadă” (locul de fixare al aminoacidului)
• rARN
– participă la formarea ribozomilor
– 80% din cantitatea de acizi ribonucleici celulari
16
Replicarea ADN-ului
Catena
parentală
servește
ca matriță
Catena nouă
se formează
după principiul
complementarității
Cromozomii .1.3
• W.Waldeyer (1888) – propune denumirea de
“cromozomi”
• W.S.Sutton, T.Boveri (1902) – susțin că factorii
ereditari (genele) sunt localizați în cromozomi
• T.H.Morgan (1910) – teoria cromozomială a eredității
• Tijo, Levan; Ford, Hamerton (1956) – determinarea
cariotipului uman
18
Nivelurile de organizare a
cromatinei
• Cromozomii se autoreproduc prin replicarea ADN-ului ce se
realizează numai în perioada S a interfazei.
21
• Cromozomii au o structură neomogenă:
- Secvenţe codificatoare şi necodificatoare;
- Segmente de eucromatină şi heterocromatină,
- secvenţe unice şi repetitive;
- Secvenţe bogate în GC şi AT;
- Secvenţe transcrise şi netranscrise;
- segmente bogate în proteine acide şi bazice.
•!!! Acestea explică originea benzilor cromozomiale
22
•Structura cromozomului metafazic.
•Repere cromozomiale
24
•Cariotipul uman
25
Nomenclatura benzilor
Cromozomul
braţe
regiuni
benzi
subbenzi
4p22.2
5q13.4
9p21.3
1p35
1p22
1q23
1q41
46,XY,del(1)(p11-p34)
46,XY,del(1)(p11-p34)
!?Întrebări
29