Susan Johnson

08©7<seCF<2,(3?,
O^lamraanpnlie
a dragostei
Traducere de Mariana Millio

Editura ELIS
Bucure§ti -1998
 Capitolul 1

H ELEN A M ONTANA
IANUARIE 1889

Valerie Stewart Tl vazu prima cand intra Tn salonul de

muzica, si surprinderea o 1acu sa ca§te ochii mari.
Trey Braddock-Black la un recital de pian de dupa-
amiaza!
Cu siguranta a§a ceva nu se mai Tntamplase niciodata.
Mica ei tresarire de mirare starni o rapida reacfie Tn lan{
de capete Tntoarse, §i Erik Satie, cea mai recentS desco-
perire a Emmei Peabody de la Paris, fu privat pentru cateva
clipe de aten{ia publicului.
Holteiul care constituia cea mai buna partida din Montana
statea langa u§a, cu un umar rezemat de peretele de un
cenu§iu pal, cu bra|ele incrucisate non§alant la piept, §i
zambea vag remarcand efectul produs. Era obi§nuit sa
atraga atenfla tuturor: atat datorita scandaloasei sale
reputa|ii cat si chipe§ei lui mfajisari de metis, sau consi-
derabilei averi a familiei lui, Tray Braddock-Black era
Tntotdeauna Jinta tuturor privirilor.
f§i Tnclina capul cu o aplecare u§oara, calculata, Tntr-un
salut adresat Tntregii Tncaperi, miscarea facand sa i se
legene put in parul lung si negru spre fafa. Aducandu-§i
aminte de bunele maniere, tofi cei prezenji Tsi Tntoarsera
imediat capul spre t§n3rul cu barbd si pince-nez care
canta cea mai recenta compozjie a sa la pianul cu coada a
Emmei Peabody. §i pe durata urmatoarelor douazeci de
minute, oaspefii Emmei se straduira sa-§i Tndrepte fci^is
ochii spre fiul cu proasta reputafie al lui Hazard Black, in
timp ce mingle tuturor se frSmantau febril §i Tn tacere,
mtrebandu-se care femeie Tl atrasese pe Trey la recitalul
din acea dupa-amiaza. Pentru nimeni nu exista nici o Tndo-
iala ca neobisnuita lui apari|ie era determinata de o femeie.
 SILVER
Salonul de muzica al Emmei era mare, perefii s£i de un
aib-periat erau ornamental cu siruri aurite, iar pardoseaia
parchetata cu un motiv reprezentand pISci dispuse In
unghiuri drepte fusese realizata de muncitorii italieni care
renovasera de curand palatul farului de la Tarskoe Selo.
Banchetele elegante, fmbracate Tn matase imprimata cu
trandafiri de un galben Tncantator erau aranjate ca Tntr-un
salon, cu scaune de trestie Tmpra§tiate print re ele, iar din
loc Tn loc erau masufe, presarate Tn asa fel ca nici un
oaspete sa nu fie nevoit sa Tntinda prea mult mana pentru
a se servi cu un pahar de sampanie sau cu dulciuri.
Printre oaspejii de tot felul, numeroase tinere mondene
frumos Tmbracate de mamele lor cu banii bogatilor tafi,
trandaveau pe banchete, Tn fustele lor ample drapate Tn
falduri de diferite nuan|e, cu bretele Tnzorzonate §i Tmpo-
po|onate, semanand cu tot ataxia boboci de toate culorile.
Pe fondul puritafii muzicii lui Satie care plutea prin aer
umpland luxoasa Tncapere, privirile cercetatoare treceau
peste politicieni, oameni de afaceri si bancheri; alunecau
peste matroane si Tnso|itoarele tinerelor fete; si se opreau
din cdnd Tn cand scrutatoare pe cate una din dragufele
domni§oare. Pe care dintre ele venise el s-o vadS?
Astfel ca atunci cand Satie termina si cand aplauzele
politicoase se stinsera, asteptau cu to|ii cu atenfle disc reta
sa vada cine era femeia.
Nu trecura decit cateva clipe pana ce Valerie Stewart,
eleganta Tn rochia grena si cu o boneta moderna alcatuita
din azalee din matase, se ridica si se Tndrepta spre Trey.
Se auzi un A h ! Tn surdina, Tn timp ce tinerele domni-
foare cugetau Tn mod democratic: 1m dracu'!
Valerie se opri Tn fa|a lui, asa cum obi§nuia
Tntotdeauna, ca sa fii constient de frumusetea sanilor ei.
— Buna ziua, dragul meu, arati...
Valerie facu o pauza sugestiva, Tn vreme ce ochii ei
machiati masurau pe-ndelete trupul Tnalt si musculos al
lui Trey, Tmbracat Tn cel mai bun costum de com andi de
pe Savile Row. Apoi T§i Tncheie fraza cu un tors voluptuos:
6 '
 Flacara arginlle
a dragosfei
— ... bine.
El ar fi vrut sa spuna: „Nu poti, draga Valerie, sa ma
manSnci de viu chiar aid, Tn salonul de muzica al Emmei",
dar ar fi fost un gest de Tngamfare fi de lipsa de maniere,
asa ca, zambi politicos §i zise Tn schimb:
— Mulfumesc, Valerie, e?ti frumoasa ca Tntotdeauna.
Parul ei negru si tenul alb Ti erau puse Tn valoare de
nuan{a calda a grena-ului.
— Ti-au placut compozitiile lui Erik? o Tntreba el.
Fiuturandu-§i Tntr-un gest dispretuitor mana Tnmanu-
sata Tn piele de caprioara, ea schifa o usoara grimasa,
adaugand:
— Toate suna la fel, nu Ji se pare?
Modul Tn care Valerie aprecia artele se limita la a fi
vazuta la receptiile si recitalurile la care era bine sd-i fie
remarcata prezenfa si la a Tn|elege amanuntele Tn materie
de apreciere a bijuteriilor.
Ochii de culoare deschisa ai lui Trey se deschisera
mari vreme de cdteva clipe, reflectand la crasa ei incultura,
sau mai degraba la crasa ei impolitete.
— Nu, draga, murmura el, fiecare suna remarcabil de
diferit facade celelalte.
Privind Tn sus catre el, pe sub genele-i dese, cu fafa
Tnclinata delicat Tn afa fei Tncat sa se prezinte sub unghiul
cel mai avantajos, Valerie Tntoarse conversafia spre
subiectu! ei preferat — propria-i persoana.
— Ti-a fost dor de mine?
Flitla soptind timid cuvintele cu glasul voalat ca sa le
imprime o nota de intimitate.
— Desigur.
Raspunsurile necesare veneau fara efort. Departandu-se
de perete, el se uita pe deasupra azaleelor de matase ale
bonetei ei spre grupul care-1 Tnconjura pe Satie, la pian.
— Cand te mai pot vedea, dragul meu?
Vocea u era mieroasa, §i se mai apropie cu un pas,
astfel ca parfumul ei umplu narile lui Trey.
— Mai tarziu, zise acesta evaziv.
'■i
 SILVER
Se afla aici ca sa-§i vada prietenul, nu ca s£ flirteze,
si facand o jumatate de pas, Fncepu s-o ocoleasca.
Ridicandu-fi aproape imperceptibil evantaiui, Valerie
Ti bloca miscarea.
— Cand anume, mai tarziu? Tntreba ea, tuguindu-si
dragalas buzele.
— Draga Valerie, spuse Trey cu un zambet scurt si
atingandu-i usor buzele, faci un botic Tncantator, dar astazi
am venit la Emma pentru a-l vedea pe Erik.
— Este doar un pianist de mana a doua dintr-un club
parizian, replied Valerie cu dispref, valonle ei fiind bazate
pe bani, pozifle sociala §i Tmbracaminte. Tn plus, e bizar si
nelngrijit... si boem. De ce a§ vrea sa stau de vorba cu el?
— Dar este si un compozitor plin de imaginafie, riposta
Trey cu calm, enervat de atitudinea ei burgheza. ^i acum,
daca esti amabila sa ma scuzi...
Si o dadu cu blandefe la o parte din drumul lui.

Trey il cunoscuse pe Erik Satie cu un an Tn urma la

Paris, fi cand se dusese sa Tl felicite pe pianist pentru
virtuozitatea sa, descoperisera ca aveau multe lucruri Tn
comun. Nascu|i la un interval decateva luni unul 1a\a de
celaialt, erau amandoi Tndragostiji de pian, nu le placea
Wagner, Tl adorau pe Chopin si se Tmpotriveau metodei de
studiu de la conservator. Pianist autodidact, Trey fu atras
Tn mod instinctiv de tanarul si excentricul compozitor care
se Tmbraca „a la boheme“, purtand lavaliera, haina de
catifea si o palarie din fetru moale. Ori de cate ori se afla
Trey la Paris, faceau Tmpreuna turul cluburilor si saloa-
nelor, si apoi, spre diminea|a, retrasi Tn locuin|a lui Trey,
cu Pernod si coniac, exersau cele mai recente lucrari ale
lui Satie. Datorita, Tn mare masura, insisten^ei entuziaste a
lui Trey, Satie Ti fusese prezentat Emmei Peabody —
arbitra muzicii de avangarda din Helena.
O distinsa doamna cdruntd, Tnalta si cu o |inuta foarte
dreapta, Emma se exprima Tn fraze succinte §i rituoase,
s
dar se pricepea la muzica, fi fusese prietena lui Trey
Tnca din copifaria acestuia.
— Vad c-ai sea pat din ghearele ei, Ti spuse pe un ton
morocanos cand el se apropie s-o salute. Ai Tntarziat.
— La care remarca sa raspund mai Tntai? Tntreba Trey,
cu un zambet tineresc.
— La nici una, replica ea sec. Nu pot s-o sufar pe
Valerie. Imi displace profund nepunctualitatea. Si in plus,
Tmi displac scuzele. Si nu Tncerca sa ma Tmbunezi cu
zambetui asta fermecator... Sunt prea batrana. Pastreaza-I
pentru flirturile de felul domnisoarei Stewart. Este bun!
declara brusc, clatinandu-si fn semn afirmativ capul
Tmpodobit cu un coc impresionant, de parca l-ar fi
cumparat pe Satie la o licitafie. Al dracului de bun.
— Ti-am spus eu!
La Tnceput, cand Trey i-i sugerase pe Satie pentru
recitalul ei anual, Emma manifestase refineri, avand
impresia ca acesta era prea exagerat, asa ca vagul lui
reprof avea o nuanfa de amuzament.
— Ce stii tu, cafelufule? protesta ea zgomotos. Inca
mai ai ca§ la gura.
— §tiu destul cat sa nu-mi placd Wagner, replica el.
— De§tept baiat! Ai dreptate. A nenorocit muzica
vreme de zece ani.
Fata Emmei se congestiona Tntotdeauna cand venea
vorba despre Wagner, fi Trey, ca s-o calmeze, fi abatu
gandurile Tn alta direcfie:
— Nu se aseamana cu lucrarile lui Erik. „Gymnope-
dies“1mi s-a parut deosebit de proaspat.
Culoarea din obrajii Emmei se estompa. Lipsurile iui
Wagner fura Tnlocuite de minunatul talent al lui Satie.
— Opera lui este obsedant de simpla, conveni ea, fi
Tndrazneata. iar pasajele lui de disonanja medievala, T|i

1 Gymnopedies: Deriva|ie din limba greacd §i latina,

Tnsemndnd „Picioare goale“ Oescultii". (n.t.)
 SILVER
,dau impresia ca e?ti transportat Tn alt timp. Cum
reuse§te sa faca asta?
— Pernod, pentru pornire.
— Baiat rau ce e§ti! zise ea, trag3ndu-i o lovitura
usturatoare pe brag cu evantaiul ei de filde f. Tntr-o buna
zi va trebui sa-ti Tmbunatatesti manierele scandaloase.
Dar dincolo de cuvintele dure se simtea un zambet,
iar ochii ei caprui si patrunzatori erau plini de afecgiune.
— De acord, atata vreme cSt „Tntr-o bund zi“, ramane
undeva, Tntr-un viitor vag, replica Trey, tachinand-o.
Acum vino, vreau sa-l felicit pe Erik, iar tu poti sa-i spui
ca, datorita acestui „Gymnopedies“, te va costa inca
cinci mil Tn plus.
Strecurandu-si mana sub cotul ei, Tncepu s-o
conduca printre grupurile de melomani raspandite sub
plafonul Tnalt al salonului de muzica.
— Tl platesc deja mai mult decat pe Liapunov!
protests Emma, m timp ce-l ocoleau pe guyernator f i pe
sofia acestuia, salutandu-t cu un zSmbet.
— Poftim, murmura Trey, luand o cupa de §ampanie
de pe tava purtata de un valet ce trecea pe langa el §i
oferindu-l-o. Exact asta, este opinia mea. E mai bun decat
Liapunov.
— Daca crezi ca valoreaza atat de mult, plateste-l tu!
replied ea, golindu-§i cupa dintr-o singura Tnghititura.
Stilul ei de a bea era foarte asemanator cu sintaxa
vorbirii ei: neceremonios §i direct.
Trey o scapa politicos de paharul got, fl puse Tn hardaul
unui palmier pe lingd care trecusera, §i Tntorcandu-se
iar spre ea, spuse, taraganandu-si cuvintele:
— De la mine nu ar primi bani. §i-n afara de asta,
Emma, scumpa mea, nu-fi po|i lua banii cu tine.
Oprindu-se brusc Tn loc, ea se rasuci spre el §i,
ridicandu-si privirile spre fata lui fin modelata, Tncadrata
de un par lung §i neted, de culoarea miezului de noapte,
Tntreba ironic, pe tonul acela dur, de om de afaceri,

10
datorita caruia banca pe care o conducea era cea dintai
Tn Tntregul finut:
— Ce vei face tu pentru mine dacd mai bag Tnca cinci
mil Tn prietenul tau?
— Voi veni la unul din dineurile tale §i ma voi ocupa de
stranepoata aceea a ta, pe care mi-o vari mereu pe git.
§i cand el Tsi rasfranse buzele Tntr-un zambet larg §i Ti
facu cu ochiul, Ti strafulgera prin minte imaginea de „deja
vu“1a tatalui lui Tn urmd cu doudzeci si ceva de ani: toate
femeile Tl doriserd, asa cum se Tntdmpla ?i cu baiatul.
— Biata micuta T§i Tnchipuie ca s-a Tndrigostit de
tine, spuse cu candoare si Inaltdnd o spranceana Tn
semn de apreciere. Daca te Tnsori cu ea, o sa-ti dau top'
banii mei. Oricum i i-a§ da ei, adauga ea cu sinceritate.
— Doamne, Emma — replied Trey, pdrdnd focat nu
de felul deschis Tn care vorbea ea ci de ideea casatoriei
— oare dau impresia ca m-a§ pregdti de i)cita|ie? Am
bani mai mui|i decat Tmi trebule.
— Dar nu ai o sofie, sublime ea pe un ton amical.
— §i nlci nu vreau vreuna!
Vocea i se ridicase Tndeajuns Tncat sa atragd atenjia
asupra lor, §i Tnalfdndu-§i sprancenele dese cu o expresie
de exasperare, coborT glasul §i sopti:
— Zau asa, Emma, nu Tngreuna lucrurile Tn halul asta.
Da-i pur §i simplu lui Erik cele cinci mii Tn plus §i-|i
fagdduiesc pe tacul de biiiard al tatalui meu ca voi fi atat
de drdguf cu stranepoata ta Tncat va z&mbi o saptamana.
— Punga? Tncrezut, e§ti prea frumos... la fel ca taica-
tau. ll cuno§team dinainte ca el s-o fi Tntalnit pe mama ta,
pe vremea cand toate femeile din Virginia City se hotara­
se ra sa-f i liberalizeze atitudinea invitand la clnd un indian.
— Nu-i vorba de Tnfd|i§are, Emma. Femeile T§i doresc
pur §i simplu ceva ce nu pot avea! Ele vad asta ca pe o

1 De/a vu: (lb.fr. Tn original) = Vazut mai fnainte — expresie

folosita pentru a descrie senzafia retrairii unei situafii;
cunoa§terii unui iucru (n.t.)
^ 11
provocare, reflecta el, cu q reala modestie din partea
unui bar bat care avea toate motivele sa fie vanitos.
— Intr-o buna zi vei gasi pe cineva care te va Tnvinge,
zise Emma, careia ti pldcea sd aiba ultimul cuvant.
— Pdrrd atunci... discutdm despre cinci mii de dolari.
Ultimul lucru din lume despre care Trey Braddock-
Black avea chef sa discute era msuratoarea. Subiectul
respeciv se afla pe lista de prioritafi imediat dupa o
§edere de o iuna in Antartica.
— Cina la mine acasd... maine seara.
El zambi larg §i li Tntinse mana.
— Ai facut targul!

— II voi vedea ceva mai tarziu — Ti spunea Valerie

Cyrellei Skoreham, discutand pe deasupra unui serviciu
de ceai din argint aflat pe masufa instalata Tntre fotoliile
lor — dacd trebuie neap&rat sa §tii.
— Nute cred!
Ticaloasa mica §i prefacuta. ce e§ti, gdndi Valerie, asta
numai pentru ca nu s-a uitat niciodata la tine.
— Ai vrea sa fii martora din umbra? Te-a§ putea
ascunde Tn dulap, raspunse cu afectare blazata.
— Ai de gdnd s i te duci la Trey acasa? mtreba
Cyrille, facand ochii marl si parand fascinata.
— M-a invitat el, replica Valerie, potrivindu-§i dantela
mansetei fi Tntinzand mana sa-§i ia ceafca de ceai.
Suntem foarte buni prieteni — murmura, aratandu-si o
clipa din|ii frumo§i si albi. Credeam ca stii. De fapt...
cred ca foarte curand Tmi va cere mana.
— Nu! Nu te cred! striga Cyrille, Tndoiaia ei exprimand
nu o invidie plina de ciuda, ci o nemaipomenita uluire.
Cu un gest delicat, foarte potrivit cu o adevarata
doamna, Valerie Tnalta u?or dintr-un umar.
— Ar trebui sa crezi, replica cu bundvoinfa. Tine
foarte mult la mine.
 “ 3 He

Cel ce constituia subiectul conversa|iei lor se slmji

descumpanlt o ora mat tarziu, cand, intrand Tmpreuna cu
Erik Tn apartamentul sau din ora§, o gasi pe Valerie
aftept3ndu-l.
— Cum ai patruns aici? Tntreba Trey cu calm, gandin-
du-se ca trebuia sa aiba o discujie cu administratorul.
— Harris mi-a deschis.
Surasul Valeriei era grafios, atitudinea retinuta, ca §i
cum Tn fiecare zi s-ar fi tolanit pe canapeaua lui Trey.
Adevarul era, desigur, ca toamna trecuta statuse culcata
de multe ori, de obicei nuda, exact pe aceea§i canapea.
Dar se scursese destula vreme de cand Trey nu se mai
Tntalnise cu ea; niciodatS nu Tntre|inea prea mult timp
relafiile cu femeile, din cauza tendin|ei generale a acestora
de a deveni posesive.
— Erik, da-mi voie s§ |i-o prezint pe Valerie Stewart,
spuse el pe un ton mieros, cu o mina inexpresiva,
nelasand sa se vadd u§oara enervare produsd de
invadarea intimitafii sale. Valerie, dansul este Erik Satie.
TnclinSnd pu|in capul ca raspuns la plecdciunea schi-
tata de Satie, Vialerie Tsi ridica fa|a zambitoare spre Trey.
— Vei Tntarzia mult?
Intrebarea ei era grosolana §i precisa.
Vreme de cateva clipe penibile, Trey se Tntrebd daca
sa fie la randul sau badaran.
— Daca aveai alte planuri... Tncepu Erik, pdrand
stanjenit §i mai mototolit decat de obicei, Tn costumul
din catifea cenusie reiata.
— Nu, se grdbi Trey sa raspunda. la loc, Erik. Pernod-ul
e acolo, adauga aratand spre dulapul cu bauturi spirtoase.
Apoi, Tntorcandu-se spre Valerie, Ti Tntinse o mana.
— A§ putea sta de vorba cu tine Tntre patru ochi?
Discutia pe care o purtara Tn hoi fu scurta.
— Erik se afla aici doar pentru doua zile, spuse el.
— Dar ai spus ca ne vom Tntalni mai tarziu, replica ea.
^ 13
 — Tmi pare rau daca m-ai Tn|eles gre§it, zise el. Avem
de gand sa exersam o compozifie noua a lui Erik,
— §i eu candte voi vedea?
Trey nu avea impresia ca ea ar reacfiona bine la
cuvantul niciodata.
— Ce-ai zice despre un mic flecustet de la bijuteria
„Westcott“, ca despdgubire?
Ochii ei se luminara, fi zambetul lui exprima u§urarea.
Trey detesta scenele. H atinse u§or obrazul cu degetele,
gandurile Tndreptandu-i-se din nou la problemele muzicale.
— Da fuga acolo chiar acum §i alege ce-Ji place.
Ridicindu>se pe vdrful picioarelor, ea Tl sdrutd.
— E§ti un scump! gSrtguri fericita.
— ty muljumesc, zise el.

Trei zile mai tarziu, d u p i ce plecase Erik, Trey §i cei

doi veri ai sdi stdteau comod Tn salonul bordelului lui
Lily, privind, Tn timp ce beau §i purtau o conversable
deslanata, norii negri tot mai de§i ce puteau fi ziri|i
printre faldurile perdelelor.
— Schimbarea asta^a vantului anun|§ venirea furtunii
dinspre mun{i. Azi-dimineata cand veneam Tn ora§, am
vdzut ca vitele se Tntorceau deja spre adaposturi.
Termina de bdut paharul acela §i hai sa pornim la drum.
— Mai bine, sa raminem peste noapte, replied Trey
blajin, umplandu-§i din nou paharul. Nu exista nici un
motiv pentru care sa ne Tntoarcem acasa Tn seara asta.
Verii lui, Blue §i Fox1, se privira Tn tacere, convinsi de
inutilitatea Tncercarii lor. Stiau amandoi pentru ce nu se
gribea Trey sd se Tnapoleze acasa. Petrecerea data Tn
seara aceea de parinfii lui o inciudeau pe Arabella
McGinnis, o alta femeie care, far§ nici o subtilitate, Tl
considera pe varul lor ca pe viitorul ei mire. DupS ce

1 Blue ?i Fox (Ib.engl.) = Albastru §i respectiv Vulpe sunt

numeie americanizate aleveril< ' Trey(n.t.)
14
fusese nevoit sa suporte o Valerie insistent^ fi apoi pe
nepoata Emmei, Trey nu avea chef de femei pisaloage.
— Doar nu vreji sa le faceji curte unor dorrmifoare
dulci la dineul oferit Tn seara asta de mama, nu-i afa?
Tntreba Trey. Raspundeti-mi sincer, nu din politefe.
Zambetul rautacios al lui Trey Ti facu pe am indoi sa
surada. Nu era corect sa le puna Tn balanfa pe fetele lui
Lily cu nifte tovarase de cina care se Tmbujorau sfios la
fiecare remarca prietenoasa si care, atunci cand nu
roseau, chicoteau.
— In cazul asta, tu vei prezenta scuzele, spuse Blue.
— Nici o problema. Mama stie cat de nesuferita poate
fi Arabella, iar tata fi Ros McGinnis n-au fost parteneri
de afaceri, replica Trey ridicand din umeri. Drace, doar n-o
sa suport curtea cu zambete prostesti a Arabellei!
— Credeam ca-{i plac blondele voluptuoase.
— Dar Tmi place fi sa aiba un pic de creier.
— De cand? mtrebara Tn cor cei do! barbafi.
Sprancenele negre ale lui Trey se Tnalfara pufin. Ifi
cunoftea reputa^ia, fi ei aveau dreptate. li placeau femeile
— fiindca ofereau cea mai mare placere a viefii. Nu mingle
lor erau cele care-1 interesau Tn primul rand.
— Tinta lovita, spuse. Dar acum n-am putea sa
schimbam subiectul?
— Umbla zvonul ca Arabella s-a culcat cu judecdtorul
Renquist.
Trey zambi. §i cu el? §tia precis ca ea poseda destula
energie, de blonda voluptuoasa, pentru a face fa|a unei
armate. Cu atst mai bine. Poate c§ Tn felul acesta va fi
abatuta de la planurile ei matrimoniale. El unui Tncepea
s i nu mai gaseasca scuze poiiticoase.
— Este marti fi afari e gata sa Tnceapa o furtuna
afurisiti, zise Trey, Tncercand sa scape de subiectul
„Arabella“. Ce-i cu asaltul asta de batrani bogafi?
— Vor fi vandute tinere chinezoaice1, spuse Blue.
— De-asfa e atata lume la Lily, chiar fi pe vremea
asta nenorocita! replica Trey.
§sS? 15
 — Ai vSzut vreodata o vanzare?
— Nu.
— Ai de g in d sa licitezi, Trey, scumpule? murmura in
gluma o frumoasa bruneta cu rotunjimi atragatoare,
lipindu-se de el.
— Dumnezeule, nu! exclama el, golind restul de
coniac din pocalul de cristal cu Tncrusta{ii bogate.
— Nu-mi mchipuiam ca |i-ar place pielea galbena,
§opti cu glas ragu§it fata cu ochi negri.
El izbucni Tn ras si se uita amuzat la ferpeia pe care o
Tnconjura familiar cu bra{ul. Punandu-si alaturi paharul
gol, facu semn sa i se aduca mea o sticla, apoi, cu un
suras vag, spuse:
— Cat despre culoarea pielii, te adresezi cui nu
trebuie, draga mea Flo.
Trey Braddock-Black era mandru de originea lui absa-
rokee, fi fi facea o deosebita placere sa le reaminteasca
celor care se uitau cu dispret la o piele de alta nuanfa cine
era de fapt. „Sunt fiul lui Hazard Black“, spunea. „Pe
vremuri stapaneau Montana.“
„^i al dracului sa fie daca n-o stapanesc si acum“,
gandeau cu ciuda unii. Mai Tntai aurul din prima mina a
tatalui sau, zacamintele mai recente de cupru, suficiente
pentru douazeci de vie^i de om; averea mamei lui; puterea
lui Hazard Black; armata personal^ de indienlabsarokee
din spatele acestuia pe care Trey o numea „familie“ —
toate contribuiau la atitudinea de oarecare aroganta a
tanarului care, dupa patru ani de scoala m est, parea
acum decis s£ se joace, tot atat de intens pe cat muncise,
cu micul imperiu care mtr-o buna zi avea sa fie al lui.
Trey si cei doi Tnsotitori ai sai bausera Tn cel mai bun
bordel din Helena Tnca de cand pafisera Tnghefafi si
acoperifi de zapada, pe covorul roz al lui Lily, pe la
primele ore ale dupa-amiezei.
— Am nevoie de un coniac, Lily, scumpa mea, ca sa-mi
Tncalzesc sangele! exclamase Trey, scotandu-§i haina grea

f # ' 16 ^
 a aragosrei
din pieie de bivol. Afara nu-i o vreme potriviti nici pentru
animale, darmite pentru oameni.
Cei doi prieteni ai sai se descotorosira de hainele lor
Tmbla^ite in timp ce el Ti vorbea blondei §i bine conservatei
proprietarese a bordelului de clasa, dar T§i pistrasera
pistoalele Tnfipte Tn centurile prinse de solduri, Iar in
ochi li se remarca o ciudata expresie de pandi.
Fusese adus cu promptitudine un coniac fran|uzesc
de buna calitate, si scump, si acum cei trei barbafi se aflau
la cea de-a doua sticla. Dupa-amiaza rece §i cenufie se
transforma Tn curand Tntr-un amurg de iarna, si la vremea
cand se lasase Tntunericul, fiecare barbat avea alituri
cate o fata draguja de la Lily. Pe masura ce se apropia
seara, salonul se umpluse, si muzica usoara a unui pian
seTmbina discret cu murmurul scazut al conversafiei, cu
fumul unor tigari de foi scumpe §i cu parfumul coioniei
costisitoare. Stabilrmentu! lui Lily era dintre acelea care se
ocupau de satisfacerea barbatilor Tn cautare de placeri.
Era confortabil, scump, §i frumos decorat cu mobilier
autentic §i mari vaze piine cu trandafiri de sera... poate
nu tot atat de rafinat ca „Micul Trianon" al doamnei de
Pompadour, dar apropiindu-se foarte mult de acesta Tn
viziunea celor din preeriile batute de vanturi ale Montanel.
Cu un pahar proaspat umplut, Trey parea ca se simte
bine Tn Tncaperea aurita si parfumata, stand tolanit, cu
trupul puternic si zvelt, pe o canapea cu broderii, ca un
print rasfatat al Tmparatiei. Desi metis, era Tnzestrat cu
Tntreaga frumusete clasica a stramo§ilor absarokee ai
tatalui sau: un nas drept, fin si bine proportionat; o statura
osoasa atat de superbd Tncat orice sculptor ar fi plans de
invidie; sprancene dese si negre, trasate deasupra unor
ochi neastdmparati, remarcabili prin luminozitatea lor
argintie; iar silueta lui Tnalta, cu umeri la|i, lisa sa se
ghiceasca, sub atitudinea lui de eleganta non§alanta, o
neTndoielnica forta bruta.
Societatea plina de conveniente era onorati din cand
Tn cand de acest frumos vlastar de bogatas — primejdios
17
de chipes pentru propriul sau bine, dupa cum spuneau
unii — si tinerele domni§oare Tl considerasera un premiu
de ravnit, Tnca de cand devenise adolescent. Dar Trey se
purta cam imprudent, Tn prea multe dormitoare, pentru a
fi pe placul ta|ilor prevazatori ai unor debutante.
Nerezistand Tnsa firii lui nestapanite, mamele acestora Tl
socoteau extrem de potrivit. Milionarii erau gineri foarte
agreabili.
El prefera totu§i salonul linistit al lui Lily 1a\a de
amuzamentele cu domnisoare din lumea buna dornice
sa-i intre Tn gratii. Se bucura de prietenia ei neprefacuta
si sincera, si uneori avea relatii cu vreuna din tinerele
„doamne“ de la Lily. Cu chipul sau placut, cu farmecul
plin de Tndrazneala si cu excepfionala lui iscusinta si
rezistenfd la pat, constituia obiectul adorafiei generate.
— Fir-ar sa fie, Lily! exclama un barbat mai Tn varsta,
bine Tmbracat, unui din noii magnafi din domeniul crefterii
vitelor, adresandu-i-se cu repros gazdei sale, Tntr-un soi
de muget Tmpleticit. Ai zis ora sapte pentru vanzare. Al
dracului sa fiu daca nu-i deja trecut de §i jumatate!
— Liniste§te-te Jess, replica Lily cu calm.
Stralucirea globurilor pictate ale lampilor smulgeau
scanteieri sciipitoare de pe fiecare facets a cerceilor ei
cu diamante. Isi trecu u§or mana peste talia Tngusta a
rochiei si adauga:
— Chu Tntarzie putin, atata tot. O sa apara. §i-n afara
de asta, Jess, acesta nu-i decat un serviciu pe care-l ofer
pentru a-mi multumi clientii. Eu una nu am nici un interes
Tn treaba respectiva, si nu-i pot controla graficul de timp.
Vanzarea chinezoaicelor era mai obifnuita pe China
Alley decat Tn localul lui Lily, unde a§a ceva se organiza
numai atunci cand cererea unui client devenea insistenta.
Pe China Alley fenomenul era predominant, baz3ndu-se
pe o tradifie de mii de ani care aproba aceasta solutie de
a te descotorosi Tn mod rentabil de nlfte fiice nedorite".
Trey auzise si mai Tnainte despre aceste vanzari dar
nu asistase la nici una. Imun la motivul care Tndemna la
18
cumpararea altei fiinje umane, preferase sa nu ia parte
niciodatd la o asemenea licitafie. Din Tntamplare, Tn seara
aceasta avea sa asiste la cea dintai din viafa lui.

Capitolul 2
Peste zece minute se deschiserd u f ile duble lambri-
sate §i Trey, Tndemnat doar de o foarte slaba curiozitate,
Tntoarse capul sa le vadd pe cele douS tinere orientate
care Tfi faceau intrarea Tn Tncaperea caldd fi parfumata.
Erau micufe, fragile, ft Tmbracate Tn jachete de mdtase
cadrilatS fi pantaloni de matase neagra. Ifi fineau ochii
plecafi Tn jos, cu sfiiciune, rezultat al unei educafil tot atat
de adanc TnrSdacinate ca fl adorarea stramofilor.
Llcitafia Tncepu imediat, rapid f i cu Tnsuflefire.
Trecator Trey sim|i o strafulgerare de inlmS defi
placuta ceafd Tn care plutea datorita alcoolului baut
Tndulcea aspectele dure ale realitd|li. apoi Tnalfa din umeri
ca sa alunge scurta senzatie de jend, spunandu-f i ca viafa
de la somptuosul ranch al lui Jess Alveen sau din vila de
pe colina a lui Stuart Langly putea fi considerate o Tmbu-
natafire fafa de o existenfa dusa pe China Alley.
Dar calnd llcltafia lua sfarfit fi se efectua schimbul
efectiv de valori, el o ridica brusc pe Flo de pe genunchii
sai fi, parasind canapeaua tapifata cu damasc, zise cu
glas scazut:
— Ma Tntorc Tntr-un minut.
Ocolind masa din spatele lor f i adresandu-le un scurt
satut din cap celor doi barbafi de varsta tatalui sau care
fedeau acolo, se Tndrepta spre sufrageria Tnvecinata.
Cand Trey se ridicd Tn picioare sa piece, amandoi
Tnsofitorii lui Tl urmarS cu privirea. Dar vazdndu-l ca se
oprefte Tn fafa marilor ferestre cu arcade se simfiri liniftifi
Tn privinfa securitafii lui fi se Tntoarsera spre prietenele
lor. Barbafii care Tl Tnsofeau pe Trey Ti erau, Tn afard de
rude f i prieteni, f i garzi de corp. Hazard Black avea destui
'§ 8 ? is
duf mani, §i fiul sau Ti mostenise. Existau vreo doudzeci de
oameni infiuenfi, daca n'u mai multi, carora le displdcea
puterea de care se bucura Hazard Tn colful lui din
Montana, §i multi dintre ei n-ar fi avut nimic Tmpotriva
decesului lui Trey. BineTnteles, daca acesta ar fi fost
reaiizat cum se cuvine, fara martori. Astfel c3 Trey se
deplasa deseori Tnsofit de bodyguarzi. „0 pacoste", se
plangea el. ,,0 prevedere practica", replica tatal lui. „ 0
necesitate", insista mama lui, a carei insistent avea ca
martori mufi patru morminte mici din cimitirul familiei.
Trey era singurul ei copil care supravietuise varstel
copilariei, f i ea Ti proteja afa cum doar o mama Tfi poate
apara unicul copil.
Stand Tn picioare Tn fata ferestrei marl, Trey contempla
fulgii grei de zapada ce cadeau de pe bolta Tntunecata a
cerului §i auzea cu o vaga nepldcere cum Chu, Alveen fi
Langly TsiTncheiau tranzifiile. Cand acestea se terminara,
simfi ca poate sd respire iar normal, §1 scuturandu-§i u?or
capul ca sa-fi alunge tulbureala coniacului, Tntoarse
spatele peisajului de afara pentru a reveni Tn salon.

Ti auzi glasul Tnainte s-o vada.

Se exprima Tn fraze scurte fi rapide, cu un ufor
accent. Si acesta nu era chinezesc.
— Vreau sa fie clar. De vinzare sunt numai tre
saptamani. Nu mai mult.
Tn momentul Tn care ea termina de vorbit, Trey se afla
sub arcada ce desparfea cele doua Tncaperi. Ochii lor se
Tntalnira vreme de o clipd fugara, dar ai ei, cu gene dese,
cercetau salonul f i nu zlibovira asupra lui.
Era supla ca o trestie, Tmbracata cu nifte pantaloni din
camgaru, cizme uzate fi o camasa din flaneld Tn culori
spalacite. Parul ei bogat era nedomolit, asemenea unei
vijeiioase cascade blond-aurii, iar ochii ei — Tn scurtul
interval de timp Tn care Tl Tntalniserd pe-ai lui — erau verzi
ca primdvara. Tenul Ti era bronzat; fusese afara, la soare,
20
 Flacara arginfie
*" ^ ^ a dragostel
si Ti statea bine, potrivindu-se cu finuta dreapta §i cu fa|a
frumos modelati.
Dar parea foarte tanara, cu parul lung si ciufulit, iar
daca acesta ar fi fost legat la spate cu o panglica de
matase roz Tn loc de a-i cadea pe jumatate peste frunte i-ai
fi putut da paisprezece ani. O fetija de paisprezece ani
foarte voluptuoasa, Tn ciuda Tmbracaminfii grosolane,
barbatefti, sub care se ascundea.
— S-a Tnfeles? adauga ea, maljandu-fi put in barbia.
O mica furie neTmblanzita Tn acel mediu de bogifie
Tncinsa si parfumatd.
Trey aproape ca putu sa vada cum Tnsuflefirea iscata
de cuvintele ei se raspandea Tn valuri prin Tncapere. Ea
nu-si dadea seama c§ cele trei sdptSmani asupra carora
insista le ufura tuturor posibilitatea de a licita pentru ea.
Pana acum nici o femeie alba nu fusese scoasa la licitafie.
Asa ceva ar fi fost iipsit de etica chiar si Tn aceasti
societate din zona de frontiers, unde nofiunea de eticera
interpretata Tn mod vag ca un folos personal. Dar sa
instalezi o faptura tanara, dragufa si dulce, pe durata a
trei saptamani, Tntr-un hotel ales cu discrete — drace!
asta i-ar potoli oricui o trecatoare criza de conftiinta.
In timp ce Trey statea Tn prag, Blue se apropie de el.
— Ce parere ai de treaba asta? Tl Tntreba, ridicdndu-f i
barbia cu vreo trei centimetri Tn direcfia fetei.
— Itrikya-te batsa-tsk, replica Trey cu calm, cu ochii sai
luminofi atintifi asupra micufei femei. Foarte dragufa.
— Ceva fara precedent, din cate se pare.
— Dar al dracului de rentabil, presupun, spuse Trey,
Tnregistrand cu privirea expresia lacoma de pe chipui
tuturor barbatilor din Tncapere.
Era disperata, si de aceea statea Tn picioare aici, Tn
acest bordel aunt, ospaf al ochilor barbatilor, cu inima
batandu-i nebunefte. Hrana mai durase fase luni dupa
moartea parinfiJor ei, dar aproape se terminase, fi ea
trebuia s i aiba grija de frafii fi surorile ei mai mici. Cu trei
zile Tn urma Ti p£r£sise lasandu-le alimente cat pentru o
21 sjj&J
 SILVER
luna fi le fagdduise ca la sfarsitui acesteia avea s i se
Tnapoieze cu provizii fi cu ban!. Fiind cea mai Tn varsta fi
avandu-i Tn grija, se Tmpacase cu situafia fi venise la
Helena sa vanda singurui lucru de vaioare pe care-1
poseda — pe ea Tn sif i.
A fa ca statea aici, sperand ca avea sa ob|ina destui
bani cat s i -f i hraneasca frafii si suroriie pana se vor
strange recoltele verii. Adica sapte luni de-acum Tncolo.
Degetele i se Tncleftasera, strangandu-se pumn pentru a -f i
Stapani teama cumplita. Te rog, Doamne, fa -i sa ma vrea...

Jess Aiveen, care Tn acea seara se afla Tn mod evident

Tn toane amoroase, Tncepu cu cinci mii de dolari — dublu
de cat platise cu pufin Tnainte pentru chinezoaica.
Ochii fetei cu pdr blond-auriu care statea Tn picioare
Tn mijlocui estradei se marira o clipa, dar expresia de
uimire fu ascunsS atat de rapid Tncat Trey se Tntreba, o
secunda mai tarziu, daca nu cumva f i-o imaginase.
Ofertele urcara Tn trepte de cate o mie pana cand nu
mai ramasera sa liciteze decat Je ss Aiveen fi Jake
Poltrain, iar apoi, Tn fine, numaj Jake Poltrain. Cand Jess
abandona, o tacere Tnvaiui Tnciperea — o iinifte jenanta,
deoarece tofi auzisera despre excesele dezgustatoare la
care se deda Jake cu femeile. Umbla zvonul ca alcoolul
fi petrecerile cu opiu Ti viaguisera barba|ia, si tratamentul
efemer ia care recurgea era cruzimea.
Ochii prudenfi ai lui Chu cercetara Tncaperea.
— Douazeci f i cinci de mii o data, domnilor!
Privirea lui trecu Tntrebatoare peste asistenfa.
— De doua ori!
Deja formase cu buzele cuvantul adjudecat f i Jake
Poltrain Tnaintase cu un pas, cand Trey se departa de
canatul ufii ce despar|ea salonul de sufragerie fi rosti:
— Cincizeci de mii.
Icnetul de ulmire care exploda Tn mica Tncapere era o .
combinajie de Ufurare fi spaima ca Tn urma unui trasnet.
s 22 4
 f^eara argintie
^ a dragostei
Tofi ochii se rotira fascinafi cat re Tndrazne|ul fiu al lui
Hazard Black. Trey avea reputafia de a fi excentric, dar
asta depasea cu mult oricare dint re precedentele lui
manifestari de risipa.
Cu o atitudine degajata, de la luciul parului sau pana
la varfurile cizmelor lui superbe, statea in picioare,
asteptand calm. Si tofi barbafii care Tl stiusera Tnca din
copilarie recunoscura postura aceasta. Precum fi surasul
vag Tncantat. Si aroganfa lui.
— Am o oferta de cincizeci de mii de dolari! anunfa
Chu, lasand sa i se Tntrevada avarifia Tn foarte slabui
zambet aparut pe chipul lui Tndeobfte de nepatruns. Dorifi
sa continual licitatia, domnule Poltrain? Tntreba el politicos.
Fa|a lui Jake Poltrain capata o culoare purpurie
intensa, §i daca privirile taioase ar fi ucigatoare, lui Trey i
s-ar fi putut lua masurile pentru cutia din lemn de brad.
Barbatul scurt §i Tndesat Tndrepta spre unica odrasla a
lui Hazard Black o privire plina de ura. Era o aversiune
totala, nutrita cu furia humeroaselor certuri nefructuoase
Tn legatura cu drepturile de pafunat pe pdmanturile
indiene. Niciodata nu caftigase Tmpotriva lui Hazard.
Poltrain reusea doar cu mari eforturi sa-§i stapaneasca
furia, Tncordarea fiindu-i evidenta Tn iinia stransa a buzelor
§i Tn dilatarea narilor. Dar nu avea de gand sa se ia la
Tntrecere cu fiul lui Hazard, care, ftia prea bine, ar fi putu
s i liciteze mai mult decdt un bancher. Va veni vremea fi
pentru razbunarea lui, f i momentul avea sa fi-l aleaga el.
Umerii matahaiofi ai lui Jake se scuturara fi, lasand sa
iasa aerul pe care fi-l finuse Tn plamSni, rosti brusc un
„nu“ rastit. /
— Foarte bine, continua Chu, de parca Tn fiecare zi a
viefii lui ticaloase ar fi scos la iicitafie femei Tn valoare de
cincizeci de mii de dolari. Fata este a dumneavoastra,
domnule Braddock-Black, pentru cincizeci de mii de dolari.
Acum, cand Jake Poltrain fusese blocat, neliniftea se
risfpi imediat. Nimanui nu i-ar fi placut s-o vada pe fati
cazand Tn mdinile lui, fie chiar fi vreme de trei saptamani,
23 ^
dar douazeci si cinci de mii de dolari Tnsemnau o
multime de bani, si nimeni nu simfise ca miia creftina ar
fi cerut un sacriffciu atat de mare. To tu fi, pentru ca|e-
landrui lui Hazard Black, nici chiar cincizeci de mii de
dolari nuaveau sa produca vreo dificuitate. Mama lui
adusese, la maritis, douazeci §i doua de milioanej §i aceia
fusesera dolari din anul 1865, care valorau mult mai mult
decat bancnotele federale actuate, dupa doua perioade
de criza financiara la nivei national Tn decurs de §ase
ani. La care se adaugau minele de aur si de cupru ale
tatalui sau, si vitele $i caii de rasa pe care Ti crefteau. Omul
de afaceri al tatalui lui nici nu avea sa clipeasca atunci
cand va verifica cecul.
Apoi gandurile se Tndreptara spre amuzamentele
placute pe care drag§la$a Tn valoare de cincizeci de mii
de dolari a lui Trey avea sa i le acorde pentru o sumS atat
de generoasa. Si sentimenteie fura exprimate obscen,
cu voce tare.
— S-ar parea ca o sa fii foarte ocupat, Trey, Tn urmatoa-
rele trei sdptamani, declara Tn gluma judecatorul Renquist.
— Daca ai nevoie de ceva ajutor, da-mi de §tire, anunfa
un alt mucalit batran.
— Adu-fi aminte, fiule, sa mai f i dormi din cand Tn
cand, niciodata n-o sa durezi o vefnicie, sugera cu rautate
un alt glas. Fata pare pufin cam costeiiva.
— Mai degraba seamana cu un Tnger, declara apasat
Jess Aiveen.
Si cei mai mulfi dintre cei aflafi Tn Tncapere fura de
acofd, chiar daca unii dintre ei pastrara tacerea.
Trey licitase Tmpotriva lui Jake Poltrain dintr-un imbold
intuitiv, fara nici o intenfie clara de a si-o face amanta pe
fata aceea cu par blond-rofcat. Fusese o acfiune impul-
siva de mila sau, poate, de curtoazie; sau de razbunare
Tmpotriva unui vechi dusman. Insa Tn timp ce stdtea acolo
privind-o si ascultand comentariile barbafiior, Tnfafifarea
fetei zvelte Tncepu sa-i atraga. Parul ciufulit era matisos si
lung, ajungandu-i pana la jumatatea spatelui... indeajuns
24
 Flacara arginlie
a dragostei
</<?/ung — gandi el, simfindu-se invadat de un val cald de
placere — pentru a-i acoperi sanii. Oare o f i avand experienfa
sau, mai degraba, cata experien\a o f i avand ? reflecta, simfind
cum deja i se stirneste placerea anticipand. Trey vazu
mainile ei mici Tnclestandu-se iar Tn pumni la auzul unei
sugestii deosebit de crude, §i trase concluzia ca, spre
deosebire de femeile orientate' poate ca umilinta autodis-
prejuitoare nu-i statea Tn fire. Intrerupse replica obscena,
glasul lui cald punand capat unei discufii Tnsuflefite.
— Va muifumesc, domnifor, zise zambind, dar cred
ca ma voi descurca si fira ajutorul domniilor voastre.
Si apoi privirea trecu peste capetele oaspejilor lui Lily
si Tntalnira ochii verzi si agitafi de sentimente furtunoase.
— Poate cd da, adauga ca pentru sine, Tn foapta.
Dar ochii luminofi, de culoarea argintului, sclipeau
de amuzament. Cu o reputafie de succes constant Tn
budoare, Trey Braddock-Black nu se Tndoia niciodata Tn
mod serios de iscusinfa sa de a le fermeca pe femei.
Chiar si pe femeile Tmbracate in straie barbatesti.
Chu o iuase de umar pe fata cu pdrul ca mierea si o
Tmpingea Tnaintea lui, Tndreptand-o spre Trey. Cand se
apropiara, Chu Tntreba:
— Mergem Tn sufragerie ca sa perfectam afacerea?
— Perfect, raspunse Trey.
Aruncandu-i o scurta privire lui Blue, schifa un zambet
rapid §i ftrengaresc, iscat de mandria de a-i fi Tntrecut pe
Poltrain, de voio§ia cauzata de aicool §i de perspectiva,
dintr-o data fascinanta, de a o vedea de aproape pe acea
tanara atat de neobi§nuit5.
De foarte aproape, Ti sugera sangele Tncalzit de coniac.
Asezandu-se la una din mdsufe, Chu vorbi primul:
— Asta nu-i una din vanzarile mele obisnuite. Femeia
m-a rugat sa-i servesc drept intermediar. Procentajul meu
este de douazeci §i cinci la suta. Restul banilor sunt ai ei.
 Trey ceru un toe §i hartie, si Empress1Tl privi Tn timp
ce completa cecul pentru Chu. Era cel dintai prilej al ei de
a-l vedea pe Trey Braddock-Black Tn carne fi oase. Prima
ei apreciere fu ca el era mult prea chipe§. Uluitor de fru­
mos, cand Tl vedeai a§a de aproape, cu ochii lui argintii
care pareau sa aibi o viafa a lor proprie, neastampirafi
si vioi, ca doua ferestre deschise spre un paradis tainic.
Genele sale lungi, ca de femeie, se ridicari o clipa cand
Ti puse lui Chu o scurta Tntrebare, §i o surprinse cu privirea
afintiti asupra lui. Trey zambi, si caidura rar Tntilniti a
surasului lui piru sa fie ceva tangibil. Nu numai prea
frumos, ci si prea fermecitor. Trey se simfea foarte Tn
largul sau — obisnuit, desigur — cand femeile nu-§i luau
ochii de la Tnfifi§area lui placuta. l-ar fi rispuns la zambet,
Tnsa seara aceasta era prea bogata Tn emofii pentru ca
reflexele ei de comportare politicoasi s i funcfioneze cum
trebuie. Seara aceasta era bitilia ei supremi. Un sfarsit. §i
totodata un Tnceput... un viitor pentru familia ei. Cand Tsi
l i s i repede ochii Tn jos Tn fafa zambetului lui devastator,
se pomeni uitandu-se la fesitura fini de lani a c im ifii lui.
Era un merinos delicat, de o nuanfi dulce vi§inie. Cindva,
Tn Franfa, avusese §i ea o rochie din acela§i material.
Parci asta se petrecuse Tntr-o alti lume... viafa ei de
dinainte s i fi murit Grand-mere2, Tnainte de duel, Tnainte
de Tnceputul vremurilor greie. Cu efort T§i alungi melan-
colia, reamintindu-fi c i singurul lucru care conta era
viitorui. Acum, numai urmitoarele trei siptim ani si
suma de bani extraordinar de mare pe care avea s-o
d u c i acasi, constituiau o prioritate.
Empress o b se rvi c i Chu ficea o pleciciune
luandu-si ramas bun, si T§i Tndrepti umerii Tngusti.

1 Empress (Ib.engl.) = Imparateasa. Utilizata de autoare ca

nume propriu, denumirea este pastrata ca atare §i ?n
traducere (n.t.)
2 Grand-mere (lb. fr. Tn original) = Bunica (n.t.)
26
 Tn cursul tranzacfiei femeia fusese tacuta, evaluSndu-l
cu ochii aceia verzi, enormi. Trey se TntrebS Tn treacat ce
calcule s-or fi petrecand Tn spatele ochilor inteiigen|i.
Cand se Tntoarse, primi raspuns la aceasta Tntrebare
deoarece ea spuse de-a dreptul:
— Drepturile mele le vreau Tn aur.
Cuvintele Tl blocara vreme de cateva clipe. Prea mult
coniac vreme de prea multe ceasuri, plus cererea neaf-
teptata, facutS Tntr-o seard cu ninsoare la o ora la care
bancile se mchisesera de mult necesita o secundd pentru
a i se Tnregistra Tn creier. Mintea lui trecu rapid Tn revista
solufiile realizable, fi nici una din ele nu fiicea rost la
aceasta o ri din noapte de treizeci fi fapte de mii cinci
sute de dolari Tn aur.
— Asculta, draga mea... Tncepu el, privind-b cu toata
atenfia pentru prima oard de cand intrasera Tn sufragerie.
— Nu sunt draga dumitale.
Vocea ei era ufor defensiva; ochii verzi fi ispititori Ti
priveau cu o siguranfa sfidatoare.
Sprancenele negre ale lui Trey zvancira Tn sus, ochii i
se marira plini de interes, si se scursera iar diteva clipe
de nedumerire Tn care Trey se abfinu sd nu replice c i,
pentru cincizeci de mii de dolari ea era orice ar fi avut el
chef sS-i spuna c£ este.
— Scuza-ma — Ti zise Tn schimb, zambind Ufor 1a\a
de curajul ei nesibuit fi de birbla ei mica Tndltati cu
hotarare. Afadar, ai un nume? adauga pe un ton vag
Tntrebator, privirea ochilor lui alunecand Tn jos, de-a lungul
gatului ei, pdna spre iocul ispititor Tn care flaneiul ei uzat
se Tntalnea cu pielea bronzatS de soare.
— Desigur, declara ea pe acelafi ton.
El tacu, asteptand, Tn vreme ce privirea Ti ratacea lent,
revenind Tn sus pana cand ochii lui nepasatori Ti Tntalnira
pe cei ufor amenin|3tori ai ei. Nu pare ca doamna sa fie
caldufa in p a t Mai degraba ceva asemanator cu a face dragoste
27
cu o micufa pisica salbatica, trase el cu non§alanfa
concluzia. Si perspectiva aceasta Ti starni dorin|a. Toate
femeile din vastul §i variatul lui trecut fusesera extrem
de dornice sa-i fie pe piac. §i desi a face dragoste era o
placere indiferent de TmprejurSri, interesul lui era afafat
de aceasta pu§toaica foarte costisitoare §i agresiva,
Tndeajuns de independents §i sigura de sine pentru a se
oferi spre vanzare fara nici una din capcanele femeiefti
alcatuite din matase sau satin, panglici sau funde.
Deoarece tacerea dintre ei se prelungea, iar barbatul
destul de bogat cat sa piSteasca o avere pentru trei sapta-
mani din timpul ei o contempla calm, ea zise, cu refinere:
— Empress Jordan.
Micu|a frumoasa era plina de surprize. Rostise numele
de parca ar fi meritat fara discufie acel titlu, §i pe deasupra
§i o Tmparafie. O Tmpdrafie de origine galica, daca era sa
te iei dup5 accentul dulce cu care pronunfase numele.
— Ei bine, Empress — spuse Trey cu calm — bdncile
sunt Tnchise acum, §i Lily nu fine la mdemdnS o
asemenea cantitate de aur, dar daca vei lua acum cecul,
vom traversa maine dimlneafa strada si-i vom cere lui
Ferguson sa-fi achite aurui. E bine a§a?
Se rezema de spatarul fotoliului, se uita la ea cu
interes, §i adauga, cu o precizare inutila:
— Sunt om de Tncredere. Fii lini§tita.
Chiar §i locuind departe Tn munfi, Tntr-o vale retrasa,
Empress auzise despre cei din neamul Braddock-Black.
Cine din Montana nu auzise? Se gdndi cateva clipe,
ezitand, apoi cu un oftat, spuse:
— Bine. Voi accepta cecul pana maine dimineafa.
— Tfi mul|umesc, draga mea, replica Trey cu ironie,
pentru Tncantatoarea ta Tncredere...
De asta-data ea nu-l mai corecta.
— Afadar... poftim... zise el peste cateva clipe,
rostind cuvintele lent §i Tnmanandu-i cecul.
Giasul lui grav era Tncarcat de subTnfelesuri, dar vreme
de cateva secunde dupd ce degetele lui daduserS drumul
28
 Flaeara argintte
a dragostei ' i W ' *
hartiei, Trey nu mai spuse nimic, de parca ar fi rSmas
adancit Tn ganduri. Apoi, mana lui, cu palma batdtorita
ca aceea a unui cowboy truditor, recdzu pe masa, fi
sprancenele lui negre se Tnalfara pufin.
— Mergem? TntrebS arStand cu grafie catre coridorul
ce ducea spre etaj.
O vazu Tnghifind o data Tn gol Tnainte de a raspunde
cu un glas ciudat de nesigur:
— Da... de acord.
Dupa care se grabi sa-si Tndese cecul Tn buzunarul
camSfii.
Trey se ridicS Tn picioare fi, ocolind masa Tngusta, Ti
oferi braful.
Scuturand din cap, ea Tfi feri privirile. Cu tact, Trey
propuse:
— Poate cS doresti s-o iei Tnainte. Este a doua Ufa pe
dreapta, la cgpStuI de sus al scSrii. O sS-Jj ^t|'l|Tiit o
camerista cu apa pentru baie. ' " ^
— Apa pentru baie? Tntreba Empress cu un firicel de
voce.
— Si un capot, adSuga el. Nu sunt de acord cu genul
tau de vefminte.
Cateva clipe, Empress Tfi Tndrepti trupul preg&tindu-se
sa dea o replied tSioasS jignirii aduse Tmbracamintei sale,
dar imediat se razgandi. La urma urmei, el avea sS-i pla-
teasca maine dimineafa treizeci fi fapte de mii cinci sute
de dolari Tn aur, f i imaginile modului Tn care avea s i-i ajute
familia averea aceea Ti Tnabufira cuvintele. Sangele ei era
tot atat de albastru ca fi al lui, chiar mai albastru, daca
s-ar fi finut seama fi de sferturi, ceea ce nu era cazul aici,
la granifa necivilizatS, unde, pentru moment, supra-
viefuirea depindea de aur fi de nici o origine aristocrats,
oricat de bun i-ar fi fost pedigree-ul.
— Vei Tntarzia mult? Tntreba ea, ca sa mascheze
navala ezitSrilor si temerilor sale.
— Nu, rSspunse el, cu glas grav fi Tnfierbantat. Nu te
voi lasa sa aftepfi.
^ 29 ^
 S J L V E R
Revenind Tn salon, Trey purtS o scurta convorbire cu
Lily, care trimise imediat o camerista sa dea zor cu treaba.
A p o i e l primi cu voiofie tachinarile barbatefti ce i se
adresara, ignora ura cumplita din privirile de om beat ale
lui Jack Poltrain fi bau cu varul sau Tnci o jumatate de
sticld. Abia pe urma se scuza si urcd seara.

Capitolul 3
Batu o data in usa Tnainte s-o deschida, fi pafi
TnSuntru cu o grafie dezinvolta care Ti accentua Tn mod
paradoxal atat suplefea cat f i forfa.
Empress tocmai iefea din cadS, Tnvelitd Tntr-un
prosop mare finut de camerista; Lumina palpaitoare a
focului Ti aurea trupul subfire fi sclipea de-a lungul
parului ei matasos. Lui Trey i se tlie respirafia. Corpul ei
zvelt, cu sani plini, era Tncadrat de prosopul mare fi alb,
care Ti scotea Tn evidenfa rotunjimile voluptuoase fi
pielea catifelata, facand-o sa semene cu o Venus de aur.
Ca barbat cu experien$3, considera c i nimic nu-l mai
putea surprinde Tn materie de nuduri de femei frumoase,
dar chiar fi el fusese izbit de perfecfiunea care fusese
ascunsa sub vefmintele barbatefti.
Cu o Tnclinare a capului o concedie pe camerista,
neluandu-fi ochii de la uluitoarea frumusefe a femeii
tinere si goale din fa|a lui, vrajit de intensa impresie de
inocen|3 pe care o inspira ea. Poate c i decorul era de
vina. Nu te afteptai sa vezi o asemenea puritate fi
delicatefe Tntr-un bordel. Sau poate ca explicafia statea
Tn mireasma de liliac alb care adia spre el din parul fi
pielea ei umede. In aceasta noapte furtunoasa de iarna
parfumul parea primavaratic, ca f i femeia care Ti amintea
de o copilS. Pe neafteptate, nu mai fu deloc sigur pentru
ce Tl impresiona Tntr-o afa masura, deoarece trupul Ti era
departe de-a fi ca de copil. De fapt era foarte generos fi
feminin, Tn stare sa-fi ispiteasca toate simturile trupefti.
* ^ Flacf a arg‘nHe C & *r t9t amd
adragosfei
Ochii ei erau cauza — decise el in cele din urma: erau
Tnspaimantati si mult prea marifi de teama* A§a ca, fara
sa se gandeasca, spuse:
— Nu-fi fie frica. Eu nu am gusturile lui Jake Poltrain.
Cuvintele lui criptice nu er&u deloc lini§titoare, lucru
de care el Tsi dadu seama imediat, pentru ca iriainile ei
tremurau usor pe langa trup. Dar Tntocmai ca mai Tnainte,
la parter, barbia ei se Tnalfa, §i Trey recunoscu acelasi
temperament temerar. Ca §i cum vreo voce interioara,
unica dar neTmblanzita, s-ar fi opus fricii.
— Nu-fi voi face nici un rau, spuse el cu multa
blandefe. Esti Tn deplina siguranfa.
Paru ca spaima se risipefte, deoarece tanara raspunse
cu calm, Tn timp ce Tntindea mana sa ia un prosop atarnat
langa foe.
— Presupun ca Tn siguranfa, domnule Braddock-Black,
dar numai daca termenul este interpretat din punct de
vedere al generpzita|ii. Insa la caldura §i curata sunt, Tn
mod cert.
Si aruncandu-§i prosopul pe cap, se apleca f i Tncepu
sa-si usuce parui frecandu-l.
Strabatand din trei pa§i rapizi distanfa care Ti
despar|ea, Trey trase la o parte prosopul, Tl azyarli cat
colo §i, cu un glas calm, stapanit cu grija, spuse:
— Nu T|i voi face nici un rau, vorbesc serios.
Indreptandu-si trupul, ea ramase Tn picioare Tn fafa lui,
mandra Tn goiiciunea ei, §i Tnfigandu-si ochii de smarald
Tn ai lui, zise cu o intonate inflexibila:
— Ce vei face cu mine, domnule Braddock- Black?
— Trey! porunci el, fara a-§i da seama de tonul lui
cam imperios.
— Ce vei face cu mine, Trey? repeta ea, corectandu-se
potrivit ordinului.
Dar tonul ei, ca si colturile gurii §i spranceana arcuita
exprimau mai mult decat o usoara obraznicie.
Reacfionand la acea obraznicie cu pufin din propria-i
neobrazare, el replica, zambind u§or:
31 ^
 SILVER
— Orice preferi tu, draga mea Empress.
Imbracat si TncSlfat cu cizme, o domina cu Tnalfimea,
tot atat de Tntunecat ca Lucifer, fi era conftienta de forfa
§i dimensiuniie sale, prezenfa lui parand s-o invadeze.
— Tu stabilefti ritmul, iubito, Ti spuse el Tncurajator,
Tntinzand mana ca s i alunece lent cu varful degetului
peste umarul ei. Dar nu te grabi, adauga, dandu-fi seama
de propria^ nerabdare Tn timp ce Tsi petrecea palma calda
spre gatul ef, §i Ti cuprindea usor ceafa, ca Tntr-un cauf.
Glasul lui Trey coborT cu o jumatate de octava.
— Avem la dispozifie trei saptamani...
Si pentru prima oar a Tn viafa lui se gandea cu placere
la perspectiva a trei saptamani nelntrerupte Tn compania
unei femei. Era ca fi cum ar fi simfit mirosul perechii
sale primordiale.
Ifi Tnclina mult capul fi buzele lui le atinsera pe ale ei,
trecand de doua ori ufor peste ele, cu o caldura mata-
soasa Tnainte de a aluneca pe gura ei cu limba, trimifand
o zguduitoare dara de foe care se Tncoiaci pana Tn cele
mai adanci fibre ale fiinjei ei.
Ca o reacfie inconftienta, ea se trase Tnapoi, dar
simfise fi el flaeara aceea fierbinte, fi din expresia uimita a
ochilor lui ea Tnfelese ca scanteia Ti atinsese pe amandoi.
Respirafia lui Trey se accelera, mana lui Tfi TntSri brusc
stransoarea pe ceafa ei, tragand-o insistent fi cu auto-
ritate mai aproape de el, Tn vreme ce cealalta mana
aluneca Tn josul spatelui ei. §i cand gura lui o acoperi
pentru a doua oara pe-a ei, brusc insistenta fi maf
exigenta, ea Ti simfi barbafia erectata, tare fi apdsandu-i
trupul. Defi nestiutoare Tn ceea ce privefte relafiile dintre
un barbat fi o femeie, Empress ftia cum se Tmpreuneaza
animalele. fi pentru Tntaia data simfi cum Tn fiinfa ei se
agitS o dulce caldura.
Era ceva ciudat fi totodata nespus de placut, fi vreme
de o clipa, suspendata Tn timp, se simfi foarte matura, ca
fi cum brusc i s-ar fi dezvaluit o taina a universului. Ca sa
sim{i focu l acesta nu-i necesar sa iube§ti un barbat, reflecta ea.
32
 Flaeara argintte
^ a d Pag 0 5 j e i
Asta contrazicea tot ce Ti spusese mama ei. Tn mod
inexplicabil, avea sentimentul coplefitor de a fi facut o
descoperire, de pared numai ea ar fi ftiut un principiu
fundamental al omenirii. Dar apoi trecatoarea ei stare de
filozofie fu brusc Tntrerupta, deoarece se pomeni ca, sub
apasarea usoara a buzelor lui Trey, propriile ei buze se
Tntredeschideau, si mangaierea fierbinte si catifelata a
limbii lui Trey patrunse lent Tn gura el, explorand,
lingandu-i dulcea|a, iar gustul lui ametitor, de coniac, era
ca o noua comoara ce trebuia savurata. Raspunse si ea
fovaitor, fi cand limba ei o atinse ufor pe-a lui fi gusta
la randul ei, fara grabd, gura lui, Ti auzi geamdtul adanc.
Miscandu-se usor Tntr-o parte fi-n alta, sexul lui Tntarit
se apdsa mai ispititor Tn trupul ei moale fi primitor. Un
foe arzator se napusti Tn jos, spre un loc frematator din
adancui fiin|ei ei cand erecjia lungS si insistenta a lui
Trey izbi rotunjimea catifelata a pantecelui ei. Cu mdna
lui mare pe salele ei, o |inu captiva Tn timp ce se sarutau,
fi ea sim|i cum o flaeara fafnefte de-a lungul termina|iilor
ei nervoase neexperimentate, dand naftere unor Tncan-
tatoare senzafii pana acum necunoscute. Sfarcurile sanilor
i se Tntarira, fi era ciudat de placut sa simta camasa lui
din land moale. O caldura ce o topea cu totul se strecura
prin simfurile ei, fi Empress se stranse mai aproape de
trupul barbatesc fi puternic, ca fi cum ar fi ftiut Tn mod
instinctiv ca el avea sa risipeasca vraja. 0 clipa mai tarziu,
cand gura ei se deschise supusa sub a lui, mainile i se
ridicara de bunavoie fi, pline de fagaduinfe, se rezemara
ufor pe umerii lui.
Naivitatea ei neprefacuta Tncingea Tn mod periculos
sangele lui Trey. Ti dadu femeii note mari pentru subtilitate.
Mai Tntai, Tncercarea de retragere, fi acum aceasta reacfie
ingenua erau mai erotice decat orice viciu al celei mai
iscusite amante. Si totufi trebuia sd fie un fel de teatru, tot
atat de eficace ca fi scena de la parter, cand ea ascunsese
mai mult decat oferise prezentandu-se Tn straie bdrbatefti
 . .-Ca,. >" '^ j
care-i ascundeau trupul, facandu-i pe tofi barbafii din I
Tncapere sa doreasca s-o dezbrace.
Fie ca era prefacatorie, pretext, sfiala, sau implorare
ispititoare, trupul catifelat fi rugator ce se strangea
topindu-se langa al lui si mainiie mici f i calde de pe um erii■
lui facurd brusc ca orice Tntarziere sa fie imposibila.
— Cred, scumpa Empress, spuse el Tntr-o soapta calda
langa gura ei, ca abia data viitoarevei imprima ritmul...
Aplecandu-se iute, o ridica Tn brafe fi o purta spre pat. _
Culcand-o pe cuverturi de catifea roz, ramase o clipa Tn j
picioare fi o contempla. Lacoma ca o nimfa de-a lui Circe, j
se uita fi ea la el, afintindu-fi privirea drept Tn ochii lui j
Tnfocafi fi vazu dorinfa aprinsa ce radia din ei. Ea semana
cu o perla aurie Tn contrast cu catifeaua trandafirie, f i cand
Tfi Tnal|a lent brafele spre el, Trey, nemaistapanindu-se,
nemaifiind dezinvoit sau nonfalant sau pus pe joaca afa
cum era de obicei cdnd facea dragoste, Tfi culca trupul
peste al ei, Tntinzand mana ca sa-f i descheie cu degete
tremuratoare nasturii pantalonilor. Ea scanci ufor cSnd
catarama de aur masiv a centurii lui se Tnfipse Tn pielea ei
matasoasa, Tnsa el Tfi ceru scuze printr-un sarut, dornic
sa se cufunde Tn trupul de o voiuptate carnala al uluitoarei
dom nifoare Jordan. Ultimul nasture al pantalonilor
aluneca din butoniera, fi barbafia lui |afni afara, eliberata.
Picioarele lui desfdcura coapsele ei palide, fi singurul
lucru la care fu el Tn stare sa se gandeasca fu senzafia
picioarelor ei strangandu-se Tn jurul lui. Se Tnfipse brusc
Tnainte fi ea scoase un fipat slab. Innebunit de dorinfa,
el se Tmplanta Tnca o datd. De data aceasta Ti auzi fipatul.
— Vai, Christoase! exclama abia respirand, dorinfa
Tnabuf indU-i plamanii. Nu se poate sa fii virginal
Niciodata nu-fi complica viafa cu virgine. De ani de
zile nu se mai culcase cu vreuna. Doamne, ce Tntarit era!
— Nu conteaza, replica ea, Tncordandu-se sub ei.
— Nu conteaza, repeta el Tncet, simfind cum sangele
Ti zvacnefte Tn tampie, Tn varfurile degetelor fi Tn talpile
picioarelor Tncalfate cu cizmele facute de comanda, fi
^ 34
 mai ales in erecfia lui rigida, insistent^ ca un berbec ce
izbefte doar la distanfa de un fir de par de iocul in care
dorea cu atSta aprindere sa ajunga.
Nu conteaza, repeta conftiin|a lui. Ea spunea ca nu
conteaza, asa ca nu conta, fi Trey se inf ipse inca o data.
Strigatul ei inabufit exploda Tntre buzeie lui cand
gura i se cobori s-o sarute pe-a ei.
— Ei, drace! ofta el din adanc, retragandu-se.
§i rezemandu-se in coate, se uita ia ea foviitor, parul
lung, intunecat, Tncadrandu-i fata ca o matase neagra.
— N-o sa mai {ip, sopti ea, Tn glas simfindu-i-se mai
multa siguranfa decat in profunzimile sfafietoare aie
ochilor ei umbrifi. Te rog... trebuie sa capdt banii.
Totul era prea ciudat fi prea neobif nuit pentru el. Fir-ar
sa fie... sa violeze o fecioara, s-o faca s£ fipe de teama f i
durere.
IJni§te§te-te, n-o sa mori daca n-o s-o ai, if i spuse in sinea
lui. Dar dorinja frematatoare prelua rolul avocatului
diavolului fafa de aceasta piatitudine. Ea continua sa-l
ispiteasca intens. Trupul lui cerea imperios s-o posede.
— Fir-ar al dracului! bombani el nemui|umit.
Problema era cumplita, cerand raspunsuri imediate,
iar el nu avea gandirea prea limpede, simfind doar o
dorinfa nebuna.
Dar Tn clipa aceea gandirea rational^ capata un firav
control asupra poftei lui trupefti dezlan|uite.
— Pastreaza banii. Nu vreau sa... spuse repede, Tnainte
sa se razgandeascd. Nu obif nuiesc sa distrug fecioare.
Empress nu supravie|uise mor|ii pdrinfilor ei f i lunilor
de dupa aceea, luptdndu-se sa rdmana Tn viafa, fara a
descoperi Tn ea o for|3 imensa. Zguduiti, dar cu hotarare,
facu acum apel la acea tarie.
— Nu-i o dilema de ordin moral. Este o problema de
afaceri f i raspunderea este a mea. Insist.
El izbucni Tn ras, zambetul fiindu-i prietenos fi
Tncdntator de cald, exprimdnd o reala admirafie pentru
tenacitatea ei.
35
 — lata-ma in situatia de a refuza o femeie care insists
sd-i iau virginitatea. Probabil ca sunt nebun.
— Cred ca uneori lumea Tntreagd este nebund, replied
ea cu blandefe, con§tienta de motiveie complexe care Ti
dictaupurtarea.
— Tn seara asta, cel pufin, fo p tie l, a luat-o razna mai
rau decdt de obicei.
Dar chiar §i pentru un barbat tandr §i flu§turatic
renumit ca fiind amator de femei, acea nevinovdtle oferitd
era mult prea ciudata. §i poate cd prezentatd prea
asemandtor cu o afacere pentru a fi pe gustul unui bdrbat
care gdsea piacere §i desfatare Tn actul sexual Tn sine. Nu
era magulitor sd fii surogatul unei probleme de afaceri.
— Uite ce-i, spuse Trey facdnd un evident efort,
multumesc dar mai bine m l lipsesc. Nu ma intereseazd.
Dar banii pdstreaza-i. Tfi admir curajul.
§i rostogolindu-fi trupul jos de pe ea, rdmase culcat
pe spate §i chema:
— Flo!
— Nu! strigd ea.
§i mai Tnainte ca eJ sd apuce sd tragd o data aer Tn
piept, fu deasupra lui, mgrozitd la gandul cd el s-ar p'utea
rdzgandi de dimineatd, cdnd mintea Tl va fi limpede §i se
va trezi Tn bratele lui Flo. Cincizeci de mii de dolari
reprezentau o sumd de bani prea mare ca s-o ddrule§tl
dintr-un capriciu, sau ca s-o pierzi din cauza vreunui
scrupul moral gre§it Tnfeles. Trebuia sa-l convinga sa
ramana cu ea, si a§a macar si-ar putea caftiga banii. Sau
cel pu|in ar Tncerca.
Culcatd ca o Tncantare catifelata peste trupul lui suplu
§i musculos, Ti acoperi fa{a cu sdrutari. Sarutdri grdbite,
pe nerasuflate, sarutdriie simple ale unei fete tinere. Apoi,
sub un imbold de Tndrazneala, Tmpinsa de necesitate,
limba ei mica aluneca §ovaielnic catre gura care o aftepta.
Cand limba ei mangdie ufor curba arcuita a buzei sale
superioare, mainiie lui se ridicard §i Ti cuprinserd umerii
goi, §i Trey Ti trase Tn gura lui varful ispititor. Tl supse
^ 35
bland, lent, pand cand umerii mici fi bronzafi de sub
mainile lui Tncepurd sa freamate de un tremur ufor.
Senzafii stranii, asemdnatoare cu bdtaile unor aripi
fiuturande, goneau prin sangele ei Tncins, fi o ciudata
molefeald o facu pe Empress sd-si Tmpreuneze bra {ele
Tn jurul gdtului puternic al lui Trey. Dar inima ei batea
puternic ca tobele indienilor al cdror sunet ajungea vara
pana departe, Tn valea lor tainicd. Strecurandu-fi degeteie
prin iuciul negru al pdrului lui lung, rdvdfit Tn bucle
dezordonate, ea Ti atinse ufor obrazul cu gura.
— Te rog, fopti l§ngS urechea lui, Tn timp ce imagini
ale speranfei sale de a-fi salva familia Tl alungau refinerea,
ramdi cu mine.
Era o rugdminte exprimata cu simplitate. Poate cd asta
era ultima ei fansd. Buzele ei urmdrird conturul perfect al
urechilor lui, f i mainile lui if f intSrlrS stransoarea.
— Spune ca-i in ordine. Spune c3 pot sd r§man...
murmura ea repede, Tntr-un fuvoi ndvalnic de cuvinte.
Oare trebuia el sd raspunda acelor cuvinte, pe jumdtate
timide fi repezi ca mercurul? De ce avea importanta
magulirea unei femei care il dorea?
Apoi ea se mifca pufin, tn afa fel tncat un picior 1 se
strecura Tntre ale lui — o mifcare instinctiva, senzuala —
fi catifeaua netedd a bdrbdfiei lui se indl|d apasandu-i
coapsa. Era calda, era fierbinte, fi asemenea unui copil
care cerceteaza o senzafie noua, ea tfi mifcd alene
piciorul de-a lungul sexului lui.
Trey simfi cd i se usuca gura, fi nu se mai putu
convinge cd refuzul lui ar avea vreo importanfa. Mana ii
tremura cdnd ii apropie din nou gura de a lui.
Peste cdteva clipe, cdnd Flo bdtii Tn u§a f l-l strigd pe
nume, Empress rdspunse:
— Pleaca!
Iar cand Flo ii repetd numele, glasul lui Trey, atat de
diferit Tncat el se Tntrebd daca Ti aparjine, rdzbdtu limpede
prin U fa Tnchisd:
— Voi cohort mai tarziu la parter.
§3*? 37 ^
 SILVER
Era excitat dar mcordat si nedecis, si Empress se baza
pe pufinul pe care-1 ftia ea despre dorinfa barbateasca
pentru a realiza ceea ce explicafia ei logica nu reuf ise sa
ob|ina. Fiind franfuzoaica, ftia prea bine ca amour-ul
putea fi Tnfierbantat si Tncarcat de o emofie imperioasa,
dar nu era sigura Tn privinfa graduiui exact de nevoie
urgenta Tn raport cu dorinfa. §tia Tnsa ce se Tntamplase
cu cateva clipe mai Tnainte, cand Ti gustase gura, fi Tfi
am intea cum reacjionase el la moliciunea ei supusa, afa
ca, Tnsuflefita de o Tncapafanare plinS de hotarare, Tfi puse
Tn practica priceperea limitata. Trebuia sa fie sigura ca va
avea banii. §i daca avea s i asigure viitorul familiei sale,
virginitatea ei era de mica Tnsemnatate Tn targul Tncheiat.
— Hai sa Tncercam Tnca o datd, fopti ea.
— Ba nu, riposta el, gemand.
— Spune-mi daca nu fac bine ceea ce fac.
— Empress, draga mea, murmura ei Tntr-un suspin,
cu un imens efort de a se abfine cdnd fundul ei se mifca
ufor Tntre mainile lui, faci totul exact afa cum trebuie.
— Trebuie sa ma Tnvefi.
— N-ar fi corect din partea mea, spuse Trey,
stapanindu-se.
— Mai bine tu, zise ea Tn foapta, decat Jake Poltrain.
— A f adar, vorbefti serios.
Ea confirms dand din cap, fi fuvite de par aurit de
soare alunecara gingaf peste pfeptul lui. Mainile lui
urcara meet de-a lungul satinului cald al spatelui ei, fi
numele lui Jake Poltrain Tl ajuta sa se hotarasca.
— Ma pofi opri oricand. Pana la un punct, spuse el.
Nu vreau sa te oprefti.
0 invitafie ispititoare.
Trey trase adanc aer Tn piept.
— Tn acest caz, pisicujo, mai bine m -a f dezbraca.
Lecfia — fopti el — va necesita un oarecare timp.
— LasS-ma pe mine sS fac asta! zise ea, zambindu-i
cu ochii plini de recunoftinfi, fi cu o sciipire vicleana
lucind jucauf.
38
 % Flaeara argintte
a dragostei
Sprancenele lui negre se TnSlfara Tntrebator. Oare
Tnfelesese ceva gref it?
— Sa te dezbrac, raspunse ea, vazandu-i privirea
cercetatoare.
El fovai cateva clipe, nefiind convins ca o asemenea
experienfa i-ar fi pe plac. In definitiv, ea era o novice, §i
incercarea s-ar fi putut dovedi penibila.
— N-o sa-ti produc nici un rau, fagSdui ea cu
neruf inare, aparandu-i pe fafa un zim bet viclean.
El Tsi lasa capul pe spate si izbucni n ras.
— Ei drace! exclama el o clipa mai tarziu, pastrandu-si
zambetul larg, Tn seara asta totul va fi nou... de ce nu?
Dar ea nu era stangace, fi nici timida, fi din primul
moment Tn care mainile sale atinseserS catarama
centurii lui, Trey simti o placere mai intensa decat tot ce
traise vreodata. Se ridica putin ca s-o ajute sd scoata
cureaua, apoi astepta, cu nervii chinuifi de o ciudata
senzafie de anticipare. Oare de ce Tl facea atingerea ei sa
astepte cu atata nerabdare... sa fie atSt de Tncordat de
dorinfS? Sa fi fost de vina noutatea virginitafli ei? Oare
era atdt de excitat din cauza unei stranii fi dulci inocenfe
care pana acum nu-l interesase niciodata?
Ea ridica mana spre nasturele de sus al camSf ii lui f i,
cu gesturi lente, Tl descheie. Nasturii erau din os, de
culoare deschisa, bine lustruifi, fiecare avand sculptat Tn
mijloc un soi de animal. Desenul era complicat, cerdnd
ore ntregi de muncS cheltuita pentru fiecare nasture.
Empress Tfi petrecu usor varful degetului peste un
animal ghemuit. O pum a?
— O puma neagra. Talismanul meu aducator de
noroc, explica Trey. Totemul moftenit de la tatal meu,
simbolul lui de capetenie a clanului, daruit de spirite In
tineretea lui.
Ochii ei se ridicara ca sa se uite Tntr-ai lui.
— Sunt foarte frumofi, zise, mintea el inctuzand cu
sfiala Tn aceasta apreciere ochii lui argintii fi calzi, care-i
priveau pe ai ei.
~ 39
 SILVER
— Dar Tn seara aceasta frumusefea le este Tntrecuta,
draga mea, murmura Trey, atenfia fiindu-i TndreptatS
spre Tncantatorul ei chip.
Empress se Tmbujora la auzul complimentului rostit
Tn §oapta si cu caldura, §i sub efectul dorinfei care ardea
ca focul Tn privirea lui. Pugin nervoasa, se grabi sa
descheie ultimul nasture al cama§ii. Silindu-se sd
respire calm, T§i aminti pentru ce se afla aici, Tfi aduse
aminte de sacrificiul facut cu scopul folosului, §i de miza
aflata Tn joc. Apoi T§i alunga temerile copilarefti.
Tnlaturandu-si ezitarile trecatoare, Ti trase Tn jos camasa
si, atingandu-i usor cu palmele umerii puternici, zise:
— Efti foarte bine cladit.
— Iar tu efti foarte...
Voia sa spuna ispititoare, atat de al dracului de
voluptuoasa §i ispititoare Tncat ar fi vrut s-o rSstoarne pe
pat §i s-o posede Tn clipa aceea fara preliminarii.
— ...priceputa sa ma dezbraci, murmura Tn schimb,
schifand un zambet lene§ §1 seducator care Ti spori
stralucirea ochilor.
— Am un frate mai mic pe care sa exersez, replica ea
cu sinceritate, zambindu-i u?or la randul ei si TnSI|andu-?i
provocator sprancenele negre.
Acea francheje prozaica Tl nedumeri vreme de cateva
clipe. Faptul de a menfiona un cdmin, o familie §i frafi mai
mici ar fi trebuit sa-i racoreasca senzualitatea pe care i-o
starnea ea, dar Tn mod straniu sporea misterul erotic al
frumoasei delicate care Tngenunchea goala, langa el,
dezbracandu-l cu Tncetineald. Fata era ciudat de lipsita
de sfiald, §1 asta dddea Tntregli Tmprejurari bizare o notS
de intensa voluptate.
— Ai frafi? Tl Tntreba ea calm, tragandu-i poalele
cama§ii afara din pantaloni §i Tntrerupandu-I gandurile.
— Nu.
— Eu am fI frafi §1 surori, spuse ea.
Trey era pe punctul de a raspunde politicos, sau cel
pufin sa Tncerce s3-§i concentreze atenfia care era absor-
40
 Flaeara argintte
a dragostei
bita atat de Tncantator de placerea ce-i invada trupul, dar
mdna ei micd trecu ufor peste erecfia lui vibranta,
facandu-l sa uite ce spusese ea.
— ?tl place asta, nu-i afa? fopti Empress, privindu-l
pe Trey cum Tsi arcuiefte spinarea, ca reacjie la atingerea
ei, f i auzindu-i slabul geamdt de placere.
— Imi place, recunoscu el cu glas ragusit, Tn vreme
ce un zambet i se Tntiparea pe fafa. Acum, vino aici,
Empress, si spune-mi cum Tfi place //e.
Intinse braful si palma lui trecu peste rotunjimea
catifelata a sanului ei, aluneca Tn sus f i, apucand-o cu
gingdf ie pe dupd g it Ti trase capul Tn jos f i o saruta... un
sarut profund, invadator si pdtimaf, care Ti devorau gura
si buzele §i produse o modificare Tn respirafia ei.
— Intotdeauna este atat de placut? sopti ea cand
gura lui se ridica de pe a ei.
— Va fi §i mai bine, raspunse el cu un mic zambet. Ti-o
garantez.
Ea se uita Tn jos spre trupul lui, culcat nonsalant
langa ea fi doar pe jumatate Tmbracat.
— Pot obfine asta Tn scris?
— Desigur, murmura el, rdzand fi foarte sigur de
sine. §i Tn plus §i alte cateva lucruri.
Era obifnuit s i le daruiascd femeilor pldcere. §tia
exact ce sd faca.
— Intotdeauna e§ti atat de sigur, domnule Black?
— Trey, ocorectd el Tn foapta. §i... da.
Mana lui Tfi gdsea un loc confortabil pe rotunjimea
foldului ei, simfind sub palma lui clocotul sangelui ei
Tnfierbantat. Va trebui sa-si aduca aminte sd procedeze
lent, Tn asa fel ca ea sd-fi aminteascd de pldcerea primei
ddfi §i nu de durerea ei.
— ■Ce modest!
Zambetul ei era ufor ironic §i provocator.
— Da, zise el iardfi, ardtdndu-fi propriul suras
dezarmant. Cred cd alcdtulm o pereche perfectd.
Modestia ta este la fel de mare, nu-i afa?
^ 41
 Faptul de a fi goala nu o stanjenea defel, dar, la urma
urmei, a se vinde pe sine n fata unui grup de bogatasl
era antiteza modestiei si sfiofeniei sau, Tn orice caz, o
acfiune de o raritate ce te punea pe ganduri.
— Ai vrea sa fiu sfioasa? Tntreba Empress, dornicd sa
placa. Nu sunt sigura cum trebuie sa m i port. Pot sa-mi
pun capotul acela fi s i sting lumina.
— Prima lecjie, dragufo, Ti spuse pe un ton glumef.
Modestia nu-si are locul Tn dormitor.
— Ah, bine. Atunci pot sa te mai sdrut?
Ce t§nar§ parea cand vorbea afa! Privirea lui zabovi
pe Tndelete pe trupul ei.
— Lasa-ma sa-mi scot cizmele astea f i pantalonii, si
pe urma pofi sa faci tot ce poftefti.
— Nu ftiu sa fac nimic altceva.
Ridicandu-se Tn fezut si azvarlindu-fi picioarele lungi
peste marginea patului, Trey se apleca sa-si traga
cizmele. Tntoarse capul pe jumaitate spre ea fi-i zambi.
— Pana maine dimineatd, vei fti.
Tncepu s-o sarute, fi ea gandi ca gura lui calda, care
Ti mangaia rotunjimea umarului, colful gurii fi ochii, era
Tnsuf i paradisul. O saruti acolo unde ridicatura sanului
ei se Tntalnea cu netezimea coastelor, fi acolo unde
rotunjimea lui plina fi catifelata se Tmbina cu mica
adancitura de sub braful ei. Ti saruta varful degetelor fi
talpile matasoase ale picioarelor, fi cand el se mifca lent
Tn sus, tragandu-f i trupul deasupra corpului ei zvelt, i se
paru ca plutefte pe un nor cu creasta trandafirie; iar
caldura care se zvarcolea adanc TnSuntru fiinfel ei era de
ajuns cat sa ilumineze Tntregul univers.
Trey Ti sdruta gura fi apoi se culcd plin de gingafie
peste ea, pSrand racoros pe pielea ei Tncinsa.
Contactul acesta spori flaeara argintie ce o mistuia.
— Mi-e cald, fopti Empress.
El se uita Tn jos spre ea, la Tmbujorarea trandafirie a
obrajilor ei f I la roseafa ce i se Tntindea spre gat, f I spuse:
— Asta-i bine.
42
 Se mlfca treptat, centtmetru cu centimetru, conftient
Tntr-un mod ciudat cd era raspunzdtor pentru mutt mai
mult decat doar pentru placerea ei din noaptea aceasta,
induiofat cumva de inocenfa cu care i se ddruia ea. Intot­
deauna el se juca de-a dragostea, cu voluptate si iscusinta
dar cu frivolitate, fara a-fi implica gandurile fi senti-
mentele. Era un joc Tn care Tndemdnarea, bogdfia,
acuzafiile, contribuiau laolalta la a face cat mat atragator
cel mai fermecator dintre toate sporturile: afa-numitul
amour. Tn seara aceasta binecunoscutele lui reactii erau
umbrite de un element nou. Poate cd Ti pasa cumva de ea...
ba mai mult: slmfea admirafie pentru curajul fi ddruirea
ei sincera. Asta schimba Tntrucatva jocul.
— Efti foarte... mare, sopti ea, urmarind cu degetele
un traseu ce cobora de-a lungul pieptului §i al pdntecelui
lui plat, oprindu-se cu pufin Tnainte de obiectul evaziv la
care i se referea fraza. O sd doara?
El Tfi maltd ochii fi vreme de cateva clipe nu ftiu ce
sa rdspunda.
— Nu, spuse Tn cele din urma, Tntrebandu-se daca
avea sd-l urasca mai tarziu pentru acea minciund.
— Md bucur cd ai fost tu cel din salon, murmura ea,
uitandu-i-se drept Tn ochi, cu o privire caldd.
— Te doream mai mult decat oricare dintre ceilalfi,
fopti Trey, dandu-fi brusc seama cd era adevdratj
N-ar fi fost necesar ca Jake Poltrain sd fie cel care o
dorea. Oricare dintre cei de la parter i-ar fi provocat
aceeafi reacfie. Fiind un absarokee, cu o viziune
personala, ftia. Ea era scrisa Tn soarta lui — delicata,
ciudat de asexuata fi, totufi, cu un erotism provocatpr
Tn vefmintele ei bdrbdtefti — fi trebuia sa fie a lui.
— Te vreau. Spun asta afa cum trebuie? Tntrebd ea
cu un glas ragufit. Tn clipa asta plutesc pe un nor moale
fi fierbinte. Efti foarte bun, murmurd ea, cuprinzandu-l
strans Tn brafe.
— Fd-mi loc, Empress, draga mea, fopti Trey. Md urc
pe norul tdu.
 Ea era norul lui, culcati sub el, mirosind a part urn de
liliac, calda ca o dorinfi senzuali, arcuindu-fi pufin
spatele ca sa sim ti taria lui apasind usor peste ea,
coatele lui preluind cu griji cea mai mare parte a
greutifii sale. Sfarcurile ei Tntirite atingeau ispititor
mufchii duri ai pieptului s iu , fi sanii ei plini se frecau de
ei provocindu-i o senzafie m itis o a s i, m timp ce cu
mainile fi m in g iia blind spinarea. Era ca fi cum ea ar fi
aprins un foe Tniuntrul lui, fi flaeara se rispandea
repede, odata cu fiecare noui sarutare fi cu fiecare
mifcare ufoari.
Trecuse prea mult timp de cand intrase el In Tncipere
fi o vizu se ridlcindu-se din cadi, prea mult pentru
erecfia lui, Tn ciuda opririlor fi amanirilor, prea mult ca
s i se mai joace cu s iru tiri afititoare. Dintr-o dati el
trecuse de faza afteptirii, a politefe! fi a unor intenfii
mai bune. Va trebui si-1 primeasci acum.
Gura lui coborT peste a ei, Tntr-o barbari invazie, f i ea
se supuse atacului s iu , la Tnceput cu un suspln de bun
venit, de parci l-ar fi afteptat toata viafa. Dar peste citeva
clipe m iinile ei se a g ifa ri de umerii lui cuprinse de
propria lor nebunie, fi ea Tfi ridici fovaielnic foldurile
spre b irb ifia lui, ispitindu-l s-o p itru n d i, ciutand o
ufurare pentru ddrinfa frematanda care Ti invada trupul.
Ardea de dorul lui, jinduia dupa el — Tnfierbintati,
um edi f i pregititi pentru el.
Acum, pentru nici unui dintre el nu mai conta nlmic
altceva, decat s i stingi focul. Toate motivele striine fi
complicate care Ti aduseri unui Tn brafele celuilalt
dispiru ri brusc, arse de un uimitor sentiment de bucurie
fi de o dorinfi atit de intensi fi neabituti Tncit nu mai
exista cale de Tntoarcere. Mangiind pielea catifelati de
pe iriteriorul coapselor lui Empress, Trey i le d e p irti cu
blindefe, potrivindu-fi foldurile suple Tntre picioarele ei.
Apoi, degetele lui atinsera intrarea umedi fi Tnfierbintati
spre paradisul lui fi aluneci voluptuos cu ele peste
umezeala ei.
 Flaeara argintte
a dragosfei
Empress icni, finandu-f i respirafia Tn timp ce nespus
de placutele senzafii se rdspandeau ca un vin dulce prin
simfurileei.
— Mai fd afa... fopti ea Tntretdiat cand realitatea reveni
Tn cele din urmd cat de cat undeva, la granifa rafiunii ei.
El Ti Tndeplini dorinfa, fi ea crezu ca va muri.
— Se poate muri de pldcere? murmura cu un suspin,
Tn scobitura umdrului lui. Cu/nde ftli...?
Dar degetele experte ale lui Trey alunecara mai adanc
Tnauntru, punand capat Tntrebirii, caci Empress fu brusc
pierdutd pentru orice Tn afara de extazul acela chinuitor.
— Efti frumoasa, spuse Trey foarte meet, mangaind
cu gingdfle, Tn afa fel Tncdt, pentru Empress, universul
pieri Tntr-un vdrtej auriu de senzafii fermecatoare.
— Umeda fi caldd fi frumoasi, adiuga el cu glas
ragufit. Nu mai pot sa aftept. Acum strange-mS Tn brafe!
Gasindu-f i locul acolo unde pipaisera ispititor degetele
lui, se Tmplanta Tn dulceafa ei Tngusta fi catifelata. O simfi
Tnfepenind sub el, dar clipa trecu fi el rim ase Tnauntrul
ei pkrid cdnd ea se relaxd, dupa ce se risipise durerea
produsa de apdsarea rapidd. Mana lui Ti cuprinse foldul,
de pared ar fi putut sd alunge suferinfa prin caldura
mdngdietoare a degetelor lui, fi peste cateva clipe Tncepu
sd se mifte Tnduntrul ei, verifiednd cu gingdf ie limitele ei
de placere sau de durere. De asta-datd nu se grdbea,
frenezia disparandu-i, acum cdnd se afla acolo unde
dorea sd fie. Aluneca Tn sus cu grija, doar pentru a se
retrage cu tot atata prudenfa; fopti cuvinte de iubire,
mdngaie fi aiinta pana cand o simfi cd aluneca voluptuos
Tn jurul lui fi o auzi murmurand cu un glas calm fi ispititor:
— Mai mult... * ;
El o asculta, curtenitor fi sigur de sine, Tntr-un ritm
tot mai intens la care ea se adaptd arcuindu-fi foldurile
fi tragandu-l cu brafe puternice aproape de ea. Respirafia
ei era neregulata din cauza pasiunii, chiar f i a lui fiind
agitata Tn timp ce se atingeau Tntr-o patrundere nestd-
panita fi o Tmpreunare lacoma, pana cand ea ajunse sa
45 ^
se framante febril sub el, cutremurandu-se frenetic atat
de aproape de climax, Tncat el ftiu ca nu mai lipseau decat
cateva secunde. Mainile lui se strecurara sub foldurile ei
zvelte §i sub fesele ei catifelate, f i o trase cu putere spre
urmatoare lui apasare Tn jos, lenta fi deliberata. Simfind
ca Tncepe prima ei ufoara convulsie Tn clipa Tn care el se
afla cufundat adanc Tnlauntrul ei, Trey Tfi Tngadui Tn
sfarfit s-o umple cu dorinfa fierbinte pe care i-o aprinsese
ea mea de cdnd o zarise pentru Tntaia oara Tn salonul lui
Lily. Iar ea se agafa de el cat timp valul de Tncantare se
napusti asupra ei. §i Ti striga Tncet numele.
Ceva mai tarziu dupa orgasm, dar nesatul, Trey statea
Tnauntrui ei, Tmbatat de o patima ciudat de nedomolita
dorind cu disperare s-o aibd fi mai muit. Doua saptamani,
§ase zile §i douazeci si trei de ore, socoti Tn gand, f i aplecandu-
fi ufor capul sa-i simtS gura catifelata fi calda, stiu ca
avea sa se epuizeze f i avea s-o epuizeze si ca Tn urm§-
toarele trei saptamani avea sa simta toata savoarea
acuta, senzuali, grava si sclipitoare a iubirii.
N u -f i punea Tntrebari Tn legatura cu faptul ca aceasta
senzafie era uluitor de unica Tn experienfa lui trecuta; se
mulfumea sd aftepte din tot sufletul desfdtarea ce avea
sa urmeze. Ifi gasise perechea — cel pufin perechea
pentru cateva saptamani trecStoare — fi cu un instinct
primar, voia s-o faca din nou a lui... gustand-o, simfind-o,
atingand-o. Trupul lui o cerea Tn continuare, cu o foame
pe care el nu o mai Tntalnise.
DupS a treia oara, abia rasufland, Empress spuse:
— Inceteaza!
Mirat, dandu-si la o parte de pe ochi p&rul negru fi
umed, Trey se opri fi se uita la ea de pared ar fi fost de pe
alta planeta. Apoi o vazu cu alfi ochi — imeginea ei deveni
iar clard, cu chipul ei frumos, trandafiriu, privindu-i cu
un suras abia schifat.
— Nu trebuie sd epuizezl tofi cei cincizeci de mii de
dolari Tn noaptea asta, spuse ea, Invaluindu-I Tntr-o privire
caldd fi prietenoasa.
 Flaeara argintte
a dragostei
— Efti altfel, replica el, neraspunzand vorbelor ei, dar
explicand Tn schimb, defi vag, o parte din Tnfafifarea ei.
Ea nu Ti spusese ca se simfea Tntr-adevar altfel, ca si
cum i s-ar fi Tntamplat ceva de o imensa importanfa, si
Tnca nu era sfarfitul. N-ar fi putut sa spuna cu precizie ce
anume era, dar ftia ca noaptea aceasta avea sa-i Tmparta
pentru totdeauna viafa Tn „Tnainte“ f i „dupa“.
— Voi fi aici maine dimineafa, zise, Tncantata de
brusca descoperire a puterilor ei.
— Imi pare rau. Ai dreptate. Am fost al dracului de
egoist.
§i, sarutandu-i ufor varful nasului, se rostogoli pe o
parte, tolanindu-se pe spate.
— Nu trebuie sa-fi para riu, replica Empress,
Tntorcandu-se pe jumatate si sprijinindu-se Tntr-un cot.
E foarte frumos, decise ea, uitandu-se Tn jos spre el, cum
statea asa culcat, Tntr-o atitudine fireasca de nonsaianfa.
Privirea ei Tl cerceta de la chipul atragator, spre trunchiul
acoperit de mu§chi Tncordafi §i pana la foldurile Tnguste
si picioarele lungi §i musculoase.
— Nu-ml pare rau deloc, raspunse el cu un zambet
scurt si usor ironic, privind-o cu ochi larg deschisi,
calmi §i surazatori. Esti incredibila, sa §tii.
— Ifi mulfumesc. Nu §tiam, bineTnfeles... nu aveam
cum s i ftiu... desi, domnule...
— Trey.
— Probabil tu, Trey, efti cel caruia ar trebui sa-i
mulfumesc. Presupun ca femeile te plac...
Era mdeajuns de inteligenta ca sa-fi dea seama ca nu
tofi barbafii erau atat de iscusifi sau atat cte blanzi. Chiar
afa lipsita de experienfa cum era, Tnfelegea ca, datorita
unui mic miracol, cazuse pe mainile unu| barbat care, Tn
mod ciudat, Tmbina forfa cu sensibilitatea.
— Banuiesc ca unele ma plac, replica modest barbatui
care se bucura de reputafia de a exercita un farmec
extraordinar asupra femeilor, Tn sau Tn afara patului.
— Faci deseori asta?
fcS 47
 Tntrebarea fu pusa din curiozitate si cu naivitate.
El tacu o vreme. Ce sa-i spui unei fecioare de curand
dezvirginate — sau oricui, la drept vorbind — care pune
o Tntrebare atat de precisa?
— Nu stiu ce Tnfelegi prin deseori. Acest deseori al
tau este acelafi cu al meu? Cred ca asta e una din acele
intrebari la care se presupune cd un gentleman nu raspunde
niciodata, decise el, amintindu-si unele, sfaturi referitoare
la modestie si curtoazie primite cu multa vreme Tn urma
\ de la tatal lui. Dar o putem face oricat de des Ji-ar place.
Daca voi Tncepe sa obosesc, vom trimite vorba jos sa ni
se aduca mancare.
— Tfi plac, constata ea cu un mic suras de Tncdntare.
Desfacandu-si brafele de sub cap, lu i una din mainile
ei §i zise:
— Efti isteafa ca ai observat. Efti obosita? o Tntreba cu
solicitudine, dar fi din dorinfa de a schimba subiectul,
renunfand la cel referitor la activitafile lui amoroase.
— Nu, nu chiar. Ne-am putea totusi odihni o vreme?
Tntreba ea pe un ton prozaic, ca f i cum n-ar fi facut altceva
decat sa ceara o mica pauza Tn Tndeplinirea sarcinilor ei
de serviciu.
Trey se lasa iar pe perne, pastrandu-i mana Tntr-a lui.
— Vorbefte-mi despre tine.
— Mai Tntai povesteste-mi tu despre tine, riposta
Empress cu blandefe.
Prefera anonimatul, deoarece de Tndata ce va pleca,
peste trei saptamani, intenfiona sa-fi ftearga din
amintire acest interval. Nu trebuia sa refina modul Tn
care facuse rost de bani, ci doar sa-i foloseasca.
infelegandu-i refinerea de a dezvalui amanunte
privitoare la viafa ei, Trey se conforma cu politefe cererii,
defi uforul accent franfuzesc Tl intriga. Stateau culcafi pe
pat, f i Trey tocmai Ti povestea despre indienii absarokee
f I clanul tatalui sau cand se auzi o bitaie Tn u f i. Nu
sfioasa, ci puternica, fi un glas bdrbdtesc grav Tntreba:
— Suntefi Tntr-o finutd decenta?
48 ^
 Flaeara argintte
a dragostei
Vocea lui Trey, ceva mai groasd si cu o nuanfa de
amuzament, raspunse;
— Nu, dar intra!
Cand Blue pasi Tn Tncapere, Empress se strecura sub
cuverturi.
— Este rufinoasa, explica Trey zambind.
— Mda! mormai Blue pe un ton batjocoritor. Poltrain
face scandal jos. Mi-am zis c-ar trebui sa-fi aduc asta la
cunostinfa, explica el. E si din cauza alcoolului, desigur,
dar §tii si tu ce sentimente are fafa de noi si de familia ta.
Poate c-ar fi bine ca Fox si cu mine sa-fi pazim u§a la
noapte. Este nebun de furie ca l-ai Tnvins la licitafie si
vorbefte despre cum o sd Tncheie socotelile cu tine. Pe
cea de-acum, dar § I altele.
— Nu-fi face griji! raspunse Tre y cu calm. Nu va
Tncerca nimic Tn localul lui Lily. Asta-i doar vorbdrie
datorata whisky-ului. Iar eu stiu cat ai a§teptat s-o vezi
pe Kate. Afa ca nu-l Iasa pe Jake sa-fi strice noaptea. Ne
vedem maine dimineafd.
— Sigur?
— Categoric. Drace, sunt aici Tn tot atdta siguranfd ca
§i acasa.
Privirea lui Blue cerceta cu atenfie trupul cu rotunjimi
de sub cuverturi, apreciind pe sub grosimea pdturii
perfecfiunea evidenta.
— Cum merg treburile? Tntrebd Tn mod criptic.
— Bine. Foarte bine, raspunse Trey, ale carui buze se
Tntinsera Tntr-un zdmbet.
Blue se departs de Ufa.
— Atunci, pe maine.
— Nu prea devreme, preciza Trey, arStSnd cu barbia
spre Empress.
— Mai spre dupa-amiazS? Tntreba Blue, r&njind.
— DupS-amiaza, conveni Trey cu bunSvolnfS, ar fi
mult mai bine.
— Kandiruxua, tsitsetsc, zise Blue cu un surds ironic.
(„Adu-fi aminte sd te §1 odihnefti pufin.“)
49
 — Ahu uxa bihawim co bix ceky, replica Trey cu
voio§ie. („ 0 sa am destul timp sa dorm cand voi fi
mort.“)
Dupa ce Blue pleca, Trey dadu cuverturiie la o parte
§i o cuprinse Tn brafe pe Empress.
— Blue Tmi este ca un frate. Data viitoare o sa fi-l
prezint. Tfi va place.
Rasucindu-f i capul sa se uite spre el, Empress spuse:
— E jenant.
— Aici nimanui nu-i pasd de situafiile „jenante“. Iar
Blue §1 Fox md Tnsofesc aproape tot timpul, a§a ca...
— Pentru ce te Tnsofesc mereu?
Auzise unele barfe despre tulburari cauzate de indieni,
cu Hazard §i marile interese din domeniul cresterii vitelor.
Dar, fiind absorbita de propria ei lupta pentru supravie-
fuire, Empress nu dispusese nici de timp, nici de energia
necesara sa se preocupe de problemeie oamenilor bogafi.
— Sunt garzi de corp.
Se uita la el Tnalfandu-fi sprancenele. A§adar era
adevdrat.
— Cine vrea sd te ucida?
— Nu-i nimic personal, replica el zambind. E numai din
cauza cd eu reprezint interesele tatalui meu, §i multor
oameni nu le plac indienii de felul tatei, care n-au fost
jefuifi de pamanturile lor, §i Tsi Tnchipule cd sunt tot atat
de buni ca albii. Se presupune cd noi trebuie sd fim
mulfumifi sa rdmanem Tn rezervafie fi sa traim din pomana
guvernului. Asta cu condifia ca o parte din aceasta sa
poata trece de mainile hofilor care lucreaza la departa-
mentul problemelor referitoare la indienL Tata a preferat sd
nu se mulfumeascd doar cu atata. Tn plus, el define
controlul asupra mai multor fa§ll de pdmant pe care multe
persoane ar vrea sd puna mana. A§a cd eu am bodyguarzi
ori de cdte ori vreuna din ameninfdri devlne fdfifa, Tncheie
el, Tnalfand din umeri. Uneori este stanjenitor, dar...
— Ai avut vreodata Tntr-adevar nevoie de ei, mai mult
decat pentru a constitui pur §i simplu o descurajare?

§ 8 ? 50
 Flaeara argintte
adragostei
Ideea parea cumva deplasatd Tn pustietati, sau aici, Tn
acest bordel poieit, si vreme de citeva clipe ochii ei se
deschisera mari si plini de curiozitate.
Privind-o, Trey se Tntreba daca nu venise Tn Montana
doar de curand fi nu Tn|elegea toata complicata intriga
politica, sau soiul de justice care predomina Tn zonele de
frontierd.
— Uneori, raspunse cu calm, dar ochii lui Tfi pierdura
o secunda caldura fermecdtoare, fi memoria lui Ti reaminti
lecgiile Tnvdfate despre viclenia § I lacomia omeneasca.
Era o conversable pe care nu avea chef s-o continue.
— Apropo, zise brusc, evitand amdnuntele legate de
oamenii care urmareau sa verse sdngele lui de metis,
maine ne vom muta Tn apartamentul meu. Este un loc
mai pu{in public. §i vei avea nevoie de Tmbracaminte.
— Am Tmbrdcdminte.
— Vom pune s i fie arsa, replied el cu amabilitate.
Oricat de amabil i-ar fi fost tonul, era brutal din partea
lui sa-i reaminteasca situafia Tn care se afla ea.
— Presupun ca tu efti stdpanul, riposta ea, impresi-
onata si extrem de tulburata. Cel put^n pentru urmatoarele
trei saptamani.
rostogolindu-se departe de el, se ridica Tn fezut si-1
fulgerd cu privirea.
El zambi lenes, parandu-i la fei de frumoasa asa,
furioasa, ca §i atunci cand era calma, §i reflectand alene
la curbura perfecta a mijlocului ei subtire, declara:
— In acest caz, va trebui sS profit de autoritatea mea.
Nu-mi amintesc ca pana acum sa mai fi fost vreodata
stapan. Voi avea nevoie de creva?a?
— Eu nu a§ recomanda-o, replied Empress pe un ton
bldnd fi mieros, ce contrasta puternic cu ochii ei verzi,
scanteietori.
— Bine, Tmi pot impune voinja fi fard ea. Tfi mulfumesc,
draga mea, cd efti atat de Tntelegatoare, o tachina Trey
ufor, tr&gandu-se pufin mai Tn jos pe pernele Tngramddite
sub capul sdu.
51
 S 3 LVER
— Ni§te rochii de catifea §i o e§arfa de ca§mir, cred eu,
Tncepu, enumerand. E foarte frig ta vremea asta din an,
adduga, cu un surds. Cateva cama§i de noapte din
matase... E§ti de acord cu matasea, sau ai prefera flaneld?
o Tntreba pe femeia ale cdrei priviri continuau sa-i
afinteasca ca doua pumnale. §i o capd de bland pentru
plimbdri. Tfi plac plimbdrile cu sania?
Ochii arglntii T§i coborara u§or privirea, mdsurand
Tntreaga frumusefe opulenta a trupului lui Empress, apoi
revenira fara graba sa-i susfina privirile. Gandurile lui se
fndreptara brusc spre o imagine erotica a lui Empress,
culcata pe bldnuri Tn sania lui idcuitd Tn ro§u.
— Nu trebuie sd cheltuie§ti mulfi ban! cu mine, riposta
Em press cu iritare, Tnfiruirea de ve§minte elegante
sunandu-i Tn urechi ca o pomana insultdtoare.
— •Mi-ar place sa te vdd Tmbrdcata ca o femeie. Fa-mi
pe voie, scumpo.
Ea nu raspunse vreme Tndelungata, vanitatea feminind
luptandu-se cu o puternica Tncdpafanare. Tn cele din urmd
interveni aspectul practic: situafia nu-i Tngdduia sd-l
combatd pe Trey Braddock-Black.
— Sunt banii tdi, replied scurt.
— A§a este, zise el, amuzat. Ai vreo preferinfa, referitor
la bldnuri? Ai arata foarte voluptuoasd, toldnitd pe samur
negru sau pe nurcd neagra...
— Credeam cd blana era pentru plimbari cu sania, Ti
reaminti ea pe un ton tdios.
— Vom lua una §i pentru dupa plimbdrile cu sania, zise
el cu un zambet jucau§. Spune-mi care sunt mdncdrurile
tale preferate, continua apoi cu dezinvoltura. Nu trebuie sd
fii atat de slaba.
Ea se uita la el cateva clipe, cu ochii de un verde
ameninfator. Ai lui, adaptandu-se instantaneu la mesajul
lor (impede exprimat, nevrdnd s-o supere, stralucira cu o
sclipire argintie.
— A do r femeile suple, zise el. Iar acum, florile,
continua nestanjenit. Ce fel de flori Tfi plac?
 Flaeara argintte
a dragostei
— Flori? exclama Empress qxtrem de uimitd, acum
cand vuietul viscolului care urla afara facea ca o discufie
despre flori sa para revoltatoare. Nu po$i vorbi serios.
Trey Tnvafase mea de mult cd existau foarte pufine
lucryri pe care sa nu le po{i cumpara daca Tfi puneai Tn
cap s-o faci f i dacd aveai cu ce.
— Aftept un rdspuns.
— Ar fi imposibll sd le obfli acum, Tngdimd ea.
Ca §1 cum ai putea gasi forsytia Tn Montana, Tn miez
de iarnd!
Dar cdnd ea i le numi, el o asigurd cd va Tncerea.
Nu a§a ar f i trebuit sd f ie , cugeta ea, nedumeritd. Isi
vazuse contractul ca pe un sacrificiu ce urma sd ffe
Tndurat Tncleftdnd din dingi, o obligate Tndepllnitd fdrd
entuziasm. Nu era de presupus cd avea sd simtd o
caldurd preiungitd iscata de atingerea acestui bdrbat, fi
un confort, la care de cinci ani nici nu se mai gandise.
Era de afteptat sd fie un conflict Tn mintea fi sufletul ei.
In loc de asta, era o Tncantare care o atrdgea spre ochii
aceia argintii fi faptul de a fti cd acea pldcere bine-
cuvdntatd se afla doar la o depdrtare de un braf,
afteptdnd-o pe ea.
— Vino aici, spuse el, cu glas cobordt care, Tn clar-
obscurul Tnserdrii, suna bland ca o muzicd.
Peste cateva clipe, culcata Tn Tnlantuirea bragelor lui, Tfi
ridicd bdrbia, rezemand-o de pieptul lui fI fopti cu calm:
— O asemenea risipa seamana cumva... cu un pdcat.
Nu gdndea asta din punct de vedere moral, ei numai Tn
comparatie cu sdrdcia cumplita a vlefii ei din ultimii ani.
— Daca-i vorba de pdcat, murmura Trey alunecand cu
mainile de-a lungul spatelui ei, tu efti Ispititoare ca
pacatul, afa cum stai culcata aici, nepasdtoare, fi caldd.
N-ai vrea... adlcd, dacd te-ai odihnlt destul... Simt o nevoie
acutd fi inexplicabild... ei bine... Efti Tncantdtoare iar eu
sunt nebun dupa tine.
Nu o putea lamuri cd termenul „inexplicabil“ se
raporta numai ia toate precedentele lui nevoi f I tentatii Tn
4 ^ 53 ^
legaturd cu femeile §i cu dragostea. Pentru el, dragostea
fusese Tntotdeauna o activitate sportiva §1 placutd, dar
niciodata nu fusese esen|iala. De aceea i se parea uimitor
de inexplicabild aceasta dorin{d de acum. 0 dorea mai
mult decSt pentru obi§nuita lui placere sau ca pe o fmpre-
unare Tntdmpldtoare. O dorea enorm, a§a cum dore§te
un baiat sa guste pentru prima oara dragostea, sau a§a
cum un copil Tncdpd$dnat vrea sd atingd curcubeul, o
dorea mai presus de orice rationament sau logica. O
voia... acum.
Ea se gandi sd spund nu, cel pujfn la Tnceput, ca sd
arate cd el nu-§i putea face atat de u§or voia cu absolut
orice Tn lume, cd nu putea sd fie intotdeauna un copil
rdsfa|at al sortii, cd ea Tnsa§i avea un oarecare control Tn
aceastd stranie relate pe oare el o vedea ca pe un
capriciu fermecdtor.
Dar el ?optea cuvinte fierbin|i de dragoste care aprfn-
serd focul ce mocnea Tn ea. Ii murmurd amdnunte
ametitoare despre ce avea sa-i facd el §i ce va sim|i ea,
unde ar trebui sd se uite ea dacd voia sd vadd cat de
mult o dorea. §i cdnd se uita, el Ti spuse cdt de mult timp
avea sd facd dragoste cu ea. O mangaie, o dezmierdd, §1
o facu sd uite o scurtd vreme cd lumea reala nu era
alcdtuita numai din atingeri catifelate, lux §i contort.
Sau a§a era? se Tntrebd ea ametitd, cdteva clipe mai
tdrziu.
El o tachind, numind-o bas wicgye ditsira tsi, ceea ce
Ti traduse ca Tnseamnd „pisicu{a mea aprigd", cdnd ea Tl
strigd pe nume, cuprinsd de frenezie. El §opti cd avea sd
aibd grljd de ea... §1 de toate nevoile ei.
— Rdmdi cu mine, murmurd el cu fervoare
negdndlndu-se numai la cele trei sdptdmdni.
Dar el nu avea mintea complect (impede — Empress
§tia asta, pentru cd gustul conlacuiui era ametitor cdnd o
sdruta. De diminea$d era posibil sd se poarte altfel. Dar
pentru moment, cu gura lui urmdrind un traseu de-a lungul
gdtului §1 pieptului ei, Empress nu voia sd se gdndeascd
la ziua de mSine §i la nici una dintre sutele de probleme
ale viefii ei. Voia sd nu gandeasca deloc.
Gura lui Trey aluneca Tn josul pantecelui ei §i se
Tndrepta meet spre locul dintre picioare. Rezemandu-si
obrazul de coapsa ei caldd, Trey isi ridica privirile spre ea.
— Arata-mi unde vrel sa te atfng, sopti el.
Si luandu-i mana, Ti saruta pe-ndelete fiecare varf de
deget. Apoi, dupa ce supse usor ultimui deget, ft Tndeparta
mana de la gura lui §i i-o Tndruma cdtre cdidura ce vibra
Tntre picioarele ei.
— Aici, pisicuga aprigd? o Tntreba Tn §oapta, facandu-i
mana mica sd alunece peste carnea trandafirie, pulsand
datorita intensitafii cu care-1 dorea ea. Spune-mi...
— Vai, Dumnezeule!... suspina ea, cdnd o placere
acuta Ti inundd mintea.
Nu exista sea pa re Tn faga acestei senza|ii. Nu exista
nimic comparabll Tn zilele de pana acum ale viegii ei; nu
exista nici un raspuns la dorul acesta orb, nici o scuza.
— Te rog, Trey, am nevoie de tine! strigd Empress cu
glas abia auzit.
§i Tmpreund ex pi ora ra limitele delirante ale pasiunii.

Cateva ore mai tarziu, Tn ciuda cuvintelor rapide spuse

lui Blue de Trey, o tinea pe Empress Tnlantuita Tn brafele
sale. Somnoroasa, ea Ti spuse „multumesc“ — exprimarea
unei recunoftin|e multiple: pentru bani, pentru viitorul
acum asigurat al familiei ei, §1, Tn mod ciudat, desi ar fi
trebuit s-o chinuie remu§carea, un „multumesc“ TnSbusit,
murmurat la pieptui cald al lui Trey... pentru felul Tn care
se sim|ea ea: Tn deplina siguran|a. §i abia Tn ciipa aceea
fi-a dat ea seama cat de Tngrozitor de Tnspaimintatd
fusese atunci cin d statuse Tn salonul lui Lily. Dar acum nu
se mai temea. Respirdnd lini§tita Tn brafele lui Trey, dormea.
Dupd aceea el o veghease, mangiindu-i u§or buclele
matasoase, ce se Tncoldceau peste trupul lui, admir§ndu-i
genele arcuite, ceva mai Tnchise la culoare decat parul,
^ 55 ^
Tntinse ca o matase peste obrajii ei, si decizand, Tn timp
ce privirea lui Ti urmarea ginga§ia trasaturilor, ca ea era
mai frumoasa decat oricare dintre femeile pe care el le
vazuse vreodata. Era o apreciere obiectiva facuta de un
barbat care vazuse foarte multe frumuse|i ale lumii... §1
Tnca de aproape. Cat despre faptul de a fi virgina... Ei bine,
ea dovedise cat de grefite erau toate pove§tiie despre
fecioare nepricepute.
— Noapte buna, pisicugd apriga, fopti Trey.
■Glasul iui suna tandru, caci cuvintele voiau sa spuna
mult mai mult.
Simfea o oboseala Tncarcata de multumire, §i Tn foarte
scurt timp epuizarea Tl doborT §i pe el. Adormi lini§tit.

Capitolul 4
De§i trecuse destul timp, lui Trey i se p3ru ca nu se
scursera decat cateva secunde cand simfi ca-l scutura
cineva ca si£-l trezeasca. Creierul iui obosit §1 vag ame|it
de alcool fu o vreme confuz pana sa-§i aminteasca unde
se afla. Apoi ochii i se deschiserd brusc § I scoase un
mormdit Tnfundat.
Flo stdtea aplecata deasupra lui, TmbracatS Tntr-o
rochle de matase de un stacojiu intens, |inand Tn mana o
sticla de §ampanie pe jumatate goaia si §optind cu un glas
care s-ar fi auzit la distanfa de o m ill chiar §i pe furtuna
care sufla afara.
— Da-te mai Tncolo, Trey! Ji-am adus §ampanie.
Ei se uita repede s§ vada daca Empress mai dormea,
se linifti pugin cand constata ca a§a era, fi raspunse Tn
foapta:
— E tarziu iubito, §i sunt obosit. Ce-ar fi s-o la§i pe
alta data?
— Nici g£nd! replica Flo, cu o mi§care osciianta a
capuiul. Vreau sa beau un pdhdrel mic-micuf cu tine.
§i sorbi o Tnghifitura mare din sticla.
^ 56 ■
 — Poftim, e randul tiu ! Ti oferi apoi sticla cu
cordialitate adresandu-i un zambet de om cherchelit.
— Nu, mul|umesc, refuza Trey politicos, privind-o
cum se leagina pe picioare langa el. Am o usoara durere
de cap de la coniac.
— §ampania e mai buna pentru petrecaretii Tntarziaji,
remarca ea, facandu-i cu ochiul. Tot asa cum cu doua
femei e mai bine decat cu una. §i daca nu te dai mai
Tncolo, o sa fiu nevoita sa ma a§ez pe ea.
Trey se grabi sa se ceva mai departe, aparand-o pe
Empress pe care continua s-o |ina Tn brafe, abia evitSnd
caderea lui Fio peste el.
— AsaaL. exclama cu voiosie Flo, cizand brusc langa
el, Tntr-un val de matasuri ?i dantele ro?ii. Acum pari treaz.
Treze§te-o si pe micufa doamna si hai sa bem din
basicufeie astea.
Oftand, Trey luS sticla ce i se oferea ?i bau.
— Da-i §i ei pugina, insists Flo, cu limba Tmpieticiti.
§i cu un gest generos, T§i flutura mana spre Empress.
— Las-o s£ doarma.
— Ba pe dracu, nu! Hai sa vedem ce se cumparS cu
cincizeci de mii de dolari. Niciodata n-am mai vazut o
tarfa atat de scum pi, Trey, iubitule. Vreau s3 vSd.
— E§ti beata, Flo.
— §i ce dacS? §i tu e§ti.
Probabil cS era, dar nu tot atat cat ea. Avu destula
mlnte ca sa n-o contrazica.
— Buna §ampanie! zise Tn schimb, Tnapoindu-i sticla.
— 0 s-o treze§ti?
El scutura din cap §i zambi. (
— De cand nu-|i mai place u n menage a tro is , Trey,
iubifelule?
— Doamne, Flo! exclamS el cu glas cobbrSt, nefiind
Tn stare s& gaseascS un raspuns la Tntrebarea ei directi.

1 Menage a trois (Ib.frjn original)^ Menaj in trei (n.t.)

57
 — E cumva mai deosebita? Tntreba Flo, pusa pe harga.
— Nu, raspunse Trey. Poate. Dumnezeule, Flo, nu ftiu!
— Nu §tiu, nu vreau, pentru tine, Tn seara asta, toate
sunt nu. Nu ma tot Tnnebuni cu „nu“-uri. Daca tu nu vrei
s-o trezesti, o s-o trezesc eu!
Dar el fi iesise din pat cu Empress Tn brafe, Tnainte ca
Flo sa reusseasca sa se mifte pe verticala cu fustele ei
voluminoase, cu corsetul stramt si sticla pe care continua
s-o |ina Tn mina.
§tiind ce ar fi vrut ea sa auda, Trey spuse;
— Ramai acolo, Flo. Ma Tnapoiez imediat.
O purta Tn braje pe Empress pana Tn camera de toaleta
alaturata. Deranjand-o cat mai pu|in cu putinfa, o culca Tn
fotoliul Tmbracat Tntr-un brocart pastelat.
fncredingandu-se ca era Tnvelita bine fi la caldura,
Tnchise cu grija usa dintre cele doua Tncaperi fi se apleci
sa-§i ia pantalonii de pe pardoseala. Abia dupa ce T§i
Tncheiase ultimul nasture al hainei T§i Tntoarse privirile
spre Flo.
— Fir-ar s5 fie! bombani printre din|i.
Nu o sa-mi fie u§or sd ma descurc cu ea, niciodatd nu e simplu,
dupa ce bea sampanie, Tfi aduse el aminte cu resemnare.
Acum Ti va fi necesar un anumit grad de diplomatie,
deoarece Flo foloslse prilejul de a se dezbraca Tn timp ce
el o culca pe Empress. Acum motaia rezematd pe pernele
Tmpodobite cu dantela, ca o hurie gra|ioas3.
Genele ei se ridicari fi privirea I se aflntl asupra lui.
— Vino sa ma sarugi, Trey, scumpule! Mi-a fost dor de
tine Tn noaptea asta. f i acum a f vrea sa ma Tncalzefti un
pic... mi-e atat de frig*.
--------Flo, iubita mea draga.. Tncepu el pe un ton Tmpa-
ciuitor, past rand distan|a. Problema este ca... probabil
ca Blue... Blue urmeaza sa ma trezeasca devreme, maine
dimineata, iubito fi... sunt al dracului de obosit. Acum fii
o scumpa fi Tmbraca-|i rochia. Oricum, nu fi-af fi de
mare folos. Sunt frant.
— Trebuie sa fie o femeiusca focoasa.
& 53
 Flaeara argintte
a dragostei
— Nu asta am vrut s i spun, explici el Tn graba. Pur §1
simplu e tarziu.
Luand de jos rochia mototoiita a lui Flo, se apropie de
pat, Tngenunche pe catifeaua albastri fi o Tntinse spre ea.
— Noi doi am fost prieteni vreme mdelungata, scumpo.
Acum Tmbraci-te fi maine dimineati vom sta de vorbi.
Ce zici?
— Nu-mi place, spuse ea, Juguindu-f i buzele.
— D i-m i vole sa te Tmbrac eu, murmura Trey,
apropiindu-se mai mult.
— Asta Tmi suna mai bine, toarse ea.
Avea s-o Tmbrace cu rochia, s-o care Tnapoi la parter, §i
Lily va putea s i p u n i pe cineva s-o culce pe Fio Tn pat.
Nu voia s i se certe cu ea aici. Era amegiti de fampanie §1
cu mintea ratacita. §i Tn mod straniu, datoriti unor senti-
mente pe care nu §i le analizi, nu avea chef ca Empress
Jordan si-1 g is e a s c i discutind cu o femeie d e zb ri-
c a ti fi chercheliti, d u p ic e abia cu putin timp Tn urm i ei...
of, la dracu! Pur si simplu voia ca Fio s i piece de-acolo.
Stitea cu faf'a spre Flo, a§a c i nu v iz u cum Ufa
Tntredeschisi Iasi s i fnainteze Tn Tncipere vreo noui
centimetri din Jeava unei pufti. Tocmai se Tntindea spre
Flo cu fusta rochiei d e sfif urati ca un evantai de mitase
rofie, ca s i i-o petreaci peste cap, cand Ti v iz u ochii
m irindu-i-se de groazi.
Era pe punctul de a Tncerca s-o iini§teasci, cand un
vag tremur de avertizare Ti strinse miruntaiele. O secundi
prea tirziu. Inainte ca alarma incon§tienti sa fi stribitut
jumatate din drumul pana la creier, ceva Tl izbi Tn fi o
expiozie de durere Ti sfa§ie simgurile, Tn aceea§i clipi Tn
care detunitura Ti risuna Tn urechi. V izu , auzi §i simgi pe
pielea lui cosmarul chinuitor, cu o intensitate infernali, fi
percepu slab tipetele neomenefti. Ale lui Flo, recunoscu el.
Un receptor nervos, care Tnci mai funcfiona Tn ciuda
suferintei ce-i tiia respira|ia, transmise mesajul pani la
capat. §arja unei pu§ti de v&natoare. Tfi sili ochii s i se mifte,
dar efortul se asemina cu acela necesar pentru a depla-
59
Sa un munte CU mana. Dumnezeule! Flo a murit! Oare am sa
m or §i eu? Sd nu-i spunefi mamei, gandi. Pe urma fu Tnghifit
de un Tntuneric apasator.
Empress fu cea dintai care Ti vazu. Pielea i se fScu ca
de gaina cand se uita Tn Tncapere fi zari scena aceea
sangeroasa. Tn lumina slabd a Idmpii, camera era cumplit
de tacuta, fi oroarea {ipetelor se prelungea Tn mintea ei
doar ca firave ecouri.
Patul fi afternuturile ravSfite erau nacl§ite cu sange.
Femeia era moartd. §arja de alice care Ti nimerise pe
Trey Tn spate expiodase Tn faja ei. Empress Tnchise ochii
si trase adanc aer Tn piept Tnainte s i Tndrazneascd s5 se
Uite la Trey. Sfinte Dumnezeule, f a sa n u f i murit toata caldura
aceea generoasd §i toata frumusefea §i rasul acela u§or ironic!
Fa sd mai respire tnca! Te rog, Doamne!
Deschizand ochii, Tfi stranse mai bine Tn jurul
trupului patura fi alerga spre pat.
El era sfasiat, zacand cu fata Tn jos pe cearfafurile de
matase, Tntr-o baits de sange ce se marea vazand cu
ochii. PSrul lui negru Ti acoperea pe jumState chiput, fi
paraiafe rofii curgeau de-a lungul obrajilor lui catifelaji,
ca degetele rasfirate ale unei mor|i lichide, fesand un
paienjenif pe trasaturlle lui delicate.
Luandu-i Tncheietura mainii ce atarna peste marginea
patului, Ti cauta Tnnebunita pulsul. Degetele ei explorara
cu grija antebra|ul lui puternic f i musculos. Nimic. Inima
i se zbdtea Tnspaimantata Tn piept. Nu intra in panicd.
tncearca inca o data, Tfi spuse. §i se ruga. De asta data, sim|i
un slab zvScnet de puls... unui singur. Oare fi-l Tnchi-
puise? Dorise atat de mult ca el sa traiasca Tncat voise
sS simta Ufoara bataie? Aftepta, cu ochii fixa|i pe micui
petic de pieie cafenie de sub degetele ei. Tn cele din urma...
o a doua palpaire slaba de viafS. Ochii i se umplurS de
lacrimj f i, foarte Tncet, spuse;
— Tji mul|umesc! Tfi mul|umesc ca m-ai ascultat acu
§i cd nu m-ai pSrSsIt!
 "X T
Doua minute mai tdrziu Tncaperea era plind de lume,
§i peste aite trei minute Blue si Fox o golisera.
— Trebuie sa-l scoatem de-aici, zise Blue, cercetand cu
ochii lui negri cele doua ferestre dinspre stradd. Sunt prea
mulfi oameni, ?i noi doar doi, addugd, fdcandu-i semn lui
Fox sa-i dea o patura de la ceialalt capat al patului.
Apoi Ti porunci scurt lui Fox sa aduca hainele lor din
piele de bivol, §i Tncepu sa-l Tnfasoare pe Trey Tn pled.
Cand Blue ndvalise Tn camera, Empress fusese data
fara multe polite{uri la o parte, §i acum statea la picioarele
patului urmarind cum mainile lui Tndemdnatice Tnveleau
cu blandete trupul sfdrtecat al lui Trey.
— Unde Tl duce|i?
— Acasa, raspunse Blue.
— Nu se poate! protesta ea Tn §oapta. Ranile vor
sangera pana va muri... O sd vin cu voi. Pot fi de ajutor.
— Nu, i-o reteza el.
Nu Tntreba pentru ce ea nu fusese In pat, cu Trey. De ce
Tn locul ei se afla Flo. Se multumea sa lucreze febril,
Tnfa§urdndu-I pe Trey Tn Tntregime, ignorand-o cu totul pe
femela moarta rasturnatd pe pat.
Nu-i pasa ce anume se Tntamplase Tn camera asta cu
femeile. §tia doar cd Trey era Tn pericol §i cd trebuia sd
fie luat cdt mai grabnic.
— Ne ducem acasa.
Blue rosti cuvintele foarte Tncet, Tn absarokee, cu gura
langa urechea lui Trey. Pentru nimeni altul n-ar fi fost
vizibila nici o reacfie, dar Blue privea atent, foarte de
aproape, §i deslufi sub pleoapele Tnchise ale lui Trey
umbra unor mi§cari.
Apoi II lua pe Trey in brafe ca pe un copil, fdcand apel
la Tntreaga lui forfd stimulata de adrenalind ca sd ridice
un barbat atat de mare cum era el.
La parter, Trey fu acoperit cu mantale din piele de bivol
§i, Tmpotriva rugamintilor Tnnebunite ?i patima?e ale lui
Lily, cei doi plecara cu el.
— Chemagi sania, insista ea.
61 ^
 S3LVER
Dar amandoi ftiau ca trecatoarea Sage|ii era cea dintai
care se bloca Tn cazul unei furtuni, fi sania n-ar trece
prin ea pand cand pista n-ar fi cur3{atd cu lopata.
— O sS-l aduc pe Doc McFadden, insista ea.
Dar nici unui din ei nu avea prea mare Tncredere Tn albi.
Urcati pe caii lor puternici, calarird spre nord, Blue
{inSndu-l pe Trey iar Fox croind drum prin zapada. Era
un efort imens, atat pentru oameni cat §i pentru animalele
care Tnaintau prin vantul vijelios, la o temperatura sub zero
grade fi prin munji de zapada.
De§i vantul era puternic, ramasera pe platou, evitand
cu prudenga viroagele fi defileele Tn care cantitafile mari
de zapada troienita ar fi putut sa Tngroape un om calare.
Nu-i acordau nici o atengie ciudatei fete de la localul
lui Lily, Tmbracata iarafi Tn vef mintele ei uzate, care se
lupta Tn spatele lor pe iapa ei, fiind prea concentrati
asupra propriului drum anevoios prin furtuna vijeiioasa.
Dar la casa ranch-ului, ea — mica, plina de zdpadd f i
vanata de frig — fu cea care dddu ordine sa fie cirat
Trey la etaj. Lasara bdltoace de zapada topita pe treptele
acoperite cu covoare turcefti fi de-a lungul coridorului
ce ducea spre dormitorul lui Trey.
Numele ei era Empress Jordan, Ti anun|d ea cu glas
bISnd pe locuitorii Tngrozi|i ai casei, defi nimeni n-o
Tntrebase, vazand 1a\a alba a lui Trey fi trupul Tnsangerat,
aproape mort.
Ultimul nume — Jordan — Ti pronunfd cu accent
franfuzesc. Ti ului spunandu-le ca Trey o cumpd-rase Tn
noaptea aceea la Helena, fi uforul ei accent galic f$cu
sa para fi mai incredibila declara|ia ei calmd.
Nu aveau timp s-o bage Tn seama — vla{a lui Trey se
scurgea odata cu sangeie lui. Dar peste cateva ore, cand
medicul ranch-ului renunfa, delicata fatd cu par auriu
ciufulit fi haine uzate iefi din umbra coridorului de la
etaj, f i cu glas plin de o tristeje de moarte, spuse;
— Cunosc nifte leacuri de la mama mea, fi s-ar putea
sa fiu Tn stare sa-l salvez.
^ 62
 Flaeara argintte
a dragostei
To|i ochii se agintira asupra fetel tulburate. Uimire,
neTncredere fi vagi urme de speran|a se zugravira cu
diverse in tensity pe chipuriie adunate m fa{a ei. Ea zari
fulgerator schimbul de priviri Tntre mama fi tata fi vazu
scurta Tnciinare aprobatoare din cap a lui Hazard.
Ce care vorbi prima fu Blaze.
— Este singurul nostru copil. Daca pogi face ceva...
Glasul i se franse, si lacrimile remcepura sS-i curga.
Se uit§ rugator la Hazard, care o tinea strans Tn brage.
Ochii lui se ridicara si Ti fintui pe ai lui Empress cu o
privire directa f i Tntunecata.
— Tot ce am T$i aparfine, Ti zise calm, daca Tl salvezi.
Acum ea se afla acolo, trudind cu disperare pentru
viaga lui Trey. Medicul nu se astepta ca acesta sa poata
depasi noaptea.

Capitolul 5
— Am nevoie de coburii mei de fa, spuse Empress
cu glas liniftit, drept raspuns la rugdmintea lui Hazard.
Imediat, un slujitor porni Tn graba pe coridor.
Toate celelalte lucrurf cerute de ea — apa fiarta,
bandaje curate, vase de porgeian Tn care sa-fi amestece
leacuriie; ciudata comanda a douasprezece oua batute
spuma cu smdntdna fi vanilie — aparura Tn camera lui
Trey Tn cateva minute. Sco|andu-f i haina f i cizmele ude,
ea spusese cat mai politicos cu putinfa multimii de rude,
prieteni f i servitori adunagi Tn Tncdpere:
— Prefer sa lucrez singura.
Pe toate chipuriie aparura expresii Tn care uimirea fi
Tngrijorarea se combinau Tn diferite proporgii, dar Hazard
fi Blaze, stand la capataiul patului fiului lor muribund,
nici nu-i discutara motivele. Respirafia lui Trey nu mai
era sesizabila. Doar privindu-i cu mare atengie pieptul se
putea destinge o foarte Ufoara mifcare, chiar fi aceasta
repetandu-se la intervale TnspaimSntator de lungi.
63 ^
 Hazard stranse mana lui Blaze. Cu fa|a uda de lacrimi,
ea Tfi ridica privirile spre el, f i lui Ti trebui fiecare farama
din forga de care dispunea pentru a-si stapani tremurul
glasului. fntotdeauna el fusese stanca ei; nu putea s-o
abandoneze acum, defi inima i se frangea:
— Acum va avea ea grija de Trey, spuse, strangandu-i
ufor mina.
— Spune-mi ca n-o sa moara, Jon!
Rugamintea ei era un strigat disperat, implorand o
linistire.
Hazard se uita la Tntaiul lor nascut, care reprezenta atat
de miilte amintiri legate de dragostea lor — copilul care
ar fijpUtut fi ucis de indienii lakota dar care scapase cu
v ia jlF copilul robust fi Tndr5zne{ care supravieguise
tuturor bolilor de temut ale copilariei. Singurul lor copil pe
care nu fusesera nevolfi sa-l Tnfaf oare Tn catifea alba fi
sa-l culce Tntr-un sicriu mic Tmpreuna cu papufile fi
jucariile lui preferate sau cu o pdtura moale fi calda.
Ochii lui Hazard se Tntoarsera spre Blaze, fi el Ti
raspunse Tn singurul mod care nu i-ar fi zdrobit moralul.
— Nu va muri, Ti zise, gandind ca daca s-ar fi
Tntamplat afa ceva, ar muri el Tnsufi.
Se Tntreba daca morfile tuturor copiilor lor la o varsta
frageda nu era cumva o pedeapsa pentru faptul ca aveau
prea muit. Viafa le fusese prea Tmbelfugata. lubirea lor
prea mare. Cinci copii frumofi, fi putere, fi pamdnturi, fi
avere. Pe urma, unui cate unui, copiii le fusesera luati.
Un fiu murise de difterie. Un altul, dupa doi ani, de aceeaf i
boalS sufocanta, defi o combatusera cu toate leacurile,
toate rugaciunile fi to|i medicii adusi de la Chicago.
Apoi, cinci ani mai tarziu, cand Chloe fi Eva murisera la
interval de eiteva ore dupa ce supravleguisera pneumo-
niei fi pareau sa fie Tn covalescenp, el se tern use pentru
sanatatea mentala a lui Blaze. Vreme de doua zile o |inuse
Tn bra|e, fiindu-i frica sa n-o piarda fi pe ea. Ingrozit de
lipsa de expresie din ochii ei. O liniftise fi o alintase,

64
 Flaeara argintte
1 b * -fe a dragostei rfW* * -*
nelasand-o sa afle ca cele doua fiice ale lor fusesera
Tngropate, deznadajduit de propria-i teama.
Trey era cel care, in cele din urmd, trecuse de toate
barierele. Fusese plecat la fcoala, si fusese rechemat
atunci cand murisera Chloe si Eva. CSnd intrase Tn
camera, Blaze Tsi ridicase privirile si lacrimile Tncepusera
sa-i firoiasca pe obraji. Ele fusesera primul semn de
emogie vazut de Hazard Tn dupa atatea zile.
„Am venit acasa, mama", spusese Trey, desfacandu-si
larg brafele.
Asadar, daca exista un echilibru Tn ordinea fireasca a
lucrurilor, daca un castig cerea o pierdere, el fi Blaze
platisera scump pentru averea lor. §i dacd Trey murea Tn
noaptea aceasta aspra d n cauza dusmanilor care-i doreau
sangele, el simfea o nevoie viscerald de rizbunare. Jake
Poltrain n-ar mai apuca sa vada zorii zilei urmatoare.
O conduse pe Blaze spre U fa , vrand sa fac§ tot ce
era posibil ca sa-fi salveze unicul copil.
— Vom fi afara, daca vei avea nevoie de ceva, spuse.
— Nu vreau sd plec! striga Blaze pe neafteptate,
razvratindu-se Tmpotriva unei supuneri stoice.
Rasucindu-se Tn loc, o privi pe Empress, Tndrep-
tandu-se apoi spre trupul nemifcat al lui Trey.
— Te pot ajuta, zise cu glas dintr-o data nesovaitor,
iar ochii Ti straiuceau de lacrimi dar exprimau hotarare.
Nu po{i face totul singura.
Empress cumpani o clipa problema. Frumoasa femeie
cu parul ca flaeara, Tmbracata dupa ultima moda, parea la
prima vedere tot atat de fragila ca un fluture. Safire mari
scanteiau pe gatul fi la urechile ei. Rochia ei de catifea
putea fi ufor recunoscuta ca fiind o creagie „Worth“ —
a Ibastra ca un nor de vara, somptuoasa ca a unei regine.
(tare avusesera musafiri, sau a§a se imbrdca ea in fiecare seara
pentru cina aici, in zona de frontiera? I se parea ca trecuse O
vesnicie de cand propria ei mama avusese o garderoba
provenind de la cea mai buna casa de mode din Paris.
Dar Empress ftia ca mama ei posedase o mare for|a
§ 8 ? 65
 SILVER
sub fa{ada aceea delicata, §i poate ca si cu femeia
aceasta era la fel.
— S-ar putea sa fie groaznic de vazut, o avertiza ea
cu prudenfi.
— Am privit cum mi-au murit patru copii, raspunse
Blaze cu calm. Nimic nu poate fi mai Tnspaimantator
decat asta. Spune-mi ce pot sa fac pentru a fi de ajutor,
zise, ridicandu-§i cu h o tirire barbia. Ce putem face, se
corecta apoi, fnaljandu-f i privirea spre Hazard.
Degetele lui Hazard se stransera mai tare pe mana
mica a sojiei sale, si adresdndu-i un zambet de scuze lui
Empress, spuse, cu glas aproape foptit:
— El este tot ce avem.
— Daca fac ceva pentru Trey explica Blaze, este ca
§i cum... Tntr-un fel...
Ochii i se urriplura de lacrimi, si Tncheie Tntr-un
murmur tremurat.
— Va sti ca suntem aici, si nu va muri.
Empress Tntelese. Leacul ar putea sa vindece prin
propriile sale virtufi, dar tot ce Tnvafase ea de la mama si
de la bunica ei, care cunofteau pe dinafara toate ierburile,
dovedea ca uneori traiau oameni care nu aveau nici cea
mai mica speranfa de supravie{uire, iar al|ii mureau, defi
n-ar fi fost de afteptat. §i diferenfa consta Tn voinja lor
de a trai, sau Tn contactul uman afectuos — indiferent cum
ai vrea s-o nume$ti — care se transmitea Tntre spiritele
omenesti.
— In cazul acesta, spuse Empress, mai Tntdi trebuie
sa-l facem sa se simta bine, sa alungam suferinfa Tn asa
fel ca trupul lui sa poata Tncepe sa se vindece. M i putefi
ajuta. Cerefi sa se aduca gheafa ca sa pastram rece
bautura alcoolica pe baz^i de oua. Cu asta Tl vom hrani
toata noaptea.
Empress dizolva pulberile unor plante medicinale
Tntr-o mica parte din mixtura de oua. Apoi se Tnlocuira pe
rand 1a migilosul procedeu de a picura Tntr-o palnie mica

66
 ^ a e a r a a rg in t te
* *^ adragoslei
fixata pe o tija de trestie goala, introdusi adanc Tn gura
lui Trey. Reflexul lui de Tnghitire avea grija de rest.
Dupa o ora, i se administrase o ceasca de mixtura pe
baza de oua.
Primul hop fusese trecut, dar Empress alunga, totufi,
speranja Tntr-un colt Tndepartat.
— Trebuie sa punem o cataplasma pe rani, explica
Empress, acum cS este sedat.
Medicul extrasese alicele — cel pu|in cate gasise — si
desi actiunea fusese terapeutica, Tl slibise pe pacient.
Trey pierduse foarte mult sange.
Empress lu i din desagii ei coada §oricelului uscatd
si adauga destula apa fiarta cat sa faca o pasta groasa.
Hazard le ajuta sa-l Tntoarca pe Trey Tn asa fel Tncat sa-i
poata fi tratate ranile de pe spate. Acestea erau o masa
de carne Tnsangerata, pe care Empress o acoperi cu grija
cu cataplasma, Tnfasurand-o apoi Tn bandaje.
— Acum putind coada §oricelului pentru ceai, zise ea.
Si Blaze o ajuta fierband o cantitate mica Tn apa cloco-
tita. Hazard, Blaze §i Empress facura din nou cu randul,
picurand cu lingurita ceai de coada soricelului prin
dispozitivul din tiji de trestie cu palnie. Ceaiul trebuia sd
fie turnat foarte lent, pentru ca Trey sa nu se Tnece sau
sa traga cumva din gre§eald lichidul Tn plimani.
Tngrijirile lor durara toata noaptea: ceai proaspat de
mace§e pentru a-i da putere; o fiertura de gluga calu-
garului1, Tn cantitati infime, masurate cu grijd pentru a
reduce riscul de a face febra; Tnca o portie de plante
sorrmifere Tn bautura rece cu oud.
— Nu ma Tntrebati cum acfioneaza — le zise Empress
la un moment dat — dar o data mama mea a salvat cu
mixtura ei de oua un om care era ros de cangrend.
Aceasta creazd fesuturile noi si le vindeca peceie vechi.

1 Gluga calugarului (bot.) = Aconitus napellus : planti

otravitoare, cu flori in forma de gluga (n.t.)
§ # 57 -
 Apoi, peste o jumdtate de ora, mea o doza de ceai de
coada soricelului, care Tncetinea circulafia sangelui, calma
nervii si servea ca anestezic. Dupa aceea, cataplasma de
pe spatele lui Trey fu Tnlocuita cu ulei extras dintr-o altd
planta — un antiseptic. Apoi o alta fiertura, destinata
sa dezimflameze si sa reduca riscul de infectare.
Si tot afa, fara o clipa de odihna.
(si adresau unui altuia scurte fraze de rutina, aproape
nevorbind, storfi de oboseala, dar legafi prin hotardrea
de a-i Tmpiedica pe Trey sa alunece Tn nefiinfa.
Hazard Ti vorbea deseori fiului sau Tntr-un murmur
slab, trecdnd din cand Tn cand la cate un cantec melodic
liniftitor, care de doua ori produse o u§oara miscare a
ochilor sub pleoapele Tnchise ale lui Trey.
Observasera cu tofii reacfia aceea aproape imper-
ceptibild, deoarece fiecare Tn felul sau Tl urmarea pe Trey
cu mare atentie. De ambele dafi Hazard Tsi ridica ochii
spre Blaze: >*■"
— Intotdeauna a fost cantecul lui preferat, spuse el
prima oara, cu un zambet trist.
Si cdnd se Tntampla din nou, foarte aproape de ivirea
zoriior, murmura:
— Spiritele vegheaza asupra lui. Simt asta.
La scurt timp dupa aceea, Hazard se retrase singur
Tntr-un coif Tntunecat al vastei Tncaperi, se aseza pe pardo-
seala, Tnchise ochii §i ramase nemiscat, ca m transa.
— Se roaga la spiritele lui, explica Blaze. Le vede si le
aude. Le vorbeste cu respect, si tot asa i se adreseaza fi
ele lui. „Mintea este cea care-1 conduce pe om spre putere“
— a§a spune el Tntotdeauna — „nu for|a trupeasci“.
Cdnd Hazard se Tnapoie la patul lui Trey, Tfi scoase
de dupd gat un lan{ subfire de aur de care era legat un
ciob mic de piatra bruta Tnfasurat Tntr-o sarma find de aur
fi Tl puse Tn jurul gatului lui Trey. Era cel mai important
feac mistlc din viafa iui, talismanul sau, care Tl ferise
Tntotdeauna de toate relele. Si acum, Tn clipa de grea
cumpdnd a fiului sau, i-i dddea acestula ca sd-l salveze.
 Flaeara argintte
a dragostei
— Ah-badt-dadt-deah (E\ este Tn mainile tale), fopti el
numele Tn absarokee, al celuia caruia i se adresa, „Cel
care a facut toate lucrurile“.
Empress fi Blaze erau aproape epuizate, fl la insis­
te n t lui Hazard se culcara pe paturi de campanie, langa
patul lui Trey. Hazard nu dormi, ci stStu Tntr-un fotoliu Tn
apropiere de Trey, urmarind ufoara respirafie neregulata
a fiului sdu. Le facuse deja spiritelor toate promisiunile
f i fagaduielile posibile, si acum astepta Tn tacere, dorind
din tot sufletuf ca fiul lui sa traiasca.
Cea dintai care se trezi fu Empress, dupa un somn
agitat si superficial, creierul ei enumerSnd Tn subconftient
leacuri si pofiuni, scotocindu-si memoria Tn cautarea a
orice care l-ar ajuta pe Trey sa supraviefuiasca. Trebuie
sd traiasca! I u i ii datorez viafa — gandea, Tnca vag amefita
de somn, desi amandoua picioarele Ti erau pe pardo-
seala, sim|ind moliciunea covorului. Avea sa-l raspla-
teasca salvandu-i viafa. In cele din urma ochii i se
concentrara asupra lampii electrice de deasupra oglinzii
de pe birou. lA m pi electrice! In nebunia din ultimele ore
nici nu Je remarcase. Nu se aftepta sa vada afa ceva in
preeria aceea izolata. Dar de ce nu? Ti reaminti partea logica
a creierului ei. Helena se mSndrea cu progresul ei
tehnologic: primele felinare ale ora§ului intrasera Tn funcfi-
une Tn ’82, iar minele utilizasera generatoare electrice
chiar de mai Tnainte. Cei din neamui Braddock-Black
aveau orice altceva, pentru ce n-ar fi avut electicitate, asa
ca Tsi alunga din minte lam pile, defi existenfa lor atit de
departe, Tn munfi, era uimitoare. Cu TncapafSnare,
singura preocupare a lui Empress era necesitatea ca
Trey sa traiasca, fi scopul acesta Tntrecea Tn importanfa
chiar f i miracolele mai pufin Tnsemnate ale tehnologiei.
Ochii argintii ai lui Trey continuau s-o obsedeze defi
nu mai zarise nici cea mai micS sclipire a Ior, afa cum erau
ascunfi Tn spatele pleoapelor Tnchise. Inca mai vedea
frumusefea luminoasa, umorul fi pasiunea Tnfocata care
stralucise Tn adSncurile lor. Multiple emofii complexe
 SILVER
Tnsuflefeau lupta ei concreta, dictata de Tndatorire, de a-i
salva viafa, dar si rafiuni inflexible legate de tandrefea
unui barbat, de curbura buzeior lui cand zambea, de sigu-
ranfa aroganta cu care spusese ca avea sa-i gaseasca Tn
ianuarie flori, Tn finutul acela muntos acoperit de zapadS.
Cdnd Empress se trezise, Hazard se dusese la ferestre-
le ce se deschideau spre est. Trasese la o parte draperia
Tntunecata. Prima lumina cenusie a zorilor contura peisajul
montan Tnzapezit, colorand bolta de sm oali a cerului cu
o bordura palida si franjurata.
— S-a facut dimineaja, zise calm.
Vocea lui o trezi pe Blaze si, ducandu-se Tn tacere
langa el, ea Tfi sprijini capul de umarul lui puternic.
Empress repeta Tn propria-i minte cuvintele rostite Tn
soapta, simfind un val de speranfa. Tofl trei, fiecare Tn
felul sau, vedeau Tn acea lumina o victorie.
Trey Braddock-Black nu murise Tn cursul nopfii.

De dimineafa, Blue fi Fox venira sa ajute, fi Empress,

Hazard fi Blaze plecarS pentru scurt timp sa se spele fi
sa se schimbe.
Empress fu condusa Tntr-un ddrmitor mai mare decat
toata cabana ei, Tn care lumina soarelui se revdrsa prin
ferestrele marl cu vedere spre munte. O lumina aurie
inunda — prin ferestrele cu vitralii — baia alaturata, unde
se bucura de luxul unei cazi Tndeajuns de mari Tncat sa se
poata Tntinde in ea. Dar felul Tn care era decorata
Tncaperea nu primi decat o privire fugara cat timp ea se
fmbaie f i se fmbraca Tn grab a.
Fusesera aduse afternuturile Tmpaturite pe pat; cea
de-a doua pereche de pantaloni ai ei uzafi fi camasa
atarnau Tntr-un garderob mare, al cSrui interior gol fusese
complectat cu un capot de matase. Cele trei vefminte
a rata u jalnic de neTnsemnate Tn dulapul din lemn de
mahon, mare c§t o pestera. O cercetare a numeroaselor
sertare ale biroului d id u la iveala lenjerie de corp de
schimb. In cateva minute fu Tmbricati, strecurandu-§i
picioarele in vechile si comodele ei cizme, acum uscate
si lustruite de striluceau ca soarele. Pirul ei proaspit
spalat ar fi avut nevoie de prea mult timp ca sa se usuce,
desi Tn §emineu ardea un foe plicut, a§a ca si-1 freca bine
cu prosopui si apoi T§i fixi pietele iungi si strafucitoare
cu doi piepteni din baga gasifi langa setul din toaleti. In
timp ce atingea cu degetele ornamentele poleite de pe
micufii piepteni, simfurile Ti fu ri brusc inundate de
nostalgia viefii ei de mai Tnainte. Pe urma, cu hotarare,
alunga acele imagini melancolice, amintindu-si de frafii
§i surorile ei rimasi acasa, avand nevoie de ea, si cu o
ridicare demonstrative a barbiei Tfi Tnfipse pieptenll Tn
par. F i r i a mai arunca vreo privire Tn oglindd, iesi cu
pasi mari din camerS.
Groaza si teama traite Tn lunga noapte cat Tl Tngrijise
pe Trey, o facuse sa piarda pentru moment din vedere
motivele pentru care se afla aici. El trebuia sa traiasca
nu numai pentru satisfacfia faptului de a-l fi salvat, ci si
pentru c£ cecul trebuia s i fie onorat, daca voia ca familia
ei sa supraviefuiasca. Tata I lui Trey spusese noaptea
trecuta: „Tot ce am f|i va'aparfine daca va trai el“. Empress
nu era lacoma. Cantitatea de aur prevazuta Tn cec avea
sa fie o risplata mai mult decat suficienti.
Acum trebuia s i aiba g riji ca Trey Braddock-Black s i
continue s i respire Tnci o zi. Si pe u rm i Tnci o noapte.
D aci infecfia putea fi evitati, da ci se putea scapa de
primejdia cangrenei, da ci reu^eau s i-i menfini tempera-
tura scizuti... Era posibii s i apari o mulfime de probleme.
Izbutise el sa treaci noaptea, dar batHia pentru viafa era
departe de a se fi terminat. Insd tnceputul e foarte promi\ator.

Spre seari Trey fu Tn stare s i soarbi dintr-o linguri;

la miezul nopfii deschise pentru prima oara ochii si rosti
cu glas abia auzit „Mama“, adresandu-i-se lui Blaze, care
statea Tn picioare langa el. Apoi privirea lui strabatu mica
71 ^
distanfa catre locul Tn care statea tatal sau — „Tata“. §i
colfurile buzelor i se ridicara Tntr-un zambet. Dupa aceea
ochii i se Tndreptara spre Empress, fi i se marira datorita
unui brusc reflex de uimire.
— Buna! murmura el. l-ai cunoscut pe parinfii mei.
Era mai mult o constatare decat o Tntrebare, si Tn
Tmprejurari obif nuite ar fi fost al dracului de stanjenit sa-i
gaseasca simultan, pe cea mai recenta iubita fi pe pSrinfii
sai Tn dormitorul sau. Dar memoria Ti reamintise rapid
realitatea fefei sfartecate a lui Flo, fi Tnfelese ca era
norocos ca mai putea sa-fi deschida ochii. La naiba cu
parinfii, iubitele f i dormltoarele. Ceea ce nu Tnsemna ca
Trey ar fi avut nevoie de o Tntalnire cu moartea ca sa
devina Tndraznef, Tnsa Tntotdeauna Tn trecut Tncercase
sa-fi fina escapadele amoroase Tn afara campului vizual
direct al parinfilor sai.
Empress se Tmbujora la fata.
— Fata asta minunata fi-a salvat viafa, Pi spuse mama
lui, radioasa.
— Cred, declara Hazard cu Tnsuflefire, ca o sticli de
Cliquot este ceea ce ne trebuie.
Si Tn curand camera fu plina de persoane care
ciocneau paharul Tn sanatatea lui Trey.
Empress fu cea care, dupa un interval de timp, le
porunci tuturor sa paraseasca Tncaperea, defi politicosul
ei „S’il vous plait11' Tndulci ordinul. Trey era Tnca departe de
a fi Tn afara oricarei primejdii, si ea nu voia ca petrecerea
de sarbatorire sd provoace o Tnrautafire a starii lui. Regi-
mul cu lichiorul proaspat de oua, leacurile f i cataplasmele
fu repetat Tn toati durata celei de a doua nopfi, fi spre
dimineafa Empress ftiu ca infecfia fusese depafita.
Ranile erau curate, fara sa apara vreo supurafie. Cand i-o
atinse, fruntea lui Trey era racoroasi, fi el Tfi bdu Tn mod
conftient mixtura de oua, cu toate c5, dup£ o lunga

1 S ’il vous plait (lb.fr. in original) = Daca suntefi

amabili/Daca vrefi (n.U
perioada de somn neagitat, el se trezi spre ziu5 fi
bombani ca ar dori mancare adevarata.
— In alta zi, raspunse Empress.
Dar pentru pranz ceru sa I se prepare o supa
concentrate §i o budinca.
In a trela zi, viafa obifnuita a tuturor revenise aproape
la normal. Hazard fi Blaze dadeau ajutor ori de c ite ori
avea nevoie Empress de ei, Blue fi Fox erau mereu la
indemina, si tofi slujitorii din ranch voiau sa se opreasca
si sa-i faca lui Trey o vizita.
Venisera si alfi vizitatori, adresandu-le cuvinte de
consolare, dar la dispozifiile date de Empress fusesera
finufi departe de camera lui.
— Peste cateva zile, decise ea, cand va fi mai Tn putere.
Empress continua sa doarma Tn patul de campanie,
pentru a fi aproape daca s-ar fi ivit vreo problems, dar Tn
general Trey dormea nemtrerupt toata noaptea.
In cea de a patra zi, Trey anunfa:
— Ma dau jos din pat.
Se simfea tot mai Tn forma dupa doua zile de mancare
zdravana: fripturi, cartofi, si placintele lui Bessie, care Ti
placeau atat de mult.
Cateva clipe Empress fovai, daca sa-i combata sau nu
decizia, dar se r&zgandi cand ochii lui Ti Tntalnira pe-ai ei.
Ochi plini de hotirare.
— Nu am urmat cu strictefe ordinele zile de-a randul?
in glas i se simfea o foarta ufoara nuanfa taioasa, chiar
daca zambetul Ti era placut. Afa ca ea Tl ajuta sa strabata
mica distanfa ce-l desparfea de fotoliul de langa fereastra
fi se abfinu sa-i zica „fi-am spus eu ca afa o sa fie“
cand el Tfi Tnclefta dinfii ca sa-fi refina icnetul de durere
Tn momentul Tn care se afeza.
— Efti o bomboana, murmura el peste cateva clipe,
cu fafa fara pic de culoare fi cu fruntea acoperita de mici
broboane de transpirafie.
Sprancenele lui Empress se Tnalfara TntrebStor.
— Pentru ca n-ai zis „fi-am spus eu“.
 S I L V E R
— Nu te cunosc de mult timp, raspunse ea, mulfu-
mita ca el Ti apreciase refinerea — dar suficient cat sa
ftiu ca e mai bine sa nu ma cert cu tine.
— Infeleapta femeie, zambi el.
Cu prudenfa, se instala mai comod Tn fotoiiu. Culoarea
Ti revenise Tn obraji si zambetul Ti era smecheresc.
Ii surase si ea.
— Imi place sa cred ca-i adevarat.
Dintr-o data, el parea teribil de viril, Tn camafa de
noapte avand o croiala severa. Mainile bronzate Tncleftate
pe brafele fotoliului erau puternice si mari. Facea impresia
ca, Tn scurtele clipe de cdnd Tfi parasise patul, se schim-
base, atat ca dimensiuni cat f i ca prezenfa.
Energia lui viguroasa, nelinistitoare, o facu pe Empress
sa se traga Tnapoi, sa se rezeme de pervazul ferestrei fi
sa se apuce de aceasta cu ambele maini pe la spate. Poate
ca e de vina surSsul lui, se gandi ea deodata — surasul lui
plin de cruzime fi totodata ademenitor. Oare trebuia sa
exersezi ca sa ajungi sa ai un farmec atat de devastator,
sau era doar o prelungire fireasca a viefii lui Tncantatoare
si perfecte? Peste masura de bogat, daca zvonurile erau
adevirate, fi Tnzestrat cu o frumusefe fizica ce te izbea de
la prima privire. Soiul acela de frumusefe care necesita o a
doua examinare atenta ca sd te asiguri ca ochii nu-fi jucau
feste. Si amandoua aceste insu§iri U izolau, cugeta ea. Dar nu §i
fafa de du§mani. Se pare ca orice paradis t§i are §arpele sau.
— §i talentata, continua el.
Tonul Ti era ambiguu, fi cateva clipe, ea, absorbita Tn
propriile-i ganduri, nu fu sigura ce anume voia el sa
spuna. Observa ca expresia din ochii lui, Tn care Tfi afinti
privirea, era grava.
— T|i datorez viafa, din cate mi se relateaza, adauga el.
Atunci Empress se lamuri imediat.
— Iar eu fi-o datorez pe-a mea, raspunse ea sincer.
— E vorba doar de bani, remarca el Tnalfand din umeri.
— O suma mai generoasa decdt era necesar, sublinie
ea cu calm.
74
 Flaeara argintte
> * '* * * * * a dragoste!
Brusc, ochii lui scanteiarS. Avea aversiune fa|S de
purtarile solemne §i scenele Tnduiosatoare.
— A r trebui — Tntreba zambind ironic — sa retrag o
parte din plata promisa?
Ei Ti plicu ranjetul chiar mai mult decat surisul, f i dupa
ce spectrul foametei fusese alungat de oferta generoasa
a lui Trey, iar acum, cand moartea fusese alungata, era
dornica de glume.
— Ai putea sa Tncerci! raspunse, zambind la randul ei
fm echerefte fi batand usor cu palma cecul pe care-1
pastra strans la piept, Tn buzunarul camafii sale.
— Tentant, murmura el, cu ochii pe rotunjimea sanului
ei plin care se ghicea sub buzunarul de pinz§ moale.
Sub privirea lui cercetatoare si prelungita ea se Tmbujo-
ra fi, cu Tntarziere, Tfi aduse aminte de contractul lor.
— Ce zi e astazi? o Tntreba el calm.
Empress stiu ca gandurile lui erau de aceeafi natura
cu ale ei. Se bilbai de doua ori pana sa Tngaime:
— Este a cincea zi.
Exprimarea nu era deloc cea fireasca. Ar fi trebuit sa
spuna pur fi simplu „marfi“, sau „25 ianuarie“, sau orice
altceva, decat stangacea referire la Tnfelegerea de trei
saptamani.
— Nici nu fi-ai capatat vesmintele.
Era o simpla constatare, fi totufi cuprindea Tntr-un
fel o aluzie la viitor.
— Nu am nevoie de ele. Zau afa, adauga ea, Tn timp
ce privirea lui trecea de la varfurile cizmelor ei proaspat
lustruite, peste pantalonii uzafi fi camafa decolorata,
pana la creftetul coamei ei nesupuse de p i r auriu.
— Cu siguran{3 are mama ceva.
— Nu. Imi place propria mea Tmbracaminte.
— Porji vreodata rochii?
— Uneori.
Nu-i spuse ca Tnca de acum un an Ti rimasese mica
ultima rochie fi nu avusese inima sa transforme vreuna
din cele ale mamei sale.
 SILVER
— Poate ca ar fi posibil doar sa Tmprumufi una...
Empress mcepu sa protesteze, fi el se grabi sa-fi
Tncheie fraza:
— ...pentru vizitatori. Mama zice ca bat Tntruna la Ufa,
fi cum i-ar sta fermecatoarei salvatoare Tmbracata ca
una dintre ajutoarele platite?
Buza inferioara a lui Empress tremura, fi ea Tfi feri
privirile, Tn afa fel ca el sa nu-i vada ochii umezifi. Oare
el Tfi Tnchlpuia ca ea voia fa arate ca o zdreanfa? Numai
ca Guy, Emilie, Genevieve fi Eduard aveau si ei nevoie
de haine noi, fi nu avusesera deloc bani.
— Ah, Doamne, m-am exprimat gresit, zise Trey,
cerandu-f i scuze.
Intinzand mana, apuca un colt a*cataramei centurii ei
fi o trase mai aproape de el.
Luandu-i mana Tntr-a lui, Ti mangaie degetele subtiri
cu degetul lui mare.
— Arafi minunat. Numai ca... of, la draeu’! ftli f [ tu cat
de provinciate pot fi unele femei. Mi-ai salvat viafa. Ifi sunt
recunoscator. Parinfii mei sunt fi ei extrem de recunos-
ca to ri, sublinie el U fo r. Ar trebui sa fii p re zen tata ca un
Tnger al Tndurarii.
Zambi pufin ironic f i adauga:
— Dumnezeu stie ca de ani de zile au tot spus oamenii
ca af avea nevoie de unui. Ce zici de propunerea ca mama
sS-fi Tmprumute cateva rochii ca sa... hm... pui stavila
valului de clevetiri?
Ochii ei se Intoarsera imediat spre el fi Ti susfinura
privirea cu o expresie Tn mod voit darza.
— Vei fi prezentata — declara Trey cu calm — drept
infirmiera care mi-a salvat viafa. Nimeni nu va Tndrazni
sa mai Tntrebe ceva.
— Cat de mult ftiu oamenii? Tntrebd ea precauta.
El nu raspunse imediat, cumpanind confinutul fi
nuanfa replicii pe care urma s3 i-o dea.
— Nu locuiefti prin Tmprejurimi, nu-i afa?
Ea scutura din cap Tn semn cd nu.
76 '
 — Mi-as fi adus aminte daca te-af fi vazut Tnainte, zise
Trey cu glas coborat, mai mult pentru el dec3t pentru ea.
Toata lumea cunoaste pe toata lumea, adauga apoi. Si Lily
se ocupa de... ek bine, de mulfi dintre prietenii si cunos-
tinfele tatalui meu, precum fi de-ale mele.
Dand drumul unui ufor oftat, continua:
— Cincizeci de mii reprezinta o suma peste valoarea
obisnuita pentru... genul de meserie pe care-1 practica
Chu. Vreau sa spun ca...
— ...aproape toata lumea din Helena stie despre noi
doi, Tncheie Empress fara menajamente, si Tsi trase mana
dintr-a lui.
— Nu stiu cu exactitate cat de mulfi. La ce dracu’ te
asteptai? Oricat de impertinenta ai fi, iubito, spuse el cu
un ufor zambet, trebuie sa recunosti ca asa ceva nu este o
afacere obisnuita.
Ea Tl ignora replica:
— Atunci pentru ce trebuie totufI sa m3 Tntalnesc cu
vreunul din tofi aceftia?
El nu spuse ca de fapt ea era chiar centrui atenfiei Tn
Tntamplarea cu Tmpuscarea lui, minimalizand propriul sau
rol si originea faptei. Nu spuse ca el nu intenfiona s-o lase
sa piece Tnainte sa se Tncheie cele trei saptamani. Nu
spuse ca se gandea serios sa n-o lase sd piece cfe/oc,
In schimb, spuse cu o blandefe dezinvolta:
— Nu ai auzit despre solufia cu zidul de piatra?
Probabil ca nu este un termen francez, murmura el,
ridicand nepasator din umeri. Este un mod de viafa pentru
cei din neamul Braddock-Black. Pur §i simplu te porfi ca
si cum nu s-ar fi Tntamplat nimic. Cum altfel Tfi Tnchipui
ca ar putea supraviefui cineva unei viefi de scandaluri?
Ea Tfi Tnalfa pufin sprancenele. Sa fi fost un ufor afront
sau o Tntrebare? Trey nu era sigur, dar opta pentru politefe.
— Afadar tu n-ai trait o viafa de scandaluri.
— BineTnfeles ca nu.
— Pana acum, zise ei, neputand sa reziste placerii de
a-i rdspunde cu un zdmbet rautScios.
 — §i poate ca nici nu voi avea! i-o mtoarse ea cu tupeu.
— Prea tarziu, a? Tndrazni eu sa spun, drdgufa mea.
Montana este totusi un teritoriu Tntins.
— Ce?!
— Presupun ca ar fi posibil sa-mi Tnapoiezi cecui,
remarca el cu non§alanfa, si am putea pretinde ca nu s-a
Tntamplat nimic, nefinand seama de gaurile din spatele
meu, ceea Ce ar fi greu de trecut cu vederea.
Iritarea ei izbucni brusc:
— Esti posesorul meu, dracu’ sa te ia!
Trey Tn|elese ca mersese prea departe cu tachinarea.
— Ai perfecta dreptate. O mie de scuze, zise,
cerandu-si repede iertare.
Nu-i pdsa de bani si — Dumnezeule mare! — putea sa-i
pese si mai pufin de scrupulele societafii sau de ce
gandea lumea. Pentru nu se stie ce motiv voia doar ca
ea sa ramand. A fa ca se grabi s-o linifteascS fi sa-i
alunge mania. §i Tnainte de a se Tnapoia Tn pat smulsese
de la Empress promisiunea ca avea sa se mai gandeasca
la propunerea de a proba una sau doua rochii. Primul
pas fusese facut.
Trey era politefea personificata, magulitor, generos,
amabtl. Se pricepea foarte bine sa se faca Tndragit de
femei. Prea al dracului de bine, cum remarcasera diversi
tafi nemultumifi din vecinatate, din cate se ftia. In d u p l-
amiaza aceea manca deosebit de bine f i Tfi lua toate
doctoriile fara sa se pldngd pentru a nu-si supara
infirmiera. De asemenea avea nevoie de toata tdria lui
pentru pasul numarul doi.
Trebuie sa fie un semn al sdnatdfii recapatate, .decise el.
Singurul lucru la care se gandea era s-o primeasca din
nou pe Empress Tn patul lui.
 Capitolul 6
Cdnd Blue fi Fox venira Tn viziti ceva mai tarziu,
Empress se folosi de prilej ca sd coboare la parter si sa
stea de vo rb i cu Hazard.
Acum ca Trey mergea spre vindecare, ar fi vrut s i
discute cu el problema banilor.
In absenfa ei, Trey Ti Tntreba pentru prima oara pe verii
sai despre Jake Poltrain.
Blue Ti spuse ca Hazard ceruse sa se cerceteze
Tntimplarea cu Tm pufcitura, Ti ceruse ferifului sa
ancheteze si, Tn plus, Tntreprindea el Tnsufi cercetiri
particulare.
— Cat de sigur e c i a fost Poltrain? Tntrebi Trey.
— Mai probabil a fost unui dintre oamenii lui, zise Fox.
— Ce-i cu Flo?
— A fost Tnmormantati ieri.
— Vreau s i fac ceva pentru ea. Are rude? Pune|i-o pe
Lily s i va d i cum stau lucrurile.
Cateva clipe mai tarziu Tnchise ochii f i re vizu san-
geroasa priveliste.
— Daci Tn clipa aceea corpul meu ar fi fost acolo unde
era al ei, zise Tncercind s i alunge cumplita imagine, n-as fi
astizi aici.
— Asta-i soarta, declara Blue.
— Spiritele vegheazi asupra mea.
— Intotdeauna au vegheat, zise Fox.
Tofi stiau c i Hazard §i Trey aveau talismane puternice.
— Slavi Domnului c i a fost o p u fc i de vanitoare cu
alice §i nu una cu gloanfe. In curin d voi c ilir i iar.
— Femeia rim in e ? Tntrebi Blue.
Asta Ti interesa foarte mult pe tofi.
Trey Ti d id u virului s iu un rispuns birbitesc:
— Doar am plitit pentru ea, nu-i afa?

^ 79
 Empress statea fafa Tn fa$a cu Hazard, de cealalta
parte a suprafefei lustruite a biroului acestuia. Biblioteca
era mica si confortabili, un foe ardea Tn femineul de
piatra, rafturile ce se Tnalfau de la podea pana la plafon
aveau usi de sticla, adapostind volumele elegant
legate Tn matase, §i Tncaperea avea mirosul bine-
cunoscut de piele veche, asa cum Tl avusese fi biblioteca
tatalui ei.
Cine si-ar fi Tnchipuit Tn urma cu cinci ani ca ea, fiica a
contelui Jean-Louis Charles Maximilian Jordan, avea sa
discute problema contractului ei Tn Tndepartafii munfi
din Montana?
Rareori Tnsa Tfi Tngaduia luxul autocompatimirij.
Asta nu era ceva folositor, care sa slujeasca vreunui scop
util, cum ar fi sa puna mancare pe masa sau haine pe
trupurile copiilor, afa ca Empress dadu la o parte mica
tresarjre dureroasa.
— Tfi dai seama cat de Tndatorafi Tfi suntem, domni-
soara Jordan, zise Hazard. Profund Tndatorafi, adauga el
cu glas foarte scazut, rezemandu-se de spatarui elegantului
fotoliu f i privind-o pe sub sprancenele lui negre. De la
bun Tnceput vreau sa ftii acest lucru, fi sa ftii ca nu-mi
retrag nici un cuvant din cele ce am spus Tn noaptea Tn
care Trey a fost adus acasa.
Era amabil, Tncercand sa faca lucrurile mai ufoare
pentru ea, conftient de Tmprejurarile neobisnuite legate de
relafia ei cu fiul sau. Tacu, dandu-i prilejul sa vorbeasca.
Em press analiza rapid Tn minte diversele posibilitafi de
a-fi prezenta problema. Cum sa-i ceri tatalui barbatului
care te-a cumparat Tntr-un bordel sa-fi dea treizeci fi
fapte de mii cinci sute de dolari Tn aur?
— Te pot ajuta Tn vreun fel? o Tndemna Hazard.
Il strabatu o teama brusca.
— Se simte cumva Trey mai rau? Tntreba repede,
aplecandu-se Tngrijorat Tnainte.
 Flaeara argintte C
a dragosfei
— Se simte foarte bine, se grabi Empress sa-l asigure.
Remarcabil de bine, finand seama cat de pu|in timp este...
cand ne gandim la tot ce s-a Tntamplat, se balbai ea.
Si apoi, tragand aer adanc Tn piept, Tsi lua inima Tn dinfi:
— Motivul pentru care doream sa discut cu dumnea-
voastra, domnule Black este... ei bine... Tn legatura cu ...
— Banii? Ti veni Hazard Tn ajutor, facandu-i-se mila de
tanara vidit nervoasa.
— Ei, da, adica... totul este Tngrozitor de neconform
cu convenienfele...
— Am auzit despre Tnfelegerea ta de la stabilimentul
lui Lily, interveni Hazard, Tncercand sa faca lucrurile ceva
mai usoare pentru femeia extrem de jenata care statea
Tn fafa lui, Tmbracata Tn vesminte pe care el nu i-ar fi
cerut nici celui mai de pe urma grajdar al lui sa le poarte.
Si eu... aa... l-am mai ajutat pe fiul meu sa iasa din astfel
de Tncurcaturi...
Era gata sa spuna de nenumarate ori, aar Tn schimb
se hotarT sa foloseasca termenul uneori.
— Vrefi sa spunefi ca el a mai cumparat si Tnainte de
asta o femeie?! exclama Empress.
Hazard, zambi, fi ea vazu de unde moftenise Trey
surasul devastator.
— Nu, spuse el cu blandefe, dumneata efti prima.
— Nu vreau sa credefi ca eu obifnuiesc sa fac iucruri
de felul acesta...
— Domnifoara Jordan, o Tntrerupse Hazard, blajin,
da-mi voie sa te asigur ca nimeni nu te judeca Tn nici un
fel. Nu ftiu de cata vreme te afli Tn Montana, dar bunele
maniere sociale de aici Tfi cer doar sa-fi declari numele de
botez. Nu trebuie sa oferi nici o alta lamurire suplimentara.
La vest de Red River nu se pun Tntrebari1".
Era un om minunat de Tnfelegitor, avand ceva din
bunatatea pe care o vazuse ea la Trey. Empress Tl privi
drept Tn ochi fi, cand vorbi, glasul Ti fu doar pufin nervos.
— Nici n-af fi fost nevoita sa va Tntreb Tn legatura cu
banii, dar am anumite responsabilitafi... acolo de unde vin,
? si
si... ei bine, nu ftiu cu precizie cat de repede se va Tnsa-
natofi Trey, si doar pentru cazul in care asta ar dura mai
mult decat... durata de timp Tn care mi-am Tngdduit sa fiu
piecata, as prefera sa capat banii acum, Tncheie ea Tn
graba.
Fara nici o ezitare, fara Tntrebari, doar cu cea mai
blajina expresie cu putinfa, Hazard Tntreba calm:
— Ce suma dorefti?
— Numai atat cat Tmi datoreaza Trey, domnule, se
grabi Empress sa raspunda, scofand cecul din buzunarul
camasii. Este extrem de generos, fi daca Tmprejurarile
mi-ar Tngadui, nu m-as astepta, domnule, sd onorafi o
suma nici pe departe atat de mare, dar...
I se termini curajul si, dintr-o data, se simfi Tngrozito
de singura Tn aceasta casa straina, incomodandu-l pe
acest barbat fi cerandu-i o uimitoare suma de bani.
Lacrimile Tncepura sa i se adune Tn gat, fi Tncleftandu-fi
mainile Tmpreunate pana cand durerea Ti abatu gandurile,
reuf i sa evite sa se puna Tntr-o situate penibila plangand
Tn fafa acestui barbat puternic fi cu o imensa influenfa,
care stapanea mare parte din Montana.
Aruncand o privire peticului de hartie, Hazard Tfi spuse
ca preful era mare pentru a plati timpul acestei fete
dragufe, dar mic pentru a plati viafa fiului sau.
— Ti-am oferit mai mult, domnifoara Jordan.
§i Ti aftepta raspunsul.
Fiind om de cuvant, era fi curios sa cunoasca motivele
domnifoarei Jordan.
— Atata va fi mai mult decat suficient, domnule Black,
raspunse ea cu un oftat ufor sesizabil. §i de Tndata ce
Trey se va simfi mai bine — continua ea cu o sarguinfa
care Ti aminti lui Hazard de un copil mic ce-si aducea
aminte de sfaturile referitoare la buna cuviinfd — o sa
dispar din viafa dumneavoastrd.
— Prostii! replica Hazard cu sinceritate. Atat sofia
mea cat fi eu prelungim ospitalitatea cdminului nostru
atdt cdt vei dori.
^ 82
 Vreme de cateva clipe Tsi cobori privirea asupra
propriilor sale maini, Tmpreunate pe tablia lustruita a
biroului, fi cand fi-i ridica din nou, ochii Tl straluceau de
lacrimi neascunse.
— T|i ramanem vesnic Tndatorafi, spuse stapanindu-f i
glasul. Daca exista ceva ce am putea face vreodata pentru
dumneata, domnisoara Jordan, nu trebuie decdt sa ceri.
Pentru noi, viafa lui Trey este neprefuita.
Hazard Tsi limpezi glasul fi continua:
— Voi pune imediat sa se Tmpacheteze pentru dum­
neata aurul si sd-fi fie adus Tn camera. Desagii de sa
sunt potrivifi pentru asta?
— Da, va mulfumesc.
Si se gandi la gheteie noi pe care avea sa le duca acasa
pentru fiecare, si la alimente. Vor fi Tndeajuns chiar fi ca
sa le dea cadouri de Craciun copiilor — pentru Craciunul
trecut, sarbatorit atat de saracacios Tncat ei i se stransese
inima. Tofi fusesera foarte curajosi si Tnfelegatori, ceea
ce o facuse sa plangi. Gandul la noua ei avere o Tndemna
sa-i zambeasca barbatului impunator care era la fel de
bun ca fi fiul sau.
— Va mulfumesc foarte mult, adauga ea.

Problema ridicata de numerofii vizitatori carora Ii se

refuza zilnic Tngaduinfa de a-i vizita pe Trey fu dezbatuta
mai Tntai Tntre Hazard f i Blaze.
Apoi fu discutata cu Trey: daca se simfea Tn stare sa
primeasci musafirii. insa Tn cele din urma hotararea fu
lasata Tn seama lui Empress, care raspundea de pacient
si de camera bolnavuiui.
Ea asculta Tn timp ce Blaze Ti enumera pe tofi cei care
venisera s i-i viziteze. II urmarea pe Trey, ale carui reacfii
variau de la un interes cu ochi stralucitori atunci cand
era menfionat vreunul dintre prietenii lui, pana la
inconfundabiie maraituri atunci cand fu anunfata o lunga
Tnfiruire de doamne din Helena.
83
 — N-am putea fi selectivi in privinfa asta? Tntreba el
cu voio§ie. Chiar $i cand e§ti sanatos, unii dintre oamenii
aceftia Ji-ar spulbera buna dispozifie si dorinfa de a trai.
Desigur, ca bolnav, eu am dreptul la prerogative speciale.
— Ca de exemplu? Tntreba Blaze.
— De pilda, toate tinerele acelea care mi-au trimis
batiste brodate. Fie-va mila!
— Nu stiu, dragul meu, replica Blaze uitandu-se spre
Hazard ca pentru a-i cere sprijinul. Parerea mea este ca
ori Ti Iasi pe tofi sa vina, chiar daca Tn vizite foarte scurte,
ori nu primefti pe nimeni.
— Pentru ce am impresia ca din discufia asta voi ie?i
Tnfrant, gem uTrey?
— Vizitatorii nu trebuie sa stea mult, si drumul pana
aici este realmente put in cam lung ca sa fie facut zilnic
fara nici un folos.
— Starea lui Trey Ti permite sa reziste la aproximativ
o ora de vizite pe zi? o Tntreba Hazard pe Empress.
— Daca nu va dura prea mult, sunt sigura ca sanatatea
lui n-ar avea de suferit. Totusi, un timp limitat, avertiza ea.
— Foarte limitat, insista Trey. Scutifi-ma de Arabella
McGinnis fi de Fanny Dixon si, fie-va mila, fara mamele lor!
— Nu fi grosolan, Trey. Tatal tau si cu mine avem de-a
face cu aceste persoane, Ti reaminti Blaze.
Hazard ranji.
— O sa rise o altercafie cu Miriam Dixon. Poate ca ea
e greu de suportat pentru oricine, draga mea, Ti spuse
sofiei sale. Chiar si cand te simfi bine, este o nenorocire
sa fii obligat sa-i asculfi citatele religioase.
— Asta pentru ca fine la tine, draga, §i crede ca merifi
sa fii salvat. Tntotdeauna sunt cu ochii pe tine cdnd te
Tncolfeste ea, de teama sa nu te fure, replied Blaze cu un
zambet malifios.
Ochii lui Hazard se deschisera mari de mirare.
— Doamne Sfinte, doar nu vorbefti serios!
Nu cd n-ar fi stiut cd atragea atenfia femeilor, dar
Miriam Dixon? De fapt el niciodatd n-o considerase ca pe o
 Flaeara argintte r ^
V <** • ' * £ a dragostei > *f *
femeie. Semana mai mult cu o masinarie cu arc §i cheie
care dispunea de cate o maxima rasuflata, adecvata
pentru fiecare prilej.
— Asadar stii cum stau lucrurile, tata, spuse Trey, si
Fanny nu-i cu nimic mai buna, de§i Tn privinfa Tnfafisarii
i-o ia Tnainte mamei sale, Tncheie el cu un larg zambet
rautacios.
— Tata I tau cunoaste foarte bine toate astea si le-a
§tiut chiar cu mult Tnainte de a te fi nascut tu, dragul meu,
interveni Blaze cu calm, dar pentru a face situafia mai
usoara pentru toata lumea, vom avea grija ca persoanele
nesuferite sa nu-?i prelungeasca prea mult vizita. Avand
Tn vedere starea sanatafii tale, cred ca voi reu§i sa
gasesc ni§te motive echitabile. Ce parere ai?
— Fagaduie§ti? Tntreba Trey cu precaufie.
— Imi dau cuvantul, Tl asigura Blaze Tn gluma.
— In acest caz... trimite-i sus. Nimeni nu se pricepe
mai bine decat mama sa manevreze relafiile sociale, Ti
explica Trey lui Empress. Este o maestri a controlului
asupra maselor.
— Este o consecinfa a faptului de a fi fost nevoita sa-l
domin vreme de atafia ani pe nestrunitul tau tata, riposta
Blaze, Tnalfandu-si §trengareste sprincenele. Dupa asta,
orice pe lume este usor.
— Simt ca este de datoria mea, replica Hazard, sa am
grija ca viafa ta sa nu duca Iipsa de evenimente.
— Ce amabil, murmura Blaze, schimband cu Hazard
priviri pline de tandrefe.
— Dar va rog sa finefi minte, Ti avertiza Trey, ca Miriam
Dixon nu are voie sa vina aici decat Tnsofita de Tntreaga
mea familie, care sa ma salveze de predicile ei.
— De acord, zise Blaze, la sa vedem, ora zece e bine?
— E foarte bine, confirma Empress.

85
 Capitolul 7
Intinzindu-fi cu o precizie Tncordati unt pe felia de
paine p rijiti, Duncan Stewart Ti vorbea ficei sale pe un
ton tiios:
— D aci insifti s i te vezi cu... birbafi care nu meriti
s i fie luafi Tn considerare pentru cisitorie, Tfi sugerez s i
g isefti pe cineva cu destui bani ca s i te Tntrefini, daci
trebuie neapirat s i se ajungi la asta.
— Dar, titicule, tu ai Tndeajuns de mulfi bani pentru
tine cat si pentru mine, replici Valerie Stewart f i r i pic de
remufcare, punandu-si Tn ceasca de ceai o lingurifi plini
de za h ir si ridicandu-fi cu nonfalanfi genele dese fi
negre pentru a se uita nepisitoare la tatil ei.
— Exact ca maici-ta! exclami el exasperat, mufcand
din tartini. Nu Tnfelegi absolut nimic Tn legatura cu banii.
— De fapt... sunt exact ca tine, titicule. Biata mama
credea c i banii sunt trimifi prin posti dupa nu se ftie ce
grafic regulat. Eu ftiu cum faci tu bani. Intrebarea este
d a c i motivul c i efti Tn dimineafa asta Tn toane atat de
proaste, este c i vreuna din afacerile tale cu reprezentanfii
indienilor a mers anapoda?
Si drigalafa tanara, cu bucle negre aranjate cu
pricepere pe creftetul capului ei de o forma perfecti, Tfi
scru ti tatil cu ochi de un albastru limpede — ochi de
animal de pradi, reci ca gheafa.
Cand el didea atata atenfie felului Tn care Tfi ungea
painea cu unt, era sigur enervat. Apoi ea zambi fi, pe ton
Tmpiciuitor, Tl Tndemni:
— Spune-mi. E vorba de cineva cu care s-ar putea
discuta Tn mod plicut... pentru a-l convinge de ceva?
— Nu, fir-ar sa fie! bombini tatil ei. A f vrea eu s i fie
atat de Ufor. Se zvonefte c i s-ar mai face o ancheta la
Washington. Dracu’ s-o ia de treabi: mor cafiva indieni
f i ai zice c i-i vorba de bunica preferati a tuturor!
86
 — Nu pune atata la inima lucrurile astea, titicule. St
foarte bine ca toata zarva se va domoli c it ai zice peste.
Cateva titluri Tn ziare le dau Tntotdeauna apa la moara
oamenilor de bine, dar niciodata pentru mult timp. Pana
cand va trece ancheta prin toate nivelurile birocratice,
nimanui n-o sa-i mai pese.
Chiar si Tnainte de moartea mamei sale, Valerie intrase
deja Tn rolul de confidents a tatalui ei. Priscilla Stewart
nu-l Tnfelesese niciodata pe repezitul §i nestatornicul ei
sof. Dar el era unui dintre cei mai tineri colonei avansafi
vreodata Tn razboiul civil §i o fac use sa-§i piardi capul
dupa el cand se Tnapoiase Tn Ohio, Tn permisie. ,.Uniforma
era cea care o cucerise", Tsi amintea ea mereu cu tandrefe.
Tata I ei, judecatorul Windham, nu fusese niciodata de
acord cu casatoria, dar continuase sa-i trimita bani unicei
sale fiice pana la moartea acesteia, survenita Tn urma cu
trei ani. Laudanumul pe care-1 lua mama ei pentru nervii
sai delicafi sfarsise prin a o termina, dupa douazeci de ani.
Duncan Stewart nu era risipitor cu banif sofiei sale, si
la drept vorbind stransese o mica avere cu tranzacfille din
afacerlle lui. Problema era ca Tntotdeauna el voia mai mult.
Uneori lua parte la partide de pocher, dar nu se simfea
bine complectand cate un cec de ?ase cifre Tn fiecare
seara a saptamanii, si daca nu erai Tn stare sa faci asta,
nu erai invitat Tn cercurile Tnchise.
Orasul Helena din Montana avea mai mulfi milionari
pe cap de locuitor decat oricare alt ora§ din lume. In
marunta capitala locuiau cincizeci de milionari, §i unii
dintre acestia Tncasau un milion pe luna doar de la una
din minele lor. Sute de emigranfi englezi, fii mai mici ai
unor familii bUne, cazufi Tn cine stie ce soi de dizgrafie,
se stabilisera §i ei Tn Helena pina Tn momentul Tn care
avea sa se domoleasca scandalul §i rudele lor Ti vor
rechema acasa. Societatea avea mult sange albastru §i era
foarte cheltuitoare. Fiind totodata si foarte schimbatoare.
O gazda din lumea buna remarcase ca ea era Tntot­
deauna prudent de politicoasa cu servitorii, deoarece
 3L s i l v e r
niciodata nu stiai daca peste o saptamana vreunui din ei
nu avea sa devina membru al Tnaltei societafi. Se mai
puteau mea face averi peste noapte Tn domeniul
mineritului. Ca §i Tn cel al cherestelei, al construcfiei de
cai ferate, al dezvoltarii terenurilor cultivable. Tn Tntreaga
lume era vremea filosofiei magnatului jefuitor. Era timpul
unor Tnselatorii pe fafa, Tndraznefe.
Duncan Stewart si fiica lui, Valerie, urmau tendinfa
generala, Tnfelegandu-se bine Tntre ei §i fiind extrem de
convinfi, apreciind logic situafia, ca singurul lucru care
conta era caftigul lor personal.
— Iar Tn ceea ce prive§te un sof, mi-am §I ales unui.
Tatal ei Tsi Tntrerupse bombanitul §i T?i ridica privirile,
mirat. Punandu-f i la o parte furculifa, Tntreba curios:
— Cineva pe care-1 cunosc... sau pe care m-ar interesa
sa-l cunosc? Tntreba, §tiind ca fiica lui avea predilecfie
pentru legaturiie tree at oare cu barbafi nepotrivifi.
— Trey, raspunse ea cu un glas dulce. Tl consideri o
partida destul de buna pentru tine?
— Nu, replica Duncan ritos. Sansele sunt infime, ca
sa nu spun inexistente. La club se fac pariuri ca baiatul
asta n-o sa se Tnsoare niciodata. E un tanar armasar
care T§i distribuie gratuit iscusinfa deosebita, dar numele
nu §i-l Tmparte cu nimeni.
— Am de gand sa-l Tmparta cu mine.
Duncan Stewart T§i zise Tn sinea lui — nu pentru prima
data — ca fiica lui era al dracului de Tndrazneafa.
— Cum? Tntreba, extrem de curios.
— Se va Tnsura cu mine cand Ti voi spune ca-i port
copilul. Iar daca nu, se va Tnsura cu mine cand o sa-i
spui tu asta.
— Ba nu. Nici chiar pu§ca de vanatoare a lui Carl
Morse n-a reusit sa-l clinteasca. Sau cea a lui Blair
Williard. Cei din neamul Braddock-Black nu dau Tnapdi
cand sunt Tmpinsi. Se proptesc pe picioare §i Tsi iau
propriile pusti. i-au despagubit pe Carl Morse §i pe Blair
Williard, §i Dumnezeu mai ftie pe cine. Barfele sporesc
 Flaeara
a dra&,___
de cand zvipiiatul a la de tanir s-a Tutors definitiv de la
studii. Unii spun ca §i-a pus Tn minte s i stabileasci
recorduri. Asa ca ginde§te-te la o momeala mai buna
decat asta, draga mea, daca vrei o verigheti de la Trey.
— Poate ca se va cisito ri cu mine cand tu Ti vei spune
tatalui sau ca Vultur-cenusiu si Vanitor-de-Bivoli urmeazi
sa fie spanzurafi pentru ca m-au violat.
Duncan eziti, dar peste cateva clipe scuturi din cap.
— Pretextul nu-i destul de bun. Nu Tn cazul lui Hazard.
Chiar porfi copilul lui Trey? o Tntreba, cand realizi Tn
sfar§it despre ce era vorba.
— Nu pe-al lui.
— Doamne! Dar al cui!
— Nu sunt sigura.
— Cum pofi sa fii atat de nepisitoare!?
— Pentru ca intenfionez sa ma mirit cu Trey, replica ea,
foarte sigura de sine. Cu ajutorul tiu , desigur.
— S-ar putea s i fie nevoie de al dracului mai mult
decat de simplul meu ajutor, mormii tatil ei. Hazard Black
nu se targuiefte ca s i iasi Tn pierdere.
— Titicule, n-o s i fie Tn pierdere, riposti ea cu un
zim bet mulfumit, siguri pe rafionamentele ei. Va ci§tiga
o n o ri iubitoare, va salva din laful c iliu lu i giturile a doi
dintre nepofii lui, si pe deasupra va fi un bunic m indru
de nepotul lui dolofan.
— In aceasti sceni ideali imaginati de tine, s-ar putea
s i fi uitat un aminunt. Ce se-ntampli da ci Trey nu
supraviefuieste d u p i rinile lui? zise Duncan, vrand s i
poati elimina toate piedicile.
— Rapoartele sunt mulfumitoare, titicule. E Tn conva-
lescenfi. Si z iu asa, nu-mi spune c i nu fi-ar plicea s i te
Tnrudesti cu averea aceea. Oricat de mult Tfi displace
gandul c i un indian ca Hazard Black posedi milioane, ai
fi un prost daca ai ignora acest aspect. Cat prive§te
puterea politici... se spune c i Hazard cunoa§te jumitate
din congresmenii de la Washington. Putem s-o facem,
titicule, nu fi atit de negativist!
as
 SILVER
Cand Duncan se gandi mai bine, constata ca planul
lui Valerie avea parfile lui bune. Si ea nu se Tn§ela Tn
privinfa grijii manifestate de Hazard faja de membrii
tribului sau. De-a lungul anilor, fusese avocatul lor Tn
numeroase neTnfelegeri, deseori platindu-le despagubirile
datorate daca era cazul. In plus, Duncan avea prieteni cu
influenza Tn doua dintre judecatoriile locale. Daca acestia
puteau obfine o condamnare Tmpotriva celor doi indieniIV,
sau daca reu§eau macar sa transfere procesul la
tribunalul judecatorului Clancy — pe tofi dracii! — treaba
era posibila. Cu un foarte vag suras Tntreba:
— Cand Tncepe toata afacerea asta?
— Nu-i nici o graba, taticule. Sa-i mai dam lui Trey o
saptamana, doua, ca sa se refaca. Oricum, sesiunea
legislative Tncepe peste sapte zile. Poate ca atunci c£nd
Hazard va reveni Tn tobby, vei avea un prilej sa stai de
vorba cu el. Nu va strica nici sa-l abordam pe Livingstone,
de la The Mountain Daily. §tii ce atitudine are fafd de
indieni. De ce sa nu-i fac o vizita?
— §i cand voi lua pranzul cu judecatorul Clancy, pot
ataca subiectul cu el. De cand Hazard a avut grija ca fiul
lui Clancy sa fie eliberat din postul sau de reprezentant
al indienilor, Joe Clancy a fost setos de sange, mai ales
de cei al lui Hazard Black.
§i Duncan Tncepu sa rasuceasca lanful ceasului sau,
a§a cum facea cand punea la cale un nou plan.
— Fii discret, tata, Ti atrase atenfia Valerie. Nu vrem sa
ajunga la urechile lui Hazard vreun avertisment.
Degetele tatalui ei se lini§tira §i, izbit brusc de enorma
dificultate a sarcinii, lasa sa-i scape un oftat.
— Cu sau fara avertisment, e posibil ca ideea asta a
ta sa nu reu§easca.
— Nu fi atat de pesimist, Tl m u stri bland Valerie,
planuirea intrigilor fiind pentru ea o a doua natura. Cand
vom starni ideile preconcepute ale lui Livingstone §i ne
vom asigura ca judecatorul Clancy s i aiba un prilej ca

s 90
 Flaeara argintte
adragostei "
sa-l umileasci pe Hazard Black, vom avea toate sansele
de a reusi.
— §i daca te inseli? bom bani Duncan. Ce ai de gand
sa faci cu copilul?
— Ma voi cisatori cu altcineva... poate, raspunse ea,
coborandu-si usor genele negre. Mai probabil, ?mi voi lua o
vacanfa prelungiti Tn Europa. In provinciile franceze...
sau engleze, un copil poate fi dat cuiva Tn Tngrijire pentru
o suma nemsemnata de bani. Mai vrei cafea, titicule?

Capitolul 8
In dimineafa aceea Empress dormi peste ora obisnuita,
si Tn cele din urma se trezi la zgomotul slab de conversafie
din dormitorul lui Trey. Acum, c in d criza trecuse, ea
dormea Tn camera de toaleti, fiind destul de aproape de
camera lui daci ar fi fost nevoie, dar simfindu-se mai bine
pe canapeaua moale decat pe patul de campanie.
Inciperea era m ici, fi Tnzestrati cu oglinzi fi cu o zo ni
Tngusta si alungiti, aseminatoare cu un coridor, Tntre
dormitorul lui si sala de bale moderna, binecuvantata cu
luxul apei curente, caldi si rece. Era un contrast izbitor
fafa de cim inul ei din munti. Uriasul generator cu gaze
care punea Tn functiune uzina electrici destinati alimen-
tirii ranch-ului putea fi auzit Tn linistea matinali, zum ziind
undeva departe, pe coasta muntoasi.
Cu o strangere de inima, Tfi aminti c i asta era ziua Tn
care vizitatorilor Ii se va Tngidui s i urce la etaj. Oare va
fi posibil s i r i m i n i pur fi simpiu Tn Tnciperea aceasta
confortabili, nevazuti de nimeni, departe de ochii curiofi?
Poate maine, decise ea cu laf itate, Tngropandu-se mai adinc
sub pituri. Dar du pi cateva minute se convinse c i nu mai
reufea s i adoarmi, si uitandu-se la ceas v izu c i era abia
noui. Prea devreme pentru ca glasuriie de dupa u f i s i
apartini unor vizitatori. Probabil c i Trey se afla Tmpreuni
cu rudele sale. In acest caz ea putea s i se Tmbrace, s i se
si # 5 ?
 SILVER
ocupe de Trey fi sa se ascunda iarasi in camera ei atunci
cand avea sa soseasca primul musafir.
Cand se ridica sa se Tmbrace, zari cateva rochii puse
pe scaunul de langa fereastra — rochii de zi simple, din
lana si catifea. Se apropie de ele mai Tntai asa cum ar
trece un copil sarman pe langa un magazin cu dulciuri,
tanjind dar fara sa se opreasca. Culorile Ti pareau
straiucitoare, ispitind-o. Reveni meet si atinse materialul
bogat al unei rochii de catifea verde. O mangaie usor,
senzafia de lux Tncalzindu-i sim|urile. Tentafia era prea
irezistibila, si peste cdteva clipe Empress o tinea pe i
langa trupul ei, uitandu-se In oglinda. Verdele Tntunecat
Ti scotea Tn evidenta paioarea sclipitoare a parului,
accentua nuantele aurii ale pielii ei, cobora Tn falduri
voluptuoase peste picioarele ei goale. Privindu-si ima-
ginea din oglinda, Tfi aduse aminte de copilarie, cand
Tmbracarea Tn joaca parea la fel de ispititoare. Rochia ?i
oferea un prilej de a fi din nou tanara si frivola.
Empress ezita, con§tienta ca nu mai era un copil,
conftienta de o latura mai Tnteleapta a gandirii ei care Fi
am intea ca nu haina face pe om. Dar apoi zambi, Tn ochi
aprinzandu-i-se o lumina straiucitoare, plina de viata, si
se hotarT ca deocamdata sa lase deoparte gandurile mai
Tntelepte. Cum ar arata ea intr-o rochie luxoasa? Trecuse muita
vreme de cand nu mai Tmbracase asa ceva.
Azvarlindu-si cat colo camasa de noapte Tmprumutata,
Tsi petrecu rochia peste cap, materialul greu alunecand
pe trupul ei ca o matase peste matase. Catifeaua ml rosea
slab a parfum de trandafiri, ca mama lui Trey. Apoi Tsi
strecura mainile Tn maneciie lungi, Tfi potrivi fusta peste
solduri si Tncepu sa-si Tncheie numerofii nasturi Tmbracafi
care se Tnfiruiau de la fold pana la gat. Se Tncheiau foarte
usor peste foldurile Tnguste fi mijlocul subtire, dar sanii
plini se Tmpotrivira Tncercarii, oricat de mult ar fi tras.
Poate cd i s-ar potrivi alta rochie, mai putin ajustata.
Tocmai se gandea daca sa se hotarasca s-o probeze pe

92.
cea de lana albastru-de-Prusia sau pe cea din tafta mov
cand Trey striga:
— Empress! Empress] Vino aici!
Glasul lui era agitat, fi un junghi de panica Ti strapunse
inima. Oare mersese total prea lesne? se Tntreba ea Tngrijorata.
Poate ca el n-ar fi trebuit sa se scoale din pat Tn ajun, sau
poate ca aparenta vindecare ascundea cine stie ce infec|ie
otravitoare... Doamne Sfinte, nu cumva avea o hemoragie?
Intr-un vartej de catifea unduitoare alerga spre usa,
se Tmpiedica Tn amplul material ce i se rasucea Tn jurul
picioarelor, Tnjura Tn surdina si Tsi aduna fusta Tntr-o mana
Tn clipa Tn care cealalta o Tntinse catre clanja usii. Deschi-
zand-o cu putere, se napusti Tn dormitorul lui Trey.
Urma un icnet Tngrozit, si dupa ce facuse doi pasi
Empress Tncremeni, cu picioarele si gambele expuse
vederii, cu sanii ei rotunzi aproape revarsandu-se din
corsajul Tncheiat doar partial. Dand drumul fustei si
strangandu-si simultan marginile corsajului, Tl cauti cu o
privire TnnebunitS pe Trey, singurul cunoscut Tn acea
camera plina de straini.
Era aici — Tn patul lui, parand odihnit, fara nici o durere
sau suferinta cumplita, rezemandu-si umerii lui lati pe un
maldar de perne. Si cand privirile Ii se Tntalnira, ea Tnteiese
ca panica ei fusese inutila, caci ochii lui ardeau cu aceeasi
expresie patima§a pe care i-o vazuse cand iefise din cada
de baie de la Lily. Vreme de o clipa ea simti cum dorinta
lui fierbinte Ti Tnvaluie simturile, si pe urma privirea lui
aluneca lent Tn jos, spre rotunjimea plina a sanilor ei.
Silindu-se sa-si fereascd ochii de atractia pasionata
din privirea neretinuta a lui Trey, care exprima limpede
nevoia trupeasca, lua cunostinja de prezenta celorlalfi
ocupanti ai Tncaperii.
O femeie corpolenta, Tndesata Tntr-un corset stramt si o
rochie neagra, Tfi Tmpreunase mainile pe pieptul ei amplu
§i se holba la Empress, cu ochii mari fi Tnspaimantati. O
tanarS marunta Tmbracata Tntr-un roz pal care nu se
potrivea cu tenul ei arata de parc-ar fi fost gata s i lef ine.
 Hazard, rezemat de piciorul patului, Tsi stapanea
impulsul de a zambi, Tn timp ce Blaze turna calma, cafea.
Dumnezeule, e o frumusefe! decise Trey, nu numai excitat
carnal, ci §i Tncantat. Niciodata n-o vazuse pe Empress Tn
vreo rochie. Catifeaua verde si voluptuoasa Ti accentua
ochii plini de viaja, pielea bronzata, Tmbujorarea trandafirie
din obrajii ei, satinul imaculat al saniior plini, ce se
Tntrezareau ispititor. Singurul lui gand fu cat de repede
va putea sa-i goneasca pe tofi din camera.
Blaze fu cea dintai care sparse tacerea fascinanta.
— Empress, draga mea, vino sa faci cunoftin{a cu
doamna Dixon fi cu fiica ei, Fanny.
Empress Tnainta pu|in, simjind cum Ti ard obrajii, cu
inima batandu-i nebunefte; dar expresia nimicitoare din
ochii lui Miriam Dixon aduse la suprafafa zece genera|ii
de mandrie a neamului Jordan, fi ridicandu-si pufin nasul
ei drept Tn aer, paf i cu picioareie goale pe covor pana la
un metru de femeile instalate Tn fotolii.
— Miriam fi Fanny, a§ vrea sa face{i cunostinta cu
Empress Jordan, minunata infirmiera care a salvat via^a
lui Trey, rosti Blaze, de parea ar fi prezentat-o reginei
Victoria. Ii suntem, dupa cum sunt convinsa ca Tn|elegeti,
insista ea ufor, peste masura de recunoscatori.
Miriam Tnclina o clipa capul Tn directia lui Empress,
Tfi deschise gura Tndeajuns cat sa scoata un „Buna
diminea|a“, si si-o Tnchise brusc la loc. Privirea lui Fanny
oscila nesigura Tntre mama ei fi Empress Tnainte ca sa
murmure fi ea un salut aproape inaudibil. Apoi Fanny
Tfi coborT privirea asupra mainilor Tmpreunate strans.
— Vad ca rochia necesita cateva modlficari, remarca
Blaze cu un zambet luminos.
Intorcandu-se spre cele doua doamne din fa|a ei, le
^ explica pe un ton dezinvolt:
— §ti|i, domnifoara Jordan nu fi-a adus deocamdata
bagajele, fi Tncropim cate ceva.
Fara bagaje, chiar a^a, gandi CU ciuda Miriam, in plus, tarfa
mica mai este §i de un calm nem aipom enit. Intamplarile din
scandaloasa noapte de la localul lui Lily erau cunoscute
de toata tomea §i discutate Tn Helena cu diverse grade de
indignare sau curiozitate. Cum indrazne§te sa se uite la mine de
sus, se Tntreba ea, fierband de furie.
Dar familia Braddock-Black era o autoritate pe care n-o
puteai supira fa|is.
O umbra de zambet aparu pe gura ei cu buze
stranse, ?i cu o polite|e muscatoare, spuse:
— Calatoria pe vreme de iarna creaza propriile ei
probleme. Ai de g in d s i te Tntorci acasa Tn curand?
Nu!-u\ categoric al lui Trey rasuna odata cu Da-ul lui
Empress.
Lui nu-i pasa de ce gandeau toate Miriam Dixon-ele
din lume. Niciodata nu-i pasase.
Daca Empress nu avea experien|a Tn prilejuri mondene
neobif nuite cum era acesta, el unui avea. O putea apara.
Dar Tnainte ca el sa aiba timp sa continue, interveni
tata I lui.
— Adica, zise el calm, domnifoara Jordan se va
Tnapoia la ea acasa atunci cand Trey va fi pe deplin
restabilit. Dupa cum vede|i, dansa este optimista Tn
privinfa vindecarii complecte a fiului nostru. Este o ade-
varata minune, tofi suntem de acord cu asta, adauga el.
Cu o expresie binevoitoare, Trey le zambea tuturor.
Realmente o minune, gandea el, in pat ca §i in afara lui. Acum,
daca le-ar putea convinge pe toate doamnele astea sa
piece, poate ca va reu§i sa-si verifice restabilirea printr-o
lenta si tihniti estimare a minunilor domnisoarei Jordan.
Si sim|i cum sangele Tncepe sa-i fiarba de dorinfi.
Ceea ce constituie o minune, gandea CU dispref Miriam
Dixon, este faptul cd tarfa n-a cazut cu totul afara din rochia aia,
Tn timp ce Fanny nu facea altceva decat sa stea cu ochii
holba|i, de parea ar fi prins radacini Tn fotoliul ei.
— Ai vrea o ceasca de cafea, draga mea? Tntreba Blaze
Tn tacerea care Tntampina cuvintele lui Hazard, zambindu-i
lui Empress.
— Nu, multumesc.
95
 Faja lui Miriam exprima o intensa antipatie, fi cand
Tncepu sa deschida gura ca sa vorbeasca, Trey se hotarT
s-o ia Tnaintea oricarei eventuale nepoliteti.
— Au! exclama el, Tndeajuns de tare ca sa trezeasca
un ecou, simt o durere ascujita, ca un cutit!
Si pe urma, cu un total dispret fata de realism, gemu
teatral si Tsi Tnclefta mainile pe piept.
Empress Ti arunca o privire mi rata. Individul nu avea
absolut nici o rusine. Ochii lui Ti Tntalnira cu voiofie pe-ai
ei, Tn timp ce gemu din nou, zgomotos.
Ridicandu-se imediat Tn picioare, Blaze, cu o expresie
de perfecta seriozitate, Tsi informa oaspetii ca bietul baiat
era apucat uneori de aceste spasme dureroase.
— Va rog sa ne scuzati, fi va multumim pentru vizita.
Conducandu-le pe cele doud femei spre usa, le scoase
afara fara alte cuvinte fi comentarii. Apoi Tnchise Tn urma
lor Ufa, se rezema de lemnul ei Tntunecat f i spuse, abia
stapanindu-fi chicotul:
— Trey Braddock-Black, efti total lipsit de scrupule!
— §i cel mai prost actor din lume, adauga tatal sau.
— Oar am scapat de ele, nu-i afa? replica Trey, angelic.
— Miriam parea gata sa explodeze, dragul meu, zise
Hazard, dand apoi drumul rasului pe care fi-l retinuse.
— Era imaginea personificata a celei mai ticaloase
matroane din cate am cunoscut vreodata, spuse Blaze
chicotind. Cum o sa reufim sa iefim cu fata curata din
toate astea? Tntreba ea, Tncheind printr-un oftat.
— Vom avea noi grija, papa fi cu mine, replica Trey
ranjind. Suntem mult mai duri decat tine.
— Sa nu Tndraznefti sa ma Tngrozefti cu o asemenea
perspective, Tl mustra Blaze zambind. Cate o scena pe
patul de moarte Tn fiecare zi e de ajuns, T|i mul|umesc.
Cateva clipe, cat parintii fi fiul se bucurau de camara-
deria lor calda, Empress se simti lasata pe dinafara.
Relatia lor era deosebita, nebunatica f i Tncantatoare.
In secunda urmatoare Blaze o incluse Tn grupul lor
voios!
 Flaeara argintte
a dragostei
— larta-ne, draga mea, fi spuse, dar Miriam Dixon este
atat de greu de suportat Tncat ori de cate ori pleaca ne
sim|im ca nifte copii carora Ii s-a dat drumul de la §coala.
Umeori este fngrozitor de nesuferita, dar biata Fanny T|l
face mila, o rabzi pe Miriam de dragul ei. Tfi mulfumesc ca
i-ai suportat cu atata amabilitate prezenfa. Iar acum trebuie
sa facem ceva fn legatura cu rochiile pentru tine. Voi
trimite dupa Mabel, ea va aranja totul cum se cuvine.
— Nu va dafi atata osteneala, replica Empress, stan-
jenita ca era finta unor priviri scrutatoare si strangandu-si
mai bine peste sani catifeaua verde. Adica... unele... dintre
celelalte s-ar putea sa mi se potriveasca, zise jenata.
— Intre timp, mama — interveni Trey diplomatic — de
ce n-am astepta cu prlmirea vizitatorilor panS cdnd ves-
mintele lui Empress vor fi... modificate.
De cand navalise prima data fn fncapere, ochii lui Trey"
n-o parasira pe Empress, §i nu dorea decat sa ramana
singur cu ea. Parea ar fi fost din nou adolescent; de ani de
zile nu mai fusese nevoit sa se lupte cu lipsa de intimitate.
— Nu am de gand s i ma mai implic fn discufia asta
despre vizitatori, zise Hazard cu un dispref tipic barbatesc
fata de nuanfele etichetei mondene. O las in seama ta,
iubito. Arafi minunat, Empress. Nu-i da atenfie lui Miriam.
Ea este dovada vie a dictonului „Cei buni mor de tineri“.
Iar tu nu profita de bunitatea mamei tale, fi spuse fiului
sau, ca un repros bland, fnsofit de un zambet cald.
Indreptandu-se spre u§a, adauga cu glas linistit:
— Voi fi afara, la grajduri, cu Blue fi cu iapa care-i gata
sa fete, daca va fi nevoie de mine. Va rog sa rezolvafi orice
fira mine, cu excep{ia vreunei crize la nivel national.
Zamb) §i parSsi Tncaperea.
— Ma simt extrerti de obosit, mama, minti Trey cu
nerufinare, fn clipa fn care tatal sau ie§i din camera.
— Vai, dragul meu, raspunse Blaze cu fngrijorare,
banuiesc cd Miriam §i Fanny au necesitat un efort prea
mare. De-acum fnainte vizitatorii vor 11 finufi la parter, si

97
 S I L V E R
asa ramane, hotdrT ea pe un ton categoric. Si acum, dragul
meu, odihne§te-te.
— T|i mulfumesc, mama, raspunse Trey spafit, cu un
glas pufin prea slab, care o facu pe Empress sa-fi amin-
teasca de fratele ei mai mic, Eduard, cand Tncerca sd
obfina vreo favoare din partea ei. Oare Mabel va putea sa
aftepte? murmura el, tragandu-se sub cuverturi.
— Desigur, draga, se grabi mama lui sa raspunda,
apropiindu-se fi punandu-si mana pe fruntea lui. Ai
calduri, iubitule?
— Pufin, raspunse el cu glas slab.
Sunt de-a dreptul infierbantat, adauga in sinea lui, arzand
de febra dorului de Empress, care statea Tn mijlocul Tnca-
perii, scrutandu-l ca un cunoscator, cu ochii Tngustafi.
— Empress, Tntreba Blaze Tngrijorata, ce crezi ca ar
putea sd fie?
Rasfa(, gandi Empress, §i obi§nuinfa de a i se face mereu
pe plac.
— 0 sa prepar o mixtura pentru febra, spuse, decizand
cd Trey avea nevoie de pufina Tngradire a capriciilor.
— Nu tot din chestia aia grefoasa, cu gust rau!
reacfiona Trey instantaneu, glasul redevenindu-i normal.
— Vrei sd te faci bine, nu-i afa? susurd Empress.
— A f prefera fi sa-mi pastrez Tn stomac micul dejun,
bombaniTrey.
— Daca ai Tntr-adevar febra, mixtura Tfi va fi necesara,
riposta Empress pe un ton amabil, defi Tn ochi i se aprinse
o luminifa sfidatoare.
— Nu zau, dragul meu, interveni mama lui, e pentru
binele tau. Hai, fa ce socotefte Empress cd e mai bine, fi
te voi lasa sd te odihnefti.
— Ai dreptate, mama, conveni el cu voiofie, ludnd o
expresie Tnnebunitor de virtuoasd. 0 odihna bund Tmi va
scadea febra, sunt sigur.
In fine, singuratatea pe care fi-o dorea, cu Empress
numai pentru el! Nici macar nu se Tndoia de iscusinfa lui
de a o atrage Tn patul sau. Uitandu-se repede spre ceas,
 Flaeara argintte C+d?
a dragosfei *
socoti timpul pana la pranz, vazu ca era mai mult decat
suficient, si adauga:
— Sa nu ma deranjeze nimeni Tnainte de amiaza.
— Asta e foarte Tnfelept, fu de acord Blaze, chipul ei
exprimand aprobare. Nu-i asa ca este un pacient ascul-
tator? o Tntreba pe Empress, convinsa ca aceasta Ti va
Tmpartasi mandria parinteasca.
Tre y ’zacea sprijinit de maldarul de perne, cu ochii lui
luminofi privind cu nevinovafie, si astepta amuzat ras-
punsul lui Empress. Sim|indu-i react ia sceptica fafa de
teatrul jucat de el, se bucura de situafia jenanta Tn care se
afla ea. Oare nu va f i de acord cu manta, sau ii va canta politicos
in struna? Sau, mai exact, cat timp va f i necesar pana ce ea i se va
alatura in patul lui de bolnav?
— Daca Trey promite c5-si va lua doctoria, altceva nu
a§ mai putea sa pretind, replica Empress, cu o intonafie
de dulce malifiozitate.
— BineTnfeles ca o va lua, nu-i afa, draga? raspunse
Blaze imediat, convinsa fi Tncdntata cd iubitul el baiat
avea sa fie ascultator.
— Voi face tot ce ma ajutd sd ma simt mai bine, zise
Trey Tn mod ambiguu, propria sa concepfie despre ce
anume l-ar face sa se simtd acum mai bine nefiind poate
chiar aceeafi la care se gandeau mama lui sau Empress.
Empress deveni Tndata bdnuitoare.
Tonut lui era prea blnevoitor, ochii prea Tncrezatori,
raspunsul prea vag.
— In cazul acesta o sa te las pe mainile capabile ale
lui Empress.
Blaze Tl saruta usor f i pleca.
Tn Tncapere se lasa o tacere apasatoare.
Se uitau unui la altul, aproape uitdnd sa respire.
Cu iscusinfa unui vanator de a aprecia o situafie, Trey
o privi pe-ndelete fi apreciativ pe femeia Tmbracata Tn
catifea care statea Tn fafa lui, cu sanii ei generofi scofi
Tn evidenfa, afa doar pe jumatate Tmbracata cum era.
— Vino aid, Ti spuse.
99 ^
 s il v e r
Era un ordin foptit, cu un timbru bland fi amplu, dar
era tonul unui barbat obisnuit sa fie autoritar.
Empress statea complect nemifcata, Tntr-o atitudine
Tncordata, simfind cum ochii lui scrut§tori o contemplau
pe-ndelete. Tmpotriva voinfei ei, o pulsafie Tncepu sa
vibreze adanc Tnauntrul sau — era o nebunie faptul ca o
privire fi doua cuvinte reuseau sa produca un vartej de
caldura atat de brusc, f i cu hotarare, Empress Tsi alunga
neTnfelesul dor.
— Au plecat tofi. Nu mai trebuie sa te straduiefti sa-f
Tnchei corsajul acela. Pentru mine nu-i decat o rochie care
nu fi se potrivefte. De fapt, arafi foarte draguf.
Ridicandu-se din pozifia lui tolanita, Trey se aseza cu
trunchiul foarte drept pe pat — imagine a unei forfe virile,
nesemanand catusi de pufin cu a unui bolnav.
Ea sestradui sa nu remarce parul lui negru si des, felui
Tn care camafa de noapte alba era deschisa aproape
pana la talie, bandajele Tnfafurate Tn jurul pieptului mai
degraba scofandu-i Tn evidenfa vigoarea trupului decat
sa-i accentueze urmarile ranii. Prezenfa lui plina de viafa Ti
asalta simfurile, dorinfa lui arzatoare fiind tangibila.
Dar Trey se silea s-o faca sa se simta Tn largul ei cu o
galanterie iscusita pe care, fara sa vrea, o admira. De
cate ori trebuia sa exersezi si Tn cat de multe budoare, cate
femei fusesera necesare pentru a aduce la perfecfiune
atata farmec impecabil?
Metoda lui fu eficace. Cat timp ea continua sa-fi fina
strans marginile corsajului, avea sa fie pudica — un
cuvant caraghios fi nepotrivit Tn intimitatea acestei
mea peri, Tntre doi oameni care experimentasera deja cea
mai adanca intimitate. Si Tn fond, Empress Ti era recunos-
catoare pentru felul Tn care o flata. Degetele ei se
descleftara de pe catifea f i mana Ti coborT pe langa trup.
Privirea lui Trey deveni imediat admirativa. Adanca
rascroiala a corsajului, descheiat de la gat pana is taiie,
lasa sa se vada numai rotunjimea superioara a s f nslor ei
acoperifi de catifeaua moale. El Tfi reaminti senzatia tactila
 ”?2Z2S2*
a sanilor ei grei, Tsi aduse aminte de gustul lor, de felul Tn
care gemea ea, capituland printre suspine cand el mangaia
cu gingasie fiecare sfarc ce parea ca-l implora. Picioarefe
ei goale se zareau de sub faldurile mototolite ale fustei de
catifea, adaugand opulenfei trupului ei nuanfa unei
Tnfafisari de copil oropsit.
— Nu fi-ai recapatat Tndeajuns forfele, sopti ea, in
tacerea Tncinsa.
— Sunt mai puternic decat tine.
SubTnfelesul afirmafiei o facu sa se Tnfioare, si mica
flaeara din maruntaiele ei se Tnvolbura brusc.
— S-ar putea sd te doara.
— Deja ma doare, replica el cu calm, sexul iui erectat
pulsand intens. Vreau... sa vii aici si sa md ajufi.
Lui Empress Ti trebuira cateva clipe ca sd raspundd,
gandindu-se la un mijloc prin care sa-l salveze de ceea ce
dorea, sa-l scuteasca de o eventuald ranire, chiar daca
propria ei dorinfa, care o sfasia cu intensitatea ei, Ti tulbura
simful datoriei. *
— Daca mai Tntai Tfi lei doctoria, zise ea, hotarata Tn
rolul ei de infirmierd si straduindu-se sa-si lase la o parte
sentimentele.
— Grabeste-te!
— O vei lua?
El dadu din cap, targul fiind Tncheiat.
Nu din rautate ci mai degraba din grija, Empress
pregdti o pofiune somnifera. Trey nu era total restabifit;
ceea ce voia el putea sa-i primejduiasca sanatatea. Si Tn
timp ce era posibil ca el sa nu Tnfeieaga consecmfele. ea
le Tnfelegea.
Si ca atare lua masuri.
fi dadu doctoria Tntr-o ceasca mica, si cand c lue din
mainile ei, Trey zambi.
— Te-ar deranja sa-fi scofi singura rochia ca sa-mi
menajezi forfele?
— Bea asta fi eu md voi duce sd mi-o scot, raspunse
ea. N-ar trebui sd trag perdelele?
101
 SILVER
Indreptandu-se spre ferestre, Tntinse mana sa traga
cordonul, decizand ca el avea sa doarma mai birte intr-o
Tncapere Tntunecoasa.
— Mi-e indiferent, zise el, ridicandu-fi ceasca la gura.
Tie Tfi place peTntuneric? Tntreba apoi, un ufor amuzament
nuanfandu-i cuvintele.
Rasucindu~se Tn loc, ea Ti arunca o privire furioasa.
— Ti-a spus cineva vreodata ca efti un strengar
capricios si rasfafat?
— Nu, de cand mi-ai spus-o tu ultima data, replica el
cu voiofie si sorbind cu prudenfa pufin lichid.
Pufnind usor, Empress se Tntoarse la ferestrele ramase
neacoperite §i Tn curand Tncaperea fu ferita de razele soarelui.
— Gata cu pretextele, draga mea. Scoate-fi rochia aia
si vino langa mine.
— Ma Tntorc Tntr-un minut.
Empress intra Tn camera de toaleta, Tnchise usa si se
uita la micul orologiu de pe masa. Avea sa astepte cinci
minute, ca sa-i lase timp doctpriei sa-fi faca efectul.
Tsi descheie alene rochia, Tsi scoase mainile din maneci,
rochia aluneca pe pardoseala, fi facand un pas, Empress
iefi din ea. Ridicand-o de jos, scutura cu grija frumosul
material, netezindu-i cutele.
Deschizand unui din panourile cu oglinda, Empress
atarna rochia Tntr-un fir de camafi aranjate frumos, dupa
culoare. Din curiozitate, deschise toate u f ile cu oglinzi
care margineau perefii camerei de toaleta. Costume,
pardesie, jachete, pantaloni, alte camafi, fi rafturi cu
pantofi fi cizme. O duzina de halate de matase, unele
vatuite, pentru iarnS. Cravate, Tn toate nuanfele curcu-
beului. Avea Tn fafa ei o garderoba completa, executata
— din cate observa, verificand discret eticheteie — Tn
majoritate Tn Anglia.
In latura extrema se afla o Ufa mai mare, pe care
Empress o deschise la urma, privind uimita splendidul
ei confinut. Piele — cu franjuri, cu margele, cu pane,
Tmpodobita cu hermina fi cozi de lup. Tmbracaminte de
^ 102
acest fel era necesara pentru un alt soi de lume, si defi
originea lui Trey nu-i era necunoscuta, niciodata nu fi-l
Tnchipuise altfel decat ca pe un tanar bogat. Felul fn care
se Tmbraca, aceasta casa, zecile de servitori... cum se
mcadra el fn lumea lui de indieni?
Empress scoase din dulap o camafa fmpodobita, din
piele crem cu fafii de margele albastre, si o finu fn dreptul
umerilor ei. Pielea lucrata fi dadea senzafia de matase.
Se privi fn oglinda cu vefmantul finut fn fafa ei. Poalele
cu franjuri Ti ajungeau aproape panS la genunchi. Un
model brodat cu pene verzi cobora de-a lungul ambelor
maneci, Tntr-un stil geometric, foarte barbatesc fi viguros.
Sa Tncerce sa o probeze? Cata Tnsemnatate aveau hainele
acestea pentru Trey? Oare ar patrunde fara voie Tntr-o
lume spirituals intima?
Dar nu vazuse niciodata ceva atat de bogat ornamen-
tat; era ca o opera de arta, fi pan5 acum Trey adormise
cu siguranfa. Avea sa fi-o puna pur f i simplu rapid, si pe
urma o va pune la locul ei Tn garderoba. Dupa aceea va
verifica daca pacientul ei era bine Tnvelit, fi c§nd el se va
trezl, Tfi va cere scuze pentru Tnfelaciunea cu pofiunea
somnifera.
Ridicandu-fi cu grija camafa deasupra capului, o lasa
sa alunece Tn jos, Ti potrivi umerii, si tocmai se admira
Tn oglmda cand un glas din spatele ei spuse calm:
— In al treilea sertar de jos e un colier din gheare de
urs pe care Tl po|i Tncerca odata cu cSmafa.
Trey stdtea cu un umar rezemat de canatul usii.
— Tu trebuia... de ce nu efti...? Ar fi trebuit sa dormi,
Tngaima Empress.
— Aveam alte planuri, spuse el zdmbind.
Zambetul acela fusese Tntotdeauna cel mai mare atu
al sau. Amefita de efectul lui izbitor, Empress rasufla
adanc, dand drumul respirafiei care i se taiase.
— Doctoria?... abia fopti ea.
— Inapoi Tn ceafca, ma tern.
— N-ai avut Tncredere Tn mine, Ti reprofa ea.
 S I L V E R Jp f? ?
— Ar fi trebuit? Tntreba el pe un ton blajin.
Se desprinse din cadrul usii si pasi Tn camera plina
de lumina. Impingand cu grija usa ce dadea spre dormitor,
Trey Tnainta lent de-a lungul micii Tncaperi Tnchizand cu
gesturi linistite, toate usile pe care le deschisese Empress,
pana cand se opri Tn picioare, langa ultimul garderob,
Tnca deschis: cel cu vesmintele lui de absarokee.
— Daca vrei o po|i pastra pe aceasta, Ti spuse, aratand
spre eleganta camafa de piele pe care o purta Empress.
Pe tine este mult mai atragatoare decat pe mine.
— Nu pot... este prea valoroasa, replica ea, profund
jenata ca fusese prinsa scotocind Tn lucruri ce aparfineau
alcuiva, conftienta de apropierea virila a lui Trey.
Silindu-se sa se uite Tn alts parte, Empress Tsi ridica
privirile spre fafa frumoasa a lui Trey.
El zambi.
Scaldata Tn caldura acelui zambet care facea sa fi se
opreasca inima, ea decise ca, Tn cazul lui Trey Braddock-
Black, sentimentul coplefitor de a dori sa Tntinzi mainile f i
sa-l atingi era corect §i firesc. Iar el §tia acest lucru.
— Ar trebui sa te oblig sa plate^ti, spuse el Tn soapta,
Tntrerupandu-i gandurile.
Cand ochii ei se marira de uimire ca reacfie la auzul
ameninfatoareior cuvinte, el continua pe un ton dezinvolt
si cu o expresie amabila:
— Din cauza Tn§elaciunii.
Lumina soarelui se oglindea Tn parul lung si negru
dand naftere unor umbre ornamentale, fi Ti punea stropi
de aur pe varful genelor. Era ireal de frumos, vraja lui era
prea puternicS.
— Era spre binele tau, riposta imediat Empress. Efti
prea slabit.
— Daca lefin, replica el Tn foapta, apropiindu-se cu
TncS un pas, suna servitorii sa ma duca Tnapol Tn pat.
— Intotdeauna efti atat de... Tncdpatanat, si nu-|i pasa
de consecinfe?
— Rareori.
, 104
 Flaeara argintte
a dragostei * *
Cuvantul fu murmurat blajin si fara inflexiuni. Ea se
mira, fi surprinderea i se citi Tn ochi.
— N-af fi banuit. Tot ce am vazut a fost Trey Braddock-
Black obfinand tot ce-fi doreste.
— §i asta te supara?
— Nu Tn mod deosebit... Am cunoscut mulfi barbafi...
Empress Tfi aminti tocmai la timp: amanuntele trecu-
tului ei trebuiau sa ramana ascunse. Fusese cat pe-aci sa
spuna ca majoritatea prietenilor varului ei Claude, fi
Claude Tnsufi, aveau o Tnclinafie tot atat de egoista spre
placeri ca fi Trey. §i daca duelul Tn care fusese implicat
tata I ei cu fase ani Tn urma n-ar fi fost adus Tn fafa tribu-
nalului Tn provincia nepotrivita, ea ar mai fi trait fi acum Tn
acelafi univers splendid. Asa ca era foarte bine informata
Tn privinfa tinerilor Tnclinafi spre placeri. Insa cum tribu-
nalele provinciale erau prin definifie locale, fi deoarece
barbatul pe care-1 ucisese tata I ei fusese fiul unui duce
local cu mai multa influenfa decat confii de_ Jordan, el
fusese condamnat fi lumea ei i se schimbase. In definitiv,
papa Ti ucisese pe unicul mostenitor al ducelui de
Rochefort. O veche fi amarnica rivalitate care Tncepuse
datorita mamei, iar cdnd fusese calomniata Tn ziua aceea,
la curse, toatd lumea ftia ca tata trebuia sa raspunda
provocarii.
Mama venise la Paris, Tn anturajul ambasadorului
Angliei, se logodise cu fiul acestuia si uimitoarea ei frumu-
sefe le atrasese, Tntr-o clipa, atenfia tuturor barbafilor din
Paris. In acel sezon monden ea a fost La Belle Anglaise,
idolatrizata fi sarbatorita. La un bal dat de Tmparateasa
Eugenia, ea fi tata se Tndragostisera — scandalul sezo-
nului. Renegata de familia ei, ea fi tata se retrasesera pe
domeniile lui din Chantilly unde dusesera o viafa linlftita
fi fericita. Pana la duel. ’
Ochii lui Trey se Tngustara cand auzi ciudatul raspuns
care se sfarf ise atat de grabnic.
— Spune-mi, ai cunoscut mulfi barbafi? o Tntrebi, cu
o ufoara nuanfi taioasa Tn glas. A f vrea sa ftiu.
^ 105
 S I L V E R
Infelegea, desigur, ca Tn noaptea aceea, la localul lui
Lily, ea fusese virgina, dar nici nu ignora obiceiurile anor-
male ale unor barbafi. Ea ar fi putut sd cunoasca barbafi
Tn alte moduri. Adevarul este ca experienfa lui Trey Tn
materie de vicii era vastd. Asta nu Tnseamna ca el s-ar fi
implicat neaparat Tn acele diversiuni neconvenfionale,
dar cunostea barbafi care o faceau. Se Tntreba daca se
lasase pacalit de o tanara cu Tnfafisare nevinovata care
era tocrnai contrariul nevinovafiei, care era posibil sa
cunoasca moduri Tn care sa placa unui barbat, la care el
nici nu se gandise.
Stapanindu-§i Tn mod vizibil enervarea gata sa explo-
deze, Tsi spuse sa fie rational. §i reusi sa fie, vreme de
Tnca trei secunde.
Simfindu-se jignita de violenfa refinuta a lui Trey si
considerand ca trecutul ei nu era deloc treaba lui,
Empress replica pe un ton calm:
— Nu ai de ce sa ftii asta.
— Am platit destul, riposta el taios, ca sa mi se
raspunda la Tntrebari.
— Banii tai nu mi-au cumparat trecutul, i-o Tntoarse
ea scurt, si nici viitorul meu.
— N-ai de gand sa raspunzi?
— Nu.
— Atunci va trebui sa descopar eu Tnsumi ce anume
ai Tnvafat de la tofi barbafii aceia pe care i-ai cunoscut, o
ameninfa Trey. Tn noaptea aia, la Lily, n-am avut mult
timp Tn care sa exploram... varietatea experienfei fiecaruia
dintre noi. Abia aftept sd fiu instruit.
— Chiar daca asta te va ucide! se rasti Empress,
suparata de presupunerile lui §i manioasa, constatand
cat de repede era el Tnclinat sa creada tot ce-i mai rau
despre ea.
— Sunt intrigat, zise Tre y taraganandu-si cuvintele si
dand Tn mod voit o interpretare grefita a raspunsului ei.
Niciodata nu mi-am dat seama de fascinantul tau gust
pentru execese. Ce zici, Tncepem?
105
 Flaeara argintte
a dragostei
— Efti nebun! striga ea, trdgandu-se cu un pas Tnapoi.
— Nu chiar. Dar Tntr-o placuta afteptare, recunosc.
Si se Tndrepta spre ea.
Empress facu Tnca un pas Tnapoi fi se pomeni cu
spateie lipit de peretele acoperit cu ogiinzi.
— Ce fermecator! fopti Trey, cercetand fata ei Tnspai-
mantata cu o privire nepasatoare. TSnara fi Tntreprin-
zatoarea doamna care s-a vandut la stabilimentul lui Lily
are o slabiciune pentru drama, la aspune-mi — Tntreba ei
alene, Tntinzand mana fi strecurandu-fi degetele printre
buclele de un auriu pal care i se odihneau pe umeri —
expresia asta de teama este un amanunt preferat de
mulfi barbafi din trecutul tau?
— Dracu’ sa te ia! riposta Empress cu amaraciune. N-ai
decat sa crezi ce poftefti, dar eu nu-fi aparfin!
— Stiu, replica Trey cu blandefe, frecand Tncet Tntre
degete parul ei auriu. Nu te pot poseda doar pentru
cincizeci de mii de dolari. Pielea ta e prea alba. Dar am
platit ca sa te folosesc vreme de trei siptamani. Suntem
de acord cu asta?
Degetele i se stransera pe f uvifa de par, f i el trase.
Empress tresari, se gandi daca sa i se Tmpotriveasca
sau nu, fi dintr-o multitudine de motive diverse, dintre
care multe erau Tncefofate din cauza cdldurii intense ce
parea sa emane din bdrbatul Tnalt care o domina cu statura
lui, Tnainta pana cand smucitura care-i trSgea parul Tnceta
fi ea ajunse sa-fi apese capul de un trup foarte musculos.
— Te Infeli, sa ftii, afirma ea cu calm, ridicandu-fi
fafa fi privind drept Tn ochii cinici ai lui Trey.
— Adica nu pentru trei saptamani ne-am Tnfeles?
Tntreba el sarcastic.
Dar gura lui deja cobora spre a ei, si c in d m atinse
buzele pline, Trey murmura:
— Ne vom certa Tn privinfa numarului mai tarziu.
Manioasa, ea se razbuna mufcandu-i buza, f i durerea
neasteptata Tl facu sd mormaie, Tnsa mainile lui Tfi Tntarira
stransoarea pe umerii ei, fi pentru un om grav ranit,
107
 SILVER
puterea lui era formidabili. Gura lui se tnchise cu violen|a
peste a ei, si cu o forfa ce o strivea, el fi raspunse la
muscatura cu muscatura, pana cand, cateva clipe mai
tarziu, ea Fi simfi vibrajia Fntefindu-se langa trupul ei, si
gura i se Tmblanzi. Limba lui urmSri usor netezimea
dinfilor ei, si sonda cu o Tncantatoare insistent pana
cand limba ei se Tntalni cu a lui, fi el i-o trase lent Fn
propria-i gura. Geamatul ei slab iesi ca o suflare usoara,
soptita, si mainile lui Tfi relaxara Fnclestarea cu care Fi
strangeau umerii. Alene, foldurile lui se miscau Tntr-un
ritm languros, lipite de moliciunea trupului ei, ercfia lui
amintindu-i de tot ce o putea face el sa simta, aducandu-i
aminte de placerea pe care i-o putea darui el. V// ma voi
liisa sedusd de un barbal atat de cinie §i trufaf Nu, si niciodata!...
si pe urma sim|urile ei lipsite de loialitate sesizara cum
varful cald al limbii lui aluneca de-a lungul obrazului ei
spre ureche, recunoscura ostentativa oferta de extaz ce i
se apasa, dura, pe pantece, Fsi amintea cu precizie cat
de mult reusea el sa faca sa dureze plicerea, pana cand
Fntregul ei trup tremura. Atingerea lui era magica, vorbele
lui soptite la urechea ei erau o invitafie Fn proprlul lui
paradis minunat, si ea se Tnfiora cuprinsa de o brusca
anticipare, alunga departe atat m#-ul cat si niciodata si
Tfi Tmpreuna brafele pe dupa gatul lui.
Indiferent ce ar Jl fost ea, reflecta Trey cu un rafionament
practic condifionat de libidoul sau nerabdator, Empress
era Tncantdtoare fi plina de pasiune. Nu avea decat sa
vorbeasca despre Tmpotrivire, fi poate ca fi acesta era
unui din jocurile ei. Si Tnca unui eficace. Deoarece atunci
cand sim|i brafele ei cuprinzandu-l ufor fi auzi suspinu!
acela bland, Tnduiofator, orice ar fi facut ea avea efect.
Nu-i pasa care erau motivele ei pentru a fi aici; ftia numai
ca trebuia s-o aiba, si Tnca repede.
Cand Ti spuse: „Scoate-ti camafa", ea fu docila. Si Tn
timp ce Ti Tndeplinea porunca, Tfi lepada fi el halatul,
simfind doar o scurta durere care-1 facu sa tresara. Nu
putea sa-fi ridice prea sus brafele, fi nici sa se miste
 Flaeara argintte
a dragosfei
prea repede, sau sa se apiece ceva mai mult, dar
plcioarele Ti erau Tn ordine. Brafele, la o Tnalfime medie,
se descurcau; iar erecfia vibranta si supraexcitata,
ridicata pe pantecele lui, era de o splendida sanatate
Peste cateva clipe Empress statea goala Tn fa|a lui,
cu obrajii Tmbujorati, si o stralucire trandafirie i se raspan-
dea spre gat si pe sani. Ridica mana fi, cu varful
degetelor, Ti atinse usor obrazul, apoi gura, gatul, si cu
gingasie aluneca Tn jos pana cand palma lui mangaie
lent sfarcurile ei Tntarite, simfind cum duritatea lor se
trezefte la viafa, si urmari — Tn timp ce mana lui se misca
Tnainte si Tnapoi — placerea de pe chipul ei. Mana ei se
Tnalfa, Tfcuprinse Tncheietura mainii, si fara un cuvant Tl
trase mai aproape de ea. Momentul ales de ea era perfect,
deoarece el fusese de prea mult timp fard femeie, si era
cat pe-aci s-o posede cu sau fara permisiunea ei.
Sarutand-o ufor, Trey murmura:
— Vindeca-ma, pisicufa apriga!
Si apasand-o de peretele cu oglinzi, Tfi Tndoi genun-
chiul Tn afa fel Tncat s-o poata patrunde, fi aluneca Tn sus,
Tn dulceafa ei matasoasa fi fierbinte, cu o Tmpmgere
puternica nascuta dintr-o dorinfa pe care o simfea pana
Tn varful degetelor de la picioare.
Ritmul dorinfei lui era febril, fi Empress statea lipita
de oglinda rece fi lasa ca propria-i placere sa creasca Tn
torente navalnice, care n invadau simfurile, lasand spira-
lele tot mai Tnalte ale pasiunii ei sa se rispandeasca Tn
afara, pornind de la taria imperioasa care o umpl'ss.
Aceasta se Tnfipse Tn ea cu valuri de placere fi apoi se
retrase, pana cand mSinile lui Trey se Tncordfira pe umerii
ei fi ea aftepta sa se repete TncantStoarea patrundere
care o atingea atat de adanc si cu atata putere Tncat ea
Tnfelegea cum se poate muri din dragoste.
In clipa urmatoare trupul ei fu ridicat, si prin sangele
ei se napusti o senzafie salbatica. Apoi caldura catifelati
Tncepu sa se retraga, tocmai cand avea cel mai m jit
nevoie de ea, fi fara sa vrea, Empress striga: Nu, Iar
109 'f.
 SILVER
mainile i se Tncordara pe spatele lui Trey, sa-l traga mai
aproape. Cand mainile ei puternice se Tncleftara pe
spinarea lui, Trey Tnchise ochii, sagetat de o brusca fi
cumplita durere, dar geamatul lui Tnabusit abia se auzi.
Insa Empress realiza ceea ce fac use ^
— imi pare rau! exclama ea Tn soapta. Oh, Dumnezeule,
te doare?
Trey deschise ochii, scutura din cap si zambi. Cele
mai delicioase senzafii vibrau Tn jumatatea inferioara a
trupului sau, acoperind scurta si acuta suferinfi.
— To tu fi, n-af vrea sa lefin Tn urmatoarele minute,
murmura el, cu pleoapele aproape Tnchise §i cu un zambet
languros.
Apucandu-i Tncheieturile mainilor, Ti afeza palmele la
baza sirii spinarii lui, soptind:
— Asa, fine apasat, draga mea.
Si patimasa invadare continua, deschizand-o cu forfa
ca sa o adapteze la marimea lui, alunecarvd cu pricepere
mai sus pana Tn clipa Tn care amandoi Tfi pierdura contro-
lul asupra minfii si trupului, §i extazul imens puse stapa-
nire pe ei, facandu-i sa nu se mai gandeascS la nimic.
In acest exces senzual ce se apropia de limitele capaci-
tafii lor de simgire, patrunse nepoftit un zgomot neplacut.
— Trey, Trey!... Unde esti?
Era vocea mamei lui, care se afla Tn dormitorul alaturat!
De§i mintea lui Tre y recepfiona situafia delicata,
simfurile Tnfierbantate nu i se impresionara. in clipa aceea
chiar si de i s-ar fi pus la tampla un revolver, el tot nu s-ar
fi oprit. O pasiune de necontrolat creftea nestapanit, si
el simfea cum placerea era gata sa explodeze. Mai mult
sesiza decat auzi slabul strigat de spaima al lui Empress,
fi brafele lui nu facura decat sa-fi Tntareasca stransoarea.
Aplecandu-fi adanc capul, buzele lui atinsera obrazul ei,
fi Ti fopti: „N-o lua Tn seama!“, doar cu o clipa Tnainte s i
se Tmpinga cu putere Tn sus, revarsand un orgasm vibrant
fi fierbinte Tn femeia Tnspaimantata din brafele lui, Tncor-
data de teama.
110
 A Flaeara argintte
a dragostei
Si Trey, schimbator ca argintul viu odatS ce trecuse
orgasmul, se retrase si, dupa ce inspire adanc ca sa-si um-
pie iar plamanii cu aer, raspunse cu glas calm si stapinit:
— Vin imediat, mama.
Empress tremura Tn brafele lui, cu propria-i placere
ramasa nesatisfacuta, dorinfa capricioasa fiindu-i Tnca
arzatoare. Defi ftia ca nu e bine, ceda imboldului unui
sentiment irafional fi fopti:
— Nu pleca!
Aplecandu-se sa-si ia halatul de pe pardoseala, el
ezita, se uita Tn sus la ea, masurand-o cu o privire rapida,
f i apoi spuse cu glasul lui mangaietor:
— Nu te mifca. Ma Tntorc Tntr-o clipa.
Tfi trase pe umeri halatul schifand o mica grimasa de
durere fi, ducandu-se cu pafi iufi spre Ufa, Tfi lega
expeditiv cordonul, facand economie de mifcari.
Prin extazul cald fi vibrant care pulsa cu aceeafi
intensitate Tn simfurile lui Empress, ea Tl vazu pe Trey
ridicand o mana Tn semn de avertisment Tn timp ce
deschidea Ufa fi spunea:
— Empress a adormit, mama. A muncit prea mult. Nu
se simte bine. Tocmai am Tnvelit-o. Si am servit-o, adauga
el Tn sinea lui,' §i o voi mai servi de indata ce tu, draga mama,\te
vei hotari sd pleci.
Poate peste doua minute, nu mai mult de trei, Trey fu
Tnapoi, cu simfurile Tnvapaiate de excitare. Empress nu
se mifcase. Nu din cauza ordinului dat Tn foapta de Trey,
ci pentru ca nu voise. Toate acestea erau foarte noi
pentru ea — minunea straiucitoare fi fierbinte a dorinfei,
dureroasa senzafie de pldcere care se asemana cu un
prisos debordant, bogat fi voluptuos, senzafia care o
facea sa-fi piarda puterile de atata dorinfa. Niciodata nu-fi
daduse seama ca existau astfel de senzafii — cand
simfeai ca totul dispare, ca nimic Tn afara de atingerea
lui Trey nu mai are vreo importanfa, cand excitarea fi
frenezia nebuna se topeau Tntr-o stralucire fierbinte care
fi se raspandea Tn trup fi Tfi parjolea rafiunea.
ill
 S I L V E R p ' f f S '* ?
II urmari cum intrd in camarA fl fncuie U fa , zgomo
slab al cheii ce se rasucea tn broaacA trlmlfandu-i fiori
de placutd asteptare de-a lungul flrll aplndrll. Ochii Ii se
fntalnira f i Trey o tntreba, fo p tit:
— Efti gata?
Ea statea cu spatele lipit de oglinda cu margin! tefite,
fmbujorata cu o roseafa intensa datorata excltajiei — o
excitable care tnca fi fntretinea tremurul din sdni fi
umazaala llplcloasa dintre picioare, vibrand fntr-un ritm
UtarnlO fl auaflnut. Sdnli ei erau mari fi fermi, Tnaltafi
B narafta fl ou afArcurl obraznice, trandafirii fi tari ca
nlftf naatamata. Exparlanta lui tl spuse cd Empress era
fnol axtram da axeltatA, naaatlafAcutA, stand cu ochii pe
JumAtata fnohlfl pantru a aa farl da aenzatllle exterioare,
umadA 91pregAtltA pantru orlca ar fl vrut al sd facd.
Paslunea ei evideritd tl amlntl lui Trey de Interpretdrile
lui eronate privitoare la experienfa ei anterioard. Sa f i fast
oare o novice, a§a cum susfinea ea, sau o specialista experimentata,
indeajuns de iscusita ca sd mimeze cu un talent rarisim acea
inocenfa fugara? A r f i fascinant sd descopar raspunsul.
Ufa era fncuiatd, ea era fn mod clar pregatita fi, la
urma urmei, era achlzifia lui, astfel cd maniera fn care tfi
domolaa al pofta carnald fl fn care afla rdspunsurile la
tracutul al aaxual nu fntAmplnau nici o pledicd.
Ochll lui Empraaa tl urmAreau fn timp ce el se apropie,
ffl lapAdA halatul fl tnalntd, oprindu-se la cajiva centimetri
da aa, aplendld fn gollclunea lui, iradiind caldura.
Bucle rflvdfite fncadrau fa|a plina de afteptare pe care
o rldlcd ea spre el, fi ochii ei, cand fi fntalnira pe-ai lui,
exprlmau un dor atragator ca un magnet.
— larta-ma ca te-am Idsat... spuse el fn foapta.
§i mana lui bronzata se ridica sd mangaie cu gingaf ie
un sfarc tumefiat. Ea fu cuprinsd de un tremur nestapanit.
— ...nesatisfacuta, tncheie el, fntr-un murmur abia auzit.
O noua excitare fi aglta slmjurlle. Ea era fncantatoare
fi pregatitd, fi atat de aproape de orgasm tncat era
ispititor de provocatoare. Cfit ai cllpl, el fu iar fn erecjie.
^ 112
 — Uita-te Tn oglinda, Tl spuse bland. Ai vrea sa ai asta
Tnauntru tau?
Erecfia lui era Tncantatoare, vibrand la numai cafiva
centimetri de propria-i dorinfa tremuratoare.
Ei n sea pa un slab icnet.
— S-ar parea ca te intereseaza, fopti Trey. Ce ai face
pentru a avea asta Tnauntrul tau?
Ochii ei se ridicara spre el, Tncefofafi de pasiune, dar
ea se lupta sa-si stapaneasca simfurife.
— Nu-i cinstit, spuse ea cu o voce slaba.
— Nu efti obisnuita cu jocuri, draga mea? in definitiv,
daca ai cunoscut atat de mulfi barbafi, trebuie sa fi fost
fi jocuri. §i daca tu erai virgina... jocurile trebuie sa fi
fost interesante.
— Te Tnseli, spuse Empress.
Dar ea nu voia sa se certe, deoarece simfurile ei erau
Tnca subjugate de voluptuoasele mistere ale pasiunii
care Ti invada trupul.
— Spune-mi de ce ma Tnsel, insista Tre y Tntr-un
murmur rastit si dur.
— Nu pot... atinge-ma, replica ea. Trebuie!
Pe moment atitudinea ei Tl bloca: siguranfa, autoritatea
cumva nepotrivite cu ifemeia excitata, a carei barbie o
finea cu degetele sale, ii ridica barbia ceva mai sus — un
gest tot atat de imperios din partea lui.
— §i daca nu-fi fac pe plac?
Empress se apleca §i Tl atinse, degetele ei mici cuprin-
zand varful vibrant al barbafiei lui rigide.
Cu un minim de miscari, Tfi lasa degetele Tnconvoiate
sa alunece lent Tn jos, fi din nou Tn sus, cu o apdsare
puternica fi sigura, fi cu aceeafi economic de cuvinte,
c in d ea Ti dadu drumul din stransoare Ti spuse:
— Poate ca acum Tmi vei face, replied ea cu un ton
viclean.
El lasa sd scada Tn intensitate un TncSntator val de
pldcere, apoi rase ufor, fermlbat de raplditatea cu care
supunerea le revenea pe rand fiecdruia dintre ei.
 — Acum ca Ji-am captat atenfia, murmura dulce
Empress, cred ca daca ne punem amandoi mintea la
contribute ne vom putea ajuta unui pe altul. Eu nu ma
prea pricep sa primesc ordine.
Trasand In aer o linie imaginara pe la mijlocul
distanjei dintre ei, continua:
— Intalneste-ma la jumatatea drumului, fi eu te voi
duce cu mine Tn paradisul tau... murmura cu glas sugestiv.
El chicoti — un zambet grav fi cald, exprimand placere.
— Fermecatoare propunere, fopti, cuvintele lui trezind
pe pielea ei senzafia catifelei. Cum af putea sa refuz?
Se sarutara pe-ndelete, lasand sa dispara sentimen-
tele dusmanoase fi neTnfelegerea dura fi aspra, lasand
Tn schimb sa se dezvaluie lent frumusefea clipei. Era atat
de infinit de bine cu el... oare era la fel cu tofi barbafii?
Empress se gandi Tn fuga la batranul Chu fi la Jake
Poltrain, fi defi era lipsita de experienfa, decise ca Trey
era deosebit, ca ceea ce o facea el sa simta era deosebit.
Trey nu-fi analiza sentimentele, defi recunoftea ca
nespus de placuta erecfie avuta cu Empress era unica.
Dar pentru moment introspec|ia se afla pe a mia pozifie
de pe lista lui de prioritafi. Mai degraba se Tntreba daca
spinarea lui ar suporta sa stea culcat pe spate, cu Empress
calarindu-l. D e ce sa nu incerc? se hotarT el cu un spirit
aventuros si, mufcandu-i Ufor buzele, murmura:
— Vinof
Luand-o de mana o conduse spre fotoliu.
— E indecent, fopti ea, vrand ca el sa simta ce simfea
ea, vrand ca el sa fnjeleaga intensitatea sentimentelor ei.
§i cand el se Tntoarse pufin, mirandu-se de afirmafia
ei, ea arata Tn jos, spre pdraiafele straiucitoare pe care
mifcarea le raspandea acum pe picioarele ei, ddndu-le un
aspect satinat.
— E o placere indecenta? Tntreba el Tn foapta, cunos-
cand raspunsul.
§i cand ea dadu din cafl afirmativ, el zise:
— Ifi pot darui mai mult... te pot umple de... indecenfa.
114 ^
 Tragand-o mai aproape, Tfi petrecu alene mainile Tn
susul trupului ei, de la Tmbinarea umedd a coapselor pana
la pantecele delicat, zabovind lent, ceva mai tarziu, ca sd
mangaie rotunjimea catifelata a sanilor ei, alunecand Tn
cele din urma spre curbura grafioasa a gatului. In timp ce
mainile lui Trey se deplasau Tn sus, fierbinfeala crescuse
Tn trupul lui Empress asemenea temperaturii unei dupa-
amieze Tn desert, inchise ochii, Tnecandu-se Tn flaeara tot
mai puternica, pana cand el Ti porunci cu glas coborat:
— Uita-te la mine.
Pleoapele ei cu gene dese se Tnalfara agale cand, tre-
zindu-se din propria-i Tncantare tainica, reveni la reaiitate.
— Te voi umple, spuse el Tntr-un murmur ragufit, te
voi satura, te voi indestula...
Un deget al lui aluneca usor de-a lungul curmezifilui
gatului ei.
— ... pina aici.
— Ce placut! sopti Empress Tnfierbantata.
Era cu mult mai mult decat placut, gandi Empress cSteva
clipe mai tarziu, stand culcata Tn fotoliu. Fara graba, limba
lui Trey lingea pielea lucioasa a coapselor ei, Tnaintand
Tn sus cu o Tncetineala excitanta care prelungea extazui ei
crescand dincolo de putinfa de exprimare prin cuvinte;
atat de aproape de paradis, incat ea uita pentru moment
cine era fi unde se afla. Tfi petrecu degetele prin buclele
dese ale parului lui, impregnate cu o mireasma exotici f i
greu de definit. Cand palmele lui Trey Ti apasara picioarele
Tn afara, ea fl le desfacu, supusa, fi se Tnfiora cand limba
(ui aluneci peste umezeala ei inrourata.
El linse si mufcS usor si supse pana cand ea Tncepu
sa-l implore. Se umezea tot mai mult de dorinfa, adaugand
propriile-i fluide de pasiune la cele ramase de la Trey, fi
inima Ti batea acum cu o intensitate care Ti trimitea sangele
Tnfierbantat spre fiecare nerv excitat al trupului ei.
Dar atunci Trey Tfi Tnalfd capul fi o ridica fard efort,
rezemand-o pufin mai sus Tn fotoliu Tn afa fel Tncat ea
statea pe jumdtate Tnclinata, cu coapsele desfacute. El
fe 115 s
se asezd comod Tntre coapsele ei primitoare, dar cu nepa-
sare, ca fi cum ea n-ar fi murit de dorinfa. Cu degetele
biande, Trey Ti mangaie sanii excitafi, Tncercuind usor
fiecare sfarc, cuprinzandu-le greutatea cu palma, ca Tntr-un
cauf, ridicandu-i pana cand ea simfi cum o dorinfa
sfasietoare, i se nipustefte Tn jos, spre miezul vibrant al
fiinfei sale. Cu sanii ei ridicafi mult fi fuguiafi Tn mainile
iui, Trey ii atinse afafator sfarcurile cu gura, strangandu-le
cu muscaturi marunte; lingandu-le bland; mangaind usor
cu obrazul rotunjimea proeminenta a sanilor mari fi Tnalfi
pana cand ea capitula si Tl implora, soptind:
— Este o tortura! Te rog! murmura ea.
— Afteapta, fopti el.
— Nu! fu rispunsul taios fi apasat. Dracu’ sa te ia!
ameninfa ea, cu glas pStimaf. O si-fi dau otrava!
— Situafia pare grava, replica el, cu prefacuta spaima.
Poate, adiuga cu calm, ai vrea sa-mi povestefti cate
ceva despre tofi barbafii aceia mulfi.
— N-a existat nici unui.
— Atunci de ce ai facut acea remarca?
— Varul meu, naiba sa te ia! Vorbeam despre varul
meu fi prietenii lui. Am crescut Tmpreuna fi ftiu cum se
purtau.
— Adevarat?
Trey Ti freca ufor sfarcul, fi o dorinfa vibranta Ti
scutura Tntregul trup odata cu fiecare atingere lenta.
— Otrava! fopti ea ameninfator.
El Ti mai privi Tnca o data fafa cu ochi scanteietori fi,
convins, spuse:
— Nu va fi necesar, pisicufa apriga. Voi fi bucuros sa-fi
fac o placere.
Cand peste cateva secunde intra Tn ea rapid, Empress
Tncepu sa se apropie de apogeu Tnainte ca el s-o fi patruns
pe deplin, fi Tn timp ce se Tnfingea mai adanc el simfea
micile convulsii tremuratoare pe toata lungimea lui, auzea
slabele ei fipete de eliberare, fi o finu Tn brafele sale
*****
puternice pana cand, cu un usor suspin, ea se lasa pe
spate, mai mult decat satula.
— Tfi mulfumesc, abia fopti ea, rezemandu-si obrazul
de umarui lui vanjos.
Trey privi Tn jos, spre ea, calda si satula Tn Tmbrafisarea
lui si, cu un zambet brusc si ftrengdresc, murmurd:
— Mulfumefte-mi mai tdrziu, cand voi merita asta.
Era rigid Tnauntrul ei f i avea ferma intenfie de a avea
grija ca doamna sa fie mulfumita Tntr-o cat mai larga fi
prelungita varietate de moduri. Pe Empress o simfea
moale sub el, cu trupul cald si primitor. Zambindu-i, o
Tntreba Tn foapta:
— Acum spune-mi, draga mea, ma simfi mai bine aici...
— si mi§candu-se Tn sus Tn interiorul ei fierbinte, fu ras-
platit auzindu-i micul geamat Tnabusit — sau senzafla e
mai intensa cand fac asa?
Mana lui se strecura sub fesele ei, saltand-o astfel Tncat
ea sa vina Tn Tntampinarea lungimii dure a erecfiei lui.
— Ah! Dumnezeule! icni ea, intensa si amefitoarea
senzafie fiind nemilos de violenta.
Si cand T§i roti usor foldurile ca sa atinga toate
suprafefele Tnfiorate ale miezului ei voluptuos si vibrant,
ea gemu:
— Nu Tnca... e prea curand... nu pot!
— Niciodata nu-i prea curand, §opti el cu glas coborat.
Si se mifca Tnauntrul ei cu o gingasie linistitoare; o
mi sea re languroasa, care nu dupa mult timp sfli mainile
ei sa-si diminueze apasarea si sa alunece peste pieptul lui.
— Vezi? zise el cand soldurile ei zvelte se arcuira usor.
Vezi ca totusi... pofi?
Cand atinse climaxul ea fipa — un fipat prelung, care
Tsi raspdndi ecoul Tn mica Tncapere fi confirma reputafia
de iscusinfa a lui Trey. Urmatorul interval de aproximativ o
ora fu teribil de Tncantator, excitant prin noutatea senzafiei,
bogat Tn nebunii, Tnfrumusefat prin imagini vii, reflectate
Tn oglindd, ale poftei trupefti fi jocului afafator. Uimirea
resimfita inifial de Empress fafa de energia lui Trey ceda
117
W TTN& SILVER
locul unei dorinfe lacome, fara refineri, a carei Iipsa de
prefdcatorie I se pdru lui fermecdtoare.
Cu toate acestea, sanatatea lui nu era deplina, ?i
coplefit de o pldcutd epuizare, se toldni pe pardoseala,
cu capul culcat pe plcioarele lui Empress.
Tacticos, Ti reaminti acesteia ca nu-i strica pufina
odihna.
Imediat, Empress fu cuprinsa de remufcari, apoi se
rusina §i mcepu sa-fi ceara scuze.
Atunci el Ti zambi fi-i spuse:
— lubito, daci af avea mai multa energie, fi-af saruta
degetele de la picioare. Nici macar nu te gandi sa te scuzi.
§i apoi, ca s-o tachineze, el facu Tntocmai ce zise,
smulgdndu-i lui Empress un {ipat ascufit de spaima.
— Trey, Dumnezeule, T|i sangereaza spatele!
— Nu-i nimic, replied el, simfindu-se mulfumit.
Dar ea nu vru s i se linisteasca decat dupa ce-l sili sa
se cufunde Tn cada de baie umpiuta cu apa fierbinte.
El !§i rezema ceafa de marmura cazii, considerandu-se
un barbat extrem de norocos, nespus de satul si a§tep-
tand urmatorul prilej Tn care frumoasa lui infirmiera avea
sa-§i Tnfi§oare brafele dulci Tn parul iui. Asteptand cu
nerabdare sa stingi focul trupului ei.
— Efti sigur ca te simfi bine? Tntreba Empress.
— Formidabil de bine! murmurd el.
— Cred cd ar fi un tratament bun dacd te-ai relaxa Tn
cada zilnic, acum cd te simfi mai bine.
— Cu o condifie, replied el pe un ton non$alant.
— N-o sd-fi rdspund! zise ea cu pufina fafna, §tiind ce
avea sd spund el.
— Peste cateva zile voi fi Tn stare sd te port Tn brafe,
§i atunci ce vei mai putea sd faci?
— Gandefte-te la ce vor spune parinfii tai.
— •Ei pleaca mdine la Helena. Sesiunea legislativd a
Tnceput ieri, fi singurul motiv pentru care au ramas atat
de mult timp acasa a fost ca erau Tngrijorafi Tn legdturd
cu mine. Afadar, eu a f zice cd vei fi Tn pierdere.
118
 Flaeara argintte
a dragosfei
— Presupun ca nu ar fi posibil Tn mod practic sd te
resping, raspunse Empress Tncruntata.
— O judecata extrem de sanatoasa, finand seama cd
te depafesc Tn greutate cu cateva zeci de kiiograme.
— Efti o brut a.
— Tu vorbefti? Cine mi-a turnat cu de-a sila pe gat,
zile de-a randul, fierturi scarboase?
— Spre binele tau.
— La fel gandesc fi eu, replica el, Tn glas simfindu-i-se
un zambet.
Drept razbunare, ea se apleca sa-l stropeasca, dar
mana lui o prinse pe-a ei la mijlocul drumului, o trase
rapid, f i o rasturnd Tn apa.
Discutara despre relativele calitafi ale terapiei bazate
pe apa de foarte aproape f i cu fraze soptite, din ce Tn ce
mai greu de Tnfeles.

Capitolul 9
In dimineafa urmatoare, Hazard fi Blaze plecard spre
Helena. Legislafia teritoriala era un mediu prielnic pentru
o manipulare egoista, traficul de infiuen|a fiind fafif fi
cat se poate de mercantil. Hazard aducea o mare suma
de bani cu care sa-i influenfeze pe cei care puteau contri-
bui la susfinerea cauzei salev. Ani de zile se fdcusera
Tncercari pentru a micsora rezervafiile indienilor, f i Tn anul
precedent rezervafia Picioarelor Negre fusese redusa de
la 21.651.200 acri la doar 4.073.600 acri, deoarece cres-
catorii de vlte cereau mai multe terenuri de paf unatVI.
Anul acesta era pe cale sd se introducd un proiect de
lege pentru reducerea rezervafiei indienilor absarokee, fi
Hazard intenfiona sd se opuna.
In 1879, 1882 fl 1884 fusesera introduse proiecte de
lege asemdnatoane, respinse multumita Tn mare mdsurd
averii personale fi influentei lui Hazard. El era Tn relafii
de prietenie cu numerofi congresmeni de la Washington,
pm 119
precum fi cu unii funcfionari din ministerul afacerilor
interne. Cand era necesar, Blaze deschidea locuinfa lor
din Washington si contribuia activ la respingerea acelor
proiecte de legi daunatoare tribului lui Hazard.
Pana acum, rezervafia absarokee ramasese neatinsa,
Tnsa an de an crescusera presiuniie crescatorilor de vite,
ale cailor ferate fi ale industriei lemnului, fi anul acesta
eforturile susfinute erau intense. Suprafefele de pamant
definute de Hazard fi posesiunile lui miniere erau vaste si
mai mult decat suficiente pentru clanul lui, care Tn ultimii
douazeci de ani prosperase simfitor. Dar celelalte clanuri
din rezervafie aveau nevoie de un sprijin suplimentar, fi
Hazard f i Blaze Tfi petreceau lunile pe durata sesiunii
legislative Tn Helena.
Politica din Montana nu avea nimic democratic —
barbafii care aveau mai multi bani fi o mai mare influenza
obfineau aprobarea legiior lor. Singura limitare era respin­
gerea acestora, cand fi cand, de catre Congresul de la
Washington, judecatorul suprem al guverndrii teritoriale.
Insa intervenfia federala Tn politica regionala era rara.
Astfel cd sesiunile legislative desfaf urate Tn Helena erau
venale, pline de tending monopoliste f i nepotism.
Aceasta atitudine mercantile fafa de guvernamant nu
era specifica Montanei, ci era practicata cu nerufinare de
tofi magnafli jefuitori din industria americana. Aceftia
erau anii unora ca J.P.Morgan, Cannegie, Rockefeller,
timpul dezvoltarii industriale nesistematizate fi a politicii
sociale darwiniste, bazata pe principiul „scopul scuza
mijloacele“. iar „Standard Oil“ Tncepea sa cumpere toate
terenurile din Butte f i Montana, ca sa poata fi cei care sa
stabileasca prefurile cuprului pe seara mondiala.
Afadar, Tn vastul context al teoriei capitalismului
potrivit careia „publicul duca^se-dracului“, lupta pe care
o purta Hazard Tn Montana ca sd salveze tot ce putea
pentru indienii absarokee era doar o foarte mica bdtdlie
dintr-o enorma campanie sortita Tnfrdngerii. Insa ceea ce
continua sd aibd importanfa erau Tn mod categoric banii.
Banii cumparau voturi, banii cumparau terenuri pentru a-Ji
apara granifele teritoriului, banii cumparau acfiuni ale unor
societal fi, prin acele acjiuni, influenfa. Astfel ca Hazard
si Blaze plecara cu trenul lor personal, promifand sa se
Tnapoieze la sfarsitul saptamanii.

fn acea dimineafa, Valerie Ti fdcu o vizita lui Hfriam

Livingstone, sub pretextul de a da Tn ziarul acestuia un
anunf privitor la bazarul organizat Tn sprijinul bisericii.
Cunoscand interesul iui fata de femei fi dezirtteresul fata
de propria-i sofie, se Tmbracase Tntr-un costum de catifea
violet garnisit cu hermina. Violetul se potrivea cel mai
bine cu ochii ei, iar despre herminS crezuse Tntotdeauna
ca era o invitafie pentru a fi atinsa.
Hiriam aprecie cum se cuvine opinia Vaieriei Tn materi.
de vestimentafie, ceea ce Ti fi spuse fn timp ce o poftea sa
intre Tn biroul sau.
— Hermina aceasta te face sS semeni cu o regina,
draga mea, Ti zise fSrS a-fi exprima gandurile mai libi-
dinoase, care se Tndreptau catre felul Tn care ar percepe
Valerie o atingere.
Cu un zambet cochet, ea Ti mulfumi cu un glas de
fetifa, care avea Tntotdeauna efect asupra destrdbaiafilor
batrani. In timp ce luau ceaiul, discutara despre anunf. Dar
cand, ca raspuns la Tmbierea lui de a gusta o prajitura,
Valerie spuse: „Mi-ar placea una“ fi ramase cu ochii fixafi
Tntr-ai lui cateva clipe mai mult decat ar fi fost necesar,
Hiriam Livingstone Tncepu sa se gandeasca si la alte relafii
cu fermecatoarea domnifoara Stewart Tn afara de afaceri.
Defi trecuse de faizeci de ani, Hiriam avea o constitute
robusta fi, Tntocmai ca fi tata I sau, intenfiona sa traiasca
pana la nouazecl. $i Tn plus, editorul f i propietarul ziarului
The Mountain Daily se bucura de un sanatos apetit sexual.
Din fericire, stabilimentul lui Lily era disponibit, deoarece
de cat*va zeci de ani, so|ia lui, care Tmplinise patruzeci, nu
mai prezenta pentru el nici o atractie. Abigail era grasS,
pm 121
 SILVER
Tnclinata spre conversa|ii de natura religioasa, fi Tsi
doftoricea cu zel diversele suferin|e, ceea ce lasa prea
pu|in timp pentru orice aitceva. Aveau patru cameriste,
un administrator, doi gradinari fi trei feciori, asadar ea
era bine Tngrijita. iar timpul liber al lui Hiriam Ti apar|inea
iui Tn Tntregime.
— Spuneai, draga mea, c§ nu ai defel talente cuiinare
care sa-|i Tngaduie sa faci prajituri pentru ceai atat de bune
ca acestea. ifi marturisesc sincer ca mi se pare ciudat ca
socotefti ca ai avea nevoie de asemenea talente.
— Vai, domnule, dar nu trebuie ca orice tanara sa fie
Tn stare sa aiba grija de viitorul ei sof?
La cuvantul grija, ochii Valeriei se ridicara emanand o
• senzualitate vizibila.
— Dom nif oara Stewart — zise, insinuarea fiind evi-
denta din haraitul glasului sau — sunt convins ca nu
exists nici un barbat care s-ar gandi ca feiui Tn care ai avea
dumneata grija de el ar trebui sa includa talente cuiinare.
Tragandu-fi mana de sub a lui cu o Tncetineala calcula-
ta, Valerie se rezemS de spatarul fotpliului si zambi cu
sfiala.
— Ce dragu|, din partea dumneavoastra, domnule
Livingstone, sa spune|i afa ceva. Dar mama m-a Tnva|at
Tntotdeauna ca drumul spre inima unui barbat trece prin
stomacul lui.
— Mamele nu Tn|eleg Tntotdeauna, draga mea, replica
el cu grosolanie, ce vor de fapt barbajii.
— §i ce anume vor, domnule Livingstone? Tntreba ea,
rufinoasS.
— De ce sa nu discutSm despre asta la Tntrunirea
pentru strangerea de fonduri?
Si defi era unui dintre enoriafii In varsta ai bisericii
prezbiteriene, n adresa un zambet libldinos, promi|and
sa-i Tntreaca pe to|i la licita|ia ce avea sa se faca la bazar
pentru dreptul de a lua pranzul cu ea.
— Abia aftept, domnule Livingstone, ganguri Valerie,
defi nu ftiu ce parere va avea doamna Livingstone.
g s fc 122
 — Este pentru o cauza buna, draga mea, o linifti el cu
voiosia unui unchi, cu toate cd privirea lui perversa nu era
catufi de pugin cea a unui unchi. §i in ultima vreme Abigail
s-a simgit cam prost, afa cd nu va lua parte.
— Ce atitudine creftineasca, domnule, sd reprezentaji
familia la bazar!
— Incerc, draga mea, sd-mi fac datoria de prezbiterian.
— Ce altruism! susura Valerie.
— Considera-md Tn Tntregime §1 altruist ia dispozijia
dumitale, tanara doamnd.
— Cat cavalerism, domnule Livingstone, care Tmi amin-
teste de o mica problema de care m-am izbit recent.
Eventual m-afi putea sfatui la cine m -af putea adresa cu
o plangere.
— Despre ce-i vorba, copila mea? reac{iona imediat
Livingstone. Dacd te pot ajuta Tn vreunfel...
— Ei bine, vedegi, domnule — zise Valerie, atingan-
du-si nasturele de sus al jachetei taiorului, ca pentru a
verifica daca era bine aparata — tocmai treceam pe langa
grajdul de Tnchiriat din Syracuse cdnd mi-a iesit Tn fafd un
indian. Pared aparuse din neant... de pe aleea care leaga
grajdul de morga lui Bonner... fi m-a acostat, continua
ea cu glas tremurator. Mi-a atins sanul...
Apoi ezita, pentru a lasa timp ca reiatarea revolta-
torului atac sd-fi facd efectul pe deplin.
Fa{a lui Livingstone se congestiona.
— O sa-l spanzuram! racni cu glas tunator. M vei
recunoaste daca-l mai vezi?
Mila cre§tineasca a lui Hiriam Livingstone nu se Tntin-
dea f i asupra indienilor, negrilor sau orientalilor, defi
includea minoritatea feminind, care o cuprindea, print re
altele, pe domnifoara Rogers, dirijoarea corului, care se
Tntalnea cu el miercurea dupa-amiaza Tn apartamentul lui
din centrul orafului.
— Md tern ca nu, domnule. Totul s-a petrecut atat de
rapid... Vreau sd spun cd am scos un fipdt fi am !uat-o
la fuga. Cred cd !>patul meu l-a speriat, facandu-l sd
123
 SILVER
renunfe... Iar eu nu mi-am Tncetat goana decat cand am
ajuns acasa.
— Tatal dumitale trebuie sa descopere numele
miselului, si se va face dreptate!
— Vai, nu, domnule, va rog! Nu i-am menfionat tatei
incidentul. El este total Tmpotriva prezenjei indienilor Tn
afara rezervatiei.
— Are perfecta dreptate, salbatici murdari ce sunt!
striga Livingstone, palid de furie. Individul trebuie pedepsit!
Spanzurat! Daca salbaticilor acestora nu Ii se da o lec|ie,
vor continua sa ameninje femei albe nevinovate!
— Vai, domnule, n-am vrut sa aduc scandalul sub ochii
publicului. Te rog, Hiriam — £i felul deliberat Tn care Ti
folosi numele de botez sugera o intimitate careia el aproa­
pe ca-i sim|i gustul — as fi teribil de jenata daca s-ar
raspandi povestea prin ora§. Te rog... ceea ce a atins a
fost sanul meu, Hiriam...
— Ticalosul trebuie sa plateasca, bombani el. Bleste-
mat'ii de salbatici trebuie sa fie Tnvatafi sa-si cunoasca
locul — continua el cu patima. PagSni Tmputifi!
— Te implor, Hiriam — se ruga Valerie, adaugand un
mic suspin Tn foapta ei — fagaduieste-mi ca vei avea grija
ca TntSmplarea sa nu ajunga de domeniul public.
IngSdui unei lacrimi razlege sa alunece pe obraz.
— Imi... pare rau ca ti-am facut aceasta confidenta...
dar ma gandeam c i poate ai fi Tn masura sa cunofti vreun
for caruia i-as putea Tnainta Tn mod discret o reclamatie.
Tsi sterse lacrima cu Tncheleturile degetelor, cu gestul
unui copil, si trecu cu limba peste buza ei superioara.
— Te rog... murmura apoi.
Livingstone reacfiona la aceasta inocenga senzuala
ca un lup Tn fafa stanei.
— Desigur, Valeire — Tsi lua el libertatea de a-i utiliza
numele de botez tot asa cum Tl folosise ea pe-al lui — daca
dore§ti ca toate acestea sa ramana confidenfiale, asa va fi.
Tsi scoase batista si i-o oferi.
— Sluga dumitale, draga mea.
p k 124
 — Efti atat de Tnfelegator! replica ea Tn soapta, tampo-
nandu-si ochii cu batista.
Peste cdteva clipe, zambi Tnviorata fi spuse:
— Ma simt mult mai bine ca am vorbit despre aceasta
Tntamplare sordida. Cu amabilitatea dumitale — continua
punand Tn mod deliberat batista lui Tn propria-i geanta,
ca si cum ar fi fagaduit o viitoare Tntalnire cu prilejul careia
sa i-o Tnapoieze — cu siguranga esti napadit de femei care
te implora sd le dai sfaturi binevoitoare.
— Nici una nu-i atat de dragufd ca dumneata, replica
Livingstone galant, numarand Tn minte zilele pana la
bazarul bisericii.
— Ce dragut! se extazie Valerie, ridicandu-se Tntr-un
fosnet de catifea parfumata. Si te consider obligat sa-fi
resprecfi promisiunea de a licita pentru pranzul meu,
Tncheie ea, adresandu-i un surds orbitor.
— Po|i fi sigura de asta, draga mea!
Ea Ti Tngadui s-o conducd prin birouri pana la usa
principal^, mana lui susfinandu-i cotul, fi cand, la usS,
se Tntoarse spre el sd-i spuna „la revedere“, avu grija ca
sanul ei sd atinga usor mana lui.

Mai tarziu Tn dupd-amiaza acelei zile, la un pahar de

Xeres, Valerie fi tatdl ei Tfi comparau succesele primeior
lor interviuri.
— Hiriam Livingstone este pregatit cum se cuvine,
declara Valerie razand Tn triluri. Dumnezeule Sfinte, tata,
practic saliva... nu numai dupa mine, ci f i la perspectiva
de a spanzura un indian. De fapt — adauga ea arcuindu-si
o spranceana neagra — nu ftiu daca, fiind obligat sa
aleaga Tntre placuta mea companie fi spectacolul spanzu­
ra rii unui salbatic, nu ar alege cea de-a doua posibilitaie
— Felicitari! Afadar, tipul e de partea noastra.
— Nu numai de partea noastra ci fi nerabddtor sa preia
ini|iativa si sa conduca acgiunea. Abia l-am reginut sa nu
tipdreascd imediat titluri tipatoare despre femei albe rap’te.
 S I L V E R
Dar... as putea, Tn Tmprejuriri stresante, ca de exemplu
violul brutal sivarfit de doi indieni, sa fiu convinsa sa-mi
las la o parte jena persona la pentru a salva alte femei
lipsite de apirare care ar putea deveni Tn viitor victimele
atacului din partea unor indieni barbari. Iar Hiriam s-ar
afla Tn avangardi, agitand o gloata dornica sa iinfeze.
— Hiriam? repeti tata I ei, Tnilfandu-fi sprancenele.
— Suntem Tn relafii ce ne permit sa ne spunem pe
nume, titicule.
— Tipul este un desfrinat batran, bom bani el.
— Dar un desfranat batran util... cu o imensa ura
Tmpotriva indienilor §i cu mijloace care-i permit s i difuzeze
aceasta ura Tn folosul nostru.
— Te-ai gandit, fata mea — zise Duncan pe ganduri
— ca Tn ciuda aparentei ufurinfe cu care a fost manipuiat
Livingstone, s-ar putea ca Trey, chiar daca planul tau ar
da roade, sa nu-si asume cu supunere rolul de sof?
— Ei, taticule, asta e treaba mea. Nu-fi face griji Tn
legatura cu Trey, spuse foarte sigura pe ea. Povestes-
te-mi cum a decurs pranzul tau cu judecatorul Clancy. A
fost tot atat de fructuos ca Tntrevederea mea?
— Joe are o ura nestrimutati fafi de indieni Tn gene­
ral, fi de Hazard Black Tn mod special. Pe langa faptul
ca fiul lui a pierdut un post extrem de bino s, deciziile
i-au fost anulate de nenumarate ori cand Hazard le-a
contestat Tn fafa instanfelor superioare.
— Astfel Tncat ar putea fi influenfat sa-l puna sub
acuzare daca s-ar ivi o asemenea necesitate.
Duncan Tfi bitu ufor cu palma buzunarul hainei.
— A facut ceva fi mai bun: a semnat o procure pentru
arestarea lor, lasand Tn alb numele, Tn afa fel Tncat sa nu
ne r i m i n i decat sa le complectam. S i zicem c i cei doi
indivizi pe care te gandesti s i-i numefti o fterg Tn munfi
— ei bine... putem scrie alte d o u i nume.
— Ce ingenios!
— Da, doar c i nu-i putem - fine Tn Tnchisoare pe
termen nelimitat.
s 126
 — Oricum, asta nu se va petrece Tn cazul a doi indieni
acuzafi de viol, nu-i asa? Ma refer la termenul nelimitat.
As zice, continua Valerie Tncantata, ca ne aflam Tntr-o
situafie foarte buna.
— Nu-i proastd, replica tatal ei.
Dar mai avusese el de-a face cu Hazard fi mai Tnainte;
si reflecta sincer la viafa acestuia. Hazard, mai ales Tn
tinerefea lui, avea reputafia de a fi violent.
— Nu-i proasta!? Dar, taticule, avem acoperire si
suntem pregatifi sa acfionam! Zau a§a, tSticule, tot ce
avem de facut acum este sa stam de vorba cu Hazard.
— E totufi un rise, ripostd Duncan Stewart, Tn mintea
caruia se ivi brusc imaginea lui Hazard trimifandu-i de
manie, drept raspuns, un glonf Tn cap.
— Taticule, Tl dojeni bland Valerie, nu exista absolut
nici un rise.
— Tipul este un asasin, zise Duncan cu gfas coborat
dar categoric. Sa nu uifi asta!

Urmatoarele zile, in care ramasera singuri, fura idilice

pentru Trey fi Empress. Zi de zi el devenea tot mai
puternic fi se daruia cu bucurie fi energie scopului de a
o amuza.
Tntr-o dimineafa, Empress Tfi gasi dormitorul plin de
forsytia, raspandind un parfum proaspat — boboci de un
galben pal care fdeuri s£-i revina navalnic amintiri din
copilaria petrecutd la Chantilly. Ochii i se umplura de
lacrimi fi adresandu-i-se barbatului chipef care statea
culcat pe pat, sprijfhtt Tntr-un cot, Ti fo p ti, zambind:
— Ai finut minte...
— Tfi place? se mulfumi el sa spund.
Era obifnuit sd fina minte ce anume le placea femeilor,
familiarizat cu gesturi generoase, fi fericit ca ea era
fericita.
— Ah, da! Este ca o bolta primavaratica de verdeafa,
declara ea fericita.
 S I L V E R
— Mai sunt f i Tn camera de toaleta.
Ea casca ochii a mirare, albul camasii de noapte fi
Tmbujorarea trandafirie de pe obraji dandu-i un aer foarte
juvenij. Tnghifi un nod fi fopti:
— Tfi mulfumesc!
— Cred ca cele din cada de baie sunt gata sa dea
muguri, anunfa ei, ca s-o tachineze.
Si ca un copil mic — cu care semana atat de mult Tn
acea dimineafa — ea sari jos din pat fi dadu fuga Tn
camerele alaturate. Cand se Tnapoie, Tl gasi sprijinit de
tablia de la capul patului — o silueta eleganta, cu pielea
bronzata fi de o nespusa frumusefe.
— Sunt extraordinar de frumoase! exclama ea.
— Ca f i tine, replica el Tn f oapta.
— Cum ai reufit? Tl Tntrebi, vrand sa afle modul Tn
care fusesera transportate Tn miez de iarna.
— Un vagon de marfa, tone de rum eguf fi un tren
rapid, raspunse Trey cu nonfalanfa, ca sa o fac pe
pisicufa mea apriga sa fie fericita.
— Ma rasfefi, replica ea Tn mod fermecator.
— Asta fi intenfionez, riposta el.
Defi Blaze lasase instrucfiuni ca Mabel sa modifice
rochiile, executarea fusese amanatd, deoarece Trey
prefera s-o aibi mai curand nudi. Servitorii cleveteau,
desigur, despre Tre y si dragalafa lui infirmiera, care
niciodati nu ficea macar un pas Tn afara apartamentului,
careia i se trimiteau sus toate mesele fi care nu primea
slujitori Tnauntru decat ca sa sc him be afternuturile si ca
sa faca o data pe zi o curifenie sumara. Blue fi Fox Ti
Tnsofisera pe Hazard si Blaze la Helena, afa ca cei doi
amanfi erau absolut singuri Tn propriu! lor paradis intim.
Dor mea u pana tirziu si se jucau Tn pat, tnezindu-se lent
prin atingeri, mangaieri fi dorinfe senzuale. §i cdnd voiau
o schimbare, facea u dragoste Tn camera de toaleta,
Tmbracata Tn oglinzi, sau Tn cada mare de marmura.
Sub Tnfocata caldura a dragostei pe care o gasea Tn
brafele lui Trey, Empress Tnflorea ca o floare de vara.
b 128
 Flaeara argintte
a dragostei «*W* ^
Existau momente Tn care se mustra pentru faptul ca ceda
atat de lesne neru?inatelor dar fermecatoarelor exigenfe
ale lui Trey, dar zarurile fusesera aruncate Tn noaptea
aceea, la Lily. Sacrificiul fusese facut pentru familia ei;
banii se aflau la loc sigur Tn coburii ei. §i n-ar fi ajutat la
nimic daca ar fi pretins ca farmecul lui Trey era ceva rau.
Dimpotriva, niciodata nu fusese atat de fericita. Rasfdfata,
dezmierdata, iubita — era un ragaz Tntr-o viafa de truda
ce dura de cinci ani, §i ar fi fost o proasta dacd ar fi
respins acea bucurie amefitoare.
Un bilet din partea lui Blaze le reaminti ca la sfar§itul
saptamanii urmau sa aiba din nou tovarafie, asa ca, de
voie de nevoie, joi fu chemata Mabel sa se ocupe de
cateva rochii pentru Empress. Trey statea tolanit pe un
fotoliu, Tn timp ce o Empress stanjenita statea Tn picioare,
cuminte si nemi§cata, lasand-o pe Mabel sa Tnsdileze, sa
prinda Tn ace, sa vorbeasca despre pense si tivuri. Blaze,
stiind prea bine cat de nepricepufi puteau fi bdrbafii Tn
privinfa Tmbracaminfii, trimisese odata cu biletul ei si
cateva rochii noi. A§a ca acum nu trebuia decat sa aiba
grija ca acestea sa se potriveasca.
Din fericire, Trey se purta cum se cuvine fafa de Mabel,
dar peste capul acesteia arunca Tntruna priviri apreciative,
si Empress se temea sa nu cumva sa faca una din
remarcile sale obi§nuite care ar fi evidenfiat Tn mod clar
natura rusinoasa a relafiilor dintre ei. Dar el se purta curte-
nitor fafa de Empress si politicos cu Mabel, discutand doar
subiecte banale, despre vreme sau despre viafa Tn ranch,
complimentand-o pe Mabel pentru talentul ei.
O singura data facu un comentariu referitor la rochii,
cand Empress proba un tartan de ca§mir cu guler alb, cu
o funda mare din tafta. Parul ei de culoarea mierii ii cadea
Tn bucle libere pe spate, iar fafa Ti era Tmbujorata.
— Arafi ca de treisprezece ani, Ti spuse el, cu ochii
afintifi asupra materialului Tntins peste sanii el. Mabel, adu
te rog cameea mamei, sa vedem cum Ti vine cu rochia asta.
Dupa ce Mabel parasi Tncaperea, Trey zise:
^ 129
 S I L V E R
— Afa tmbracata pari nevinovata ca o scolarifa.
— Iar tu pari libidinos ca un diavol — cu parul negru,
ten Tntunecat si Tmbracat Tn matasea asta neagra.
— Ce potrivire! Tocmai am o dorinfa draceasca sa ma
joc de-a fcoala cu tine. Crezi ca avem timp Tnainte sa se
Tntoarca Mabel? zise, ridicandu-se pe jumatate.
— Sa nu Tndraznesti sa ma pui Tntr-o situafie penibila!
— Daca fagaduiesti sa te joci de-a fcoala cu mine.
Empress Ti arunca o privire furioasa, remarcandu-i din
nou eleganfa nonsalanta si frumusefea bruna la care se
adaugau ochii lui luminof i, cu o expresie amuzata — un
tanar mai mult decat rasfafat pe care ea nu avea deloc
intenfia sa-l indispuna.
In clipa urmatoare Tfi facu aparifia Mabel.
Privirea lui Trey o Tntalni pe a lui Empress fi Tntreba:
— Ei bine?
— E-n regula, ofta ea.
Trey zdmbi, apoi se Tntoarse spre Mabel fi, cu o
expresie de un farmec scanteietor zise:
— Tfi mulfumesc, Mabel. Hai sa probam brosa asta.
Admirara cu tofii efectul, fiind de acord ca era foarte
frumoasa neobifnuita combinafie dintre movul si
verdele tartanului.
— Defi, zise Mabel, daca doamna doreste sa poarte
rochia aceasta maine, cand sosesc ceilalfi, va trebui sa
Tncep modificarile chiar acum.
— De ce sa n-o poarte maine pe cea din lana, pentru
ceai, sugera Trey, iar la cina pe cea din catifea pan de
culoarea smaraldului.
fn mod inexplicabil, pe Empress o irita faptul ca el se
pricepea perfect la rochii pentru ambele Tmprejurari. Si
catifea pan? Cafi barbafi cunofteau deosebirea dintre
diverse tipuri de catifea? Tn mod evident, aceasta nu era
prima data cand Trey lua parte la ajustarea unor haine.
Si cand el o Tntreba pe Mabel: „Unde a gasit mama taftaua
moarata?“ enervarea ei spori. Presupuse ca era obif nuit
sa cumpere rochii scumpe femeilor.
130
 Mabel se pierdu Tntr-o lunga explicate despre achi-
zifionarea rochiei. Trey asculta cu atenfia unei persoane
binecrescute, cand Mabel ajunse Tn fine la capdtul poves-
tirii spuse „Ce interesant!“ fi apoi dadu iristructiuni.
— Aceea din land si cea din catifea pan pentru vineri,
aceea din tafta neagra moaratd §1 cea din serj verde
smarald pentru sambata. Cu privire la celelate vom
decide mai tarziu; Tfi mulfumim mult.
Spuse toate acestea cu pricepere §i cu farmecul sdu
irezistibil, dupa care Mabel se retrase.
— Din cate se pare at mai facut asta, remarca Empress
glacial, dupd ce usa se Tnchise Tn urma lui Mabel.
— Niciodata! replica el, cu un zdmbet luminos.
— Pan, moarat... este vocabularul masculin obif nuit?
— Croitorul meu e vorbdref.
— Nu te cred.
— Sunt zdrobit! exclamd el, ca s-o tachineze.
— Hm! pufni pe nas Empress, uitdndu-se la barbatul
acela Tnalt si chipes care nu era obi§nuit cu senzapa de
a fi zdrobit.
— Acum ajuta-ma sa-mi scot asta. E prea stramtd.
El zambi §i rdmase tolanit Tn fotoliu.
— Credeam cd facusem o Tn|elegere.
— Nu intenfionez deloc sd md joc cu tine, replied
Empress, Tncantata de raspunsul ei. Ai de gand sd ma aju|i
sd deschei nasturii astia?
— Nu prea cred, spuse el calm.
— Atunci o s-o fac singura! replica Empress iritata.
Departandu-se cu pa§i nervo§i, intra Tn dormitorul
alaturat.
Prima problemd o avu cu bro§a cu camee. Clema de
siguranfa consta dintr-un lanj delicat fixat pe un
mecanism cu §urub, si dupa cdteva minute de Tncercdri
nereusite fi bombaneli, Empress se Tntoarse spre usd fi-l
descoperi pe Trey stand Tn prag f i urmdrind Tn tdcere
Tncercdrile ei nefructuoase.
— Ai nevoie de vreun ajutor? se oferi el binevoitor.
131
 — Dupa cum vezi, nu pot scoate asta, raspunse ea
bosumflata.
— Mai Tntai Tmi trebuie un sdrut.
— Ei, foarte bine! zise ea, Tnaifindu-f i gura de parea ar
fi fost „Doamna Generozitate“ acordand o favoare unui
vasal.
Trey o sarut a foarte u§or, punandu-si mainile pe
casmirui moale ce inconjura mijlocul ei. Era un sdrut
lent, un sarut „de zi“, care te excita Tntr-un mod delicat,
languros — soiul acela de sarut Tn care timpul se extinde
la infinit si Tn care te pofi apropia pufin c ite pufin de
pasiune, fara sa te grabe§ti.
Fiori marunfi, scanteietori, se raspandeau fulgerator
de-a lungul sirii spinarii lui Empress.
— Pari placut la atingere, murmura Empress, ale carei
maini alunecau Tn sus, pe mdtasea neagra de pe spatele
lui, si a carei iritare disparuse.
— Tu pari mic3, fopti Trey, Tnconjurandu-i eu degetele
mijlocul subfire.
— Ma supard balenele din rochia asta, se pldnse
Tncet Empress. E prea stramta.
DepSrtand-o pufin de el dar continudnd sa-i fina
mijlocul Tntre maini, Trey o cerceta lent cu privirea.
Intariturile din oase de balena cusute Tn corsaj aveau
o construcfie ca de corset, str3ngandu-i trupul de la
solduri pana la sani potrivit cerinfelor modei cu talie de
viespe care accentua rotunjimile feminine. La randul lor,
balenele Ti Tmpingeau sanii Tn sus §i Tn afara, TntinzSnd
casmirul moale al corsajului.
— E prea stramt aici? Tntreba el cu blandefe, trecand
u fo r.c u degetele peste sfSrcurile ei, care Tmpungeau
fesatura mulanta, reliefandu-se puternic.
— Mmmm... murmura Empress.
— Semeni cu o §colarifa Tntr-o rochie care fi-a ramas
mica, §opti el, tragand u§or cu degetele de sfircurile ei
pana cand se marira si deveniri tari. Dacd ai fi o §colarifa
cu rochia asta iar eu a§ fi profesorul tau, as crede ca ma
 s&ffid
ispitesti. N-ar trebui sa fii lasata sa iesi din camera ta
Tmbracata cu o rochie atat de stramta, zise el Tn soapta,
aplecandu-se sa-i atinga buzele Tntredeschise.
Continua sd-i mangaie varfurile Tntarite pana cand
fafa ei se Tmbujora si gura i se deschise lasand sa iasa
mici respirafii gafaite. Limba lui patrunse Tncet Tn gura
lui Empress §i se Tmpreuna cu a ei. Ea ridica mdinile sa
se agate de el, un tremur fierbinte strabatandu-i trupul. Dar
el o cuprinse Tn brafe, mainile ramanandu-i pe sfarcurile
ei vibrante, gura lui deschizand-o §i mai mult pe-a ei.
Desprinzandu-§i gura, Trey §opti:
— Nu-i frumos din partea unei §coldrife sd-§i sarute
profesorul.
Ea nu rdspunse, ci doar se Tntinse spre a fi din nou
sarutata, tragandu-i capul Tn jos, sprea ea.
Mainile lui Ti pdrdsira Tn cele din urm§ sanii fi, Jinandu-i
strans brafele, el se uitd la ea cu prefacuta asprime:
— Incerci cumva sa-ti seduci profesorul?
— Nu, murmurd ea foarte Tncet, Tncercdnd sd se
apropie mai mult de el.
— Atunci de ce Tmi faci avansuri necuviincioase? Te
dai la mine Tn mod fafif si s-ar putea sd culegi conse-
cinfele. Tnfelegi ceTnseamna asta?
— Trey, te rog, rochia asta e prea stramta, §i vreau ca
tu sd...
— Vrei sd scoatem rochia asta stramta? Tntrebd el,
alunecand cu palmele peste sanii ei stran§i Tn corsaj.
— Ah, da, te rog! Md doare.
— Atunci va trebui sd faci ce fi se spune, iubito.
— Orice! se Tnvoi ea abia respirand, senzafia de sufo-
care fiindu-i accentuata de captivitatea trupului Tntr-un
corset strivitor si o rochie mai mult decat stramta, de
pared acea constrangere i-ar fi sensibilizat pielea, iar
sanii apasafi i-ar fi sporit dorinfa.
— Mai Tntai o sa scot cameea, zise Trey pe un ton calm.
— Grabeste-te!
— Rabdare, draga mea, zise el desfacand bro?a Tncet.
 SILVER
Apoi, punand-o deoparte, o Tntoarse pe Empress Tncet
cu spatele f i descheie cei doi nasturi de sus ai rochiei,
slibind stransoarea decolteului fi pe cea a micuiui guier
garnisit cu danteli.
— Afa e mai bine? Tntrebi linistit.
— Nu.
— Nu? Nu efti prea recunoscitoare, o dojeni bland.
— Tmi pare rau. Vai, Trey, mor de dorul tau! exclami
ea, Tntinzand mana sa-l simta, vrand s i-i atinga erecfia.
Indepirtindu-i miiniie, el i ie refinu Tntr-o stransoare
ufo ari.
— Vom discuta despre aceasti tendinfa neobif nuiti,
draga mea. Purtarea ta este cu totui necuviincioasi. Vino
s i stai pe genunchii mei fi vom analiza aceasti dorinfi a
ta. Ti-ar place s-o facem?
§i cand ea d id u din cap In semn c i da, el o conduse
spre fotoliul de langa fereastri fi, asezandu-se, o trase
pe genunchii lui 2^ ^
Prin mitasea halatului iui §1 prin cafmirui subfire al
propriei sale rochii ea Ti simfi erecfia, §i se m isci ufor ca
s i - f i atinga fundul de evidenta lui tarie.
— S i-fi fie ru§ine, draga mea! o m ustri el, finandu-i
term §olduriie fi Tmpiedicindu-i mifcarea.
Pe Empress o stapanea un singur gand. Simfea erecfia
lui Trey, tare, fi lungd, fi pregititi; sanii Ti erau umflafi,
fi extrem de sensibilizafi ca urmare a atenfiiior lui Trey.
Nu se putea gandi decat la cum Tl va simfi c in d o va
pitrunde, cum o va umple cu superba lui erecfie, punind
capit dorinfei Tncinse care nu-i didea astampar.
— Deoarece sunt profesorul tiu — Tl auzi ea murmu-
rand Tncet lin g i urechea ei, Tn timp ce degeteie lui
alunecau prin mitasea aurie a pirului ei, netezindu-i pe
ceafi buciele riv ifite — acum ne vom spune fcu glas tare
lecfiile. D aci eu Tncep foarte lent, vei reufi s i le refii, fi
d a ci Tfi vei fti lecfiile la perfecfie o si-fi dau un premiu.
Miiniie iui mari Ti cuprinseri ca Tntr-un c iu f unui din
sani f i i-l strin se ri ufor, trig in d afari carnea umflati f i
^ 1 3 4
 Flaeara argintte
' * r v. a dragostei * 9 *
{uguiata Tntr-un varf ascufit, si cdnd degetele lui frecara
varful acela cu un ritm lent, Trey o Tntreba foarte calm:
— Ai vrea un premiu?
Empress Tfi ridica fafa si el se apleca sa-i sarute buzele.
— §tii care-i premiul, nu-i afa? murmurd Tnainte ca
buzele sd Ii se fritalneasca.
Si cand ea fopti „Da“ Tn interiorul gurii lui catifeiate,
el o saruta ufor si adauga:
— Atunci repetd dupd mine: „Virtutea este propria ei
rasplata".
— „Virtutea este propria ei rdsplatd“, sopti ea.
— „Sd fii cast ca ghea$a, pur ca zapada“.
Cu ochii atintifi Tntr-ai lui, ea repetd fraza. Caldura
dorinfef ei era Tn stare sa topeasca gheafa calotei polare,
iar pasiunea facea ca glasul sa-i rasune ragufit.
— Foarte bine, efti o elevd silitoare, o lauda el.
Si apoi o sdrutd — un sdrut pdtlmaf, invadator, ca
ras^uns la replica ei gangurlta fi sugestivd.
— Te-a'r culcat vreodatd cu un barbat?
— Da.
— Cumplitd nerufinare! §i fi-a placut?
— Da.
— §i el — Tntrebarea era o lenta presupunere, Tn
timp ce mdna lui se strecura sub jupoanele ei — te-a atins
aici? Nu por|i chiiofi!? exclama apoi pe un ton c^Tmbina
fascinapa si uimirea. Ce urit! Astepp ca eu sd te ating?
Degetele lui dezmierdard ufor fragezimea ei dulce, fi
alunecara Tnauntru cu ufurinfa, fi cand ea Tnchise ochii,
cuprinsa de extaz, el Ti porunci:
— Raspunde!
— Da, fopti Empress, Tntr-un suspin prelung, arcu-
indu-fi cu putere trupul Tn sus. Ah, da!
— §1 e bine cand un bdrbat face dragoste cu tine?
Degetele lui mdngaiau, patrunzand Tnduntru cat de
adanc puteau, apoi alunecand iar afard, Tntr-un ritm lent,
fermecator.
— Ah, da, fopti ea, cu ochii Tnchifi.
 SILVER
— E§ti o fetifa cuminte. Ai vrea sa fii sarutata?
Si cdnd ea dld u din cap si Tfi TnaifS gura, o saruta — un
sarut dur, strivitor — fi degetele lui Tfi continuara manga-
ierile.
Cand, peste cateva clipe el f i le retrase, ea scoase un
fipat slab.
— Trebuie sa-l ascuifi pe profesorul tau, spuse Trey cu
glas foarte coborat, altminteri n-o sa-fi Tngadui sa-fi scofi
rochia asta stramta f i n-o sa-fi dau nici un premiu. Acuma
spune: „Vreau sa fac dragoste cu profesorul meu. Si nu
voi face dragoste cu nici un alt barbat".
Ea repeta cuminte fraza, Tntinzdnd iar mainile spre el.
— Si cine este profesorul tau?
— T u efti, raspunse ea Tntr-o sufiare.
El zambi, satisfacut.
— Ai fost o eleva atat de respectuoasa Tncat pofi sta
nemiscatS pe mine cateva clipe.
Odata cu vorbeie lui liniftite, Empress simfi cum' i se
intensifies vibrafia, de parea el ar fi fost deia TnSuntrui ei.
Trey Ti trase Tn sus jupoaneie, le Tmpinse ia o parte fi,
ridicand-o, o afeza Tncet pe barbafia lui rigida, punand-o
cu picioarele stranse unui langa aitul, de-a curmezif ul Tn
poaiaiui.
— O simfi? murmura el, f i zvacni pufin Tn sus.
Patrunderea fu Tncantatoare, fi Empress, miscandu-se
u fo r ca sa guste incredibiia placere, se Tntoarse sa-l
Tmbafifeze peTrey.
— Nu, spuse el, Iu3ndu-i brafele de pe umerii sai.
Trebuie sa stai perfect nemifcata.
Ea ramase foarte iiniftita.
— Foaia dumitale matricola va fi exceienta, domnisoara
Jordan, zise Trey, mangaindu-i sanii proeminenfi.
Spune-mi daca pofi sa o simfi.
Si trase cu putere de sfarcuriie ei. Ei i se taie respirafia
cand fermecatoarele spasme gonira Tn jos, fi piacerea
sporita o facu sa se agite Ufor.
— Nu te mifca! o avertiza ei scurt.
13Q
 Flaeara argintte
adragostei
Si cdnd Ti dezmierda din nou sdnii, ea rdmase
imobila, Tn timp ce era invadata de pldcuta senzafie.
— Ti s-au Tnrofit obrajii, domnifoara Jordan, fopti
Trey. Tfi este cald?
— Da, murmurd ea, plutind Tn propria-i Tncantare,
izolata de lume prin valuri fierbinfi de pasiune, rafiunea
fiindu-i depdf ita de senzafii.
— Ai vrea sd nu te mai stranga rochia asta stramtd?
Mainile lui trecura Tncet peste rotunjimea plind a sdnilor
ei, comprimafi de materialul rochlei, si presard ufor Tn timp
ce avansa Tn cdldura ei Tngusta, mdrindu-fi volumul.
Ea Tfi Tndbufi un slab geamat de placere fi fopti:
„Da, oh da!“, fiind atentd sd nu se mifte, precum fusese
instruita, avand grijd sd se poarte Tntocmai afa cum i se
spusese, pentru ca nu cumva sd piardd superba lui
erecfie, adancitd mult Tnauntrul ei.
Tncet, Trey Ti descheie pe o lungim e de cafiva centi-
metri nasturii de la spate, stdbind pufin stramtoarea din
dreptul umerilor ei.
— Afa e mai bine? o Tntreba calm.
— Oarecum, raspunse ea Tn foaptd.
Degetele lui rasfirate coborara de-a lungul mijlocului
ei zvelt fi Ti mangdiara foldurile. Sanii ei stdteau
suspendafi asemenea unei generoase ofrande senzuale
deasupra cadrului rigid care le Tncatufa forma.
— Asta e tot ce pot face pana la urmdtoarea noastra
lecfie, dar daca urmezi cum se cuvine instrucfiunile, Tfi
voi elibera sanii. Te dor?
— Oarecum.
— Dacd te-ai ridica Tn picioare te-ai simfi mai bine.
— Nu vreau, sopti ea abia audibil.
— Fundulefui”tau dorefte sd ramana umplut?
Ea confirmd, ca prin vis.
— Dar trebuie sd fii ascultatoare, domnifoara Jordan,
altminteri nu md vei mai simfi niciodata.
O ridica de pe genunchii lui fi o aseza Tn picioare, cu
fafa la el. "
 S I L V E R
— O tanara domnisoara imperioasa e ceva de neiertat,
continua el pe un ton plin de ironie masurata. Trebuie sa
Tnvefi ce-i aceea supunere, domnifoara Jordan, fi atunci
vei putea sa ma faci sa fiu Tntotdeauna pregatit pentru
tine. Ai vrea sa fiu Tntotdeauna pregatit pentru tine?
Privirea lui Empress era captivatd de barbafia ce se
avanta Tn sus, capabila sa-i daruiasca pldceri incredibile.
El se ridica Tn picioare, Ti cuprinse umerii si, aple-
candu-se mult, o saruta cu gingdf ie.
— Te simfi goala pe dinauntru, domnifoara Jordan?
Ai vrea sa-fi satisfac patima voluptuoasa? Ti-ar placea
ca un foarte cuviincios profesor sa-fi dea o rasplata?
Cuvintele lui erau pline de fagaduinfe, atat de fierbinfi
f I raguf ite — anticipdnd o generoasd senzualitate.
Pundndu-fi mainile pe umerii ei, Trey sopti:
— Ingenunchlazd!
§1 o Tndemnd sd se lase jos Tn fafa lui. Cand Tfi Tndlfa
prlvlrile spre el, cu pdrul el blond revdrsandu^se Tn plete
bogate pe spate, el Tl zise:
— Dacd faci asta afa cum trebuie, Tfi voi darul Tmpli-
nirea dupd care tanjefte trupul tdu meins. Apucd-ma,
domnisoara Jordan, fi deschide gura. Vei putea sa gufti
de pe mine propria-fi dulceafa.
Mainile lui se rezemau Ufor pe pdrul ei, fi ea se
supuse instrucfiunilor primite, facand sd alunece Tn gura
ei lungimea lui tare, strdngdnd coapsele cu putere Tn
timp ce umezeala dintre picioareleei curgea Tn valuri ce
pulsau odata cu flaeara dorinfei.
— Acum trebuie sd te mifti foarte Tncet, Tn afa fel Tncat
sa pdtrunda pana Tn fundul gatului tdu, f i apoi sd te retragi
iar pana aproape sa-fi scape dintre buze. Daca-mi Tnde-
plinefti ordinele cu sdrguinfa, te voi lasa sd md simfi
Tnduntrul tdu. Dacd nu, toata aceasta dorinfa fierbinte va
ramane nesatisfacuta. Pricepi?
Ea dddu din cap Tn semn cd da, plimbandu-si limba
peste varful umflat al bdrbafiei lui, fi Tl simfi cum crefte
sub buzele ei. 1l simfea tare fi fierbinte fi foarte mare.
 R“ r e
Promisiunea c i avea si-1 sim ti Tnauntrul ei Ti aduse
simfurile Tnfiorate pana pe culmea vibranta de intensa
dorinfi.
Trebuia sa-l aiba sau sd moara, fi daca era Tn stare
si-1 aduci atat de ufor la o asemenea lungime, era
Tnnebunitor de placut sa-i anticipeze oferta.
Sub navaia senzafiei electizante, Trey Tnchise ochii, fi
ramase complect nemifcat Tn vreme ce buzele catifeiate
ale lui Empress se mifcau ritmic de-a lungul fi Tn jurul
lui, lent, precum poruncise el.
Chinultoarea plicere era aproape mai mult decat
putea el sa Tndure, fi dupa cateva clipe, Tnainte de a fi
prea tarziu, Tntinse mana fi o trase pe Empress Tn sus.
— Efti gata? Crezi ca efti Tndeajuns de um edi,
domnifoara Jordan? Deprteazi-fi picioarele fi lasa-ma
s i verlfic cat efti de pregititi.
Ea nu voia s i i se supuna, deoarece ar fi pierdut acea
Tncantatoare placere, dar el o certa: ?
— D i-m i ascultare!
§i cu pirerede rauea sesupuse.
Atunci el Ti ridici fusta, Tn afa fel c i ea ramase goali
de la mijloc m jos, cu picioarele ei zveite ufor depirtate,
f i cu corsajui rochiei strans tare Tn fireturi contrasting
Tn mod erotic cu goliciunea oferita vederii lui.
— Pari excitata, do m nifo a ri Jordan. Asta e ceva
normal... aceasti abundenti dorinfi irezistibili?
limezeala era evidenti pe interiorul coapselor ei.
El Tfi strecuri cu forfa doua degete Tnauntrul ei,
lirg in d intrarea pentru a face loc degetelor lui lungi,
Tntinzand carnea delicati cat s i obfini alaturarea unui al
treilea deget. Apoi a p is i Tn sus fi spuse:
— Trebuie s i fii o ta n iri doamna foarte obifnuita cu
astfel de lucruri. Afa este?
— Vai, nu, m urm uri ea, niclodati!
Si se freci de apasarea degetelor iui, Tnfipte Tn ea cu
o falsi decenfi, v rin d mai mult, dorind s i aibi Tn ea
tiria lui fierbinte fi mare.
139 ^
 S I L V E R
Petrecandu-fi degetele Tn susul lichidului laptos ce
- picura de-a lungul coapselor ei, el mangdie ufor intrarea
tumefiata fi largita a placerii.
— Te simfi Tndeajuns de umeda?
Ea suspina si dadu din cap, prea absorbita Tn extazul
ei cutremurator pentru a-i rdspunde mai activ.
Retragandu-fi mana, el Ti lasa Tn jos jupoanele si
fusta, acoperind-o la loc, f i degetele lui umede Ti Tnaifard
barbia, aducandu-i cald, Tn nari, mlrosul dorinfeiei lacome.
— Spune „Da, domnule“, insista el, silind-o s i ras-
punda Tn ciuda paroxismului placerii ce-i inunda crelerul.
— Da, domnule.
— §i crezi ca efti destul de umeda pentru a ma primi
acum, dupa ce m-ai Tntarit cu gura ta iubitoare?
— Oh, da! Da, domnule.
— Vrei ca mai Tntai sa-fi deschei rochia, Tn afa fel ca
s§nii sa-fi fie liberi?
— Te rog, domnule.
El Tntinse brafele spre spatele ei f i mai descheie o
duzina de nasturi, Ti trase ufor rochia de pe umeri si lasa
ca fesdtura sa-i alunece Tn jos, peste s in i.
Aceftia se Tnfiorara ufor, ramasi Tn fine liberi deasupra
Tntariturii rigide a rochiei care-i susfinea, afteptand
mangaierea lui, ispitindu-l.
— Trebuie sa-mi mulfumefti,
— Mulfumesc, domnule, fopti ea recunoscdtoare.
— Sanii dumitale sunt foarte ispititori, domnifoara
Jordan. Incerci cumva sa-mi atragi atenfia?
— Vai, nu, domnule, niciodata n-af fi atat de
Tndrazneafa. Ar fi o obraznicie.
Trey atinse u fo r un sfSrc umflat, fi ei i se taie
respirafia.
La doar o clipa Tnainte de consumarea actului sexual,
fiecare nerv din trupul ei vibra, fiecare centi-metru din
carnea ei era Tncins la maximum, gata sa se daruiascd,
sanii ei rotunjifi si trandafirii de excitafle Tnaifandu-se ca
pentru a fi mgngiiafi.
140 ^
 "SSESSf* Sstfa#
— Ai o fire foarte prietenoasd, domnifoara Jordan.
Sfarcurile dumitale sunt extrem de nerdbddtoare sa-mi
simta atingerea.
— Ah, domnule, dac-ai vrea, dar eu n-as Tndrdzni
niciodata sa sugerez afa ceva.
— Poate cd Tnca o lecfie de supunere fi-ar Tmbunatafi
caracterul. Impinge-fi sfarcurile spre mine, domnifoara
Jordan.
Punandu-i propriile ei mdini sub sdnii generofi, Trey
i-i ridica mult, cu varfurile trandafirii f i Tntdrite Tndreptate
cdtre gura lui.
Si cdnd musca usor cel mai apropiat sfdrc ispitltor,
genunchii ei tremurard de o neTnchipuitd placere, simfind
cum vdrtejul placerii i se scurge prin trup.
— Daca-i lafi pe barbafi sa-fi mdngdie sdnii, domni­
foara Jordan, fi sa-fi sugd sfarcurile umflate, unii ar putea
spune cd efti lipsita de decenfa. Sanii dumitale mari nu
s-ar mai micfora niciodata cat sd Tncapd Tn rochiile de
fcoldrifd, daca-i lafi pe bdrbafi sd-i stimuleze Tn afa hai.
Nerabdarea dumitale este foarte necuviincioasa. Infelegi,
dacd ar afla cinw a ce mi-ai permis sd te Tnvdf, eu a f nega
totul. Trebuie sa ma gdndesc la propria mea reputafie,
domnifoara Jordan. Acum spune: „Suge-mi sdnii,
domnule", si eu voi avea grija sd primefti nu numai 6 notd
maxima la purtare ci fi atenfia mea plind de abnegafie
fafa de educafia dumitale.
— §i daca-mi dai o nota mare, domnule — susura
Empress cdteva clipe mai tarziu, cu un glas arzdtor — ma
voi strddui sd nu uifi cdt vei trai aceastd zi de iarna...
Pofta trupeasca din ochii ei era pe masura celei dintr-ai
lui, fi jocul tachinarii Tncetase.
Dar dimineafa de neuitat abia Tncepuse.
Rochia fu azvarlita, Tmpreuna cu halatul de brocart, si
Tntr-o daruire reciprocd fi nerefinutd fdcurd Tn afa fel ca
dimineafa sd ramdna memorabila, fifonand Tn mod
iremediabil catifeaua care acoperea fotoliu!.

^ 141 ^
 In dimineafa urmatoare, casa Tncepu sa se umple de
oaspefi, fi Trey fi Empress nu se mai bucurara de gradi-
niie lor elizee. Pentru cina, Trey fu carat la parter, Tmbracat
nepretenfios Tn pantaloni negri fi o camafa de matase.
Empress Tl Tnsofi, Tmbracata cu rochia verde-smarald, de
catifea pan, ajustata ca sa i se potriveasca. Luara loc unui
Idnga altul, dar nu se puteau atinge. Vibrafiile senzuale
din paradisiaca lor saptamdna de intimitate mai ddinuiau
Tn conftiinfa lor, fi o singura privire era de ajuns ca sa
reaprinda acea dulceafa. Se straduiau sa zambeasca fi-fi
puneau Tntrebdri la care nici unui din ei nu se obosea sa
raspunda. Era un chin sd fie nevoifi sd-fi Tmparta prezenfa
cu zeci de alte persoane.
Se discutd mult despre rapida Tnsdnatof ire a lui Trey,
fi Empress, Tn calitate de salvatoare, fu silita sd primeas-
ca laude din partea tuturor. Toate acceptate cu modestie
fi sfiala. Nu cunoftea pe nimeni din tofi acei oameni, fi cu
atdt mai pufin nu ftia ce gdndeau ei. Nu-i pasa de motivele
care-i determinase sa-si facd aparifia. Conversafia lua o
direcfie politica. Discufiile Tncinse continuard dupa cina
Tn salon, fi cu o mulfumire plina de recunoftinfa, la ora
zece Empress Tl auzi pe Trey plangandu-se ca ar fi obosit.
Blue fi Fox Tl dusera la etaj Tntr-unul din fotolii — probabil
din precaufie, deoarece el mergea bine. Dar Blaze se
temea ca fiul ei se suprasolicita.
BineTnfeles cd nu ftia ca cineva cu destula energie
pentru a face dragoste cateva ore pe zi era Tndeajuns de
puternic ca sd urce seara.

Empress* fierbea de gelozie dupa ce urmarise cu

privirea cum cele trei tinere care Tfi Tnsofisera parinfii Tn
acea vizitd Tfi petrecusera toatd seara flirtdnd cu Trey fi
facdndu-i avansuri. Deoarece Empress fusese prezentata
drept infirmiera lui Trey, fi fiindcd ceea ce ftia toatd lumea
^ 1 4 2 #5?
adaugase numelui o alta porecla, fusese neglijata de
bogatele tinere. Era enervant sa se vorbeasca fn jurul tau
o seara Intreaga fara a se fine seama de tine, fi defi
Hazard si Blaze fi a rata u o calduroasa prietenie, dand
tonul pentru' ceilaifi oaspefi, tinerele rasfafate nu
reacfionara la privirile de avertizare ale parinfilor lor.
— Astea sunt soiul de cafele cu care Tfi petreci timpul?
izbucni Empress dupa ce Ufa se Tnchise Tn urma lui Blue.
— Nu le da atenfie, raspunse Trey pe un ton neglijent,
descheindu-fi camafa de matase. Femeile ca Arabella,
Lucy fi Fanny sunt prea neinteresante.......
— Sunt foarte grosolane, replica ea, cfocotind de furie.
— Nu zau? se mira Trey, uitandu-se la ea cdteva clipe
Tn mod criptic. Imi pare rau, n-am observat.
— N-ai observat? repeta Empress cu patima. Niciodata
n-am Tntalnit snoabe atat de Tncrezute!
— Nu sunt altceva decat nifte tinere doamne bogate.
Pentru ele este normal.
— Normal! Este normal sa fii grosolan?
Empress reacfiona mai mult la feiuf In care nu fusese
luata Tn seama toata seara de acele tinere parvenite decat
la vorbele lui Trey.
— Doamne, Empress, zise Trey, ridicandu-se In
picioare, cu camafa pe jumatate dezbracata, nun vina
mea daca ele sunt nifte ticaloase..
— Tntrefii reiafii mondene cu femei de soiul asta?
Tntreba ea arfagoasa.
— Ce Tnfeiegi prin a Tntrefine reiafii mondene? Tntreba el
cu prudenfi, dandu-fi foarte bine seama ca avea de-a face
cu o femeie manioasa dar nefiind totuf i prea sigur de ce.
— Adica, le invifi Tn oras, dansezi cu ele la petreceri,
le duci la teatru, la opera fi tot ce dracu mai facefi Tn acest
finut de Irontiera.
El Fi asculta explicafia simfindu-se ufurat. Obifnula sa
Tntrefina reiafii mondene fi mai neconvenfionale, fi nu
era convins ca i-ar fi convenit sa recunoasca acest iucru
flnand seama de dispozifla Tn care se afla ea deocamdata.
143 ^
 S I L V E R
— Uneori, replica pe un ton neutru barbatul care era
holteiul cel mai ravnit din Montana fi care fusese socotit
ca atare Tnca de cand Tmplinise optsprezece ani.
— Cum de suporfi?
— Cu greu, raspunse el zambind.
Lasandu-si camafa sa cada pe pardoseala, Tfi
deschise larg brafele si spuse:
— Vino aici, iubito, fi sa le dam uitarii. Toate trei la
un k>c nu au nici un gram de creier.
Imblanzita de raspunsul lui, ea se lasa cuprinsa de
brafele lui si, fn mod specific feminin, Tntreba, ca pentru
o verificare:
— Adevarat?
— Pe cuvant de onoare. Nu-mi plac.
— Ei bine, tu le placi ior, murmura Empress cu
parere de rau, lipita de pieptul lui, simfind dintr-o data ca
erau singuri, dupa mulfimea de strdini de la parter, dupa
femeile care Tncercau sa-l prinda Tn mreje pe Trey fi
dupa exagerata etalare de bogafie care era acceptata cu
dezinvolturd de familia lui Trey.
— Asta nu are nici o importanfa, replica el eludand cu
grafie problema. Acum sa sunam o camerista, sa ne aduca
sus pufin din tortul acela meringue. Mi-ar placea sa-l
mananc de pe burtica ta.
— Esti scandalos! murmura ea zdmbind.
— Dar amuzant, riposta el cu un ranjet.
Si aplecandu-se, saruta gura ei ce parea ca-> Tmbie.
FurS lasafi Tn pace pana Tn dupa-amiaza urmatoare, la
ora ceaiului, cand Tfi facura aparifia Tn salonul vestic.
Blaze prezida servirea ceaiului fi a unor bauturi mai
substanfiale pentru barbafi. O mare parte din Montana era
locuita de sudifti atrasi de aur Tn '63 fi gonifi din casele lor
de razboiul civil. Ei preferau whisky-ul, cu sau fara adaos
de apa, fi votau cu democrafii. Bauturile spirtoase
curgeau de catva timp, cdnd aparura Trey fi Empress.
— Daca Saunders crede ca poate trece de Carlyle
pentru postul de procuror general la toamna, cdnd vom
144
 a dragostei
deveni stat, se Tn§eala §i va cheltui mult mai mulfi bani
cu favorurile politice decat §i-a Tnchipuit.
— Ce parere ai Trey, despre fansele lui Carlyle, daca
?l avem pe Doyle pe buletinul de vot?
Si Trey fu atras sa ia loc alaturi de grupul de barbafi
din jurul ?emineului.
Blaze veni imediat fn ajutorul lui Empress fi, dupS ce
o complimenta pentru rochia din serj care fi scotea Tn
evidenfa verdele ochilor, o aduse langa doamnele care Tsi
beau ceaiul. Empress T§i bau politicos ceaiul §i asculta
conversafia femeilor, care se referea mai ales la Tmbra-
caminte si cumpdrSturi. Adresandu-i iui Empress o privire
prin care Tsi cerea scuze, Blaze raspunse cu amabilitate
Tntrebarii doamnei McGinnis Tn legatura cu noile interioare
de la casa de mode „Worth“.
Din cand Tn cdnd, Blaze o atragea si pe Empress Tn
conversafie, dar tinerele doamne refuzau sa-i adreseze
vreun cuvant. Mamele lor, sesizand mai bine importanfa
pe care o avea familia Braddock-Black pentru mijloacele
de trai ale sofilor lor, luau parte la conversafia cu
Empress, mimand entuziasmul.
Constient de chinul la care era supusa Empress,
stand printre nemiloasele tinere, Trey sugera, dupa nu
mai mult de o jumatate de ora, ca sosise iar vremea sa-si
ia medicamentul. Owen Farrell Ti Tntampina Tncercarea de
evadare spunand cu o voiosie zgomotoasa:
— La dracu’, Trey, pune-o pe micufa doamna sa-fi
aduca doctoria. O sa jucSm o partida de biliard, si pentru
tine nu-i prea obositor sa stai aici si sa privesti.
— Pot sa mai astept, zise Trey, intenfionand sa evade-
ze Tmpreuna cu Empress de Tndata ce barbafii vor Tncepe
sa se Tndrepte spre sala de biliard.
— Ca sa te faci bine ai nevoie de doctorie. Hei, micufa
doamna! striga Owen, spre celalalt capat al TncSperii.
Trey InjurS printre dinfi.
Toate femeile Tfi ridicara privirile, si Owen T§i agita
paharul cu whisky Tn direcfia lui Empress.
 — Tngeras al Tndurarii, tu, ala de-aoclo, Tn verde, Trey
zice ca are nevoie de medicament. Poate Ti spui vreunei
servitoare ce anume Tfi trebuie.
— Zau asa, Owen, treaba asta poate sa mai astepte.
— Nici gand, baiete, trebuie sa te faci bine.
Dupa doua pahare, cand Ti intra ceva Tn minte, Owen
devenea ca un tren scapat de sub control, iar cel pe care
fl agita fn direcfia lui Empress era al patrulea.
Trey Tnal|a din umeri, renunfand la subterfugiul lui
pentru a parasi camera, si Ti zambi resemnat lui Empress.
Aceasta Tnfelese Tncercarea lui Trey, si se decise sa
profite de prilej f i sa dispara pentru o vreme.
— O voi aduce eu msarni, se grabi sa raspunda.
Rarrjase la etaj mult mai mult decat ar fi fost necesar,
neavand chef sa Ii se alature tinerelor insipide fi plictisi-
toarelor lor mame. Tnfelegea necesitafile, pentru familia
Braddock-Black, de a Tntre|ine reiafii mondene din rafiuni
politice, dar ar fi preferat sa nu fie f i ea im plica ta. Cand
Tntarzierea atinse punctul m care absenfa ei ar fi putut sa
fie remarcata, puse Tntr-un pahar o cantitate mica din
lichidul Tntaritor pe baza de macefe si, luandu-si inima Tn
dinfi, Tfi parasi refugiul fi se duse sa le Tnfrunte pe
neprietenoasele vizitatoare din Helena.
— Empress Jordan... suna ca o denumire de regina a
unei sali de dans.
Cu mana pe balustrada lustruita a scarii, Empress
ramase nemiscata pe palierul de la etaj. Un alt glas,
coborat si sasait, spuse:
— Taci, Arabella, s-ar putea sa te auda cineva.
— Ba tu sa taci, Fanny. Barbafii sunt Tn sala de biliard,
iar mamele noastre sunt cu doamna Braddock-Black,
Tncepandu-fi cea de-a treia ceasca de ceai. Tntotdeauna
ai fost o fricoasa.
— Te implor, Arabella, ia aminte cum te por|i. Defi
minte nu ai deloc, interveni si Lucy.
— Nu-mi vorbi mie despre bunele maniere, Lucy. Tu
efti cea care ne~ai tarat fara nici o politete afara din salon,
 Flaeara argintte
a dragosfei
ca sa-fi vedem rochia cea noua. Ca §i cum noi n-am fi
ftiut ce anume voiai tu sa vezi.
— Ei bine, §i voi vrefi sa-l vedefi, a§a ca nu va mai
facefi atatea scrupuie Tn privinfa asta.
— E chipe? ca un zeu grec, zise Fanny, cu o adorafie
ce-i taia respirafia.
— Mai chipes! declara Arabella pe un ton categoric.
§i §tie §i el asta.
— Nu-i deioc Tnfumurat, Arabella. E cel mai dulce...
— Scuteste-ne de entuziasmu! tau de fetifa, Fanny.
Suntem de acord. Iar ei este accesibil.
— Daca po|i sa strSbafi prin obi§nuitul roi de femei,
atrase atenfia Lucy.
— Cel pufin Tn seara asta nu exists nici una, spuse
Arabella prozaic, sugerand 1aptul ca era o persoana cu
simf practic.
— Ei, care-i prima care va intra nepoftita Tn sala de
biliard a barbafilor? Eu una §tiu cS taticu’ se va Tncrunta.
— O sa intru eu, la naiba! Voi, pisici fricoase ce
suntefi, ma putefi urma.
— E posibil ca el sa nici sa nu vrea sa ne vorbeasca,
declara Lucy cu teami. Pare sa nu aibS timp pentru nimeni
altcineva decat pentru.., infirmiera lui.
— Toata lumea §tie cum e cu Trey si femeile, zise
Arabella, Reputafia lui e binecunoscuta. §i la ce va
a^teptafi, de vreme ce a platit pentru ea cincizeci de mii
de dolari? Binefnfeles ca Ti acorda atenfie.
— Asadar nu crezi ca-i ceva serios? se auzi sasaitui
lui Fanny. Ei bine... se uita la ea altfel.
— Nu fi caraghioasa! se rasti Arabella. Doar se joaca.
Trey nu ia lucrurile Tn serios. Mai ales cu tarfele.
— Cincizeci de mii de dolari ar putea fi Tnceputul a ceva
serios. L-am auzit pe taticu’ spunandu-i asta mamei.
— Pentru Trey, cincizeci de mii nu Tnseamna nimic.
Pierde tot atat de mult la o partida la masa de joc.
— Nu §tiu, interveni glasul timid al lui Fanny. L-am
vSzut cum se uita la ea, Tn dormitorul lui, Tntr-o zi din
 SILVER
saptamana trecuta, cand venisem Tn vizita, fi privirea aia
pe care i-a aruncat-o, mama a zis ca ar fi putut sa faca sa
clocoteasca toate ibriceie din Montana vreme de o Iuna.
— Atunci spune-i mamei tale ca nu l-a vazut prea de
multe ori uitandu-se la femei. Ochii aceia argintii sunt
celebri pentru puterea lor parjoiitoare. Se spune cd nicio­
data n-a fost refuzat. Acum Tncetafi sa va mai facefi griji
pentru nimica, declara Arabella. Ziua Tn care Trey va dori
ceva mai mult decSt sex din partea unei mici tarfe pe
care o cumpara Tntr-un bordel va fi o zi rece.
— Intocmai asa spune fi taticul meu, Tfi ex prim a
Lucy cu tarie acordul, simfindu-se mai bine acum, cand
posibiiitatea ca Trey sa se fi Tndragostit fusese eliminata.
— Nu ftiu, Insista Fanny cu TncSpajSnare. DacS a|i fi
vazut privirea aceea...
— Taca-fi gura, nepricopsito! Daca te vei maturiza
vreodata, vei afla cd asemenea priviri exists tot timpul,
dar ntnnseamna nimic mai mult decjit'jtofta trupeasca a
unui barbat. Ei, vii cu noi, sau ai de gSnd s i stai aici fi
sS te gSndefti la viitorul unei tarfe cumpSrate?
— Nu efti singura care vrea sS-l vada, replica Fanny
cu TndrSznealS.
— Ce-ai face cu el, Fanny, daca ai reuf i sa-i captezi
interesul? Ai muri de frica.
— Ba nu, Arabella McGinnis. Sa nu-|i Tnchipui ca efti
unica femeie care stie ce sa-i spuna ufnui barbat.
— Daca voi doua putefi Tnceta sa va mai batefi pe
trupul ranit al lui Trey, interveni Lucy pe un ton mieros,
ne-am putea duce Tn sala de biliard, s i-i vedem Tn
persoana. §i a ne certa cu privire la diverse metode de
abordare sau la felurite dialoguri sclipitoare este ceva cu
totul inutil cand este vorba de Trey, deoarece toata lumea
ftie, Tn aceasti parte a Montanei, c£ singurul cuvant pe
care trebuie sa-l cunofti ca sa te Tnfelegi bine cu Trey
este da.
— Asta cu condifia ca mai Tntai sa te remarce.
— O s a m a arunc de gdtul lui, spuse Fanny.
^ 148
 — Stai la rand, a§a ceva s-a mai facut. Are reputafia
de a nu-si limita niciodata activitatea, si de aceea este
coada atat de mare.
— Ii voi face un copil. Atunci se va casatori cu mine,
fi vom trai fericifi pana la adanci batranefi, declara
Fanny, cu ochii luminafi de o Tnchipuire zanatica.
— Intreaba-le pe Charlotte Tangen, sau pe Louisa,
sau pe Mae, sau pe oricare dintre miresele grabite din
ultimii cafiva ani care s-au maritat cu gineri cumparafi.
Intreaba-le pe ele despre o asemenea probabilitate.
— Nu! icni Fanny...
— Dumnezeule, tare mai efti naiva! El nu este din
soiul celor care se Tnsoara.
— §i atunci, minte creafa, replica Fanny Tnfuriata, tu
cum Tfi propui sa-l Tnhafi? De ani de zile umbli dupa el.
— Cand va fi momentul potrivit, taticul meu va propune
o fuzionare a afacerilor. Casatoria noastra va fi rentabila
pentru ambele parfi. Nu ftii cum funcfloneaza treburile
astea? Nu romantismul conteaza, prostufo, ci banii. §i
taticul meu are aproape tot atafia cat fi tata I lui Trey. Afa
c i mgelegi cat de convenabil...
— Pana atunci, interveni Lucy, eu ma voi duce in sala
de biliard. Cred ca mai este Tnca disponibil, de vreme ce
nu vad nici un inel de logodnd pe degetul tau, Arabella.
Si vocile se Tndepdrtara de-a lungul coridorului.

Empress era naucita de o realitate care o Tnghefa. in

voluptatea Tmbratifarii lui Trey, cand dezmierdarile dulci si
dorinfa tremuratoare » invadau simfurile, cSnd extraor-
dinara bunatate fi gingafie a lui Trey o fascinau fi o
lermecau, era u fo r sa ignore faptele neplacute fi
dureroase. Se amagise, lasand ca ideiie romanfioase sa o
copleseasca, preferand sa accepte visul aurit.
Dar acum se confrunta cu realitatea cruda. Era cumpa-
rata. Si afa cum se stie Tn toata lumea, acest lucru o situa
Tntr-o* anum iti categorie. Oricare i-ar fi fost motivele,
? 149
 § 3 L V £H
imaginea publica era fixata. Iar ea Tnfelesese conse
cinfele Tnca de la Tnceput.
Pentru Trey, totul era un joc cunoscut, nu un mlracoi
de iubire si pasiune, asa cum era pentru ea, un vis devenil
realUate. Pentru Trey era doar o Tntamplatoare pofta
trupeascd f i Tnca o femeie docila. Ar fi vrut sa gaseascs
mii de scuze ca sa explice f i sa Tnldture zvon dupd zvon,
femeie dupa femeie. Asta cauta mintea ei nefericitd.
Insa nu si sa tagaduiascd, sa nege, sa uite si sa ierte...
In fond, lui Ti placea. Altminteri ar fi Tntrerupt relafia.
Primul ei imbold, rapid fi nestavilit, fu sa fugd. Dar pe
urma conftiinfa ei Tnvinse cele dintai sentimente intense
f i, cu jale, ea Tncerca sa socoteasca numarul de zile ce-i
ramasesera din obligafiile ce-i reveneau. Erau cinci, §ase?
Sau mai pufin?
Tulburarea si mtrebarile i se Tnvartira prin minte pdna
cand se strddui sa se gandeasca la toate acestea In mod
logic, Nu putea sa piece acum, can# casa era plina de
oaspeti. Blue fi Fox se vor Tnapoia la Helena Tmpreuna cu
Hazard f i Blaze, toate persoanele cu o oarecare autoritate
de a porni vreo acfiune — Tn afard de Trey — vor fi la
Helena. Ar dispune de suficient timp ca sa scape de orice
urmarire... daca s-ar fi organizat vreuna.
Decizia aceasta fi judecata rafionala fac ura sa-i fie mai
u f or sd intre, cateva clipe mai tSrziu, Tn sala de biliard.
Trey bau fara sfiala doctoria ei, se stramba cand Ti Tnapoie
paharul, fi fopti:
— Aproape ca mersese.
Zambetul cu care-i raspunse Empress era silit, dar Tn
zumzetul conversafiilor asta Ti scapa unui om care consi-
dera ca tovarafa lui era mulfumita. Sdptdmana precedent!
fusese o perioada de calm idilic plin de dulceafS fi pldceri,
nemaiintainit nici chiar Tn activitafile unui desfranat. Cum
§ i-ar fi putut el imagina cd o schimbare subita modificase
fascinanta pldcere?
§i nici nu-fi imagina. Iar Empress Tfi jucd rolul cu
conftiinciozitate, amabild cand i se adresa cineva, vioaie
150
'r&ftsl n^ S He
chiar fi fn compania femeilor acelora disprefuitoare — un
fapt pe care Trey Tl observa cu satisfacfie. Odata, cand
Arabellla Tncerca sa faca o remarca nu tocmai prie-
tenoasa, fusese pusa scurt la punct de catre tatil ei.
Nedescurajafi de constrdngerile morale ale doamnelor
venite Tn vizita, barbafi erau cu tofii fermecafi de
dragalafa domnisoara Jordan.
Oricum, Empress reufi sa supraviefuiasca cinei din
acea seara. izbuti cumva sa stea culcata Tn noaptea aceea
Tn brafele iui Trey fara sa planga lacrimi dulci-amare.
Ziua de duminica se scurse si ea, trecand peste un pranz
chinuit fi ulterioara ora a ceaiului. Empress privi cu
usurare cum vagonui-salon, vopsit Tn aibastru regal, pleca
din micul depou particular.
Cu ufurare si cu freamat interior, deoarece acum era
singurai cu Trey. Rolui pe care-i juca nu mai era Tnibusit
de zgomotui conversajiilor si de numerofii oaspefi. In
timpul cinei, nervozitatea ei fu vizibiia, la o Tntrebare
nevinovati referitoare la alegerea unui fel de mahcare
rispunzand printr-o lunga, ocolita si total nerafionaia
abundenfi de cuvinte. Trey se uita pe deasupra masufei
afezate langa femineu, fi Tntreba:
— E ceva Tn nereguii?
— Nu, replica ea prea repede, facandu-l s-o priveasca
mai atent.
— Efti siguri? insista el pe un tori grav. N-ar trebui
sa-fi pese catufi de pufin de nici una dintre persoaneie
care au fost aici Tn acest weekend. Si daca o scuza ar
Tndeparta prostia blestematelor acelea de femei, considera
ca t-a u oferit-o.
Intinzand braful peste panza aiba de olanda, Ti lua
mana Tntr-a lui.
— Daca n-ar fi sesiune legislative, si daca eu n-af mai
fi bolnav, n-ar fi venit niciodata aici tofi oamenii aceia.
Spune-mi ca Tnfeiegi.
Avu nevoie de toati taria ei ca sa-fi refina lacrimile.
('t/m putea el sa fie atat de amabil? Nici o mirare ca-l iubeau
i5 i
 S I L V E R
femeile. Gandul acesta parea Ti alina tristefea tot mai mare.
La urma urmei, ea nu era decat ultima dintr-un lung sir
de femei care-1 adorau. Si atunci reuf i sa schifeze un
zambet si, cu o generozitate credibila, spuse:
— Infeleg foarte bine. Nu le-am dat nici o importanf
Zau asa! §i nu-i nimic Tn neregula. Probabil am baut prea
mult vin. Cand beau, vorbesc prea mult §1 prea repede.
Crezi cd ia noapte o sa ninga?
Trey raspunse politicos, defi felul brusc Tn care
schimbase ea subiectul era la fel de nelalocul lui ca si
sporovdiala ei nervoasa. Motivul probabil ca era weekend-ul
acesta prea lung, decise el.
In noaptea aceea facu dragoste cu ea cu si mai multa
tandrefe, constient de neliniftea ei. Si cand, mai tarziu, o
finu Tn brafe lasandu-se amandoi prada somnului, nu
observa lacrimile care curgeau umede pe genele ei.

Capitolul 10
Tnainte sa se strecoare cu grija jos din pat ca sa se
Tmbrace, Empress astepta ca sa vina miezui nopfii. Pleca-
rea ei fu simpla, deoarece, dupa ce T§i Tmbracase vechile
ei vesminte nu mai trebui decat sd care la parter coburii.
Folosind seara servitorilor, ie§i pe nesimfite pe Ufa de la
bucatarie.
Cand pasi peste prag, frigul o izbi ca o perdea de
gheafa. Noaptea era senind fi cu [una plina, asa ca
temperatura scazuse mult sub zero. Insd din fericire nu
batea decat un vant slab.
Nevrand sa atragd atenfia asupra ei aprinzand luminl,
ramase Tndelung Tn grajdul Tntunecat, pana cand ochii i
se acomodara cu semiTntunericul. Clover fu Tncantata s-o
vadd, Tmpungand-o de mai multe ori cu botul, Tn timp ce
Empress Ti prindea faua fi Ti lega coburii. Se gandi cateva
clipe dacd sd Tnfeueze un al doilea cal. N-ar fi fost furt, ci

152
doar un Tmprumut. Daca trebuia sd duca acasa provizii
pentru restul iernii, avea nevoie de Tnca un cal de povara.
Zece minute mai tarziu, Empress Tfi conducea caii
afara din grajd si, cu o prudenfa extrema, merse pe Idnga
ei mai bine de o jumatate de kiiometru Tnainte sa Tncalece
pe Clover. Rand pe rand merse fi calari toata noaptea, Tn
afa fel Tncat sa nu-i degere picioarele, si spre dimineafa,
se afla la o ora de mers cdlare pe drumul Cresswell. Nu era
chiar un drum, ci mai degrabd o poteca foarte umblata,
dar acolo se bifurca rdul, fi cu ani Tn urma negufdtorii
instalasera o stafie de pofta. Acum, acesta era cel mai
apropiat magazin pentru fermierii care se stabilisera in
bogatele vai montane.
La prdvdlia lui Cresswel, cu aur, va putea sa capete
tot ce era de trebuinfa: faina, zahar, cafea, ceai, slanina,
mere uscate fi lapte condensat. Si ghete pentru copii, fi
Tmbracdminte. Plus cadourile de Craciun pe care nici unui
din ei nu le primise pentru ca se terminasera tofi banii.
Era Tnca pe jumatate Tntuneric cand Tl trezi pe Cresswel
cu bataile ei Tn Ufa. In timp ce ea Tfi alegea marfurile, el
facu cateva tentative de-a o trage de limba, ca sa se
lamureascd cine era aceasta femeie tdnard care cumpara
cu atata grija fi cumpatare. Femeia aceasta Tmbracata Tn
straie barbatesti uzate care pldtea cu aur. Dar Empress
prefera sd nu raspunda decat Tn cel mai succint mod cu
putinfa, fi Ed Cresswell Tfi facuse negoful Tn valea asta
indepartatd de Tndeajuns de multa vreme ca sa ftie cd
celor mai mulfi dintre mufterii lui nu le placea sa vor-
beasca despre ei Tnf if I.
Cumparaturile fura Tncarcate cu grija pe cai, fiecare
desag prefios fiind legat zdravan, si cand Empress pleca,
se Tndrepta Tn mod deliberat spre nord-est. Ed Cresswell
o urmari cu privirea pand cdnd ea dispdru Tn desiful de
pini ce marginea paraul.
Odata iesita din raza de vizibilitate a magazinului,
Empress o Tntoarse Tn loc pe Clover fi porni spre nord-
vest, catre valea ascunsd Tn munfi care era caminul ei.
153
 m i. S3LVER
Gandurile Tn legatura cu Trey veneau nepoftite, erau
alungate, apoi se strecurau pe furif Tn conftiinfa ei, cu
mai mare Tncapafanare decat Tnainte. Ifi am intea cum se
trezea el dimineafa, mai intai cu un zambet pentru ea si
apoi cu un sarut; cum arata cdnd statea Tn fafa ei la masa
pentru micul dejun, bronzat s[ relaxat, mancand cu o pofta
care o facea sa-l tachineze. Ifi aducea aminte ce simfea
cand Tfi petrecea degetele prin parul lui negru si matasos,
cand Trey se apleca peste ea: era des fi greu, si de fiecare
data el zambea. Cu un oftat din adanc Tfi dadu seama cat
de mult Tncepuse sa fina la el. 0 Tncercare inutila finand
seama de felui nepasator Tn care privea Trey femeile. O
Tncercare zadarnica, considerand numarul femeilor care
fineau la el.
Faptul ca am auz.it conversafia aceea neplacuta a fo st un
noroc, decise ea. Aitminteri, tentafia de a ramane ar fi
sporit zi de zi. §i Tn cele din urma, tentafia de a fi atrasa de
farmecul W Ttjey i-ar fi zdrobit inima. Mai bine o mica
tristefe sfasietoare acum, decat o umilitoare durere sufle-
teasca mai tarziu. Se felicita Tn tacere pentru decizia luafa.
Trey Braddock-Black nu era constant Tn interesui lui fafa
de o femeie.
Dar mpnologul ei mental nici nu-i domoli dorul, nici nu
risipi tristefea plecarii. Durerea Ti sfafia inima.

In timp ce Empress trecea pufin mai la nord de maga-

zinul lui Cresswel, Trey blestema vartos, alternandu-fl
ocarile cu porunci strigate Tn vreme ce-fi Tndesa camasa
de lana Tn pantaionii de stofa groasa pe care-i purta. Isi
pusese doua perechi de ciorapi de lana Tn mocasinii
Tmbianifi, Tnalfi pana la genunchi, fi unui dintre servitorii
de la etaj dadea acum fuga sa-i aducd mantaua din piele
de bivol.
Alarma care aduse casa Tn stare de panica fusese
data cam pe la opt fi jumState, cdnd Trey se Tntorsese
lenes pe o parte Tn patul lui mare, fi mtdlnise doar nifte
154 «
 "SSKSSS"6
asternuturi reci in locul trupului caid al lui Empress.
Racnetui lui Ti facuse pe tofi slujitorii din casa sd ia pdzifia
de drepfi, §i cei mai curajof i alergasera ia etaj sd vada ce
anume provocase mania lui.
Nu fu nevoie decat de doua Tntrebari aspre ft de fuga
cu viteza fulgerului cu care se duse un servitor la grajduri
pentru a se Tncredinfa cd placutui lui interludiu se Tnche-
iase brusc. Nimeni nu-l contrazise pe Trey, defi mulfi ar fi
vrut sa-i atraga atenfia ca Tnca nu era pe deplin restabilit, f i
ca o goana precipitatd prin munfi, la vreme de iarnd, putea
sa-i depdfeascd rezistenfa flzica. Dar, Tn actuala furie
nebuna ce-l stapanea, se mulfumira sd telefoneze pe furif
la Helena, ca sd transmitd veftile. Li se spuse cd Hazard
avea sd trimitd instruct uni cand se va Tnapoia acasa
Tmpreuna cu Biaze.
— Gasifi-I! se rastise Timms, fi Tnchise telefonul.
Zece minute mai tdrziu, Trey era cdlare, cu Winches-
ter-ul pregatit Tnteaca feli, fi cu o expresie amenlnfdtdate.
Empress avea cateva ore de avans fafa de el, dar urmele
lasate Tn zdpadd erau ca o pistd strdlucitoare. >■<
Nu voia sd fieTnsofit. Voia sa fie singur cdhd avea s-o
prinda; voia s-o aiba singur. O mdnie nerefinutd Ti ardea
creterii. Empressplecase! Irascibil si cutoane, totC eftiael
era ca voia s-o aiba Tnapoi! Motivete erau neciare f i neim-
portante, f I deocamdata nu era Tn stare sd f i le analizeze Tn
mod inteligent. Dar nu voia sd aibd martori la Tntalnirea
lor. Afa cd refuzd ofertele de ajutor, spunandu-le minciuni.
Le spuse ca ea locuia doar la vreo doudzeci de kilometri
Tn sus, spre munte, fi cd el avea sd ajungd acolo Tn trei ore.
Le spuse asta cu un glas politicos, dar rece fi stdpanit, pe
care nimeni nu Tndrdzni sd-l contrazicd.
Sosi la magazinul lui Cresswell la unu fi jumdtate, dupa
ce-fi manase tot drumul calul Tntr-un galop mic. Avu grija
ca Rally sd fie hrdnita fi addpatd cdt timp el Ti puse
Tntrebari propietarului. Tre y pldti cu aur pentru rdspun-
surile lui Cresswell, dar ignord mtrebariie acestuia. Apoi nu
avu nevoie decat de zece minute ca sd gaseasca locul Tn
^ 1S5
care ea facuse caie Tntoarsa si se Tndreptase cdtre
interiorui finutului.

La poalele trecatorii numite Elbow Pass, Empress

Tntinse pentru a zecea oara mana ca sa verifice daca
papusa pentru Genevieve nu se sparsese in micui pachet
legat sub spatarul seii sale, §i un zambet de bucurie i se
afternu pe obrajii rumeni. Genevieve avea opt ani si din
cate Tsi amintea ea nu avusese niciodata o papusa ade-
vdrata. Empress Tsi aduse aminte de propriul ei sortiment
de domnifoare cu chipuri de porfeian, lasate Tn urma, Tn
zorul cu care familia parasise castelul.
Ultimul recurs fusese brusc pierdut, fi papa avea sa
fie trimis la Tnchisoare pentru vina de a-l fi Tmpufcat pe
fiul lui Rochefort. Plecasera cu foarte pufine lucruri: cafi
bani reufiserd sa adune Tntr-un rastimp atat de scurt;
cateva obiecte valoroase Tmpachetate Tn graba; bijuteriile
mamei. Totul pierise acum, dupa cinci ani de ia fuga...
primii doi petrecufi Tn Montreal, fi apoi, cand le fusese
transmisa vestea ca detectivii lui Rochefort Tntrebasera
Tn Montreal de contele de Jordan, fugisera spre vest, catre
frontiera salbatica, unde un om putea sa se ascunda o
viafa Tntreaga. Din prudenfa, trecusera peste granifa Tn
Montana §i, cu fondurile lor mult sardcite, cumparasera o
cabana la munte. Asezarea era foarte frumoasa fi
salbatica, dar nici unui din ei nu era obi§nuit cu munca
grea, nici unui nu se pricepea ia agricultura, ?i defi papa
Tncercase, niciodata nu dobandise iscusinfa necesara.
Cu aurul din coburii ei, Empress avea sd aibd bani cu
care sa cumpere caii suplimentari de care aveau nevoie
pentru aratul din primavard. Un cal nu era de ajuns ca sa
are Sase acri de pdmant, Tntr-un finut Tn care regula era o
echipa de patru sau cinci cai.
Banii din desagii ei aveau sd facd mai mult decat doar
sa cumpere destui cai. Aveau sd le redea viafa. „ffi mulfu­
mesc, Trey“, murmurd ea Tn aerul Tnviordtor. „Pentru toate,
^ 156
Trey", adauga cu dulofie. Apoi, alungand amlntirile acelea
prea dulci, Tsi Tndrepta cu hotdrdre gandurile spre viitor.
Indemnand-o pe Clover cu calcaiele, se uita la norii gro§i
care se adunau dinspre vest. Erau prea sus pentru nin-
soare, si daca zapada nu era prea adanca Tn vaile pe care le
mai avea de strabatut, avea sd fie acasa pe Tnserat.

O vazusera cand trecuse prin Tngustuf defileu montan,

caci Tn ultimele doua zile Guy postase paznici cu logica
sistematica pe care o moftenise de la tatal lui. Cu toate
acestea fusese nevoit sd stea de veghe el msusi o mare
parte din timp, deoarece copiii mai mici nu puteau sd
stea nemi§cafi mai mult de cdteva minute. Tipetele de
bucurie umplura micufa cabana, §i cele doua ferestre cu
vedere spre vale Tncadrara copiii ce sporovaiau voio§i Tn
vreme ce o urmdreau cu privirea pe sora lor mai mare
care se Tntorcea acasd. , .r-. w —
Guy ie§i singur s-o Tntdmpine, purtdnd cizmele mari
ale lui papa, si prinsese cdpastrui lui Clover cu ochii
straiucind de lacrimi, desi se straduia din rasputerl sd pard
barbat. Nu mai ramdseserd decdt cizmele lui papa, §i
acestea erau folosite cu randul, asa ca ceilalfi copil se
adunara desculfi Tn pragul usii, chemand-o §1 strigandu-i
urari de bun-sosit.
— Te-ai Tntors! Te-ai Tntors! fipara Emilie si Genevieve
fopaind Tncolo §i-ncoace de bucurie.
Iar Eduard se agdfa de fusta lui Emilie strigdnd:
„Pressy! Pressy!“ Tntr-un scancet atat de ascufit meat
gainile Tncepurd sd c6tcoddceasca.
Empress se simfi u§urata cdnd auzi gainile. Afadar
hrana pentru ele durase. Ddduse instrucfiuni sd fie tdiate,
dacd ar fi fost neceSar. Dar numai ca ultima resursa,
deoarece cu oua copiii ar fi putut trai mai mult.
Alunecand jos de pe Clover, Empress Tl stranse tare
Tn brafe pe Guy, apoi alergd spre u§a cabanei §i le strivi

157
 S I L V E R
pe Emilie §i pe Genevieve Tn brafele ei. Genevieve Tncepu
sa planga:
— Nu ne-ai uitat!
Empress Ti cuprinse fefi§oara Tn palme.
— Draga mea, niciodata nu v-a§ uita. Intotdeauna voi
avea grij£ de voi. Uite, fi-am adus un cadou!
Atunci primi un zambet printre sughifuri §i se apleca
sa ridice Tn brafe un Eduard galSgios. Propriile-i lacrimi
izvorate din bucuria reTntoarcerii acasa Ti §iroiau pe obraji
Tn timp ce Eduard batea din palme, strigandu-i Tn ureche:
— Cadouri! Cadou! §i eu!
II simfea Tnca durduliu Tn brafele ei, §i pentru prima data
de cand Tl.parasise pe Trey §tiu ca facuse ceea ce trebuia.
Intdeauna avusese grija de ei. Copiii aveau nevoie de ea
— sora mai mare care Ti alina, Ti certa si Ti iubea. Aveau
nevoie de alimentele pe care le aducea acasa cu cateva
zile mai devreme decat fusese a§teptata, §i daca Ti pardsise
pe Trey Braddock-Black cu cateva zile mai Tnainte de
tremenul convenit, de trei saptdmani, el putea sa suporte
asta cu mult mai uf or decat frafiorii ei de aici, Tn pustietate.
Vreme de cateva clipe Tnchise ochii §i-l stranse la piept pe
frafiorul ei durduliu. Rdmas bun, Trey, spuse Tn sinea ei.
Pentru toata bucuria pe care mi-ai daruit-o, mi-a fostgreu sa plec.
In clipa aceea interveni un sdrut zgomotos §1 umed, si
ea deschise ochii, alungandu-fi amintirile, Tnchizandu-le
sub lacat, Tn cel mai ascuns ungher al sufletului ei.
— Am cadouri! striga cu voio§ie.
Si nivelul de fipete urea vijelios spre cer. Gainile,
decizand cd era pe cale sa se Tntample o catastrofa natu-
rala, Tsi alaturara si ele cotcodacitul la zarva aceea veseia.
— Sst! N-o sa mai oua! avertizi G uy cu gravitate,
rezervele lor de hrana, Tmpufinate, fiind pentru el o perma-
nenta sursa de Tngrijorare.
— Lasa-le sa cotcodaceasca toata noaptea, replica
Empress cu veselie, dandu-i lui Eduard TncS un sarut care
fu Tnapoiat, dulce, o secunda mai tdrziu. Acum totul e-n
ordine. Am adus mancare!
158
 Flaeara argintte
a dragosfei
Asupra micului grupvesel se asternu o brusca tacere,
care facu ca toate prin care trecuse ea ca sa obfina banii
sa fi meritat un efort de o mie de ori mai mare. Dar se fi
mtrista cand Tsi dadu seama cat de important! devenise
pentru acesti copilafi o simpla mancare.
— 0 s i descarcam caii. Emilie, pune masa fl scoate
sfesnicul de argint al mamei, Tntrerupse ea tacerea.
Era singurul obiect valoros pe care nu-l vandusera,
singura amintire pe care o mai avea familia de Iar mama.
Sfesnicul devenise relicvariul speranfei lor Tn vremuri mai
bune, simbolul lor pentru sarbatoriri, o aducere aminte a
viefii lor de mai Tnainte. Numai Eduard era prea mic sa mai
pastreze amintiri despre castelul din apropiere de Chantilly.
Empress dezlega ea Tnsasi cu grija coburii Tncarcafi cu -
aur, fi Ti puse sub patul ei. Apoi, Tmpreuna cu Guy, cira
toate celelalte bunuri Tn cabana. Cat timp Guy duse caii
Tn grajd sa-i stearga fi sa-i hraneasca, Empress despa-
cheta alimentele. Aproape cu religiozitate. Coprii o ajutara
sa le puna la locul lor, aranjand boccelele fi pachetele pe
rafturile de langa mafina de gatit. Pe urma, dupa ce se
spalara pe maini, Empress fi Emilie se apucar! de pregatit
mancarea Tn vreme ce Genevieve Tl distra pe Eduard
citindu-i dintr-o carte de povefti foarte mult folosita. i§i
vedeau de treaba fredonand un cantecel caraghios, si
aromele de slanina fi biscuiti, mere coapte fi piure de
cai tofi pluteau prin Tncapere cand Guy reveni de la grajd
cu o galeata cu lapte cald.
Tn scurt timp mancau cu tofii, sporovaind fi razand,
fiecare Tncercand sa-i relateze surorii lor Tntamplirile
petrecute Tn zilele de dupa plecarea ei.
— Guy facea pe feful! se planse Genevieve.
Si Tnainte ca Guy sa apuce sa rosteasca replica,
Genevieve, fdra sa-si traga suflul, Tntrebi:
— Mai pot capata sos de mere?
Empress Ti zambi surioarei sale de opt ani, a carei claie
de cariionti negri, atat de asemanatori cu cei ai lui papa,
se potrivea cu fa{a ei de ftreng3ri{a fi cu nasul ei earn.
 — Pot capata oricat sos de mere vrei. §i ca desert!
mai avem f i portocale, si bomboane de ciocolata.
— Ciocolata!? exclamara cu to|ii.
— Arata-mi! ceru Emilie nerabdatoare.
Semana cel mai mult cu Empress, avand acelasi p§r|
de culoarea mierii.
— A mancat toata lumea pe saturate? Tntreba Empress!
cu calm, m timp ce patru perechi de ochi o urmareau cuj
priviri intense.
— Ce-i ala portocala? Tntreba Eduard, ridicandu-se Tn ;
picioare pe scaunul lui. Arata portocala! j
Asa ca mancara cu to|ii portocale fi se delectara cui
bomboanele de ciocolata, discutand mult despre aroma]
■preferata a fiecarui a. \
Mai tarziu se asezara pe pardoseala Tn jurul vetrei si j
Empress le Tnmana cadourile. Pantofi fi ghete pentru j
toata lumea, f i mantale noi, f i manusi — lucruri folositoare j
de care se lipsisera cu tofii- Empress Tfi trecu repede oj
mana peste ochi fi Tnghifi un nod care i se ridica Tn gat
cand auzi fipetele lor de bucurie. Si apoi cadourile speci-
ale: un clovn cu bra{e si picioare mobile .pentru Eduard;
pipufa cu par adevarat si fafa de porfelan plctata pentru
Genevieve; un set argintat cu oglindd, pieptene fi perie
pentru Emilie. Guy nu reufi sa-fi retind lacrimile cand
deschise pachetul cu revolverul Colt. Colecfla de revolver^
a lui papa fusese lasata Tn biblioteca de la Chantilly.
— Are patul sculptat! fopti Guy alunecSnd usor cu
degetele peste lemnul lustruit.
— Trebuie sa fagaduiefti ca vei fl prudent, Tl avertiza
Empress, fiind rasplatita pentru oboseala ei doar cu o
privire disprefuitoare.
— Stiu sa trag, fu tot ce spuse el, p£r3nd foarte matur.
In ultimul an Guy se Tndlfase cu un num&r uimitor de
mare de centimetri si acum o privea de sus pe Empress.
Era Ampul, se gandi ea fra pats de asemdnarea lui cu papa,
sa se duca inapoi ca sd restabileasca drepturile lui Guy asupra
titlului §i propietafilor lui papa. Acum cd papa murise, ameninfarea
■i 160
 Flaeara argintte
a dragosfei
cu inchisoarea tncetase. Si daca finanfele lor le-ar f! permis,
ea si-ar fi putut duce familia din nou Tn Franfa, dupa ce
mama fi papa murisera. Cu aurul din coburii ei, poate ca
acum ar trebui sa se gandeasca la asta. Sau poate ca ar fi
mai rational sa mai ramana cafiva ani Tn aceasta vale
pasnica, unde G uy putea sa ajunga la varsta barbafiei,
Tnainte de a Tncerca sa-fi reclame titlul de conte de Jordan.
Cugetarile ei fura Tntrerupte brusc de Eduard care o
tragea de mSna, vrand sa i se dezlege pantofii lui cei noi.
— Stramfi, declara el apasat, asezandu-se langa ea,
pe pardoseala. Pressy, pantofi stramfi.
Empress ii zambi frafiorului ei, care toata viafa alergase
desculf, fi Tfi zise ca ar fi trebuit sa cumpere ceva mai
practic pentru picioarele lui, ca de exemplu mocasini.
BineTnfeles ca gandul la mocasini Ti readuse Tn minte
imagfni vii ale unui barbat Tnalt, cu piele bronzatS fi p ir
negru lung, ca matasea, fi Tnfiorandu-se, se Tntoarse spre
Emilie, gribindu-se s-o Tntrebe:
— Au mai rdmas bomboane de ciocolatd?
Mult mai tarziu cand copii mai mici erau tofi culca|i fi
bine Tnveligi Tn paturile lor, cu noile cadouri finute strins Tn
maini, Guy fi Empress se afezara ISnga foe, reiaxandu-se
dupa acea sear! agitata fi zgomotoasa. Guy verificase
animalele cu o o ri mai Tnainte, ca sa se asigum vd aveau
hranS peste noapte.
— La noapte o sa fie frig, spusese, pafind apasat cu
ghetele lui noi cand se Tnapoiase. De pe acum sunt cel
pufin douazeci de grade sub zero. Pana maine dimineafa
va fi msi rSu.

Daca luna n-ar fi fost aproape piina, n-ar fi reufit sa nu

piardd urma. Ea nu fusese deloc precauta, decat Tn jurul
magazinului lui Cresswell, urmele lasate de ea fiind usor
de vazut, mai ales din cauza cailor greu Tmpovarafi,
Gerul era uscat fi nu batea nici un pic de vant — genul
de noapte Tn care temperaturile scadeau pana la capatul
161
de jos al termometrului fi nu observai ca-fi degera fafa
decat c§nd era prea tarziu. Daca nu dadea curand de
locul destinafiei ei, va trebui sa gaseasca un adapost
pentru Rally, altminteri I-ar pierde. Cu mantaua lui din
piele de bivol peste pelerirfa cu gluga fi cu mocasinii lui
Tmblanifi, el putea sa reziste la orice temperatura, dar
calatoria Tncepea sa-fi spuna cuvantul asupra calului sau.
Rasuflarea Ti Tnghefa, prinzandu-i promoroaca pe nari.
Din fericire, cei doi cai ai lui Empress taiasera partie prin
zapada, dar pe alocuri aceasta fusese viscolita — pe crest-
ele Tnalte, unde vanturile suflau Tntotdeauna.
Trey nu voia sa-fi recunoasca propria epuizare, ciuda
susfinandu-i trupul obosit. De cate ori Tn decursul ultimelor
ore Tfi spusese ca trebuia sa-i accepte acfiunile — felul Tn
care piecase pe furif, Tn miez de noapte, ca un hot?
Empress trebuie sd f i avut vreun motiv serios, Tfi Zicea el.
Bineinfeles ca avea. Dar apoi interveneau suparatoarele lui
Tndoieli. De ce nu-i spusese lui? §i pe urmS Tnfiruirea care
se tot repetase fara discernamant sau vreo recunoaftere
Tncepea de la capat: „ 0 femeie care se vindea Tntr-un
bordel nu merita sa te Tncrezi Tn ea... nu merita Tncredere...“
Dar mania lui era generata de motive pur egoiste.
Fusese lipsit de ceva pe care fi-l dorea. O experienfd noua
Tn viafa unui tanar care, pana acum, fusese favorizat Tn
mod exceptional.
Rally se Tmpiedica, Tfi reveni, fi Trey Tnjura. Dracu’ s-o
ia pe Empress, nu exista nici un motiv ca ei sa se afle Tn
mijlocul munfilor, Tn miezul unei nopfi de iarna, degerand,
obosifi, cu degetele amorfite Tnca de cand se aflau cu fapte
kilometri Tn urma.
Prefer# sa ignore faptul ca nimeni nu-l obligase sa
piece dupa ea.
Dispozifia Ti era foarte proastav iritata si Tnclinata mai
Tntai sa Tnvinovafeasca fi abia apoi sa puna Tntrebari.
yazu luminile micii cabane cuibarite Tn caiiful Tngustei vai
montane. Calul sau se Tnclini Tntr-o parte cand degetele
lui Tnmanufate smucira scurt capastrul.
^ 162
 Flaeara argintte
a dragostei
— Evrika! exclamd cu o calmd amaraciune, mijindu-f i
ochii ca sa vada prin straiucirea zapezii luminate de luna.
In mintea iui nu Tncdpea nici o Tndoiald c i Tfi gasise
vanatul. Intinzand mana o freed liniftitor pe Rally Tntre
urechi, Tn chip de scuza pentru reacfia lui neatenta.
Desenul cusut din margele care reprezenta o puma neagra
de pe mdnufile lui Tmblanite fulgerd sub razeie lunii.
Ridicand mana, atinse usor cu buzele talismanul sclipitor.
— Am prins-o! spuse.
Trey supraveghe cu grija cabana, fard a se grabi, a§a
cum fusese Tnvafat ca cercetaf, verificand Tngrdditura
terenului, ascuitand dacd se auzea latratul vreunui caine,
Tncercdnd sa-si dea seama dacd era vorba de o ferma cu
barbafi Tnarmafi. Scofandu-§i Colt-urile din tocurile ior,
controla sd vada daca butoia§ele se Tnvarteau cu ufurinfa
pe gerul acela cumplit. Tsi ridicd pu§ca din teaca ?i o
desfacu sd verifice dacd magazia era plind. Dupa aceea,
cacdiele lui o atinsera u$or pe Rally, §i pornira sd coboare
spre vale.

Guy tocmai o Tntrebase pe Empress de unde capatase

tofi banii aceia. De nenumarate ori vroise s-o Tntrebe, de
cand se Tnapoiase ea cu abundenfa aceea de cadouri si
aiimente, dar deoarece Empress nu-i daduse nici o
explicate, ei se temuse sd puna Tntrebdri...
Empress se uitd la Guy, care statea fafd-n fafa cu ea,
Idnga vatrd, Tntr-unul din fotoliile solide pe care le adusese
mama, fi nu se grabi sd rdspunda, defi pe drumul spre
casa repetase de o suta de ori ceea ce avea sa spund. Lui Ti
scdpase Tntrebarea fi o rofeafa de jena u ardea obrajfi.
— Md duceam sd md angajez la Helena — : Tncepu ea
nemenfiondnd unde anUme avusese de gand sd se anga-
jeze — cand un barbat a fost Tmpufcat. S-a Tntamplat ca
Tn momentul acela eu sd fiu Tn apropiere... fi am reufit
sd-i salvez viafa. Familia lui este bogatd. Mi-au dat banii Tn
chip de platd pentru ca-i salvasem viafa.
^ 1 6 3 ^
 — Cum a fost Tmpufcat? A fost un duel?
— Nimic atat de onorabil, replica Empress, amintindu-f i
priveliftea sangeroasa din noaptea aceea. Barbatul a fost
Tmpufcat pe la spate.
— Ce lasitate! exclama disprefuitor Guy, aie carui
convingeri mai erau dominate de romantismul tineresc.
L-au prins pe ticalos, si l-au spanzurat?
— Nu zau, Guy, nu fi at§t se setos de sange! ii mustra
Empress Tn gluma, Tn timp ce fratele ei o privea cu ochii
mari de interes. Si, nu, nu l-au prins. Dar o vor face.
— Cum pofi fi atat de sigura? Daca a plecat, s-ar putea
sa nu-l mai gaseasca niciodata.
Empress se gandi la convorbirea pe care o auzise Tntr-o
dimineafa, cand Blue, Fox, Hazard fi Trey discutasera
despre Jake Poltrain fi posibilltatea de a-l acuza Tn mod
legal ca trasese. Parerea generala fusese ca daca mijloa-
cele legale n-ar fi fost adecvate, ei aveau sa rezolve
problema Tn felul lor propriu fi la momentul ales de ei.
Intr-un fel sau altul, Jake Poltrain avea sa plateasca.
Ceea ce o soca pe ea cel mai mult Tn legatura cu acea
conversafie nu era discufia despre razbunare, ci certi-
tudinea calmd ca razbunarea Tmpotriva lui Jake Poltrain
era inevitabila. Glasul lui Hazard fusese ciudat de bland
cand spusese: „Nu cred Tntr-o justifie vigilenta, afa ca le
vom acorda tribunalelor prima lor fansa. Se presupune
ca fara aceasta este civilizata. Totufi, daca tribunalele nu
reufesc sa-l spanzure pe Jake Poltrain..." Implicafia
ramasa nerostita era categorica prin certitudinea ei.
— Familia aceasta, explicd Empress, e alcatuitd din
metifi, f i membrii ei sunt pricepufi Tn a gasi urmele.
— Indieni adevarafi! exclama Guy, Tncantat la gandui
unei razbunari saibatice. Cand o sa-l prinda osa-l scalpeze?
— Doamne Sfinte, Guy, efti formidabil! Oamenii nu mai
scalpeazd. Mi-a spus papa odatd, Este doar un zvon.
Nimeni nu scalpeaza, minfi ea.
Dar cunoftea adevarul. Trey Ti spusese ca fi astazi se
mai plateau premii pentru scalpuri de indieni, defi treaba
 Flaeara arginlie
a dragostei
se ficea pe ascuns. Tn Deadwood, Tn Dakota de Sud —
spusese el — scalpurile de indieni valorau, nu cu mulfi ani
Tn urma, doua sute de dolari; iar cele de femei erau si mai
bine prefuite- Apoi Ti veni Tn minte imaginea celor patru
barbafi din dormitorul lui Trey, Tn dimineafa aceea — cei cu
parul lung pana la umeri, cu pomefii obrajilor de o perfec-
fiune clasica §i cu discufia lor Tn §oapta, referitoare la
moartea lui Jake Poltrain. Imaginea aceea demonstrase
cat de falsa era certitudinea ei.
— Papa spunea ca rezervafiile sunt lisate pentru
vanitoare, si ca odati el vazuse un Tntreg grup de-a lungul
crestei. Dar indienii c iliris e r i mai departe. Papa zicea ca
le place sa faci incursiuni ca sa fure cai.
— Eu nu §tiu nimic despre indieni §i, oricum, vreme
de doi ani n-am avut necazuri din partea lor. Nici macar
odata. A§a ca sunt de pirere ca putem considera ca nu
exista indieni pe care s i-i intereseze Clover.
— Si celilat cai... murgul acela frumos? Tntrebi Guy,
al c iru i glas s e Tn ilfi cu o jumitate de octavi. Acela e un
cai indian? Pe acela l-ai capatat de la familia de metisi?
— Acela ar trebui sa se du ci Tnapoi. Doar l-am Tmpru-
mutat Tn chip de cai de povari.
— Cand Tl vei duce Tnapoi? Pot sa vin si eu cu tine?
Tntreba Guy, cu ochii scanteind de plicerea anticipirii.
Ce plicut ar fi sa se duca Tnapoi calare, la vara, §i sa
returneze murgul spunand: „Muifumesc“. L-ar putea
revedea pe Trey. Dar pe urma toate vocile acelea de femei
Ti reamintira ce Tnsemna ea pentru Trey. Niciodata n-o sa se
mai Tntoarca. Si dupa cateva zile el avea s-o uite, Tn brafele
altei femei. Era mai rau decat Tsi Tnchlpuise ea ca avea s i
fie. Trey Ti stipSnea Tntr-una gandurile.
— Nu §tiu, raspunse pe un ton bland dar categoric.
Probabil c i n-o si-1 mai ducem niciodati Tnapoi.
§i acesta era adevirul. Defi utiliza cu buna stiinfa
cuvantul Tmprumutat, nu avea nici cea mai m ici idee cum
I-ar putea Tnapoia.
 SILVER

In timp ce Trey verifica grajdul ca sa afle numarul de

cai aflafi la ferma, iar Empress fi Guy treceau la un subiect
mai pufin Tncarcat de temeri, Duncan Stewart se Tntorcea
de la o gala organizata de „Montana Association" — un
grup de barbafi lacomi, dornici s i taie tot lemnul de
cherestea din teritoriu care, pentru a obfine acest
privilegiu, voiau sa-i distreze pe legiuitori.
— Soful tdu fn devenire a disparut, anunfd Duncan,
Tndreptandu-se cu pafi apdsafi spre masa cu bduturi
alcoolice §i scofand dopul unui clondir cu bourbon.
Turnand pufind tdrie Tntr-un pahar, trase o dufcd buna
§i apoi se Tntoarse sd se uite la fiica lui, care nu voise sa
Tnhafe momeala. Valerie, Tmbrdcata Tntr-o toaletd de seara
eleganta, statea toldnita pe o canapea tapifatd Tn satin
argintiu. Si ea sosise abia de curand acasd, de la o micd
serata. Luand o sorbiturd de fampanie, Tfi puse cu grijd
paharul pe masa de Idngd ea fi dupd aceea Tl privi
patrunzdtor Tn ochi pe tatal ei f I, calm, spuse:
— Vestea circuld prin tot oraf ul.
— Nu te Tngrijoreaza?
— Ar folosi la ceva? Tntrebd, imperturbabila.
— Efti foarte nepasdtoare.
— Graba nu-i chiar atat de necesara.
— §i daca Tngheafa, pe-acoio pe unde umbla? De-abia
s-a sculat de pe patul lui de moarte.
— Nu zdu, taticule, gandefte pufin! Tipul e pe jumatate
indian. §tie cum sd supraviefuiasca Tn... aer liber.
— Se zice ca s-a dus dupa femeia aceea.
— Se zice fi cd femeia s-a vandut la stabliimentul lui
Lily. Consideri casdtoria asta ca pe o competifie? Eu
cred mai degraba cd nu. §i cu siguranfd, tdticule, tu, flind
barbat, trebuie sd-fi dai seama de diferenfa.
Tatal ei dddu din cap afirmativ fi se mird Tn sinea lui,
afa cum fdcea deseori, de modui cinic Tn care privea fiica
lui realitdfile viefii.
^ 1 6 6
 Flaeara argintte f
a dragosfei * * :***
— Oricum, zise el, au plecat sa-l caute.
— Si sunt convinsa ca-l vor gasi, replica Valerie pe un
ton liniftit. Ei, §i-acum, ce zici de o discufie cu Hazard,
poate peste o saptamana sau doua? Cred ca ar trebui sa-i
prezinji tatalui lui Trey mica noastra ofertasi sa-i dai timp
sa se obi§nuiasca treptat cu ideea.
— Dacd Hazard Black nu si-ar proteja atat de mult clanul,
ideea asta n-ar avea niciodatS sorfi de izbandi, sa stii.
— Daca Hazard Black nu si-ar proteja atat de mult
clanul, ar trebui sa ne gandim la alta solute, nu-i a§a?
Dar si-1 protejeaza. Iar eu ma pricep foarte bine sa joc in
fafa tribunalului rolul fecioarei revoltate. Noi stim cum fi
slujeste justifia pe indieni prin parole astea. Acum o luna,
?n Missoula, i-au spanzurat pe patru dintre ei. §i pe cei
sapte de pe Musselshell. Care a fost motivul, vitele cuiva?
— Cai.
— Vezi, taticiiie, ce lesne o sa mearga? zise Valerie,
?nal|andu-§i spre el paharul de sampanie.

Mai Tntai palpai lampa cu gaz de la gura sobei, fi apoi

fi izbi curentui de aer rece. Empress §i Guy se Tntoarsera
amandoi deodata.
Trey umplea intrarea Tngusta — silueta Tntunecoasa si
masiva Tn pragui usii deschise — mantaua grea, din piele
de bivol, marindu-i si mai mult statura Tnalta. Gluga Ti era
acoperita de promoroaca, asa cum Ti erau §i genele.
Era aici. Oare de ce avea ea acest sentiment coplesitor,
ca viaga Ti Tncepuse din nou? Fara a-si da seama, Empress
se ridica sa-l Tntampine.
El pasi Tnauntru, picioarele lui Tncai|ate Tn mocasini
nefacand nici un zgomot pe pardoseala de iemn, si Tnchise
u^a trf ntind-o nepasator cu mana.
— Imi datorezi §ase zile, spuse.
. Inima lui JEmpress Tncepu sa bata cu putere la vederea
lui §i a bruschetii cuvinteior rostite cu gtas hotarat.
Guy sdri din fotoliu.
16t
 S I L V E R
— Cine-i asta, Pressy? Cine este? Care §ase zile?
Trey se uita la baiat de pares abia atunci I-ar fi vazut,
apoi privirea Ti reveni spre Empress.
— Sa-i spun? ameninfa Tn §oapta.
Tn secunda urmatoare, ochii lui explorara rapid
interiorul micii cabane. Cercetase deja grajdul §i, Tnainte
sa intre, aruncase o privire Tn cabana luminatS de lampa.
Facea impresia ca erau singuri, dar niciodata nu strica sa
fii prudent.
— Ce este, Pressy? Tngaima Guy. Spune-mi, ce este?
Trey Tnal|S din sprancene.
— Nu, murmura Empress Tntr-o suflare, uitandu-se la el
rugator. Guy, a§ vrea sa faci cuno§tin|a cu barbatul despre
care fi-am vorbit. Barbatul caruia i-am salvat viafa, preciza
ea cu glas sigur.
— Cu o incredibila iscusinfa, interveni Trey Tn soapta.
— Barbatul a carui famrlie m-a rasplatit cu tofi banii
aceia. Pentru ca i-am salvat viafa, adauga Empress, cu o
accentuare sfidatoare.
— Trupefte, zise el, tirSgSnand cuvantul.
Empress u arunca o privire exasperata. Obraznicia lui
o uimea Tntotdeauna.
— Guy, continua ea, pe un ton pufin tSios, dansul este
Trey Braddock-Black. Trey, acesta este fratele meu, Guy.
Apropiindu-se, Trey Ti facu u§or cu ochiul lui Empress,
Ti Tntinse mana lui Guy, §i spuse pe un ton serios:
— Tncantat.
— Buna... seara, domnule, zise Guy, aducandu-si
aminte la repezeala de bunele maniere si ramanand cu
ochii hipnotizafi la barbatul acela enorm cu doua pistoale
de cate sase gloanfe prlnse pe §olduri. Dumneavoastra
suntefi metisul, declara cu stangacie.
Apoi, dandu-fi seama de gafa, se Tnrofi Tntr-o clipa si
Tncepu sa Tngaime o scuza.
Trey Ti reteza scurt vorba:
— Nu-i nimic, Guy, spuse el zSmbind. M-am obisnuit
cu asta. De fapt, prefer partea dinspre tata a familiei mele.
168
 Flaeara arginlie
a dragostei
— Pressy zice ca o sa pornifi pe urmele individului care
v-a Tmpuscat. 0 sa-l spanzurafi, sau o sa-l legafi de un
tarus Tnfipt Tn pamant, cu furnici si cu toate celelalte?
Trey paru amuzat, arunca o privire Tnveselita spre
Empress §i Tntreba:
— Sora ta Ji-a spus asta?
— Vai, nu, domnule! sari Guy repede Tn apararea surorii
lui. Doar ca ma gandeam, ei bine... la faptul cd suntefi
metis, si a§a mai departe.
— Tmi place ideea cu furnicile, conveni Trey Tn gluma.
Ai vrea sa ma ajufi, daca-l voi gasi vreodata pe ticdios?
Guy deschise ochii mari §i Ia6d sa-i scape o exclamafie
de uimire.
— Ajunge, Trey, Tl mustra Empress. §i tu, Guy, nu-l mai
sacai pe domnul Braddock-Black cu ideile tale fantastice.
— Pistoalele dumneavoastrd sunt Golt-uri? Tntrebd
Guy, nedescurajat de dojana surorii sale. De comanda?
Niciodata nu vdzuse un barbat care sa semene atat de
mult a pistoiar.
— Da.
— Pressy a adus acasa un Colt, pentru mine, dar nu e
de comanda.
— Orice Colt este o arma al dracului de bund.
— N-a|i vrea sd md lasa$i sd ma uit la unui de-al
dumneavoastrd?
Ochii lui Guy erau {intuit) asupra revoiverelor cu
paturi sidefii. Cateva linii de aliaj negricios erau abia
vizibile Tn partea de sus a tocurilor armelor.
— Ba sigur cd da, uite, Tncearca-le.
§1 Trey T§i desfdeu Centura care-i susginea Colt-urile si
i-o dadu bdiatuiui, fara sa-fi dezlipeascd, Tnsd, privirile de
pe chipul iui Empress.
— Nu-mi place deloc sa Tntrerup aceasta dicu{ie Tntre
barbaji, spuse Empress supdratd.
Farmecul instantaneu al lui Trey o irita. Toatd lumea Tl
pldcea imediat. Era enervant. Nu numai femeile. Oricine.
— Poate Tmi vei spune ce cau|i aici, Trey, adduga apoi.
pm lea
 — Ti-am spus deja, riposta el lent, privind-o drept in
ochi, cu caldura.
— Trey, uite, se potrivefte!
Guy Tsi Tncheiase Centura la ultima gaurd, fi tocurile
grele Ti Tncadrau foldurile Tnguste.
— Pot sa trag cu ele? Tntreba, Tnsufie|irea vadindu-i-se
atat Tn glas cat fi Tn expresia fegei.
— Nu chiar acum, zise Empress raspicat.
Si Tntorcandu-se spre Trey, se rasti:
— Vreau sa-gi cunosc planurile.
— Te rog\ implora Guy.
— Guy!
— Mai tarziu, Guy, spuse Trey liniftit. Este aproape
luna plina. Dar acum, daca ne scuzi un minut, as vrea sa
stau de vorba cu sora ta.
— Uf! "ofta Guy. Sigur cd da, o sa ma due sa-ti ada-
postesc calul Tn grajd.
— Este deja acolo, dar ai putea sa-i hranefti fi sa-mi
aduci bocceaua cu afternuturi. §i nu m -af supara sa
mananc fi eu ceva, adauga Trey, zambind.
— Acum avem alimente, nu-i afa, Pressy? se grabi Guy
sa raspunda. Pressy va pregati ceva, fi o sa-i dau fi eu
ajutor dupa ce termin cu calul. Cand existd alimente, sunt
un bucatar foarte bun, sublinie el, dar pana sa se-ntoarca
Pressy mancam terci de ovaz de trei ori pe zi. Cu oua,
explicd Tndata. Nu era chiar atat de rau, dar Eduard nu
Tngelegea. Ti-am aratat ghetele mele noi? turui Tntr-un suflu
Guy, Tn timp ce Empress murea de rufine.
— Sunt sigura ca pe domnul Braddock-Black nu-i
intereseazd ghetele tale noi, zise Empress, deja prea tarziu,
deoarece Guy Tfi siumesese pantalonii fI Tfi arita ghetele.
— Arata foarte bine, spuse Trey, izbit de brusca
realitate a faptului ca el cu fusese niciodatd nevoit sd se
gdndeascd la lipsa unor ghete noi.
— Dupd ce a murit papa nu aveam decat o singura
pereche veche de-a lui fi, ei bine... era greu, cd fiecare
dintre noi voia sd iasd...
^ 170 ^
 Observdnd Tn sfarfit privirea manioasd a surorii sale,
Guy tacu brusc. Apoi, tragdndu-se Tnapoi, mormdi.
— Mai bine m-a? duce sa vdd de calul tdu.
— Vorbefte prea mult, spuse Empress Tn tacerea ce se
lasa dupa ce u§a se Tnchise Tn urma fratelui ei.
— Ca tofi copiii, replica Trey zdmbind. Este o parte
din farmecul lor.
— El nu se considera copil. Ma tem cd se simte foarte
matur de cand...
— De cand a murit tatdl vostru?
— Da.
— §i mama voastra? Tntreba Trey, uitandu-se la
portretele duble de pe micul bufet.
— A murit la trei zile dupd papa.
— Cand s-a Tntamplat asta?
— Vara trecuta.
— Tmi pare rdu. De-asta te-am gdSit la localul lui Lily?
— Da. §1 de aceea n-am vrut sd te las sd revoci
Tnfelegerea noastrd.
— N-af fi revocat-o. Puteai sa-|i capefi banii.
Atat Tn expresia fefei cat fi Tn vocea lui se simfea
simpatie.
— Nu eram sigurd.
— Norocul meu. §i dacd tot am ajuns la acest subiect,
poate cd am putea sd discutdm fi despre cum vom rezolva,
Tn mod concret... dd... restul de zile pe care mi le datorezi,
avdndu-i Tn preajmd pe G uy §i pe Eduard.
— Nu le uita pe Emilie §i pe Genevieve, adduga
Empress, adresandu-i un zambet strdlucitor fl Tncantat.
— Mai sunt?
O uimire sincera i se simfi Tn voce, dar, Tncdpdfanat,
Tn clipa urmdtoare Tfi recapata stapanirea de sine fi spuse:
— Ai dreptate, Tn noaptea aceea, la Lily, ai spus lea ai
fi surori.
Nu era obifnult sd aibd de-a face cu copii, fi-i era
compiet strdind poslbilitatea folosirii copiilor ca accesoriu
al seducerii. E nevoie, gdndea ei, de oarecare subtilitate.
ITl
 SILVER
Empress sesizase uimirea lui, precum fi schimbarea
survenita peste cateva clipe, fi ii admira comportamentul.
Atitudinea lui era tot atat de impecabila ca fi farmecul
sau, dar pozifiile lor erau inversate, acum c§ Trey se afla
pe terenul ei. Cu cei doi frafi fi cele doua surori ale ei, fi
cu spafiul de locuit extrem de restrans, era posibil ca el
sa nu mai poata conduce Tntreaga lume. Dar, totufi,
simfea un imbold coplefitor sa se arunce Tn brafele lui,
imbold pe care fi-l Tnabufi fara mila. fn ultimele cateva
zile avusese destule monologuri fi cugetari chinuitoare
care o ajutasera la Tnfelegerea foarte realista a iocului pe
care-1 ocupa ea Tn viafa exterm de plina a lui Trey.
— fn total patru. Frafi si surori, precizd Empress. MS
tem sd nu fi fost o pierdere de timp drumul tau pana aici.
— Am fost al dracului de aproape de a-mi ucide calul ca
sa ajung aici, afa ca patru frafi fi surori sau patruzeci...
Tfi desfacu pelerina cu gluga pe care o purta pe sub
manta fi, TnaifSndu-fi sprancenele, Tfi lasa Tn mod voit
fraza neterminata.
— Este doar o problema de... felul Tn care aranjam
lucrurile.
Printr-o scuturare a umerilor Tfi scoase mantaua fi
pelerina Tntinzandu-i-le ei, dar imediat o ajuta sa-fi Tndrepte
trupul, fiindca brusca greutate a mantalei Ti Tndoi genunchii.
— Dumnezeule Sfinte, porfi asta? exclama Empress,
fnseamna ca efti mai puternic decat mi-am Tnchipuit.
— Iar tu, mai slaba decat credeam, replica el Tn foapta,
mainile lui puternice ramanand sub brafele ei. O combi-
nafie placuta, din cate Tmi amintesc...
— Taci, Trey, ar putea auzi copiii, Ti atrase Empress
atenfia, ridicandu-su privirea spre planfeui de deasupra
fi simfindu-fi nervii soiicitafi la maximum.
— Da-mi o sarutare, pisicufa apriga, fopti el. Acum e
destula linifte.
§i ridicand-o de pe pardoseala, cu mantaua din pieie de
bivol cu tot, Ti aduse fafa la acelafi nivel cu a lui fi o saruta,
buzele fiindu-i racoroase dupS frigul de afard.
172
 R“ r.He
— Nu, nu trebuie sa faci asta! protesta ea dupa ce el o
Iasi jos, de pare! simplul fapt de a spune nu ar fi descu-
rajat dorinfa brusc aprinsa, izvorata din amintiri volup-
tuoase si din sarutul lui cald si plin de pasiune.
Reluandu-fi mantaua din brafele ei, Trey o azvarli cu o
singura mana pe un scaun, asa cum s-ar fi descotorosit
ea de o bluza de copil.
— N-ar fi trebuit sa ma parasesti, replica apoi, cu glas
coborat §i grav, revenind la ea.
— Am fost nevoita sa plec, riposta ea, ftiind ca
niciodata el nu putea sa fie al ei fi tragandu-se Tnapoi cu
un pas. N-ar fi trebuit sa vii dupa mine.
— La randul meu am fost nevoit sa vin, replica el atat de
foptit Tncat cuvintele i se auzira ca un §uierat Tnabuf it.
Mocasinii lui nu facura nci un zgomot Tn timp ce, odata
cu retragerea ei, Tnainta fi el cu un pas. Era m ult prea
aproape, gandi ea alarmata, prinsa Tntre bufet fi etajera cu
carfi, cu spatele lipit de perete.
Mireasma lui Ti umplu narile cand mainile lui se ridicara
fi i se afezara ferm, cu palmele Tn jos, pe amandoi umerii.
Nu, el nu tnfelese niciodata, gandi ea, Tn vreme ce capul iui
brun se apleca spre ea.
Pare tot atat de voluptuoasa, gandea el. Delicata, catifelata,
ochii ei dorindu-l chiar atunci cand Ti respingea avansurile.
Mergand cu gandul mai departe, se Tntreba cum ar putea
gasi un loc cat de cat intim, Tn aceasta cabana Tnghesuita.
Abia daca aveai unde sa te mifti. Buzele Ii se atinsera,
ale lui Empress Tntredeschise, cu Capitularea neprefacuta
care iui i se paruse Tntotdeauna foarte ispititoare, fi
ercfia lui Tntinse stofa moale, de lana, a pantalonilor.
Ea Tl simfi tare, apasandu-i pantecele, fi fara sa-fi dea
seama gemu, f i limba ei mica tocnAai se Tntindea capitand-o
pe-a lui cand, de afara, se auzi limpede fiuieratul lipsit de
melodie al lui Guy.
Empress se desprinse brusc, alunecand repede de
sub braful lui Trey, f i se afla la jumatatea bucatariei cand
fratele ei intra pe U fa .
173 # 5 ?
 — Trey, cum o cheama pe iapa ta? Tntrebd Guy, batand
din picioare ca sd-fi scuture zapada de pe bocanci. Este
o adevdrata frumusefe!
A§a cum statea Tn prag, zambind fi cu bocceaua cu
afternuturi fi vefminte a lui Trey finuta Tn echilibru pe un
umar, era personificarea entuziasmului tineresc.
Tnainte de a se Tntoarce cu o jumatate de pas ca sa-l
priveasca Tn fafa pe Guy, Trey Tnghifi o data pentru a-fi
readuce glasul la normal fi ca sa-fi domoleasca dorinfa
Tnfierbantatd.
— O cheama Rally, rdspunse. A caftigat probele de
timp la Helena, la categoria cailor de un an, fi Tn ultimii doi
ani i-a Tntrecut pe tofi caii de curse de ia vest de Sheridon.
Poate fi-ar placea s-o calarefti de proba, maine.
— Uraa, ne-am Tnfeles! Unde vrei sa-fi pui lucururile?
Acum putem s i tragem cu Colt-urile?
Trey ftia foarte bine unde voia sd-i fie puse aster-
nuturile, dar baiatul acesta era prea tanar ca sd Tnfeleaga,
afa ca se mulfumi sa spuna:
— Ar trebui s-o ajutam pe sora ta cu mancarea.
Tntre timp Empress deschisese fi Tnchisese diversi
recipienfi cu o agitafie nervoasa care parea sa fie potenfiai
exploziva. Cunoscandu-i temperamentui, Trey deveni
iiniftitor f i Tnclinat spre concesii.
— Tn afara de asta, Ti spuse lui Guy, de Tmpufcat putem
Tmpufca maine. O sa ramdn aici o vreme, daca nu va
supard.
— Daca ne supara? repeta G uy cu un amestec de
uimire fi adorafie. Ai auzit, Pressy? Trey ramane la noi! Zi
fi tu dacd nu-i formidabil! O sd md lase sd trag cu revol-
verele lui facute de comandd fi o sd caldresc pe calul lui
fi... Prissy, nu-i afa cd este minunat?
Guy era la varsta ufor impresionabild la care realizable
si faptele de vitejie nesabuite ale bdrbafilor erau importante
fi excitante.
Acesta era paradisul, gandi Empress, tot ce nu indraznise
ea sa viseze. Trey zambindu-i fi atingand-o, sdrutand-o,
174
 5v»>*) Flaeara argintte C^
draaostei
a dragosfei
fesandu-i vraja seducatoare Tn jurul ei, astfel ca fericirea
era atat de profunda Tncat Ti anuia refinerife. Cel mai
frumos barbat de pe cele sase continente o voia pe ea.
Dar Tn lumea reala, cruda, Trey se juca de-a dragostea.
Tn acea lume singurul lucru cu care avea sa se aleaga ea
de pe urma iubirii fafa de Trey era o inima zdrobiti.
Domolita de derutanta frustare care n-ar fi Tmpacat Tn
mod mulfumitor atat iubirea cat fi fericirea, vocea lui
Empress fu mai aspra decat intenfiona:
— E minunat. Acum afi face mai bine daca m-afi ajuta
cu cartofii astia.
— Sigur ca da, Pressy, se Tnvoi Guy Tndata, glasul lui
fiind destul de voios cat pentru amdndoi. Sa vezi cum Ti
curaf! M-am perfecjionat cat timp ai fost plecata.
Cand Trey se oferi s-o ajute, refuzul ei fu mai pufin taios
decat raspunsul dat iui Guy, deoarece, simtindu-se
vinovata, Tfi recapatase stapanirea de sine. Guy era atat de
fericit de tovarafia unui barbat, Tncdt era clar ca ea nu
putea sd-i refuze acea placere. Nici pentru el nu fusese
ufor sd paraseasca lumea lui confortabila fi sa preia, la
varsta de unsprezece ani, sarcini fi responsabilitati mai
presus de posibilitatile lui.
Cand ea raspunse printr-un nu ofertei lui, Trey recu-
noscu iinia dura fi ferma a maxiiarului ei, fi nu insista.
Senzatia gurii ei fragede sub a lui fi caldura trupului ei
mic strSns iipit de al sau erau intense, f i ultimul lucru din
lume pe care I-ar fi vrut era discordia. Aftepta Tn fotoliul de
langa foe sa fie gata cina f i Tn cateva minute adormise. Pe
drum Tl susfinuse numai puterea vointei, dar era epuizat,
corpui lui nu pe deplin Tnsanatosit, fiind solicitat la limits.
De pared ar fi Tnfeles ca se afla colo unde dorea cel mai
mult sa fie, voinfa lui neTmblanzita Tfi slabise Tn cele din
urma vigilen|a, si Trey adormise.
— Ssst! Tl dojeni Empress pe Guy o data, cand el vorbi
prea tare. Lasa-I pe Trey sa doarma.
§i cand zabovea cu privirea asupra lui, adormit Tn fa{a
semineului, ochii lui Empress erau plini de tandre|e. §tia
175
 ce efort trebuie sa fi fost din partea iui ca s-o urmareasca
Tn mungi, cecuraj Tncapaganat era necesar ca sa calareasca
o suta de kiiometri la o temperatura sub zero grade, mai
ales Tn starea sanatagii lui. Dracu' sa-l ia de viitor necunoscut!
Si naiba sd le ia pe ticaloasele de felu l Arabellei McGinnis! Ea Tl
dorea, si poate ca testul unui drum de o suta de kiiometri
strabatut iarna pe munte Tnsemna ca fi el o dorea. II lasa
sa doarma aproape o ora pdna sa-l trezeasca, fi cand o
vazu, primui lucru pe care-1 facu el fu sa-i zambeasca,
afa cum fi-l reamintea ea, apoi Tfi freed ochii asemenea
unui copilaf, ce se trezefte dintr-un pui de somn.
— Ma bucur ca te-am gasit, murmura el, umpldndu-i
inima de fericire.
Masa de seara fu liniftita fi piacuta, lampa cu gaz
aruncandu-fi lumina bldnda fi aurie peste masa fi pe
fegele celor trei tineri. Era aproape ca fi cum ar fi fost
* absolut singuri pe lume, izolafi sus Tn munte fi Tn bezna
nop|ii. Stand cu trupul relaxat ca urmare a multumirii
sufletefti, Empress Tl privea pe Trey cum mdnanca
sistematic, afa cum facea Tntotdeauna, fi cu pofta, si atat
ea cat fi Guy devenira radiofi cdnd Trey Ti felicita pe
bucatarL El manca doua por{ii din fiecare fel fi spuse:
„Da, te rog“, adresandu-i lui Empress un zambet intim
cdnd ea Tl Tntrebd daca mai voia ciocolata fierbinte. De ce
nu se poate sd dispara universul — se Tntreba ea Tn fugd, ras-
punzandu-i la randul ei printr-un suras — atunci am putea
ramane cu tofu aici pentru totdeauna.
Cat timp dormise Trey, Empress Ti atrasese lui Guy
aten|ia sd nu mai fie prea curios fi sa nu-l bata la cap pe
oaspetele lor cu tot felul de cereri, afa cd bdiatul Tfi Tndbuf i
imboldul de a-i face lui Trey capui calendar, mul|umindu-se
sa-i pund un numdr moderat de Tntrebdri cu privire la
indieni^ la scalpuri si la rdzbunari sdngeroase. La toate
acestea Trey raspunse cu sinceritate fi seriozitate. Se
cdzu de acord ca a doua zi dimineagd sd facd pu|ina tragere
la |intd.
— Dacd pdnd atunci nu se pornefte viscolul, zise Trey.
 — Chiar crezi ca se va abate asupra noastra? Tntreba
Empress. Cerul e foarte senin.
— Cand veneam Tncoace calare, vantul se Tntefea si
Tsi schimba direcfia. Mie Tmi mirosea a zapada.
— Daca avem noroc, declara Guy cu un entuziasm
copilaresc, poate ca ne vom Tnzapezi!
— S-ar putea, spuse Trey, addugand frifca Tn sosul lui
de mere.
— Vai nu\ fu reacfia lui Empress, ale cdrei sentimente
erau un amestec Tntre a dori f ia nu vrea, Tntre rafiune fi
senzafia de a se afla Tn razboi. In prima iarna dupd ce ne
instalasem aici am fost Tnzdpezifi vreme de mai bine de
doua luni!
In actuala ei stare sufleteascd, cum ar fi putut sa se
Tmpace cu gandul unei Tncarcerari silite Tmpreund cu Trey?
— De asta data nu conteaza, Pressy, Ti reaminti Guy
liniftitor. Ai adus acasa o mulfime de alimente.
Imun la tainicele efluvii sexuale care tulburau pacea
sufleteascd a surorii lui, pentru el, gdndul la o iarna
petrecuta Tn compania lui Trey era Tncantdtor.
— Dar Tnzapezifi... este imposibil sa ramanem un timp
atat de Tndelungat, Tngaima ea.
Pentru ca apoi, ddndu-fi seama cdt de grosolana
parea, sd adauge, balbaindu-se.
— Adica... familia ta se va Tngrijora.
— Nu md supdrd sd fiu Tnzdpezit, zise Trey, cu un
zambet cald ca o zi de vard. Iar ai mei ftiu unde md aflu.
De fapt, asta nu era chiar adevarat, dar defi'nu-i cunof-
teau cu precizie destinagia, ei bdnuiau Tncotro plecase el.
§i cu toate ca era posibil ca mama lui sd-fi facd griji, tatdl
lui era convins cd era capabil sd-fi poarte singur de grijd.
— Auzi, Pressy? Lui Trey nu-l pasd! exclamd Guy, at
carui chip era Tnsufle|lt de bucurie. O sd md Tnve{i sd trag
cu arcul? Tntrebd cu o emofie ce-i tdia rdsuflarea.
— Vom avea timp sd facem o mulfime de lucruri, replied
Trey cu calm. Cel dlntSi de care ar trebui sd ne ocupam

m
 S I L V E R
daca se abate viscolul este sa ne confecfionam cateva
mcalfari pentru zapada. Aveji mcalfari pentru zapada?
Vazuse panica din ochii lui Empress In timpul discufiei
despre posibilitatea Tnzapezirii §i i se facu mila de ea.
— Nu avem, rdspunse ea. Papa a Tncercat odata, dar...
— De ce sa nu confectionam cateva, §i pe urma zapada
nu va mai conta. Ce parere avegi? Tntreba cu blandege.
— Mi-ar placea, raspunse Empress pe un ton linistit,
convingandu-se Tn scurtul rastimp Tn care Trey se aflase
Tn caminul ei ca orice durata de §edere a lui avea sa fie
dezastruoasa pentru emofiile ei.
El echivala cu o intensa fericire si afecfiune, §i avea o
caldura fireasca ce-i aprindea sufletul asemenea unei
ofrande Tnchinate adorarii lui. Insemna deja mult prea
mult pentru ea. Va trebui sa discute serios problema
ramanerii lui. Mai tarziu, dupa ce Guy va fi adormit.
Dar Trey adormi Tn fotoliul de langa foe Tnaintea lui Guy,
rezervele de putere fiindu-i Tmpujinate de cele douaspre-
zece ore istovitoare de mers calare. Empress Ti Tnveli, si
dupa ce Guy se duse la culcare, statu Tndelung veghindu-l
pe barbatul acela suplu cu piele arimie, barbatul care o
urmarise pana acasa din motive ce pareau nespus de
simpliste. Nu im i va f i de nici un folos, cugeta ea, sa ma
indragostesc de cel mai bogat holtei, socotit a f i cea mai buna partidd
din Montana. Ar fi fost culmea prostiei sa se Tnatnoreze de
un barbat atat de frumos Tncat, daca n-ar fi bogat, §i-ar
putea croi drum Tn lume numai datorita TnfS|i?arii lui; era
absurd sa nutreasca fata de el un ata§ament tot atat de
simplu ca cel pe care-1 avea el fata de ea — un atasament
bazat numai pe placere,- incompatibil cu toate conceptiile
ei idealiste. Totul Tn relagia lor, Tncepand cu mtalnirea
lor Tn calitate de cumparator si marti, achizijionata, era
imprudent §i absurd. Dar fopti, abia auzit:
— Sa nu rdmai prea mult Tn muntele lernii... ca s-ar
putea sa nu te mai las sa pleci niciodatd!
Peste cateva clipe zambi de propria-i Tngamfare. Ca §i
cum I-ar putea Tntemnita vreodata pe un barbat ca Trey!
2178
 "rssssr
in dimineata urmatoare, Trey se trezi odihnit. Se uita
catre capatul celalalt al micii Tncaperi, unde Empress, stand
Tn picioare, mai punea lemne Tn marina de gdtit, §i spuse
Tn §oaptd:
— Buna dimineata.
Ea se Tntoarse spre el §i surase.
Prin Tncaperea mica, zambetele lor se intersectara.
Ridicandu-§i ambele brate, Trey §1 le Tmpreuna
deasupra capufui §i, lasandu-se comod pe spate, Tntrebd:
— Tu unde ai dorm it?
— Acolo, rdspunse ea, aratand spre patul amenajat Tn
coltul Tntunecat de sub mansarda, deja strans ordonat §i
acoperit cu o cuvertura vatuita, multicolora.
intinzandu-§i lent spatele, el T§i coborT mainile Tn
vreme ce zambetul i se accentud.
— Nu cred ca la noapte voi mai dorm! Tn fotoliu.
— Pogi Tmparti patul cu Guy, zise Empress, indicdnd cu
o mi?care a umarului peretele opus. Este patul Tn care
dormeau mama §1 papa, §i-i destul de mare pentru doi
barba|i malfi ca voi.
Trey T§i Tndoi brafele ca sa le alunge Tnfepeneala §i
murmurd:
— Pare sd fie un tip care doarme adanc.
— Sd nu-|i vind cine §tie ce idei, Trey.
— Le am deja, draga mea, replied el, lasandu-§i privirea
ochilor sdi pallzi sa alunece lent de-a lungul picioarelor
zvelte §i al rotunjimilor trupului ei, pdnd la ochii ei verzi
f I strdlucitori. Este prea tdrziu.
— In afara de noi, Tn cabana asta micd mai sunt patru
persoane, toate numai ochi si urechi. fine minte asta.
— Fagdduiesc cd voi fi discret.
Dand la o parte pdtura, se ridicd Tn picioare, T§i petrecu
degetele prin pdrul rdva§it §i cu brafele ridicate, se ultd la
ea Tntr-un mod intim §i apreciativ.
— Mi-a fost dor de tine, zise Tn §oaptd.
^
179
 SILVER
— Asta le-o spui tuturor doamnelor, replica Empress cu
calm, decisa Tn acea dimineafa sa Tncerce serios sa-l find
pe Trey la distanfa.
In lumina rece a zorilor se hotarase: mai Tntai, sd nu se
lase orbitd de frumusefea §i de farmecul lui Trey (u§or de
zis cand nu se afla Tn prezenfa lui); Tn al doilea rand, sd se
straduiasca sa pastreze o detasare rece (la fel de greu,
cand el zdmbea ca acum); §i Tn al treilea, sd-l trimita sa-§i
vadd de drum cdt mai curand posibil, deoarece el n-ar face
altceva decdt sa-i complice viafa.
— Nlciodatd, spuse ei foarte Tncet. Tu e§ti prima.
Glasul lui grav §i ragu§it, replica uluitoare, trimisera un
fior de-a lungul spinarii ei, §i toate planurile Tntocmite cu
grija de Empress se risipird. Fu nevoie de cdteva clipe
bune pentru ca o judecatd mai calma sa predomine fafa
de reacfia rapidd, fulgerdtoare.
— Scuza-ma, dar mi se pare greu de crezut a§a ceva,
declara ea categoric.
Trey se Tndrepta spre ea, §tiind cd dacd ar fine-o Tn
brafe ar putea s-o facd sa-l creada. Refinerea, timiditatea ei
dispareau de Tndata ce el o saruta, sau Ti foptea cuvinte
dulci de iubire, sau reu§ea sd depa§easca barierele pe care
ea le reconstruia Tncontinuu ori de cite ori Ti Tngaduia el.
Acum nu mai exista nici un motiv pentru toate rezervele
si baricadele ei. Trecutul ei neclar fusese scos la lumina:
frafii si surorile ei, sdracia lucie cu Tnduiofdtoarele ei
ramasife ale unei oarecare respectabilitafi, ca de exemplu
portretele de familie, singuraticul sfe§nic de argint §i sabia
de parada ce aparfinuse unui ofifer, atarnatd deasupra
poiifei semineuiui. Ce mai era de ascuns? In teritoriul
Montanei existau nenumarate familii care se deplasasera
spre frontiera pentru a-§i reface averlle. Ce rost avea
acum aceasta detasare rece?
Si Tnainte sa Tntindd braful ca s-o atinga, menfiona cu
blandefe acest aspect.
— De ce ai refineri, iubito? Am vorbit serios. Mi-a fost
dor de tine.
 Flaeara argintte
a dragostei
Dar cand vru s-o ia de mana, Empress se feri fi se trase
cu trei pa§i Tntr-o parte, astfei ca masa se afla iar Tntre ei.
Cum sa te porfi cu un barbat al ciru i dormitor este
mai spafios decat toata locuinfa ta, cu fratele tau care s-ar
putea s i asculte de la o distanfa de numai un metru, sau cu
posibilitatea ca ceilalfi copii s i tragi cu urechea, atat de
aproape de Trey Tncat acesta ar fi putut, Tntinzand mana,
sa-i atinga? Cum sa spui: „Nu sunt o tarfa, fi defi eram
Tn stabilimentui lui Lily nu $unt de vanzare... Tn orice caz,
nu Tn sufletul meu?“ Si cum s i-i spui cuiva atat de priceput
Tn relafiile cu femeile cum era Trey: „NU sunt Tn stare sa
consider asta un simplu joc?“ Dac-ar fi fost s i le crezi pe
Arabella fi pe Lucy, pentru Trey, desfraul era ceva normal
fi frecvent; poate c i obi§nuitera cuvantul cel mai potrivit.
Dar emofiile ei nu erau afa de lesne de domolit, fi cu
totul Tmpotriva propriei sale voinfe, se auzi spunand:
— §1 mie mi-a fost dor de tine.
— 0 s i aranjez eu cu copiii, spuse Trey Tntr-un murmur
abia iaudibil, urma rind cu privirea bitaia rapidi a pulsului
sub pielea fini a gatului ei, amintindu-fi senzafla pe care
o avea cand siruta pielea pal-aurie de lin g i ureche ei,
ftiind c i fi ea simfea exact ce simfea el. Vom fi singuri
numai noi doi.
— Nu! protesti ea, cuvintele aducandu-i o Tmbujorare
trandafirie Tn obraji, simfurile ei neloiale fiind totuf i prea
receptive la insistenfa lui. Nu pofi face asta!
— Ba da, o contrazise el foarte, foarte Tncet. Pot.
Nu mai Tncerci s-o atingi, dar cuvintele lui a vu ri
acelasi efect puternic de p a rci ar fi dezbricat-o, acolo
unde statea. Empress se Tnfiori. Trey zim bi.
— Ai vrea s i te ajut la pregitirea micului dejun?

In ziua aceea, Trey fu un model de respectabilitate,

defi ochii lui se Tndreptau spre ai ei atunci cand copiii erau
ocupafi, iar Empress era convinsi c i bataile nebune ale
inimii i se auzeau limpede pana Tn Helena. El era Tn cea
181
mai bund dispozifie cu putinfa, fi Tn acea dimineata, din
prima clipd Tn care ie spuse copiiior tdcufl fi cu ochii
plini de mirare, care tocmai se trezisera si se pomenisera
cu un bdrbat strain Tn casa lor: „Hai sa mancam prajiturd
la micul dejun“, Trey fu adorat de toatd lumea. Empress
nu-fi ddduse seama cd el se pricepea sd gdteascd, fi cdnd
Tfi exprimd Tndoiala fu raspldtita cu o arcuire aroganta a
unei sprdncene.
— De ce h-af fi Tn stare?
Replica aceasta nu explica nimic fi o fdcu sd doreasca
sa-l zgdlfdie fi sa-l Tntrebe unde Tnvdfase sd prepare ceva
atat de complicat cum era o prdjiturd cu sos de mere,
cand la ranch ea nu-i vdzuse m ifcand un deget, decat
pentru a suna un servitor. Dupd ce copiii asistaserd la
coacerea prdjiturii fl particlpard la consumarea ei, Trey
propuse ca toata lumea sd se Tmbrace serios, urmand ca
el sd-i ducd afara, la o plimbare cu sania.
— Sper cd totuf i copiii vor dori sa raman cu ei, zise el
cu dezinvolturd, Tn timp ce-l scotea pe ultimul afara pe
ufd fi se Tntorcea sd-fi ia rdmas bun de la Empress.
— Pot sd arunc cu ceva Ti tine?
Cu pleoapele Tngustate, ea Tl strdfulgera cu privirea pe
barbatul acela plin de sine.
Lumina soarelui, revdrsdndu-se prin fereastrd, scotea
Tn evidenfd osatura puternicd a fefei lui, nasul drept fi
fard cusur fi pomefii cu linii dure ai obrajilor, aprindea
lumina jucdufd fI zeflemltoare din ochii lui.
— Ti-am refuzat eu vreodata ceva, draga mea? Tntreba
el, deschizdndu-fi larg brafele.
Dar reflexele lui erau formidabiie. Era deja afard, cu
U fa trantiti Tn urma lui, cand ibricul cu care aruncase
Empress Tn el, izbi Ufa.
Parea tot atat de copil ca §i ei, gandi Empress privindu-i
cum se zbenguiau Tn zdpadi, f i vreme de o clipd se Tntreba
cine se distra mai bine. Mai tarziu fu fi ea ademenita afard,
pentru construirea unei fortdrefe din zdpadd, fi defi cea
care pierdu fu tabdra lui Trey, el Ti foptise iui Empress cd
182
(2 Flaeara argintte
* ^ a dragostei
Tn realitate el castigase, deoarece intenfiona ca Tn timpul
ceremonillor de capitulare sa-i fure un sdrut.
Sarutul acela Ti zguduise pe amandoi. Era doar un sarut
usor, fugar, dat si primit Tn mijlocul unui valmasag galagios
de strigdte si glasuri copilaresti, Tn lumina straiucitoare a
soarelui de iarna. Dar era ca atingerea printre gratiile unei
Tnchisori.
Amandoi erau Tmbujorati si Tncalzifi de furiosul razboi
cu bulgari de zapada, fi pe neafteptate traira senzafia
stranie a buzelor Tnghefate de vant Tntalnindu-se Tntr-un
sarut. O magie care-i flntui locului. Trey se Tntoarse cu
spatele si se Tndeparta brusc. Empress Tfi sprijini obrazul
de peretele fortdrefei sale din blocuri de gheafa, fi Tncepu
sa tremure.
In dupd-amtaza aceea se ocupara cuto fii de confec-
tionarea unor Tncal|ari pentru zapada, fi iscusinta dezirt-
volta a lui Trey fu uimitoare. Mainile lui cu degete lungi
Tndoiau fi rulau lemnul finut la aburi, legau fi Tntre|eseau
pielea netSbacita, fi lipeau cu mifcari line fi regulate, Tn
ciuda frecventelor Tntreruperi pe care le facea ca sa ajute
degegele durdulii ce se trudeau din greu f i ucenici zelofi
dar nepriceputi care, tofi, doreau cu voiofie sa-l „ajute“.
El era bland fi binevoitor, gata sa laude micile succese,
indulgent cu numeroasele greseli. Fixa, repara, ajusta, Tn
afa fel Tncat realizarea fiecaruia semana destul de bine
cu ceea ce trebuia sa fie final.
Dar din cand Tn cand ochii lui Ti Tntdineau pe deasupra
capetelor copiilor pe ai lui Empress, fi privirea lui Trey
facea ca dorinfa sd se aprinda Tn sangele ei.
El zambea Tn felul acela lent fi lenef pe care fi-l
amintea ea, fi un fior de placere Ti strdbatea trupul. „Nu era
decat o chestiune de timp“, spunea surasul acela lenef,
tot atat de limpede ca fi cum cuvintele ar fi fost rostite
cu glas tare.
Si cand, odata cu Tnserarea, Tncepu sa urle vantul,
Trey zise:
— Acum Tncepe furtuna care mocnea azi-noapte.
 SILVER

Capitolu! 11
Pana dimineata, valea montana era Tnzapezita fi, la o
departare de faizeci de kiiometri, membrii clanului iui Trey,
care Tnca mai cautau vreun semn de-al lui renuntara.
Urmele aproape ca diparusera Tn prima zi, fi furtuna din
noaptea urmatoare avusese grija de ceea ce mai ramasese.
Grupul pornit pe urmele lui ramasese trei zile la magazinul
lui Cresswell, Tnainte sa Tnceapa vantul fi ninsoarea. In
douazeci f i patru de ore se afternu mai bine de o jumatate
de metru de zapada, fi cand vantul se Tnteti Tn cea de-a
treia zi, nSmetii ajunsera la Tnaltimea unui stat de om.
Intrebdndu-I pe Cresswell, Blue descoperise ca
Empress fi Trey trecusera pe acolo la un interval de
numai cateva ore, Tnainte de ninsoare, cu o zi Tnainte.
Cunoscand iscusinta de urmaritor de piste a lui Trey, Blue
fu sigur ca el o gasise, f i daca ea sosise la destinatie pana
a nu o ajunge Trey din urma, Blue spera ca famiiia sa nu
fl intervenlt Tmpiedicandu-I sa o urmareasca. Daca Trey o
ajunsese din urma pe drum, era posibil ca amandoi sa se fi
ascuns Tn vreun add post Tmpotriva furtunii. §i afa ceva era
Trey capabil sa gaseasca — metodele de supravietuire
erau foarte perfectlonate de moftenitorul lui Hazard.
Dar acum ca furtuna trecuse, cautarea lor avea sa
continue. Blue trimise cajiva oamenijnapoi la ranch, ca sa
aduca provizii fi cai suplimentari. Intre timp mcepu sa-i
chestioneze pe propietarii de ferme din jurul magazinului
lui Cresswell, ca sa stabileasca direcjia Tn care pornise
Trey. Nimeni nu-l vazuse.

In vreme ce continua cautarea pentru gasirea lui Trey,

Jake Poltrain petrecea din ce Tn ce mai mult timp la
„Palatul placerilor" al lui Li Sing Koo. Avea sd plSnuiascS

1S4 ^
 Flaeara argintte
a dragosfei
razbunarea Tmpotriva familiei Braddock-Black, f i Tn visurile
lui nascute din opiu nu avea niciodata Tndoieii.
El caftiga Tntotdeauna. Aceasta era principala atrac|ie
a opiuiui: convingerea ca avea sa Tnvinga fi senzajia de
euforie nascuta din certitudinea ca, Tn fine, avea sa-i
Tntreaca pe Hazard Black.
Tn plus, Tn visurile lui nu era niciodata nevoit sa dea
Tnapoi, afa cum fdcea Tn realitate. Ca ultima data, cdnd
gardurile pe care le ridicase pentru a -f i apara drepturiie
asupra apei fusesera doborate la pamant, cu Hazard
stand acoio, Tn carne fi oase, cu afurisitul de fiu-sau fi
cu blestematui lui de detafament de oameni Tnarma|i.
Cu mainile Jinute degajat pe langa trup fi cu Colt-uriie
care se bucurau de o reputajie tot atat de impresionanta
ca fi propietarul lor atarnandu-i pe folduri, Hazard nu
aftepta decat ca Jake sd schi|eze gestul de a-f i duce mar
spre pistol.
Dracu’ sa-l ia de indian Tngdmfat! §tia cd nimeni nu-i
Tnvinsese niciodata. iar fiul lui, obraznic ca Tnsufi diavoiul,
avea o si mai fulgeratoare mdnuire a unui Colt decdt
iscusinja calma si cu sange rece cu care Tfi foiosea
Hazard revolverul.
Si umbia zvonul cd era hotdrat sd Tntreacd recor'dul
tatalui sau. Cu glasul lui ucigator de liniftit, Hazard
spusese: „Te afli pe pamantui indienilor absarokee. Nu
Tngdduim garduri pe pdmantul absarokee. Noi avem
drepturiie asupra apei.“vn Jake trase Tn piept Tncd un
fum de opiu, fi ura imensd se risipi asemenea undelor ce
se topesc dupa ce arunci o piatra Tntr-un lac. Tncd o
inhalagie fi mult mai pidcutui vis al victoriei reTncepu.
Jake ii Tmpufcase cu sange rece pe omul pe care-i
platise ca sa-l ucida pe Trey la stabiiimentui lui Lily.
Tn noaptea Tn care texanul Ti Tntdinise pentru a-fi primi
a doua jumatate a piafii, Trey era Tn pragul mor|ii, fi fdra
sd ftie, afa era fi ucigafui. Jake nu era un prost,
mgelegand cu cruzimea unui animal de prada cd martorii
 erau prin definite ceva de care te puteai lipsi. Derringer'-ul
ascuns Tn mana mmdnu§ata a fost o surprizd chiar fi
pentru pistolarul din Texas, careTnvaJase Tnca de la o
varsta frageda sa fie prudent. Trupul iui Tnghejat a fost
gasit o saptamana mai tarziu de un fermier care Tfi
cauta un animal ratacit.
0 alta serie de Tmprejurari dubioase Ti implicau pe Jake.
La o saptamana dupa ce Trey^lecase dupa Empress,
Hazard si avocata lui paraseau biroul ferifuiui din Helena.
— Situajia nu prea ne lasa speran|e, Ti spuse iui
Hazard reprezentanta legii.
§eriful toe mai Ti informase ca toate dovezile Tmpotriva
lui Jake Poltrain nu erau Tndeajuns de concrete ca sa se
pronunje o acuzare. Hazard se Tncruntase, si feriful se
grabise sa spuna: „Continuam investigatiile.“
— Imi e dator, mormai Hazard, trecand pe sub porta-
lurile ornamentate ale tribunalului fi iefind afara, Tn ziua
de iarna luminata de soare,
Vantul rece Ti flutura parul negru peste gulerul de blana
al paltonului, fi el se opri sa-fi Tncheie nasturii hainei.
De ce ma port atat de civitizat in legatura cu impuqcatura aceea?
Nu-i nevoie decat sd vdri un ghn{ in Jake Poltrain §i termini cu el.
Pe vremea adolescen|ei lui, fusese Tnvagat sa se razbune
pe d u f mani. Oftatul i se pierdu Tn rafalele vantului.
— Martin Tfi da silinfa, zise avocata lui, interpretandu-i
corect oftatul, dar nu exista martori. in noaptea aceea, la
localul lui Lily, nimeni nu se afla Tn hoi ca sd-l vada pe
ucigaf fie venind, fie piecind.
— Oare sesisez o nuanga de aparare Tn favoarea lui
Martin? E un tanar cumsecade, daca igi plac procedeele
conservatoare. Si e baiat chipef. Tl vrei? A f putea...
— Sa nu Tndraznefti sa spui cd el mi-ar datora un
serviciu — zise calm fiica lui, privindu-l cu ochij ei gravi.

Derringer: Pistol mic cu {eava lungd, a cdrui denumire

provine de la inventatorul lui american, H.Derringer, mort Tn
1868 (n.t.)
iae
€ssrS%Ssi£) Flaeara argtnBe
adragostei 4 »**%
Fiica lui Hazard, Daisy, nascuta Tnainte ca el s-o fl
Tntalnit pe Blaze, Tfi Tndreptd trupul Tnalt.
— Nu pot sa fac nici o afirmagie rajionala Tn legdturd
cu procesul juridic fdra sd nu-mi fie rdstdlmdcitd ca fiind
urmarea unei stupide aprinderi de cdlcaie dupd un
barbat? Nu exists nici o dovada cu care sd se ob|ind
condamnarea, tatd, indiferent dacd i\\ place sau nu.
— Liniftefte-te, Daisy. Nu puneam la Tndoiald jude-
cata ta Tn privinga aspectelor legale! Tfi ceru el scuze cu
bunavointa, gandind cd anil petrecugi la Vassar fi notele
cele mai mari objinute la examenele de drept din Chicago,
unde studiase ea dreptulvm, Ti dddeau fiicei lui o oarecare
trufie.
Era foarte mandru de ea.
— Numai cd prefer ceva mai multd promptitudine.
— Nu po|i Tnfinge un glonf Tn tofi cei cu care nu efti
de acord, tatd.
Cuvintele erau arjdgoase, dar nu f I zambetul ei. Avea
un zambet frumos, cu o nuanfd de senzualitate, care era
ceea ce Tl atrdsese pe Hazard spre mama ei.
— Voi Tncerca sd fiu mai civilizat. Ti-ar pldcea asta?
— Nu-fi da aere de sdlbatic-nobil fa|d de mine. $tii al
naibii de bine cd efti mai civilizat decat oricare altul din
Montana.
— Ei bine, Tn cazul acesta, ce zici sd fim cfvilizafi fi sd-l
invitam pe Martin la cind? S-ar Tmpaca asta cu pretenfiosul
tdu sim| al etichetei? Tntrebd Hazard, aplecandu-fi capul
zambitor spre ea.
— Nu md pune Tn situatii jenante, tatd.
— Nu-mi spune „tatd“. Suna de pared ne-am fi cunos­
cut Tn urma cu doud zile.
— Foarte bine, spuse Daisy, renunjand cu totul la for­
mula de adresare, deoarece, „tdticule“, „tati“ erau mult
prea neceremonioase pentru firea ei cumpatatd f i serioasd.
Chiar de la o varsta foarte fragedd fusese de o solem-
nitate plind de seriozitate, privind lumea cu multd atengie,
negrdbindu-se sd-fi exprime opinia Tnainte de a fi cantarit
§ sS ?187^ s§> .‘'
 S I L V E R
toate alternativele posibile — personalitatea ideala pentru
profesiunea pe care fi-o alesese.
Cedand omisiunii facute de ea cu grija, Hazard spuse:
— O sa ma Tmpac cu apelativul „tata“, mai bine decat
cu acest judicios spafiu gol.
Si cu un zambet scurt fi Ufor ironic, zburii penele de
pe boneta ei din catifea de culoarea prunei.
Ferindu-fi repede capul, ea Tfi trecu mana peste penele
costisitoare, netezindu-le, fi apoi, Tn maniera eilenta fi
grijulie, Ti Tnapoie zambetul.
— Nu-$i face griji, tatd. N-o sd raman fata batrana.
Pufin probabil, gandi Hazard, dar raspunsul lui fu piin
de tact fi Jinu seama de ideile lui Daisy cu privire la
drepturiie femeilor.
— Nu-mi pasa daca s-ar Tntampla afa, Daisy, cu con-
difia ca asta sa fie ceea ce vrei tu, dar daca-i vrei pe Martin
Soderberg, hai sd facem ceva pentru asta.
— Facem nu este cuvantul potrivit, tata. De aceasta
problema md voi ocupa eu Tnsami, Tn felul meu.
Intinse un brat Tmpdciuitor fi Tfi strecura mana mica
fi Tnmanufatd Tntr-a lui.
Iar Hazard Tfi aminti de fetifa de doisprezece ani care Tfi
pierduse de curand mama fi tatal vitreg Tntr-un accident
de vanatoare si care, speriata, Tl aftepta cu multi ani Tn
urma Tn camera lui de lucru. Paruse tacuta fi serioasa, fi
el nu ftia dacd ea Tnjelesese tot ce-i spusese atunci, dar
cand Ti Tntinse mana fi-i zise: „Vino, Daisy, vreau sd vezi
daca dormitorul tau arata la fel“, feti|a Tfi strecurase mana
Tn mdna lui fi devenise o parte permanenta din via|a lui,
nu doar un musafir pe durata verii.
A fa cd Hazard Tnalgd din umeri, zdmbi, fi abandonara
subiectul discufiei.
Dar cdnd sosird acasa, la Vila din oraf situata pe
colina, el o cdutd pe Blaze f i o gasi stand ia biroul ei din
biblioteca,
— Cu priteju! urmatoarei serate, spuse el, invitd-l, iubito,
pe Martin Soderberg pentru Daisy.
 Cu o expresie ufor mirata, Blaze Tfi ridica privirea de pe
epistola pe care o scria. Hazard nici nu trecuse bine pragul
ca.fi vorbise. Din cate se parea, problema era serioasd.
— Si pe mine m-a mirat al dracului de tare, dar face
impresia ca afa stau lucrurile.
Cu o smucitura scurta, Tfi scoase fularul de mdtase
din jurul gatului fi Tl arunca pe un fotoliu.
— Aranjeaza totusi o petrecere cu multi invitagi, Tn afa
fel ca totul sa fie cu mult tact f i Daisy sa nu devina sus-
picioasa. Mi-a spus foarte clar ca nu trebuie sd intervin.
— Vad ca-i respecji ordinele Tn maniera ta obifnuita,
replica Blaze, ochii ei de un albastru uimitor fiind la fel de
sfidatori ca fi tonul.
— Nu respect catusi de pugin nici un fel de ordin, bia,
dupa cum bine ftii.
Se apropie de ea fi o saruta cu gingafie pe obraz.
— Cu o singura exceptie — murmura, rasuflarea lui
mangaind, calda, obrazul ei, §i glasul cdpatandu-i o nuanga
de tachinare. §tii doar ca fac tot ce-mi spui tu.
In timp ce, cu o scuturare a umerilor, Hazard T§i scotea
paltonul, ea Tsi ridica privirile zambitoare spre el, gandind
ca arata la fel de minunat ca Tn prima zi Tn care Tl Tntalnise,
Tn urma cu atatia ani. §i §tia ca sub haina fi pantalonii lui
negri trupul lui suplu era la fel de Tn forma ca Tntotdeauna.
Era rezultatul dresurii cailor, la care nu renuntase. La
randul ei, raspunse tachinarii lui pe un ton amuzat fi usor
ironic:
— S-ar putea sa faci ce zic eu, Jon, dar numai dupa ce
mai Tntai te bat pdna te conving sd te supui.
Instalandu-se comod pe un colt al biroului fi lega-
nandu-f i alene un picior, Hazard u aruncd o privire voioasa.
— §i tu efti singura care poate sa faca asta.
Uitandu-se la orologiul de pe birou sd vada cat e
ceasul, ranji f i Tntreba:
— E timp Tnainte de cina?
Sprdncenele Tnalgate ale sofiei sale avura ca efect un
chicot plin de veselie.
 — Numai daca poti bate toate recordurile, dragui meu,
raspunse ea. §i ftii fi tu ca pe mine niciodata nu m-a
interesat viteza. Cu toate acestea, continua ea pe tonul
ispititor f i sugestiv pe care el Tl adora mereu, de cum vom
scapa de tofi pariamentarii aceia plictisitori, voi fi fericita sa
petrec restul serii Tmpreuna cu tine.
— 0 sticla de Cliquot f i un foe care sa duduie? propuse
Hazard.
— Cu perdelele date la o parte, sa putem vedea stelele.
— Stelele noastre, ca Tn cabana din mun{i.
In fiecare an, Hazard fi Blaze se Tntorceau ia locul Tn
care se ndscuse Trey, Tn prima iarna de dupa casdtoria lor,
§i ramdneau acolo atatea zile cat se putea.
— Nu trebuie sa ne ducem Tnapoi, nu-i afa? Tntreba
Blaze Tntotdeauna, cand se apropia data plecarii lor.
Iar Hazard spunea ca nu, f i o tinea strans Tn brate. Era
o minciund crasa de care se bucurau, ca doi copii care
alunga demonii cu o Tnsuf ire de vorbe lipsite de sens.
— O foarte slaba imitate a cabanei din munti, dar e cea
mai buna pe care o putem obtine aici, Tn oraf. S3 zicem
ora unsprezece?
Zambetul ei era cald.
— S-a facut, bia cara. Cea de astazi va fi cea mai scurta
seratd din istoria Helenei.
— Ah, dragui meu, zise Blaze, putin nervoasa, sd nu
fii prea transparent, da?
— Nu zau, iubito, tu ftii cdt de ufor se poate Tntelege
cineva cu mine. Ai timp pdnd ia zece fi jumdtate sa-i scofi
pe tofi afara... cu ajutorul meu, desigur. Dupd aceea, nu
pot garanta nici o maniera civilizata.
— Efti incorijibil, Jon, dar eu ador barbatii incorijibili.
— Pastreaza asta la singular, iubito, ca sd nu fiu nevoit
sd ucid pe nimeni.
Ochii negri ai lui Hazard erau plini de afectiune, fi ei se
gandi cat de norocos era cd o gdsise pe singura femeie
din lume pe care avea s-o iubeascd pana cdnd va muri.
Ceea ce Ti reaminti problemele lui Daisy.
190
 Flaeara argintte r
m l . adragostei JM T S% ?
— Ce pirere ai despre Martin? Tntreba, lirgindu-fi
cravata fi descheindu-fi nasturii vestei.
— Pare foarte placut. Daca satisface standardeie lui
Daisy, trebuie s i fie chiar mai drigu| decat pare. Ea este
extrem de pretenfioasi.
— Cu o asemenea remarci, nu ftiu da ci ar trebui s i m i
simt jignit. Asta Tnseamni ca tu nu efti preten|ioasa?
Tntreba el ca s-o tachineze.
— Dumnezeule, nu! replici Blaze zambind. Eu nu sunt
deloc exigenti. Singurul lucru pe care-1 cer este ca un
barbat s i ma iubeasca mai mult decat orice pe lume.
— Cu siguranji de aceea ne Tm picim noi bine, zise
Hazard, cu un farmec nonfalant.
— D aci te prind vreodati spunand ceva atat de
dragut altei femei, o s i te ucid!
Blaze zim bi iarg, dar inima ei era m ifcati de dragos­
tea iui, nemicforati de trecerea anilor.
— §tiind cat de bine tragi cu arma, replici Hazard, Tn a
carui voce se simtea ce mult se amuza, voi fi prudent.

In vreme ce Blaze fi Hazard se Tmbricau pentru masa

de seari, fu anungat Fox, fi primit imediat.
— L-afi g isit? Tntrebi Blaze, luandu-l neiiniftita de
m ina pe Hazard.
Fox Ti puse la curent cu cercetirile, care pani acum
luasera sfarfit Ta magazlnul lui Cresswell. Rispunse la
Tntrebirile lui Hazard cu privire la ore, provizii fi cantitatea
de z ip a d i, fi pleci d u p i ce primi de ia Hazard noi ordine
pe care urma s i i le transmiti lui Blue c in d avea s i se
reTntoarci Tn munfi, a doua zi.
Blaze era mai Tngrijorati decat Hazard. Acesta avea
Tncredere deplini Tn priceperea lui Trey de a supraviefui
Tn decursul urmiririi. Trey avea o multime de provizii, o
asigurase el pe Blaze, dar temerite ei erau legate de
sanatatea iui. M amele, gandea Hazard, sunt intotdeauna
inclinate sd nu acorde atenfie lucrurilor mdrunte. Purtarea lui
pm i8 i
 S3LVER
Trey, decise Hazard la auzul barfelor, nu era tocmai aceea a
unui tandr slabit. Asa ca pe el nu-l Tngrijora sanatatea lui
Trey, dar daca Blaze voia sa nu ia Tn seama acele activitafi,
despre care auzise si ea la fel de bine ca f i el, asta era
prerogativa ei de mama. Iar el nu era Tndeajuns de nebun
ca sa scoata Fn evidenfa eroarea ei de a gandi.

Capitolul 12
Cu o energie plina de votofie, Trey croia cu lopata o
poteci mai larga spre grajd. Trecuse de miezul nopfii, luna
Fsi revarsa din nou lumina straiucitoare asupra lui, acum ca
trecuse furtuna, §i toata lumea din cabana dormea bustean.
Zilele precedence petrecute Tmpreuna cu copiii fusesera
placute si vesele. Tncaltarile pentru zapada erau terminate,
Fncepusera sa construiasca arcuri si sagefi, si Fn seara
aceea, Fnainte de cina, facusera cu tofii oameni de zapada
din omatul pufos si viscolit. Tmpreuna cu Guy, carase Fn
casa zeci de galefi cu apa, Fn afa fel Tncat sa se poata
Tmbaia tofi; ambele cazane fusesera puse, pline, pe plita
masinii de gatit; o perdea improvizata fusese atarnata Fn
fata sobei §i fiecare persoana se spalase Fn cada mare.
Tn timpul cinei, dupa ce pielea fiecaruia, frecati bine,
stralucea de curatenie, ?irul de chipuri din jurul mesei Tfi
amintea de imaginea idiiica a unei sanatdgi perfecte.
Tmpreuna cu copiii, Trey canta rondouri Tn franceza si
engleza pe care pana Fn noaptea aceea nu le auzise
niciodata, §i cand Empress Fi §opti: „Ifi multumesc“,
Tnainte sd-i conduca pe cei mici la etaj, el voise sa spuna:
„Placerea e de partea mea“. Dar asta ar fi sunat prea
usuratic, iar ea era groaznic de suspicioasa Tn privin$a
caldurii lui. Uneori Fl supara s-o vada distrdndu-se Fn mod
vadit §i apoi retragandu-se brusc din veselia generala, ca si
cum nu fi-ar fi Tngaduit sa mearga prea departe cu bucuria
ei. Tn acele Tmprejurari era foarte diferitS de captivanta §i
spontana Empress, afa cum fi-o amintea c i fusese la el
acasa, fl singurul lucru prin care Tsi putea explica ciudata
deosebire era prezenfa copiilor.
Asadar... Tn noaptea aceea didea voios la lopata pentru
ca avea de gand sa stea de vorba cu Empress Tntre patru
ochi, f i r i copii. Pregitise deja un pat cald pentru ei Tn
podul pentru uscat fanul, cu doua pituri groase ascunse
Tn fanul cu miros dulce.

Era un vis, remarc a incefofati de somn.

Cu o miscare bajbaita Tfi Tnilfi put in barbia Tntinzandu-se
catre gura racoroasi ce se depirtase de a ei. O g isi, fi
simti valul cald de senzatii, intens fi Tncantitor, ase-
m anitor unui fuvoi dc aur topit ce pitrun*dea prin
unghereie tainice. Senzatia de plicere c i p i t i o u fo a ri
co n siste n t, surprinzator de racoroasa pe obrajii ei,
alunecand mangaietor de-a lungul pieiii delicate a gatului.
§i scoase un sunet ca un tors, o vibrafie felinS de multu-
mire, ca un rispuns, fin f i precis, perfect concordant, ca
o flaeara vie, din adancul pantecelui ei.
Bratele reacfionara cu o lacomie fajifa ia acea arzitoare
strafulgerare de senzafii, §i cand poposira Ufor, iar apoi
se Tmpreunard Tn jurul unui g it puternic, prim iri ca
raspuns un alt sunet, barbitesc §i griitor.
Oricine care ar fi urmirit tanarul cuplu Tn cursui zilelor
precedente ar fi putut s i prevesteasci forga excitirii lor;
tinerefea Tnfocati fi pasiunea ard Tncet fi, daca sunt
combatute, Tfi Tnalfi fticirile fi mai mult atunci cand sunt
iar lisate libere. §1 acum se materializa tot jocul acela pre-
mergator, ferit de ochii copiilor. Devenea tangibil.
Ea se trezi cin d el o ridici Tn brafe, dar abia da ci slm|i
frigul Tn timp ce el o purta afara, Tntr-atat de Tnfierbintati
era. Inveliti Tn pituri fi Tn brafele lui Trey, ea Ti gusta lobii
urechilor prin mici m ufcituri mangaietoare, Tn timp ce el
mergea cu pafi mari de-a lungul potecii lirgite pe care o
croise de curind citre ascunziful lor din podul pentru
uscarea fanului.
 Cu gesturi rapide o culca pe patul moale, Ti scoase
cama§a de noapte si o acoperi cu patura groasa §i grea.
Ea Tl privea cum se dezbraca iute si cu mare nerabdare,
si avea impresia ca Tn noaptea aceea se petrecea un soi
de vrajitorie inexplicabila, fi ca era dreptul ei sa posede
trupul acela superb ce se dezvaluia sub ochii ei.
Stand pe calcaie, el se uita la ea, corpul lui musculos,
bine cladit, cu umerii lafl, fi ochii lui argintii, asemanatori
cu doua nestemate, amintind de un zeu pagan.
Dupa ce tacerea se prelungise, dorinfa ei sporind imens
sub porunca unui destin orb, Empress rosti numele lui:
— Trey.
Nu era glasul unei femei care s-ar fi retras departe de
afecfiunea, sau de blandefea, sau de c&ldura lui. Revenise
femeia pe care o cunoscuse el la localul lui Lily, femeia
fermecatoare de la ranch.
Atunci el Tntinse brafele, si ea le vazu ca tremuri.
— Sunt ca un baiefandru. Asta-i efectul pe care->tai asu-
pra mea, zise el, zambind cu mahnire. Nu sunt obifnuit
cu afa ceva. Nu trebuie sa m3 mai pdrasefti, spuse, fafa
lui frumoasi sc h ifand o ufoara grimasS.
Empress nu putea sa raspunda Tntr-un mod care sa-i
fi placut lui, deoarece, Tn fond, ei doreau lucruri diferite,
Tnsa Tn noaptea asta, Tn aceasta clipa, ea nu ftia decat ca-l
dorea. Erau de acord.
Strecurandu-fi mana afara din patura, o Tntinse spre
Trey, fi Tn pufinele secunde Tnainte ca el sa-fi ridice la
randu-i o mana, pdru ca niciodatS pana acum nu se mai
atinsesera. Senzafia aceasta de noutate era ceva nemai-
Tntalnit pentru barbatul voinic Tngenuncheat Tn fanul Tnmi-
resmat, ceva asemanator cu a da timpul Tnapoi sau a fine
luna Tn maini.
— Vino, cu siguranfa fi-e frig, fopti Empress,
Tnvaluind cu privirea pieptul fi brafele atletice, mainile
elegante, cu oase prelungi ale lui Trey, sprijinite pe
coapsele lui tari.
— Nu mi-e frig, fopti el. Tmi este foarte cald.
194
 Senzafia era asemanatoare cu cea pe care o ai cdnd iesi
afard dintr-o sauna direct Tn noaptea Tnghefata. Nici m icar
nu simfi frigui. Oar era ceva mai muit de atdt, fi ei ftia.
Trupul lui era Tncdlzit din interior.
Empress astepta de pared o viafS TntreagS afteptase
sa-i cunoascd atingerea; vdzu mana lui cu degete suple
Tnaintand spre a ei, fi se Tntreba cum de putea dorinfa sd-fi
umple Tntr-o asemenea mdsura Tntregul trup Tncat inten-
sitatea ei sd se reverse Tn valuri ce-fi taie respirafia. Buzele
ei mai purtau Tncd fiorui sdrutdrilor lui, care o treziserd.
§i dorinfa, fizicd, Tndbufitd fi refinutd Tn cursul zilelor
precedente, petrecute Tn micufa caband supraaglomeratd,
c ref tea acum ca o furtund scdpatd de sub control,
nepasdndu-i de sacrificiul de sine pe care Tl impunea.
Varfurlle degetelor lui Trey le atlnserd pe ale ei fi apoi
alunecard Tn ]os, Tnldnfuindu-se ufor pdnd cdnd miiniie lor
se Tmpreunard, palmd peste palmd, degetele iui Tntre-
patrunzandu-se cu ale ei. Pielea iui era fierbinte. Atat de
fierbinte Tncat prlmul ei gand fu: M& va incalzi.
— Efti rece, fopti el. Ji-e teama?
„Sunt Tngrozitd“ — ar fi vrut ea sd spund — „cd m i vei
Tnabufi cu pasiunea Tnfldcdratd pe care o emani“.
— Nu ma tem de nimic, rdspunse, dinfii strdlucindu-i
cu o strdfulgerare aiba Tn semifntunericul hambarului.
Stransoarea cu care el Ti finea mana micd se Tntdri, fi
zimbetul din glasul lui cdpdtd o nuanfd de bldndd sugestie.
— Uitasem cat de excitabild efti. Afadar, pot renunfa
la sonetele mele — pislcufa mea aprigd este Tn formd.
Buza ei superioard se arcui ufor, fl Empress Tnchise
ochii pe jumatate.
— 0 sd te m inanc de viu, murmuri.
O sclipire de mirare se aprinse Tn ochii lui, apoi el Ti
aduse mdna aproape de gura lui f i, desfdedndu-i degetele,
Tfi apasd buzele de palma ei.
Ea se Tnfiord, o pldcere ascufita sfdfiindu-i simfurile.
Ridicdndu-fi gura, Tre y rdspunse printr-un mormdit
rdguf it, extrem de grditor, plin de excitare.
§ # ? 195
 SILVER
— Va trebui sa vedem cine ce face fi cui. Daca fin
bine minte, fopti, suntem ia un scor mai degraba egal.
Si totui reveni ndvalnic — amintirile fierbinfi, care Tn
zilele precedente fusesera finute sub lacat, despre priviri
tandre fi sarutari furate, despre jocuri copilarefti fi
zbenguieli cu copiii.
El uitase ca ea forfase cu Tndrazneald ritmui tot atat
de des ca f i el, ca ea daduse Tn aceeaf i masura semnaiui
unei placeri fard rezerve. Uitase, Tn toatd acea dulce
atmosfera menajera, ca atunci cdnd Empress Jordan se
Tnfierbanta, Ti taia respirafia.
Peste cateva clipe el statea culcat peste ea, sprijinindu-se
Tn coate, simfind prin patura trupui ei moale. Gura lui
Trey, deasupra buzelor ei, zdmbi.
— Da-mi de ftire, zise el, cdnd Tfi va fi Tndeajuns de
cald cdt sd dai pdtura la o parte.
Ochii ei stralucird alene, amuzafi. Trey continud:
— §i atunci eu voi decide dadd... fi cand.
in noaptea aceea, cu zgomotele ufoare ale animalelor
de sub ei, c'u lumina sclipitoare a lunii fi a stelelor
deasupra lor, cu ndrile pline de mireasma dulce f I varatipd
a fanului, cu o Tncantare furtunoasa, cu siguranfa fi
gingdfie, Tfi Tmpartdfird unui celuilalt darul iubirii.

Saptamana urmatoare fu ceva ca Tn povefti. Copiii Tl

adorau pe Trey, fi zilele erau petrecute en famille,
Empress fiind mai fericita decat Tfi imagina cd ar fi posibil.
Ii avea langa ea pe tofi cei pe care-i iubea, fi fericirea ei
era tangibila.
Emilie se Tmpduna la complimentele lui Trey, Tn timp ce
Genevieve Ti vedea pur f i simplu ca pe un Roland1 al ei
personal. In lumea plina de politefe pe care o urmarea ea
cu aviditate Tn povestirile medievale despre ispravile

1 Roland: Numele legendarului nepot al lui Charlemagne,

celebru pentru faptele lui de viteiie (n.t.)
 naai s r
cavalerilor, cel care salvase Franfa la Roncevaux fusese
Tntotdeauna eroul ei preferat. Tn ceea ce o prlvea, Trey
era o Tmbinare perfecta Tntre folclor fi realitate.
Guy Tl trata pe Trey ca pe un frate mai mare mult iubit,
iar Eduard Tfi petrecea toate clipele de trezie Tn brafele lui
Trey, pe genunchii acestuia, sau cocofat pe umerii lui.
Defi Empress Tfi cerea scuze pentru o asemenea
suprasolicitare, ftia ca, daca nu fi-ar fi legat frafiorul,
purtarea lui Eduard nu putea fi schimbata. Trey se
mulfumea sa zdmbeasca f i spunea:
— Ne Tmpacdm formidabil de bine, nu-i afa, Eddie?
Iar drept raspuns primea o Tmbrafifare lipicioasa.
— Ii este dor de papa f i de mama, Ti explica Empress.
Era foarte mic cand au murit, f i nu putea sa Tnfeleagd.
— Mi-au murit doi frafi fi doua surori. §tiu ce
Tnspaimantatoare este moartea cdnd efti copil. Dar el nu-i o
problema. Tmi plac Tmbrafifdrile lipicioase.
Zambetul lui era malifios.
Empress se Tnrofi la fafa, am intindu-f I Tnfocarea cu
care faceau dragoste noaptea, cand copiii dormeau.
Denumiserd patul lor din Tnmiresmatul pod „Cuibul“, din
cauza siguranfei fi fericirii pe care o simfeau Tn atmosfera
lui parfumata, fi privirea lui Trey aduse la suprafafd toate
amintirile voluptuoase ale lui Empress.
Petrecura o saptamana Tn cabana lor izolatd din munfi
— un paradis plin de senzafii placute. Vorbeau despre
zilele fi saptamanile ce aveau sd urmeze, fi pentru prima
oara Empress Tndrdzni sd se gandeasca la Trey ca la ceva
ce putea deveni permanent. Noapte de noapte, Tn ascun-
ziful lor fermecat, el Ti foptea cd o iubeste, fi zilnic
muncea la ferma, ajutandu-l pe Guy sd construiasca fi sa
repare, ridicand garduri fi acareturi.
— Cand va veni primavara, spuse el, privind spre valea
acoperjta de zapada, vom aduce aici ceva mai mulfi cai f i
vom face semanaturile afa cum trebuie.
Inima lui Empress se umplu de mulfumire. Trey vorbea
despre viitor... despre viitorul lor.
P m 197
 — §i cdnd va sosi primSvara, §opti el cu un glas cald
rdgufit, Tn noaptea aceea, findnd-o strans Tn brafe, o sd-fi
ardt unde strabat prin zapada prlmele brandufe, fi o sa-fi
aftern pat din flori de munte, f i o sd te culc pe el...

Cand Empress Tncepu sd facd febrd, ea nu Ti acordd

importanfd, considerand-o doar Tnceputul unei rdceli. Insd
pana seara trupul Ti ardea, f I cdnd o apucard vdrsdturile,
Trey intrd Tn panica. Nu avea nici un fel de notiuni de
medicind, fi nu putea decat sd-i urmeze instrucfiunile,
amestecdnd ceaiuri fierbinfi pentru a-i calma stomacul fi
a-i scddea febra. Spre dimineafd, Tn loc sd fie mai bine ea
se simfea f i mai rau, §1 Trey era Tngrozit.
Tn fiecare an mureau oameni din cauza bolilor de larnd.
Propria lui familie fusese decimatd de boli care debutaserd
la fel. Iar ei se aflau la o suta de kiiometri de cel mai
apropiat medic. Dacd Empress Tfi pierdea puterile, peste
o zi sau doud avea sd fie prea tdrziu ca s-o scoata afard.
Ti trezi pe copil devreme* cand Empress Tncd mai
mofaia, fi decizia lui era luatd. in foapta, Ti Tndemnd pe tofi
sd se Tmbrace fl sd-fi strdngd ceva bagaje, fi le spuse cd
aveau sd piece cu Tncdlfdrile pentru zdpadd. Voia un doctor
pentru Empress. Cu ajutorul copiilor, pregdti un terci de
ovdz fi pdine prdjitd fi avu grija ca tofi sd mdndnce fi sd-fi
pund haine calduroase. Tl dddu jos pe Eduard de pe
scaunul Tnalt, Tl Tnveli Tn vef mintele lui pentru afard f I Tntr-o
pdturd mare, fI Tl afezd Tntr-un samar, Tn timp ce fetele Tfi
puneau cdciullfele f I mdnuf lie.
Guy Idsd Tn mica iesle suficient fan pentru cai fi pentru
vacd; puii, dupd ce fuseserd hrdnifi, furd Idsafl liberi. Tn
vreme ce toatd lumea stdtea Tmbrdcatd fi gata de plecare,
Tre y o Tnfdf urd pe Empress Tntr-un pled f i pe urmd Tn
mantaua lui din piele de bivol, pe care o Tncheie Tn nasturi.
— Ne ducem Tnapoi la ranch, Ti spuse cdnd ea protes
Tmpotriva cdldurii addugate peste fierbinfeala ei proprie.
Te scot afard Tntr-un minut.
 Ea era congestionata de febrd, ochii Ti straiuceaii din
cauza bolii, si teama Tntunecata care nu-l parasise din
copilarie Ti reveni lui Trey pe furis. Daca nu se va mai face
bine? Nici macar medicH nu fusesera Tn stare sd-t ajute
pe fra{ii si surorile lui. Tnchise o clipa ochii §1 Tndlfd Tn
tacere o ruga catre spiritele lui: AscuUa-ma, Ah-badt-dadt-deah,
nu se poate sd moard. Md auzi? Da-i putere! Tonul nu era nici
domol, nici supus. Trey nu era un om umil. Rugamintea
era tot atat de plina de forfa ca §i barbatul care o exprima
— simpla §i fara rezerve Tn cererea sa.
Tl puse pe Eduard pe umeri, o lua pe Empress Tn brafe
§i iesi din cabana, Tncredinfdndu-se ca tofi copii erau gata.
Fu ultimul care Tsi puse Tnca Ifa rile de zdpada ?i zambi:
— Tine-te bine, Eduard!
Aveau de parcurs §aizeci de kiiometri pana la cea mai
apropiata Caband. De acolo, Trey putea sd trimita d u p i
ajutor.
La Tnceput copiii se m ifcau neTndemanatic pe Tncil-
farile pentru zapada, §i Tnaintarea le era lentd. Chiar dacd
Trey facea pdrtia, era nevoit sa mearga Tncet din cauza
copiilor, care se opreau des ca sa se odihneascS, §1 la
pranz facurS o pauza ca sd mdnance. Curafara o bucata
de pamant folosind Tncalfarile din plasd pentru a da
zSpada la o parte, §i aprinsera un foe.
Tn vreme ce copiii mancau gustarile pe care le
carasera Tn micile lor bagaje, Trey Tncerca s-o hraneascS
pe Empress. O implora sa manance, dar de dimineafa §i
pana acum puterile ei slabisera, §i nu reu^i sa TnghitS
decat foarte pufin.
Cu viteza cu care Tnaintau, Trey Tnfelese cd nu aveau sa
ajunga Tn seara aceea la cabana lui Swenson, a§a cum
sperase. Copiii nu puteau sa mearga la fel de repede ca el.
Asta Tnsemna ca aveau sd fie nevoifi sa caldtoreasca fara
oprire toatd noaptea. Empress se cufundase Tntr-un soi
de mole§eala din care era greu s-o treze§ti. Aveau sa-§i
continue mersul pana vor ajunge la cabana lui Swenson.
Alta solufie nu exista.
§ # ? 199
 SILVER
Spre sfarfitul dupa-amiezei fu nevoie sd se odihneascd
mai des. Copiii se strdduiau sa find pasui, dar defi Trey
mergea tot mai Tncet, ei tot cadeau Tn urma lui. A fa cd se
oprea, facea cite un foe mic, si-i idsa pe tofi sd se odih-
neascd o vreme, apoi Ti alinta fi-i Tncuraja sd porneascd din
nou. Tofi muschii trupului sau gemeau, §i numai cu cel mai
mare efort de voinfa reusea el fnsufi sa -fi mifte Tn
continuare picioarele. Porfiunile din corpul lui care nu-l
dureau din cauza suprasolicitarii erau amorfite de frig fi
de greutatea de a-i cara atdt pe Empress cdt fi pe Eduard.
Din fericire, Eduard adormise cu pufin timp Tn urma, afa
cd desaga din spatele lui nu mai mifca — acum era doar
o povara neTnsuflefitd.
Nu mai era decat un sfert de ora pand la cdderea nopfii,
fi devenise evident cd tofi copiii erau aproape epuizafi.
Genevieve avea doar opt ani, fi Tn decursul ultimei ore Guy
o trasese dupd el, Tncleftandu-fi el Tnsufi maxilarele din
cauza efortului. Dar fafa lui era palida de oboseald, f i nici
el nu avea sd mai reziste mult timp. La un moment dat, Tn
timpul dupd-amiezei, Genevieve Tncepuse sd plangd, fi
fratele §j sora ei o fdcuserd imediat sd tacd.
— Pressy e boinavd, spusese Guy, §i trebuie sd
mergem fara Tntrerupere. Cdnd n-o sd mai pofi, o sd te
car Tn spinare.
Emilie o Tncurajase:
— Fii tare, Genny, pentru cd Trey deja Ti card pe Eduard
§i pe Pressy. Nu plange, fi o sd-fi dau cartea mea despre
Roland.
r Genevieve Tnghifise, Tfi trasese nasul, fi Tfi tdrdse
picioarele mai departe.
Trey simfea fi el ca-i vine sd pldngd la gandul
ameninfatoarei calatorii pe care o mai aveau Tn fafa; de
teama pe care o simfea de fiecare datd c in d Tfi cobora
privirea spre Empress, atat de nemifcatd Tn brafele lui,
respirand greu fi neregulat; de admirafle pentru Tndu-
iofdtorul curaj al celor trei copii din spatele lui, care
trecusera prin atdtea Tncercdri Tn scurta lor viafd fi care
se straduiau sa-i ascunda lacrimile lui Genevieve pentru
a-l scuti de o povara suplimentari. Dar bineTnfeles c i
plansul nu era o solufie practici. Existau foarte pufine
solufii posibile. Copiii nu erau Tn stare sa mearga mai
departe. Nu puteau fi lasafi singuri Tn pustietafi. Empress
abia daca se mai trezise, de la amiaza, iar el ar fi preferat
sa-si continue drumul. Dar va trebui sa Instaleze o ta b iri
si sa lase copiii sa doarm i, iar apoi vor porni a doua zi
de cu zorl... si se vor ruga ca Empress s i mai fie Tn viafi.
— Vom merge p i n i se va Tntuneca, le spuse copiilor.
Doar Tnca cinsprezece minute. Putefi sa rezistafl?
Trey primi trei surasuri curajoase fi un da obosit
din partea lui Guy. Inghifi nodul ce i se pusese Tn g it.
Un pale des de cedri, de un verde negricios Tn lumina
tot mai slabi, m irginea terenul pe care-1 stribateau. Cu
albul ce domnea pretutlndeni, distanfele erau Tnfelitoare;
cedrii aceia nu erau chiar atit de aproape precum pireau,
dar aveau sa fie adapostul lor Tn acea noapte. Trey Tfi
fixa privirea pe marginea pajiftii montane. Cu truda, Tfi
punea un picior Tn fafa celuilalt. Se g§nded cu durere Tn
suflet la palcul de cedri ca tabara de noapte. Poate ca acolo
avea sa fie locul Tn care va muri Empress, fi venea sa
geama de furie din cauza propriei neputinfe.

Blue Tmpreund cu al|i sase bdrbafi iefira calare din

umbra codriior, caii lor TnaintSnd cu greu prin zapada
Tnalta. La vederea lui Trey fi a micii lui cete, Blue Tfi biciui
murgul, Tndemnandu-I sa-fi grabeasca pasul. Trey ramase
nemifcat.
Asadar exista un Dumnezeu, care veghea asupra lui.
Ciind Blue ajunse langa Trey, se gr§bi s-o ia pe
Empress din brafele lui Tnfepenite. Scofandu-fi repede
bentifa de pe fruntea umeda, Trey Tt trecu pe Eduard, Tnci
adormit, altui calaref. Dat fiind c i grupul plecat Tn ciutarea
lui Trey era bine echipat, Blue propuse s i instaleze o
ta b iri pentru noapte. Trey se opuse.
 — Ramanefi cu copiii. Eu o due pe Empress la doctor.
In starea Tn care se afla, asa ceva era de neconceput.
O carase pe Empress vreme de zece oreIx.
Asa ca ramasesera cu tofii Tn §a, Empress fiind carata
cu grija pe genunchii lui Trey. In timp ce calareau, el Ti
vorbea, dar ea nu-i rispundea, nici macar cu soaptele
slabe cu care-i raspunsese mai Tnainte. De-a lungul zilei,
forfele Ti slabisera Tncontinuu. Nu mancase §i bause doar
cate pufin, de§i Trey o implorase.
— Lasa-ma sa dorm, murmurase ea ultima oara.
Dar asta se Tntamplase Tn urma cu trei ore, si Trey era
Tnspaimantat.

Se facuse ora doua dimineafa cand intrard calare Tn

curtea ranch-ului. Unii calarefi gonlsera fnaintea lor sa aiba
grija de pregatiri, astfel ca tofi ai casei erau afard ca sa
Tntampine grupul epuizat.
Trey dadu instructiurrt pentru Tngrijirea copiilor, apoi Tl
prezentd pe Guy, singurul Tnca treaz din rudele lui
Empress. Eduard, Emilie si Genevieve dormeau Tnvelifi Tn
pdturi din piele de bivol §i erau purtafi Tn brafe de trei
membri ai grupulUi de cSutatori. Ei fura dusi Tn casa §i
culcafi Tn apartamentul copiilor. Guy Tl Tnsofi pe Trey la etaj,
pe urmele doctorului, care poruncise ca Empress sa fie
dusa cat mai repede Tnauntru.
Cand calarefii trimi§i Tn avangarda ajunserS la ranch,
Hazard si Blaze fusesera chemafi de urgenfa acasa, §i
Tnca de la miezul nopfii statusera Tn a§teptare.
Dupa ce Empress fusese culcata Tn pat §>i lisata Tn grija
medicilor adufi de la Helena, Trey Tl a jutl pe Guy sa se
instaleze pentru noapte.
— Acum ea va fi bine, spuse Trey, trebulnd sa-l lin
teasca pe baiatul Tngrozit ca si-ar putea pierce sora, desi
Tnspaimantatoarea teami era foarte puternica chiar si fn
mintea lui.
Simfea gustul temerilor, amar, Tn gura.
 Cdnd fusese culcata pe patul lui mare, ea nu reacfio-
nase la vocea lui; era prea palidi si prea nemi§cata, §i ca
sa para calm Tn prezenfa biiatului Trey avu nevoie de
fiecare fira m i de autocontrol de care dispunea.
Prima lui reacfie fusese s i-i Tn§face pe doctorl de umeri
§i s i le ceari s-o vindece. Cea de-a doua — s i-i ameninfe...
„0 sa v i ucid da ci o s i m oari!“ — ar fl vrut s i le spuni.
Doar o stipanlre im pusi cu greu, Tl Tmpiedici s i nu-§i
piarda controlul. Dar servitorilor obi§nuifi cu el, glasul lui le
piruse prea calm, iar mclestarea maxilarelor alarmanti.
— Voi reveni, scrasnise printre dinfi citre doctor, care
Ti sugerase s i lase totul Tn seama lor.
D upi care Trey Ti Tntoarse brusc spatele §1 se Tndepir-
tase, Tncle§tandu-§i pumnii pe la n g i trup.
Blue Tl Tndemnase, cu calm, s i p irise a sc i Tnciperea.
— Guy moare de-a-n picioarelea, Trey. Ai face mai
bine si-1 ajufi pe biiat s i se culce.
§i Tn termenli cei mai diplomatici, Blue d lsc u ti cu
medicii modalitatea de colaborare cea mai pufin probablli
sa-l supere pe virui sau. Ei erau oameni rafionali — Hazard
Ti plitea extraordinar de bine pentru timpul lor.
O cina tarzie fusese pregititi Tn biblioteci, §i c in d Trey
coborT d u p i ce avusese griji si-1 culce pe Guy, pirlnfli lui
Ti puseseri Tntrebirile pe care II le permitea politefea. In
mod evident, Trey era Tngrijorat Tn legituri cu Empress,
epuizat, cu cearcine negre sub ochi, solicitarea cilitoriei
vadlndu-se Tn fiecare tris itu ri a trupului s iu suplu, acum
pribufit Tn fotoliul din fafa lor. Nervii Ti erau Tncordafi la
maximum, glasul trecindu-i de la agitafie la o im ensi
mole?eali datorati oboselii. Hazard §i Blaze nu a vu ri
inima s i pomeneasci despre vizita nelinistitoare pe care
le-o facuse Tn ajun Duncan Stewart. Pentru moment, Trey
avea destule incertitudini ameninfitoare Tn viafa lui ca si-1
mai Tmpovireze cu ve$tile negre primite de la Duncan.
In noaptea aceea rim aseri tofi trejl, deoarece Trey nici
nu voia s i se g in d e a s c i s i doarm i, co b o rin d f i r i
astampir la parter ca s i mai bea cafea §1 petrecindu-§i cea
^ 203 ^
mai mare parte a nopfii la capataiul lui Empress. Medicii
muncira cu febrilitate toata noaptea ca sa sc a d ! tempe­
rature bolnavei cu ajutorul pri§ni|elor cu gheafa, de teama
convulsiilor pe care le putea provoca febra mare.
Trey statea langa patul ei, cu priviri sfredelitoare cand Ti
urmarea pe doctori, semanand literalmente cu un duh
Tntunecat al razbunarii. Ingrijirea de care se bucura ea sub
acea primejdioasa privire fu de cea mai buna calitate, §i
spre dimineafa respirafia lui Empress deveni mai pufin
anevoioasa. Temperature Ti scazuse. Trey adormi Tn fotoliul
lui, strangand Tntre degete mana lui Empress.

— Ce facem? Tl Tntreba Blaze pe Hazard, cuibarltd sub

brafui lui pe canapeaua de Idnga semineu. Se vede lim-
pede ca Trey fine la Empress. Cat de sigur era Duncan de...
Tacu, stanjenita. Faptul ca Valeria Ti indica pe Trey ca
fiind tatal copilului pe care-1 a§tepta era prea neiiniftitor
pentru a fi exprimat Tn cuvinte.
— Nu conteaza, bia, daca cineva este sau nu sigur.
Hazard se dusese imediat Tn sat sa se intereseze de
afirmafiile pe care le facuse Stewart — eventualele acuzafii
de viol Tndreptate Tmpotriva lui Vultur-Cenu§iu §i a iui
Vanator-de-Bivoli, dacd Trey n-ar fi fost de acord sa se
Tnsoare cu Valerie. Ambii barbafi fusesera intimi cu Valerie,
dar nu existase nici o presiune. Dimpotrivd, Valerie Stewart
era cea provocatoare Tntr-un mod agresiv. Ceea ce nu
Tnsemna ca toate astea ar fi avut vreo importanfa, lucru
pe care Hazard Tl §tia. Dacd o femeie albd acuza de viol un
barbat indian, nu exista nici cea mai mica §ansa ca el sa fie
achitat. Barbafii puteau sa dispara, desigur, dar Duncan Tl
informase pe Hazard, cu un glas calm §1 nefiindu-i frica
de fantajul lui fdfif, ca daca respectivii aveau sd dispard,
Valerie va numi pur §i simplu un alt menribru al clanului lor.
Lor le era indiferent.
Hazard mangaie umdrul lui Blaze, cu o apasare blanda,
lini§titoare, care mic§ora Tncordarea din ceafa ei.
^ 204
 — Nu-fi face griji, iubito, va exista o sea pa re.
Dar cuvintele Tnghefara, false, chiar Tn clipa Tn care le
rosti. O ora mai tarziu, Trey dadu navala Tn camerd, plin de „
voiosie.
— Ma due sa ma barbieresc si sa ma spal, declara el.
Empress a deschis ochii. Cred ca stie unde se afla. l-am
spus ca tofi copiii dorm, fi ea a zdmbit. Arata groaznic,
dar e superba!
Afirmafiile Ti erau extatice, ca §1 cum veftile acestea
banaie ar fi fost nifte cugetari profunde, pline de miez.
— Trebuie sa plec.
Tsi flutura mana Tntr-un gest nepasator de salut fi iesi
din camera cu paf i tot atat de vioi.
Parinfii lui Tfi zambfra unui catre celalalt cu nostalgie.
— Asta e iubire, dupa toate aparenfele, zise Hazard.
Acum cateva ore era gata sa aiba el Tnsuf i nevoie de un
doctor. Niciodata nu l-am vazut atd de obosit. §1 acum...
Zdmbetul I se stlnse c a fi sfdrfitul frazei, care se
transforma Tntr-un oftat.
— Cred cd ne a§teapta necazuri.
— Trebuie sd faci ceva, Jon. Trey n-o sa fie niciodatd
de acord cu pretenfiile lui Stewart. Se repetd situafla cu
ameninfarile lui Carl. §tii ce-a spus Trey Tn privinfa asta.
Nu era nici primul, nici singurul. Charlotte Tangen aVusese
§i alfi iubifi. Copilul ei poate la fel de bine sd fi fost sau sd
nu fi fost al lui. Vezi, este aceeafi situafie.
— Nu pe mine trebuie sd md convingi, draga mea. Am
mai auzit toate astea si Tnainte.
De fapt, le auzise de multe ori pdna acum, defi Blaze nu
avea cunoftiinfd decat de cazui Charlottei.
Tntamplarea o tulburase atat de mult, Tncdt Hazard o
scutise de celelalte, si uneori, dacd la urechile ei ajungeau
franturi de barfe, el le minimaliza ca pe nifte zvonuri de
mahala.
— Nu te agita, bia. Voi face tot ce-mi sta Tn puteri.
— Vreau sd fie fericit.
Tonul lui Blaze era un amestec de implorare f I poruncd.
§ ^ 2 0 5 ^
 SILVER
— In privinfa asta nu cred cd ai de ce sd-fi faci griji,
iubito, replied Hazard, sec. Vreme de ani de zile f i-a cautat
fericirea cu sarguinfa.
§tia ce mult Tnsemna Trey pentru Blaze. Iar el Tl iubea la
fel de mult. Dar Blaze era viafa lui, f i Tl durea s-o vadd
nefericita, afa cd zise blind:
— Vom rezolva noi Tn vreun fel. Mai Tntai s-o Tnsdnd-
tosim pe Empress. Deocamdata nimeni nu ftie cd Trey a
revenit. Putem Tmpiedica raspandirea veftii o zi sau doud.
Hazard era realist Tn legatura cu pastrarea secretelor
Tntr-o casa cu cateva zeci de servitori.

Capitolul 13
Tofi copii se purtara Impecabil la micul dejun, cu excep-
fia lui Eduard care ignord cu vo iof ie ordinele foptite de
Genevieve, repetand cu glasul lui pifigdiat §i ciripltor:
— Plpi Tnauntru, pipi Tnauntrul
Trey le interpretd pdrlnfilor sdi noul entuziasm ai lui
Eduard ca pe o fascinafle copildreasca fafd de instalafiile
de apd interioare. De fapt, bdiefelul T§l petrecuse ora
precedenta dand drumul la apa WC-ulul din apartamentul
copiilor, aproape fdcdndu-le sd moard de rufine pe surorile
lui.
§i acum, tofi cei trei c'opii mai varstnici erau ro§li la
fafd din cauza direcfiei jenante pe care o luase conversafia
lui Eduard la micul dejun. Hazard f i Blaze alungara
stanjeneala tuturor punand Tntrebdri interesante Tn legdturd
cu ferma din munfi, iar atenfia lui Eduard fu abatutd de la
obsesia lui ia vederea unor rulouri cu giazurd, fi conver­
safia lui capdta o turnurd mai acceptablld Tn societate.
Dupa micul dejun, toatd lumea urcd Tn grup la etaj s-o
vada pe Empress, care, defi slabitd, se simfea mult mai
bine. Temperatura Ti scazuse f i ea reufise sd mdndnce
pufind supd fdra s-o vomite, dar era foarte palidd, fragi-
litatea fiindu-i accentuate de dimensiunile patului lui Trey.
^ 206 ^?
 Flaeara argintte
V ** * a dragosfei T iW <
Parinfii lui Trey erau mulfumifi ca o aveau iarafi la ei, §i
Tncantafi — Ti spusera — ca aveau prilejul de a-i cunoaste
familia. Mai vulnerabila acum datorita slabiciunii sate,
Empress aproape ca izbucni Tn lacrimi fafa de bunatatea
lor, dar gandurile Ti capatara alta direcfie datoritd
deciaratiiior facute de Eduard cu privire la Tnaltul nivel
tehnic al instalafiei de apd. Empress chicoti, Genevieve
zise: „Nu zau, Eduard, ce copil e§ti!“, iar Trey subiinie cu
voiosie faptul ca vor avea distracfie pe o durata de cel
pufin o luna, finand seama ca Tn casa existau, la dispozifia
lui Eduard, zece camere de baie.
Dupa cateva minute, una dintre cele trei infirmiere din
Tncapere Tncepu sa arunce priviri semnificative spre ceasul
ei. Blaze propuse ca tofi copiii sa mearga Tmpreund cu ea Tn
apartamentul lor, iar Hazard sd vadd daca mai era Tn stare
de funcfionare vreuna dintre jucarii. Camera se goli Tntr-un
minut. Chiar §i Guy §i Emilie, care uneori se considerau
adulfi,1ura uluifi de mulfimea de jucdrii asezate pe rafturile
de pe perefii odaii copiilor. Peste Tnca un minut, o privire
graitoare din partea lui Trey le goni pe infirmiere afard.
— Te deranjeazd? Tntreba el, tragandu-fi un fotoliu
langa pat. Voiam sd fiu singur cu tine, §i zau ca infirmierele
astea, desi sunt formidabil de competente, arata de pared
ar trebui sd se afle pe pontoanele catedralei Notre-Dame.
Pe mine m-ar face sd md Tnsanato§esc de fried, te asigur.
Atinse u§or mana lui Empress, apoi T§i Tmpreuna
degetele cu ale ei §i zambi.
— A avut efect, nu-i asa? Te simfi mai bine.
Empress Ti zambi la randul ei barbatului Tnalt care Ti
finea mana ca §i cum ar fi fost un vaioros porfelan Ming.
— Mult mai bine, §i mana mea n-o sa se sparga.
Pentru a-i demonstra cdt de obiectiv putea fi Tn legatura
cu starea sandtafii ei, el Ti cuprinse mana Tntr-o stransoare
care n-ar fi ciufulit nici puful de pe un pui de gaina.
— Stiu, draga. Dar am fost Tngrijorat pentru tine.
— Ma tem ca am fost o povara Tngrozitoare, de§i din
cate se pare copiii vad totul ca pe o avent ura formidabild,
. 207
 SILVER
acum ca a trecut. Daca n-ai fl facut Tncaltdrile pentru
zdpadd...
— Ar fi trebuit sa ne gdndim la altceva.
Defi folosise Tn mod politicos pluralul, Empress ftia
ca daca nu I-ar fi avut pe Trey la ferma lor nici unui dintre
ei nu ar fi fost Tn stare sd piece pe nametii aceia. $1 defi
era posibil ca febra sa fi scazut de la sine, Ti era recunos-
catoare lui Trey pentru cd luase acea sarcina de pe umerii
lui Guy. La cei paisprezece ani ai lui, acesta trecuse deja
prin multe.
— Tfi sunt Tndatoratd, spuse ea, pe un ton calm fi grav.
— Cred ca-mi place cum suna asta, replied Trey cu un
zambet malitios. Rareori efti atat de docila.
— Trebuie sa fie din cauza febrel, rdspunse ea,
zambetul luminandu-i verdele ochilor.
— Indiferent de cauza, spuse Trey redevenind serios,
ma bucur ca te simfi mai bine. Niciodatd nu m-am simfit
atat de... neajutorat. Nu ftiam ce sd fac.
— Tu efti cel care ar trebui sd fii prudent. Febra aceasta
e cea care i-a ucis pe mama f I pe papa vara trecuta, f i n-a
trecut prea multd vreme de cdnd te-ai Tnsanatosit.
Trey Tnalfd din umeri.
— Eu nu md Tmbolndvesc niciodatd.
Era adevarat. Cu excepfia Tmpuscaturii a carei victima
fusese la localul lui Lily fi a cate unei raceli, Tn copilarie,
el fusese extrem de sandtos.
— Nu fi atat de sigur de tine, Tl dojeni Empress. §i eu
spuneam la fel, fi uite ce-am pdfit.
— Erai epuizata dupa ce md Tngrijisefi pe mine, fi apoi
a urmat drumul lung pana acasd. A fost prea mult. Acum
nu trebuie sd faci absolut nimic. Doar sd mdnanci fi sa te
odihnefti. Pe copiii lasa-i Tn seama mea. Poate cd ai obser­
vat — adauga cu un zambet larg — cd ne Tntelegem...
destul de bine.
— Barbatul ar trebui sd aibd f i el un strop de modestie!
Atat Tn ochii cat f i Tn vocea ei se simfea Tncdntarea, o
umbra de culoare accentuandu-i conturul delicat al obrazului.
 — Ma jignefti, replied Trey prefacandu-se Tndurerat.
Era Tmbricat elegant, cu cizme moi din piele de
caprioari, pantaloni din stof! de lana bleumarin fi o
camafa de flanela Tn nuanfe de albastru Tnchis f i v lf iniu.
— Oare nu eman eu pur f i simplu modestie? adauga el.
— Niciodata, din cite fin eu minte.
Si Empress se Tntrebi pe neafteptate cum o fi aratat
el cand era copil, sau adolescent, Tnainte de a fi c ip ita t
infafisarea asta elegants fi nepisitoare.
— Nici tu, contest, nu efti chiar lipsita de pretenfii.
Trey aflase de familia aristocrat! a lui Empress, auzise
povestea despre duelul tatalui ei, despre fuga lor fi anii
grei care urmaseri Tn Canada f i Tn Montana.
— Daca af fi lipsita de pretenfii, te-ai plictisi de moarte.
— A fa este, replied Trey cu un zambet, ftiind cd
niciodata nu fusese atat de fericit, stiind ca Empress
devenise imens de important! Tn viafa lui, conftient — Tn
timpul greului lor drum de Tnapoiere, cdnd se temuse ca
ea avea s ! m oari — ca fara ea viafa lui ar fi pustie.
— Te-ai gandit vreodati...
T ic u , ddndu-fi seama cu o brusc! uimire c ! era c it
pe-aci s ! se exprime Tntr-un mod pe care ani de zile Tl
evitase cu prudenfi.
— Vreau sa zic...
S o vii din nou, luat pe nepregitite de emofiile noi pe
care le Tncerca, defi anii de experienf! opuneau o ultim!
rezistenfi.
— Ne Tnfelegem... — relua apoi, Tnsofindu-si cuvintele
cu o privire cald! — formidabil de bine.
— De acord, zise Empress, privindu-l si ea cu afecfiune.
Intotdeauna independent! Tn felul de a gandi, acceptase
nou descoperita ei sexualitate ca pe o plicere minunata
adaugata viefii ei.
— A fa ca...
Trey Tfi drese glasul, fi pentru prima data Empress Tfi
dadu seama c ! discufia lor nu era o sporoviial! frivol!,
Inima Ti stitu O clip! Tn loc. Sd f i f o s t posibil ca sentimentele
 S 3 L V E R
lui Trey sd fie tot atat de puternice ca ale ei? Era oare cu putinfa
ca holteiul care reprezenta cea mai ravnitd partidd de la vest de
Red River sd f i incetat sd se joace?
— Ma gandeam... continua el.
Empress ar fi putu sa-i usureze situafia, dar daca se
Tnsela, s-ar fi simfit Tngrozitor de stanjenita, asa ca ramase
tacuta, desi pulsul i se accelerase cumplit.
— Ai nevoie sa te ajute cineva cu copiii, zise el.
Constatarea lui era ceruta de Tmprejurari, dar Empress
nu stia, si Ti mulfumi cerului ca nu scapase nici un cuvant
despre sentimentele pe care le nutrea pentru el.
— Iar eu apreciez ajutorul pe care mi l-ai dat, raspunse
politicos, cuprinsa de tristefe.
Trey Braddock-Black era un afemeiat, iar ea era o
proasta ca uitase asta. El adora femeile, dar nu ca o
legatura permanenta, §i numai novicele caraghioase T§i
Tnchipuiau altceva.
— Nu asta am vrut... zise el, nefdcand Tn felul acesta
decat sa sporeasca vaga confuzie.
— Nu zau, Trey, nu trebuie sa m i aju|i. Nu ma aftept
ca tu sa simfi vreo obligafie fafa de...
— Of, la dracu’! exclama el scurt, d in d drumul mainii
ei §i ridicandu-se brusc Tn picioare.
Ducandu-se cu pa§i marl spre fereastra, Tfi propti
palmele pe pervazul din lemn de stejar §1 se u iti poso-
morat la peisajul de iarna de afard.
— Apreciez tot ce ai facut pentru mine § I pentru familia
mea, spuse Empress cu glas liniftit, dar nu trebuie sa-fi
asumi nici o responsabilitate, §i de Tndatd ce voi fi mai
bine, ne vom Tnapoia Tn munfii lernii.
— Nu responsabilitate este ceea ce simt, replica Trey,
cu spinarea feapana si tulburat la gandul cd Empress ar
putea iesi din viafa lui chiar de a doua zi.
— Nici n-ar trebui.
Empress T§i reprima durerea, silindu-se sa pronunfe
cuvintele de politefe necesare. Era o visdtoare dacd T§i

210 W.
inchipuia cd ea se deosebea cat de cat de zecile de femei
Tndragostite din trecutul lui Trey.
— Peste cateva zile voi fi iar Tn picioare, fi atunci nu
vom mai abuza de ospilalitatea voastrd.
Departandu-se de fereastra, Trey revenl spre ea brusc,
neliniftit.
— Fir-ar sd fie, nu md pricep la asta!
Ah, Dumnezeule, cum de se putea intampla a§a ceva — ea sa-l
doreasca atat de intens, cdnd fiecare cuvdt rostit de el era cu totul
opus sentimentelor ei? Vazdndu-i asprimea expresiei, finuta
Tncordatd a trupului a carui silueta se profila Tn cadrul
ferestrei, Empress fdcu apel la toate rezervele ei de
mandrie f i rdspunse calm:
— Tnfeleg. Nimeni nu se afteapta ca tu...
— Nu m-am gandit vreodatd la asta mai Tnainte, zise el,
de pared ea n-ar fi vorbit. Am evitat cu grija subiectul.
Empress nu vru sd audd mai mult. Indiferent ce urma
sd spuna el, avea s-o doard.
— Trey, zdu afa, n-ar trebui sd...
— Si nu are nimlc de-a face cu copiii, continud el,
pdrand sd nu fie constient de raspunsul ei, dar Tn tonul lui
se simfea o nunafd u fo r ameninfdtoare. Defi — adauga
repede — defi Tmi plac foarte mult, Tncheie cu un soi de
politefe.
Paru sd revina dintr-o concentrare interioard, fi Tn
clipa urmdtoare vdzu panica din ochii ei.
— Te simfi bine?
Cuprins de teama, fu langa ea din cdflva pafi rapizi.
Asezandu-se Idngd ea cu o graba Tn care i se reflecta
teama, Tfi puse repede mdna pe fruntea ei.
— Sa chem doctorii? Ai febra?
— Ma simt foarte bine.
Ca fi cum cineva care era pe punctul de a trece
dincolo de capdtul pdmdntulul s-ar simfi bine.
— Efti sigurd?
— Pufin obositd, zise ea, vrdnd ca ei sd piece, vrdnd
ca aceastd conversafie nenorocitd sa se termine.
§ » 211 $ $
 — O sa am grija de tine, spuse Trey foarte meet, Tn timp
ce cu degetele Ti dadea u§or la o parte de pe umeri parul
pai-auriu.
— Nu e§ti obligat s-o faci. Vorbesc serios. §i a§a ne-am
impus cu to|ii prea mult.
Empress se gandi la enorma suma de bani pe care i-o
daduse el, Tndeajuns cat sd-i Tngaduie familiei ei un nou
Tnceput Tn viafa. Cu devotamentul cu care se ocupase el
de copii, cum Ti adusese el pe tofi teferi, cu toata boala ei,
datoria devenea prea mare, si cu cat mai curand va
Tnceta s-o mai sporeasca, cu atat va fi mai bine.
— Vreau sa am grija de tine.
— Pot sa am grijd de mine, replied Empress pufin cam
brusc, sentimentele ei zguduite contribuind la tonul sec.
— Nu fi atat de sensibild.
— O sa fiu sensibild daca a§a am chef.
— Cum pofte§ti, zise el cu amabilitate.
— Tfi mulfumesc, raspunse ea pe un ton neplacut care
numai recuno§tinfa nu exprima.
— Desigur, spuse el cu un zdmbet blajin. §tiu cat de
iritabil te poate face febra.
— Da-o dracului, Trey, nu fi atat de insuportabil de
Tnfelegator!
— Intotdeauna sunt Tnfelegator.
— Iar eu sunt Regina Nilului. §i acum, daca nu te
superi, as vrea sa ma odihnesc. § i sa pldng pana mi-or ie§i
ochii din cap, adauga Tn gdnd.
— Banuiesc ca nu am de ales.
— Ei bine, ai putea sa ramai si sa ma veghezi cat dorm,
^ar sunt convinsa ca ai lucruri mai bune de fdcut.
— Va trebui pur si simplu sd-fi cer de-a dreptul mana,
continua Trey, ciudat de nepasator fafd de tot ce spunea
Empress.
— Nu, nu acum, riposta Empress, supararea ei Tn
legatura cu stilul de viafa libertin al lui Trey depdfindu-i
tristefea.
— Vrei sd te casatore§ti cu mine?
£#212
 Fi“ r,Me
Da! fu reacfia ei instantanee, un da strident, strigat de
pe cel mai malt varf de munte din lume. Fara echivoc, fara
ezitare. Tn loc de asta Tntreba:
— Te-ai molipsit de febra mea?
— Raspunde-mi la Tntrebare, zise Trey.
Trey Braddock-Black, vlastar al unei familii bogate §i
puternice, voia o Tncuviinfare.
— Raspunde, repetd cu calm, cuprinzandu-i Tnche-
ieturile mainilor cu degetele lui zvelte.
Nu voia ca ea sa-l pdrdseasca.
— Esti sigur? Tntreba Empress.
Cererea lui fusese foarte brusca si lipsita de alintari §i
galanterii, iar degetele lui se Tncleftau pe mainile ei ca ni§te
catuse.
Nu era un vis pe care-1 viseazd fetele tinere; nu era o
cerere Tn casatorie dintr-o poveste cu zane.
El ezita o fracfiune de secundd Tnainte sa raspundd:
— Da.
Tot fard nici o vorba pdtima§a, doar o pauza greu de
interpretat si un singur cuvdnt. Dacd Empress Jordan ar
fi fost o femeie cu spirit practic, ar fi raspuns afirmativ
fara sd mai lungeasca vorba. Dar nu era o astfel de
femeie. Era Tndeajuns de nepracticd Tncat sd doreasca un
minimum de cuvinte de iubire.
— Md iube§ti? Tntreba ea cu simplitate privindu-l
cercetator cu ochii ei mari.
E posibil ca formafia ei — primii ani de privilegii fi
bogdfie — niciodatd modificata cu totul de recen|ii ani de
viafa grea sa o fi Tndemnat sd puna acea Tntrebare.
Sentimentele ei spuneau da, Tnsa acolo unde o altd femeie '
I-ar fi putut accepta fara ezitare pe Trey numai pentru
pozifia sociala §i averea lui, Empress voia ca iubirii ei sa
i se raspunda prin iubire.
Trey se uita la ea, frumusefea delicata a chipului ei, la
ridicarea Tncapdfanata a barbiei, la ochii ei care-1 priveau
cu o candoare fara rezerve. Zambi, dintr-o data sigur — Tn

^ 2 1 3 ^
 SSLVER
tumultul ce-l tulbura Tntrevazand perspectiva neplacuta a
limitarii libertafi — cel pufin dintr-un punct de vedere.
— Te iubesc, raspunse. Te iubesc foarte mult.
Ii zambi fi ea — un surds strdlucitor, plin de siguranfa.
— Nu vrei sd ftii dacd eu te iubesc?
Deoarece Tn experienfa lui adorafia femeilor era ceva
obifnuit, nu-i trecuse prin minte cd ea nu I-ar iubi. Dar
Trey era mai pufin Tngam fat decat parea, afa cd Tfi ceru
scuze fi aftepta sa-i audd raspunsul.
— Te iubesc, spuse ea cu o expresie dulce, mai mult
decat pe Clover.
— Ce fi-ar putea dori mai mult un barbat? replica el
fermecdtor. Maine e prea curdnd, sau ai dori o nuhta mare?
Tonul ufor ironic Tfi fdcuse din nou aparifia.
— Intotdeauna efti afa de Tncrezut?
— Am ani de practica.
Acum Tn vocea lui se simfea exuberanfa.
— E vreo grabd?
lardfi pauza aceea de o clipa Tnainte ca el sd rdspundd,
ezitarea aceea enervanta, Ufa zavoritd din strdfundurile
fiinfei Lui. Da, marita-te cu mine tnainte sa intru in panica §i sd ma
razg&ndesc. Niciodata n-am mai fa cu t asta p&na acum, ju r cd
niciodata nu o voi m ai fa ce, cel pufin vreme de zece ani; casa-
tore§te-te cu mine maine, tnainte ca toata logica sd puna stapdnire
pe mine. Toate sentimentele lui erau prea noi, Iar obiceiul
de a evita legatura matrimoniald era Tncd puternic. Era ca
f I cum ai depdfi o prejudecatd bine Tnrdddcinatd.
— Nu, binelnfeles cd nu, raspunse.
— Atunci af vrea sd aftept pdna Tmi voi mai recdpdta
forfele. Astfel Tncat la nunta mea sd pot sta Tn picioare.
— Eu nu vreau sd aftept, zise el cu glas coborat. Dar
Tnfeleg.
Trase adanc aer Tn piept — ea n-ar fi putu sd spund
dacd de teamd sau de u f urare... Dar ochii lui erau plini de
pasiune. Mdcar de asta era, ca Tntotdeauna, sigurd.
— Saptdmana vlitoare va fl foarte bine, conveni el. Sd
le spun copiilor, sau ai vrea sd-i anunfl tu?
^ 214
 naal™ ;fe
— Le vom spune amdndoi. Vor fi Tncantati.
— Sentimentul e reciproc, replica Trey fermecdtor,
gandindu-se cat de norocos era ca o gdsise pentru acum fi
pentru toate zilele pline de bucurie care aveau sa urmeze.
Lumina straiucitoare a dimine|ii accentua paloarea lui
Empress, ochii ei pdrand Tntunecafi ca padurile de pin fi
enormi Tn contrast cu tenul ei lipslt de culoare. Se odihnea,
alba, pe alb: capotul ei din batist alb, pernele si cearfa-
furile cu sclipiri deperla, patura moale cu nuan|e ivorii.
Numai parul ei Tntr-o dezordine Tnduiofdtoare avea
culoarea branduselor aurii si a Idmaii.
Pe tot albul acela al patului, Tn comparable cu delica-
tefea trupului mic al lui Empress, coloritul Tntunecat fi forfa
lui Trey contrastau Tn mod izbitor. Mainile lui marl le
acoperira cu totul pe ale ei; degetele lui Tnconvoindu-se Tn
afa fel Tncat sa i le cuprinda cu totul Tn palme. Era cat pe-aci
s-o pierd, gandi ei cu un Junghi de teama. Moartea aproape
ca Tnchisese capcana, fi amintirea aceea Tl facu sa i se
usuce gura. ll coplefi o dorin{d de a o proteja — un senti­
ment nou. Pdnd la Empress, niciodata nu se gandise sd
aiba grija de alta persoana, fI pentru prima datd Tnjelese
felul aprig Tn care tatdl lui Ti proteja mama.
Oare de cdte ori Tl auzise pe tatdl sdu spunand: „Nu
vreau ca mama ta sd fie nefericita.“, cand vreuna dintre
escapadele lui iefea la lumina. Dojenile lui Hazard erau
exprimate pe un ton potolit, niciodatd emise ca un ordin,
dar mesajui era clar: Tn problema respectiva Trey trebuia
sa se abfind.
— Afadar, saptamana viitoare vom fi casatorifi.
In glasul lui aparuse iarafi o nuanfa de nerdbdare.
— E Tn ordine? adauga, reamintindu-fi bunele maniere.
Empress zambi.
— Saptamana viitoare e perfect.
— Bun, spuse el cu o intonate categoricd fi sarutand-o
usor. O sa-i spun lui Mabel sd aduca sus materiale pentru
rochia ta de mireasa. Va trebui sd Tnceapa sa coasa
imediat dacd...
215
 — Trey, Tl Tntrerupse Empress, nu vreau o nunta mare,
Nu am nevoie de o rochie speciala.
— Prostii! (Cuvantul era desigur rostit de un bdrbal
obisnuit sa ordone lumii Tntregi.) Esti Jmpardteasa mea1'
f i ar trebui sa fii Tmbracata ca atare. Ar trebui sd ai o trend,
diamante... sau ai prefera safire? Mina noastra din Black
Lode produce unele dintre cele mai superbe... au o nuanfd
de levanfica.
Tragandu-si mainile ca sa si le elibereze, Empress T§l
Tnalfd barbia Tn afa fel ca ochii ei Ti provocara pe-ai lui.
— Trey, nu am nevoie de asta, zise ea cu glas calm fl
soptit. Doar pe tine te vreau.
— E L.e i! murmura el. Tmi pare rdu... serios. Sunt d^
acord cu orice vrei tu. §i pe mine ma ai... pentru totdeauna.;
Ochii lui se afintird Tntr-ai ei, fi ea vazu Tn adancul lot
bunatate fi iubire fi o imensa dorinfa.
Pentru a cunoa§le adevdrata fericire, gandi ea, ar f i fo st de
ajuns sa-l am doar pentru o clipa...
Iar el Ti aparfinea pentru totdeauna.
— Te iubesc, murmurd.
Tn ochi Ti stralucira de lacrimi fl, dintr-o datd, lumea fu
prea mica pentru a-i cuprinde fericirea.
Tn cateva clipe obfinuse tot ce dorlse inima ei, fl
bucuria i se revarsa Tn Tntregul univers.
Mainile lui Trey Tl cuprinserd fafa ca Tntr-un cdu§.
— Nu plange. Voi avea grijd de tine f 1de copii, §opti el,
Esti viafa mea.
Gura lui o atinse ufor pe-a ei, ca o mdngaiere finuti
sub control, deoarece ea era Tncd fragild datorita bol>i. Ai
fi vrut sa-i sarute tot trupul.
— Mai tdrziu — zise cu o cdldurd ispititoare Tn timp
ce-si Tndrepta trupul — cand vei fi mai puternica, pofi sd
ma sarufi fi tu.
— Si a§a voi face — replied Empress, mai fericitd
decat Tsi Tnchipuia cd ar fi posibil — Tn toatd viafa noastra
de-acum Tncolo.
Ti facea o placere enormd s-o vada fericitd.
 — In acea viafa de acum Tncolo — zise cu o hotarare
pe care ea nu i-o mai auzise niciodatd (fara Tndoiala soiul
de hotarare folosit Tn adunarea legislative, cand el avea
grija ca lucrurile pe care le indica sa fie aduse la Tmplinire)
— daca vrei sa recapefi titlul pentru Guy, Ti vom angaja
cei mai buni avocafi din Franfa. Sau, daca vrei sa rimai
pe muntele lernii, vom construi un nou cim in fi un grajd
mai bun, vom planta livezi, vom aduce utilaje pentru o
ferma adevarati. Sau, daca preferi sa traim sub un palmier
Tn Tahiti, asa vom face. Ifi voi da orice vei vrea.
Ochii i se umpluri de lacrimi. Si-1 aiba pe Trey care s-o
ajute Tn copief itoarea responsabilitate legati de copii, s i
se poata sprijini pe el §i sa se bazeze pe forfa lui, si-1 aiba
pe barbatul acesta frumos pe care-1 iubea mai presus de
orice pe lume... s i fie al ei!
Era ca o continui p rim ivari.
— Nu trebuie sa-mi dai nimica.
Inca mai e palida, gandi Trey, ca p&rul rdsfirat, cu u§oare
cearcane vinete sub ochi, §i... atat de draga. Trupul ei Confinea
atata Tncintare Tncat Tl dezarma. Voia s-o Tmbrace, s-o hra-
neasca fi s i-i perie piru l. Voia s i-i d iru ia s c i toate
comorile lumii §i o fericire eterni. Voia s i-i daruiasci copii.
Era tanar, si Tndrigostit pentru Tntaia oari Tn viafa lui, fi §tia
ca da ci nu ar avea-o viafa lui ar fi nespus de goali.
Cu varful degetului Ti fterse bland lacrimile.
— Dar vreau si-fi dau totul. §i mai mult decit orice,
vreau sa fii a mea.
— Sunt a ta! replici Empress cu bucurie, mireasma,
atingerea fi Tntreaga senzafie sufleteasci a pardisului
Tnviluind-o ca un vis parfumat. Dar da ci eu te iubesc —
continua ea, cu glasul plin de voiofie — trebuie s i m i
iubesti si tu pe mine tot atat de mult!
El zambi, Tntrebandu-se Tn sinea lui cat de des f i Tn cate
feluri avea s i-i arate c i o iube§te de Tndati ce va fi iar
sinatoasi.
— Sunt mai mult decit dornic, replici, s i te iubesc ia
randul meu pani cand vor seca mirile.
 — Bun! declara Empress, surasul prin cara-l rltpunse
fiind minunat de candid si confinind, in mod paradoxal,
o nuanfa de invitagie seducatoare. Fiindcd eu nil sunt
deloc soiul de femeie de care sS po|i fi sigur.
Zambetul lui, gandi ea, putea lumina intreaga lume.
— Niciodata n-a? fi atat de nebun, raspunse Tre y Tn
foapta. De fapt, d u p i ce te-am gasit de vSnzare la
stabilimentul lui Lily, fi dupa ce aproape ca am om orit-o
pe Rally, ca fi pe mine, umbldnd pe urmele tale, panS Tn
munfii lernii, af fi ultimul om din lume care sa fie sigur de
tine. Nu efti chiar tipul de gospodina, cu care un bSrbat
ar putea fi satisfacut.
— Femei docile exista cu carul, riposta Empress
pufnind ufor pe nas, cu dispref.
Fiica contelui Jordan nu fusese educata sa se supuna;
existau persoane Tn Franfa, care ar fi afirmat ca supunerea
fusese scoasa din sufletul Jordan-ilor cu mult Tnainte de
cruciate. Motto-ul familiet era „P3streaza distanfa", iar
blazonul lor, o sabie fi un fulger, exprima o tradifie de
imbolduri agresive.
Amintindu-fi de toate femeile care Tl urmarisera cu
insistenfele lor, Trey gemu Ufor.
— Adevarat, zise rufinat, literalmente cu carul.
— Eu una nu voi fi niciodatd docila.
Defi cuvintele erau la obiect, caldura din vocea ei,
subliniata de privirea picanta pe care i-o aruncd pe sub
genele pe jumatate coborate, sugerau f i alte sensuri.
Asa este, gandi el, aducandu-fi aminte de prilejurile Tn
care ea Ti amintea de flacarile agitate ale unui foe.
— Asta-i marele meu noroc, iubito, murmura mulfumit.
— Si Tnca ceva, zise Empress voioasa, ochii stralu-
cindu-i de bucurie. Trebuie sa ma iubefti ve f nic.
— Sluga dumneavoastra, doamna, replica Trey Tntr-o
soapts ragufita, tragand-o pe Empress Tn bfa|ele sale.
In acest paradis de fericire, se auzi pe neafteptate o
bataie ?n U f a . Dar Trey Tfi spori stransoarea Tmbratifirii.
— Pleaca de-aici! strigd.
 — Tatal dumneavoastrd dore§te sa discute cu dumnea­
voastrd, domnule.
Era Timms. Sprdncenele lui Trey se Tndlfara aproape
imperceptibil. Ceva neobif nuit. De ce nu fusese trimls la
etaj un fecior... Tim ms nu transmitea mesaje.
— Trebuie sd fie vreun ordin regal, murmurd Trey
ironic, culcdnd-o pe Empress la loc, pe perne. Md Tntorc
tntr-un minut.
— Nu pleca... Vreau sd-fi spun cdt de mult te iubesc, Tl
tachina ea, Tntinzand mdna ca sd-i urmdreascd u§or cu
degetul conturul sprdncenei arculte.
— Asta vei face o ve f nicie, draga mea, de Tndatd ce
md voi Tnapoia, rdspunse el zdmblnd.
Aplecandu-se, Ti mangaie gura cu o sarutare.
— Nu pleca de-aici! Ti sopti.
Cand deschise u§a, Trey Tl vazu pe Tim ms a§teptand
pe coridor Tn pozifie de drepfi. Trlmifandu-i lui Empress
un sarut din varful degetelor, Tnchise Ufa Tn urma lui fi
T§i Tnalfd Tntrebdtor sprancenele.
— Asta vrea sd fie o execufie, Tim m s? glumi el.
— Tatdl dumneavoastrd nu mi-a facut confidence,
domnule.
Dar fi Tim ms Tnfelegea cd, Tn Tmprejurdri normale,
pentru a transmite un mesaj din partea lui Hazard ar fi
fost trimis un slujitor de rang inferior.
§i era limpede, fdrd nici un dubiu, cd doamna
Braddock-Black plansese.

Capitolul 14
— Nici nu poate fi vorba! izbucni Trey, furios.
Din partea cealaltd a biroului sdu, Hazard se uitd la
Trey, care se ridicase extrem de mdnios f i acum stdtea
Tn picioare, fierbdnd de furie fI indignare.
— Spune-i ticdloasei dleia cd poate gdsi un alt fap ispdf i-
tor! strigd Trey cu urd. Ba fi mai bine, o sa-i spun chiar eu!
 S3LVER
— Ei Ti ameninfa pe Vultur-Cenufiu fi pe Vdndtor-de-
Bivoli sau pe oricare alfi doi indieni absarokee. Duncan a
dat foarte ciar de Tnfeles ca nu-i intereseaza pe cine acuza,
fi aminti Hazard cu calm lui Trey, simfindu-fi inima grea
de disperare.
Vreme de doua zile, Hazard Tncercase sa gaseasca o
solufie. Chiar in ajun Ti f3cuse lui Duncan Stewart o oferta
suplimentara, o oferta revoltatoare, bani cat si-1 uiuiasca
pe un fantajist obifnuit. Dar din cate se parea, ei pretin-
deau o suma mult mai mare. Ca sofie a lui Trey — socotea
Hazard cu o presimfire — Valerie avea sa imparts cu el
Tntreaga lui avere.
— Trebuie sa putem face ceva. Dumnezeule Sfinte, ea
este cea care i-a sedus pe e/>.
— Este alba.
Trey Tncepu sa umble nervos Tncolo fi Tncoace, tot atat
de conftient ca si tatdl lui de implica|iile ameninfdtoare
ale acestor doua cuvinte.
— Nici macar nu s-ar face un proces, nu-i afa?
— Indienii spanzurafi pe Musselshell nu s-au bucurat
de asa cevax.
— Ea nu vrea sa primeasca bani?
— Am Tncercat deja.
— Tarfa afurisita! Cel pe care-1 a§teapta nu e copilul
meu, zise Trey cu un dispref usturator.
— E§ti sigur?
Trey T§i Tnceta umbletul §i, privindu-l Tn fafa pe tatal
sau, schifa o grimasa Tntristata.
— Uite ce-i, ftii ce se presupune Tn general despre
relafiile mele cu femeile, dar Tn ciuda a ceea ce crede
lumea, eu nu sunt nesocotit fi pripit. Rezistenfa mea la
alcool este excelenta, fi ultima data am remarcat ca faptul
de a face dragoste nu-mi prejudiciaza rafiunea. Afa ca ftiu
foarte bine ce fac fi unde ma aflu fi... cu Valerie n-am fost
de patru luni. Ba chiar, Tn acea noapte am adormit... afa
ca e mai mult de patru luni. Recunoafte ca are tupeu!
— Cred cd Tn privinfa asta suntem tofi de acord.
 Trey se lasa sa cada Tn fotoliul din fafa tatalui sau, cu
trupul prabu§it, Tntr-o atitudine de descurajare, §1 ridi­
candu-fi privirea spuse:
— l-am cerut lui Empress sd se mirite cu mine.
Respirafia lui Hazard se opri cu o senzafie de sufocare
la jumitatea gatului, §i ca s i ris p u n d i avu nevoie de
cateva clipe.
— Ma voi duce maine dimineafa sa discut cu jud eci-
torii Henry f I cu Pepperel. Poate ca ei pot fi convinf i.
— Nu vor fi, replici Trey cu calm.
Relafia lor cu judecatorii era Tncordati de cand proce-
sul cu privire la dreptul de trecere al caii ferate fusese
Tntors Tn favoarea lor la recurs. Henry f I Pepperell investi-
sera Tn acel drept la tacere f i pierduseri o mulfime de bani.
— Oricum, o s i Tncerc, zise Hazard cu hotirire.
— §i daci ei refuzi?
— Marim oferta fic u ti lui Duncan. Iar da ci nu
accepti vom Tncerca altceva.
— Cifea afurisiti, bombani Trey, ftiind c i solufiile erau
limitate, ftiind c i Valerie f i tatil ei cunofteau acele limite.
Hazard ofta de d o u i ori §i Tntrebi cu neplicere:
— D aci ar fi nevoie, te-ai c is ito rl cu Valerie?
— Cunofti rispunsul, spuse Trey calm. BineTnfeles.
Crescuse laolalti cu Vultur-Cenufiu si cu Vanitor-de-
Bivoli. Tnvifaseri Tmpreuni s i c ilire a s c i fi s i vineze,
porniseri deodati Tn ciutarea viziunilor lor, postiseri,
umblaseri pe munte Tmpreuna, vizusera spiritele pe cerul
nopfii. Tn inimile lor se simfiseri legafi ca frafii. Loialitatea
lui era Tn primul rind fafi de clanul siu . Nu era nevoie s i
i se reaminteasci Tn ce consta loialitatea.
— Cat timp sunt nevoit s i rim in Tnsurat cu ea? fu
urmatoarea lui Tntrebare, exprimati glacial.
— Pani se va nafte copilul. Nu mai mult.
— Si copilul?
— Imi Tnchipui c i familia Stewart va lupta pentru
dreptul lui la moftenire.
— Vom fi de acord?
221
 — Sincer sd fiu, deocamdata nu cred cd avem de ales.
Ori platim acum, ceea ce ei nu vor accepta, ori vom plati
map tarziu. Cel pufin clanul este Tn siguranfd. in viitor, ea
nu va fi lasata sa se apropie de sat. Dacd va fi necesar,
vom angaja paznici albi.
— Exista vreo posibilitate ca Valerie sd nu fie de acord
cu divorful?
— Cu stimulentul potrivit, pot convinge un judecdtor
sd pronunfe un divorf. Legile privitoare la divorf sunt
maleabile. A nu spdnzura un indian care a violat o femeie
alba este alta poveste. Tn cei mai rdu caz, vom putea obflne
divorful Tn alta parte.
— Nimic nu-i sigur.
— Nimic, cu excepfia faptului cd cineva va fl cu sigu-
ranfa spanzurat dacd nu te Tnsori cu ea. Dar vom fncerca
sa discutam cu judecdtorii fi sd oferim mai mulfi bani.
— Md due sd stau de vorbd cu ea.
— Merita o Tncercare.
— Nu s-ar putea ca Valerie §i tatdl ei sd dispard... adicd
nu permanent, defi tentafia e mare, dar sd zicem, o
cdlatorie Tn Europa pe o duratd de zece ani?
— Ar fi fost posibil pe vremea tinerefii mele, rdspunse
Hazard cu glas coborat. A te rdzbuna pe du§manil tdi era
ceva chiar de afteptat. Dar ea e femeie. §i asta schlmbd
situafia: nu porfi razboi Tmpotriva femeiior ?i a copiilor.
Lasandu-se pe spatarul fotoliului, Tnchise ochii, obosit.
— Vom Tncerca, spuse Tn §oapta, sa proceddm cu
oamenii aceftia Tn maniera albilor.
Capul i se Tndlfa, ochii i se deschisera, $i glasul Ti
capdtd acea hotarare tran§anta de care mulfi bdrbafi
ajunsesera sd se teamd.
— Tfi fagaduiesc, zise, ca aceasta casnlcie va fl scurta.
— Si dacd divorful nu va putea fl arianjat amiabil?
— Ca §i Tn cazul lui Jake Poltrain, cu familia Stewart
se va proceda prin metoda absarokee. Tnfelegi...
Hazard T$i freed ochii cu mdna, §1 un oftat plin de
tristefe rupse tdcerea din Tncdpere.
£^222
 — ... decizia trebuie s-o iei tu... acest sacrificiu pentru
clanul tau. Oar dupa ce-fi vei Tndeplini datoria, Tfi faga-
duiesc, cu juramantul meu de razboinic, c i daca metodele
albilor nu au efect, se vor folosi mijloacele absarokee
pentru a te scapa de o sofle nedorita.
Trey Tnfelegea ca tatSI lui nu-l silea sa se Tnsoare cu
Valerie. Tnfelegea si ca onoarea cerea acest lucru. Erau
Tn joc viafa lui Vultur-Cenufiu §i a lui Vanator-de-Bivoli.
— Tnainte de a-i spune ceva lui Empress, a f vrea sa
ma due eu Tnsumi la Valerie. Mdine dimineafa. Poate se
va razgandi. Poate reufesc s-o conving — zise, fara nici
o modificare a atitudinii trupului sdu tolanit, cu excep-
fia unui fulger Tn ochii lui argintii — sd se razgdndeasca.
— Sper sa fie a§a, zise Hazard, Tn al carui gias
razbatu brusc oboseala.

Tn dimineafa urmatoare, devreme, cdnd Trey fti poftit

Tn salon, primlrea lui Valerie fu amabild §i prietenoasa,
de pared nici n-arfi existat ameninfarile de santaj.
— Te-ai sculat foarte devreme, spuse ea cu un glas
grav si erotic. Ai mancat? Vrei cafea?
Trey ramase Tn picioare, rezemat de u§a pe care o
Tnchisese Tn urma lui.
— A§ vrea capul tdu pe o tava de argint, Valerie, replica
el. Mi-al face pe plac?
— Nu zau, iubitule, tu Tntotdeauna ai avut un simf al
umorului macabru, Tl dojeni ea zambind fermecator. Vino,
ia loc si poveste§te-mi ce-a fost cu tine. Se vede limpede
cd te-ai restabilit superb dupa acel... aa... incident neplacut
de la Lily.
Ochii ei albaftri cercetau insistent silueta fnaita a lui
Trey. El era Tmbracat Tn negru, cu excepfia mdtdsii de un
verde intens de pe reverele hainei sale fi a auriului
sclipitor al talismanului purtat la gat. Pdrul iui lung fi
negru ca pana corbului era dat pe spate, dupd urechi,

^ 2 2 3 ^
' s il v e r
accentuandu-i pomefii Tnalfi ai obrajilor fi frumusefea
aspra a fefei. Ochii lui argintii erau plini de ricea li-
Ea nu dadu atenfie atltudinii, nici expresiei lui, simfin-
du-se sigura pe pozifle. El venise la ea.
— Vino, stai jos, repeti, §i bitu Ufor cu palma damas-
cul bleumarin-verzui al canapelei pe care se a§ezase.
Rochia ei din lana de culoarea piersicii era de efect,
credea ea, Tn contrast cu acel verde-albistrui lucios.
Avea dreptate — o facea sa a para aproape goali.
Din nefericire, Tn actuala stare de spirit a lui Trey,
spectacolul destinat sa excite imaginafia era plerdut
pentru el. Fusese necesarsa vina, §i necesar sa duca pana la capat
aiureala asta — gandea el scarbit, chiar daca nu se simfea
optimist Tn privinfa fanselor sale dupa ce ultima oferta
substanfiali a tatalui sau fusese refuzati. Tnsi Tncercarea
trebuia sd fie ficu ti, a§a ca se depdrta de Ufa, se Tndrepta
spre un fotoliu fafS-n fafa cu Valerie, f i se afeza.
— Cafea? Tntrebi ea Tnca o datd. Ceai? Sau poate
ceva mai tare? adauga, cu glasul unei gazde perfecte.
T recand repede cu privirea peste rochia pastelatS pe
care o purta ea, el constats c i Valerie era Tnca zvelti, f i
faptul acesta Tl facu s i se sim ti mai bine.
— Nu, mulfumesc, rispunse.
— Nici cafea, nici ceai, nici biuturi alcoolice? Daci
motivul vizitei nu e cel al Tntrefinerii unor reiafii mondene
— susuri ea mieros — atunci ciru i fapt datorez aceasti
vizita la o o ri extrem de matinali?
— A trecut ceva vreme, Valerie. M-am gandit s i tree
pe-aici fi s i v id c u m . . arifi, zise el.
— N-a trecut chiar atat de mult timp, dragul meu Trey,
replici Valerie cu calm, f i r i a-fi pierde stipanirea de
sine. Tji amintefti de noiembrie trecut?
— Imi amintesc, spuse el tirig in a t. Ce-i mai important
este c i Tmi aduc aminte Tn mod deosebit c i nu s-a
Tntamplat nimic atunci.
— De unde ai putea s i ftii? riposti ear, finindu-fi
mainile Tmpreunate linistit Tn poali. Erai mort de beat.
 a dragoste!
— Am adormit. Exista o diferenfi. Si de atunci nu te-am
mai vazut, Valerie. Asta s-a Tntamplat acum patru luni.
§tim amandoi ca acest copil nu este al meu.
Surasul ei vag nu fu alungat de afirmafia lui categorica.
— Este vorba de cuvantul tau contra cuvantului meu,
scumpule, nu-i afa? replica pe tonul unei conversafii
obisnuite. Si toata lumea Tfi cunoafte... reputafia fasci-
nanta. Dimpotrivi — continua ea netezindu-fi fusta cu
un gest delicat — eu sunt inocenta domnifoara Stewart.
Predau cursuri la fcoala de dum inici, Trey, scumpule!
— Si te mai fi culci pe ici pe colo — sublinie Trey, imun
ia spectacolul expresiei sale — Tn timpul tau liber. Cu
Vanator-de-Bivoli, cu Vultur-Cenufiu, ce mai... cu Tnca
vreo zece? Te excita pielea arimie, nu-i afa? Eventual
am putea Tntocmi o lista de depozifii sub j'urimant din
partea amanfilor tii indieni.
— Nimeni nu i-ar crede, replica ea cu calm. Sunt
indieni. Dumnezeule, iftia triiesc Tn satul de colibe!
Ochii lui Trey erau reci ca gheafa.
— Dar sunt destul de buni ca sa te f...
Ea zambi.
— Nu chiar atat de buni ca tine, dragul meu. Dar asta
ai mai auzit-o fi pana acum, nu-i afa?
Ignorandu-i complimentul, el Tntrebi linistit:
— De ce eu, Valerie?
Ea nu se prefacu c i n-ar fi ftiut pentru ce punea el
acea Tntrebare. Fafa ei frum oasi exprima o inocenfi pe
care Trey i-o mai vizuse fi alteori folosita cu iscusinfi.
— Te iubesc, fi vreau s i m i cisito re sc cu tine, Trey.
Nimic mai simplu decat atit.
— Tu nu ftii ce-i iubirea, Valerie. Tot ce vrei este s i fii
doamna Braddock-Black.
— E vreo diferenfi?
El Tfi refinu puternicul impuls de a-i trage o palm i pe
fafa ei Tngimfati. Ar fi avut macar satisfacfia de a vedea
spirgandu-se fafada aceea construiti cu atata griji, ce
ascundea, de fapt, o im ensi Josnicie.
^ 225 ^
 — Cat ceri, Valerie? Tntreba cu glas domol, stap i,
nindu-se... cu greu. Cat ceri pentru a gasi alt tata sau ca
sa-fi iei o vacanfa prelungita? Spune care fl-e preful. j
Buzele ei pline pe care el §1 le amintea foarte bine s0
fuguiara Tntr-o grimasa ce exprima jignirea.
— Uneoriesti un barbar, Trey. §i blidaran, vorbind ca
un negustor oarecare.
— Dar totuf i destul de civilizat ca sa nu te numesc afa
cum ai merita, Valeirie. Nu vreau sa ma casatoresc cu tine.
— Dar eu vreau s i ma marit cu tine.
— Banii Ti pofi capata §i fara mine.
Pe tofi? Tntreba ea dulce.
— Cafea! zise el Tn soapta, cu maxilarele Tncle§tate de
manie.
— Una cu care de multe ori n-ai avut nimic Tmpotriva
sa faci dragoste, daca-fi mai aminte§ti.
— Daca a§ fi §tiut ca preful era casatoria, afa ceva nu
s-ar fi Tntamplat nici macar o data, scraf ni el.
— Viafa a fost prea u§oara pentru tine, Trey, scumpule.
Intotdeauna ai avut tot ce ai poftit. Toate femeile pe care
le-ai dorit. 0 avere infinita. M-am gandit — spuse privin-
du-l pe sub genele pe jumatate coborate f i zambind u§or
— ca mi-ar placea sa experimentez fi eu aceste senzafii
de supraabundenfa. Ca sofie a ta.
— Esti o femeiufca Tndrazneafa, zise Trey posomorat.
Asta o recunosc. Dar voi gasi o solufie de scapare.
— N-ai decat sa visezi, iubitule. Doar nu-fi Tnchipul
ca cererea Tn casatorie care Tfi este oferita a fost urmarea
unui impuls spontan, nu-i a§a? Cred mai degrabd ca vei
descoperi ca solufiile de scapare sunt inexistente.
— Al cui e copilul?
— Nici dac-as §ti nu fi-a§ spune. Tn mod oficial, este
al tau, draga.
— Asta nu se poate Tntampla, marai Trey.
— E§ti cel mai bogat holtei din Montana, declare
Valerie plina de mulfumire de sine. Eu sunt cea ma
frumoasa femeie. Este Tntr-adevar absolut perfect.
 El se uiti la ea §i v iz u c i frumoasa era de asemenea
o femeie rece § I crudS, un animal de pradi tot atat de
primejdios ca o tigroaica.
— Nu! se risti scurt.
— A§ vrea ca nunta s i se oficieze la „Sfinta-Fecioari
de pe C o lin i“... s i zicem peste trei s ip tim in i. A§a ar fi
suficient timp pentru trimiterea invitafiilor. Voi dispune
s i se publice anunful fn ziar. Trebuie s i se ia legitura cu
episcopul. De asta m i voi ocupa eu. Dar, Tn ceea ce
priveste recepfiia, poate c i hotelul nu este Tndeajuns de
mare... ceea ce Tnseamni c i vom rezerva sala de bal de la
restaurantul „Claudio“. Da, va fi perfect.
— Niciodati! replici Trey cu grosolinie.
Se ridica brusc Tn picioare, nefiind sigur c i, d a ci ar
mai fi rimas, ar fi fost Tn stare si-§ i stapaneasca dorinfa
de-a o lovi. §tiuse dintotdeauna ca Valerie nu avea
scrupule, dar niciodati nu-§i d idu se seama de
enormitatea intenfiilor ei.
— Cu §ampanie franfuzeasci... o auzi spunind Tn timp
ce el deschidea u$a.
Din §ase pa§l marl fu afari din casi, mai m inios decit
fusese vreodati Tn viafa lui.

Nici ziua folositi de Hazard pentru Tntilnirea cu

judecitorii nu fu mai buni. De§i ei personal nu priveau
cu simpatie problema lui Trey, am indoi ar fi adoptat o
solufie practici, acceptand o „contribufie pentru campa-
nie“, alta decit violul. De fapt, ambii regretau sincer c i
erau nevoifi s i refuze oferta generoasi a lui Hazard. Dar
d a c i Valerie ficea publice Tnvinuirile de viol, reacfia
generali de revolti ar fi avut o foarte mare pondere
asupra deciziei oricirui judecitor Tn legituri cu o acuzafie
sau un proces. Probabil c i indienii n-ar fi scipat cu viafi
mai mult decit o s ip t im in i, fi nici judecitorii n-ar mai
fi fost realefi vreodati d a ci i-ar fi sprijinit. Tn afari de
lacomia personati, nu puteau face nimic pentru Hazard.
227
 Tatal fi fiul se Tntalnird la dejun Tntr-o sufragerie
Intima de la clubul „Montana“ si T§i comparara efecurile.
— Au fost doar nifte Tncercdri, recunoscu Tre y cu
tristefe, dandu-§i pe gat whisky-ul din pahar.
— Daca ar fi fost vorba despre orice altceva decdt
violul... zise Hazard oftand.
— §i dacd noi n-am fi indieni, adauga Trey, Tn ton
simfindu-i-se un ufor cinism.
— Exista o mulfime de daca, Tncuviinfd Hazard. Dacd
tu n-ai fi bogat...
— §i d a c i Valerie n-ar fi lacomd, bombdni Trey.
Vorbeste despre o nunta ia „Sfanta Fecioara de pe Colina".
Peste trei saptdmini
— Dumnezeule Mare!
Hazard se uita posomorat la fiul sau.
— Ce ai de gdnd cu Empress?
— Va trebui sa Tncerc sa-i explic.
— Imi pare rau, spuse tatal sau. §tii, mama ta se
asteapta ca de asta sa ma ocup eu.
— Are totufi o gddire realists. §tie ca Vultur-Cenu§lu (
f i Vanator-de-Bivoli, sau oricare alfii pe care i-ar acuza ei,
nu au nici cea mai mica fansd daca Valerie depune
acuzafii. . x,
— Am putea, zise Hazard pe gdnduri f i oftand, sa-i
rapim atat pe Duncan cat §1 pe Valerie fi sd-i flnem sus,
Tn munfl. Disparifia lor ar putea stdrni totufi mare valvd
fi scandal daca la acest fantaj scabros mai ia parte fi
altcineva. In cel mai bun caz, tot ce-am putea obfine ar fi sd
caftigam ceva timp Tn speranfa ca ei sd se rdzgdndeascd.
O speranfa neglijabila, cred, finand seama de Idcomia lor.
Duncan a Tnfelat ani de-a randul guvernul cu contractele
lui de armament. Nu-i genul de om care sd gandeascd
rational. ■ .
— Valerie nici nu ftle ce Tnseamnd acest cuvant.
Casnicia va dura cel mult fa te luni, poate mai pufin, zise
Trey, scuturSnd din umtrl. De fapt, nu am de ales. A fd

MB
 ca tot ce am de facut este sa-i explic cumva toate astea
lui Empress.
Descurajat, Trey se afunda tot mai adanc Tn fotoliu,
addugand:
— Am nevoie sa beau ceva tare.
Tatal sau Tntinse braful peste masa §i-i umplu din nou
paharul.
— Peste sase luni, zise, o sd-fi fac cinste cu un pahar
ca sa sarbatorim divorful tku.
Tndlfdndu-§i paharul, Trey zdmbi cu amdrdciune.
— Cu condifia sd n-o s trin g de gat Tnainte sd se
Tncheie cele §ase luni. Ei, ia sd trecem Tncd o datd Tn
revista toate acestea. Poate ca uitam ceva. N-ar putea
Tntregul clan sd piece pentru o vreme din Montana?
Tntreba Tn gluma Trey, de§i Tn vorbe I se strecura sifa.
— Sunt sigur cd o migrate de indieni §i herghelii de
cai ar fi binevenitd oriunde Tn America, replica Hazard cu
sarcasm. Guvernul recomanda Tn mod special cultivarea
pdmantului Tn zonele desertice.
— Ce-ar fi sd-i omoram? propuse Trey, pentru prima
datd vorbind serios.
— Duncan mi-a atras atenfia Tmpotriva acestei sugestii,
riposta tatdl sau. Nu uita cd supraviefuirea a fost o preocu-
pare principala a lui Duncan vreme de ani de zile, cu tofi
Indienii din rezervafii pe care i-a Tnfometat. Mai tarziu,
promise Hazard cu calm, ca o solufie extrema.
— Ne putem Tncrede Tn cuvantul lor? Tntrebd apoi Trey,
reumplandu-§i paharul.
— Asigurarea aceea am semnat-o Tn trei exemplare,
zise Hazard cu un adanc oftat de u§urare. Documentul ar
fi de necontestat Tn fafa afurisitei de curfi supreme.
Trey se uitd la tatdl sdu pe deasupra marginii paharului.
— Trebuie sd existe un dar.
— Este post-datatd.
— Cand, Tntrebd Trey concis §i brusc, vrand sd afle
durata josnicei sale Tntemnifari, a§teptand deja ziua
eliberarii.
^ 2 2 9 ^
 SILVER
— Opt luni cu Tncepere de acum, f i chiar §1 pentru asta
a fost nevoie de negocieri Tnflerbantate, rdspunse Hazard
raspicat. Ei au Tnceput propundnd cinci ani.
— Felicitdri, zise Trey laconic, golindu-fi apoi paharul.
— De doua ori mi-am Tndreptat manile spre Colt-urilc
mele, explicd tatdl lui cu un zdmbet ambiguu, §i a pdrui
sd fie util.
— Duncan n-a fost niciodatd cunoscut pentru fermita-
tea firii spindrii sale, defi fiica-sa compenseazd dir
plin aceasta lipsd.
— Ea este de o obraznicie arogantd, declard Hazard
sec. Cdnd tatdl ei a iefit pentru scurt timp din camerd, ea
mi-a facut avansuri. §i a pdrut ofensatd cdnd i-am spus
cd e prea bdtrdnd pentru gustul meu.
Trey izbucni Tn ras.
— Probabil cd aceastd neobrazare te-a costat ur
milion Tn plus.
— Pe tot restul negocierilor, Tn expresia ei s-a observat
o oarecare irltare, zise Hazard, cu un zdmbet rautdcios.
— Afadar, concluziona Trey tdrdgandndu-§i cuvintele
nu-i putem face sd dispard, nici sd-i ucidem §1 nici sd-
respingem. Sunt vandut pentru o cdsdtorie de opt luni.
Rezemandu-se de spdtarul fotoliului, T$i Tntinse
picioarele lungi Tnainte, Tfi umplu cu grijd paharul pdnl
la buza §i Tl ridica Tn semn de saiut fafd de tatdl sdu
filozofand:
— Situafia putea fi §i mai rea. Individa ar fi putut f
mama copilului meu.
— Esti sigur cd nu este? Tntrebd Hazard cu bldndefe.
— In toatd minciuna asta, e singura certitudine
rdspunse Trey cu un oftat, fi singurul lucru care m2
saiveazd sd nu Tnnebunesc.

£^23 0 ^?
 Capitolul 15
Copiii se aflau tofi in camera lui Empress cand Trey
pi§i pragul, afa ca el petrecu o ora chinuitoare ficand
conversafie, ascultand relatarea fieciruia cu privire la
activitafile lor din ziua aceea, precum §i nenumaratele lor
planuri pentru noul lor viitor Tmpreuna, deoarece Empress,
in culmea fericirii, le si adusese la cunostinfa intenfiile lor
de cisatorie. A fost cea mai cum p liti ora t r iit i de el
vreodati.
Cand galigia copiilor se potoli, Empress isi dadu
seama de Tncordarea lui fi Ti trimise pe copii afari din
incipere, sa se pregiteasci pentru cina.
Trey se ridica imediat Tn picioare §i Tncepu s i umble
lira astampar prin camera.
— C ilito ria ta la Helena n-a dat roade?
— Asa ai putea s i spui, zise el Tn foapti.
— Ai vrea s i dicutam despre ceva?
— Mai curand a f prefera s i nu vorbim despre asta.
— Imi pare riu, ifi ceru scuze Empress, agitafia §i felul
scurt de a vorbi al lui Trey parandu-i-se neobisnuite. N-am
vrut s i m i bag in treburi care nu m i privesc.
Tocm al cand credea c i-l infelege, dispozifia i se
schimba §1 el nu mai era acei Trey pe care-1 ftia ea.
Trey se uiti la femeia pe care abia de curind if i diduse
seama c i o iubea. Singura femeie pe care recunoscuse
vreodata c i ar iubi-o. A stizi era trandafirie in obraji,
pirea proaspata fi sanitoasi, parul blond ca mierea i se
revarsa liber pe umeri, iar dantela crofetati de pe cima§a
ei de noapte fi corsajul garnisit cu panglici o ficea s i
arate foarte tan iri. Ochii ii erau plini de viafi, de un verde
limpede, a se m in ito r cu cel ai unei pajifti spilate de
ploaie. §i increzitori. Contrastul cu Valerie era puternic
fi iritabil.
— Ceea ce am de spus... incepu Trey cu glas indurerat.
 Ofta §i, Tn fo apti, continua:
— ... trebuie s i fie spus.
Empress simfi un junghi Tn piept, fi degetele el
mototolira cearfaful de olandi.
— §tiam eu c i ceva nu e Tn ordine.
— Este Tn legatura cu noi, zise Trey, lasandu-se s i
cada Tntr-un fotoliu de lin g i pat. Nu-i deloc vina ta — se
grabi sa adauge, vizandu-i spaima de pe chip. In parte e
vina mea. §i Tntr-o foarte mare masuri este vina lui Valerie
Stewart. TiLn ra cu n o fti— zise oftand — dar, din pacate,
eu am cunoscut-o.
— Povestefte-mi, spuse Empress cu calm, vrand sd
afle unde avea s i d u c i aceasti introducere, defi o
Tnviluia o apisitoare senzafie de moarte.
Chipul frumos al lui Tre y era tulburat de o posomo-
reali aspri, gura fiindu-i o linie subfire, Tncordati.
— Ce ai spune despre o amanare cu fase luni a
planurllor noastre de cisito rie ? Tntrebi Trey pe un ton
llpsit de orice expresie.
— Asta-i tot? replici Empress cu o ufurare plini de
bucurie. Nu m i supira. Vara este un anotimp minunat
pentru o nunta, spuse, zim bindu-i lui Trey. Nu fi atit de
posomorit. Planurile noastre pot fi aranjate. Te iubesc.
D aci ne vom c is ito ri saptamana asta sau peste §ase
luni nu-i deloc un motiv s i se cutremure pimantul.
Trey nu zimbea, fi Empress Tnfelese c i mai era ceva.
— Nu fl-am spus partea cea mai rea, zise el Tn foapti.
Trebuie s i m i Tnsor cu Valerie Stewart.
Era de o mle de ori mai r iu decit Tf) imaginase ea.
Anihilarea visului ei, o distrugere totali a unei fericiri Tn
care abia Tncepuse, cu precaufle, s i creadi.
T re c u ri citeva clipe p in i c in d Empress reufi s i
giseasci putere s i Tntrebe:
— De ce?
— Ca s i-i salvez de ia spinzuritoare pe doi dintre
verii mei. Sau pe oricare alfi doi membrl din clanul meu,
rispunse Trey, In ib ufin du -fi un oftat.
 §i Empress asculti, Tngroziti, fn vreme ce se desfi-
?ura istorisirea, cum viitorul ei cu Trey se pribufea fn
ruine. El era trlst dar, oricum, mai optimist decat ea.
Empress avea sentimentul ca femei de felul lui Valerie
Stewart nu s-ar lasa a tit de lesne alungate d u p i o
perioadi de fase luni. Oricine care era fndeajuns de
viclean Tncat s i puni mina pe ostaticul familiei Braddock-
Black n-ar fi atat de naiv Tn privinfa slibirii strinsorii acelei
maini. Trey nu pomenise nimic despre alternative^
absarokee ce puteau fi utilizate Tntr-un caz extrem, afa
c i gindurile lui Empress nu fineau seama §1 de ele. Se
Tntrevedea dezastrul.
— Nu ftiu ce s i fac... ce s i mai spun, Tncheie Trey
amarat, slmtindu-se bitut de soarti §1 p iris it de
spiritele lui purtitoare de noroc.
— Nu ai de ales. ?nsoari-te cu ea. Noi ne vom Tnapola
pe muntele lernii, iar tu pofi veni s i ne iei la vari.
Empress se striduia s i-f i pistreze vocea cai m i defi
ar fi vrut s i fipe de durere.
— O s i le spun copljlor...
Glasul i se frinse. Tnghlfi un nod, apoi co ntinui cu
hotirare, ochii um plindu-i-se de lacrimi:
— Nu §tiu ce s i le spun.
O durere cum pliti Ti sfafia inima.
— Cred c i ei te iubesc mai mult decit mine.
In clipa Tn care v iz u c i ochii ei se umplu de lacrimi,
Trey fu Tn picioare §1 o lu i Tn brafe, s trin g in d -o cu
disperare.
— Nu va fi pentru totdeauna, sopti Tray.
O Tm b rififi mai strins, faptul c i Ti simfi trupul ei cald
fiind ca un balsam pentru mintea lui chlnuiti.
— Vara va sosi Tnainte s i ne d im seama, rispunse
Empress Tntr-un murmur.
§i defi cuvintele Tkerau rationale, lacrimile Ti firoiau
pe obraji. *
— Nu plinge... nu plinge, o ru g i Trey, fte rg in d u -i
lacrimile cu degetele sale. Of, Dumnezeule! fopti, dorind
^ 233 ^
sa-i ofere consolare, dorind sa existe vreo mingaiere pet
care sa i-o poata da, vreo vra ji care s i-i elibereze diffi
acest iad. §i voi nu trebuie sa pleca[i, murmura c i
tandrefe, sarutandu-i parul, obrajii, direle de lacrimi
sarate. Nu avefi nici un motiv pentru ca sa va duce{i tnapoi.
Gandul de a o pierde, fie chiar §i vreme de §ase luni,
era insuportabil.
— Nu-mi cere sa raman. Nu pot, raspunse Empress,
coplepiti de o cum pliti nefericire. Nu pot, daca tu e§ti
casatorit cu aitcineva.
— E doar o nunta. Nu-i o cisitorie, se gribi Trey sd
spuna cu asprime. N-am de g in d sa triiesc cu ea.
— Chiar si a§a, nu pot sa raman, fopti Empress cu
un firicel de voce plin de tristefe.
Nu avea cum sa-i explice ca, pentru ea, gindul ca o
alti femeie sa se marite cu birbatul pe care-1 iubea nu
era un simplu aranjament.
Intr-un fel, actul acela includea o posesiune tnfrico-
satoare, si din punct de vedere legal constituia o obligafie
foarte ferm3, indiferent de u§urin|a cu care trata Tre y
problema. De asemenea, nici Valerie Stewart nu parea sa
fie genul de femeie care i-ar fngidui cu nep3?are sofului
ei sa traiasca cu o alta.
Dar sa zicem ca Valerie avea s i accepte un divorf §i
captivftatea lui va avea sfarsit. D aci Empress reu§ea s i
supraviefuiasci zilelor pana se tncheiau cele §ase luni,
exista o posibilitate ca ea s i reziste acestei lovituri
nimicitoare. Dar nu aici, vizandu-l pe Trey zilnic, nu tndea-
juns de aproape pentru a se intalni cu Valerie care avea s i
fie doamna Braddock-Black in locul ei. Nu era chiar atit
de putemici.
— Ne vom duce acasi de cum voi fi in stare s i fac
acest ultim efort pe inciltirite pentru z ip a d i. ,
— Foarte bine, se invoi Trey, deoarece nu avea de g in d
sa se certe cu ea acum.
Dar nu avea s-o lase s i piece. Intr-un fel sau altul, o
va convinge s i r im in i.
234
Sffrfci
Im prejuririle ve n iri Tn sprijinul lui Trey, care nu fu
nevoit s i mai prezinte nici un argument co nvingito r
pentru a o face s i r im in i. Soarta vru ca tofi copiii s i se
molipseasci de boala care ameninfase viafa iui Empress.
Tocmai cand aceasta Tncepea s i se sim ti mai Tn putere,
Genevieve se piinse de o durere Tn g it. Cinci zile mai
tirziu se Tmboinivi Guy, f I tot afa, p i n i cin d casa deveni
un fel de m ic i infirmerie. U rm a ri trei s ip t im in i de
preparari de prif nife fi doctorii, de liniftire a unor copii
agitafi §i de plimbare prin c a s i cu Eduard Tn brafe, c in d
aceSta fipa de durere din cauza inflamafiei la urechi care
Ti aparuse odati cu febra. Tre y era cel care Tl plimba cel
mai mult, deoarece micuful dormea cel mai bine c in d Ti
finea Trey Tn brafe. Dar ceasurile nesfar?ite Tl costari pe
tofi. Intr-unele privinfe era o binecuvintare, fiindci zilele
premargitoare nunfii lui Trey trecuri, cumva desprinse
de mica lume Tn care triia Empress, cu copii febrili f i nopfi
nedormite, combitand moartea cu toate doctorille de care
dispunea ea, cu rugiciuni §1 foapte de liniftire f i dragoste.
S c ip a ri tofi cu viafi, fapt pentru care ea mulfumi
cerului. Empress abia d a c i rem arci ziua Tn care Trey
pleca s i se d u c i la nunta lui. In zorii acelei zile ea se
p rib u fise , epuizati, Tntr-un somn a d in c, fi Tre y se
Tndepirtase pe furif, f i r i s-o trezeasci. Abia spre s f irf itul
dupi-amiezei c in d se trezi — infirmierele avand ordine
severe s-o lase s i doarm i — o izbi o ticere neobif nuiti;
fi Tfi d id u seama de motivul liniftei ce domnea Tn casi.
In ciuda Tncercirii h o tirite de a-fi opri lacrimile,
Empress piinse Tn seara aceea, fi c in d Genevieve o
Tntrebi ce nu era Tn ordine, ea spuse doar: „Sunt obositi
si vreau s i mergem acasi.“
Nu existase nici o modaliatate simpli prin care s i le
explice copiilor compflcata ticiiosie a lui Valerie fi a tatilul
acesteia, afa c i Empress le spusese pur fi simplu c i
aveau s i se d u c i acasi de Tndati ce vor fi tofi s in it o f i,
§i c i Trey avea s i-i urmeze la vari, c in d ei doi se vor
casitori. N-a fost fic u ti nici o aluzie ia c isito ria iui Trey
£^235^
 S3LVER
cu Valerie. Cand Empress le vorbise copiilor despre
modificarea planurilor, Trey nu i se Tmpotrivise pe fafi,
dar intenfiona ca prin propiile sale mijloace, s-o convingi
sa ramani.

Biserica era plini ochi, defi familia Braddock-Black

nu venise Tn forfa. De fapt, cea mai mare parte dintre rude
se remarcau prin absenfa lor. Dar Valerie trimisese invitafii
la jumatate din oraf fi nimeni nu se finuse departe, tofi
fiind atra§i de spectacolul unei nunfi grabite Tntre doi
oameni care de destul de m ulti vreme nu mai avusesera
de-a face unui cu celilalt. Se ficeau pariuri cu privire la
motivul pentru care Trey cedase Tn sfir?it sau pentru care
Valerie reuf ise Tn cele din u rm i s i realizeze imposibilul,
chiar daca tofi cei care avansau presupuneri Tfi dideau
seama c i era posibil ca motivul real s i nu fie cunoscut
niciodati.
Doua vagoane pline cu trandafiri albi fuseseri aduse
din California, f i biserica sem ina cu un nor ceresc
Tnmiresmat, Tntr-atit de Tncarcati era cu mii de flori. Sau
cu o capela mortuara, gandea ginerele, tn Juncfie de punctul de
vedere pe care-l abordai. Cele opt dom nif oare de onoare ale
lui Valerie, Tmbricate toate Tn rochii de organdi roz,
constituiau un contrast vaporos fafi de trandafirii
parfumafi, iar mireasa era superbi — nu exista nici un
alt cuvant care s-o descrie mai bine — Tntr-o rochie de
dantela venefiani presirati cu perle fi cu o treni de §apte
metri.
Trey se simfea ca un prizonier, si asta se vedea.
Masa de nu n ti a fost u n ic i prin luxul sau, de pregi-
tirea ei rispunzind zece maeftrii. Fusese adusi fampanle
franfuzeasci, Tn cantitifi mari, fi tofi oaspefii remarcari
c i ginerele bea vartos. .
Imediat d u p i m asi Tncepu s i cinte orchestra, dar
ginerele Tncilci tradifia refuzind si-§ i invite mireasa la
primu! dans. Prefera sa bea, decat s i danseze.
£^235
 Parinfii ginerului ramasera la mas§ doar atit cat s i
salveze aparenfeie. Se zvonea ca Hazard nu era Tncantat
de acea unire. Barfele spuneau ca mireasa era gravida,
§i ca se zicea ca baiatui fusese siiit sa se Tnsoare, admi-
f§ndu-se c i probabil afa se Tntampiase Tn cazui lui Trey.
Cu recordul stabilit de el Tn dormitoare, problema era doar
de moment fi datoritS presiunii efectuate de familia Tn
cauza.
Oare casatoria sa-l transform e pe afem eiatul Trey intr-un
barbat de casa? se Tntrebau tofi. Nenumaratele femei care-1
invitasera la dans cu prilejul nunfii iui erau de parere ca
o asemenea transformare nu avea s i aiba loc. §i mai
exista, desigur, si cea mai recentS achizifie a iui, ascunsa
la ranch, Tn sanul familiei sale. Trey era un bSiat rasfSfat.
Cand sosi vremea ca fericita mireasa f i dificilui ginere
sa se schimbe Tn vef mintele de cSiStorie fI sa piece Tn
luna lor de miere, Tn expresia lui Trey se simfea clar o
nuanfS ameninfatoare. Un oaspete sugerS ca Trey nu
parea sa fie pregdtit pentru o viafa de familie. La care
tovarSfui sau replica: „Trey n-a fost niciodata Tmpotriva
unei viefi de familie dar cu condifia ca acea: & fie doar
Tn doze mici f i cu mai multe femei. Valerie a . le rezolvat
o problem^ grea.“
— Micufa drSgalafa pe care a cumparat-o el la stabi-
limentul lui Lily — se f ufotea de la unui la altul — af teapta
la ranch.
Ochii sciipeau maiifios. Poate c3 el Ti ducea dorul.

Trey o Tnsofi posomorat pe Vala'ie pdna la casa cum-

parata de ea cu banii lui fi se opri tacut Tn pragul
salonului, Tn timp ce ea Ti Tnmana unei cameriste mantia
de catifea fi Ti dadu majordomului ordine pentru servirea
unei cine tarzii. Trey era obosit, fi fampania Ti produsese
o durere de cap. Sau poate ca ceea ce-i provocase durerea
de cap fusese efortui de a-fi stapani furia de fafa cu tofi
oaspefii aceia. Exuberanfa plina de mulfumire de sine a
^ 237
 S3LVER
lui Valerie, contribuise fi ea la zvicnetul din tflmplele iui.
Cifeaua ipocriti! Tsi jucase la perfecfie rolul de mireasi
strilucind de fericire.
Dupa ce-i concediase pe slujitori, Valerie se risuci
intr-un fosnet de matase §i, cu un gest grafios, i se adresi
lui Trey:
— Dragul meu, scoate-fi haina si fi-te comod.
De§i se casatorise cu ea, dincolo de asta existau limite
clare cu privire la ceea ce avea sa faci el pentru ea.
— Nu rim in aici, spuse.
Nici nu se gandea s-o atinga §1 sa riste s i fie cu
adevirat inlinfuit de ea. Copilul acela nu era al iui, dar
cu o alta potrivire a timpului ar fi putut s i fie. Intenfiona
s i a ib i g riji ca a§a ceva s i nu se fntimple niciodati.
Cateva clipe, Valerie fu nedumeriti. Refuzul lui de a
rim in e constituia o Tmprejurare la care nu se gindise.
D u p i ce realizase cisito ria, se simfea sigu ri pe situafie.
— Binefnfeles c i rim ai, spuse pe un ton agresiv.
Suntem cisitorifi. Acesta e cim inul nostru.
— Acesta e ciminul tau — riposti Trey, politicos dar
dur — nu f i al meu. D i-m i de veste c in d vei nafte.
Si se tntoarse s i piece.
Ea se uiti fix la el, ia birbatul malt fi frumos pe care
plinuise si-1 aibi. Vreme de o scurti clip i aproape c i-f I
pierdu stapanirea de sine, venindu-i s i strige fi si-1 injure,
dar nu pierzindu-f i controlul ajunsese ea atit de departe.
— Ce va spune lumea? Tntrebi cu calm.
— Sunt sigur c i te vei gindi tu la ceva, replici Trey din
pragul u f ii deschise. Noapte buni!

Empress auzi agitafia activifii ce se stirni in c a s i Is

intoarcerea iui Hazard f i a lui Blaze, dar rimase in camera
ei, sperand c i nici unui dintre ei nu avea s i v in i la ea
Nu era siguri c i ar putea s i faci fafi unei conversafij
fara a izbucnl tn plans. Ceasurile din u rm i fusesera
dureroase: era prea mare iinifte, cu copiii dufI la culcari
£^238 ^?
§i cu nimic altceva care sa-i abata gandurile decat propria-i
companie. Defi Tnfelegea necesitatea nunfii lui Trey, un
cumplit sentiment de pierdere Ti invada Tntreaga gandire
rafionali. Ce facea el acum? se Tntreba, Tnlacrlmata. Oare ti
zamhea noii lui mirese; oare ii zambea §i ea lui? O finea strans in
brafe cand dormea? Valerie arata ca o mireasa radioasa? De ce,
se Tntreba Empress cu tristefe f i disperare, a fo st viafa
mea in ultimii cinci ani, napastuita cu o nenorocire dupa alta?
S a f i fo st pedepsita pentru cine §tie ce fapte rele ne§tiute? Cat voi
mai putea sa indur; cate poveri mai pot sd suport tnainte ca sufletul
sa-mi fie infr&nt?
Afadar planse, singura fi nefericita, fi adormi cu
imagini Inspaimantatoare si chinuitoare Tn minte, Tn care
apareau Trey fi mireasa lui, Tn noaptea nunfii lor.

in seara aceea Trey se Tnapoie la ranch tdrziu,

posomorat fi prost dispus, f i intra Tn dormitorul sSu
Tntunecat. Barbatul care Tn tot cursul acelei zile chinu­
itoare avusese o atitudine rece fi stSpanita se prabufi
Tntr-un fotoliu de langS pat fi se Tnfiora. Ochii lui se
obisnuira treptat cu lumina slaba si, in tacere, el o
contempla pe Empress, adancita Tn somn. Datoria lui
fusese Tmplinita. Amarat Tn fa|a perspective! lunilor
urmatoare Tfi gasea cu mahnire consolarea doar privind-o
pe femeia pe care o iubea.
Ea era ghemultS Tntr-un cuib de paturi §i perne, pa rand
foarte mica Tn patul acela enorm, cu o mana aruncata
peste cap, fi p£rul ei blond sclipea in semiintuneric
asemenea unei sumedenii de rauri alcatuite din lumina
lunara. Tn acest ceas — cel mai dpprimant lucru din
nefericita zi a casStoriei sale — Trey se simfi brusc
cuprins de teama ca Valerie fi Duncan ar putea ssi-l
Tmpiedice Tn vreun fel s-o a ib i pe Empress. Alunga cu
forfa grofescul demon al Tngrijorarii, spunandu-fi ca
spaima i se datora orei tarzii, dispozifiei lui posomorate,
oboselii de a Tnfira glume banale la o mie de oaspefi.
Nu-?i daduse seama ca oftase decat cand Empress se
agita. Ti vazu ochii deschizandu-se lent, apoi mai repede
dupa ce-i zari silueta Tntunecata. Empress se ridica imediat
Tn capul oaselor, cuverturile de matase alunecand de pe
ea precum valurile unei ape.
— Trey! striga ea cu o voce caida si plina de fericire,
aplecandu-se instinctiv spre el pana cand Tfi aminti ce
se Tntamplase Tn ziua aceea.
Atunci pdstra o rezerva, Tntrebandu-se ce cauta el
acolo, §i daca ea Tnsa§i ar mai putea sd traiasca Tnca o
clipa fara sa-l atinga. Trey mai era Tmbracat Tn hainele
sale de ora§, cu pardesiul doar'descheiat, fdra sa §1-1 fi
dat jos de pe umeri, ca fi cum i-ar fi fost frig, §i fularul
de matase mai era Tnca Tnnodat larg sub bdrbie.
— Este noaptea nunfii mele, zise el, slmtfndu-se rece
f i pustiu, jalea intensa desprinzandu-se din glasul liniftit
§i grav.
O Iacrima aluneca pe obrazul lui Empress, urmata
repede de O alta. E§ti mai tarfa daca iube§ti un barbat insurat?
De fa p t e§ti realmente o tarfa? Nu §tia, §i Tn Clipa urmdtoare
nici nu-i pasa. Tfi desfacu larg brafele.
— Tfi mulfumesc, fopti Trey f i se duse spre ea.
Fara a rosti vreun cuvant o finu Tn brafe, Idsand trupul
ei mic fi caid sa alunge supararea fi sa topeasca teama
aceea de ghefa, mangaindu-i cu gingd§ie parul afa cum ai
alina un copil. Obrazul ei se rezema pe catifeaua reverului
lui, mainile ei se TnlSnfuird Tn jurul gatului TnfUfurat Tn
e$arfa, si nici unui din ei nu vorbi. Era de ajuns ca el
venise f i ca ea Tl primise cu bucurie. Dincolo de asta se
Tntindea viitorul Tnspdimantator, fi dacS s-ar fi aproplat
prea mult de margine ar fi putut sd cada Tn abis. Astfel
ca un barbat foarte voinic §i puternic, care Tntotdeauna
Tnfruntase lumea cu o TndraznealS llpsitS de teama, se
afeza Tn tacere pe un imens pat ravdflt fi finu strans la
piept o micufa femeie cu p£r auriu, Tncercdnd sd Tmpiedice
universul sd se prdbufeasca peste ei. A fa cum era
Tmbrdcat Tn Tntregime Tn negru f i cu luclul stins al fularu-
^ -2 4 0 * ?
lui, parea un nor mohorat de furtuna, tn contrast cu femeia
fragila ca o floare. Dar caldura trupului ei suplu, simfita
intens sub mainile lui mari si puternice fu cea care
patrundea Tn sufletui lui facand sd dispara profunda §i
recea descurajare.

Tn dimineafa urmdtoare, zvonuri insinuante plutira

usor pe deasupra cafelei la micul dejun, ceva mai intens
Tn salile de club §i, pe mdsurd ce ziua Tnainta, pline de
rautate Tn stabilimentul lui Lily sau Tn baruri. §1 ajunserd
apoi la ranch. Se rezumau la a-fi demonstra cd, pentru o
marfa de calitate, te puteai baza pe localul lui Lily.
Majordomul lui Valerie trdsese cu urechea la ufd —
personalul din suita familiei Braddock-Black numdra zece
slujitori. Singura servitoare care nu dormea cand Trey
sosise pe neafteptate acasa o trezise pe verifoara ei la
sase dimineafa. Veftile circuld repede Tn lumea asta.
Barfa malifioasd ajunse la Valerie Tnainte de a i se
aduce pranzul. Un apel telefonic de la o prietena nesincerd
care voia s-o informeze, „pentru propriul ei bine.“
Deoarece avusese la dispozifie o noapte Tntreaga ca sd
inventeze o explicate plauzlblla, Valerie ocoli adevdrul
cu u§urinfd. „Fusese un caz de urgenfd la ranch“, spuse
ea, „care necesita grija lui Trey. Nu, ea nu ftia cu precizie
cdnd avea sd se Tnapoieze el. Depinde de amploarea
crizei. Ce fel de crizd? Nu zdu, nu acordase prea multd
atenfie de Tndatd ce Trey Tncepuse sd vorbeascd despre
wafi, §i energie fi uzine electrice. Ei bine, da“ —
presupunea ea — „el nu este singurul capabU sd rezolve
situafia, dar ftll fI tu cdt de rdzpunzdtor se slmte el cdnd
e vorba de treburl de familie. $1, deslgur, sunt fericita,
Eunice. Tu n-ai fi, dacd te-ai fi mdrltat cu Tre y?“

Valerie avu nevoie de numai cateva ore ca sd analizeze

sistematic pozifia rivalei sale, §i Tncd o jumdtate de zi ca sd
 S3LVEH
puna la punct un plan de acfiune prin care s-p contra-
careze pe respectiva rivala. Nu avea de gand sa fi trudit
atata din greu ca sd prindd Tn plasa cea mai mare capturd
de la vest de Mississippi numai pentru a constata ca el
era un sof fantoma. De acord, avea banii iui fi rangul el
ca doamna Braddock-Black, dar ea voia fi un sof. §i asta
nu doar de dragul averii lui sau pentru a Tnabufi nifte
barfe prostefti. Trey era — dupd cum ftia ea dintr-o ex-
perienfa considerabila — cel mai bun la pat, fi o rodea
gandul ca el prefera o oarecare tarful ifa Tn locul el.
Valerie se socotea o femeie inteiigenta. In plus, f i mai
important, o femeie frumoasa. Cu frumusefea ei pusa mult
Tn valoare fi cu inteligenfa ascunsd cu grija, Tfi satis-
facuse de obicei toate capriciile ei egoiste. Chiar fi Trey,
mai greu de sedus decat majoritatea bdrbafilor, sfarfise
prin a musca din momeala.
Poate ca fusese de afteptat ca el sa nu ramana prea
mult Tn raza ei de atracfie. El nu se asemana cu alfi barbafi,
iar ea era Tndeajuns de inteligentd ca sa ftie acest lucru.
Nu-i pomenise tatdlui ei despre faptul ca tot timpui
planuise sa-l ia pe Trey de sof. acum ca Tl avea, o Tnfuria
sa vada ca el Ti scapa. Sa f i fa st dm cauza fem eii aceleia? Sau
numai antipatia lui fafa de capcana casatoriei? Valerie decise
ca avea sa Tnceapa cu femeia.
Parea fdra sfarfit sd aftepte Tncd o sdptdmand pana sd
se confrunte cu acea achizifie a sofului ei, de la ranch, dar
era neceSar. Valerie angaja doi oameni, In care tatal ei
avea Tncredere, sd urmdreasca vreme de o sdptdmand
toate mifcarile lui Trey, fi Tncd alfi patru pentru a le
supraveghea pe cele ale rudelor luk Momentul acfiunii ei
trebuia ales cu precizie. s
Voia sa se confrunte cu iubita lui Trey Tntre patru ochi,
fara ca Tn preajma sa se gaseasca vreunul dintre membril
familiei Braddock-Black. Deoarece din cate se parea,
femeia nu parasea niciodata ranch-ul, trebuia sd se duca
Valerie la ea. v
vinsese pe Empress cd atat pentru ea cdt ?i pentru copii
nu era necesar sd se mapoieze pe muntele lernii.
Cdsdtoria lui nu era nimic Tn afard de acea ceremonie,
f i nu avea sd se interfereze Tn nici un fel Tn viafa lui. In
plus, era primejdios sd se gandeascd la o revenire Tn
valea Tnzdpezlta. Chiar dacd acum c&l&toria de intoarcere
ar fi iipsltd de incidente, eventualitatea altei furtuni Ti
putea primejdui din nou familia. El nu voia sd fi-o Tnchi-
puie din nou singura, nevoitd sd facd fafd vreunei situaffi
dlficile.
— Te rog, o impiorase el — omul care niciodatd nu
trebuise sd ceard nimic — rdmai!
§ovaind, dependents emofional fI sfdfiatd de Tndoleli,
ea ramasese. Poate cd factorul hotdrdtor fuseserd copiii.
— Nu pleca de aici! strigaserd ei. Sd ne ducem Tnapoi?
Tot drumul acela? Pe frigul asta?
Trey statea Tn picioare, Tncercdnd sd aflfeze un interes
plin de amabilitate §1 ascunzdndu-f i teama.
— Sa-l pdrdslm pe papa Trey? scanci Eduard, alergdnd
Idnga Trey fi fnaifdndu-fi mainile durdulil ca sd fie luat
Tn brafe.
Surdsul lui Trey fu fermecdtor, dar numai printr-un
efort imens. Cu capul brun fl clufulit al lui Eduard Tndesat
Tn umarul sau, cu propria-i inimd bdtdnd de Tncdntare,
Trey Tntreba cu calm:
— Afadar, a ramas stabilit afa?
Tn sdptdmdna aceea, serlie lor, cdnd Trey se Tntorcea
din o ra f, fura nespus de fericite. ?i, dupa ce copiii se
duceau la culcare, ceasurile petrecute doar de ei doi
erau un adevarat paradis.
 S3LVER .

Capitolul 16
Luni dimineafa, dup& un sfarfit de saptamana fn care
Hazard fi Blaze Ti amuzasera pe copii organizand un con­
curs de patinaj §i Trey spusese Tncd o datd: „Vezi ce fericifl
sunt copiii?“, Empress se uit£ pe fereastra, la strSlucI-
toarea zi de iarna de afara, mulfumirea umplandu-i inima.
Trey plecase foarte devreme, TmpreunS cu pSrinfji
sai. Tn agenda de lucru a acelei dup£-amieze figura un
vot de o importanfa cruciala, si legiuitorii necesitau un
imbold sau o povafuire suplimentara Tn funcfie de starea
conftiinfei lor.
Empress fi copiii se aflau Tnca Tn sufrageria pentru
micul dejun cSnd un Tim m s foarte jenat o anunfa pe
doamna Braddock-Black. Def i avea un personal numeros,
ranch-ul era condus neprotocolar, fi Empress, ca f i frafli
fi surorile el, prin purtarea lor, fusesera TndrSgifi de
servitori. Timms, majordomul, finea deosebit de mult la
Empress, pentru bunatatea ei fafk de sofia lui, care suferea
de artrita, fi Tncercase s§ n-o lase pe Valerie sa treaca
de intrarea principals, dar fSrS succes.
Valerie se simfea tare pe pozifie fi pornise cu gandul
de a face rau. Petrecuse o saptamana Tn care clocotise de
manie, o saptamanS Tn care fusese nevoita sS aibS de-a
face cu musafirii bagaciofi, tofi macinafi de o curiozitate
lacoma, tofi mtreband unde era fi ce facea soful ei. Fusese
o saptamana enervanta, Tngrozitoare, plina de certurl,
Tntrebari grosolane fi respingeri ale unor remarcl
obraznice. Un co fm ar oribii pe care ea nu-l avusese
niciodata Tn vedere dar pe care intenfiona sa-l remedieze.
Era hotarata ca, pe indiferent ce cale, sS-fi vada soful
sub acoperiful ei, fi Tntrevederea aceasta cu iubita lui
era una dintre cai.
Abia sfarfise Tim m s sa-i pronunfe numele ca Valeri®
fi trecu rapid pe langa el* intra cu pafi marefi Tn Tncaperea
244
 “ a g S " 6
fnveselita de lumina soarelui, cu capa de samur alunecand
maiestuos in urma ei §i, cu ochii ei alba§tri afintifi asupra
lui Guy, spuse:
— Asta nu poate fi unui dintre cei ai lui Trey. E prea
fn varsta, susura ea dulce.
Ochii ei fardaji se fngustara cand privirea fi trecu la
Eduard.
— Ah, cel mic... asta trebuie s i fie al lui Trey.
Se Tntoarse, fn a§a fel Tncat ramase fafS-n fa{3 cu
Empress.
— §i al t§u?
A§adar, asta era, g£ndea Valerie cu bucurie. Un raspuns
la acea atracfie inexplicabila. Tre y avea un copil de la
aceasta femeie. Din cate se parea, o cumparase Tn noaptea
aceea, la locaiul lui Lily, nu pentru noutatea pe care o
oferea femeia, ci ca pe un act de posesie. Niciodata nu-fi
ddduse seama ca el era atat de n izu ro s Tn privlnfa
Tmparfirii avutului saucu alfii, dar daca un copil conta atit
de mult, atunci un copil facut iui Trey avea s i fie Tn mod
cert indispensabil Tn cdsnicia lor.
Empress era Tn mod vizibll Tngrozita de grosoldnia lui
Valerie, §i aruncand o privire rapida spre Timms, care se
oprise Tnspaimantat Tn pragul u§ii, ascunzandu-fi totodata
revoita cu o hotarare mo§tenita de la zece generafil de
noblefe, Ti spuse majordomului:
— Te rog, Timms, condu-i pe copii afara.
Tonul imperativ §i expresia ei poruncitoare modlficara
pSrerea preconceputa a lui Valerie despre tarfa soful ui
el. Femeia aceasta cu par spaiacit, mult mai marunta decat
se a§tepta ea, nu era marfa gdsita de obicei la stabi-
limentui lui Lily, de§i Lily se Iduda cu calitatea ofertel
sale. Femei? aceasta despre care vorbise toata lumea —
nu numai pentru ca se scoseSe la mezat — nu semSna
nici cu o stricata §i nici cu o muncitoare angajati pe un
salariu prapadit. iar u§orul accent care o distingea fafa de
femeile de rSnd o situa §i el la un nivei superior, greu de
sesizat. Ochii ei deloc timizi sporeau aceasta impresie.
 SILVER
Printr-un efort interior, de parea ar fi ridicat nepisator
din umeri, Valerie trecu disprefuitor printre fnsufirile
neobi§nuite ale lui Empress. Din partea ei, femeia nu avea
de cit s i arate ca o regini m areata. Cu toate aereie ei
grozave nu era decit o firin c u fi sau o slujnica de fermi
care se vinduse tntr-un bordel. Nici pe departe genul de
femeie pe care Valerie o considera ca pe o ameninfare.
Valerie era un produs al clasei sale sociale, care
recunoftea superioritatea inerenti a bogifiei. Inclinafiile
ei necaritabile §1 egoiste tntireau aprecierea pe care
societatea o atribula valorii ei, §i fn ochii sii, Empress se
situa atit de mult sub nivelul ei fncit putea fi din principiu
negiijati ca ameninfare serioasa. Cu toate acestea,
deoarece lui Valerie nu-i pliceau lucrurile neduse pina
la capit §i cu atit mai muit fi displiceau birfele care
sugerau ca Trey ar fi fost fndrigostit de aceasti femeli
de categorie Inferioari, o scurti confruntare avea s-o faci
pe individa asta s i-f i v a d i de drum.
Indata ce copiii p& risiri fnciperea, Empress se ridici
fn picioare, p u n in d u -fl m iiniie pe m a si pentru a le
fmpiedica tremurul. Cel mai fngrozitor cofm ar al ei se
adeverise: se afla fafi fn fafa cu sofia lui Trey.
— Ce vrefi? fntrebi cu bruschefe.
Valerie se uiti cu obriznicie la Empress.
— Voiam pur f i simplu s i te cunosc, draga mea. Nu
trebuie s i te zburlefti afa — nu-i ceva neobifnuit ca
iubitele lui Trey sa se suprapuni.
T n ilfi din umeri, f i mifcarea facu sa sclipeasci
samurul.
— Intotdeauna a avut mare ciutare; cere-i sa-fi poves-
teasci despre venlrile fl plecirlle de ia apartamentul lui
din ora§, spuse cu un s u ris riu ticio s cu aparenfi de
duiceafi. Sunt povestioare foarte nostime.
Aratd ca o copila, gindea Valerie fn sinea ei, in rochia
asta de Idna roz, cu paru l legat la spate cu o panglicd. O
fnfepituri de enervare fi stripunse mulfumirea de sine
la vederea sincere! inocenfe feciorelnice a femeli — o
^ 246
 Flaearaarginlte
* ^ a dragosfei .tfW* 4 3 ^%
oparenfa de nerealizat pentru propriul ei stil de frumusefe,
c in d vorbi, ciuda strabatea prin faisitatea mieroasi a
cuvintelor:
— Putem fi prietene, zise cu inflexiuni dulcege ale
glasului, ca o p isici atunci cand da, in joaca, prima
lovltura cu laba unei p is iri rinite.
— Nu ma intereseazi sa fim prietene, §i nici nu ma
preocupi trecutul lui Trey. Nu suntefi bineveniti aici,
spuse Empress, apasat. Va rog sa plecafi.
Fafa de siguranfa caima din tonul Valeriei, Tncerca sa-si
pistreze glasul ferm, si o atitudine rece cand se referea
la atracfia iui Trey pentru femei. Nu avea nevoie s i1i se
aduca aminte de reputafia iui — Tn nici un caz nu de catre
aceasta femeie superbi care Tl cunoscuse vreme de mai
mulfi ani decat ea.
~ Nu sunt binevenita Tn casa sofului meu? rlposta
Valerie aiene, defi grosolinia Ti era extrem de vadita.
E?tl prea Tncrezuta. Sunt sofia lui.
Ochii i se aifintira Tn cei ai iui Empress fi adduga Tncet:
— Port copilul lui.
— Nu am chef sa ma cert cu dumneavoastra — replica
Empress, siguranfa din vocea lui Valerie avand un efect
dezastruos asupra liniftii ei sufletefti — iar Trey nu se
va Tnapoia Tnainte de cina. Va rog sa ma scuzafi...
Tncepu s i ocoleasci masa, Intenfionind s i ocoleasca
Tnciperea, fi inima Ti bitea cu putere In piept ca urmare
a enervirii produse de cuvintele liniftite fi sigure ale lui
Vaierie.
Desi Tfi spunea c i Trey pe ea o iubea, chiar da ci Tfi
amintea cuvintele iui despre faisitatea §i fantajui folosit
de Valerie, cuvintele aceiea cumplite: „Port copilul lui
Tre y“, erau zguduitoare prin simplitatea lor. iar aiuzia la
escapadele lui amoroase Tn oraf f i dezinvoltura cu care
se referea Valerie ia ele Ti provocau un ait junghi de
neliniste. Oare era Tn stare Trey s i renunfe ia vechiui lui
stil de viafi? M icar da ci I-ar cunoa^te mai bine... nu mai
bine, pur §i simplu vreme mai Tndelungati.
247
 SILVER
— Nu cred ca Trey se va Tnapoia Tn seara asta, spuse
Valerie de pared ar fi transmis un mesaj Tntamplator. Mi-a
spus si-1 aftept cu cina la opt.
Cacealmaua ei sfruntata avu efect.
— V i Tnfeiati, replica Empress pe un ton tiios. El nu
vrea sa va vada.
Dar lovitura fusese nimicitoare, fi defi ea Tncerci si-1
ascunda, spasmul de durere fu vizibii. Nu se putea ca el
sa se d u c i sa ia cina cu ea, de ce afirma ea asta? Cum
putea sa minta, cum era posibil sa faci tot drumul pana
aici ca s i m inti?
— Nu ziu , draga mea, tare naivi mai efti! su suri
Valerie, cu un zim bet plin de riutate. Asta T|i spune el?
— Este adevirul.
Dar chiar Tn clipa Tn care rostea cuvintele, Tn suflet i se
strecuri o Tndoiala insidioasi, f I glasul, departe de a mai
fi ferm. Trey era foarte iscusit Tn vorbe dulci fi avea
experienfi Tn intrigi amoroase. Oare revenise pur fi
simplu la obicelurile mai vechi, oare toate foaptele de
iubire fuseseri doar... cuvinte? Altminteri, cum ar avea
femeia aceasta atita tupeu fi siguranfi de sine?
Privirea lui Valerie se Tndrepti spre fereastri, afari.
— Aici, la |a ri, Tmi pot da seam a c i t de U fo r te poate
el p i c i l i .
Ochii ei strilucitori reveniri spre Empress, cu o
expresie batjocoritoare, care s firim a Tncet dar sigur
Tncrederea lui Empress Tn cuvintele lui Trey.
— Trey este un scump, dar §i un risfifat, trebuie s i
ftii asta. Ne vrea pe a m in d o u i, pricepi?
Com bitandu-ff neiiniftile cauzate de gelozie f i siiin-
du-se s i - f I pistreze vocea calm i, Empress spuse:
— De la nunti nu te-a mai vizut.
Toate astea sunt minciuni, e§A o mincinoasa, el nu s-a mai
intalnit cu tine, striga Tn sinea ei, dar scepticismul fi Tndoiala
Ti sporeau sub atacui continuu ai replicilor sjgure ale
lui Valerie.
Fisurile ficute deja Tn platofa ei se lirgeau.
^ 248
 — Vai, Doamne, ce pdcat, copila! Pur §i simplu nu afa
stau lucrurile, zise Valerie, clatindnd Tncet din cap, cu
prefacuta compasiune. Ma vede zllnic.
Constatand micul icnet ce-i scapa lui Empress, Valerie
continud sd rdsuceascd cufitui Tn rand:
— De fapt, mai mult din curiozitate decdt pentru orice
altceva m-am hotarat sd vin sa te vlzitez Tn dimineata
aceasta.
Ce ufjor este, gandi ea, cu o {arancufa ca asta. Fain tndoiala
crede in Dumnezeu §i in iubirea etem a §i in toate celelalte banalifi
despre fericire.
— §tii desigur — continua, m oduldndu-f i cu grija
glasul, hotardtd s-o Idmureascd pe aceastd fata incredibil
de naiva — cd viafa amoroasd a lui Trey a fost Tntotdeauna
scandalos de pllnd. Cunoscandu-I de ani de zile, eu am
Tnfeles asta... hm... Tn mod realist, Tnainte de a ne cdsdtor..
in definitiv tofi barbafii sunt bdrbafi.
Zambi, §i vreme de o clipd tulgerdtoare, Tn ochi i se
vazu rautatea.
— f i -a f sugera, draga mea, sd ai grijd ad-fi aslgure
viitorul acum, cdt timp pasiunea lui mai este Tnfldcdratd.
Nici una din preferatele lui Trey nu dureazd foarte mult,
a§a cd ar trebui sd prive§ti lucrurile cu un scrupulos simf
practic. De§i, finand seama de vdrsta acestui baiefei al tdu,
s-ar zice cd poate te pricepi mai bine decdt mine cum sd
procedezi. Te felicit pentru iongevitatea ta — un record,
sunt convinsa, Tn cazul lui Trey.
„Inceteazd!“, ar fi vrut Empress sd strige. „Nu-i
adevarat!" Nici unui din cuvintele batjocoritoare ale
acestei femei ironice nu era adevdrat.
— Este imposibil ca Trey sd vd mai fi vdzut, se
Tmpotrivi Empress, privind-o cu sinceritate. Tn timpul
zilei este la adunarea legislative, Tmpreuna cu pdrinfii
sdi, si Tn fiecare seard vine acasd.
Valerie izbucni Tntr-un ras pldcut §i viol, de tdgddulre.
— Nu zdu, dragd, pdrinfii lui Trey Tl adord, toatd lumea
§tie asta. iar dacd el spune cd Tfi Tnsofefte pdrinfii, ei Tl
^ 2 4 9 # ^
vor susfine. Dar in loc de a lucra in §edinfa legislative, el
i§i petrece zilele cu mine — declare ea calm — ba chiar
intr-un mod extrem de pidcut, a§ putea sa adaug.
— Minfi!
Cu inima Tndurerate §i Tnnebunita de mahnire, Empress
zvarli cuvantul in fafa frumoasei §i bogat imbrecatei femei.
Era o satisfacfie se vade acea gelozie. Ducandu-§i un
deget la barbie, cu un gest studiat, Valerie spuse:
— Hai se vedem... Vineri, Trey purta costumul
albastru, cu o cama§a cu dungi gri; joi avea haine de gaie,
si a lipsit cateva ore pentru a lua pranzul cu Judd Parker.
Lui Empress i se stranse inima. Trey ii vorbise razand
despre prSnzul lui cu Ju d d Parker §i discufia lor referi-
toare la nefericita predispozifie a acestuia spre pocher —
un pocher la care pierdea. Cu o sclipire ironica in ochi,
Trey ii spusese ce-i propusese lui Judd sa-l instruiasce
in chifibu§uriie mai rafinate ale jocuiui. Accesul femeilor
nu era permis in clubul „Montana“, a§a ca nu era posibil
ca Valerie sa-l fi vezut acolo din Tntampiare.
— Ai vrea se auzi mai multe? susura Valerie, simfind
gustui victoriei.
Cuvintele i se invarteau acum cu o duiceata pline de
voiosie, §i fafa bietei Empress devenise a ibi ca varul.
— Pujine supe i-a patat camasa mar|i... sau sa fi fost
miercuri? Am uitat, continue ea cu o insistence teatraie,
sub imboldui senzafiei de putere pe care o incerca
intotdeauna cand se prefecea deosebit de bine ?i dand
tonului ei infiexiuni studiate cu grija. Dar camerista a
fost mustrate cum se cuvine, pofi fi sigure, pentru faptul
de a-i fi distrus camasa. in zilele noastre este absolut
imposibil se mai gese§ti servitori buni, adauge ea cu o
incruntare ironica.
Ce putea, mai mult decat atat, sa dezvaluie fem eia aceasta
sigura de sine? se intreba Empress, simfind m gura gustui
amareciunii. Du rata timpului in care feceau dragoste? Tl
tachinase pe Trey in legature cu cema§a iui', §1 el trecuse
cu nepasare peste subiectul acela, asa cum fara Tndoiala
 a dragostei
ar fi tratat cu nonpaianfa orice altceva de care I-ar fi acuzat
ea. Era oare posibil — Tntreba un gidscior plin de speranfa,
nesocotind siguranfa de sine a lui Valerie — era oare
posibil ca aceasta sd minta? Nimic nu era adevarat din toate
clipele Tnspaimantatoare de pdna acum. Tuiburatd,
Empress era silita sa admita ca Trey dusese Tntotdeauna
o viafa de rdsfdf, fara restricfii, a vin d mereu la dispozlfie
femei care Tl asaltau, dornice sd-l placd. S3 fi fost pur §i
simplu ultima, urmand s i fie Tn cele din urma datd la o
parte ca toate celelalte? Sau el era sincer, Valerie nefiind
decat un co§mar Tngrozitor, care se va risipi Tn curdnd?
— D a c i nu ma crezi — zise Valerie, ai cdrei ochi
alba§tri strdiuceau fi a carei voce sarcasticd sfdfla
Tnchipuirea lui Empress ce dorea ca toate astea sd fie un
vis — mtreaba-l pe Trey, defi el nu se va tnapoia la ranch
pentru cind, de vreme ce ia masa cu mine.
Valerie Tnfelesese de la tatdl el cd o addugire la pro-
iectul de lege privitor la drepturiie de pdfunat urma sd fie
propusd ca manevrd politicd, cu pufin timp Tnainte de
suspendarea fedinfei pentru deliberare, fi dacd se
Tntdmpia afa ceva, existau mari fanse ca Trey sd fie silit sd
rdmdnd acoio pdnd tarziu. Vlclef ugul ei era calculat, iar ea
era aproape sigurd cd avea sd-i reufascd. Valerie se
mdndrea cu priceperea ei Tn pregdtirea situafiilor...
niciodatd nu fusese adepta asumdrii unor riscuri.
— Ah, apropo, Trey a uitat astea, addugd ea cu o
nepdsare exersatd, scofand dintr-un buzunar Interior al
capei sale o pereche de mdnufi de piele.
Cu o rdsucire delicatd a Tncheieturii mdinil, le Idsd sd
cada pe masa din lemn de mahon lustruit, f I desenul unei
pume negre brodat cu mdrgele pe pielea find scllpi Tn
lumina ca un fulger Ihfeldtor.
Dacd pentru toate celelalte era posibild o explicate,
mdnuf ile lui nu puteau fi ignorate. Trey le purtase Tn oraf
Tn ziua Tn care se Tmbrdcase cu haine de gaid. Empress se
uitd cu dlsperare la mdnuf Ile din piele de culoare deschisd
§i apoi Tfi ridica privirea spre femeia superb Tmbrdcatd
 SILVER
care, cu calm, ii sfarama intreaga viafa. Sofia lui Trey era
mai frumoasa decdt Tfi imaginase ea, contrastul dintre
tenul ei de un alb imaculat fi parul negru fiind izbltor,
trupul ei malt fi piin pdrdnd uluitor, rochia grena fi capa
de samur provenind de la o casd de mode din Paris, iar
perlele de la gatul ei neavind nici un cusur. Generozitatea
lui Trey, desigur. El vorbise Tntotdeauna despre Valerie cu
nonfalanfd, nedandu-i importanfa, dar ea nu era genul de
femeie pe care s-o poata trece cu vederea un barbat. El
recunoscuse ca fusesera amanfi, fl avand-o Tn fafa ei pe
aceasti femeie straiucitoare, Empress Tnfelegea de ce.
„Era o mincinoasd“, spusese el, rdsfdfatd fi Tnca-
pafanatd, urmand sa puna mdna pe banii lui, fi Empress
voia sa-l creada pe Trey. Dar multd crezare trebuia sd i
se dea si sofiei lui §i felului amdnunfit fi intim Tn care-1
cunoftea aceasta pe Trey, cunoscdnd fi activitdfile din
saptamdna precedents... o cunoaftere care Tl condamna.
Chiar dacd ar fi vrut sd nu find seama de spusele lui
Valerie, sd le considere pe toate ca fiind minciuni f i sa-l
creadd pe Trey, inima ei Tndurerata tot n-ar fi putut sd
ignore mdnufile. Acestea zdceau pe masd ca o dovadd
grditoare — mdnufi indiene frumoase, pastrand Tncd Tn
degete forma ufoard a mdinilor lui. „Trey le uitase",
zisese Valerie, afa cum ai spune: „Preferi sd fii spdnzurata
sau Tmpufcata?“, cu o insuportabila siguranfd de sine,
§i dacd ar fi folosit la ceva, dacd prin asta Trey ar fi
devenit Tn mod irevocabii §i absolut al ei, ar fi sfaf iat-o
pe Valerie bucatd CU bucatd. Dar asta nu l-ar f i jacu t pe el s-o
iubeasca, nici sa-i f ie credincios, gandi Empress Tn mod
COnfuz. N-ar ajuta la nimic.
Zona de granifa vestica era o linie Tn care trebuia sd
te descurci prompt, o caracteristicd extrem de evidenta
aici, ia marginea civiiizafiei, fi din cite se parea, atdt Trey
cdt fi Valerie erau adepfii unei interpretdri libere a eticii.
Intr-o regiune ca asta, Tntre un om ticdlos f i unui bun, Tntre
bine si rdu exista o linie de demarcafie foarte find, §i
Valerie, cu un pragmatism propriu sofiilor, accepta cd
252
 „barbafii sunt bdrbafi". In mod evident, Trey traise
tntotdeauna dupd acest dicton Tngaduitor.
Tndureratd §i tulburata, Empress se Tntrebd: Mi-a cerut
sa md casdtoresc cu el. Este oare posibil ca toate cuvintele acelea
ferm ecatoare de iubire sd f i fo st tot minciuni?
— Sper ca nu crezi ca el ar fi avut de gdnd sd se
Tnsoare cu tine, zise Valerie cu nepds^re, ca §i cum ar fi
putut sd vada dincolo de tacerea inexpresivd a lui
Empress §i sd-i citeascd gdndurile.
Ii zambi blajin, ca unui copil care grefefte fdrd sd vrea.
— Nu zdu, draga mea, Trey este obifnuit cu o adorafie
fierbinte, §i fl plac cuvintele de iubire seducdtoare, spuse
?n joaca. Nu trebuie sd-fi Tnchipui cd efti cea dintai... iar
el are o experienfa formidabild, asta n-o neg. Insd nicio­
datd nu s-ar fi casatorit cu tine.
„Cuvinte de iubire spuse Tn joacd“, afa le numea
Valerie. Cdt de potrivit pentru un barbat atat de obifnuit
sa se joace de-a dragostea! Afadar el Tfi petrecea zilele
distrandu-se Tmpreund cu sofia sa, fi serile cu femeia
u§or de pdcdlit pe care o cumpdrase la localul lui Lily.
Fusese naivd, sperdnd ca el avea s-o priveasca altfel, iar
el se bucura de ea Tn felul lui caracteristic, cu un farmec
iscusit care se manifesta prin bundtate fafd de copii, Tfi
revarsa cu nonfalanfd binefacerile imensei lui averi, o
lini§tea cu cuvinte de iubire spuse Tn joaca atunci cand
era nevoie ca „adorafia ei fierbinte" sd fie domolitd.
Rusinea f i o mdnie plina de mdhnire Ti Tnfiora pielea la
gandul prostiei sale nechibzuite, a naivitdfii ei nebunefti.
Barbafii cu experienfa de felul lui Trey primeau Tn mod
deschis fi firesc pldcerea pe care le-o ddruiau femeile,
atdt fdrd scrupule cdt f i fdrd pretenfia ve§niciei. Ce
proasta, ce proastd increzuta!, rdsuna ca un ecou tulbure Tn
mintea ei, fi cdnd Tfi Tndlfd privirile, tot ce vazu fu gura de
un rofu aprins a lui Valerie, zambind de naivitatea ei
prosteascd. Brusc, simfi cd-i vine sd vomite, f i Tnainte de
a se face complect de rds Tn fafa acestei femei calme si

§ ^ -•2 5 3 ^
 SILVER
decorative, Empress trecu pe langa gura surazatoare §i
capa de samur §1 ie$i in goand din Tncdpere.
Privind Tn urma micutei femei ce fugea, cu parul ei lung
fluturandu-i pe spate Tn §uvi|e fine, Valerie, cu un zambet
de multumire pe buzele-i u§or rujate, murmura:
— Adio, Jdrdnculo!

Tn timpul Tnapoierii sale cu sania la Helena, Valerie se

felicita, mulfumitd de sine, pentru cd§tigarea prime! runde,
Tncantarea ei fiind tangiblld, vizibila pe gura ei sura-
zdtoare §i Tn strdlucirea ochilor.
Manu§iie fusesera un noroc nea§teptat. Trey si le
uitase Tn ziua Tn care luase prdnzul Tmpreuna cu Judd
Parker, §i omul ei, urmarindu-l pe Trey, §i le vdrase Tn
buzunar.
Acum nu-i mai ramdnea decdt sa vada cdt de mult
avea sd se opuna femeia aceea fragild §1 Tngrozitor de
naivd. Oricum, se gdndea Valerie cu un instinct de animal
de pradd, rezistenfa ei avea s a fie mai degraba minima.
Singura Tmprejurare care prezenta foarte slabe incer-
titudini era extrem de marea posibilitate ca bdietelul sd
fie al lui Trey. Tn acest caz, un ata§ament mai puternic
decdt obi§nuita lui implicare trecatoare ar fi putut sd
schimbe Tntrucdtva situa|ia.
De fapt, nea§teptata privelifte a iubitei lui Trey
Tnconjuratd de copii mici era uimltoare. Niciodatd nu §i-l
imaginase pe Trey — abilul om de lume — Tn acel menaj
familial banal, fdrd precedent. Mereu cu sim| practic,
Tn clipa urmdtoare renunjd ia inutilele speculafii Tn
legdtura cu imaginea lui Trey §i T§i concentrd atenfia
asupra unor probleme mai presante.
Avea nevoie de o poveste credibild pentru vizita ei la
ranch, Tn cazul Tn care Trey i-ar fi cerut socoteald.
Ca Tntr-o partidd de §ah, era Tntotdeauna avantajos sd
pianuiefti cateva mifcdri Tn avans tajd de adversarul tdu.

^ 2 5 4 * ?
 Ajungand Tn intimitatea dormitorului, Empress Tncuie
Ufa, Tnainte fSra sa-fi dea seama de ce Tn mijlocul vastei
Tncaperi, f i se opri Tn loc, tremurand. Lui nu-i pasa, lui nu-i
txisa, rasunau neTncetat cuvintele Tn mintea ei, fi la fiecare
repetare stomacul i se Tncorda Tmpotriva nevoii de a
vomita. Oare nu se afteptase, Tn partea rationale a minfii
ei, la o iubite? Nu §tiuse Tnca de la Tnceput ce bucuria ei
era prea mare ca se poate dura? Nu Tnfelesese Tnclinafia
lui Trey spre distracfii?
Vei supraviepii, Tfi spuse cu asprime pentru a-fi dovedi
tremurul. Nu moare nimeni din dragoste neimpartaqita, Tsi
zise, silindu-se se mearga pane la fotoliu f i se se afeze.
Sprijinindu-si bine mainile pe brafele fotoliului, se finu
de ele zdravin fi se stredui sa-fi stepaneasce senzafia
de greafe din stomac.
O parasise pentru Valerie... o parasise.
Nu se putea opri din tremurat, cu toate procesele de
gandire reduse la un singur gand fix — numai pierdere —
asemenea unei fiare feroce, care-i sfafia maruntaiele.
O ore mai tarziu continua se fie Tn aceeaf i pozifie.
— S-a sfarfit. Toate sentimentele acelea frumoase s-au
terminat.
Trey nuvenise acase la cine, fi speranfa intense care
deinuise dincolo de logice fi disperare era irevocabil
zdrobita: el lua masa Tmpreune cu Valerie. Lui Empress Ti
fu imposibil se manance, defi, cu eroism, se prezenta Tn
fafa copililor cu o Tnfafifare calma. Ei Ti simfeau nefe-
ricirea, erau ei Tnfifi zguduifi de vizlta lui Valerie, fi
Tncercara cu prudenfe se atace subiectul doamnei Trey
Braddock-Black. Uluitoarea veste nu putea fi explicate
cu nonsalanfe, defi Empress relate o versiune mult mai
corectate a ameninfarii adresate membrilor clanului lui
Trey fi recunoscu faptul ce Trey se cesetorise Tntr-adevir
cu femeia care Tfi fecuse Tn dimineafa aceea aparifia Tn
camera pentru micul dejun.
£ ^ 2 5 5 ^ '
 „Casatorit doar pentru o durata de timp trecatoare“,
adauga ea cand izbucnira Tntrebarile lor surescitate, cu un
glas Tn care exista doar pufina convingere si Tnca fi mai
pufina speranfa. §i pentru Tntaia oara de cand Tl cunos-
cuse pe Trey, aduse Tn discufia cu copiii posibilitatea de a
se Tnapoia Tn Franfa pentru a pretinde drepturiie lui Guy.
— S-ar putea ca acum, pe durata casdtoriei temporare
a lui Trey, sa fie momentul potrivit pentru a regia problema
domeniilor lui papa, spuse ea, straduindu-se sa pastreze
un ton moderat, de parea universul ei nu s-ar fi destramat
Tn jurul sau, ca si cum o calatorie Tntreprinsa imediat Tn
Franfa ar fi fost cel mai rafional dintre planuri.
Copiii tacura cand ea pomeni de caldtorie, cei mici
necunoscand Tn viafa lor decat muntele, iar Guy si Emiiie
fiind nedecifi, deoarece f i amintirile lor despre Franfa erau
foarte slabe. Nimeni nu vorbi despre Trey, dar el le domina
gandurile, important f i cu mare putere de influenfare.
— Ne vom mai gandi la asta, rupse Empress tacerea.
Ideea aceasta era colacul ei de salvare pentru a nu-si
pierde minfile. Gandul ca trebuia sa piece, sa se Tnde-
parteze de aici, Ti obseda mereu creierul: sa piece departe
de aceasta situafie ilegala, departe de dezamagire. Daca
ar fi beneficiat de luxul de a nu trebui sa se gandeasca
decat la ea Tnsa§i, poate ca ar fi acceptat Ideea de a
ramane pe loc pentru a -f i analiza sentlmentele, pentru a
analiza minciunile §i durerea. Poate chiar ar fi fost Tn stare
sa se hotarasca sa ramana pana cand Trey n-ar mai fi vrut-o.
insa zi de zi copiii deveneau tot mai atafafi de Trey, afa ca
ea nu putea sa ia Tn considerare numai propria ei dorinfa.
Trebuia sa facd planuri pentru viitorul lor. Meritau mai mult
decdt sd traiascd Tn uitare, Tntr-o casa Tn care sora lor era
amanta unui bdrbat bogat.
Mulfumitd lui Trey, acum avea destui bani pentru a se
Tntoarce Tn Franfa. Cel pufin, Tn privinfa generozitafii nu-i
putea reprofa nimic, defi, dacd era vorba de femeile care
beneficiau de ddrnlcla lui, ea era doar una dintre muite
altele. §i pe urmd, asemenea unui copil care f i-ar dori un
 ”7SS£T
miracol, gandi cu nostalgic: Daca ma iubegte, daca toate
dezvaluirile acelea zguduitoare sunt minciuni, daca, printr-o
form idabila rastalmacire a inchipuirii, existenfa lui Valerie ar
putea avea vreo explicable, daca totul n-ar f i decdt o inspdi-
mantatoare nein\elegere... atunci el a r veni dupa mine.
Dupa ce copiii furd du§i la culcare, ea rdmase singurd,
gandurile Tndreptandu-i-se Tn mod Intenflonat spre Tntoc-
mirea planului pentru Tntoarcerea lor Tn Franfa. Toate
motiveie pdreau raflonale §1 practice — nu mai putea
ramdne aici, copiii aveau nevoie de un viitor sigur — dar
durerea Tl depdfea logics, tristefea chinuitoare Tl Tnlacrlma
ochii, §i se simfea gata sa izbucneasca Tn pldns la cea mai
mica provocare.
Daca Trey s-ar fi Tntcrs acasd Tn seara aceea, ea ar fi
intenfionat cu tot dinadinsul sd-i explice calm cd ea §i
copiii se hotdraserd sd se Tnapoieze Tn Franfa, dar cdnd
Trey intrd Tn casd era deja foarte tdrziu, §i pe parcursul
serii intenflile el pa§nice se transformaserd Tntr-o mdnie
inversunata. Peste durerea §i tristefea ei de la Tnceput se
suprapuserd imagini Tn care §i-i Tnchipuia pe Trey §1 pe
Valerie, §i starea ei de spirit trecuse de la un melancolic
sentiment de pierdere la o atitudine de sfidare.
Tnaintand spre ea cu un zdmbet pe chipul lui frumos,
Trey T§i scotea hainade piele.
— Mi-a fost teribil de dor de tine, spuse aplecdndu-se
§i sdrutdnd-o u§or pe obraz.
Empress Tncercd sd surdda, se strddui sd pard ca de
obicei, dar singurul lucru la care se putea gdndi era seara
pidcuta pe care o petrecuse el cu Valerie.
— E tdrziu, zise pe un ton lini§tit, de§i Tn realitate
simfea cd-i vine sd fipe.
— Opozif ia a prezentat un amendament surprizd la ora
cinci, cdnd mai tofi plecaserd acasd sau porneau spre
casd. Sperau sd-l treacd la vot cu ajutorul susfindtorilor
prezenfi Tn said, dar am obfinut o amanare §i i-am adunat
iar pe tofi la un loc. Au pierdut cu doud voturi. A fost o
 s il v e r
competifie al dracului de stransd. Aproape cd reuslsera
sd radd clncl sute de mil de acri din rezervafie.
Aruncdnd pe cel mai apropiat fotoliu haina pe care §i-o
tinea Tn mdnd, Trey se tranti pe pat fi dddu drumul unui
oftat obosit. Erau momente Tn care simfea cd sarcinile Tl
apdsau greu pe umeri.
— l-am finut la dlstanfd — zise cu ironia zeflemitoare
a unui om care fi-a petrecut Tntreaga zi Tn dezbaterl
Tncinse fi nu se simte tocmai Tn formd — Tnca o data. >
Cdnd erai fnclinat spre cinism, afa cum era Empress
acum, expllcafii de felul celor date de Trey pdreau prea
perfecte, ca f I cum ar fl fost Tn prealabil repetate.
— Astdzi a fost aici Valerie, zise Empress.
Dacd Trey, Tn graba lui de a c vedea, n-ar fi trecut ca
o furtund pe ldngd Timms, salutdndu-i printr-o fluturare
nepdsdtoare a mdinii, ar fi fost informat Tncd de la parter
despre acea vizitd.
Se ridicd brusc Tn capul oaselor.
— Ca sd provoace necazuri, fdrd Tndoiald, zise.
— Avea cdteva informafii interesante Tn legdturd cu...
— Sd nu crezl nimic din ce spune, o Tntrerupse Trey.
Este o minclnoasd desdvdrfltd, afa cum §tiu prea bine.
— Zicea cd ai fost pe la ea... Tn vizitd, Tncheie, slmtind
valul fierbinte al enervdrii.
Trey se Tncruntd. Valerie devenea plictisitoare.
— N-am vdzut-o de la nuntd.Ji-am spus asta.
Era mai cruda §i mai primejdioasa decdt i§i inchipuise el,
gandi Trey. Mdine avea sd-i atragd atenjia sd stea la
loeui ei.
— Ea susflne contrariul! se rdsti Empress, atdt tonul
cdt fi cuvintele ei surprinzdndu-l pe Trey.
Aruncdndu-f i picioarele peste marginea patului, el se
proptl Tn fafa ei. Ochii Ti fulgerau pe sub dunga neagrd a
sprdncenelor.
— Tmi spui — zise el, glasul devenindu-i brusc calm
§i Tn mod deliberat inchlzltor — cd Tn mintea ta existd o
Tndoiald?
^ 2 5 8 ^ ?
 naalS 3 He
Rezemdndu-se de coloana de lemn maslv sculptat a
patului, privi cu atenfle fafa lui Empress.
— Poveftile ei sunt foarte credibiie, oftd ea. A pomenit
despre pranzul tdu cu Judd Parker — spuse Tn foaptd,
Tntrebdndu-se cdnd fi cum avea el sd nege faptul acela,
sau dacd mdcar se va obosl s-o facd — §1 despre pata de
supa de pe cdmaf a ta. $1 fi-a Tnapolat astea...
Tmplngdnd spre Trey mdnufile care o obsedaserd
toatd seara, Ti urmdrl cu atenfle chi pul.
Trey aruncd b privire rapldd spre mdnufile lui, care
zdceau pe mdsufa de idngd fotollul lui Empress.
— Drdcia draculul! exclamd Tn foaptd.
Empress Tl rdstdlmdci reacfia ca pe o recunoaftere cd
era dat Tn vileag. Apropilndu-se de masd, el atinse florlle
multicolore care Tnconjurau puma neagrd din mdrgele.
— Cdfeaua aia mdcar le-a adus Tnapoi, murmurd,
respectul lui panteist fafd de totemul fi taHsmanul purtdtor
de noroc al tatdlui sdu fdcdndu-l sd vadd cu nepl&cere
faptul cd fusese atins de c&tre*Valerie. Cu slguranfd a pus
pe cineva sd md urmdreascd.
— Asta pare pufin cam exagerat.
„Doamne Sflnte" — ar fi vrut ea sd strlge — „nu pofi
gdsi nimic mai bun decdt asta? Cineva care te-a
urmarit?“
Ochii ei cercetard simetria perfectd a sprdn-cenelor
lui drepte fi negre, expresla de autoritate pe care i-o dddea
nasul drept, forfa asprd a maxilarului, apoi revenlrd,
poposind pe frumusefea luminoasd a ochilor lui, § I ea se
Tntrebd dacd gradul de paslune pe care o oferea el flecdrei
femei varla de la una la alta.
— Nimic nu-i exagerat pentru Valerie. Femeia e lipsitd
de principii. Ascultd — zise el, realmente extenuat dupd
o zi lungd fi obosltoare, fi brusc pllctisit de ve§nlcele
mafinafii ale lui Valerie — mdnuf ile astea le-am plerdut
undeva sdptdmana trecutd. De la nuntd n-am mai vdzut-o,
acesta-i adevdrul f I cu asta gata.
Ludndu-f I mdnuf lie, trecu Tn camera de toaletd. .
 SILVER
Undeva, tntr-adevar, repetd Empress Tn slnea el cu
amdrdciune, privlndu-l cum se Tndepdrteazd, subiectul
fiind Tnchis, infideiitdfile lui date la o parte cu obifnuitul
dispref. Fierbdnd de enervare, se ridlcd Tn picioare §i se
duse dupd el Tn camera de toaleta.
— Indiferent care ar fl adevdrul — se adresa ea spatelui
lui Tn timp ce el stdtea Tntre u f Ile deschise ale unui dulap
cu oglinda fi sub impresia zdmbetului satisfdcut al lui
Valerie a carei imagine Ti rdsdri brusc Tn minte — nu are
nici o Im portant unde anume {i-ai uitat mdnufile.
El se rdsuci scurt spre ea, cu o violenfd stdpdnitd.
— Ce dracu’ vrea sd Tnsemne asta? Tntrebd.
— De sdptdmani de zile am tot Tncercat sd-fi spun cd
md simt prost aici — zise ea, gdndindu-se la mdnufi,
fdcute fdrd Tndoiald de o altd femeie devotatd. Vlzita
sofiei tale — continud ea posomordtd, m-a silit pur §1
simplu sd-mi dau seama cu exactltate cdt de prost
— Nu mi-am dat seama cd te simfeai prost, replied Trey
cu sarcasm. M-ai fi putut pdcdll. iar eu nu am nici o sofie;
afirmd el enervat. Am o asigurare de opt luni Tmpotriva
unei gloate de lin§aj, Tntr-o societate care Tfi mdsoard
valoarea viefii dupd culoarea plelil. Fir-ar sd fie! exclamd Tn
urmdtorul fuvoi de cuvinte spuse pe nerdsuflate, cobo-
rdndu-§i glasul. Nu asculta versiunea el referitoare la
trecutul meu. Nu vreau sd md cert. Nu vezi? Este exact
ceea ce urmdrefte ea. Hai sd nu ne certdm. Tot ce am de
fdcut este sd rezist cateva luni §1 dupd aceea scap de ea.
Cuvintele lui pdrurd dintr-o datd de o rdceald egoistd,
ca fi cum nimic n-ar fi contat, decdt sentimentele lui, fi Tn
actuala ei stare de spirit, Tn care domina Tndoiala, Empress
se Tntrebd dacd peste cdteva luni Trey n-ar spune aceiaf i
lucru despre ea. Din cate §tie ea, era posibil ca Tn urmd
cu fase luni el sd-i fi declarat lui Valerie cd ea era cea pe
careoadora.
— Cred cd eu fi copiii vom petrece aceste fase luni Tn
altd parte, spuse Empress pe un ton liniftit, sentimentele
fiindu-i neslgure.
 a dragostei
— Nu vreau sd pleci, protesta el.
— Dar eu vreau!
— N-o lisa sd ne facd asta. Te rog. Asta-i ceea ce vrea.
In seara asta chiar §1 aceste cuvinte avurd un Tnfeles
ambiguu cdnd le auzi Empress, ca fi cum Valerie ar fi
grait adevdrul cdnd spusese: „Ne vrea pe amdndoud“.
Oare era adevdrat? Oare pe Tre y nu-l interesa decdt
propria-i pldcere §i, asemenea unui copil incapabil sd
aleagd Tntre doud tentafii, insista sd le aibd pe amdndoud?
Tl iubea, dar toate femeile din viafa lui Tl iubeau. Astdzi,
pentru prima datd, vizlta lui Valerie Ti Tntdrise convingerea.
§1 conversafia surprinsd Tntre cele trei tinere, Tn care se
dlscutase despre reputafia de afemelat notoriu a lui Trey
Ti reamintl lui Empress pofta lui de pldceri, de pldceri
ddruite de femei.
— Este ceea ce vreau §1 eu, replied Empress cu calm,
avdnd impresia cd Tn clipa urmatoare avea sd explodeze
Tn mii de bucdfi.
— O crezi?
Glasul lui era lipsit de orice expresie.
Empress fovdi, fi acea ezitare fdcu sd izbucneascd
iritarea lui Trey. Intreaga Tntdmplare cu Valerie, bleste-
matul lui sacrificiu pe altarul datoriei, renunfarea la
llbertatea lui de dragul clanului sdu, constrdngerile
necesare Tn urmatoarele fase luni Tn afa fel ca „draga lui
sofie“ sd nu poatd gdsi un alt motiv pentru a-l fine sub
control, coplefitorul sentiment de a fi ramas „prins Tn
capcand“ — toate explodard dlntr-o datd.
— Tnfeleg, spuse aproape InaudlbH.
Sub buze, dinfii Ti erau strdns Tncleftafi.
— Nu ftiu ce sd cred, replied Empress cu sincerltate.
Dar pentru un bdrbat, pe moment frustat mai mult
decdt putea sd Tndure, o mlnciund llnfftltoare ar fi fost
mai bund.
— Perfect, spuse el scurt, ndrlle dllatdndu-l-se datorltd
efortului de a-fi stdpdni enervarea. Dd-I crezare unei
strdine pe care pand acum n-ai mai Tntdlnit-o niciodatd.
 S3LVER J
O strSind, af putea sd adaug, pe care {l-am descris-o cu
oarecare amdnunte ca pe o fllnfa falsa §i mincinoasd.
Crede-o pe ea, nu pe mine. Tfi mulfumesc, cel pufin pentru
brusca ta...
Gura I se schimonosl Tntr-o grimasd de dezgust, ca fi
cum cuvdntul ar fi fost murdar.
— ... brusca ta onestltate. Nu-mi dddusem seama cdt
de superficiale erau aslgurdrile tale de iubire. Tmi
Tnchlpuiamcd ma iubefti.
— Te iubesc.
— §l eu pe dumneavostrd, doamna, replied Trey,
fdcdnd Tn zeflemea o scurtd reverenfd. Acum cd ne-am
Tncredinfat unui pe celdlalt de dragostea noastrd
nemuritoare, te rog sd md scuzi dacd md retrag sd md
culc. A fost o zl lungd — spuse cu o modestie stdpdnltd —
fl ziua de md|ne promite o luptd tot atdt de durd pentru a
fine mdinlle lacome departe de pdmdnturile Indienilor.
Defi am uifat — murmurd el cu un zdmbet amar - r ed. se
presupune# cd urma sd-mi petrec zlua cu sofla mea. El
bine, odeum... iartd-mi oboseaia, f i noapte bund!
i Ziua de a zi fusese una dintre cele mai dure lupte de
pdnd acum, fl fusese cdftigatd la mustafd. A n de a n era
tot mai greu sd fie salvat pdmdntul rezervafiel de
interesele abuzlve. An de an, lungUe ceasuri deveneau
tot mai lungi, vechiie argumente tot mai pufin convin-
gdtoare. Singurul lucru de care se pdrea cd le pdsa tuturor
erau banii. Pdmdntul Tnsemna bani, iar terenul rezervafiel
constitula bogdfil imense. Uneori Tre y simfea cd lupta
cerea un efort prea mare. Fdrd rost. Fdrd a se Sfdrfi
vreodatd. Invingi anul trecut, anul acesta, astdzi, numai
pentru a Tntdmpina un atac fi mai puternic mdlne, luna
viitoare.
Era ca §i cum el fI tatdl lui, fi clanul lor ar fi Tncercat
sd Tntoarcd din drum, ei singurl, valul unui flux. Era
obosit, cumplit de obosit, fi acum trebuia sd Idmu-
reascd sltuafia cu Valerie. Iar Empress avea nevoie sd fie
consolatd. Convinsd de dragostea lui. Din nou.
 Flaeara argintte
^ ^ *Wv adragostei-■ -srW*
Mdine... maine va putea s i Tnfrunte totul cu un curaj
reTnoit.

Trey se trezl devreme. Acum se ficea o Tncercare

Tmpotriva rezervafiel Picioarelor-Negre. Doamne Sfinte!
Niciodati nu se termina. S iru tin d -o Ufor pe Empress in
lumina cenufie ce precede zorile, se rldlci s i se Tmbrace
Tn grabi. L i s i pe pem i, langi capul ei, un bilet de scuze,
Tn care-i spunea c i o iubefte mai mult decit pe Rally §1 pe
Clover la un loc, §1 c i dlseari, c in d se va tnapoia de la
Helena, avea s i-i risipeasci toate Tndoielile Tn le g itu ri
cu Valerie.

Trey c i f l l g i o are Tmpotriva celor

care Tncercau s i obfini pim ihturlle Picioarelor-Negre, f l
c in d Hazard Tl feliciti pentru formkiablla lui energle fl
pentru iscusita conducere a a p iririi, Tre y replici:
— Trebuia s-o fac. D lseari e obligatoriu s i m i due
acasi. Nu existi scuze. §1 am de ficut ceva cum pirituri.
Ne vedem milne.
Cumporaturi? se m lri Hazard, privlndu-fi fiul cum
coboari Tn goani seara de marmuri. Asta chiar cd avea sd
fie o premiera.

Trey se Tnapoie la ranch devreme, Tncircat cu daruri

pentru Empress fi copii, Tnsi fu Tntimplnat de un Tim m s
surprins.
— Au plecat, domnule, spuse majordomul. Domni­
foara Jordan § I copiii au plecat la unsprezece, ca s i v i
Tntilneasci Tn oraf. Nu v-afl Tntilnlt?
Trey Tncremenl. Trase adinc aer Tn piept fi Inima
Tncepu si-1 bati din nou.
— Cum a ajuns la Helena?
— Cu sania.
 SILVER
Tim m s Tnghlfi un nod ce-i urease Tn gat. Glasul
stapdnului sdu nu era prea calm.
— l-a condus Rudy, preciza apoi.
— El a revenit?
Cuvinte rostlte scurt, ca ni§te arme uclgdtoare.
— Da, domnule, raspunse Timms, pe a cdrui frunte
apdrurd broboane de sudoare. S-a Tnapoiat la patru.
— Adu-I la mine, zise Trey pe un ton grdblt, punand
pe masa din hoi pachetele pe care Tncd le flnea Tn mand.
Cadourile le alesese el Tnsu§i, Tn loc sd lase sarclna
aceasta Tn seama lui Tim m s, a§a cum procedase Tntot­
deauna. Tim m s §1 Bolton, omul de afaceri al tatdlui sdu,
cuno§teau adresele tuturor femeilor bune sau nu de
mdritat pe o razd de o sutd cincizeci de kiiometri, §1 se
mdndreau cu gustui lor Tn materie de bijuterii.
— Imediat — addugd Trey, Tntre sprdncene ivindu-i-se
o cutd cdnd T§i consultd ceasul. Tn bibllotecd.
Cdnd cinci minute mai tdrziu Intrd rdnda§ul, TreyTnca
nu-§i scosese paltonul §i mdnufile. Stdtea feapdn,
Tncercdnd sd respire normal.
— Unde al dus-o pe domnifoara Jordan? Tntrebd
repede.
Nu se observa nici o mdnie. Glasul nu se ridlcase fafd
de o vorbire modulatd cu grljd. Chipul Ti era inexpresiv.
— La magazlnul lui Irwin, domnule Braddock-Black.
Spunea cd urma sd vd Tntdlnifi acolo.
— La ce ord?
— Cand am ajuns acolo?
Trey dddu din cap Tn semn cd da.
— Cam pe la unu §i jumdtate, domnule.
Nepoftit, gdndul nlmicitor Ti trecu prin minte. Doua §i
douazeci pentru a lua trenul Union Pacific spre Laramie.
Urmdtorul lui gdnd Tl respinse pe primul. N -ar face ea asta.
Cdt tim p ar dura, se Tntrebd Tn clipa urmdtoare, p&na sa-i
gaseasca urma? Nu era nici o nevoie ca ea sd piece. Absolut
nici una, blestemat sd fie sufletul negru al lui Valerie! Fu
Tn picioare §I strdbdtuse deja jumdtate din distanfa pdnd
264
 a dragostei
la U f i c in d Tfi aduse amlnte de Rudy. Oprindu-se la
mijlocul pasului, se Tntoarse spre el.
— T|i mulfumesc, Tl zise, §i spune-i mecanicului c i
peste zece minute voi pleca Tnapoi spre Helena.
U r c i seara Tn g o a n i §i trintl de perete U fa dormi-
toruiui, ca f i bum prin vlolenfa gestului s iu ar fi putut s i-i
apari Tn fafa ochilor. Camera era cumpllt de tic u ti, ciudat
de pustle acum cin d el se obifnulse cu prezenfa el. Ochii
iui cercetari vidul nelocuit, c iu t in d vreo explicate,
sperind c i va exista vreun motiv frivol pentru absenfa ei.
C in d v iz u blletul proptit aliturl de al lui, pe perni, Tl
copief i o senzafie de le?In. Indreptindu-se spre pat, se
mulfumi si-1 priveasci vreme de citeva clipe nesfirfite,
a m in in d lovitura la care se aftepta. Mai Tntil lu i blletul
s iu ?i-l Tntoarse pe partea cealalti ca s i v a d i d a ci
fusese deschis. Fusese. II l i s i s i c a d i fi, foarte lent,
Tntinse m ina spre un pile alb asem initor, pe a ciru i
suprafafi netedi era scris, Tn mijioc, numele lui.
Nu era un bllet scurt, fi nici unui m inlo s. Scrisul
m irunt al lui Empress Ti aducea la cunoftlnfi declzia ei
de a pleca — vorbe pe care le auzise deja Tn seara
precedenti, cu citeva fraze Tn plus Tn sensul c i ea
credea c i era mai bine pentru tofi d a c i avea si-1 aftepte
Tn alti parte. Cu u f urare, Trey citl fraza Tn care Ti spunea
c i-l iubefte. „Ne Tnapoiem Tn Franfa" — Tncheia ea — „ca
s i ne ocupim de moftenirea lui Guy. Ifi voi trimite adresa
noastri d u p i ce ne vom instaia.“ fntr-un post-scrlptum fl
ruga s i a ib i g riji de Clover f I de animalele de la fermi.
Trey se Tntoarse totufi la Helena, m inat de speranfa
exagerati c i ea ar mai putea s i fie Tn oraf. Un apel
telefonic ar fl limurlt lucrurile la fel de bine, dar el simfea
cumva c i trebuia s i se convlngi el Tnsuf I.
Verifici tinai Tntil la gari, fi pe u rm i nu mai fu nevoie
s i cerceteze hotelurlle. Funcflonarul de la ghifeul de
bilete Tfi amintea de tin ira doam ni Tnsoflti de cel patru
copii.
Cum pirase bilete pentru New York. Plitind cu aur.
 Coburii cu aurul lui Empress nu reveniserd de pe
munte odata cu ei din cauza greutdtii lor. Fdrd cai, nimeni
nu era Tndeajuns de puternic ca sd care cei doi saci grei.
Trey fusese Tmpovarat cu Empress, iar Guy nu avea forfd
sd poarte aproape cincizeci de kilograme de aur. La
itisistenfele lui, Trey complectase aurul pentru ultima ei
sdptdmdnd, vrdnd ca Empress sd se slmtd independentd
fata de famiiia lui, mai ales cu noile ei interpretdri grefite
in legdturd cu rdmanerea la ranch §i de faptul cd-i era
Tndatorata lui. Mare prost mai fusese! O bundvoinfd mai
putin caritabild f i ea ar mai fi f l acum aici. Zdmbi rufinat
de ufoara iui mizantropie, fi se gdndl cd cel putin avusese
satisfacfia de a fti cd Empress avea bani pentru cdldtorie.
In timp ce stdtea pe peronul gdrli, cu prlvirile pierdute
In Intunerlcul serii, Tl izbi un vdnt rece dinspre nord, un
vdnt tot atdt de deprimant ca fl gdndurile lui, fi o blestemd
pe Valerie trlmltdnd-o la dracu’ tntr-o mle de moduri.
Frigul pdtrunzdtor Tl amorti Tn cele cjjn urmd degetele
de la mdlnl fi de ia picioare, sillndu-l sd se mifte, sd se
ducd Tnapoi la trdsura lui... la viata lui, care dlntr-o datd
pdrea nespus de goald. Vor bind tn foaptd, Tn vdntul ce
sufla cu putere fl Tn noaptea neagrd fi tdcutd, strdbdtu
peronul pustiu fi murmurd:
— N-ai plecat pentru totdeauna... nu-i afa, plslcufd
aprlgd?
Dar nu primi nici un rdspuns liniftitor, ci doar vaietul
unui vdnt dinspre nord fi fulgi de zdpadd spulbera|i.
Ajungand la capdtul lungului peron, Trey se opri la coltul
cladiril, trase addnc aer Tn piept, copief It de frustare, cu
spinarea Tncordatd, fl izbi cu pumnul Tn peretele Tnvellt
cu f indrild. Injurdnd cu glas tare din cauza dureril, fdcu Tn
grabd paf ii ce-l mai despdrteau de trdsura care-1 aftepta.
Dupd ce indlcd drept destinatie vila pdrinfilor sdi, se
prdbufi Tn scaunul din piele rece f i Tncercd sd-fi
oblojeascd mdna zdrelltd.
Pe toatd durata seslunii legislative, pdrinfii lui locuiau
aproape fdrd Tntrerupere Tn Helena, numai Tre y se
§#2 6 6 ^ ? '
 Tnapoiase acasa Tn fiecare seard pentru a fl Tmpreund cu
Empress. Acum asta nu mai era necesar, Tfi zise el CU amd-
rdciune. Si vreme de cateva clipe se gdndi sd porneasca
pe urmele lui Empress f i s-o aducd Tnapoi cu forfa, sau sd
telefoneze Tnainte, pe traseu, fi sd ceard ca ea sd fie datd
Jos din tren. Totufi, Tn clipa urmdtoare, rafiunea alungd
gdndul acela sdibatic.
Poate cd avea dreptate sd piece, dacd asta cereau
sentimentele ei. Empress era mult mai sensibild decdt el
fafd de obiceiurile mondene. „Se simfea prost", spusese
ea, „sd fie lubita lui cu ftirea Tntregii iumi". El trdlse prea
mult timp fdcdnd exact ce poftea pentru a aprecia o astfel
de sensibilitate. Oftand, coborT din trdsurd cdnd ajunse la
vlia de pe strada Homer, Ti mulfumi vizitiulul, §1 urcd
trepteie de grdnit flefuit. Ningea slab, §i prin ferestrele
salonului vdzu petrecerea pe care o ofereau pdrinfii lui f i
folosi seara de serviciu pentru a ajunge la apartamentul
iui. Tn seara asta nu era Tntr-o dispozlfie care sd-l Tndemne
sd facd schimb de glume cu alfil.
Ducdndu-se drept la biroul sdu, lud un calendar cu
muchii de aramd fi, Tndreptandu-se spre pat, se lungl.
Fulgil de zdpadd de pe pdrul fl umerii lui se topird la
temperatura camerei, fi el simfi cd degetele picioarelor
Tncep sd i se dezmorfeascd. Calendarul se legdna pe
pieptul lui, greutatea alamei afunddndu-l Tn groslmea bldnli
de castor negru a paltonului sdu. Rdsfoi paglnlle trecdnd
peste luni, socotind fi iar socotind, ca fi cum faptul de a
vedea un sfdrf it al nefericirii sale ar fi fost o consolare.
§ase luni. §ase luni pSna avea s-o revada p e Empress. Refinu
iuna iulie f i se uitd Tncruntat la august. Cdnd Tn august?
Niciodatd n-o Tntrebase pe Valerie cdnd urma sd se nascd
copilul ei. Mai Tnainte nu contase, dar dintr-o datd asta era
foarte important. Ridlcdndu-se de pe pat, Tfi refdeu pafli
pdnd la birou §I Tntinse mdna spre telefon.
A-i cere telefonistel sd-l dea legdtura cu doamna
Braddock-Black fu o Tncercare iritantd. Evitase sd se
gdndeascd la ea sub aceastd denumire.
 silver' "ftfe?
Cand la telefon Ti rdspunse majordomul, lui Trey Tl fu
reamintita Tn mod dur realitatea cdsdtorlei sale.
— Casa Bradoock-Black, psalmodie slujltorul. VS pot
ajuta cu ceva?
Tre y nu avu tdria sd foloseascd apelatlvul oflclal,
numind-o doamna Braddock-Black. Ceru sd-i vorbeasca
Valeriei, f l cdnd majordomul Tntrebd cu semefie cine era
la aparat, Tl enervd necesitatea de a-§i spune numele.
Cu o Tncuviinfare lingufitoare, I se dddu imediat
legatura. De ce nu? gdndi Trey. Eu iiplatesc afurisitul de salariu.
— Bund seara, dragul meu.
Vocea iui Valerie deborda de dulceafd, §1 dacd n-ar fi
avut nevoie de informafia pentru care o sunase, Trey ar
fi trdntit receptorul peste melasa aceea grefoasd.
Fdrd nici un preambul, Tntrebd scurt:
— Cdnd te aftepfi sd na§ti copilul?
— Vai, dragd, cdt de tipic din partea ta cd ai uitat! Dar
dacd nu vrem sd §tie toatd iumea din ora§ — spuse ea cu
subTnfeies, ftiind cd telefonistelele §tiau totul despre
treburile tuturor — n-ar trebui sd discutam despre asta
la telefon.
— La dracu’! ocdrT el Tn §oaptd, gdndindu-se cdteva
clipe dacd data na§terii copilului avea vreo importantd.
Dar era mai bine ca tot ce avea de-a face cu aceastd
casdtorie silitd sd fie flnut tn familie. Nu voia sd existe
piedici Tn calea divorfului sdu.
— Ai dreptate, rdspunse, pundnd Tn furcd telefonul.

Strdbdtu cu pa§i raizi distanfa de doud cvartale pdnd

la noua iocuinfd a lui Valerie, o vild din gresie trandafirie.
„Cadoul lui de nuntd pentru ea“, spusese Valerie cu vicle-
pie cdnd o alesese §1 ceruse un cec cu care s-o pldteascd.
Posibllltatea ca ea sd fl avut musafiri nu-i trecuse prin
minte, gandurile fiindu-i Tndreptate Tn exclusivltate spre
Empress. Ar fi trebuit sd §tie. Valerie era cei mai tlpic
fluture monden, §i acum, cu o casd proprle §i o alocafle
§ ^2 6 8 ^?
 Raeara argintte
>w C .a dragostei *TW <
generoasd, nu se transformase cdtufl de pufin intr-o
pustnicd.
Nevrdnd sd fie anunfat, Trey spuse cd voia s-o vadd
pe Valerie Tn blrou. Cdt timp asteptd umbld Tncoace §l-n
colo — umbld fi se uita la ceas. Tfi turnd un whisky, mai
umbld o vreme, $1 se uitd Iar la ceas. Cdfeaua nu se
dezminfea. §tla cd el dorea acea informafie; fl mai stia fi
cd el nu avea sd ia parte la petrecerea ei.
Dupd Tncd trei pahare, u f ile duble se deschlserd f I ea
Tfi fdcu aparlfia Tn lumina strdlucltoare a candelabrului
din hoi. Rochia el era dintr-o fesdturd aurie, materialul
sclipind cu irizafii; Tn Urechi Ti scdnteiau diamante, fi
vreme de o clipd el se gdndi cu amdrdciune cd era o ru§ine
cd toatd acea frumusefe ascundea atdta ticdlofle.
— Ce drdguf din partea ta, Trey, cd ai trecut pe aici,
gdnguri ea cu vlclenie.
— Nu-i vorba de nici o drdgdldfenie, Valerie, replied
el cu chipul rigid f I calm. Am venlt pentru datd.
— Tnfeleg cd femeia f I rudele ei, pe care le-ai gazduit,
au plecat spre coasta de est. S-a plictislt de Iarna dlntr-o
zona muntoasd... sau de izolarea de la ranch?
Se Idsd o scurtd tdcere.
— Efti o ticdloasd de ultima spefd, replied Trey scurt,
convins acum cd Valerie pusese oamenii Sd-l urmdreascd.
Defi bdrfele circulau repede Tntr-un oraf de mdrimea
asta, vestea despre plecarea lui Empress n-ar fi putut
ajunge atdt de grabnic pana la ea.
— Intotdeauna ai avut o fire minunat de pdtimafd,
dragul meu, susurd ea, am intindu-f i de momentele mai
„fizice“ dintre ei, Tn care facuserd dragoste.
Lui Valerie Ti pldcea provocarea Ispititoare §I efectele
ei urmdtoare.
Iar conseclnfele Tncercdrli de a-l provoca flzic pe Trey
erau Tntotdeauna de un erotism tangibil.
— 0 fire care e pe cale sd-fi atingd llmltele Tn ceea ce
te prlvefte. Pe vlltor, Valerie, a f aprecia dacd te-ai abfine
sd mat vizltezl pe vreunul dintre prletenii mei.
§ ^ 2 6 9 ^
 § 3 LVE R
— Dar noi, dragul meu, avem atat de mulfi prieteni
comuni Tn ora$ul dsta mic, Tncdt ma tem cd e imposibil.
Dar dacd te refer! la micufa femeie blondd, pe ea mi-ar fi
cu neputinfd s-o mai vizitez, nu-i a§a?
Diamantele de la gdtul ei scdnteiard Tn lumind. Cdt md
costa oare astea? se Tntrebd Trey, urmdrit de gdndul unei
morfi violente.
— Valerie, spuse el abia §optit, nici nu §tii cdt de
aproape e§tl de a fi strdnsd de gdt.
— Nu era genul tdu, Trey, replied Valerie, din noua el
pozifie de forfd, singura rivald serioasd afldndu-se Tntr-un
tren ce se Tndrepta spre est. Era mult prea docild. Pdnd
la primdvard te-ai fi plictisit de ea. A r trebui sa-mi
mulfume§ti, dragd, cd am trimis-o pe vagaboanda aia sd-§i
vada de drum.
— Tu e§ti singura vagaboandd pe care-o cunosc.
— Uifi, dragul meu, cd te-am vdzut tdind o brazdd
foarte latd prin populafia femlnlnd a Montanel.
— Repet, zise Trey, cu ochii reel ca gheafa.
— Nu zdu, iubitule, Tntotdeauna te interesa placerea
fdrd restricfii. Senzafia e diferita, cu cineva care este pur
din punct de vedere moral?
— Dacd md voi simfi vreodatd Tnclinat sd discut cu tine,
despre moralltatea sexuald — zise el, cuvintele fiindu-i
rostlte rdspicat §1 sec — te voi Tn§tlinfa. §1 acum, dacd vei
avea amabilitatea sd-mi dal informafia pentru care am
venit, o sd plec.
— In seara asta se afld a id Jud d Parker, f i Bo
Talmadge. De ce nu-fi scofi paltonul, sd mai stai pentru
Tncdunpahar?
Valerie era tot atdt de calmd ca §1 cum ar fi discutat
despre rneniul de sdptdmdna viitoare. Avea desigur
avantajul de a fl marcat o mare victorle Tn acea zi. O gonlse
pe cea mai recentd prietend a lui Trey, singura femeie pe
care o luase el vreodatd sd loeuiased Tmpreund cu el; o
gonlse afard din ora§ doar cu o singurd vizitd scurtd §i
cateva minciuni bine ticlulte. Valerie era plind de bucuria
§^270
 Flaeara argintte
C a dragostei ,«*wf * ^
trimfului. Nu numai cd avea numele lui Trey, dar avea fi
o sumd frumufled din banii lui §1 satisfacfia de a avea cale
deschisd spre vlltor. Domnifoara Jordan era surprinzdtor
de ufor de Tnvins. Trey avea sd fie mai greu de adus sub
control, dar ea rdmdnea optimlstd.
— Ai reufit sd organizezi ceremonla cdsdtoriel, Valerie,
dar pe mine nu m-ai obfinut. Datorla mea fafd de clan T§i
are limitele ei. Nu am deloc de gdnd sd iau parte la
petrecerea ta. Data nafterii copilului, te rog, fi nu te voi
mai refine departe de oaspefii tdi.
— Pentru ce vrei s-o ftii? Tntrebd ea cu Tndrdzneald.
Bdnuitoare din fire, primul ei impuls era sd se
Tmpotriveascd.
— Imi stabllesc calendarul relaflilor mondene pentru
vara, drdgufo, fi vreau sd fiu disponibii pentru a-i ura
bun sosit Tn lume celui mai nou Braddock-Black.
Sarcasmul lui era plin de rdutate.
— Nu ftiu dacd am chef sd-fi spun, replied ea, irltatd
de ostilitatea fdflfd a bdrbatulul cu care se cdsdtorise.
Trey trase adanc aer Tn piept fi-fi petrecu mdinile
peste blana moale a paltonului sdu, ca §f cum mifcarea
aceea i-ar fi finut picioarele Tncalfate Tn cizme fintuite de
pardoseald Tn timp ce un Imbold ucigaf Tl Tndemna sd se
ndpusteascd.
— Uite ce-i, Valerie — spuse el cu o stdpdnlre de sine
cu greu controlata f i cu glas fndbuf it — toatd treaba asta
cu sarcina ta nu are nimic de-a face cu mine, afa cd nu-l
nevoie, taman acum, de sfiiciune. Datoritd fantajului tdu
am acceptat sd fiu tatdl acestui copil. Nu-mi pasd dacd e
vorba de o sarcind de trei luni sau de una de treizecl de
luni — momentan, tatdl necunoscut, nimic. din toate astea
nu ma privefte, cu excepfia blestematei de date a nafterii
copilului. Afadar, dacd efti Tn stare sd pricepi situafia, eu
nu Tncerc sd te prind cu mdfa-n sac. Vreau doar sa ftiu.
Prin claritatea ei, ultima frazd fu ameninfdtoare, fi de
asta-data Valerie Stewart Tnfelese care erau limitele
tupeuluiei.
271 f t ?
f& fb € 1 SILVER
— Zece septembrie, rdspunse cu o sinceritate
neobi§nuitd pentru ea.
— Mulfumesc. Cunosc drumul de ie§ire.
Cum ea nu se mi§cd din prag, Trey ezitd o clipd,
stapdnindu-§i imboldul intens de a o rupe fn bucdfi.
- F i r - a r sd fie, Valerie! scrd§ni printre dinfi cu glas
scdzut, aproape ca o §oaptd. Nu md scoate din rdbddri!
Pleaca dracuiui din drumul meu!
Tntinzand brafele, fi fnconjurd mijlocul cu brafele §i o
fmpinse cu totul la o parte. Apoi, cu o puternicd izbitura
datd cu braful fntins, deschise u§a f l pd§i in holul de
marmura. Strabatu cu pa§i vioi pardoseala neagrd §i
lustruitd, §i salutandu-l pe majordom printr-o fnclinare a
capului, trecu prin u§a pe care acesta i-o finea deschisd.
Zece Septembrie, repetd fn gdnd, simflndu-se epuizat
dar u§urat, ddnd drumul degetelor pe care, fdrd sd-§i dea
seama, §1 le fncle§tase.
Acum ningea mai tare, cu fuigl mari §i grei ce se
depuneau u§or, scdnteind asemenea unor cristaie
dantelate fn lumina felinarelor de pe stradd, ddnd lumii o
mfdfi§are imaculata, strdlucltoare.
— Nu-i o viafd de om pdnd pe zece septembrie, §opti el.
Apoi scoase limba ca sd prindd un fulg de zapadd
sclipitor, simflndu-se dintr-o datd mai bine.
Cdnd ajunse din nou fn camera lui, rdsfoi fnainte
paginile calendarului pdnd la septembrie §i fncercui apdsat
data de zece.
— Libertate... §1 Empress! murmurd fn tacerea
fncaperii cu tavan malt.
Tn mod inexpiicabil, fn ciuda tristefii sale datorate
piecdrii lui Empress, se simfea extraordinar de u§urat.
Exista un sfar§it. Exista, la urma urmei, un afurisit de
sfarfit al fnrobirii sale.

§ 8 ? 272 f t ?
 naat x
CapitoM17
Dincolo de ferestrele Tnghefate ale compartlmentulul
lor de tren exista un pelsaj, dar ceafa lacrlmllor neascunse
din ochii lui Empress estompa priveli§tea. Tulburatd,
nefericita, jignitd, dorea sa fi fost posibil sd fie singura.
Poate cd Tn singuratate ar fi putut sd facd fafd profundului
sentiment de a fi fost trddatd; ar fi putut sd sorteze cu
grija toate Tndoielile Tn contrast cu certitudinlle, sd pund
Tn cumpdnd nedreptaflle §i fericirea, sd se Tmpace cumva
cu decizia ei de a pleca. Dar nu era slngurd. Tntrebdrile
insistente ale copiilor cereau rdspunsuri — rdspunsuri
Tnsofite de suspine de pldns.
„Pentru ce plecaserd", Tntrebau ei, „pentru ce se
ocupau de cererea titlului nobillar al lui Guy; de ce
doreau el un asemenea titlu; pentru ce plecaserd fdrd sd-l
vada pe Trey?“ §1 cdnd Emprees le explica... Tncd o datd...
nu rezultau decdt alte Tntrebdri: „Tn cazul acesta, cdnd
avea sd soseasca Trey“ — voiau ei sd ftie, „§i cum Ti va
gasi el Tn Franfa? Empress era sigurd cd el i-ar putea
gasi?"
Silindu-se sa-§i refind izvorul lacrimilor ce
ameninfau sd se reverse, doar cu pufin sub limita puterii
ei de control, Empress relua Tntr-o altd formd rdspunsuri le
anterioare, despre existenfa unor scrisorl ?i instrucfiuni,
despre programul de activitdfi Tncarcat al lui Trey §i
despre Tmprejurdrile extenuante care Tl refinuserd pe
Trey atunci cdnd pleca trenul lor.
— G uy este acum Tndeajuns de mare pentru a prelua
responsabilitatea domeniilor — declara Empress pe un
ton blajin, de pared n-ar fi rostit exact aceea§i replied
doar cu zece minute Tn urmd — dacd tribunalele vor sd ia
Tn considerare cazul nostru, iar Trey este foarte ocupat
Tn momentul de fafd cu unele probleme prlvitor la
pdmanturile rezervafiel.
273
 SILVER
— De ce nu am putut sd-l afteptdm? tntrebd din nou
Genevieve. Nu Tnfeleg pentru ce nu am putut sd afteptdm
pdnd avea timp sd vind §1 Trey. Emilie spunea cd pe ea
n-o supdra sd rdmand tn Montana pentru totdeauna.
Genevieve se uitd fn cdutare de sprijin spre sora ei
mai mare. Cu patru ani mai vdrstnicd, Emilie era Tndeajuns
de maturd pentru a vedea dlncolo de calmul rdspunsurllor
lui Empress, fi conftientd de pleoapele Tnrofite ale
acesteia, pdstrd cu diplomatic tdcerea.
— N-ar fi trebuit sd plecdm slnguri, insistd Genevieve,
fmbufnatd, nefinand seama de lipsa de fncurajare din
partea surorii sale. Tu spuneai cd el avea sd fie mereu cu
noi, zise, acuzdnd-o pe Empress.
— Trey nu poate pleca acum, o combdtu Empress
pentru a nu ftiu cata oard, venlndu-i sd tipe. Pur ?i simplu
nu poate, cata vreme adunarea legislativd este fncd fn
sesiune.
§ i ar f i nepotrivit din partea lui, gdndi ea deprimata, sa se
departeze de proaspata lui sofie.
Eduard, cu fafa umflatd de pldns, suferea cel mai
vizibii din cauza lipsei lui Trey, fi de cdnd urcaserd fn tren
refuza sd manance, suparat foe §i pus pe ceartd. Ori de
cate ori fncerca Empress sd-l consoleze, o fmpingea
departe de el, suspinand:
— Eu vreau Trey... mergem fnapoi... gdslm Trey...
— Plecdm fntr-o cdidtorie splendldd, Eduard, Tl lini§tea
Empress, ca aceea pe care al vdzut-o fn cartea cu poze...
§i Guy va fi conte. Tu ftii ce-ai aceea un conte?
— Nu-mi pasd! striga Eduard, cu fefl§oara umflatd §i
fnrofita de pldns. Nu pasd... vreau Trey!
— Cdnd ne vom Tnapoia? Tntrebd Emilie cu nostalgie,
ochii ei negri reflectdnd propria-i teamd fafd de subita lor
plecare.
— Nu ftiu, zise Empress cu un ufor oftat, obsedatd
de posibilitatea ca acel cSnd sd iie o eternitate, dacd
interesul lui Trey era Tntr-adevdr concentrat asupra
recentei lui sofii. Poate...
274
 — Nu te mai iubesc! Ti strigd Edu&rd lui Empress,
Tncapafanat fn durerea lui, si cu lacrimi §Iroindu-i pe fafd.
Proasto! Proasto!
Iar Guy, Tnfelegdnd mai bine dureroasele motive care
o fdcura pe Empress sd piece, §1 avand Tncd proas patd
Tn minte umilitoarea vizitd a lui Valerie, se strddui cu
stangacie sd abatd atenfia lui Eduard de la necazul lui:
— Tn noua noastrd casd vei avea camera ta proprie...
o Tntreaga camerd mare, nu o mansardd pe care s-o
Tmparfl cu alfii.
— Casa lui Trey mai mare! replied Eduard. Vreau Trey!
— Vei putea avea un ponei pentru tine. Asta fi-ar
placea, nu-i a?a?
— Nu vreau ponei, bombdni Eduard bosumflat. Tl vreau
pe papa Trey.
Empress simfi un junghi Tn inimd. Oare nu tofi tl vrem?
gdndi cu durere. Caracterul definitlv al plecdril lor era
subiiniat de fiecare fdcdnit al Tnvdrtlrii rofilor de tren, §i
ea T§i Tncleftd mdinile Tn poald, Tmpotrivindu-se dorului
care o cople§ea.
— La urmdtoarea oprire o sd-fi cumpdr ceva bun,
promise Guy.
Dar Eduard, Tngenunchind pe canapeaua vagonului,
cu nasul lipit de geam, se mulfuml sd scuture din cap cu
Tncapdfdnare.
— Pariez cd o sd gdsesc zaharicale din aceiea, ro?u-
cu-aib, Ti ademeni Guy.
— Roz!
Rdspunsul Tndbufit al lui Eduard lasd o pata de
condens pe geamul rece.
— Aha, cele roz-cu-alb Tfi plac? replied Guy,
prefdedndu-se mirat. Md Tntreb cafi peni oi fi avdnd aici,
ca sd cumpdr de cele roz-cu-alb? zise vdrandu-?i cu
zgomot mdna Tn buzunar, Tn cdutare de mdrunfi§.
Ispita bomboanei lui preferate era irezistibild, chiar
pentru un bdiefel cu inima frdntd de durere, f I peste cdteva

§^ 275 ft?
 l SILVER
clipe, Eduard stdtea mulfumit pe genunchii lui G uy
numdrdnd bdnufii.
Dragul de Guy, mereu dom ic sd ajute, mereu gata sd aline
• fd rd refinere. Ce-ar j a c e ea fd rd el? Sprijlnlndu-fi capul pe
tapiferia din piuf, Empress Tnchise ochii, se luptd sd-fl
Tnvingd lacrimile §1 se ruga sa aibd tarfa necesara pentru
a Tnfrunta greutdfile ce o afteptau.
Tn plus pe langa stresul emotional al pierderii lui Trey
f i nefericirea copiilor care o coplefi Tn zilele urmatoare,
Empress era fi obosita fizic fi chinuitd de frecventeie
crize de greafa. De cdnd cu vizita lui Valerie nu mai
avusese poftd de mdncare, f I ritmul legdndtor al trenulul
Ti agrava senzafia de instabilitate a stomacului. Nici dupd
ce se instaiara Tn spafioasa cabind de lux, la bordul unui
vapor ce pdrdsea New York-ul, nu simti vreo ufurare a
grefuriior ei. Hrana Tfi pierdu orice atracfie, tenul ei
cdpdtd o nuanfS verzuie, fl ea presupuse cd de astd datd
cauza era rdul de mare. Cu toate acestea, opt zile mai
tdrziu, stdnd culcatd pe patul ei de la hotel, cu pdmdntul
stabil sub picioare fI cu o tavd cu mdncare rdmasd
neatinsa pe masa de Idngd pat, stomacul i se zvdrcolea
foarte nepldcut, fi ea Tnfelese cu un cumpllt sentiment
de spaimd cd nu legdnarea trenului fi nu agitafia mdrii
erau cauza indispozifiei sale, fI nici epuizarea fizicd sau
zbuciumul emotional datorat plecdrii lor.
Explicafia era mai degraba cd era pe cale sd-l facd pe
Trey tata pentru a doua oard Tn acel an. Sau, cine ftie,
poate cd ea f i Valerie nu erau singurele. Oare la cat se cifra
acum numarul iubtielor gravide ale celui mai solicitat holtei din
Montana? se Tntreba, atdt umilita cdt fl Tndureratd. Dacd
era sd dal crezare clevetirilor, el era cu slguranfd pe cale
sd stabileascd unele recorduri, f i mdnia ei sporl la gdndul
manlerei dezinvolte Tn care Tfi Tnf ufea toate femeile docile.
Dar pe mdsurd ce ziua Tnainta spre seard, resen-
timentul ei Tmpotriva farmecului nepdsdtor al lui Trey se
Tmblna cu propriile-i amlntlrl, care o fdceau sa-fi dea
seama cdta bucurie fi frumusefe aduse el Tn viafa ei.

276
 a dragostei"
Trey Braddock-Black nu lua numai, el ttaruia in schimb,
Tn egala mdsura, Tncantare fi veselle, §1 o afecfiune calda
pe care ea Tncd o mai pdstra Tn inima, Tn cluda a tot ceea
ce spusese Valerie. A fa cd dupd ce se domollse prlmul
foe zgudultor al conftlentizdril sarclnll sale §1 dupd ce
trecuse prin Tntreaga gamd de emofii, alterndnd de la
resentiment la Tngrijorare f i la o capricioasd lafitate, un
ufor sentiment de bucurie se Tnfiripd undeva, Tn addncul
fiinfei sale, $ I, odatd cu trecerea ceasurllor, se intensified
fi se Tndlfd pdnd la senzafia unui adevdrat triumf. Purta
copilul lui Trey, gandea ea, foptindu-f i cuvintele cu uimire
f i cu o fericire pe care nu Tncerca sd o Tnfeleagd. In ea
creftea copilul lui, care avea sd-i aminteascd de el
Tntotdeauna.
— Bund micufule! fopti ufor, salutul ei cuprinzand
caldura fi tandrefe.
Pdnd la urmd el era Tmpreund cu ea... o parte din ea.
In afara de propria-i fericire la gdndul cd ea §i Tre y
aveau Tmpreund un copii, — o reacfie absolut smintita fi
inconftienta — un noian de probleme Tngrijordtoare, mai
pufin aducdtoare de fericire naivd, necesltau o atenfie
imediata. Fdrd Tndoiald, faptul de a fi necasdtorltd, Tn
actuala ei stare, era extrem de scandalos, urmat Tndea-
proape de urgenfa acutd a reintrdrii ei Tn societate. Un
tnceput deloc propice pentru noiia viafa in cercurile mondene,
reflecta ea cu o scanteie de amuzament. Contesa de
Jordan se Tnapoiase — tanara, necdsdtoritd §1 gravldd.
Com plicated problem e actuate erau m ult mai pufin ame-
ninjtdtoare decdt teama de a m uri de foam e, cu care ne-am
confruntat iarna trecuta, Tfi aminti ea cu o gdndi re prag-
matica, f I acum, cu banii lui Trey f I cu punerea Tn practlca
a Tnfiruirii catorva povestioare convingdtoare, deficienfele
persoanei ei puteau fi corectate. Dupd o scurtd perioadd
de rafionamente grdbite §i de gdndire creatoare, Empress
inventa soful necesar, moartea lui recentd fi trista ei sin-
gurdtate, fdcutd mai pufin tristd prin modesta moftenire
pe care i-o ddduse el.
 SILVER
Cu o oarecare emofle Tl informs pe copii fn legSturS
cu sarcina ei f i, cu un amestec de sinceritate §i omisiune,
le aduse la cunoftinfS motivele pentru care era necesar
sa aiba atit un sof cdt §1 un trecut fictiv.
Apoi, finandu-§i Tngrijorata respirafia, le aftepta reacfia
fafa de situafia ei strigStor ia cer de neconformista.
— Ura! exciamS Guy, bucuros, cu un zambet pSn& la
urechi. O sS am un nepot absarokee! O sa fiu rudS cu Jrey!
— S-ar putea sa fie fats, sa ftii, interveni imediat
Genevieve. Pressy, eu vreau o nepoatal
§i Empress, brusc za mbitoare, simfi cS-i dispare
nervozitatea.
— Voi face tot ce-mi stS fn putlnfi, iubito, dar nu pot
garanta cS va fi baiat sau o fetifa.
— Vezi, vezi, Guy? izbucni Genevieve. A fa sa ftii!
— DeocamdatS pofi fi vaduvS, dar oricum, la vara vine
Tre y sS se fnsoare cu tine, de clari Emilie p lin i de
fncredei;e, a?a c& atunci totul va fl foarte bine. (La cei
paisprezece ^ n i al sSi, Emilie fnfelegea complicafiile
Imaginii sociale.) Si vreau §i eu tot o fatS, pentru cS
Eduard are mereu mainile iipicioase, iar Guy nu face
aitceva decat sa vorbeasca despre pufti §1 despre cai. 0
fetifS ar fi mult mai drSgufS.
— Vine Trey, vine Trey!... cSnta Eduard fericit, atent la
partea de conversafie referitoare la Tre y dar neinte-
resandu-i discufia despre copii.
Ascultind cantecelul fredonat cu voiosie de Eduard,
Empress dorea sa fi avut fi ea optimlsmul lui. N-ar fi
minunat daca ar veni Trey, daca fi-ar parisi nevasta, daca
ar fi lasat totul ca sa stribata jumState din lume pentru a
veni dupa femeia pe care o cumparase fntr-o noapte,
fntr-un bordel, sub impuisul unui capriciu? Mai bine
informatS cu privire la aventurile amoroase din trecutul
lui Trey, ea nu fmpSrtifea fncrederea lui Eduard fn sosirea
^Cestuia. Lungul fir de femei pe care le iubise fi le
parSsise fi era permanent gravat fn creier — o barlcadS
fnaltS de trei sute de metrl Tmpotriva optimismului.
278
 Flaeara argintte
a dragostei
Fara a sti ce se mtamplase cu verlfoara ei preferata,
Adelaide, Empress^ Ti trimise o telegramd §i afteptd
raspunsul la hotel. Tnfelegea c i Tn cinci ani se putusera
Tntampla multe. Era posibil jca Adelaide sd nu mai
locuiasca Tn Franfa, dacd se cdsdtorise cu unui dintre
verii ei ungurl de care era Tndrdgostitd la vdrsta de
cincisprezece ani, sau putea sd fie Tncd la Nisa, sau
poate ca I se parea jenant sd reTnoiascd o prietenie cu o
familie care plecase — afa cum eventual considerau unii
— umbrita de dizgrafie. Dar Tn zorii ziiei urmdtoare sosi
raspunsul promt al Adelaide!: se afla tot la Paris, era
acum Altefa Sa Regald, ca sofle a prinfului Valentin de
Chantel, fi aftepta cu nerdbdare sd-i revadd pe tofi.
Printre Tmbrdfifari §i zeci de Tntrebdri emofionante,
Adelaide cu o extravagantd etold de vulpe albd pe umeri,
Ti Tntampind Tn gara, Tnsofltd de o Tntreagd suitd alcdtuita
din servitori, feful de gard §i o puzderie de funcjionari
slugarnlcl. Un surds Tncoace, un gest lent Tncolo, fi Altefa
Sa Regald dadu instrucfluni personalulul fi funcfionariior,
ale cdror dispozifii rostite scurt fi viol avurd drept rezultat
instalarea lor rapidd Tn trdsuri fi pornirea spre ceea ce
Adelaide numea „bijuteria lor nepretenfloasd". Addpostita
Intim Tn apropiere de Notre Dame, pe lie de la Cite/
prefloasa fl mica bijuterle, Tnfrumusefatd cu trafourl fl
ornamente Tn stil flamboiant, era cadrul medieval preferat
pentru gusturile de diletant ale Adelaide! fi ale sofulul el,
ca susfindtori ai artelor. $1 toate cele cincizeci fi patru
de Tncdperi superb decorate le furd oferite cu amabilitate,
ca addpost, lui Empress f I frafilor ei.
Foarte tarziu Tn noaptea aceea, cdnd Empress fi
verifoara ei rdmdserd pentru prima datd singure, Adelaide,
cu respirafia precipitatd de nerdbdare, cu buclele ei negre,
coafate mai degrabd artistic decdt modern, Tn stil a la
grecque, leganandu-se datoritd mifcarilor ei agitate, zise:
— Acum poveste§te-mi totuP. Valentin va avea grijd
sa vi se restituie tot ce afi pierdut, afa cd nu-fi face nici
griji Tn legdtura cu detaliile plictisitoare, adaugd ea degajat,
 SILVER
fluturindu-fi degetele Tncdrcate de inele Tntr-un gest
nepasator. Papa v-a cdutat pretutindeni — continue ea
Tncruntdndu-§i sprancenele de ?trengarifa, Tn timp ce
chipul Ti cdpata un aer grav cdnd schimbd subiectul cu
obi§nuita-i impetuozitate — Tnsd era ca §i cum a|i fi
disparut de pe fafa pdmantului. Dar gata cu tragedia,
declse Tn instabilul ei fel dezordonat de a vorbi, ca §1 cum
duelul nu ar fi avut nicicand loc §i cumplifii ani de exii n-ar
fi existat niciodata.
Stand langa §emineu, fafd-n fafa cu veri§oara ei,
Empress se Tntrebd o clipa ce ar fi fdcut ea acum dacd
duelul n-ar fi avut loc niciodatd, cdt de addpostltd i-ar fl
fost viafa, Tnconjurata de avantaje §i privilegii ca cele ale
Adelaidei. Unde a§ f i locuit acum, la vdrsta de douazeci de ani,
§i cu cine? O mulfime de daca nedefinite. §1 apoi se gdndi
la reversul viefii iipsite de griji de care s-ar fi bUcurat Tn
Franfa. Cum or f i fo st daca nu l-a§ f i intdlnit niciodata p e Trey?
Nu era posibila nici o comparable, declse ea imediat. Fafd de
viafa frivold a Adelaide!, Trey Braddock-Black Tnsemna
energie vitaid si o pasiune tulburdtoare §i o pldcere pe
care ea nicicdnd nu ie-ar fi cunoscut Tn coconul rdsfdfat
al „bijuteriei“ Adelaidei.
— Vorbeste-mi despre soful tdu, §opti Adelaide cu
Tnsuflefire. Era tot atdt de frumos ca Vaientin al meu?
Imediat chipul Ti deveni serios.
— Vai, draga mea, e prea dureros, spuse consolator.
Apoi, aplecandu-se Tnainte cu un aer conspirativ, a§a
cum facuse adesea Tn copildria ior, cdnd T§i Tmpdrfeau
secrete seara tarziu, dupd ce guvernantele lor adorrr^au,
zise cu mallfiozitate:
— Dar oricum, trebuie sa-mi povestefti.
Stand Tn buduoarul confortabil al Adelaidei §1 sorbind
ciocolatd fierbinte, cu picioarele ghemuite sub ea §i
ascultand Tntrebdrile veri$oarei ei rostite repede Tn
aceea§i foapta usoard care Ti reTnvie ndvala amintirilor,
Empress avu cateva clipe impresia cd niciodatd nu
plecase. Ca §i cum niciodatd nu §i-ar fi fdcut griji Tn
 Flaeara argintte
a dragostei
legaturS cu hrana, sau n-ar fi pldns la mormintele
parinfilor ei; de pared niciodatd n-ar fi stat Tn salonul lui
Lily, sau n-ar fi fost finuta Tn brafe de Trey. Avea din nou
cincisprezece ani, §i Adelaide spunea Tntr-una:
„Poveste§te-ml totul!“
' Valul amintirilor fi afecfiunea necondifionatd oferita
de Adelaide o fdcurd pe Empress sd-fi slmtd inima
ufoara. Pentru prima oard de cdnd Tl Tntdlnise pe Trey,
putea sd-fi descarce sufletul Tn fafa cuiva, sd vorbeascd
despre sentimentele ei arzdtoare fi nespusa Tncdntare
pe care i-o ddrulse el.
— Dupd moartea mamel fi a lui papa, am cunoscut
cu totul Tntdmpldtor un bdrbat. §1, da — addugd Empress
Tn foapta, ca rdspuns la atenfia Tncordatd a lui Adelaide
— era foarte frumos... mai frumos decdt Roland.
— Nu se poate! sufld Adelaide, cu ochii ei negri plini
de curiozitate.
— Ah, ba da, defi pdrui lui era negru ca pana corbulul.

Pana la sfarfitul acelei sdptdmdni, prinful de Chantei,

la cererea adoratei sale sofii, avu grijd ca Si moult, un
avocat cu renume, sd fie angajat ca sd se ocupe de
restituirea domeniilor lui Guy, fi o lund mai tdrziu se
dadu caftig de cauzd procesului Jordan, nu atdt filndcd
Simoult fusese foarte sclipitor, ci pentru cd afa dorise
influentul prinf de Chantei. Tot atdt de important fu faptul
cd ducele de Rochefort murise Tn vara trecutd, luand cu
el Tn mormdnt ura lui amard datoratd morfii fiului sdu. Cu
cinci ani Tn urmd, mdnat de o urd cruntd, Tl adusese pe
conteie de Jordan Tn fafa tribunalului, defi duelurile,
chiar fi cele fatale, erau ceva obifnuit Tn Franfa, fi cu o
ferocitate fdrd egal nu se idsase pdnd nu obflnuse
condamnarea. Retrospectiv, toate aspectele cazului se
constatase a se datora corupfiei, fi tot ce avu de fdcut
Simoult fu sd aibd grijd ca mitulrlle fl Intervenflile lipslte
de scrupule ale ducelui sd fie aduse la lumind.
281
 SILVER J
O luni de proceduri legale — petifii aprobate §1 docu-
mente semnate, strangerea de declarafii sub jurim ant §1
h o tiriri judecStore§ti anulate — dar Tn cele din urmS se
facu dreptate, §i mo§tenitorii contelul de Jordan furi
repuf i Tn drepturiie lor ca rang social, avere §1 domenii.
Cand famiiia fu Tntimpinati cu bucurie la Tnapolere,
Empress, de curand rim a s i vid u va §i a§teptand primul
ei copil, fu tratati cu m ulti simpatie de tofi fo§tii lor
prieteni. Dar de§i gasea o oarecare consolare Tn amabi-
litatea lor, reTnoirea unor noi prietenii nu umpiea decit o
mica parte din golul lisat de Trey. Oricat de atenfi §1 de
bineintenfionafi ar fi fost prietenii ei, ea dorea f i acum,
de nenumirate ori pe zi, s i fi fost ca mai Tnainte, cu Trey.
Dar dorinfa §i reaiitatea se aflau pe continente diferite,
despirfite nu numai prin distanfa geografici ci §i prin
sentimentul de dezamigire §1 tridare, precum §1 prin
m indria unei tinere femei. De§i Empress figid u ise si-§ i
trim iti adresa de Tndati ce avea s i s e stabileasci Tntr-un
loc, sarcina ei o Tmpiedica s i Tndepiineasci acei imbold.
Petrecuse ceasurl nesfir§ite frim intandu-se Tn sinea ei
d a c i s i-i scrle sau nu lui Trey, dar loglca fusese mai
puternici decit sentimentele ei impetuoas$. Oricat de
mult ar fi v ru ts i scrie: „Vino... vino ia mine... Tn clipa asta!
T e iubesc f i nimic altceva nu conteazi“, alte lucrurl
contau, f i r i Tndoiali. Sentimentele lui Trey aveau o foarte
mare importanfi, dar sentimentele lui Tre y Braddock-
Black fafi de femeile din viafa lui erau,fierbinfi Tnsi
trecitoare. Din cite ?tia ea, Tn viltoarea pasiunii, el ceruse
unui n u m ir impresionant de femei s i se m irite cu el.
Asadar, o cerere Tn c is ito rie din partea unui birbat
cunoscut pentru excesele lui flagrante era pur §i simplu
urmarea a Tnci unuia dintre Imboldurile lui nestipinite,
ca §i exagerat de costisitoarele lui daruri Tn Tmbricimlnte
§i bijuterii. Pentru Trey, era o simpatie, o to a n i sau o
Tnclinafie spre cineva devenea tot atit de repede o pasiune
impetuoasi §i nestiviliti, Tnsi nebunia dispirea Tn curind,

g f t 282
§mm. "S S S T
afa cum dispireau f i toate femeile §1 toate dorlnfele
acelea intense.
Cum ar fi putut ea sd-l solicite, fn calitate de alta
amanta gravidi... Tnca una? Reacfia asp ri fi aprlga a lui
Trey Braddock-Black fafi de femeile care-1 accuzau de
paternitatea lor era bine cunosc u ti: le evita. Iar ea nu
avea s i uite niciodati m inia cu care fntimpinase el
vestea sarcinii lui Valerie §1 ulteriorul ei fantaj. El se
simfise prins fn cu rsi, iritat de acea responsabilitate,
Tmpotrivindu-se cu fn cip ifin a re ideii de a fi tati, § I cu
toate c i ar fi putut crede cindva tigiduiellle lui fn
le g itu ri cu copilul lui Valerie, d u p i vizita acesteia
fncrederea fi fusese serios zdruncinati fi — fn cea mai
cum pliti zi din viafa ei — rin iti de moarte.
C it de inutil ar fi fost, oricum, f I c it de umilitor ca ea
sa-i scrie, aducindu-i la cunOftinfi sarcina ei. In orice
caz, faptul c i dorea sau nu ca el s i se m irite cu ea nu
intra fri dlscufie, deoarece el era deja cisito rit, printr-un
act de c is ito rle inatacabil.
Privind fn urm i, se Tntreba uneori daca Valerie nu
fusese pur fi simplu previzitoare, cu un sof cu reputafla
lui Trey. Poate c i o cis ito rie cu Trey necesita un
contract rezistent la orice atac. Chiar f I proaspit fnsurat,
el ffi „fmpirflse“ timpul fntre oraf fi ’ranch, avind
legituri cu Empress fi bucurindu-se totodati de patul
sofielsale.
Totufi, cu un dor nostalgic ciruia pufin Tl pisa de
sofii, de nenumirate infidelltifl fi de tendinfa de a fugi de
amante fnsirclnate, Empress se pierdea f i r i preficitorie
fn ginduri, asemenea unei prinfese din poveftl care ar fi
locuit pe un v irf de munte imposlbil de atins.
Daca ma iube§te cu adevarat va veni dupd mine... in ciuda
tuturor complicafiilor, nepn&nd seama de du§mani ticalo§i §i de
mdndria discutabila. O posihiUtate foarte romantica §i improbabila,
conchidea ea fn mod logic fn clipa urmitoare, analizind
birbatul, pe sofla lui f i proprlul el sejur, extrem de scurt,
fn viafa lui foarte activi.
 S3LVER
De§i, reflecta ea cu cinism, a§a scurt cum fusese
intervalul existenfei ei in extrem de activa lui viafa amoroasa,
durase indeajuns cdt sa-i conceapa copilul. § i ceea ce O durea
cel mai mult, cand era mdnloasa, era mandria ei rdnlta —
incapacitatea ei de a recunoafte farmecul lui facii fi
experimental. Fusese tare naivd cd se Tndragostise de
ftrengarul acela. O necajea faptul cd cedase atdt de ufor.
O irita f i mai mult gandul cd era una dintre multe altele.
A fa ca se hotdr? sd-l elimine din gdndurile ei pe Trey
fi Tncepu sd-fi restabileascd identitatea ei de membru al
familiei Jordan. Tn vara aceea fu Tntruna ocupata cujoate
amanuntele legate de instalarea locuinfel, avand grijd ca
Vila lor din oraf sd fie dotatd cu proprii ei servitori, ludnd
masuri pentru ca grddina de trandafiri a mamei ei sd fie
plantatd din nou, recapatdndu-fi splendoarea de mai
Tnainte, dlspundnd sd se redecoreze camera copiilor
pentru copilul el, evadand, cdt putea, la m ofia de la
Chantilly, ca sd aiba pufina pace. Nu, nu pace, nu cu
amintirile despre Trey, care nu se Idsau alungate, dar cel
pufin liniste... f I singuratate.
Deoarece Tn vara aceea se desfdf ura la Paris Marea
Expozifie Internafionala, cu prilejui sdrbdtoririi cente-
narului revolufiei, copiii nu se mulfumeau sd stea la^fard
multd vreme — un fenomen caracteristic pentru majo-
ritatea cetdfenilor Franfei. Oraful era ticsit de vlzitatori.
Turnul Eiffel, Tnalfat cu costul a cincisprezece milioane
de franci, fu socotit de mulfi o urdfire a Parisului, dar
atrdgea prin stilul sdu Tndrdznef fi deveni celebru peste
noapte. Turiftii Tl vftitau, artiftii Tl pictau, perechi proaspat
cdsdtorite se fotografiau cu chipuri fericite Idngd el,
sinucigafi fi inventatori de mafini zburdtoare sdreau de
pe el. Nu I se putea nega locul, ocupat cu agresivitate,
de cel mai important monument Tnchinat tehnicii moderne.
Expozifii ftiinfifice, demonstrdnd cu combativitate
mitul progresului, umplurd mai multe clddiri, printre care
imensa Said a Industrie). Gauguin Tfi expuse picturile la
cafeneaua „Volponi“; fu amenajatd o stradd Tn genul
§ ^2 8 4 ^?
 Flgcara argintte
i a dragostei W * i w if
celor din Cairo, cu egipteni adufi anume pentru a locui
acolo fi a execute celebrul danse du ventre; dansa-
toarele egiptene devenira cea mai mare atracfie a
Parisului. Thomas Edison vizitd propriui sdu pavilion,
unui dintre cele mai mari de pe teren, §i cumpdrd statuia
alegorica denumitd „Zdna Electricitdjil“ pentru noul sdu
laborator. Acea femeie Tnaripata, ghemuitd pe un Jet de
gaze prapddit, Tnconjuratd de o baterie voltaica, o tasta
de telegraf fi un telefon, Tndlfand victorioasd un bee cu
incandescenfa, totul din cea mai bund marmurd de
Carrara, confirma poate cel mai bine excesele bdtdtoare
la ochi fi fastul afa-numitei „Belle Epoque".
La Tnceput, Empress participd la festivitdfi de dragul
copiilor, acceptdnd nenumdratele invitafii din partea
unor prieteni, dar spre sfarfitul verii putu sd invoce starea
ei ca scuzd pentru a refuza nesfdrfitul fir de activitdfi:
concede, ceaiuri, serate dansante, curse f i plimbdri
cotidlene cu trdsura Tn Bois — totul pdrea gol, tuturor
acestor distracfii le lipsea scdnteia de pldcere.
Se pomenea gdndind de mai multe ori pe zi: Trey ar
rdde daca ar vedea asta, sau s-ar incrunta manifestdndu-§i
dispreful pentru o asemenea pedanterie, sau ar spune in felul lui
deosebit de fermecator cd era inc&ntdtor, de§i s-ar f i pUctisit de
moarte. Tfi evalua toate pldcerile Tn raport cu gusturile pe
care Tfi amintea cd le avea el, fi apoi, revoltatd de faptul cd
murea de dor, zdmbea cu mai multd hotdrdre la auzul
vreunei remarci anoste, sau zicea: „Tntr-adevdr, ce
interesant. Mai spune-mi“, ca rdspuns la un discurs
neTnchipuit de plictisitor, deoarece nu voia sa rdmdnd
ostateca unei amintiri... oricdt de seducdtoare ar fi fost
aceasta.
Dar fu o lecfie sd descopere cum o slngurd persoana
din Tntreaga lume era Tn stare sd domoleascd Tntr-atdt
caldura soarelui Tncat s-o facd sd se simtd slngurd, ca un
strdin Tntr-un peisaj neospitalier fI rece, prea departe de
razele caide ale soarelui.
Si soarele ei rdmdsese acolo, Tn Montana.
 SILVER
Din fericire, Tn cele mai reie din zilele ei triste, copiii o
fineau irevocabil legatS de evenimentele prozaice ale viefil.
Nu o Idsau sd alunece Tn tristefea ei de pustnic; trebuia
s i se ocupe de programele lor active §1 copiidreftl, ce
includeau lecfii, sporturi fi distracfii. §1 Tn vreme ce ei
Tnfloreau, cu optimismul caracteristic tinerefii, ea le
invidia bucuria cu care Tfi trdiau viafa.

in prima lund dupd plecarea lui Empress, Trey Tfi

ceru cu regularitate corespondenfa, dar cdnd constatd
c i nu sosea nici o scrisoare, Tncetd s-o mai ceard. Se
dedica Tn Tntregime domesticirii de cai, sculdndu-se Tn
zori si lucrand cu,tinerele animale pdnd seara tdrziu. Cu
o reticenfd neobifnuitd, Tfi petrecea ceasuri Tndelungate
Tn manej, Tnvdfa cu rdbdare caii cel noi sd sard laf f i iar,
Ti alinta pe arfdgofii manji castrafi fdcSndu-i sd accepte o
oarecare supunere, Ti stdpanea pe armdsari mai degrabd
cu blandefe decdt prin forfd... zi de zi, ceasuri Tntregl de
instruire intensd, necesitdnd multd concentrare, Tn praf
fi arfifa. Dar oricare dintre cei apropiafi vedea ce efort
depunea pentru a-fi pdstra atitudinea refinutd: era deseori
preocupat, rareori vorbea, se Tndepdrta ori de cdte ori I se
puneau Tntrebdri referitoare la Empress; era profund
nefericit.
De saptdmani de zile nu bduse nici un pahar de alcool,
lucru neobifnuit pentru un bdrbat care, dupd cum ftiau
tofi, Tfi petrecuse timpul Tn localuri, cu jocuri de cdrfi fi
cu whisky.
— Trebuie sd rdmdn la antrenamente — giumea el
cdnd era Tndemnat de bdrbafi, la sfdrfitul unei zile de
munca, sd ia loc la masa de joc — pdnd cdnd mdnjii dftia
vor ief i pe piafd.
Nici mdcar nu-fi bdtea capul sd gdseascd o scuzd
atunci cdnd era invitat sd particlpe la pldcerile de la
stabilimentul iui Lily.
— Nu, mulfumesc, spunea.
 §i vocea fl .era atdt de tdloasd, TncSt prietenii T§i
fereau privirile, jenafi de durerea lui.

Din proprie intfiativa, Guy fl expedie Tn iulie o

scrisoare lui Trey, spundndu-i cd acum era conte („Pressy
avusese grija de toate“, scria el); cd turnul Eiffel era
magnifique; f i cd tofi copiii Ti transmiteau urdrile lor de
bine, fiecare din ei addugdnd cdteva rdnduri pentru a
umple pagina, cu mdzgdlitura indescifrabild a lui Eduard,
tradusa prin „Te iubesc", Tn josul file). Defi G uy nu
pricepea pe deplin ordinele exprese ale lui Empress de a
nu se lua legdtura cu Trey, de cdnd pdrdsiserd Montana
ea nu mai era aceeaf i, §1 biletul lui era o Tncercare furifd
sa repare prietenia dintre sora lui §1 Trey.
Din nefericire, scrisoarea avu efectul contrar. La
prima vedere a mdrcii po§tale, inima lui Trey sdri Tn sus
de bucurie, dar scrisul era mare, cu aspect copildresc,
nu mic fi ordonat, cum se afteptase el cdnd deschisese
plicul, fi dupd ce termina de citit Tfi' aduse amlnte,
posomorat, de cuvintele lui Empress din iarna trecutd:
„Cred ca ei te iubesc mai mult decat mine“. Sigur cd lor
le era mai dor decdt ei; Empress nu avusese timp sd
scrie nici mdcar un cuvdnt. Cu amdraciune, Trey reflectd
asupra ironicei dreptdfi a unei sorfi batjocorltoare: dupd
toate relatiile cu femei de care se descotorosise In mod
politicos, se Tndrdgostise de o femeie capabild de aceeasi
retragere pe nesimfite pe care o perfecjionase el aducdnd-o
la nivelul unei adevdrate arte.
Pentru prima oard Tn viafa lui se gdndi cu pesimism la
posibilitatea unei raspldfi cere?ti.
La nu mai mult de zece minute dupa citirea scrisorii
lui Guy, Trey Tncdlecd pe Rally §i plecd spre Helena. La
un kilometru §i jumdtate de drum, se opri §i a§teptd cu
rabdare, sub soarele dogoritor, sd fie ajuns din urmd de
Blue §i Fox. Cdnd ei se apropiara cdlare, le spuse de-a
 SILVER
dreptul ca nu-l Interesau nici girzile de corp, nici prietenii.
Ochii Ti erau reci ca gheaja, gura — o dunga posomor§ta.
— Nu am nevoie ca cineva sa a ib i g riji de mine,
spuse. Jake Poltrain se afii la localul lui Li Sing Koo §1
nu-i in stare s i ameninje pe nimeni.
A p o io fti, am iriciunea domollndu-i-se.
— Faceti-mi un serviciu, continua cu un zim bet trist.
Dafi-mi citeva zile s i m i due la dracu’ a$a cum vreau
eu... Fagaduiesc s i v i trimit o invitafie speclali da ci
socotesc c i pierde|i ceva fascinant.
— E§ti sigur? Tntrebi Blue.
Trey confirmi din cap.
Blue fi Fox se privlri unui pe celilalt Tntr-un scurt
schimb de pireri, ochii lor negri exprimind simpatie §i
Tnjelegere.
— D aci ai nevoie de noi... zise Tn §oapti Blue.
— O s i v i chem, Tncheie Trey fraza, cu calm, ridi-
c in d u -f i mana Tn semn de salut.
O Tndemni pe Rally printr-o apisare a genunchilor s i
porneasci §1 dispiru Tntr-un nor de praf.

La Helena, Li Song Koo, discret ca Tntotdeauna, Tl

pofti el Tnsufi pe Trey Tntr-o Tncipere mare, Tm b rica ti
Tn m itase.
— Afi dori companie? Tntrebi politicos, cu o expresie
blajini.
Trey se u iti la el total inexpresiv.
— Companie. A{i vrea o femeie?
— Nu.
Un refuz rece, cu glas co bo rit, apoi o aparenti
razgandire rapidi, cici Trey, sco{indu-fi cima§a prifu iti
din pantalonii din piele de cip rlo a ri, spuse:
— Poate mai tirziu.
Se a§ezi pe bogata canapea lic u iti, al cire l lemn
lustruit avea o culoare caldi, un stacojiu Tnchis, cip itaiul
ei ornamentat cu Tncrustatil reprezentind o pefteri
sculptata cu minufiozitate. Pernele Imbricate Tn matase
erau atdt de Incarcate cu broderii Tncat modelul parea
tridimensional. Ifi scoase cizmele pe florile de matase
brodate, luxuriante prin desen fi colorit, tenul cafeniu si
parul lui negru scofand In evidenfa buchetele straiu­
citoare, pantalonii lui din piele fiind Tntr-un contrast straniu
cu fesatura viu coloratd. Lanful de aur al talismanului
sau reprezentand o puma sclipi cdnd se rezema Intr-un
cot si Tntinse mana spre pipa poleita. Gandurile fl rdtaceau,
posomorate, fi ochii i se oprird o clipa mirafi asupra lui
Koo, vazandu-l cd Tncd mai stdtea In picioare langa Ufa.
— Tfi mulfumesc, Koo.
Defi politicoasd, era o concediere.
Dupd ce Koo Tnchise fdrd zgomot U fa Tn urma lui,
Trey Tfi Tnconvoie degetele Tn jurul pipei frumos gravate
de pe masufa joasa de langa el f i Idsa frau liber supararii
lui morbide. Erau luni de zile de cdnd Tfi stdpdnise
exasperarea f i furia, de cand Tfi Tnfranase impulsui de a
se razbuna pe Empress pentru suferinfa pe care i-o
provocase... pe care i-o provoca; de cdnd traise cu o
durere nelncetatd, care II macina. §1 acum intenfiona sd
gaseasca o oarecare uitare.
Astfel, Tn luxoasele Tncaperi intime ale lui Li Song
Koo, Trey fi Jake Poltrain cautau amandoi o lume iluzorie
sau un rdgaz temporar, fugind de mania ce-i rodea pe
dinauntru. Jake Poltrain trdia pentru visul-lui de a-l vedea
pe Trey moil, Tn timp ce Trey se lupta cu proprii lui demoni
Tntunecafi, tanjind dupd Empress, socotind-o interesata
doar de banii lui. Cdnd Valerie o convinsese ca nu era
rost de nici o casatorie Tn viitorul apropiat, plecase; asta
parea foarte clar, privind Tn urmd, fi era singura
concluzie care se putea trage din faptul cd ea nu-i scria.
In zilele ce urmara, visele aurite fi pasnice alternau
cu senzafii oribile care II Tnmdemnau s-o pedepseasca
pe Empress; sentlmente josnice fi prlmejdloase,
violente, fl Trey Tntrevedea cu o groaza cumplitd
posibllltatea ca pedepsirea ei sd-i facd pldcere. Pentru
£^ £**2. SILVER
prima data fu conftient de existenfa unei iaturi Tntunecate
a firii lui, a unui impuls distructiv, irafional, care nu dorea
decat razbunare. bupa ce-l lua Tn stapanire, opiul Tl ajuta
Tntotdeauna, contribuia la domolirea rautafii pline de ciuda
§i la stergerea granifelor dintre bine fi rdu din sufletul
lui, fa'candu-le sa dispara afa cum un vai de ceafa s-ar
risipi la aparifia unei raze de soare. Dar drogul nu rezolva
conflictul, ci doar Ti desparfea pe combatanfi pana Tntr-o
alta zi.
Se scurse o saptamana Tn intimitatea tacuta a celei
maMuxoase case de opiu din Helena.
Tngatuitor cu nevoia de singuratate a fiului sdu,
Hazard se lipsi de obif nuitele garzi de corp ale lui Trey,
dar cu Jake Poltrain la localul lui Koo, lui Trey trebuia sa i
se asigure securitatea. Li Song Koo urma sa gaseasca
Tnlocuitori pentru Blue fi Fox, fi Trey trebuia ferit de
primejdii — acestea erau ordinele clare ale lui Hazard, f i
ca atare un paznic fu postat Tn permanenfa la Ufa camerei
lui Trey.
Dar Tntr-o noapte, la o ora tarzie, Tn cursul unei
altercafii iscate Tntre doi japonezi pentru o prostituata
tanara fi frumoasa, unui dintre clienfii lui Koo Tnfipse o
secure de razboi Tn capul adversarului sau. Lovitura
iscusita, executata la perfecfie, despica Tn doua capul
omului trecand ca prin unt, fi macelul Ti atrase pe tofi la
spectacol... inclusiv pe paznicul lui Trey.
Ziua f i noaptea se Tntrepatrundeau Tn luxoasa Tncapere
drapata Tn matasuri, fi Trey, nepasandu-i dacd era zi sau
noapte, izolat cum era de perefii lambrisafi fi de visurile
Tncefofate, habar nu avea de activitatea frenetica ce se
desfaf ura cu un eta} sub el.
In ultima saptamana scazuse Tn greutate, mainile nu-i
mai erau sigure, ochii Ti.luceau cu o intensitate straiu­
citoare, umbrele negre de sub ochi Ti accentuau stabi-
ciunea fefei.
Mofaia pe pernele moi, trupul suplu fiindu-i Tmbracat
sumar, cu nifte pantaloni din mdtase neagra. Doar de
290
 RX Z S “e
curand Tmbaiat de cateva dintre servltoarele docile ale
lui Koo, parul lui negru Ti cobora racoros fi umed pe
umeri, iar parfumul apei din baie Tncd Ti mai impregna
pielea. Era Tntr-o stare de pldcuta Iinifte, netulburat de
demoni Tntunecafi, fi se Idsa Tn voia unor vizluni ce-l
purtau Tntr-un peisaj de munte, la Tnceput de primavard.
Se agitd brusc la auzui unor zgomote fi strigdte slabe.
Pleoapele i se ridicara nepdsdtor, fi o senzafle ciudatd se
strecura nepoftitd Tn peisajul pastelat f i Tnsorit. Ascultand
cateva clipe cu atenfie, nu auzi nimic, dar simfi mai clar
o nelinifte rece care se infiitra Tn tihna visului sdu. Se
considera foarte istef cdnd Tn ceie din urma deslufi sediul
acelei senzafii. Urechea mea, cugeta cu nepasare. Dar apoi
ochii i se deschisera pe deplin. La dracu 7
Jake Poltrain se Tndifa desupra lui, cu ochii plini de
ura fi apasand un revolver Tn tdmpla lui Trey. Acesta,
gandi cu ironie Trey, este un co§mar clasic.
— Vei muri! mormdi ameninfdtor Jake, efortul de a-fi
fine mana ferm aducandu-i pe frunte broboane de ,
sudoare. Si e foarte ufor, murmurd el, euforia Tnsu-
flefindu-i glasul.
Intrase pur f i simplu prin U fa nelncuiata, strabdtuse
pardoseala acoperita cu covor pdnd la canapeaua pentru
opiu, f i proptise feava pistolului pe tdmpla lui Trey —
prima lui bafta de cand avea de-a face cu cei din famllia
Braddock-Black. BineTnfeles, avea de gdnd sd profite de
prilej.
— Dupd aceea o sd te jupoi f I o sd-mi fac o pereche
de cizme , continua Jake, cu un zdmbet plin de mulfumire
rautacioasd. Sd vedem dacd acu’ o sa te mai scape
miiioanele taticului tdu, corciturd ce efti!
Trey izbucni Tn r a s — un chicot slab f i lent, care-i
scutura trupul slab, fi ochii i se Tnchiserd din nou. In
mod irafional, situafia i se pdrea ridicold, ca o melodrama
pusa Tn scena. Tot ce-i trebuia lui Jake era o mustacioard §i o
privire lacoma, gdndi el amuzandli-se, de§i cu ochii aceia m id,
ca de pore, pierdufi in cutele ah a de piele, nu era neaparat necesard
291
o privire lacoma. Chicoti din nou, un cap de pore supra-
punandu-se Tn mintea lui peste mutra lui Jake.
Tremurand de furie fafi de indiferenfa non§alanta a lui
Trey, Jake Tnfipse fi mai tare feava pistolului fi bom bani.
— Deschide ochii, drScia dracului!
Trecura cateva clipe pana cand Trey meets sa rada fl
Ti facu pe voie, rastimp Tn care Jake Poltrain dadu drumul
unui potop de invective umilitoare care se refereau la
culoarea pielii, fi mana lui nesigura fi tremurStoare se
Tnclefta fi se desclefta pe pistol. Se aftepta ca Trey sa
se tarasca Tn genunchi fi sa se roage — un scenariu pe
care fi-l Tnchipuise de o mie de ori, Tntr-o mie de variante.
Blestemat sa fie ca radef gandea, descumpanit de reacfia
neobifnuita a lui Trey. Nu trebuia s£ rada; trebuia sa-l
implore sa-i crufe viafa, fi creierul Tncefofat de opiu al lui
Jake nu reufea sa sesizeze granifele dintre realitate fi
Tnchipuire.
Cand genele negre ale lui Trey se ridicara Tn cele din
urma, ochii lui str&lucitori contemplara cu indolenfa fafa
contorsionata a lui Jake. Simfi vag ofelul rece pe tampla
iui, fi se Tntrebi Tn treacat daca o Tmpufcatura Tn cap
doare. Apoi zambi, socotind ca acest aspect era total
lipsit de importanfa.
— Linisteste-te, Jake, nu-i greu sa Tmpufti un om. lei
totul mult prea Tn serios, asta-i problema ta, murmura el.
Uite, de pilda, Koo ftie sa excluda seriozitatea din viafa.
Am dreptate, Jake?
— Koo e un gunoi, afa cum sunt f i neamurile tale cu
piele rosie, replica Jake, parea scuipand cuvintele.
— Ei, Jake, nu afa se vorbefte despre gazda ta, Tl
dojeni Trey Tn gluma. Koo asta te aprovizioneaza de zile
Tntregi cu visuri de aur f i femei frumoase.
— Sa te ia dracu’! marai Jake.
— Imi pare rau, nu efti genul meu, fopti Trey.
Ochii i se Tnchisera f i un suras lent Ti arcui buzele.
Jake nu-i aprecie simful umorului, ura fiindu-i atdt de
intensa Tncat Ti otravea creierul fie ca era treaz sau
 Flaeara argintte
a dragostei
dormea, ca era sau nu drogat, pana cand singurul lui
gand fu sa-l ucida pe Trey fi sa puna capat succesiunii
neamului Braddock-Black. Prea multd vreme Ti statuse
Hazard Tn cale, necedand si indestructibil; §i dacd acesta
scapa de moarte, fiul lui era mai vulnerabil, Tntotdeauna
fusese a§a, avand fafd de moarte o atitudine nesabuita,
tinereasca. Acum... Tn sfdrfit Tl avea sub ochii lui.
— O sa te ucid, mormai, o sd te ucid, o sd te ucid...
Litania era neinfluenfatd de rafiune, repetandu-se cu
o dorinfa implacabild.
— N-o sd reufesti dacd nu Tncetezi sd tremuri, Jake,
murmurd Trey, fi se Tntoarse pe o parte, ca pentru a se
cufunda iar Tn somn.
Un tremur convulsiv Tl scutura pe Jake Tn timp ce se
uita la spatele musculos Tntors cu nepasare spre el. De
ce nu-l implora ticalosul sd-l lase Tn viafa? Ce placere f i
ce satisfacfie mai era, dacd nu voia sd se unpileascd? Si
cu o istefime vicleana se gdndi la femeie, cea de la Lily,
cea despre care se zvonise cd-l parasise pe Trey.
Imun la teama, poate cd arogantul puiandru
Braddock-Black avea sa reacfioneze dacd i-ar Tnfepa
vanitatea.
— Ea n-ar fi plecat dac-af fi cumparat-o eu, zise cu
un zambet nepldcut. A f fi Tncuiat-o foarte bine.
Glasul lui capata o nota de satisfacfie grosolana pe
masura ce prindea gust pentru acel subject.
— Numai un prost i-ar da libertate unei tarfe. Nu te
pofi Tncrede Tn tarfe, sa ftii... astea s-ar regula cu oricine.
Cand Trey se rostogoli iar cu fafa spre el, Jake simfi
brusc o bucurie care-1 galvanizd. Ochii argintii, nu mai
erau Tntredeschifi lenef, fl nici nu priveau nepasdtor,
fara a se concentra, sau amuzafi. Erau, remarca Jake
Tncantat de strategia lui fi gustand deja mult afteptata lui
razbunare, plini de ura §i revolta. In sfarf it, daduse de sdnge.
— A f fi legat-o de pat fi a§ fi avut grijd sd md
distreze, continua el, rasucind cufitul Tn rand. Voi, pieile
rof ii, suntefi mai profti decdt Tmi Tnchipuiam.
 Adrenalina Tncepu sa se reverse nivalnfc Tn trupul lui
Trey. Pentru prima data el v iz u revolverul, !§i concentri
reaimente privirea asupra lui, la o depirtare de numai
cifiva centimetri. Violenfa sentimentelor lui alungi brusc
letargia somnolenti, §i mintea iui deveni foarte atenti.
Pistolul tremura, rem arci el, Tntr-o frin tu ri de gandire, asta
e clar. Privirea lui ficu Tnconjurul Tnciperii, reperind u§a,
silueta oscilanti a lui Jake, tremurul mainii cu care acesta
tinea revolverul, totui cu o brusca §i rapida iufeali, de
parci s-ar fi trezit dintr-un somn de zece ani. Jake Poltrain
pa§ise din gre§eala peste linie, peste simful de indulgenfi
sau neutraiitate al lui Trey, intrind Tntr-un teritoriu interzis.
Sentimentele sale fafi de Empress, oricat de inexplicabile,
erau propietatea lui personali, fi niminui, mai ales lui
Jake Poltrain, nu-i era Tngaduit sa-i Tncalce propietatea.
Emofia conducea mintea lui Trey, nu rafiunea, ?i gindul
la Jake Poltrain atingand-o pe Empress, pistrind-o pentru
el, era de nesuportat. Nevoia de rizbunare a lui Trey,
imboldul insistent de a pedepsi cu care se luptase zile
de-a rindul T§i gasi o noua finti, §i cum pini Tn grabi
daca, a§a molefit de opiu cum era, ar fi fost Tn stare s i
evite un glonf. Privirea lui Trey se ridici iaraf i spre mana
tremuritoare care |inea Colt-ul, §i un zdmbet vag apiru
pe fafa lui Slaba §i bronzata. A l dracului de mare noroc!
decise el.
— Asadar n-ai putut s-o faci s i rimana, zise Tn batai
de joc Jake, cu fafa congestionata de trimful rizbunirii,
respirafia grea risunandu-i puternic Tn liniftea camerei.
Dac-o voi vedea d u p i ce o sa mori, o s-o pup Tntr-un loc
Tn amintirea ta.
§i daca ar fi posibil sa strilucefti de succes, Jake
Poltrain ar fi Iluminat Tnciperea drapati Tn matasuri.
Trey T§i dadea seama ce ficea Jake, era con§tient de
baza irafionali a propriei sale manii, ba chiar, Tntr-o
scip ira re de gandire Tnfelese c i liudiro§enia lui Jake
erau doar vorbe goale ?i putea fi ignorati, daca senti­
mentele lui i-ar fi Tngiduit s i nu-i acorde importanfi.
§ ^ 2 9 4 ^ ?
 Dar nu-i Tngaduiau... fiindci, Tmpotriva oricirei rafiuni,
ea continua sa fie proprietatea lui.
— Apasa trigaciul, Jake, spuse Trey Tn §oapti, daca
o vrei, pentru ca este singurul mod Tn care vei ajunge
vreodati Tndeajuns de aproape de ea ca s-o atingi.
Si Tn semiTntunericul Tncaperii, Empress fu dintr-o dati
Tntre ei, izbitor de reali, o imagine de vis, ispititoare,
zambind, afteptand s i fie siru ta ti. Ea Tnainti cu un pas.
— Nu! gemu Trey, cu un ricnet instinctiv de sfidare.
Si rostogoiindu-se de pe canapeaua lic u iti, se
nipbsti asupra lui Jake.
Jake Poltrain nu se aventura decat Tn treburi sigure,
§i faptul de a Tndrepta un revolver asupra unui om
neTnarmat aflat la o distanfa de o jumatate de metru
oferea gradul de securitate pe care-1 prefera el. Dincolo
de acest nivel de siguranfi nu se pregitise. Z ip ic it de
Tndrizneala lui Trey, creierul lui prostit de opiu Tncerci
s i reacfioneze, dar reflexele lui fura destul de lente c it
s i-i lase lui Trey jumitatea de secundi de care avea
nevoie Tnainte ca Jake s i apese pe tragaci.
C ind, plonjind, trupul lui Trey izbi picioarele lui Jake,
pistolul fulgeri, Jake se c litin i spre spate sub impactul
greutifii lui Trey §i, dezechilibrindu-se, d id u drumul
revolverului. Jake se tirT d u p i arma care alunecase sub
un fotoliu scund, din lemn licuit negru, dar Trey o
ignori, d u p i cum ignori §i singele care Tncepea si-1
c u rg i pe obraz, indiferent la a rm i §i la rana sa, cu toati
atenfia concentrati doar asupra unei necesitifi extrem
de importante. Cu o hotarare prim itivi si necivilizatii
voia s i se asigure c i Jake Poltrain nu avea s-o atrngi
niciodati pe Empress. Ca un nebun stip in it de un
imbold barbar, Trey se arunci peste Jake, trig in d u -l
Tnapoi c in d acesta ajunse doar la cifiva centimetri de
patul sclipitor al revolverului. Risucindu-se cu putere,
Jake se Tntoarse s i se apere §1, izbihd cu brafele lui
vanjoase §1 cu picioarele Tncilfate Tn cizme, reusi s i se
elibereze de sub Trey. Tn condifii normale Tl depi§ea pe
 SILVER
acesta in greutate fi acum, cdnd Trey slabise, era
apreciabil mai greu decat el. Se rostogolira amandoi pe
covor, lasand Tn urma lor o dard de sdnge, Trey blocdnd
pumnii sau izbiturile de picioare ale lui Jake, sau
Tncasand cu gemete de durere loviturile respective. Era
practic neprotejat, avand ca unic vefmant pantalonii
pijamalei de mdtase, fi sangele Ti tulbura vederea
ochiului stdng, dar se strdduia cu Tncdpdfdnare sd
Tnfface gdtul masiv al lui Jake, Tntinzand mana iar §i iar,
pe langd pumnii asemdndtori cu doua ciocane fi
nimicitoarele lovituri de cizmd.
Jake Tfi istovea cu lovituri adversarul, Ti azvdrlea la o
parte, Tl cople§ea cu pumni dafi cu rdutate, lupta pentru
viafa lui, dar ochii lui Trey erau sdlbatici, fata Ti era
Tmpietrita Tn hotdrdrea ei, mainile lui cu oase prelungi
semanau cu doud gheare puternice urmdrindu-f i neTncetat
prada. Tn cele din urmd se Tnchisera, cu toatd Tmpotrivirea
feroce a lui Jake, fl nu mai puturd fi desprinse oricat de
frenetic se zbatu Jake. Incieftate, degetele zvelte ale lui
Trey stransera cu o hotdrdre fatala, neldsandu-se descu-
rajate de sentimente umane. Tn timp ce sangele lui Trey
pleura Tntr-un ritm continuu pe chipul cu ochi holba{i de
sub el, precum un macabru acompaniament al mortii,
fafa lui Jake trecu de la ro§u la vandt $i apoi la un purpuriu
hidos, sunetele lui strangulate, Tnecate, fiind doar ecouri
Tnabufite Tn Tncdperea Tncarcatd de mdtasuri. Tnsa Trey
era desprins de privellftea aceea fi de zgomote, de
substanfa omeneascd ce murea sub mdinile lui; reald nu
era decdt ienta, mdsurata nevoie de a ucide, necesitatea
de a-l reduce ia tdcere pe Jake Poltrain.
Nu mai era lucid, dacd fusese vreodatd de cdnd Tfi
" facuse opiul efectul, fI simflndu-se acum amefit datoritd
pierderii de sange, Trey menfinu totufi implacabil
apdsarea pe gdtul lui Jake pdnd cdnd brafele lui nu mai
suportau durerea. §i chiar fi atunci continud sd-l find
bine, Tndurdnd durerea afa cum fusese Tnvdfat, tenace Tn

§ ^ 2 96 45?
imboldul lui orb, asigurandu-se cd Jake nu avea s-o
atinga niciodata pe Empress.
Poate ca vreun instinct primar declansa comanda de
a-§i slabi stransoarea; mai prozaic, poate cd parfumul de
tamdie ce se mdlfa din vasul lui pentru ars mirodenii Ti
gadila ndrile. Oricare ar fi fost motivul transmiterii
mesajului catre creierul sdu, Trey T§i slabi strdnsoarea,
se ridica Tncet Tn picioare, Tntinzandu-f i treptat mufchii
Tncordati, §1 pafind peste cadavrut lui Jake Poltrain se
lasa sd cada pe canapeaua lui Tncarcatd de perne.
Zdcu pe gramada de perne pdnd cdnd Ti trecu amefea-
la. Apoi, decise cd trebuia s-o vadd pe Empress iar.
Sprijinit Tntr-un cot, respirand din nou liniftit, Trey urma
pe Tndelete procedure de a rula o bila de rdfind lipicioasd,
de a o pune cu grija Tn micul bol, de-a o aprinde fi de a
trage Tn piept cel dintai fum dulce prin pipa cu coada
lunga. Se culca iar pe pernele de matase, Idsd drogul
sa-fi Tmplineascd vraja, vdzu mai Tntdi binecunoscuta
stralucire aurie, fi apoi Empress fu acolo, zdmbindu-i. De
asta datd ea se afla la jumdtatea coastei unei coline
acoperite de zapada, cu brandufe strdpungand cristalele
de gheafd, dar Ti suradea, chemdndu-l pe nume. El Tntinse
Tncd o datd mdna spre pipd, ca s-o aducd mai aproape.

Koo facu el Tnsufi un control la tofi clienfii important,

ca sd se Tncredinfeze cd erau mulfumiti, se simfeau bine
§i erau servifi cum se cuvine cu tot ce le erau necesar, f!
dupd ce trupul schilodit fu transportat la parter fi cand
ordinea fu restabilitd, reveni la obifnuitele lui ronduri.
Cand se apropie de camera lui Trey, remarcd Tnspdimdntat
intrarea nepdzitd, vdzu cu groazd U fa Tntredeschisd f i, Tn
eventualitatea unei catastrofe, Tncepu sa-fi facd Tn minte
bagajele.
Instruncfiunile din partea lui Hazard erau simple dar
clare: fiul lui urma sd aiba tot ce dorea fi sd nu fie Idsat
niciodatd nepdzit.
' §5^297 ^
 SILVER
Cat de departe avea sa ajungd razbunarea lui Hazard? se
Tntreba Koo deloc Tn largul sau, Tmpingand Ufa § I strecu-
rindu-se Tn cameri. Dintr-o singura privire fu evident cd
Jake Poltrain era mort, fl tremurind de teami, Koo se
uita cu atenfie la trupul p ribufit f i m injit de sange al lui
Trey. Avu nevoie de cateva clipe ca sa distingi, Tn
Tnciperea slab luminati, ufoara ridicare fi coborare a
pieptului. Cel pufin Trey mai traia. Retragandu-se repede
din camera, Tnchise cu griji usa si trimise un servitor s i
aduci grabnic un medic.
O o ri mai tirziu, d u p i ce Trey fusese spilat fi
bandajat fi d u p i ce doctorul Tl asigura pentru a zecea
o a ri pe Koo c i rana lui Trey era superficiali, Koo lu i
m isuri pentru trimiterea unui mesaj lui Hazard... fi apoi
p izl el Tnsuf i U fa pina la sosirea acestuia.

Hazard, urmat Tndeaproape de Blue fi Fox, u rc i

treptele Tn goani.
— Cum se simte? Tntrebi cu glas aspru, fic in d u -fi
curaj pentru cea mai rea eventualitate, d u p i ce primise
de la servitorul lui Koo mesajul trunchiat In care se vorbea
despre medici, o Tnciierare cu Tm pufcituri, fi Jake.
— E bine, rispunse Koo repede. Realmente bine.
Tncercarea lui de liniftire era o asigurare Tmpotriva
Tncruntiturii fioroase a lui Hazard.
— Poltrain e mort, dar nimeni n-a mai intrat Tn cameri
Tn afari de doctor §i de mine, a d iu g i el imediat.
§i Koo le mulfumi strimosilor s ii c i-l pizeau de
nenorociri.
Expresla feroce a lui Hazard i-ar fi ficut pe tofi demonii
din i?d s-o ia la goani Tn ciutarea unui adipost sigur.
F i r i un cuvint, Hazard trecu rapid pe la n g i Koo fi
intri Tn cameri, Tnchizind Ufa Tn urma lui fi Tfi Tngusti
ochii s i poata vedea Tn semiTntuneric. Inima Tnci Ti mai
bitea nebun^fte de teama pe care o traise Tn timpul
cilitoriei cu trenul, al ciru i cazan de aburi se Tnrof ise Tn
 momentul Tn care ajunsera la Helena. Cuvintele lui Koo Ti
domolisera groaza — fiul lui nu murise; f i pentru asta
mai fa o ruga tacuta catre Ah-badt-dadt-deah.
La auzui slabulul zgomot al zdvorului ce Tnchidea u§a,
ochii lui Trey se deschiserd, fi ridicandu-fi privirea spre
tatdl lui, zambi.
— Buna, papal
Pe moment Hazard fu focat de !nfafi§area lui Trey,
dar cdnd vorbi, glasul nu-i trada nimic din Tngrijorare.
— Cum te simfi? Tntrebd, ignorand cadavrul din
mijlocul Tncdperii.
Imensa ufurare de a-l fti pe Trey Tn viafa Ti liniftea
spaima care-1 cuprinsese Tn prima clipa, la vederea fiului
sau. Acesta era vizibil mai slab, structura osoasa a fefei
sale, mult eVidenfiata, accentuandu-i intensitatea ochilor
ce straluceau la lumina bolului pentru arderea drogului.
Dar zdcea desculf pe canapeaua moale, ca f i cum nu s-ar
fi luptat de curdnd sd-fl apere viafa, netulburat de omul
mort din apropiere, aflat doar la un metru de el.
— Cum te simfi? repetd Hazard Tn soapta.
— Sunt bine, spuse Trey, un u§or zambet ridicdndu-i
colfurile gurii. Nu vrei sd Tncerci pufin din uitarea lui Koo?
Hazard nu se mifcd, dar scuturd scurt din cap Tn chip
de refuz.
— Mama ta asteapta sd te vadd. A fost Tngrijoratd.
Erau zile Tntregi de cdnd Hazard tot Tnfrdnase dorinfa
intensd a lui Blaze de a interveni.
Intorcandu-se lenef pe o parte, Trey Tntinse mdna
dupd un ziar ce zdcea sub canapeaua Idcuitd.
— Nu sunt irecuperabil, sd ftii, zise apoi, revenind la
pozifia lui confortabild, cu trupul toldhit, Tn timp ce gura
Ti schifa un vag surds ironic.
— §tiu, rdspunse calm tatdl lui, ca om modern fi cu
experienfd ce era.
Localurile pentru fumat opiu de toate genurile, de la
cele mai mizerabile pdnd la cele luxoase, aveau grijd de

§^ 299#?
 SILVER
satisfacerea nevoilor celor pe care-i interesa evadarea
din realitate §i placerea.
In sezonul trecut, Hazard luase parte la petrecerea de
la Paris a prinfului de Wales, cand noaptea se Tncheiase
Tntr-un luxos palat al opiului, un amuzament placut pentru
bogataf ii din Tntreaga lume.
— Mama ta e foarte Tngrijorata, adaugael Tn poapta.
— Uite, zise Trey, Tntinzandu-i pagina. Tmi acordasem
o saptamana ca sd le fac pe plac demonilor negri.
Si ca s-o vad pe Empress, Tfi spuse Tn sinea lui, in visele
create de opiu, care o fac sa para atat de reaid incat aveam impresia
cd ii puteam atinge matasea parului §i caldura pielii. Senzafiiie
acelea erau un soi de alinare ce se suprapuneau fi se
rdzboia cu mdnia lui.
— Aveam de gand sd vin acasd maine, mai zise.
Luand pagina oferita, Hazard aruncd o privire rapida
liniilor trase peste patrate §1 cifre, apoi lasa foaia sd cada
pe o masa din apropiere.
------ Cred cd o zi mai devreme ar linifti-o pe mama ta,
spuse cu un glas autoritar, defi cuvintele Ti erau alese
cu diploma^e. Si — adauga Hazard, ai carui ochi se Tn-
dreptard o clipa spre cadavrul lui Jake — mai e fi
problema urgenta a... Tndepartarii acestor ramaflfe.
— El m-a atacat primul.
Scurta propozitie era atdt o explicate cat f i o scuzd.
— O gref eala, din cdte se pare, aprecie Hazard sec.
— A fa ceva face sd ti se reverse adrenalina, replica
Trey pe acelafi ton.
Indltandu-fi privirile spre tatdl sdu, spuse cu glas
coborat, relatand o simpla informafie:
— N-am avut de ales... era hotarat sd md ucida.
— Si eu af fi facut acelafi lucru, rdspunse Hazard, cu
ochii atintifi asupra unicului sdu copil.
Trey era Tn viafa, fi pentru asta el fi-ar fi vandut
sufletul f i ar fi ucis o duzina de-alde Jake Poltrain. Nimic
altceva nu mai conta.
— Niciodatd n-am omorat un om cu mainile mele...
300
 a dragostei'
Glasul lui Trey era aproape o §oapta, acum ca totul se
terminase, acum ca mania feroce si geloasa Ti trecuse.
Viafa era mai ambigua, reflects Hazard Tn mod filozofic
simfind ezitarea din vocea lui Trey, decat pe vremea cdnd
fusese el tanar. In zilele acelea, a te razbuna cand te ataca un
individ ca Jake Poltrain era ceva onorabil.
— Unii oameni traiesc mai mult decat ar trebui,
murmura el, gdndind cd uneori, legile albilor Ti Tngdduiau
sa traiasca unui om care nu merita asta.
— Spunea unele lucruri despre Empress, zise Trey
soptit, Tn a carui minte se ivird imagini fulgeratoare
mfa|i§andu-i pe Empress §i pe Jake.
Trase adanc aer Tn piept ca sa-§i linifteasca nervii.
— T i-e d o rd e e a .
Nu fusese exprimata o Tntrebare.
Gura iui Trey schifa un zambet trist.
— Mai mult decdt md afteptam. Pana acum, niciodata
nu mi-a fost dor de o femeie.
Contempland ravagiile produse Tn ultima sdptdmand,
rana bandajatd de pe tampla lui Trey, sdngele care-i
manjea picioarele goale, Hazard spuse foarte calm:
— Dacd ai vrea sd {ii seama de unele sfaturi parinte§ti...
— De ce nu? Ultimele cateva zile n-au fost tocmai un
succes rasundtor.
— Ar trebui sd te duci dupa ea. Eu unui m-am dus
dupa mama ta.
— Nu-i acelafi lucru, replica Trey, clatinand din cap,
pana cand junghiul de durere Ti aduse aminte de bandajul
lui. Mama a plecat fiindpd credea ca erai mort. In schimb
— remarca el cu amaraciune — Empress a vazut pur §i
simplu milioanele Braddock-Black scapandu-i de sub
mana. Cu greu ar putea fi socotitd asta o unire din
dragoste, papa.
— Valerie este o femeie rea si vicleana, Ti reaminti
Hazard. Ai {inut seama de asta, desigur.
— BineTn|eies, zise Trey sec. Ca si de alte o mie de
explicafii... dintre care nici una nu ma lamureste pentru
301
 SILVER
ce.nu mi-a scris Empress. §i ar fi putut sa mai aftepte o
zi, pana m3 Tnapoiam de ia adunarea legislative N-ar fi
fost o pretence prea mare din partea mea, adauga el,
ridicand iar din umeri. Voia banii mei. Eu ce pot sd spun?
iar Valerie a dat de Tnfeles foarte limpede cd avea de gdnd
sd lupte cu ghearele si cu dinfii ca sd-i pdstreze. Afa cd
Empress Jordan, o femeie cu simf practic f i cu experienfd,
dornica sd refaca averea familiei, s-a decis sd piece Tn
cautarea unor pafuni mai verzi. Niciodatd sd nu
subestimezi — zise Trey cu un cinism rece — instincteie
ascunse ale unei Tmpardtese.
Ca fi cum n-ar fi fost obifnuit ca femeile sd umble
dupd banii iui. Cu multa vreme Tn urma se Tmpacase cu
puterea afrodiziaca a unei averi Tn aur, numai cd Tn cazul
lui Empress totul paruse altfel. Altfel decdt ce ? se Tntrebd
el posomorat Tn secunda urmatoare. La dracu'! Ea avea
mult mai mare nevoie de bani decat tinerele bogate cu
care se distra el de obicei.
— T|i mulfumesc, papa — zise politicos, cedand Tn ce
din urma fafd de ceea ce nu se putea contesta — pentru
grija ce mi-o porfi, dar am analizat toate acestea Tn minte
de foarte multe ori. Nu exista nici o altd explicafie pentru
tacerea ei, Tncheie el cu un oftat ce fu vizibil Tn fumul
care se Tndlfa din bolul de ars droguri.
Primul imbold al lui Hazard, Tn calitate de parinte, fu
sd spuna: „Vrei sd fi-o aduc eu !napoi?“ La urma urmei,
raplrea sofiilor fusese Tntotdeauna o activitate acceptabild
Tn tradifia absarokee.
Dar Tfi Tnabufi impulsul ca fiind anacronic, defi, ca
om de acfiune, socotea cd o asemenea acfiune avea
merite certe. Cel pufin problema tacerii ei avea sd capete
o datd pentru totdeauna un raspuns. Cu toate acestea,
reflectd el CU mahnire, in decursul anilor am tnvafat sa fa c
unele concesii manierelor „civilizate“, §i banuiesc ca rapirea ca
form a de a face curte unei fem ei poate f i privita cu o tncruntare.
§ i in fond, asta ar insemna sa intervin mai mult decdt imi perm it
prerogativele de tata.
Sffosa"xiar s*rt*$
Tnaintand, pa§i peste cadavrul lui Jake §i, aplecandu-se
spre fiul sau, Tfi puse mana pe umarul lui Trey.
— Vino acasa, Ti spuse cu blandeje. Mama te astea pta.
Cand, peste cateva minute, iesira din camera, Trey era
Tmbracat cu pantalonii iui din piele de caprioara §i cu
cama§a de pdnza, si Ti mulfumi politicos lui Koo, care
aftepta Tn hoi.
Cu ochii plini de raceald §i cu o expresie iridescifrabila,
Hazard spuse:
— Daca vei fi amabil sa ai grija sa se curefe totul, voi
fi recunoscdtor.
Ddnd din cap respectuos, Koo Tnfelese ca putea sa-§i
fixeze el Tnsufi preful si ca acesta nu avea sd fie discutat,
dar ca din partea lui se astepta tdcere. Ca o personificare
a tactului, raspunse:
— Considerafi treaba ca §i facuta, domnule Black.
A doua zi, Trey pleca Tmpreuna cu familia lui spre
tabara de vard, Tnconjurat de prieteni; Tndemnat §i ispitit
sa participe la vanatoare, curse de cai si toate activitatile
voioase ale verii, fu prea ocupat ca sd se mai lase Tn voia
gandurilor negre. Dupd o saptamana posti Tn singuratate
pe muntele Ursului, si le cerii spiritelor sa-l ajute sd uite
§i sa-§i gaseasca alinarea. Tn cea de-a treia zi vedeniile
lui fura intense, pline de imagini §i simbolism. Ti vazu pe
copii calarind pe foimi uria§i cu coada ro§ie, care se
preschimbard sub ochii lui Tn cai de munte; Empress,
Tmbrdcatd Tn costumul ei de cowboy, statea vizavi de el
langd foe, dar purta Tn urechi diamante strdlucitoare, si
cand Tntinse braful pe deasupra fldcarilor ca s-o atingd,
ea disparu, imaginea fiindu-i Tnlocuitd de Valerie. Spiritele
Tl luara de mana §i-l liniftird cand[el fipa de furie, Ti
potolira revolta si-i reTnoird forfele. Tn ve|minte mistice,
ele apareau si dispareau din visele sale, amintindu-i
originea §i credin|a lui, §i cu ajutorul lentului lor dans al
viefii el ajunse sd Tnteleagd — pe muntele Ursului, Tn
caldura arzatoare a zilei si Tn recea frumuse|e a nopfilor
Tnstelate — ca valoarea unui barbat vine din interiorul
 SILVER
sau. §1 ca uitarea se a§terne Tncet, anotimpurile inimii
urmand un drum nesfarsit, ca §i anotimpurile pamantului.
Tn cea de-a cincea zi, Trey cobor! din mun|i revenind
Tn sanul familiei relmprospatat, constient de obarsia lui
absarokee §i, daca nu Tmpacat cu ideea de a o uita pe
Empress; mdcar cu o gandire realistd Tn legatura cu
puterea de vindecare a timpului. Tn vara aceea ramase Tn
munfi, ajutandu-si frajii vitregi sa se ocupe de hergheliile
de cai ale tatalui lor, care fusesera trimise spre pa§unile
mar racoroase de pe platou. Cu trunchiul gol §i Tn
pantaloni de piele, cu parul Hung fluturand Tn vdnt, caftigd
toate cursele de cai pe Rally, a§a cum se Tntdmpla Tn
fiecare vara, si victoriile Ti faceau placere. §i deoarece T§i
petrecea cu Rally mai mult timp decat de obicei, clanul lui
Tnfelese ca Ti era dor de o femeie §i cd avea nevoie de
singuratate.
Spre sfar§itUI verii, nu mai exista nici o urmd a
purgatoriului prin care trecuse Tn localul lui Koo. Trey
era perfect restabilit §1 foarte bronzat. Ca o ironie a
sorjii, niciodata nu fusese Tntr-o mai buna forma fizicd.
Tanar, frumos si bogat, pentru cei din afard el avea totul,
Tn afara de un singur lucru, pe care-1 dorea cel mai mult:
femeia pe care o ceruse Tn casatorie. §i care, din motive
care lui Tnca Ti scdpau, decisese sa-l pdrdseasca.

Capitolul 18
Pe la mijlocul lui set^embrie, Trey fu chemat grabnic
acasa deoarece Valerie nascuse o fetifd. Copila era Tn
mod ciar o metisa, §i cand o vazu prima oard, Valerie nici
nu vru s-o atingd.
Telefond imediat la ranch §i-i informa pe cei de acolo
cd le trlmitea pruncul. Cdteva apeluri telefonice
Tnnebunite gdsird o doicd, §1 Tn momentul Tn care sosi
micufa Tncd fdrd nume, Blaze pregdti Tn grabd camera
copiilor.
. ^ ^ 304
 "T s a r8
A doua zi, cand Trey reveni calare din tabara de vara
?i se uitd pentru Tntaia data la micul bebeluf culcat fn
leaganul Tmbracat Tn roz, fu imediat Tncantat.
Uftandu-se la el cu ochi imen§i, fetifa gangurea §i
bolborosea facand balona§e umede, si cdnd schija un
zambet cu jumatate de gura — un mic suras rdtdcit —
Trey fu izbit de puternicul farmec al zdmbetelor unui
copil.
— E foarte vioaie, murmura cu mandrie Blaze, stand
Tn picioare Idngd Trey. Cei mai multi copii nu zambesc
decat mult mai tdrziu.
— Vorbesti de pared ai fi o bunicd iubitoare, o tachind
Trey.
— Are nevoie de noi, replied Blaze calm, referindu-se Tn
mod tacit la faptul cd fetifa fusese pdrasita de familia
Stewart.
— Md are pe mine, te asigur. Ce mai seducdtoare! zise
Trey atingand-o cu duiofie pe cre§tetul cap§orului ei
acoperit cu un pufufor fin. Are un nume?
— Nu Tncd... ne-am gdndit sd te asteptam.
— Valerie n-a...?
Blaze scuturd din cap.
— Cateaua blestematd! murmurd Trey.
— Firea ei are o oarecare trdsdtura necaritabild,
conveni Blaze pe un ton sarcastic.
Insd imediat zdmbi, deoarece copilul Tncepuse sd-fi
Tntindd buzele asemdnatoare cu un boboc de trandafir,
ca o pdsdricd Tn cdutare de hrand.
— Iar Ti este foame, spuse mama lui Trey. Nu-l a§a cd-l
dulce?
— O sd... vreau sd zic... cum ...? se bdlbdi Trey,
Tngrijirea sugarilor fiind cu totul Tn afara domeniului sdu
de experien{d.
Dar Tn zilele §1 saptdmanile urmdtoare petrecu ore
fntregi Tn camera copiilor f I Tnvdfd sd se ocupe de micuta
lui filed adoptivd.
La Insistenfele lui Hazard, fu numitd Belle.
 SILVER
— Nu-fi acceptam propunerea doar pentru cd efti un
tiran care-fi impune voinfa, Tl tachina Blaze, cdnd numele
fusese luat pentru prima oara Tn discufie.
— BineTnJeles cd de-aceea i-o acceptdm, intervenise
Trey, zambind. Stii cum se Tmbufneazd cdnd nu I se face
pe voie.
— Foarte amuzant! replicase Hazard, prefdcandu-se
jignit. Este un nume cat se poate de potrivit.
— Cdnd e§ti vedetd de teatru, spusese Blaze.
' — Sau o calareata de rodeo, adaugase Trey zambind.
— Voi doi pute|i alege un al doilea prenume, propuse
Hazard Tn gluma, obifnuit sd fie tachinat.
— Cata mdrinimie! exclamase Trey, Tnalfandu-fi
sprancenele.
— Una din trasaturile fermecatoare ale tatalui tdu.
Dar Hazard era realmente un autocrat, fi defi so|ia fi
fiul lui, avand firi independente, sus|ineau propriile lor
sugestii, nu se Tmpotriveau preferin|ei lui. Numele da
Belle era teatral dar fi afectuos, iar fetifa era, Tn ochii
tuturor, Tntr-adevar frumoasa. §i astfel, copilul nedorit
care afectase enorm via|a lui Trey, viitorul lui Empress fi
contul Tn banca al lui Valerie, deveni centrul atenfiei pentru
tofi cei de la ranch.
Hazard comanda sd se graveze cu numele ei un
serviciu de masa special pentru copii, alcdtuit din
cincizeci de piese de argint, fi Tncepu sa dreseze un cai
de munte mic fi Tndesat, anume pentru prima ei plimbare
calare.
Blaze redecord Tn Tntregime camera copiilor fi trimise
sa i se aduca de la Paris un trusou de copil realmente
regal, Tn vreme ce Trey descoperi cd se pricepea la
chifibufurile introducerii terciului de ovaz fi a compotului
de fructe Tntr-o gura de copil.
Iar Belle Tnflorea.
Cele opt luni stabilite prin contract cu privire la
Tndatoririle lui conjugale se Tncheiara cand Belle Tmplini o
luna, f i chiar Tn acea zi Trey Ti ceru lui Valerie sd divoifeze.
 O vizitd spre sfarsitul unei dupa-amieze, alegand
momentul de dupa ora ceaiului fi Tnainte de obligafiile
mesei de seara, cand era cel mai probabil ca Valerie sd
fie acasd singura.
Era Tncd Tmbracata cu rochia ei pentru ceai, fifonul
de un roz palid garnisit cu metri Tntregi de danteld
stravezie de Alencon slujind drept ambalaj delicat pentru
frumusetea el brund. Cdnd Trey pdfi Tn Tncdpere, ea Tfi
ridicd alene privirile spre el, imperturbabild ca de obicei.
— Cu siguranfd nu-i vorba de o vizitd de curtoazie,
murmurd ea lenef, Tnclinandu-fI putin capul Tntr-o parte
ca sa se uite la el.
Trey era Tmbrdcat Tn haine de lucru prdfuite: haind fi
vestd de piele peste o cdmafa de bumbac leoarcd de
sudoare. Cizmele, ca fi pantalonii, Ti erau acoperite de
un nisip fin.
— Instalam un concasor nou la mina din Trancyville,
zise el, remarcandu-i pozifia languroasd, pe canapeaua
de damasc. Unii oamenl muncesc ca sd trdiascd.
— Iar alfil nu, replica ea cu un zdmbet strdlucitor.
— Constat cd suntem de acord, ca de obicei, ripostd
sec Trey.
Stdtea Tn picioare, nerdbdator, oprit Tn pragul salonului,
neavand de gand sd ramdnd mai mult decdt era necesar.
— Intotdeauna efti foarte supdrdcios, Trey dragul meu.
§tiu cd po|i fi fi altfel... ia loc fi relaxeazd-te. Vom vorbl
despre vremurile trecute, murmurd ea Tncet, ardtdnd cu
un gest gra|ios spre un fotoliu aldturat.
Modul ei dezinvolt de a trece cu vederea peste toatd
nenorocirea pe care o produsese prin propria-i ticdlofie
Tl cdlca pe nervi.
— Vreau sd divorfdm, zise de-a dreptul, neinteresdndu-l
politeturile ipocrite.
— Nu.
Vocea ei era calmd, expresia llniftitd, fi Valerie Tntinse
mana spre un pahar cu vin de Xeres ce scdnteia Tn lumina
 SILVER
soarelui pe o masu|a de marmura fasonatd Tn mod hidos
in forma de lebada.
— Nu? Dorefti sa mori? o Tntreba el Tn §oaptd, gandind
ca o lovitura puternica data cu ciocul lebedei ar fi pus
capat tuturor necazurilor lui.
— Tmi place sd fiu doamna Braddock-Black, zise ea,
luand o sorbitura de vin.
§i cu o stdpdnire de sine care Tl iritd, adauga:
— Vrei §i tu pu{in? Este un foarte bun produs
portughez.
— Nu beau vin de Xeres, §i daca l-af bea, nu cu tine
a§ face asta, replied Trey cu un glas Tncordat de efortul
de a se controla. Ai semnat o Tn|elegere.
— Am rupt-o.
— Nu privi lucrurile atat de simplu, se rdsti el. Avem
o copie.
Zambetul ei fu de o inocenfa clasica.
— Voi sus|ine cd este un fals.
Dumnezeule Sfinte! gdndi el, scarbit.
— Nu renunji niciodatd, nu-i a§a?
Surasul ei se modified, §i vreme de cateva clipe lasa
sd i se vada nostalgia.
— Dar, daca-i vorba... ar Tnsemna sd renun| la multe,
nu crezi, dragul meu? Tntrebd ea alene. A§a cd nu... nu
cred cd md tenteaza s-o fac.
Cata satisfacfie ar avea, Ti trecu fulgerdtor prin minte, sd
qtearga surdsul acela de p e fafa ei, §i sim|i cum sub cdma§a
transpirata si haina de piele i se Tncordeazd spinarea.
— Tntotdeauna ti-am subestimat avari|ia, spuse Tn
foapta, ochii argintii sclipindu-i ca gheafa.
— Avantajul meu, a§adar, susura ea multumitd.
— Nu jucam o partida de §ah, Valerie.
— Dar e un joe, nu-i a§a, dragul meu?
Glasul ei avea o nuan|a find de sfidare. Trey reu§ise
sa scoata Tntotdeauna la suprafata sdlbdticia din firea ei,
si intensitatea prezen|ei lui fizice o tulbura pdnd la
nebunie. Foarte adesea, §i mai ales acum, prafuit §i
Tmbracat Tn piele, el Ti amintea de un animal... un animal
de prada, mare §i Tntunecat. Un animal excitant... care nu
mai era al ei. §i gasea mulfumire Tn a-l umili.
— Dacd tot vorbim despre jocuri, hai sa Idsam asta Tn
grija avoca|ilor, zise Trey cu simplitate. Voi mai trece pe
la tine dupd ce se vor Tncheia rundele preliminare.
§1 pdrdsi Tncaperea.

A doua zi, Hazard discutd cu Duncan Stewart,

amintindu-i cd semnaserd documente negociate Tnainte
decdsatorie.
Duncan fu timid. Enervantd atitudine, gandi Hazard, la
un barbat pantecos, intre doua varste.
— N-o sa-ti rapesc mult timp, Duncan, zise el. Pentru
ce nu decizi Tmpreund cu fiica ta, cat vd trebuie, sa
zicem, ca sd plecagi din Montana? Verified cifrele astea
la cpntabilii no§tri §i vom mai reveni.
Tncepu prima runda.
Dupd ce se uitaserd din nou cu ochi lacomi la averea
Braddock-Black, Duncan §i Valerie, decisera cd prima
datd se vdndusera prea ieftin, §i cd niciodatd nu stricd sd
insifti pu{in. Hazard nu voia probleme cu Belle, a§a ca Ti
facu pe plac familiei Stewart... pdnd la un punct.
— Ucide-i! zise Trey cu scdrba Tntr-o dimineata.
Hazard T§i ridica privirile de pe scrisoarea pe care o
recitea — scrisoarea prin care se sugera ca Duncan sd
fie numit tutore legal al copilul lui Valerie.
— Doar un gand ce exprima o dorintd, adauga Trey,
oftand, drept raspuns la privirea mirata a tatdlui sdu. Se
pare cd negocierile ar putea fi tdrdganate o vreme.
Sprijinindu-se pe spdtarul fotoliului sdu din piele,
Hazard schitd o u§oara grimasd.
— Md tem ca da, Tnsd oamenii de teapa celor doi
Stewart sunt de vdzare... nu-i decdt o problemd de timp
pdnd la aflarea pretului. Tfi Tmparta§esc totu§i senti-

§^ 309^ ?
 SILVER ■
mentele. Tocmeala asta fmi displace profund. Ce mai
face Belle Tn dimineata aceasta?
— Mama §1 cu mine ne-am certat, care din noi urma
sa-i ddm micul dejun. Am ca§tigat eu, rdspunse Trey cu
un zambet u§or ironic. Lui Belle i-a pldcut sucul de mere,
dar s-a Tmpotrivit fulgilor de ovdz — adauga descriind cu
mdna-i supid un scurt arc peste cdmapa lui pdtatd — §i a
fost mai Tncdntatd de ciocolata mea caldd decdt de felul
Tn care am Tngrijit-o.
Oricdt de proasta i-ar fi fost dispozitia, Belle Ti aducea
fdrd gre§ un suras pe fata.
— Md bucur sd aflu cd va amuza pe amandoi, replica
Hazard, a cdrui Tncruntare se transforma §i ea Tntr-un
zambet. Ii prinde bine mamei tale... e multd vreme de
cdnd Tn casd n-a mai fost nici un copil.
— Cu toate acestea, cred cd nu avem nevoie de
pantofii de balet... sau, daca-i vorba, nici de poneiul tdu
de munte, remarcd Tre y cu o scanteiere a ochilor lui
argintii.
— Ne Tnveselefte, zise tatdl lui, cu un zambet lini§tit.
Sunt foarte multi ani de cdnd n-am mai avut un copil atit
de mic Tn jurul cdruia sd ne agitam. Cdnd Daisy a venit
sd locuiasca la noi dupd...
Se Tntrerupse, gdndindu-se la cele doua fiice mai mici
pe care le pierduserd, si la cdt de adevarat era cd niciodatd
nu te obisnuie§ti realmente sd trdie§ti cu absenta unor
fiinte dragi. Glasul Ti fu mai bldnd cdnd continud:
— Erau aproape adolescente.
Ii era bine cunoscutd tristetea pe care o sim|ea tatdl
lui. El Tnsu§i nu uitase niciodatd doliul din copildria sa,
amintirea parintilor sdi pe care-i vazuse pentru prima
datd pldngdnd rdmdndndu-i neftearsa Tn minte. Glasul
lui Trey cdpdtd o intonate blanda.
— Mama a luat pe deplin conducerea, eu doar primesc
ordine, zise el, §i Ti fac Tntru totul pe vole, nu te teme, papa.
De§i, dacd s-ar ajunge la o lupta care-pe-care, addugd cu

^ 310
 un zambet stralucitor, n-a§ putea paria pe §ansele mele
de a caftiga Tmpotriva mamei.
— Spiritul Tncapafanat al mamei tale este una dintre
fermecatoareie ei calitafi, replica Hazard pe un ton
afectuos, iar eu sunt de acord cu tine... e Tn stare sd
Tnvinga de una singura o armata Tntreaga.
— Din toatd frdmantarea si nefericirea asta, cel pufin
faptul de a o avea pe Bellle face sd merite tot necazul...
ceea ce nu Tnseamna cd a§ Idsa-o vreodatd pe Valerie sd
afle asta.
Trey Tsi Tntinse trupul, relaxandu-§i Tncordarea
spinarii, sentimentul de frustare dom olindu-i-se cdnd
gandurile i se concentrau asupra lui Belle.
— Valerie nu-§i dddea seama cd a ddugat la repertoriul
meu o Tntreaga listd de noi iscusin{e, zise cu voio§ie,
instaldndu-se comod Tn fotoliul din fa|a tatdlui sdu. Nu
numai cd §tiu cum sd schimb scutece si sa hrdnesc
bebelusi, dar gandeste-te la domeniul Idrgit al conversatiei
mele politicoase. In loc sd spun simplu: „Ce mai fac
copiii?" §i sd dau din cap la intervale potrivite, acum sunt
Tn stare sd compar observafii §i sd dau sfaturi.
Deodatd zdmbi:
— Ce crezi c-ar zice despre asta toate Arabelle-le
McGinnis din lume?
— Ce obi§nuiesc sd spund la orice subiect de
conversable, rdspunse Hazard sec. „Ce nemaipomenit de
fascinantrTti plac cerceii mei cei noi?“
— Sau rochia, sau croitoreasa, sau coafura... nu uita
asta... nu ca le-a§ fi ascultat vreodatd cu adevarat.
Pe sub genele dese, T§i ridicd privirile spre tatal sdu,
care statea la birou.
— Jti f i cu mama stati realmente de vorbd, nu-i a§a?
— Intotdeauna, confirmd Hazard, al cdrul glas devenl
mai bland. Ea este cea mai bund prietend a mea.
— Nu ca nevasta-mea — replied Trey, sarcastic — care
Tnfelege ca prietenia Tnseamna un cec cu o suma mai
mare §i ale carei sentimente materne se aseamana cu
311
 S3LVER
grija tatalui ei fafd de triburile din rezervafie. Tine minte,
vreau custodie integrala — Ti reaminti tatalui sdu, Tn voce
simfindu-l-se dezgustul. Nu-mi pasa cdt de mult ar costa.
— Dupa cum se aratd lucrurile — zise Hazard, mai
degraba stdpdnindu-si cuvintele decat cu ostilitate — e
posibil ca ei sd ia mina din Lost Creek Tn totalitate.
— Un glonf ar fi mai ieftin, spuse Trey zambind.
— E o idee, replica tatdl lui, Tnalfandu-§i sprdncenele
negre.
A fa cum se dovedi, cineva cu mai pufine scrupule
decdt ei, puse capdt, doud saptamani mai tdrziu, viefii
ticaloase a lui Duncan Stewart. Tn calitatea lui de
negociator de contracte cu indienii, le vindea agenfiilor
produse pentru rezervafii §1, Tmpreund cu colegii lui,
fusese acuzat de o mare fraudd facuta fdrd scrupule,
Tnfeland aibi §i indieni deopotrlvd prin angajamente
condamnabile. Cincizeci de indieni murisera Tn iulie din
cauza unor alimente alterate, fi doua sute murisera de
foame Tn iarna precedentd la Black Earth Reserve din
lipsd de hrana adecvatd, defi registrele guvernamentale
ardtau cd se achltase §1 se livrase Tntreaga alocafie de
hrand. Era o practicd obifnuitd sd Tncarci nota de platd a
guvernului cu costul Tntreg al proviziilor §1 sd le livrezi
indienilor doar o micd parte din bunuri, Idsdnd grosul
acestora sd fie revandut pentru un profit frumufel. De-a
lungul anilor se Tncercaserd diverse modificdri ale
sistemului pentru a se asigura o diminuare a corupfiei.
Grant trimisese acolo quarkeri1; alte administrafii
Tncercaserd cu autoritafi militare sau cu misionari purtdnd
alte dertumiri. Tn vreme ce diversi agenfi fi negociatori
de contracte de aprovizionare se succedaserd unii dupd
alfii, indiferent de soiul de om, profiturile enorme erau

1 Quarker. Membru al Societ&fii Prietenilor, mifcare creftind

din America fdrd crez scris sau preofi hirotonisifi, devotatd
unor principii pafnice fi remarcatd inifial prin simpiitatea
vesmintelor membrilor sdi si a modului lor de viata (n.t.)
prea tentante, prea Ufor de obfinut, penalitifile prea
nemsemnate pentru a le Tnvinge aceasta o b ifn u iti
slabiciune omeneasci, atunci cdnd se aflau Tn fafa
metaforicei Tnca peri nepizite si pline cu aur.
Cand fu gisit, Duncan fusese scalpat fi gura Ti
fusese umpluti cu carne putredi. Defi la prima vedere
asasinarea lui era fic u ti sa para fapta unui indian, atdt
Hazard cat si Trey remarca lipsa de iscusinfi a scalpirii
fi urm irlri'investlgafiile cu un mare interes. Dupa o
ancheta rudimentara, feriful renunfa fi nu se mai preficu
a-i ciuta pe ucigaf, deoarece se ftia bine c i Tn zona de
frontieri viafa continua s i fie lipsiti de importanfi, fi c it
traise, Duncan Stewart Tfi ficuse mulfi dufmani. Duncan
era soiul de om care pentru a-fi salva pielea s-ar fi
descotorisit de compiicii iui, dar cum de asti-d a ti noile
acuzafii d e p ifis e ri jurisdicfia locali, se pirea c i cinev
se temuse c i ar putea fi implicat d a ci ar fi vorbit el.
Din bogata listi a dufmanilor lui Duncan Stewart,
ucigaf ul trebuie s i fi fost cineva Tn care ei avea Tncredere,
deoarece Stewart fusese Tmpufcat Tn ceafa de aproape.
Pe teren deschis, acolo unde fusese descoperit cadavrul,
nimeni nu s-ar fi putut apropia pe nesimfite, §i Duncan n-ar
fi lisat niciodati un indian s i Tnainteze spre el p i n i la o
bitaie de p u fc i f i r i a-fi ridica propria-i arm i. M icar
atata se putea spune despre Duncan: era un realist.
Arsurile cu praf de p u fc i fi glonful tras din spate sugerau
un to v a rif care c ilire a alituri de el, pufin mai Tn spate.

Cu pretextUi de a prezenta condoleanfe, Arabella

McGinnis Ti ficu lui Valerie o viziti Tntr-o dupi-am iazi, la
scurt timp d u p i funeralii. Niciodati nu fuseseri prietene,
ci mai curin d rivale, a m in d o u i fiind femei tinere fi
bogate, m indre de frumusefea lor fi Tn competifie pentru
acelafi valoros candidat matrimonial. Faptul c i Trey
renunfase la Tndatoririle lui conjugate alinase doar parflal
gelozia Arabellei fafi de lovitura dati de Valerie: A fi
£^ 313^ ?
 SILVER
doamna Braddock-Black era ceva pentru care Arabella
ar fi fost oricind gata sa ucida, fi venise sa afle ea
Tn s if i ce schimbiri, daca avusese loc vreuna, adusese
moartea tatalui lui Valerie in situafia de fapt a casnjciei
lui Trey.
Inaintind Tn micul salon din partea din spate a easel,
Tn care Valerie, cu o nepolitefe premeditata, preferase s-o
primeasci, Arabella ganguri:
— Ce Tncapere fermecatoare, Valerie! Gustui tiu e
foarte evident Tn felul Tn care e aranjata. Acestea sunt
Tntr-adevir sculpturi africane? Ce driguf!
Se preficu Tn bitale de joc c i ar privi decorul cu
admirafie, fi mitasea rofie a- costumului de plimbare cu
care era Tm bricati fo§ni ufor m itu rin d covorul.
— Dar efti singuri, draga mea, tocmai c in d efti
Tndurerati... f i r i soful tiu alituri! A f fi crezut c i ai dori
ca Trey s i te consoleze pentru pierderea scum pul ul tiu
tati, atit de recent plecat dintre noi.
Riutatea ei era palpabili. Din c ite se putea observa,
Valerie nu era nici Tn doliu, nici Tndurerati, fi nici nu exista
vreo posibilitate ca soful ei s i-i ofere alinare — toate
acestea fiind lucruri pe care ambele femei le ftiau prea
bine. Singura necunoscuti Tn conversafia ce urma era cine
avea s i Tnfigi mai Tntii cufitul fi c it de crunti va fi rana.
— Cel pufin am un sof, iubita mea, susuri Valerie drept
risp u n s. T u ai adus vreodati pe vreunul dintre preten-
denfi p i n i la acest punct?
— Sunt mult prea t i n i r i ca s i m i gind esc la c i s i -
torie; fi afa zice fi papa, replici Arabella, scuturindu-fi
cu un gest obraznic zulufii aurii. Jie casatoria fi se pare
muifumitoare? riposti ea taios.
— Am descoperit c i, realmente, c is ito ria este
Tncantitor de... rentabili. Vrei un ceai, sau ai prefera
obifnuitul tiu bourbon? Tntrebi cu malifiozitate. intorcand
lovitura Arabellei cu un s u ris disprefuitor.
— Pufin din bourbon-ui lui Trey mi-ar face plicere,
replica Arabella pe un ton mleros.
314
 a dragostei *
Toata lumea din ora? ftia ca de ia nunta, Trey nu
petrecuse cu Valerie mai mult de doudzecl de minute.
— El bea coniac.
— Cu mine Tntotdeauna obif nuia sd bea bourbon.
— Cu tine tofi beau bourbon — declara Valerie, sunand
sa vind un servitor — deoarece asta-i tot ce ai.
— Bourbon-ul de Kentucky este excelent.
Ross McGinnis era mdndru de obarfia lui din
Kentucky, f i tot atdt de mdndru de rezerva personald de
bourbon a familiei sale.
— Serios cd nu md pricep, contra Valerie cu dispref.
Papa aducea Tntotdeauna bduturile lui alcoolice din import.
Apoi Ti fdcu semn feclorului care intrase Tn Tncdpere:
— Bourbon pentru domnifoara McGinnis fi vin de
Xeres pentru mine.
§i cdt timp servitorul turnd bduturile, cele doud femei
Tfi trasera ghearele Tn teacd fi discutard banalitd{i despre
vreme, repetijiile de la cor §i spectacolul cu Visul unei
nopp de vara pus Tn scend de artiftii de teatru din Helena.
Nu se Tnchisese bine U fa Tn urma feciorului cd
Arabella, aruncand o privire furifd spre Ufa Tnchisa, zise:
— Ce tdndr chipe? ai gdsit pentru a te servii
(Accentuarea era o apreciere fdfifd.) Nu-mi pare cunoscut.
Este cumva nou, f i adus f I el din import?
— Este nou, dar toate angajdrile le face majordomul
meu, replica Valerie cu dezinvolturd. Ar trebui &5-I Tntrebi
pe el amanuntele.
Dar Arabella vazuse privirea alunecata lent de Valerie
peste trupul Tnalt fi bine propor^ionat al barbatului, cand
acesta fdcuse o plecaciune Tnainte de plecare, defi de
acolo de unde stdtea pierduse cea mai interesamtd reacjie
a uitdturii scrutatoare a lui Valerie. Frumosul fi tdndrul
fecior cu pdr castaniu, care parea prea bronzat ca sd fi
fost multd vreme servitor, fdcuse cu ochiul fi zambise fi el.
— Cum Tl cheamd?
intrebarea Arabelllei fu tot atdt de nonfalanfd ca fl
raspunsul calm al lui Valerie.
315
 — Thomas.
— Are f i un nume de familie?
— Sunt sigura cd trebuie s i aiba unui, zise Valerie,
ridicind Ufor din umeri. R ispunde de asemenea la
apelativul „Tom “, adauga ea, cu un su ris insinuant.
— Are m iinl mari fi frumoase, murmura Arabella
apreciativ.
— Da, nu-l afa? Sunt nevoiti s i-i amintesc Tntruna...
Valerie se Tntrerupse cu delicatefe.
— Vreau s i zic, cu porfelanurite fi cristalurile mele:
Vrei si-1 chem din nou, a§a Tncit sa pofi... i i . . . cere sd-fi
umple iar paharul?
— Mi-ar plicea, rispunse Arabella imediat, decizind
ca pe viitor s i se interezese de felul Tn care alegea mama
ei lacheii. Cand Thomas Intri iarafi Tn cameri, Tfi Tndeplini
Tndatoririle cu o insolenfi voioasi. Zambetul lui friza
impertinenfa, pleciciunea Ti fu pufin prea insistenti, §1
c in d spunea „doam ni“, se exprima cu o aroganfi
surprinzitor de fermecitoare.
— Este pufin cam obraznic, remarci Arabella dupa
plecarea lui.
— Prefer servitori cu o oarecare... vitalitate, susuri
Valerie, §i Tom este de o vitalitate Tncantitoare.
— Cat de convenabil!
— Da, nu-i a§a? zise Valerie, cu un suras vilcean.
Iar Arabella obfinu din acel suras viclean destule
informafii cat s i se sature o luna.
De fapt, numele Tntreg al lui Tom era Thomas Kitredge
Braddock. Bronzul Ifusese c ip ita t Tn cilitoriile sale cu
iahtul Tn largul unor locuri ca Nantucket, Macao fl Cowes,
iar Blaze Bradoock-Black Tl Tntilriise pentru prima oari
pe fratele ei vjtreg necunoscut cu d o u i s ip tim in i Tn
urma, cin d el fusese anunfat de Timms, si Tndreptindu-se
spre ea, spusese: „Buni, surioari", fi Tfiazvarlise brafele
sale mari Tn jurul mijlocului ei. Niscut postum la fase
luni d u p i moartea tatilui lui Blaze, aflase abia de curand
c i avea o s o ri vitregi. Banii pufi separat de Billy
316
ftffosa n“ r,Me
Braddock pe numele amantei lui oferiserd tot luxul
posibil pentru fiul pe care el nu-l vdzuse niciodata, §i
mama sa nu-i spusese adevdrul Tn legaturd cu tatdl lui
decat atunci cdnd se Tntalnise cu el la San Francisco, Tn
urmd cu o lund.
— Spune-mi Kit, zisese el, sarutdnd-o cu cdldura pe
Blaze pe obraz. A?a Tmi spun tofi.
Apoi Ti Tntinse mana lui Hazard.
— Niciodatd n-am avut un cumnat. Sper sa nu te
supere.
§i zambetul lui, cdnd se Tntorsese iar spre Blaze,
adusese lacrimi Tn ochii acesteia — avea impresia cd-i
zambea tatal ei.
— §i pentru mine e§ti primul cumnat, replicase
Hazard Tn gluma. Fii binevenit Tn familie!
Tn decursul conversafiei de mai bund cunoa§tere care
se desfasurase la ranch Tn acea primd seara vreme de
cateva ore, Kit se oferise voluntar sd Tndeplineascd
servicii de spion Tn casa iui Valerie.
— Va fi o distracfie, nu gluma! spusese acel tdndr
dornic de aventuri, care tocmai se Tnapoiase dupd trei
ani de navigate Tn jurul lumii.
— Jocurile de noroc §i femeile din Macao, le martu-
risise el, mi-au re|inut cel mai Tndelung interesul.
Niciodatd nu §tiai dacd aveai sd parase§ti jocul de cdr|i
viu si cu ca^tigurile tale, explicase el. Asta te fine mereu
vigilent, adaugase ranjind. §i, iarta-ma, surioara — T§i ceru
apoi scuze — dar faptul de a trdi mereu Tn alerta, da o
oarecare piraterie ceasurilor de mai tdrziu, petrecute cu
doamnele.
— Nu trebuie sd-mi ceri scuze, replicase Blaze
zambind, dupd ce vreme de atdtia ani m-am tot Tntrebat
care tatd manios avea sd Tnfiga un glonj Tn Trey. Md tem
ca subscrie §i el la interesul tdu fa|a de angajarea Tn
aventuri nesabuite.
Surprinzand o privire rapidd schimbata Tntre Hazard
§i Trey, adaugase pe un ton dulce:
317
 SILVER
— Cu siguran{a, voi doi nu v i mchipuiafi cd eu
credeam toate poveftiie aceiea Tnfrumuse|ate.
A tit Hazard c it §i Trey se Tntrebaseri imediat c it
anume ftia ea de fapt.
— Afadar, cum e sojia asta a ta? mtrebase Kit.
— Daci-|i place aventura... rispunse Trey t i r i -
g in in d u -§ i vorbele.
— Pare interesant. Care va s i zici, tot ce am de facut
este s i fiu cu ochii pe ea p i n i se term ini negocierile
astea.
— Nu te sfm|i obligat s-o faci! intervenise Blaze.
— -N u ziu , Kit, spuse Hazard din adincul fotoliului
s iu preferat, cu pielea uzati, flnindu-fi paharul cu
coniac Tn a§a fel Tncit s i sclipeasci Tn lum ini. Valerie
oricum va ajunge Tn scurt timp la punctul dorit. Nu e
nevoie s i te implici.
— A ra ti bine?
O n o u i privire se schimbase Tntre Hazard si Trey.
— Depinde de gustui tiu , replicase Hazard, neutru.
— Este absolut splendidi, spusese Blaze. Nu trebuie
s i fii dlscret din cauza mea, dragi, sublinie ea adresindu-
l-se lui Hazard. Cunosc foarte bine genul preferat de
Valerie. Presupun c i fi-a ficut avansuri, Tncheiase ea cu
vioiciune.
Ceea ce-l fic u pe Hazard s i se Tnece cu coniacul.
— Vezi, Kit, c i Valerie trebuie s i fie am uzanti,
remarcase Blaze.

Vizita Arabellei reprezenta, pur §1 simplu, Tnci o m ici

neplicere Tn le g itu ri cu mariajul ei neconvenjional cu
Trey. Asta p i n i c in d Valerie se pomeni chestionati cu
privire la Thomas de mai multe ori Tn cursul zilelor
urmitoare, fiecare Tntrebare fiind Tnsofiti de chicoteli
sugestive. Moartea tatilui ei sporise interesul ei pentru
finalizarea negocierilor cu familia Braddock-Black, §i

318
acum insinudrile rdutdcioase §1 rapid raspandite din
gura-n gura urgentau dorinfa de a definitiva lucrurile.
Cateva clipe se mustra ea Tnsufi pentru cd nu avea
mai multd minte, dar aproape imediat Tfi alunga scurta
Tngrijorare. Cu siguranfa Thomas putea f i concediat ca sa
dispara cum se cuvine daca s-ar ivi o asemenea necesitate, §i
tntre timp, gandi ea, pe chip aparandu-i un mic surds de
satisfacfie, el era in m od cert un lacheu tanar §i bine inzestrat
Uitandu-se ta ceas, decise cd n-ar strica sd Tntarzie pufin
la cina de la Brunckhill din acea seard, §1 Tl suna pe
Thomas.

0 ora mai tarziu camerista Ti coafa parul, §1 ea

observa cd obrajii Ti mai erau Tncd Tmbujorafl, cu o nuanfd
trandafirie de pe urma pldcutei vitalitdfi a lui Thomas.
— Fdrd ruj Tn seara asta, spuse Valerie veseld, si
dacd md mai tragi de pdr, te dau afard fdrd recomandare.
Defi Valerie era o femeie pasionald, faptul acesta nu
intra niciodatd Tn contradicfie cu latura practicd a firii ei,
§i Tn vreme ce statea acolo, urmarind-o pe camerista
care Ti pieptana cu timiditate pdrul, aranjandu-i fiecare
suvifa la locul ei, hotdrT cd trebuia sa fie rafionala Tn
legatura cu viitorul ei. Cu tatdl mort, cu silueta revenitd
la normal, fi descotorisita de copilul nedorit, i se
deschideau orizonturi mai largi. Incepu sd-fi imagineze
Tn mod amanunfit intrarea ei Tn societatea newyorkezd.
Penele albe de egreta, Tfi zise, aveau sd fie izbitoare in pdrul ei
negru, prinse cu cdteva safire deosebite din minele Braddock-
Black. §i apoi, desigur, o rochie intr-o nuanfd de albastru asortata...
albastruliipunea intotdeauna cel mai bine in valoare frumusefea
ochilor. Pe de altd parte, nu exista nici o regula care sd-fi
interzicd sd aduci cu tine un fecior competent.
Valerie insista sa negocieze direct cu Trey — fdra
avocafi, fdrd intermediari — dorind sd aiba pldcerea
sadicd de a-l vedea silit sa fie de acord cu pretenfiile ei.
In mod ciudat, ceea ce o supdra cel mai rau pe Valerie
 SILVER
era faptul ca Trey Ti repudiase drepturiie conjugate.
Barbafii fusesera Tntotdeauna atraf i de frumusefea ei, fi
defi la Tnceput refuzul lui Trey o provocase, Tn cele din
urma o revoltase. Vina nereufitei planurilor ei era,
bineTnfeles, a lui, fi umilinfele trebuiau sa fie pldtite cu
sange. Imprejurarea ca Trey finea la fiica ei nu-i micfora
. dorinfa de razbunare. Fara sentimente sau conftiinfa, ea
scosese din viafa ei copilul de cum Ti vazuse pielea
cafenie.

Trey fusese crescut Tntr-o casa funcfionala, care, Tn

ciudf tuturor dimensiunilor ei mari fi a suprafefei Tntinse,
avea Interioare luminoase, aerislte, decorate de „Liberty“
de la Londra, cu adaugiri, din loc Tn loc, aie unor piese
din mobilierul de anticariat Tndragit de mama lui. Casa lui
Valerie parea intotdeauna ostentativa... ca §i proprietara ei, Tfi
zise Tn sinea lui cu nemulfumire, cdnd intra Tn camera de zi.
Valerie statea Tntr-un fotoliu Tmbrae at Tn brocart §i
Tmpodobit cu ciucuri §i franjuri, cu spatele spre lumina
straiucitoare a zilei, estompatd de niste perdele de dantela
complicate. Trey fu nevoit sd treaca pe iangd talme§-
balme§ul de mobile masive din lemn de mahon, Tmpra§-
tiate prin Tntreaga camerd fi sd ocoleascd o greoaie
masd-piedestal al cdrei picior reprezenta nifte gheare fi
pe care se afla nelipsita vazd japonezd cu pene de pdun.
Crini uriafi, aranjafi Tntr-un ulcior Tnalt din argint, Idngd
fotoliul lui Valerie, pareau pete strdlucitoare de un
portocaliu aprins care Ti amintird lui de firea de anrmal de
pradd a lui Valerie. Sunt pus in garda, gdndi el, defi
Tnfafifarea ei de astdzi era aceea a unei timide ingenue,
Tntr-o rochie de muselind mdtdsoasa.
Ea Tnclind capul, ca fi el, fi Tre y se afezd pe unui
din fotolille bdtdtoare la ochi.
Negocierlle Tncepurd Tntr-o atmosferd glaciara.
— Sezonul la New York abia a Tnceput, afa cd dacd
am putea ajunge la o Tnfelegere astdzi — spuse Valerie
de parea niciodatd n-ar fi avut loc Tntreaga nebunie a
evenimentelor iscate de ea, ca fi cum Trey n-ar fl crescut
copilul altui barbat, ca fi cum pe el I-ar fi privit probleme
ei — nu af pierde prea multe dintre festivitdfi.
— Fiica ta e sandtoasa fi se simte bine, zise pe un
ton blajin Trey, Tmbrdcat astdzi Tntr-un costum din piele
de caprioard neornamentat, ca pentru a sublinia, Tn
salonul mult prea Tmpopofonat al lui Valerie, obdrfia lui
indiand.
— Nu ma intereseaza copiii.
— Pacat cd nu te-ai gandit la asta mai devreme, ripostd
sec Trey.
— Sunt sigura cd odaia copiiilor de la ranch face fafa
Tngrijirii unui plod.
— Nu camera copiilor; din fericire mama mea f I doicile
se ocupa de fetifa.
Nu voia sd-i dea satisfacfia de a sti cat de mult
ajunsese Belle sd Tnsemne pentru el. Cu Valerie, asta ar
fi echivalat cu Tncd o invitafie de fantaj, o presiune pe
care ea ar fi putut s-o Tmpinga pana la limitd. Pe Kit Tl
finea Tn rezerva Tmpotriva unei astfel de eventualitdfi.
— Dacd asta te face sd te simfi bine — spuse Valerie,
al carei ton nega Tn mod implicit afirmafia — cand nego-
ciem, o putem considera pe Belle ca fiind obligafia mea.
— Grozav din partea ta, Valerie. Generozitatea ta
sufleteascd este Tnduiofatoare, zise Trey, lasandu-se pe
spate Tn fotoliul cu prea multe perne fi Tntinzdndu-fi
picioarele Tnainte.
Ochii ei albaftri se Tngustard, ca reacfie la insolenfa
fi la atltudinea lui nepasatoare, ca fi cum aceste
negocieri ar fi prezentat pentru el un interes Tntampldtor,
f i pentru prima oard mania i se exterioriza.
— Ar fi trebuit sd joci rolul sofului, dragul meu Trey.
— Nu sunt un actor atat de bun, draga mea Valerie,
replica el cu aceeafi rautate mieroasd care susura Tn
vocea ei, numai cd sprancenele lui se Tndlfara usor, cu o
expresie batjocoritoare.
 s i l v e r
— Din nefericire — spuse ea cu ciuda §i cu pofta
subita de a se ndpusti sa-i sfafie gatui — defectul acesta
te va costa.
— Orice are o cat de siaba legatura cu tine ma costa,
zise Trey zdmbind o clipa. M-am obifnuit.
— Dupa ce vei obfine divorful o sa alergi dupa femeia
aia pe care ai cumparat-o? Tntreba ea, ascuzandu-fi cu
prefacuta inocenfa ciuda ca, din cate se parea, Trey finea
la acea femeie.
De cand plecase ea, Trey evitase compania feminina,
lucru nu numai neobifnuit, ci fi iritant pentru o femeie
ca Valerie, care niciodatd nu fusese refuzata de vreun
barbat. Ce avea farancufa aceea nu avea ea? se Tntrebase
Valerie cu furie, fi nu doar o data
— Se vorbefte ca te-ar fi emasculat, murmura Valerie,
razbunatoare.
Pe maxilarul neted al lui Trey tresari un mu§chi, dar
glasul lui, cand vorbi fu Impasibil.
— A§ zice cd nu te afli Tn situafia de a verifica aceasta
presupunere, fi cred ca, indiferent ce-af face eu dupa
divorf, n-ar fi treaba nimanui.
Vocea Ti coborT pdnd la nivelul unui murmur, fi ochii
lui devenira necrufatori.
— Ti-a f putea totufi sugera cd, dupd divorf, pentru
tine ar fi mai sanatoasa o altd parte a farii.
— Md ameninfi?
— A f ameninfa eu o femeie? Refine — adauga el,
jucandu-se cu franjurii moi de pe mdneca lui — cd n-am
spus doamna.
— S-ar putea ca reputafia ta sd nu reziste la doua
morfi Tn familia Stewart, riposta ea, expresia netrddandu-i
deloc teama, ci doar o atitudine meditativa. §i tu nu efti
un gentleman.
— Reputafia mea ar fi cea mai mica dintre grijile tale,
cu doi metri sub pamant, Valerie, replica el, linia dura a
gurii lui lasand sd i se ghiceascd enervarea. §i niciodatd
n-am spus cd a f fi.
§#322
 naat a S He
— Tu l-ai ucis pe tata?
Puse Tntrebarea cu nonfalanfi.
Stand Tn fafa ei, Trey se uita cateva ciipe la Valerie ca
sa-fi dea seama daca expresia ei era tot atit de
nepasatoare ca fi tonul ei. Socotind dupa sentimentele
pe care le v iz u pe perfecfiunea de porfelan a trisiturilor
ei, tot atat de bine ar fi putut s i-i Tntrebe dacd temperatura
de astizi I se parea p licu ti.
— N-am fost nevoit s-o fac, replici el. Ta til tiu avea
o mie trei sute cincizeci fi trei de du f mani care afteptau
la rand Tnaintea mea. Vreme de o mulfime de ani fi-a
bitut joc de o g rim a d i de oameni. Acum c i am termlnat
cu glumele — adauga, uitindu-se la ea pe sub genele lui
negre — de ce nu-fi spui preful f i s i Tncepem treaba?
0 Ufoari Tnilfare a umerilor Tmpodobifi cu volane de
muselina, nimic mai mult, f i ea rispunse:
— Cred c i ar trebui s i Tncepem prin stipularea f i
definirea principiilor generale ale situafiei noastre. In
problema de posesie efectiva, cum ar fi casa aceasta, Tn
cazul cireia atit contractul c it fi posesiunea sunt pe
numele meu, actul doveditor este clar.
— Valerie, zise Trey, uluit, avem douizeci fi patru de
avocafi ai companiilor. D aci vreau s i aud pe cineva
vorbind ca un avocat, tot ce am de ficut este s i m i due
la birou... sau s-o ascult pe Daisy, sora mea vitregi, la
ora ceaiului. Hai sa trecem la lucrurile esenfiale — Tnilfi
el ironic una din sprincenele lui negre — ftii tu... banii.
— Vreau o v ili pe Park Avenue.
Adaptarea u fo a ri fusese Tntotdeauna cea mai
puternici tris itu ri de caracter a ei.
— A fa te vreau. Valerie, cea pe care o cunoaftem cu
tofii fi o iubim. Sper numai — continui impertinent — ca
aceste negocieri s i nu necesite cunoftinfe practice
despre planuri fI oferte de licitafie referitoare la construcfii.
— Am nevoie de o tris u ri cu patru cai, cu vlzitii Tn
livrea, declara ea cu Tndrizneali, tot atat de grosolana
pe c it era el de ironic. Precum f i de personal pentru casi.
 SILVER
— Ce stil de mobilier avem Tn vedere? Nu ceva prea
scump, sper, zise Trey cu sarcasm.
iar apoi, tndreptandu-f i brusc trupul, printr-o mifcare
supla, exclama cu exasperare:
— Dumnezeule Sfinte, Valerie, nu-mi pasa unde ai de
gand sa locuiefti sau cat de pretenflos e stilul de viafa
pe care Tl preconizezi. Tfi spun sincer ca, Tn momentul
acesta — fi daca efti tot atat de desteaptS pe cat pari,
vei lua asta ca pe un avertisment — nu-mi pasa daca
traiefti sau nu. Precizeaza dracului un pref!
Ed cantari ameninfarea cu atenfie, afa cum proceda
cu toate, fi decise sa pretinda fdra ezitare cea mai mare
suma de bani la care se gandise vreodata. Tacticile
ofensive erau una din specialitdfile ei, fi pricepandu-se
la astfel de tactici, avea sa Tnceapa cu o suma nemai-
pomenita. Trey va contra cu ceva ridicol de pufin. Ea
avea sa scada pufin preful. Cu pdrere de rdu, el va urea,
f I tn cele din urmd aveau sa se Tnfeleaga undeva pe la
mijloc. Facandu-fi curaj, anunfa suma.
Trey se uita la ea fn tacere cateva clipe nesfarfite, cu
palmele rezemate ufor pe genunchi fi cu o expresie
imobild.
— Sunt o gramada de bani, spuse apoi foarte liniftit.
Se presupune ca ar trebui sa implor?
Tim p de cateva clipe amefitoare, mintea ei intrevazu
rapid bucuria de a vedea fntocmai asta: pe Trey, fn
genunchi fn fafa ei. Dar motivele de ordin practic avura
imediat caftig de cauza asupra unei razbunari fara
avantaje banesti, afa ca, fn schimb, ea se tntreba: Cu cat
de m ult trebuia sa-§i scada pretenfiile? Oare trebuia sd-i
reaminteasca lui Trey cd ea avea sd fie plecatd din ora§? Sd se
menfina pe pozijii?
— Raspunde, zise el, vorbind fncet. Vrei ca pentru
divorful acesta sa-fi sarut pantofii?
•Era ceva ucigdtor fn ameninfarea calma din glasul lui
Trey, fi Valerie fl privi, se uita cu adevarat la el pentru
prima data de cand fncepuse targuiala.
324 -
 a dragoste!"
— Nu, spuse Tn mod Tnjelept, d u p i ce-i v iz u expresia
fefei.
— Asta, m urm uri el, e rispunsul corect.
Si scofind din buzunarul c im if ii sale un cec Tn alb,
declara:
— Ai obfinut ce ai vrut, Valerie, dar daci te vei apropia
vreodati de oricine din familia mea, o s i te ucid. Nu
glumesc. De fapt, am o dorinja foarte puternici s i fac
asta chiar acum. Gindefte-te cifi bani a f economisi.
Ochii lui argintii aveau o ric e a li atit de ucigitoare,
Tncit un fior de teami birui o clipa sentimentul de victorie
care o Tncercase mai Tnainte.
F i r i a-i aftepta rispunsul, el termini de scris la
repezeali cifrele fi Tmpinse hirtia pe m asi, citre ea.
Ridicindu-se, ramase Tn picioare, lirgimea umerilor
fiindu-i evidenti sub pielea moale a hainei — silueti
impresionanti, v iz u t i din pozifia Tn care se afla Valerie.
— A f fi urcat mult mai mult, zise Trey, un zim bet
ufor Tncretindu-i chipul frumos.
Pentru el, banii aveau o importanfa secundari. Voia ca
ea s i iasi din via{a lui, f i r i litigii si scandaluri publice.
— Bon voyage, Valerie!
Ea Tnhifase cecul, fi gindurile i se citeau Iimpede
pe fafi.
— Daci-I rupi, altul nu vei mai cip ita .
In glasul lui se simtea absolutismul a paisprezece
genera|ii de cipetenii — Tsi ciftigase acest rang.
Valerie recunoftea o h o tirire inflexibili atunci c in d
o auzea. Impiturind cecul, fi-l Tndesi Tn corsaj.
— Sper s i n-o gisefti niciodati! zise plini de u ri §i
disprej, ciuda iritanti provocati de faptul c i fusese
Tnvinsi Tndemnand-o s i ris p u n d i printr-o lovituri.
— Iar eu sper, scumpo, ca New York-ul s i aibi
Tntelepciunea de a ridica puntea de acces c in d te vor
vedea venind.
Porni citre u f i sim|indu-se, pentru prima o ari d u p i
luni de zile, un om liber.
 — Apropo — spuse, Tntorcandu-se cu un zdmbet vioi
pe fa|d — „Tom “ zicea cd esti cea mai Tndatoritoare
femeie din cate a cunoscut el vreodatd. l-am spus eu cd
a§a vei fi.

Tn seara aceea, Trey f i Kit ramasera la un coniac mult

dupa ce tofi se dusesera la culcare, Tnchindnd paharul in
cinstea eliberdrii lui Trey. „Divortul“, le spusese Hazard,
„avea sd fie urgentat cu ajutorul unor prieteni, urmand
sd se judece pdnd Tn doua saptdmdni.“
— Pentru libertate §i urmarirea fericirii! toastd Kit cu
voiofie.
— Pentru divorj! spuse Trey Tn foapta, §i pentru iargi
spa|ii libere.
Pana la Valerie, el nu avusese niciodatd Tngradiri, fi
Tn sinea lui Tfi urd ca afa ceva sd nu se mai Tntample
niciodatd.
— Tn Macao existd spafii Iargi fi libere... acolo totul
este larg f I liber. Doudzeci f i patru de ore pe zi. Ti-ar
pldcea... o placere neTngrdditd; fi dupd Macao, te voi lua
cu mine la vanatoare de crocodill Tn Noua Guinee.
— E tot atat de prlmejdios ca a te culca cu Valerie?
Tntrebd Trey cu sarcasm.
— De fapt, rdspunse Kit rdnjind, cand vanezi crocodili
ai dreptul sd porji o pufcd. Cu Valerie te afli Tn arend Tn
fundu^gol fi... Tn plus, Ti place sd dea ordine Tn pat.
— fncearcd, zise Trey pe un ton blajin.
— Tn cazul acesta, pentru femeile docile! toasta Kit
voios.
— Pentru divorj!
— Oare simt o ufoard pdrtinire Tn seara asta? Tntrebd
Kit nepdsdtor, Tn timp ce ochii verzi Ti scdnteiau.
— La fel cum iefirea din Tnchisoare Tfi afecteazd
pentru totdeauna buna dispozigie.
Dar pe mdsura ce seara Tnainta, melancolia lui Trey
sporea Tn loc sd-i cedeze.
326
 — N-ar trebui sd macini ganduri negre, Tl dojenl Kit,
zdmbindu-i bland. Nu tocmai Tn seara asta.
Trey se smulse din posomoreala care Ti cuprindea
mintea. Daca Empress I-ar fi asteptat, seara aceasta ar fi
fost un prilej de bucurie.
— Totul este de-a-ndoaselea, replica atdt de Tncet Tncdt
Kit fu nevoit sd facd un efort ca sa-l audd. Ai observat cd
placerea speranfei o depaseste adesea pe cea a obtinerii
lucrului dorit?
Tndlja din umeri, T§i ridica paharul §i Tl dadu pe gat.
— Pdnd acum nu te-a mai pdrdsit nici o femeie?
De§i Tntrebarea era brutala, vocea lui Kit era neutrd,
§i atitudinea lui relaxata, calma,
Ochii lui Trey se Tndreptard spre trupul lui Kit, toldnit
Tn fotoliul din fata lui, §i Tnainte sa rdspundd se gandi
cateva clipe.
— Nu, rdspunse, umpldndu-§i iar paharul. Pe tine da?
— Nu.
Trey izbucni Tn rds.
— Tnfelegi, apadar.
Cufunddndu-se mai addnc Tn fotoliul sdu, T§i Idsa
capul pe spate.
— Nu-i vorba de a fi pdrdsit, zise drept explicate. Nu
sunt atat de egoist. Cea care md chinuiefte e femeia.
— De ce?
Tntrebarea lui Kit Tmbina curiozitatea cu simpatia.
— Dacd a§ §ti, a? putea sd nu md mai frdmant. Era...
totul, spuse Trey oftdnd. Fierbinte §i rece, blanda §i durd
ca o|elul, fi atdt de al dracului de plina de via|d...
Vocea i se stinse, §i dinjii Ti sclipira Tntr-un scurt
zdmbet ironic.
— O aventuriera Tn stare s-o faca de ru§ine chiar §i
pe Valerie.
— Valerie are un oarecare talent, recunoscu Kit pe un
ton liniftit, cu asta trebuie sd fii de acord, dar tu Tncd n-ai
vazut Macao. Femeile de acolo sunt... pline de imaginatie,
zise el rdnjind, de-a dreptul inspirate uneori. Ar trebui sd
 SILVER
vii acolo cu mine, lahtul meu se afla la San Francisco. Ce
altd modalitate e mai buna decat asta pentru a o uita
pe... cum o cheama?
— Empress.
Sprdnceneie lui Kit se Tndltara.
— Modest nume!
— I se potrivepte, zise Trey. Ticaloasa!

Capitolul 19
Empress T§i petrecu toamna la Paris, retrasd cu
modestie, nefiind acasd decat pentru cei mai apropia|i
prieteni ai sdi, Tn apteptarea nafterii copilului. Pe mdsurd
ce i se apropia termenul, gdndurile i se Tndreptau tot mai
mult spre Trey — fiind firesc, desigur — ca orice mama
sd fie sensibild emotional fata de tatdl copilului ei. Toatd
vara se luptase sd §tearga imaginile unui metis Tnalt, cu
par negru; participase dinadins la frivolitdfile mondene,
zdmbise pana cdnd o dureau fdlcile, luase parte cu
hotdrire la pranzuri si vizitdri de magazine, dineuri si
serate dansante, la care barbafi Ti acordau o atengie
formidabila. Timpul §i aetivitatea, gandea ea, aveau sa-i
diminueze treptat dorul intens, sd o abatd de la amintirile acelea
prea vii, sd o amuze cu noi festivitafi, sa-l transforme pe Trey in
nimic mai m ult decdt o vaga aducere aminte.
Dar dictonul „Timpul vindecd totul" era un jalnic
neadevar, deoarece, Tn ciuda trecerii lunilor, Tn mintea ei
Trey ramanea ca o comoard prefioasa si pastrata cu
grijd, prima ei lecfie despre forfa dragostei. Totusi, oricat
de imposibil de uitat ar fi fost acel barbat, Empress era
convinsa ca el nu trebuia sd aiba cunoftin{a de copilul
pe care-1 purta ea. Nu venise. Dacd ar fi iubit-o, ar fi venit,
dar el n-o fdcuse si ea §tia de ce. Nestatornic, desfrdnat
?i rdsfafat, gdsise pe altcineva. Imaginea superbd a lui
Valerie i se ivea Tn minte, suprapusd peste un nesfarpit
§ir de alte femei, toate complezente §i pline de admira|ie.
328
E l nu merita sa afle de existenfa copilului sau, clocotea ea de
furie Tntr-un moment de ciudd, pentru ca apoi un gdnd fi
mai rau, Tntunecat fi amar, sa-i Tntreacd mania fi s-o
rdneasca: Chiar daca ar §ti, era ea nevoita sa recunoascd,
lui nu i-ar pasa.
Stand Tn binecunoscuta gradind de trandafiri a
paiatuiui Jordan, sub un soare cald de toamnd, Tntocmai
afa cum de multe ori stdtuse Tn trecut, parfumul
trandafirilor tdrzii piutind dulce Tn aer, Empress se
Tntrebd o clipd dacd nu cumva tofi acei ani de expatriere
§i greutdfi, f i tulburatoarele amintiri despre Trey nu erau
decat un vis. Aici, pe banca de piatra sculptatd,
m eftef ugitd de pe vremea pe cand Regele Soare Idrgea
grani|ele Franjei fi confii de Jordan slujiserd deja §apte
regi anteriori, avea impresia cd niciodatd nu pdrdsise
aceasta gradind retrasd, Tnchisd Tntre ziduri, cu fdntdna
ei jucdufd f i potecile greblate cu grijd. Ca f i cum mama
fi papa s-ar fi aflat Tncd Tn spdtele ferestrelor salonului,
iar ea n-ar fi avut aite griji decdt sd se decidd Tn privin|a
celei mai potrivite nuanje pentru panglica bonetei sale.
Oare nu fusese totul decdt un salt scurt intr-o inchipuire ireala, §i
urma sd se trezeasca, constat&nd cd avea din nou cincisprezece
ani? Dar Tn clipa urmatoare copilul o izbi cu picioruf ul Tn
pantece, fi realitatea reveni ndvalnic. Nu mai era acea
fata tanara fi naiva; nu mai semana nici pe departe cu
fetifa care af tepta ca mama f i papa sd iasa prin u f ile cu
geam. Responsabilitatea fa{a de familia ei Ti retezase brusc
copilaria, fi Trey Braddock-Black avusese grijd de
introducerea ei Tntr-o feminitate maturd. Ar fi trebuit sd-l
urasca, fI chiar afa fi fdcea, pentru cd alergase dupd ea
ca un amant Tndragostit, dar Tl f I iubea, dragostea f I ura
coexistand, Tngemanate ca un desen Tntortocheat, f erpuit,
fdra Tnceput fl fara sfarfit. §1 Tn toate acele luni dupd
plecarea din Montana, nu reuf ise sd prindd firul esenjial
care avea sd descalceascd totul, aducdndu-i liniftea.
E l nu finea indeajuns la ea ca s-o caute, cugeta CU un U f or
oftat care se risipi Tn aerul caid de toamna, fi defi Tfi
 SILVER
dddea seama ca era o naivitate sd-fi Tnchipuie cd ea ar fi
cdt de cdt diferitd de alte femei din viaja lui, Tncd mai
spera. Spera ca el avea sd descopere cd nu putea sd
trdiasca fdrd ea. In clipa urmatoare, fraza poeticd Ti pdru
ridicold, ca fi cum viata lui Trey Braddock-Black ar fi
putut sa se opreascd Tn loc din cauza ei.
„Nu putea sd traiasca fdrd ea“ era o fraza care ar fi
trebuit sa fie Tnconjurata de ghirlande de flori f i purtata
de cupidoni — o Tnchipuire la fel de rupta de realitate ca
fi o vacd sdrind peste lund... o magie fragila Tn contrast
cu realitatea.
Oare ce facea el acum? se Tntreba Empress, deoarece
din c ite se parea, Trey trdia foarte bine fi fdrd ea. Oare
umplea camerele celei mai recente iubite. a lui, sau poate ale sofiei
sale, cu florile ei preferate, sau ii cumpara veqminte frum oase?
Ce blana o f i alegdnd pentru cea mai noua iubita a lui?
§i Tn vreme ce reveria melancolicd a lui Empress
punea stapanire pie mintea ei...

Trey, spre deosebire de presupunerile ei, era singur,

tolanit Tn ierburile aurite de toamnd ale unui luminif,
avandu-l tovardf doar pe Rally. §i Tn vreme ce iapa lui
pdftea iarbd, ridicandu-fi din cdnd Tn cand capul ca fI cum
ar fi ascultat, Trey Ti vorbea despre Empress. Spriji-
nindu-se Tntr-un cot, cu bustul gol f i cu mocasini! azvarliji
din picioare, stdtea culcat, suplu fi bronzat, sub soarele
neobif nuit de cald pentru acel anotimp.
— I-ar fi pldcut aici, spuse el, cuprinzand cu privirea
mica pajifte ce mdrginea un pdrau zglobiu. Seamand cu
ferma de pe muntele lernii.
Dar apoi Tfi aminti cd Guy era acum conte, fI o caband
rusticd de pe muntele lernii era ceva ce trebuia uitat... ca
f I orice altceva din Montana.
— §i-n afard de asta, Rally, zise el Tntr-o f oapta abia
auzita, nu cred cd Empress Jordan ar aprecia simpiitatea.

§ * 3 3 0 # ?
Ea urmdrefte pasuni mai verzi §i un vdnat mai mare Tn
lumea nobilimii, §1 toate fleacurile acelea sciipitoare.

Adancirea iui Empress Tn amintiriie ei fu Tntreruptd

brusc de tipdtui patrunzator ai iui Eduard, care o facu sd-fi
ridice imediat privirea, speriatd^ dar fata iui era numai
zambet Tn timp ce aierga spre ea. ii surdse fi ea frdfiorului
care se lupta din greu sd urce panta terasei cu piciorufeie
lui durdulii, fericitd cd ei era fericit. Nu fusese singura
care dusese dorul lui Trey: Eduard mai dormea fi acum
cu Tncdltdrile pentru zdpada pe care insistase sd le ia cu
el din Montana.
Deodatd, o coplefi un dor Imens, f l ridicdridu-fi
privirea spre cerul Tnsorit, oftd: „De ce n-ai venit dupd
noi, Trey?“ Astdzi Ti simfea cu disperare lipsa, Ti lipsea
Tmbrdfifarea lui, cdldura lui, frumusefea zambetului,
ardoarea cu care o dorea el.
— Motanul Tiger are pisoi! fipd Eduard, picioarele lui
trudind sd strdbatd uitimii cafiva metri. Vreau unui!
Din cate se parea, motanul Tiger era numit astfel in mod
gre§it, gdndi cu ironie Empress, cdnd Eduard ajunse
Idngd ea f i mana lui cu gropife Tncepu sd traga de a ei.
— Vino sd vezi! strigd ei, cu ochii stralucitori de emotie.
§i amintirea luminoasd a lui Trey fu alungatd de doud
maini micufe fi de cererea exprimatd cu glas pijigdiat.

O lund mai tdrziu, muit dupd miezul noptii, medicul

care se ocupa de toate nafterile regale cldtind cu tristete
din cap fi-i spuse Adelaidei:
— Eu nu mai pot face^iimic.
Vasta Tncdpere era apdsdtoare din cauza cdldurii fi a
mirosului de naftere, f i Tn orele de dinaintea zorllor
devenise mohordtd, ca fi cum umbrele s-ar fi tardt din
colfurile Tntunecate, Tnvdluind totul Tntr-o atmosferd
deprimantd.
 SILVER ff*h?
Empress se chlnuia de o zi fi jumatate, treizeci fi
fase de ore de suferinfd amefitoare fi Tncordare cres-
canda, de chinuri ce-i smuigeau {ipete. Copilul era afezat
transversal, fi doctorul se mulfumise sa spund: „Natura
Tfi. va urma cursul“. Cu cateva clipe Tn urma pulsul lui
Empress scazuse primejdios de mult, iar gemetele ei, care
Tn ultimele cateva ore se redusera la scancete, Tncetasera.
— Incompetentule! fuierd printre dinfi, Adelaide,
mdnioasd. Imbecilule! O sa am grijd sa fii distrus, carpaci
ce efti! ocdri ea Tn urma medicului ce pleca, mustrandu-se
totodatd cd afteptase atdt de mult pdnd sd-l concedieze.
Defi o asistase la ambele ei nafteri, deoarece ale ei
fuseserd fdrd probleme, abia acum constatase amploarea
nepriceperii lui. Ingrozitd, trimisese dupd Beatrix, strigdnd
la servitorii pe care-i Tndemna sd dea fuga sd i-o aducd
pe batrana ei doicd. Beatrix fusese pentru ea mai mult
decdt propria-i mamd, f i la vreme de pericol sau tristefe
Tntotdeauna apela la ea.
Tn mai pufin de doudzeci de minute, bdtrdna doicd fu
condusa la etaj §i Adelaide izbucni Tn lacrimi.
— A r fi trebuit sd te chem mai devreme, suspina ea,
prabuf Indu-se Tn brafele batranei care o crescuse.
Beatrix o consoid bdtdnd-o usor cu palma pe spate,
fi apoi, cu glasul ei calm care Ti domolise temerile Tn
copildrie, spuse:
— Sst, sst, mon bebe, acum sunt aici, iar tu trebuie
sd fii tare f I sd nu deznadajduiefti.
Dand drumul copilafului ei adult fi atingdnd cu
degetul nasul Adelaidei, afa cum fdcuse Tntotdeauna ca
sd-i obfind supunerea, murmurd:
— Acum vino, spald-fi mainile f i ajuta-ma.
Fdrd a aftepta vreun raspuns, Beatrix se duse la
chiuveta de porfelan din colful camerei fi Tncepu sd-fi
frece mdlnlle.
— Nu avem nevoie de medic la moda ca sa-l aducem
pe lume pe copilaful acesta. Mama fi bunica mea aduceau
 Flaeara argintte
i a d ra g o s te i
copii pe lume cu mult Tnainte sa se fi nSscut medicii
moderni.
— SlavS Domnului! spuse Adelaide oftand din adSncul
inimii, scSpatS de povara vinovStiei sale fi simjindu-se
clipd de clipS mai Tncrezatoare.
— Nu-i multumi lui Dumnezeu, zise bStrSna doicS de
la tara, cu un pragmatism iconoclast, Tn timp ce-?i ftergea
energic mainile. Eu voi fi un ajutor mai de nSdejde, dar
daca vrei sa te rogi, roaga-te ca uterul acestei tinere sS
nu se rupS. O sS Tntoarcem copilul Ssta.
Fu o operatiune grea, TncordatS, f i chinuitor de lentS,
Beatrix masand Tncet fStui Tn sensul acelor de ceasornic,
iar Adelaide executandu-i ordinele de a apasa, a Tmpinge
sau a fine Tn loc atunci cand bStrana Tfi murmura
instructiunlie.
— Nu! Nu! strigS doica odata, cdnd apSsarea Adelaidei
slabise pu|in fi fatul alunecase Tnapoi.
Cand lentul lor progres dadu brusc Tnapoi, Adelaide
izbucni Tn lacrimi §I umerii i se prSbufIra, Tntr-o atitudine
de Tnfrangere.
— §terge-|i ochii copila, fi vom relua treaba, spuse
Beatrix cu calm, defi Tncepuse sS se teamS de robustejea
lui Empress.
Pulsul acesteia era neregulat, slab, fi contractile se
rareau; chiar dacS ele ar fi reuf it sa TntoarcS pruncul, era
posibil ca ea sS nu aibS energia necesarS pentru a duce
pana la capSt nafterea.
— Dar de data asta, avertizi Beatrix, fine zdravan.
AmandouS erau laq de transpirafie o orS mai tarziu
cand, milimetru cu milimetru, copila?ul fu convins sS atace
canalul nafterii Tntr-un mod mai acceptabil. Din fericire,
Empress rSmasese conftientS pe toatS durata laborioasel
manevre, dar cand contractile Tmpinsera copilul Tn Jos,
pleoapele i se deschiserS cu un tremur neliniftit, ca fi
cum ar fi ftiut cS nu mai avea mult timp. Defi doar pe
jumatate conftientS, plutind Tntr-o ciudata stare Tntre
letargiie fi agonie, o spaimS cumplitS Tfi fScu loc printre
§ # 3 3 3 ^
 SILVER
epuizare fi durere, fi un chip aspru fi suparat, frumos
chiar §i sub imperiul maniei, Ti apdru ca o vedenie a unui
zeu rdzbunator.
— Trey! striga ea, ridicandu-se pe jumdtate, ca fi cdnd
ar fi vazut o fantoma. Nu-i spunefi lui Trey! fopti,
prdbufindu-se iar fi Tnchizdnd ochii, sd nu-i mai vada
Tnspaimantdtorul spectru.
„Delireazd“, declse Adelaide Tn timp ce-o consola,
mangaindu-i bldnd umdrul.
— Trey era numele de alint al sofului ei, fopti ea cand
Beatrix Tfi ridicd iute privirile atente la nafterea iminentd.
A murit Tn America Tnainte cu fase luni.
— Biet copil, bombdni Beatrix Tncet, sprijinind un cap
mic fi brun Tn clipa Tn care pruncul lui Empress veni pe
lume. Vom avea grija ca mamica ta sd traiasca — fredona
ea Tn foapta, tragand cu nespusa grijd trup§orul afard —
Tn afa fel Tncdt sd nu fii orfan.
Baiefeiul avea pielea aramie, era voinic fi sanatos, cu
un pdr negru fi pufos dupa ce fusese fters bine, fi cu
ochii imenfi, ca doud nestemate sclipitoare, care
revendicau o obarfie din campiiie nordice.
— Tatdl lui era american, spuse Beatrix, privind copilul
pe care-1 tinea Tn brafe. A f zice cd aparfindnd unei specii
timpurii.
Adelaide se uitd la copilul dolofan fi nu vdzu nici o
asemdnare cu mama lui blonda fi mdrunficd.
— Ea spunea cd era frumos f i cu pdrul negru ca pana
corbului.
— N-a spus cumva cd era o piele rof ie?
— Nu, rdspunse Adelaide cu glas coborat.
— Ei bine, era — declara Beatrix de-a dreptul pe un
ton ce nu admitea contrazicere — fi i-ar fi placut sa-fi
vada fiul sdndtos f i puternic.
Revenind la Empress, palida f i nemiscata de pared ar
fi fost moartd, Beatrix Ti Tnmdnd Adelaidei copilul fi scoase
o sticlufa din coful ei din nuiele, care fusese adus cu
trdsura. Cu o rdbdare nemasurata, strecurd un lichid negru
Tn gatul lui Empress, lingura dupa lingura, pana c in d se
Tncredinfa ca aceasta Tnghifise destul Tncat sa fie atins
scopul.
— Acum nu va avea hemoragie — spuse Beatrix,
mulfumita — iar copilaful n-o sa priveascd lumea ca
un orfan.
Cand Empress se trezi peste cateva minute, Beatrix
Tmbaiase deja copilul fi-l Tnfafase Tntr-un cearfaf alb ca
zapada.
— Vreau sa-l fin Tn brafe, spuse Empress, chiar mai
Tnainte de a se fi trezit pe deplin.
— De unde ftii ca este un „el“? o tachina Adelaide,
cu un zambet larg, mulfumita de sine.
Ajutase realmente la nafterea unui copil, fi era
entuziasmata de realizarea ei.
Ce tntrebare caraghioasa! gandi Empress CU O neTn-
felegere tulbure care se Tmpotrivi unei gindiri rationale.
— Vreau sd-l fin, repeta ea cu insistenfa, desl glasul
nu-i era decat o foapta.
Aducand micul pui de om, Beatrix Tl culca Idnga ea.
Empress se trudi sa se salte Tntr-un cot ca sa-l
priveasca, f i lacrimile Ti f iroira pe obraji. Copilul ei micuf
se uita la ea cu ochii lui Trey. Cum puteau, se Tntrebd ea
CU mirare, sa fie copii atdt de perfecte?
— Te iubesc, fopti.
§i-l stranse Tn brafe.

Printre mult contestatele campanii pentru o noua

constitufie fi candidatura unor funcfionari de stat, Tn
noiembrie, Montana fu primita Tn Uniune. Urmara
obifnuiteie acuzafii de corupfie, fi Tn baza unor
reciprocitafi negociate, ambele parfi pretinsera locuri Tn
Congres, se Tntalnira Tn sali separate fi Tfi alesera
fiecare favorifi pentru Senatul Stateior Unite.
Rezultatul final fu'decis Tn cele din urma de catre
Comitetul Senatorial pentru Privilegii fi Alegeri din
§*^ 1^ SILVER
decembrie, care recomanda Tncredinfarea locurilor
republicanilor Sanders fi Power fi nu candidafilor
democrat!, Clark fi Maginnis. De la cumpararea fi
manipularea voturilor facute la nivel de stat, alegerile
contestate trecuserd tn arena nafionala a puterii de
manipulare, fi cum administratia actuala era republican^,
se obfinu un acord armonios cu privire la locurile
aprobate pentru candidafii republican!'. §i afa fu aplicata
voinfa poporului Tntr-un stat care era cum nu se poate
mai democrat.

Intr-o dimineafa rece de decembrie, Trey intra Tn

sufrageria pentru micul dejun purtand-o pe Belle Tn brafe.
— Unde ai de gand sa mergefi? Tntreba Blaze cu acea
autoritate materna care sugera ca ar fi trebuit sa-fi
reconsidere planurile.
Cu o voioasd nepasare fafa de sugestiile materne sau
de alta natura, Trey rdspunse prietenos:
— A ce seamana, mama?... La obifnuita noastra
plimbare matinala cdlare!
Era Tmbracat Tn haine din piele de caprioara, cu o gluga
,.Hudson Bay“ fi mocasini Tmblanifi care sa-l apere de
vremea vantoasa.
Belle era Tnfaf urata Tntr-o Tnvelitoare de blana.
— Tfi dai seama cat e de frig? insista Blaze, cerand cu
privirile sprijinul lui Hazard.
Dar acesta se mulfumi sd zdmbeascd si sd declare:
— Vantul bate dinspre nord-vest.
— De mare ajutor mai efti! murmurd Blaze.
— Mama, lui Belle Ti plac plimbdrile calare, f i oricum,
nu se vede nimic din ea, Tn afard de ochi. Vezi?
Indatoritor, o a rata mai bine, Tnfofolita fi mulfumita Tn
Tnvelitoarea ei. Ochii ei mari sclipeau ca doi licurici, iar
zdmbetul ei concura cu soarele.
— Acum toarna-mi pufina ciocolatd fierbinte, fi o sd
mi-o beau Tn drum spre grajduri.
^ 3 3 6 '# ?
 — N-ai pic de simfire, bombani Blaze, turnand
ciocolata. Si daca o sd-nghefe?
— Este Tnfapurata Tn mai multd blana decdt un urs
polar, iar eu nu sunt lipsit de simfire. Ea mi-a spus cd
vrea sd facem o plimbare cdlare, Tncheie el cu un zdmbet
larg, §i luandu-si ceafca porni spre Ufa.
— Te-ai hotarat dacd vii la Washington Tmpreund cu
noi? Tl Tntrebd Hazard, pundndu-fi pe masa ceafca de
cafea. M-a Tntrebat Lowell mai deunazi, si n-am stiut ce
raspuns sd-i dau.
Montana fiind acum un stat, delegafii ei puteau sd
voteze, fi oricine urmarea vreun interes avea sd fie la
Washington pentru sesiunea de lucru a Congresului.
Trey se Tntoarse spre tatal sdu.
— S-ar putea sd vin- Voi cdnd plecafi?
— Dupa Craciun. Se pare ca se va renunfa la acfiunile
judecatorefti Tmpotriva Asociafiei pentru Tmbunatdfiri Tn
Montana, afa cd nu-i nici o graba sd ajungem acolo la
timp pentru litigiile la care ne afteptam. E posibil ca
Sanders sa-1 fi convins pe secretarul pentru probleme
interne sd intervina.
— Afaceri, ca de obicei. Trebuie sd fi costat ceva.
Trey oftd ufor. Asociafia pentru Tmbundtafiri Tn
Montana jefuia Tn mod legal mai multe din bunurile ei de
domeniul public, Tn spefa cherestea.
— Nu ftiu dacd pot face fafd mafinafiilor, zise, cu o
ufoara grimasa. Si dacd nu merg?
— Tfi va fi dor de Belle, rdspunse Blaze zambind.
— Tn cazul acesta va voi Tnsofi la Washington, replica
Trey, al carui ranjet Ti Tncrefi colfurile ochilor.
— Mereu ai fost un baiat rafional, spuse dulce Blaze.

— Belle Ti face bine, zise Hazard dupd plecarea lui

Trey. Ti abate gandurile de la Empress.
— §tiu, dar a f fi vrut ca astdzi sd se joace cu ea Tn
camera copiilor. E foarte frig, f i Belle are doar trei luni.
337
 — Cand Trey avea trei luni, Ti reaminti Hazard, locuiam
la mina. §i Trey a supraviefuit, adaugd zambind.
Blaze Ti adresa un suras trist.
— Ai dreptate, desigur... Tmi fac prea multe griji.
— Problema ta este ca-l adori pe baiatul asta, ca f i pe
Belje.
In glasul lui era tandrefe, nu reprof, fi o Tngaduinfa
blanda Tn ochii lui negri §i frumof i.
— Bine, dar tot afa faci fi tu, Jon, riposta ea prompt.
Singura diferenfa este ca tu nu vorbefti despre asta tot
atat de mult.
Blaze ftia ca Hazard ar fi trecut fi prin iad pentru fiul
sau, avand grijd ca Trey sa nu duca lipsa de nimic, fi ca-l
adora cu o generozitate sufleteasca fara limite.
— A fa cum e, a iesit bine, spuse Hazard cu mandrie
Tn glas, mulfumita grijii tale materne.
— §i mulfumita fie, tofi oamenii de la mine f i de la
ranch fin la el. Fara a mai pomeni de admirafta clanului.
— Despre minerit fi ranch ftie tot atat de mult ca fi
mine. Oamenii respecta asta. Cat despre Tntaietatea Tn
calitate de capetenie fi fiu de cdpetenie, adauga Hazard
ranjind, atata vreme cat caftiga toate Tntrecerile de
caiarie fi aduce cai din raiduri, reputafia lui de „barbat
care ftie fi poate“ fi de om de vaza este asigurata Tn
cadrul clanului.
— Jon, Tl dojeni Blaze cu blandefe, mi-ai fagaduit ca
s-a terminat cu raidurile. §tii cum le privesc autoritafile.
— Sunt doar raiduri mici, iubito, o linisti el.
Dar Tn glas i se simfea o placere jucaufa, caci raidurile
erau ultima iibertate salbatica f i pura ce le mai ramasese,
asemenea jocurilor amuzante pentru un copil.
— Nu te pofi aftepta sa ne schimbam peste noapte.
Raidurile ne sunt Tn sange. Mai fii minte primul palomino
pe care fi l-am adus?
De parea s-ar fi petrecut cu o zi Tn urma, ea Tl vazu pe
Hazard stand Tn ceafa diminefii, scaldat Tn lumina aurie a
rasdritului de soare.
£^338
 ”f££$2l*
— Tmi amintesc de florile din jurui gdtului tdu,
rdspunse ea fntr-un murmur.
— Tn dimineafa aceea Tmi era inima plind de tine, bia
cara, §1 a? fi vrut sd fur pentru tine tofi caii de pe cdmpii.
Ochii ii se Tntdlnird, fi vraja deosebitd ce exista doar
pentru ei strdluci, plind de viafd §1 durabild.
— Parc-ar fi fost ieri, Jon.
— Tntr-adevdr... ca f i cum copiii f i anii ar fi trecut
cum va rapid pe Idnga noi, fdrd sd observam.
— Au fost ani frumofi, nu-i afa? murmurd Blaze,
Chiar f i Tn ciuda...
Tnghifi ca sa -fi refind lacrimile, cdnd o coplefird
amintirile legate de moartea copiilor ei.
Hazard sdri din fotoliu Tnainte sd se fi revdrsat cea
dintai lacrimd a ei, fi ridicdnd-o, o cuprinse Tn brafe.
— Nu plange, bia cara, fopti Tn parul ei, culbdrind-o la
pieptul lui, ochii strdlucindu-i de emofie. l-am avut cu noi
vreme Tndelungata. Gandefte-te la bucuria pe care am
Tmpdrtdf it-o cu tofil... f i la toate amintirile frumoase.
Tndreptandu-se spre fereastrd, rdmase Tn picioare
continuand s-o find Tmbrdfifatd, privind afard, spre
pamdnturile lor ce se Tntindeau pe distanfe de kiiometri
fi kiiometri, dincolo de munfi. Soarele strdlucitor de
iarnd ilumina splendidele trdsaturi ale fefei lui Hazard,
aprindea flacdra pdrului lui Blaze fi desprindeau
sclipiri de pe lacrimile prinse Tn genele ei, ddnd viafd
firului lucitor de aur din efarfa ei de brocart.
— Tn pofida durerilor au fost ani minunafi, murmurd
Hazard, ochii lui negri revenind spre sofia lui. Tu efti cel
mai bun prieten al meu, sd ftii, zise cu glas foarte scazut,
cel mai bun dintre tofi prietenii mei. §i deasemenea —
fopti el, atingdndu-i usor obrazul cu buzele — pasiunea
viefii mele.
Ritmul glasului i se schimbd, devenind mai pufin
grav f I plin de amuzament.
— Efti partenerul meu de fah preferat, addugd
zambind, fi cel mai diplomat critic al meu. Cdnd cobori
% & & & $ £ . SILVER
seara Tntr-o rochie de bai, Tmpodobiti cu diamante,
inima Tmi tresare fi acum 4a vederea frumusefii tale. Dar
— zise el, iubirea fiindu-i evidenti Tn voce fi Tn ochi —
cel mai mult te iubesc afa cum arifi chiar Tn clipa asta,
Tn lumina soarelui de dimineafa. Tntotdeauna ai fost
soarelemeu, luna mea, stelele mele...
Ridicandu-fi capul de pe um irul lui, Blaze Tl s ir u ti pe
Hazard Tn curbura ufoarS Tn care maxilarul lui puternic se
Tntalnea cu urechea.
— Tn toata lumea asta Iargi te-am gasit pe tine. Am
fost foarte fericifi, fopti ea blind, cu mana ei mica fi
palidi pe gitul lui bronzat.
El o saruta cu duiofie fi apoi zim bi, cu zimbetul
acela fugar f i fermecitor al lui, de care ea nu se situra
niciodata.
— Suntem fericifi, o corecti.

De Criciun, Kit se Tnapoie la mama lui. Familia

Braddock-Black Tfi petrecu sirbitorile la ranch fi, la
scurti vreme d u p i Anul Nou, porniri. spre Washington.
Se instalaseri de trei s ip tim in i c in d sosi o a doua
scrisoare de la Guy, retransmisi de la ranch. Veftile erau
destul de banale, defi pufin perimate: Guy vorbea despre
ploaie, despre cum crescuse Eduard, despre stadiul
lecfiilor lui de dresuri, ce mai fic u se ri fetele, fi c it de
dor le era tuturor de Trey. La sfirfitul banalei Tnf iruiri de
evenimente, lui Trey i se taie brusc respirafia. Ultima frazi
a lui G uy era: ,,Pressy se simte bine acum. Luna trecuti
a fost cat pe-aci sa m oari.“
C in d Tfi reaminti s i respire, o Tngrijorare cre scin d i,
tot atit de nem irginiti fi de vorace ca fi dorinfa, Ti
rasturni cu totul nepisarea voita de mai Tnainte. N-ar fi
trebuit ca ea s i fie bolnavi sau pe moarte f i r i ca el s i
ftie. Pentru el conta faptu l de a §ti cd traia undeva in lume,
conta enorm de mult, decise el Tn urmitoarea secundi.
D a ci ar fi murit, el ar fi fost nevoit s i se confrunte cu un
sfarfit Tnspdimdntator: era posibil sd n-o mai vada,
niciodata. Ea nu s-ar mai fi Tnapoiat niciodata, n-ar mai fi
rds undeva, Tn alta parte a lumii, sau chiar dupa primul
coif, sau nu s-ar mai fi plimbat prin ploaie, chiar daca
ploaia ar fi fost la o depdrtare de mii de kiiometri. Pentru
Tntaia oard dupa.luni de zile azvarli cat colo prudenfa,
refuza cu exageratd Tncapajanare sd cantareascd motivele
§i explicafiile rafionale. „Fusese cat pe-aci sa moara“,
rasuna ca un dangat nebun prin mintea lui. Se ridicd Tn
picioare, printr-o mlfcare brusca fi energica, Izbind de
perete fotoliul Tn care statuse. Am sd plec in Franfa!
Clopotele Tnspaimantatoare Tfi Tncetard dangatul, fi o
intensa bucurie Ti invadd simfurile.
Indiferent dacd Empress voia sau nu sa-1 vadd, el
voia s-o vadd pe ea. Voia sd constate dacd Tn cosmopolitul
Paris ardta altfel, dacd ochii ei verzi mai erau sinceri fi
dacd mai scdnteiau cu o lumind aurie cdnd zambea. Voia
sd Tncerce sd Tnfeleagd, eventual sd citeasca Tn ochii ei
adevdrul. Poate cd nu era Tnfelept sd se duca acolo, dar
faptul de a respinge Tnfelepciunea prudenfei Ti fdcea o
oarecare placere. §i Tn cel mai rdu caz, o cdlatorie avea
sa-i alunge pllctiseala.
Explicafia pe care le-o dadu pdrlnfilor sai fu scurta,
grabita, fi plind de un optimism de nestdpanit.
— Mai Tntai i-am spus lui Belle, zise el, intrdnd Tn
camera de lucru Tn care Blaze fi Hazard stdteau fafa-n
fafa la un birou. l-am explicat cd nu voi lipsi mult, defi
nu cred cd ea ar Tnfelege cat de cat. Md Tntreb dacd n-ar
trebui s-o iau cu mine, continua el, lasdndu-se sd cadd
Tntr-un fotoliu de Idnga mama lui. Cu ideile tale, mama,
cu privire la drepturiie teritoriale, a o lua cu mine ar duce
la o lupta sangeroasa — zise el cu un zambet ufor ironic
— afa cd, fiind un fiu ascultdtor (Tn acest moment ambil
parinfi se uitard la el neTncrezdtori), md supun dorinfelor
voastre.
Blaze fi Hazard se uitard unui la celdlalt, si Hazard
Tndlfd din umeri Tn semn ca nu pricepe.
341
 — lubitule, zise Blaze, toate astea sunt pufin neciare.
Unde te duci?
— Empress a fost cat pe-aci sd moara, rdspunse
Trey, cu ceea ce pdrinfii iui considerara a fi o voiofie
nepotrivita §i o totaid Iipsa de discernamant.
— Cum ai descoperit asta? Tl Tntrebd Hazard,
con§tient de evldenta Tnsuflefire a fiului sdu.
— A scris Guy, §i a pomenit despre asta, pe Idngd
alte ve§ti. Nu cunosc amdnunte, dar m-am hotarat sd
plec la Paris. S-ar putea sd-l revad pe Erik, iar ducesa de
Soissons a trimis Tn ultimele §ase luni cel pufin o duzina
de invitafli.
— Ce mai face Estee? se intereseazd Blaze, nefiindu-i
necunoscutd simpatia ducesei pentru fiul lor.
Trey Tnalfa nepdsator din umeri.
— Bine, presupun. O §tii pe Estee... eleganta, findnd
casa deschisa, pasionatd ca de obicei. Cea mai recentd
pasiune a ei este expresionismul. Impresionismul, mi se
spune cu nesfdr§ite detain Tn scrisorile ei, este pass6.
Poate o voi convlnge sd md ia cu ea prin ateliere §1 vd
voi cumpdra cateva dintre noile opere.
— Cdnd pleci? Tntrebd Hazard cu blandefea pe care se
Tnvafase s-o foloseascd pentru a face fafd entuziasmului
lui Trey.
— Peste o ord, rdspunse Trey, ridicandu-se cu
vioiciune. 0 sd vd trimit o cablogramd de la Paris. Reamin-
tifi-i lui Belle cd nu o voi pdrdsi pentru mult timp.
Ajunse la jumdtatea drumului spre u§d Tnainte ca
Blaze sd poata Tntreba:
— Ai nevoie de ceva, dragul meu?
— Dacd am nevoie de ceva? repetd Trey cu mintea Tn
altd parte, rdsucindu-se Tn loc. (Perspectiva de a o
revedea pe Empress depd§ea importanfa oricdror nevol
banale.) Nu, Tfi mulfumesc, mamd, am tot ce-mi trebuie,
zise cu un zambet strdlucitor.
Cand, o clipd mai tarziu, u§a se Tnchise Tn urma lui,
Hazard spuse posomordt:
^ 342
 — Era §1 timpul.
— Ce vrea sa Tnsemne asta? Tntrebi Blaze, su rizin d .
— Era §i timpul ca prostul ista Tncip ifina t s i se
d u c i d u p i ea. Fir-ar s i fie! era c it pe-aci s i plec eu
Tnsumi, ca s i pun capit infernalei lui proaste dispozifii.
— Este tot atit de ca tir ca $i tine, dragi.
— E mai catir decit mine, replici Hazard rinjind, ca
s-o tachineze. Este la fel de Tncip ifinat ca tine.
Blaze nu-l contrazise, cunoscindu-fi prea bine firea
Tn c ip ifin a ti.
— Dar cu toate astea este un scump, remarci ea, cu
o afecfiune materni necondifionati.
Hazard izbucni Tn ris.
— Desigur, bia cara, este perfect ca §i mama iui.

C ilito ria lui dura safe zile pline de neribdare

cre scin d i, safe zile de gindire logici fi emofii
irafionaie. Trey se avertizi el Tnsiifi s i nil spere nimic fl
s i evite dezamigirea; Tfi spunea c i era imprudent s i
soseasci neinvitat acasi la Empress.
Deoarece ea nu scrisese, Tfi reamint! de nenumirate
ori c i, Tn mod evident, sentimentele ei se schlmbaseri.
Voia pu r §i simplu sa vadd cd ea era bine — un impuls altruist §i
binevoitor, gindea el Tn mod rafional.
§1 cu Tncipifinare Tfi finea Tn frau tot mai intensa,
sublima speranfa.

Capitolill 20
Trecuseri mai bine de d o u i luni de c in d se niscuse
Max, luni Tn care Empress se dedicase fiului ei. Tn
decursul acestor luni, de zeci de ori Tncepuse s i-i scrie
lui Trey pentru a-i spune c i avea un fiu, Maximilian
Laurent Saint-Juste de Jordan, fi aseminarea era atit
de evidenti Tncit nici chiar Trey n-ar fl putut si-1 renege.
^ .3 4 3 # ?
 S3LVER
Max avea ochii argintii fi parul mdtasos fi negru al
tatalui sau, fi cdnd zambi pentru prima datd, amintirile
revenira navalnic. Avea felul tatalui sdu de a surdde lent
fi apoi brusc, aparea Tntreaga caldura a zambetului, ca
soarele de dimineata.
Dar rupea mereu scrisorile acelea, deoarece cuvintele
nu pdreau niciodatd potrivite. fncerca sd foloseascd
vorbe prietenefti — cuvinte reci, objective — ba chiar
Tncerca sd scrie la persoana a treia. Se gandi la un
simplu anunf. Voia sd-i vorbeasca despre fiul lor fl
bucuria pe care o simfea ea cd avea acel copil al lor.
Tnsd nu ftia cum, la fiecare Tncercare, exprimarea pdrea
Tntotdeauna stdngace, ca o petifie, fi ea Tfi amintea mult
prea intens mania lui la vestea sacinii Valeriei, fi mulfimea
femeilor cu tafi Tnarmafi cu pufti de care fugise el.
Era posibil sd fl fost Tnvinuit pe nedrept Tn atdt de
multe cazuri, dar pentru un barbat era pur fi simplu mai
ufor sd se departeze de im prude nfele savarfite. Pentru
el pdrea foarte ufor sd spuna: „Nu erau ai mei“, ca §i
cum faptul de a rosti cuvintele i-ar fi eliberat cortftilnfa fi
viafa i-ar fi continuat netulburata. A fa cd niciodatd nu
trimitea scrisorile, pentru cd nu voia sd-i ceara sd-fi
iubeascd fiul ca pe o obligafie.
De curdnd, Empress reTncepuse sd primeasca vizitatori
— o decizie pragmatica bazata mai pufin pe dorinfa
decat pe insistenfa Adelaidei de a o convinge. In primele
luni dupd Tnapoierea ei la Paris, Adelaide vazuse cd
Empress era potopita cu invitafii, fi defi era vaduva Tn
doliu, admiratorii ei credinciofi erau numerofi fi plini de
solicitudine.
Bdrbafii erau realmente orbifi de frumoasa femeie pe
care Tfi aminteau cd ultima datd o vazusera ca pe o
adolescenta slaba fi firava. Acum Empress era mai
degraba voluptuoasa decat costelivd, fi Tnzestratd cu un
rar fi prefios colorit de blonda care amintea de cele mai
frumoase opere ale lui Botticelli. Pdrul ei cu strdiuciri de
soare era provocator.de neastampdrat, chiar fi cand
344
fncerca sa-i refina cHrlionfii Tntr-o coafura severa potrivita
cu vaduvia. §i daca ar fi ftiut cat de ispititoare ardta Tn
negru, cu nuanfele aurii ale tenului si cu parul blond ca
mierea, ar fi Tnfeles maK bine motivele numerosilor
pretendenfi care o asaltau.
Ochii ei verzi, umbrifi de gene negre fi bogate, erau
langurofi cdnd Tfi ridicau privirea, fi curdnd, defi
discret, barbafii curtenitori o poreclira „Seducatoarea
Verde".
De multe ori, indiferenfa ei nonfalanta era privita ca o
provocare, fi mirarea ei brusca, pe care o iscau foarte
multe dintre complimentele lor dezgustatoare, era luata
drept o fascinafie afafdtoare. Oricare ar fi fost inter-
pretarea datd de fiecare sentimentelor ei, nu exista nici o
contrazicere Tn ceea ce privefte frumusefea fizica a
Seducatoarei Verzi. Era o femeie superba fi ispititoare,
demnd de a fi amanta unui rege, cu un colorit auriu, cu
atat mai mult ravnitd din cauza enigmaticei sale dorinfe
de sihastrie. Tofi Ti Tnfelegeau recenta vaduvie, dar
fiecare tanar pasionat spera cd el avea sd fie cel pe care
Tn cele din urma Tl va alege ea pentru a pune capat acelei
sihastrii.
Iar ofertele privind modul anume Tn care sd se Tncheie
sihastria acopereau o Tntreaga gama, de la indecente la
onorabile. In calitate de fosta contesa de Jordan,
indiferent de casdtoria ei cu un american, lui Empress i
se adresara multe cereri Tn. cdsatorie sincere fi
respectabile. De asemenea, Tn cercul de persoane
bogate fi aristocrate Tn care evolua, i se facura fi cdteva
oferte interesante, mai pufin permanente.
Tuturor le prezenta acelafi raspuns politicos: dupa
un an de doliu avea sd se gadeascd serios la ofertele lor.
Se facura pariuri pentru alergatorii fruntasi Tn cursa
pentru favorurile Seducatoarei Verzi, fi onorurile le
revenira ducelui de Vec fi prinfului Hippolyte de Morne.
Oferta ducelui de Vec — toatd lumea Tnfelegea asta —
era limitata de statutul sdu matrimonial, dar pdnd acum
 SILVER
acesta nu stingherise reputafia lui de cel mai de va z i
afemeiat din Paris. Averea, Tnfafisarea si un real farmec
senzual se combinaseri toate pentru a-l Tnzestra pe
ducele de Vec cu avantaje Tn telafiile sale cu femeile.'
Prinful Hippolyte, mult mai t in ir fi poate mai
vulnerabil fafa de rQmantism, fu prins de vraja lui Empress
Tn asemenea m is u ri Tncat Tncepu sa com puni sonete fi
se gandi s i cedeze pentru prima oari cererilor neTncetate
ale mamei sale de a-fi alege o sofie.
Afa continuari s i-i faci tofi curte p in i cin d Empress
se retrisese ca s i aftepte nafterea copilului, f i acum c i
revenise Tn societate — mai frumoasi, d a ci asta era
posibil — salonul ei era ticsit de birbafi impetuof i, fiecare
din ei h o tirit s i-i faci o curte insistenti. Defi trecuseri
citeva luni, nu se Tmplinise nici pe departe un an, Tnsi
speranfa risare vefnic, fi fiecare birbat nutrea ambifia
neTntemeiati c i Empress avea s i cedeze adorafiei lui f I
va trece cu vederea peste intervalul Tnci neTmplinlt al
doliului ei.

in aceasti atmosferi de competifie, foarte Tncinsi,

defi se desfifura Tn condifiile unei purtiri decente, Trey
avea s i-f i faci aparifia la exact d o u i ore d u p i sosirea
sa la Paris.
Tn cursul cilitoriei sale, dispozifia lui Trey fluctuate
violent de la fericire la m inie posom oriti. C in d recitea
scrisoarea lui Guy — ceea ce ficuse atit de des Tncit
ftia cuvintele pe de rost — se gindea numai la bucuria lui
de a o vedea pe Empress Tn viafi. Dimpotrivi — fi aceste
sentimente iefeau la suprafafi Tn general d u p i citeva
coniacuri — am iriciunea alunga fericirea lui luminoasi.
Empress spusese cd avea sd-i scrie, fir-ar sd fie ! gindea el CU
iritare, dar nu-i scrisese. Oare era in fo n d doar o fiinfa
mercandla, nuinata de ambifii personate, u§or convinsa de Valerie
cd el nu era disponibil ca sof? Asta era ceea ce simfea ea? Privind
, retrospectiv, coniacul influenfindu-i speculafiile, spiritul
 a d p g g o s te i
neimblanzit al lui Empress cdpdta un caracter de
aventurierd: decizia ei de a veni la Helena ca s i se vdndd
era Tn mod cert o acfiune practicd; oferta ei de a-i salva
viafa putea sa fi fost stimulate de teama ca cecul lui n-ar
fi fost onorat daca el ar fi murit; chiar f i Tntdlnirea ei cu
Valerie o lasase pe Em press nesfdf lata de ghearele
acesteia. Fusese mai degraba manioasa decat Tnldcrimatd.
Iar Tn cele mai negre ganduri ale lui Trey, Empress
parea de foarte departe cea mai materialista femeie pe
care o cunoscuse el vreodata. Chiar fi Tn societatea lipsita
de scrupule de ia frontiers, femeile albe nu se Tnscrlu pe
lista de licitafle Tntr-un bordel. Explicafia ei Tn noaptea
aceea, la ranch, cdnd el reamintise respectiva Tmprejurare,
cdnd ea spusese cd avea sd-l aftepte Tn Franfa, pdrea,
cdnd f i-o refdcea Tn minte, rece §i refinutd, fdrd lacrimile
de emofie la care te-ai fi a?teptat la discutarea unei astfel
de despdrfiri.

Era spre sfdrfitul dupd-amiezel, fi el nu avu timp

decdt sd-fi refind o camera la hotel, sd facd o baie, §i sd
renunfe la trei pardesie Tnainte de a se decide la cel dasic,
negru. Mdnuf i? Fara mdnuf i. Bani? Ifi Tndesa Tn buzunar
cdteva banc note mari, verified de doud ori cu admi-
nistratorul adresa lui Guy, fi se ndpusti rapid prin hoi
catre trdsura care-1 aftepta.
Nu era pregdtit pentru splendoarea palatului Jordan.
Cand trecu pragul fi pafi Tn foaierul de marmura cu
ornamente poleite, nu era pregdtit sd audd un majordom
semef anunfdnd-o pe Empress Jordan cu numele de
doamna Miles. Reacfia lui imediatd la ftirea referitoare la
casdtoria ei fu ostild, defi — conchise el cu amdraciune
— ar fi trebuit sd se aftepte la afa ceva.
Oare nu anunfase Guy in prim a scrisoare, cd Pressy avusese
grija de toate? gdndi el cu agresivitate.
Cdnd u f ile se deschiserd larg f i majordomul Ti anunfd
numele, Tre y era Tn m od cert nepregdtit pentru
 SILVER
veritabila mulfime de barbafi care o Tnconjurau pe
Empress, care statea Tn mijlocul lor asemenea unei
regine ce Tfi primefte curtenii. §i reacfia lui la parfumul
de liliac alb fu o dorinfa instinctive, instantanee. Chiar f i
legat la ochi, ar fi ftiut cd ea se afla Tn pcea Tncdpere.
Vizibil surprinsa, Empress Tfi pierdu respirafia fi
deschise ochii mari, sangele pierindu-i din obraji. Venise,
fu primul ei gdnd fulgerdtor.
Se Idsd o tdcere ciudata, fi fiecare pereche de ochi
remarca paloarea lui Empress, Tntorcandu-se apoi repede
catre Ufa deschisd fi barbatul chipef care stdtea acolo
Tn picioare, cu o grafie fireasca, semanand pe de-a-ntregul
cu un metis exotic, Tn ciuda Tmbracdminfii lui impecabile.
Tnalt, bine clddit, cu un par lung fi lucios, negru ca pana
corbului, cu pielea atdt de bronzata Tncdt splendoarea
salbatica, necivilizatd a vestului fu evocatd Tn mintea
fiecaruia. Pardesiul negru rdscroit pe care-1 purta peste
o jachetd gal ben cu azuriu mai curdnd accentua decdt sa
atenueze puternica impresie~de virilitate fizicd. §i cdnd el
zambi sesizdnd liniftea brusca, felul Tn care i se ridicara
colfurile cfurii avu ceva crud, ochii argintii Tngustdndu-se
fi sclipind ca cei ai unui animal de pradd, aroganfa lui
raspunzand tacerii fascinate.
Era ca f i cum mifcarea ar fi ramas suspendatd, fiecare
dintre barbafii care o Tnconjurau pe Empress fiind uluit,
surprins cu garda coborata; focul ei evident era foarte
neobifnuit pentru o femeie care se remarca prin
stapanirea de sine.
Impresionantul barbat brun din prag emana o forfa
plind de siguranfa care strabatu navalnic Tncaperea, ca o
vijelie. El nu ftia ce spera de la primul prilej Tn care avea
s-o revada pe Empress, dar nu se afteptase la aceasta
hoarda de bdrbafi plini de speranfa, si Tl coplefi o gelozie
de nestapanit. Acum era clar pentru ce nu se obosise ea sa-i
scrie, gandi Trey, ochii lui luminofi cercetand mulfimea
de bdrbafi, dintre care pe unii Ti recunoftea ca fiind
prietenii lui Estee. Inaifi, scunzi, mufculofi, slabi, batrani,
tineri, unii in jachete de caldrie, ca §i cum ar fi venit dupa
o plimbare Tn Bois, alfii Tmbracafi Tn cuvenitele costume
de dupa-amiaza.
Dar tofi bogafi.
Trey Tnfelese imediat.
Dar defi Tnfelegea, emofia puternica Ti depafea
discernamantul, f i singurul lui gand era ca Tn jurul femeii
pe care Tn mod instinctiv o considera ca fiind a lui se afla
un numar de bdrbafi excesiv de mare. E a mea — Tfi
spunea el — indiferent de noul ei nume §i de recentul ei sof.
Cu greu, rezista impulsului de s-fi strange degetele Tn
pumni si de a izbi Tn ei. in definitiv, acesta era un salon
parizian.
A§a ca atunci cand vorbi, glasul lui nu fu manios, ci
stapanit fi de o politefe scrupuloasa, doar uforul lui
accent tdrdganat, caracteristic vestului, dand culoare
fluenfei perfecte a francezei lui. Ca mulfi alfi tineri bogafl,
el fusese educat pe baza unor vizite Tn strdlnState facute
Tnca de la varste fragede.
— Buna ziua, domnifoard Jordan, spuse el, alegand
Tn mod intenfionat numele ei de dlnainte de casdtorie fi
posibilitatea ca unui dintre birbafii aceia sd fie soful ei.
Arafi...
Facu o pauza Tn timpul careia privirea lui o cerceta cu
Tndrazneala. Daca luna trecuta fusese cat pe-aci sa moara,
acum nu exista nici o urmS de boala. Era plina de
splendoare.
— ...minunat de sandtoasa.
Ultimele doua cuvinte fura rostite alene, cu o lungire
lenta f I senzuala, si privirea lui trecu lenef peste decolteul
ei, remarcand cu ochiul unui cunoscator cd sanii ei erau
apreciabil mai mari. Daca soful ei se afla intr-adevdr in
asistenfa, era desigur indatoritor cu... compania sofiei sale,
decise Trey cu o evaluare peste care trecu repede.
Cuvintele fi privirile insolente ale lui Trey adusera o
ufoara Tmbujorare pe fafa palidd a lui Empress, iar focul
provocat de aparifia lui Ti isca emofii ezitante, nesigure.
 SILVER
Primul ei impuls instinctiv, de bucurie, fusese imediat
nuanfat de Tngrijorare Tn le g itu ri cu Max, §i gandindu-se
la vorbele tirig in a te fi impertinente ale lui Trey fi la
refuzul lui de a-i recunoafte noul nume, simfi ca o
cuprinde o indignare tot mai mare, care-i schlm bi
dispozifia.
E caracteristic pentru Trey, gindea ea, CU furie
crescanda, sd revina tn viafa mea cu acea siguranfa de sine
imperturbabila, cu purtarile acestea manierate, insinuand prin
expresia lui tardganata §i lenevoasa cd, in vreun fel, ar f i avut unele
drepturi de proprietate asupra mea. Oare mai era casdtorit? se
Tntrebi Tn clipa urmitoare. Sofia lui se afla in Montana, sau
cdlatorea tmpreuna cu el §i fusese lasata in vreun apartament de
hotel? Era oare posibil ca el sd f i divorfat? Pentru ce apdruse aici,
brusc, dupd atdtea luni de zile? Toate acestea erau Tntrebiri
f i r i rispuns de care nu avea chef s i se ocupe acum,
d u p i ce, treptat, ficuse compromisuri fi Tfi convinsese
sentimentele s i revini la o perspectivi mai rafionali.
Prea Tndelung se luptase s i-f i domoleasci dorul arzitor,
s i reduci amintirile intense f i chlnuitoare despre Trey la
niveluri suportabile. Nu am sa-l las, decise ea m inioasi,
sa dea buzna cu dezinvoltura §i sa-mi tulbure lini§tea cu atata
greutate dobdndita.
Ca fi Empress, ducele de Vec se simfi imediat fi Tn
mod justiflcat ofensat de tonul de propietar al lui Trey.
Abia de curind Tncepuse Empress s i ris p u n d i curfii
civilizate pe care i-o ficea el. Cu un amuzament fi o
Ufoari tachinare pe care el le gisea fermecitoare fi
Tncurajatoare. Din propria-i experienfi, viduvele tinere
erau cele mai bune amante cu putinfi, fi d u p i nafterea
copilului contesa era provocator de voluptuoasi. Umbla
zvonul c i insistase s i-f i alipteze ea Tnsifi copilul. Ceva
nemaiauzit Tntr-o z o n i ca St. Germain, dar caracteristic
pentru uimitoarea ei independenfi care lui i se pirea
foarte fascinanti. Spera ca ea s i fie neconvenfionaii fi
Tn privinfa altor aspecte ale viefii sale, fI alesese deja un
colier cu rubine ca amintire a primei lor nopfi Tmpreuna.
^ 350
Bdrbatul acesta negricios, cu par mult prea lung §i o
Tngamfare sfidatoare fl enerva §i, Tntorcdndif-se spre
Empress, care statea langa el pe fotoliul de doud persoane
Tncdrcat cu broderii, spuse cu glas scdzut, non§alant §1
totodata apasat:
— Sd-l arunc afard pe ticdlosul asta?
Vocea ducelui fntrerupse gdndurile critice ale lui
Empress, §i cu ufurare, ea f§i desprinse privirlle de la
puternica virllltate a lui Trey.
— Nu va fi necesar, Etienne.
Fapt fncurajator, constata cd era fn stare sa vorbeasca
cu un glas normal, de§i Inima Ti palpita fdrd sa fi-o poatd
stapdni.
— Domnul Braddock-Black si cu mine, continua ea,
suntem prieteni vechi, §i sunt foarte obi§nuita cu felul lui
familiar de a se purta.
— Nici n-ai putea altfel, replica Trey pe un ton calm.
§i, cu o atitudine extrem de sfidatoare, se apropiecu
pa§i mari de grupul de bdrbafi ce §edeau fn jurul lui
Em press. Tn mod remarcabil pentru firea sa, ducele se
ridica imediat fn picioare, mania citindu-i-se pe fafa.
Tndemdnarea cu care mdnuia pistoalele §i spada era
deosebita §i ucigatoare. Tnainte ca el sa-§i poatd exprima
propria-i provocare, Em press fi atinse mana §i murmurd:
— Nu, Etienne!
Ochii lui Trey se fndreptara spre mana micd a lui
Empress pusd pe aceea a ducelui, ridicdndu-se apoi
spre chipul mdndru al acestuia, ?i Ufoara congestionare
a fefei fi fu vizibild fn ciuda tenului bronzat.
— Te ocupi cu licitafia ei, Etienne? fntreba Trey cu
insolenfd, maniat de concurenfa barbatului a§ezat atat
de intim langa Empress.
Nu conta cine era sau pentru ce ocupa locul de
onoare alaturi de Empress, pe canapeaua de doua
persoane. Bdrbatul acela fnalt §i slab, fmbrdcat fntr-un
costum cu o croiala impecabild, era un rival care fncdlca

^ 351
o proprietate privata, ?i acfiunile lui Trey erau conduse
mai curand de impuls decat de rafiune.
— Poarta-te cum se cuvine, Trey, nu te afli Tn localul
lui Lily, Tl mustra Empress manio^sa, ochii ei verzi
arzand de furie.
— Tn mod cert, aici arata de parc-as fi la Lily, replici
Trey alene, cu un zdmbet disprefuitor pe buzele stranse.
Clocotind de furie fafa de incredibila lui grosolanie,
Empress inspira adanc ca sa se calmeze, abia pe urma
spunand cu voce foarte scazuta.
— Cu Tnclinarea ta catre o Tngaduinfa prea mare pentru
tine Tnsufi, sunt sigura ca abia ai distinge vreo diferenfa.
— Ai dreptate, bineTnfeles. Niciodata n-am Tnvafat
cum sa fac deosebirea, riposta el la fel de Tncet si
lasandu-§i privirea ochilor lui lumino§i sa zaboveasca
asupra ei. Cunosti vechea zicaJa: „Noaptea, toate...“
Referirea la localul lui Lily nu Tnsemna nimic pentru
duce, dar iminenta concluzie la remarca lui Trey Tl facu pe
de Vec sa ridice mana manios §i sa Tnainteze cu un pas.
Tntarindu-si repede stransoarea mainii pe braful lui,
Empress Tl dojeni, Tntr-un murmur insistent de§i Tnabufit.
— Te rog, Etienne! Te rog, de dragul meu... repeta ea,
cu un glas §optit, sugrumat.
Supunandu-se intonafiei intime §i pline de promisiuni
din vocea lui Empress, ducele Tfi lasa Tncet mana Tn jos
§i, retragandu-se, se a§eza langa ea. Am sa ma ocup de
cafelandrul obraznic mai tdrziu, gandi, TntinzdndU-f i Tn mod
deliberat braful pe speteaza fotoliului, Tn a§a fel Tncat sa
se odihneasca, posesiv, Tn apropiere de umerii goi ai lui
Empress.
— Eventual vom putea discuta despre prietenia
noastra cu contesa la un moment mai potrivit, zise cu un
zambet pldcut dar cu o privire rece. Tntre patru ochi. Vefi
fi la Paris vreme mai Tndelungata?
— Atat cdt va fi necesar, replica Trey, zambind
politicos, cu un glas prea bland §i cu o sfidare ucigatoare
Tn ochi.
<&&&" S S T
— Pentru numele lui Dumnezeu! exclama Empress,
pierzandu-fi brusc rabdarea cu barbafi! aceia pu§i pe
harfa, care o tratau de parea ar fi fost un trofeu ce
trebuia ca?tigat. N-avefi de gand sd Tncetafi sd vd purtafi
ca doi tauri Tn cdlduri? Dacd §i cdnd voi fi disponlblla —
zise Tn maniera aceea §ocantd §I fafifd pe c are tofi erau
de acord cd §i-o Tnsufise Tn America — decizia va fi a
mea, §i a nici unuia dintre voi!
Privirea furioasd pe care i-o arunca lui Trey era plina
de hotdrare.
— l-auzi, i-auzi! interveni cu voio§ie prinful de Morne,
Tntotdeauna amuzat de stilul deschis Tn care vorbea
Empress, socotind-o o schimbare fermecdtoare fafd de
celelalte doamne arlstocrate care erau Tntotdeauna de
acord cu absolut tot ce spunea el. Dar te-af ruga,
stimats doamnd, sd md incluzi §i pe mine Tn decizia
dumitale finald.
Adresandu-i lui Hippolyte o privire recunoscdtoare
pentru maniera frivold Tn care destinsese atmosfera
Tncarcatd, Empress, lasand sa i se simtd aprecierea Tn
glas §i Tn privire, spuse:
— Dragd Hipppiyte, dumneata e§ti cel mai amuzant
dintre prietenii mei, lucru pentru care Tfi mulfumesc,
deoarece disprefuiesc plictiseala.
— A§ socoti o onoare — replies tdnSrul print, facdndu-i
o reverenfd grafioasS lui Empress — faptul de a-mi dedica
viafa scopului de a te scuti de plictiseald.
Ducele pSru profund tulburat.
— Nu-l Tncuraja, Empress, Tn tendinfele lui libertine,
sau ne vom plictisii cm topi de moarte, spuse pe un ton
sec, aruncandu-i pe sub pleoapeie pe jumdtate Idsate o
privire pline de repro§.
— Vreau sd beau ceva, zise Trey scdrbit de compli-
mentele exagerate ce se vehicuiau prin Tncdpere.
T§i roti prin camerd privirea, Tn cdutarea unei mese cu
bauturi alcoolice. ZSrind-o, se Tndreptd spre ea cu pa§l
marl, gdndind: Dumnezeule, tofi alearga dupd ea cu limbile
 SILVER
scoase ca ni§te lupi! §i in m od caracteristic ei — declse,
umplandu-si un pahar cu coniac — Empress, f&ra nici o
dificultate, nu se lasa convinsa. Asta era ceea ce-l fascina cel
mai mult: abilitatea cu care egala ea scorul Tn pldcutul
joe al dragostei. Ma fascina candva, se corecta el cu cinism.
In actuala atmosfera Tneinsa Tn care numero§i barbafi
alergau dupa o cafea Tn calduri, sentimentele lui se
transformasera Tntr-o indignare posomorata Tn timp ce
cugeta la singura apreciere ce s-ar fi potrivit acestui
amestec constand dintr-o femeie, o mulfime de barbafi,
un sof absent sau compiezent, §i flirt. Din cate se parea,
Empi'ess, la fel ca Tn Montana, era la dispozifia celui care
licita mai mult. Din fericire, decise Trey, indispus si gelos,
eu am destui bani cat sa platesc inca o rata peste tim pul ei.
Tolanindu-se Tntr-un fotoliu delicat, mult prea mic
pentru el, §i Tncruci§andu-§i cu non§alanfa gleznele,
Trey ramase pe toata durata ritualului servirii ceaiului,
deoarece, oricat i-ar fi placut ei, Empress nu i-ar fl
Tngaduit lui Etienne sa-l dea afara. Trey era mult prea
imprevizibil. Empress T§i si Tnchipuia scene Tn stil western
ctf Tmpu§caturi Tn salonul ei, dar ceea ce era mai
important, nu accepta sa se lase intimidata de virllltatea
lui provocatoare.
Bandu-§i coniacul, Trey intervenea din cand Tn cdnd
Tn conversafie cu cite un comentariu usturdtor, referitor
mai ales la programul activitafilor mondene trecute,
prezente §i viitoare.
Cu o neobifnuita tendinfa spre o virtute puritana,
astazi Tl enerva discufia despre trandavele moduri
aristocratice de petrecere a timpului liber. Cu toate
acestea Empress se Tncadra Tn decor perfect, ca §i cum
niciodata n-ar fi stat Tn ve§minte barbate§ti, Tn localul lui
Lily, aratand ca un strengar ratacit. Spre deoseblre de
dezordinea matasoasa pe care si-o amintea el, acum
parul Ti era aranjat Tntr-o bogafie de bucle ridicate pe
cre§tet si prinse cu agrafe Tmpodobite cu perle §i
diamante. Rochia ei, dintr-o catifea neagra ca miezul
354
 a dragostei
nopfii, deschlsa Tn dreptul corsajului peste o tafta cu o
cascada de dantele crem, era scumpa. Dupa cate se parea,
Empress depaqise orice dificultafi financiare, reflects el
posomorat, deoarece nu cu cei treizeci §i §apte de m ii cinci sute
de dolari ai lui traia ea in stilul acesta.
O privea cu atenfie Tn mijlocul acelor bdrbafi
linguf itori — surazatoare ?l vesela, coborandu-?i genele
dese Tn mod sugestiv fi echivoc atunci cdnd vorbea,
rdzand Tn triluri ce rasunau Tn a?a fel Tncdt sd pard
cumva deosebit... personate. Chiar fl modul Tn care
fedea — nu, Tn care stdtea toldnitd cu eleganfd — era plln
de intenfie, greutatea trupului ei rezemandu-se cu
neglijenfd pe un braf al fotoliului astfel Tncat sdnii sd i se
umfle provocator deasupra decolteului rochiei, Tn afa fel
ca fiecare bdrbat din Tncapere sa doreascd s-o vadd
toldnitd Tn dormitorul lui.
Empress Jordan fdcdnd ceea ce se pricepea sd facd
mai bine.
Ceva ce merita sd fie privit.
Dacd nu te Tmpiedica mdnia.
La un moment dat, printre diverse opinii referitoare la
vdndtoarea ce s-ar putea face Tn apropiere de Paris,
ducele de Vec Tntrebd Tntr-o doard, pe un ton nonpalant:
— Nu vi se par lipsite de interes toate acestea? Nu vd
plictisim, domnule Braddock-Black?
Vreme de o clipd Trey Tfi potrivi butonul de la manfetd
cu smarald, gdndind — afa cum socotea Tntotdeauna —
cd era ceva nesportiv ca treizeci de bdrbafi cdldrl f I doua
duzini de cdini sd urmdreascd o slngurd vulpe micd, fi
apoi ridlcd privirea ochilor lui argintii.
— Niciodatd Tn viafa mea n-am fost atat de captivat,
rdspunse pe un ton prietenos fi cu un zdmbet strdtucitor.
Compania domnifoarei Jordan — continud el apdsdnd
cuvintele, dar Tntr-o manierd enervant de fermecdtoare
— este, ca Tntotdeauna, un adevdrat paradis. Cu toate
acestea, vdndtoarea nu este domeniul meu forte, afa cd
iertafi-md dacd nu sunt foarte atent.
 SILVER
Aceasta declarafie sfruntata venea din partea unui
bdrbat care Tfi petrecea cateva sdptamani pe an vanand
pentru clanul sdu. Intinzdnd mana spre sticla de coniac
pe care, pentru comoditate, f i-o luase langa el, Tfi umplu
paharul, Tl Tndlfd Tntr-un salut zeflemitor, §1 apoi trecu la
golirea,lui.
Pe mdsurd ce dupd-amiaza Tnainta, sticla de coniac a
lui Tre y se golea, dar comportamentul lui rafinat §1
politicos ramase neschimbat, daca nu erau luate Tn seama
comentariile caustice, pe care le facea din cdnd Tn cdnd.
Ceea ce Empress ar fi preferat, Tn general, sd nu le facd.
Dimpotrivd, rdspundea pe un ton mufcdtor.
La care Trey se Tnclina ironic, cu ochii fixafi mai Tntai
pe Empress, apoi asupra ducelui.
De Vec era un model de stdpanire de sine, dar pdrea
nefiresc de liniftit, cu atitudinea lui relaxatd, alaturi de
Empress. Bduse alcoolul sdu preferat, adus din apropiere
de cabana lui de vdndtoare din Scofia.
„Cine va ceda primul primul?“ se Tntrebau mulfi, fi
atmosfera de expectatlvd se accentua.
Deoarece nimeni nu intenfiona sd piardd un eventual
spectacol, oaspefii lui Empress pdreau foarte decifi sd
rdmand acolo. Totufi ea aldpta, fi chimia trupului ei nu
se putea adapta la intenfiile bdrbafilor adunafi acolo decdt
la intervale de timp regulate. Pe mdsurd ce se apropia
seara, Empress se simfea tot mai pufin Tn largul ei, ftiind
ca Tn curand Max avea sa-nceapd sd se agite. Cu ochii
pe orologiul din porfelan de Sevres de pe polifa
femineului, Invoca Tn cele din urmd o obligafie programata
pentru seara aceea, moment Tn care cei mai politicofi
dintre oaspefi! ei se scuzara fi se retraserd. Trey, cu o
expresie de ufoara iritare fi nepldcere, nu dddu nici un
semn cd ar pleca, fi cdnd ducele pdru dec is sd rdmand
chiar fi dupd Trey, Empress Ti fdgddui cu gentilefe sd-l
revadd Tn aceeaf i seara la opera.
— Efti sigurd cd nu vei avea probleme? o Tntrebd el,
displacdndu-i profund cd o lasa cu sdlbaticul acela din
^ 356 ^
<&&&n“ r,He
America, mai ales dupa ce acesta golise aproape toata
sticla cu coniac.
— Sunt siguri, Etienne, Tfi mulfumesc. §i, Tncd o datd,
Tfi mulfumesc pentru Tunis.
Atenfia pe care o acorda el amanuntelor fi gesturilor
tandre era doar o parte din farmecui lui cucerltor, fi
cand ducele auzise cd Empress avea nevoie de un cai
mai bun de cdlarle, Ti fusese livrata, Tn aceeafi zi, o iapa
din propriile-i grajduri.
— Placerea a fost a mea, ma chere.
Se Tnclina cu o galanterie dezinvoltd, ca pentru a
sublinia lipsa de Tnsemnatate a costisitorului sau dar.
— Afadar, pe diseara. Efti sigura, pentru acum?
Tntreba Tn mod criptic, cu o privire scurta fi studiatd
catre Trey.
Empress dadu din cap f i surase.
El Ti raspunse printr-un zambet rapid fi scanteietor, fi
parasi Tncaperea.
— Ce este Tunis? Tntreba cu bruschefe Trey, dupa ce
U fa se Tnchise Tn urma ducelui.
Tntrebarea o irita.
Asta nu era cdtuf i de pufin treaba lui.
Faptul ca Trey Tfi prelungise peste limite federea, o
irita. Ceilalfi bdrbafi avusesera suficientd curtoazie Tncat
sa piece. §i spuse toate acestea.
— Tunis nu-i treaba ta, fi ai stat cu mult peste cdt se
cadea. Nu ftii deloc ce-i aceea buna cuviinfd?
— Eram doar curios Tn privinfa acestui nume ciudat,
rdspunse el cu nonfalanfd, imun la provocarea ei. Ji-a
ddruit cumva cicisbeul un sclav negru? Nu pari sd fii
genul pentru afa ceva.
Fiecare cuvant era o provocare, fiecare Tntrebare
rostitd tardgdnat abia ascundea ironia.

1 Cicisbeu: De la italienescul cicisbeo = amant sau curtezan

al unei femei c§s3torite (n.t.)
 SILVER
— Of, Doamne Sfinte! exclama ea. Dacd trebuie
neaparat s i ftii, Tunis nu este un sclav, Tunis este o
iapa micS pe care mi-a d3ruit-o Etienne. A fost dresatd Tn
Africa de Nord, ceea ce Ti explica numele. §1 pentru a-fi
satisface pe deplin curiozitatea, te informez ca a fost
dresatd fi la §coala de Calarie Spaniola. Pasul ei este
remarcabll de lin, este campioana la dresurS, fi ftie sd
numere pana la douazeci, Tncheie Empress furioasd,
deoarece, continudnd sd stea tolanit, lui Trey nu I se
clintise nici un mufchi, Tn afara de Tndlfarea cinica a unei
sprancene.
— A f zice ca asta constituie un progres fafa de
mMstangul de munte Clover. Te-ai descurcat bine —
murmurd pe un ton sec, Tn care se simfea influenfa
alcoolului, Tn timp ce-fi rotea privirea prin eleganta .
Tncapere — dar adevdrul este ca Tntotdeauna ai fost plind
de resurse. Prefurile sunt mai mari pe-aici?
Empress tresdri, fi mdnia care sporise tot mai mult Tn
sufletul ei Tn tot decursul dupa-amiezei, cat timp Trey
bea cu nonfalanfd Tn salonul ei nu numai ca fi cum acolo
i-ar fi fost locul, ci fi pared fi-ar fi Tntrecut Tn vreun fel
rivalii, exploda Tn cele din urma.
— Acum nu am nevoie de bani, riposta cu acreald.
Vrei sd fii amabil f i sd pleci?
— Dacd vei continua sd traiefti Tn splendoarea aceasta,
Tn curand s-ar putea sd ai, replica Trey, nefinand seama
de alungarea exprimatd foarte clar fi afintindu-fi ochii
asupra perlelor costisitoare de la gatul ei.
— Nu ftiu de ce md simt obligatd sa-fi dau explicafii,
dar toatd aceasta „splendoare“ Ti aparfine lui Guy.
Moftenirea i-a fost redatd Tmpreuna cu titlul. Inclusiv
banii.
Cuvintele Ti erau reci, fi puneau capdtTntrevederii.
— §i ai primit fi tu partea ta? Tntrebd Trey bldnd.
Zambetul lui nefiresc ascundea propria-i Tncordare
datoratd unei furii finute Tn frau. Dupa ce o urmdrise pe

^ 3 5 8 # ?
Empress purtandu-se fermecdtor cu alfi bdrbafi, nu era
Tntr-o dispozlfie Tn care sa accepte sa fie concediat.
— O suma Tndestulatoare, raspunse ea scurt.
— Sper ca este suficient pentru a susfine reputafia pe
care fi-o caftigi, fdrd Tndoiald, cu acest harem masculin.
Defi Trey Tfi trdia viafa ignordnd Tngradirile societafii,
ftia prea bine cd unei femei nu i se Tngdduia o asemenea
libertate fara a fi blamata.
— Este suficienta, repetd Empress, pe un ton taios.
Era hotdrata sa-l lase pe Trey sd creada ce poftea. Nu
avea de gdnd sd-i dea lamuriri Tn prlvlnfa viefii ei de
celibatara.
Afa ceva n-ar fi fdcut decat sd-i sporeasca Tngamfarea.
O ingamfare tndreptafita, fu ea nevoitd sd recunoasca,
vazandu-l tolanit Tn fotoliul ei Tn stil rococo, Tn nuanfe
pastelate. Tnfdfifarea lui era dintre acelea pe care femeile
le urmdreau cu ochii.
Chiar fi bdrbafii fdceau acelafi lucru cu o panica
ascunsa, Tntr-atat de perfect cizelat Ti era chipul atat ca
trasaturi cat fi ca planuri f i forme frumos ddltuite. §i
cand privirea ochilor argintfi o captau pe a ei, afa cum
era cazul acum, era imposibil sd nu fii seama de imensa
lui energie.
Trey nu se asemdna cu alfi barbafi: Tn trupul sdu
puternic avea o flexibilitate dura, ufor refinuta, care te
ademenea fi te orbea. Mulfimea de Tnsufiri perfecte cu
care fusese Tnzestrat cu generozitate era nedreapta.
Dar defi Trey Tnsemna Tncantare, frumusefe fi emofii,
aerul lui era prea rarefiat pentru ca ea sa-1 poatd respira.
El nu fdcuse altceva decat sa-i ofere ceea ce le oferea
tuturor femeilor, iar ea fusese Tndeajuns de naiva Tncat
sa spere mai mult.
Ca fi celelalte, ar fi trebuit sd se lase mai pufin
zdpacita de farmecele lui. El daruia pldcere fi nu dorea
nimic Tn schimb. Ca urmare, defi ca amant putea fi
Tncantarea supremd, departe de el ea devenise rafionala.
Rafionala fi capabild sd facd fafd farmecului lui facil.
- SILVER
— Te vreau, spuse el cu dezinvoltura, focand-o atdt
prin cuvintele cat §i prin insolenfa lui.
Era felul de' a vorbi al unui fiu de bogdtaf, care
nesocotea cu obraznicie tot ce se petrecuse Tn lunile din
urma. Vorbea Trey Braddock-Black, cel cu un tata fi o
mama milionari, cu mine fi crescatorii de cai, fi cu un
chip de o extraordinary frumusefe.
N-ar fi trebuit sd fie atdt de focata. Ar fi trebuit sa-fi
aduca aminte.
— Tmi pare rdu, replica Empress cu asprime, luptdnd
Tmpotriva reacfiei emotionale din cuvintele lui. Nici nu
poate fi vorba.
Dar privirea iui pdtimafd fi cuvintele nonfalante o
mifcau afa cum numai el era Tn stare s-o facd, fi un mic
fior de dorinfa Ti strabdtu simfurile.
Sdnii ei plini de lapte reactionary la pldcerea acelui
fior, fi ea se ridica brusc Tn picioare, hotardta sd reziste
ispitei senzuale a lui Trey. Nu se magulea ea Tnsdfi
presupunand ca ei ar fi dorlt mai mult. Cuvintele lui erau
foarte clare. Trdgand repede aer Tn piept pentru a-§i
domoli freamatul senzafiilor ce continuau Tn ciuda
voinfei sale rationale, spuse cu un glas cdt mai neutru
cu putin|d:
— Acum, te rog sd ai amabilitatea sd pleci, trebuie sd
ma Tmbrac. In seara aceasta md due la operd. Thais.
Urm dotacere.
— Thais, opera mea preferatd fi eu nu sunt (nvitat?
Zambetul lui Trey era fermecdtor.
— Nu, zise ea cu hotarare, Tncercdnd sa-fi stapa-
neasca respiratia — lucru dificil cu Trey Tn salonul ei,
Tndeajuns de aproape cdt s-o atingd.
Degetele ei mototollrd catifeaua fustei.
— Pdcat.
— Sunt convinsd cd vef reuf i sd te amuzi Tn vreun fel.
Ji-ai adus cu tine sotla? Tntreba pe un ton despre care
spera sd pard impersonal.
— Din fericire, replied el amabil, nu am nici o so|le.
360
 Un vai de mSnie o cople§i ca reacfie la nepSsarea lui.
— Trebuie sa fii felicitat?
— Categoric.
zambetul lui era o invitafie ispititoare.
— Tn cazul acesta considerS-le prezentate, spuse ea
scurt, Tndreptandu-se spre u§a §i deschizand-o.
Ce caracteristic era pentru Trey sa se descoto-
roseascS fara probleme de o femeie nedoritS.
Tonul lui era blajin, surSsul liniftit, de parea a te
debarasa de o sofie nedorita ar fi fost o neplScere
trecStoare.
— Unde este domnul Miles? Tntrebd el cu non§alanfS,
sesizandu-f aluzia §1 ridicSndu-se Tn picioare.
Tntrebarea lui era dezinvolta, lipsa de interes fafd de
faptul cS exista un domn Miles fiind extrem de vlzibilS.
— Din fericire nu exists nici un domn Miles, replies
Empress, parodiind felul lui zeflemitor de a se descotorosi
de sofia lui.
SprSncenele negre ale lui Trey se ridicarS Tn semn de
u§oarS mlrare.
— Ce rost are atunci pretenfia ca ar exista unui? zise el.
Ca om de lume, motivul Ti parea evident, dar era destul
de enervat de flirtul cSruia i se dedase ea Tn acea dupS-
amiazS TncSt sS inslste, deloc politicos, sS i se explice
clar.
Empress §ov£i, nu stSnjenitS din cauza situafiei sale,
ci mai degrabS vrand sS pSstreze fafS de Trey secretul Tn
legSturS cu Max.
— Prefer sS flu consideratS vSduvS, Tnfelegi...
— Ah, da, vaduva veselal o Tntrerupse el disprefuitor,
am lntindu-fi foarte bine sexualitatea el avidS. Tmi dau
seama cat de atrSgStor ar fi asta pentru firea ta...
prietenoasS.
— Pentru ce insi§ti sS atribui conotafii seiluale tuturor
vorbelor pe care le rostesc? replies ea, Tnchizand iar u§a
pentru ca servitorii sS nu ia parte la conversafia lor.
Nu ar mai fi avut putere sS facS fafS fi barfelor.
361
 SILVER £%
— A§ putea imagina §i alte conotafii, riposta el pe un
ton calm, dupa ce am vazut la ceaiul din dupa-amiaza
aceasta o pofta carnala atat de clarS §i inconfundabila.
Genele Tntoarse se plecara pe jumatate, cu dispref.
— Tfi admir capacitatea de a te arata prietenoasS,
continua el sec. Nimeni n-a fost lasat f3r§ speranfe.
Purtarea ei — dracu’ s-o ia! — era perfects. Grafioasa,
ospitaliera. Ochii ei verzi erau lumino§i, cu sclipiri de
umor pline de voio§ie §i Tncurajatoare, atunci cSnd T§i
ridica privirile pe sub genele-i dese.
— Nu-mi vorbi mie pe tonul acesta disprefuitor! se
rasti Empress, aproape izbind din picior de indignare
fafa de nerusinarea lui. Nu dupa ce ai domnit ca armasarul
de necontestat de la vest de Mississippi!
— Pentru un barbat e altceva.
Nu era o negare politicoasS, cl doar o replied
insuportabil de blajina... Ce tipic din partea lui!
— Tn ce fel este altceva? replica Empress cu acreala.
Fraza stereotipa a iui Trey, adaugandu-se afurisitei
lui ipocrlzii arogante, era sortita sS aduca enervarea ei la
punctul de fierbere. Daca ea era vTrgina sau de o
sexualitate activa nu avea importanfS; nu conta ca, Tn
realltate, dupa Montana ea dusese o viafa de celibat.
Ceea ce conta , gandi ea cu un sentiment de sfidare ca
raspuns la blestemata lui partinire mascullna, era faptul
ca decizia ii aparfinea ei. Nu societafii, nu lui, nu vreunui alt
strain de pe strada.
— Noi avem mai multS libertate.
Tonul lui era lenevos, doar cuvintele erau arogante.
— Ce pIScut pentru voi! Eu am descoperit totu§i —
zise ea cu un glas sec §i acru, ridicandu-§i u§or birbia
ca reacfie la Tndrazneala din ochii lui — ca libertatea mea
este foarte convenabila.
Trey stStuse Tn picioare, la oarecare distanfa de ea,
langa fotolUil din care se ridicase, fi acum Tnainta spre
ea cu mersul acela lent, despre care ea gandlse

£^362 # ?
tntotdeauna cd era sllenflos ca $i cdnd ar fi cdlcat pe un
covor de frunze uscate.
Se opri mai aproape de ea decat ar fi Tngaduit
poiitefea fi, dominand-o cu Tndlfimea iui fi Tndbuflndu-fi
cu greu furia cand se gdndea la Empress fdcdnd
dragoste cu vreunul dintre bdrbatii aceia, spuse cu o
blandefe stdpdnltd:
— Ca sd fiu brutal de sincer, draga mea, pentru o
femeie exista uneori consecinfe fizice ale unei asemenea
libertati.
Lui Empress i se strdnse Inima. Oare §tia Trey de
existenja lui Max? Oare tot acest schimb de replici ironice erau
numai un joe de-a qoarecele cu pisica? De ce ii parea atat de mult
mai mare decdt t§i amintea ea?
— Cdnd ai sosit la Paris? Tl Tntrebd, prea repede, prea
de-a dreptul, brusc Tngrijoratd de perspectiva de a-fi
disputa drepturiie cu Trey pentru fiul lor.
Acesta Tfi Tnclind o clipd trupul, Tntr-o plecdclune
exagerata, §1 nasturii de safir de pe haina sa sclipird fi
strdlucird ca pentru a-i reaminti ei de avearea de care
dispunea el.
— In dupd-amiaza aceasta, rdspunse el. Iml permit!
sd te vizitez mai tarziu Tn seara asta, dupd operd, fi sd
experimentez pufin din libertatea ta?
Tonul lui era cdt se poate de corect, de pared aldturi
de ei s-ar fi aflat o Tnsotitoare atentd la bundcuviinta
purtarii lor, iar Tnclinarea respectuoasd a capului sdu era
impecabil de politicoasd.
Numai ufoara subllniere a cuvintelor fi ochii iui batjo-
coritori erau lipsite de respect.
Nu qtia nimic despre Max, declse ea ultdndu-se Tn ochii
aceia zeflemitori. Sub dezinvolta lor ironie erau de o
senzualitate prea deslrdnatd. Ceea ce-l interesa era pur
f i simplu satisfacerea nevoilor lui trupefti.
— Md tem cd seara de astdzi este prea Tncdrcatd.
Implicatille din vocea ei fi expresia ei dddeau de
Tn|eles cd ea avea sd fie ocupatd... permanent.
^ 3 6 3 # ?
 SILVER
— Atunci, mSine? sugerd el calm, neimpresionat nici
de esenfa, nici de forma refuzului ei.
— Nu, rdspunse ea categoric, iritatd de Tngamfarea
dezinvolta cu care el presupunea cd ea avea sd cedeze;
ciudat de enervata de faptul ca se simfea inexplicabii
atrasd de chemarea pdtima§d §1 nerdbddtoare din ochii
lui — ca fi cum ar fi devenit brusc fdrd astdmpdr §1
Tnfriguratd, afteptand ca el sd-i Tntinda mana §1 sd
spuna: „Vino!“
— Ai un program prea Tncdrcat? Tntrebd ei cu tupeul
aceia fermecdtor, pe care i-l urmdrise ea Tn tot cursul
dupd-amiezei. Sunt pregdtit sd cumpdr o tarfd pe o
duratd substantial. Care sunt tarifele la Paris — Tntrebd
el ajene — acum cd efti bine intrata pe piafd?
Tnrofindu-se pdnd la rddacina pdrului, Empress trase
addnc aer Tn piept pentru a-fi stapani furia nemai-
pomenitd, ucigdtoare, ce o cuprinse.
— Firefte, invitafia ta mi se pare irezistibila, replica
ea cu un venin mieros. Din pdcate, addugd pe un ton
mufcdtor, tu nu ti-o pofi permite.
El pdru surprins, dar apoi zdmbl.
— Eu pot sd cumpdr orice tarfa de pe continent, iubito,
zise cu cordialitate, f i tu ftii asta.
— Tn acest caz, vacanfa pldcuta, domnule Braddock-
Black, riposta ea.
Dacd ar fi fost bdrbat, I-ar fi ucis. Rdsucindu-se brusc
Tn loc, deschise Ufa dintr-o smuciturd fi fugl de bdddrdnia
lui zdmbitoare fi de coplefitoarea dorinfa de a-i zgaria
fafa cu unghiile pana cdnd surdsul acela insultator avea
sa fie manjit de sdnge. Ndpustindu-se Tn prima Tncdpere,
trantl Ufa camerei Tn urma ei f i se rezema cu spatele de
lemnul prefios fi lustruit, tremurand de furia Dacd ar fi
avut o arma, ar fi folosit-o Tmpotriva lui fi ar fi termlnat
odata pentru totdeauna cu grosoiania calculatd fi cu
intoleranfa lui. Cum tndrdznea sa le aplice p e amandoua
purtarii ei? Cum cuteza s-o numeasca p e ea tarfa pentru acelea§i
activitafi pe care tot el. le considera prerogative barbategti?!
364
 a dragostei
— Dracu’ sd te ia, Trey! ocdri printre dinfl. Duce-te-ai
la dracu’ §1 dincolo de el!
Pendula Tnaltd din coif batu, amlntindu-i ca Tn curdnd
Max avea sd fie foarte agitat, simfind cd ora mesel.Ti
trecuse de mult. Cu conftiinciozitate Tsi fndreptS gdndurile
de la Trey, ca sa-fi calmeze furia fi* enervarea. Cuprin-
zandu-fi obrajii Tn palme, respira de cateva ori lent,
liniftitor, alungandu-fl mdnia, alu ngin d imaginea
provocatoare fi zambitoare, tot atdt de Tntunecatd ca un
diavol, Tncdpafdnatd fi — fir-ar sd fie! — seducdtoare fi
la fel de fascinanta precum steaua polard. Cu o scuturare
plind de hotdrare a capulul, izgoni imaginea aceea f i se
departd de ufd. Cel pufin, Tfi zise cu satisfacfie, refuzul
fusese cum nu se poate mai clar.
II vdzuse pentru ultima datd pe atragdtorul domn
Braddock-Black.

Capitolul 21
Tn dimineafa urmdtoare era acolo.
Se rostogolea Tmpreund cu Eduard pe pardoseala
sufrageriei pentru micul dejun, Tn timp ce Guy, Genevieve
fi Emilie trageau de el fi strigau, vrdnd sd-i capete la
rdndul lor atenfia.
Hartii fi pangllci colorate, sfdfiate fi mototolite, erau
presdrate pe covorul de Tabriz, alaturi de cadouri
generoase, bijuterii fi rochii, jucdrii umplute cu praf fi
pdpufi, cutii de acurele fi cdrfi, o fa de la magazinul
„Hermes“ care trebuie sd fi fost pentru Guy — obif nuita
ddrnicie a lui Trey fafa de copii. Cdrlionfii blonzi ai lui
Emilie rdsdreau de sub o noud bonetd foarte scumpd, iar
gdtul suplu al lui Genevieve era Tnconjurat de trei
f iraguri splendide de perle negre — cele mai mici f i mai
perfect asortate perle pe care le vazuse ea vreodatd. Guy
apucase zdravdn mdneca lui Trey fi Tl ruga insistent sd
se ducd Tmpreund cu el la grajduri.
 SILVER
— Trebuie sd vii, Trey. Dd-i drumul acum, Eduard, e
randul meu!
— Poate sa-fi vadd mai tarziu calul 31a batran, declard
Emilie Tmbufnata, violetele de pe boneta ei de matase de
culoarea levanticdi tremurand ca pentru a-i TntSri protestul.
Mai Tntai trebuie sa vada noua mea rochie de bal. Este
cea dintai rochie de bal a mea, Trey, zise ea, tragandu-l
de mand, cu un voal scanteietor peste o matase alba, §1
m3 face s3 ar3t...
— ...ca o printesa din povefti, Tncheie Trey zambitor,
cu Eduard Tn braje.
— Chiar afa! Intr-adevar afa m3 face s3 arSt,
confirms ea Tncantata.
Zambetul cu care Ti rdspunse Ti amintea Tn mod
dureros lui Trey de Empress. A fa trebuie s3 fi aratat ea
la doisprezece ani, blondd, cu obraji trandafirii fl
luminite jucdufe Tn ochi.
— f I Pressy zice c3 pot s3-mi port pdrul rldicat pe
creftet, pentru c3 este o petrecere de familie fI...
Ufa se dechise cu o impetuozitate calmd, fi Tntor-
candu-fi capetele, tofi o vdzurd pe Empress stand jeapdnd
Tn pragul Tncdperii. Rochia el de dimineagd era dintr-o
m3tase de un galben de narcis3, cu o croialS severd, fi
Tn sinea lui, Trey constats iar cat de apreciabil mai plini Ti
erau Sdnii. Poate vreun dispozitiv croitoricesc, presupuse el,
destinat sd sporeasca infafi§area ispititoare a unei curtezane. §i
de eject, decise cu o ufoara asprime, Tn timp ce dorinta Ti
aprindea simturile.
— Uite cine-i aici, Pressy! strigd Guy.
— Nu-i formidabiH Trey este Tn vacanfd fi a venit sd
ne vadd! interveni Genevieve, cu ochii mdriti de Tncantare.
— Uite, privefte noua mea bonetd! Trey zice cd e
foarte c/i/c! spuse Emilie cu o intonate de persoand
adultd, care se sfarfi printr-un chicot de fetifd de
paisprezece ani.
Zdmbete fericite Tnfloreau pe fiecare chip tineresc, fi
toate glasurile erau pline de bucurie, Tn timp ce-l
^ 3 6 6 # ?
 'tSSJST
Tnconjurau cu tofii pe Trey, dar ceea ce o Tnduiofi cel
mai muit pe Empress fura brafele mici ale lui Eduard
care-1 strangeau cu putere pe Trey.
Tofi duseseri dorul acestuia, vorbind despre el
Tncontinuu, p i n i cu citeva luni Tn urm i, cand Empress,
Tntr-o izbucnire de nervi, le interzisese strict sa mai
discute despre el.
— Nu vreau sa mai aud pomenindu-se despre omul
acela. E clar? spusese cu un glas aspru si, sub privirea
ei rece, ochii copiilor se lisa se ri Tn p im in t.
Dar Eduard, prea mic ca sa Tnfeleagi acel ordin sau
tulburarea care Tl generase, continuase sa-l ceara pe
T rey.
Acum se agifa de el cu o hotarare p itim a fi, ochii lui
mari, uitindu-se la Empress cu Tngrijorare.
Ea simfi c i-i dau lacrimile.
— Buna dimineafa. Dormi pana tarziu la Paris, zise
Trey pe un ton blajin, rezemandu-fi Ufor mainile sale cu
degete prelungi pe mijlocul lui Eduard.
— Vai, Pressy nu se scoali niciodata devreme, nu-i
afa Pressy? interveni Guy, facand tot posibilul sa
domoleasci asprimea din expresia surorii sale.
Tn glas i se simfea dorinfa de a fi de ajutor.
— Presupun c i-i din cauza nopfilor foarte active,
rem arci Trey Tn foapti, punand capat lacrimilor ei.
Empress nu voia s i dea seama de felul Tn care Tfi
folosea ea timpul unui barbat care Tntotdeauna triise
nerespectand nici o convenienfi sociali.
Tn multe diminefi dormea p i n i tirziu pentru c i
deseori era treazi noaptea aliptindu-l si Tngrijindu-I pe
Max, fi de fapt acum abia Tl culcase la loc Tn leaginul lui.
— In schimb tu efti de cu zori Tn picioare, replici ea,
susceptibili fi veninoasi. Parisul n-a oferit nici un
amuzament azi-noapte?
— De fapt, spuse el pe un ton paf nic, Tnci nu m-am
bigat Tn pat... adici, pentru a dormi, se corecti el cu un
vag zimbet.
367
 SILVER
O ciuda imensa o cuprinse pe Empress cand observa
pe chipul lui cu trdsdturi frumoase urmele Ufoare ale
unei nopfi nedormite... fi desigur, hainele lui de seara,
remarca ea cu Tntarziere.
— Sper ca te-ai dlstrat destul de bine.
— Foarte bine, mulfumesc, raspunse el, emanind un
aer de indecenfa insolenta. Dar tu?
— Nopfile mele mi se par foarte pline de animate,
replied ea, imprimand cu malifiozitate ultimutui cuvant o
usoara sugestivitate.
Tn adancurile argintii ale ochilor lui se aprinse o furie
de nestdpanit cand prerogativele lui teritoriale Tfi
spuserd cu tdrie cuvantul, fdcandu-l sa riposteze:
— §i ?n viitor ar putea deveni fi mai animate.
Barbia i se sprijinea pe capul brun fi ciufulit al lui
Eduard, atitudinea fi era bldnda fi liniftitd, dar cuvintele
Ti furd murmurate cu un glas grav fi rdgufit, iar
amenintarea primejdioasa din ochii lui isca un fior de-a
lungul firii spinSrii lui Empress — un fior care, Tn mod
ciudat, se transforma Tntr-o stranie caldura vibranta, fi
ea Tfi apasa ambele maini, cu palmele deschise, pe Ufa
solida din spatele ei, ca §i cum lemnul neted f i rece ar fi
putut sd linifteasca reacfia trupului ei fafa de
ameninfarea subTnfeleasa.
— Trey trebuie sa vada rochia mea pentru petrecere,
intra Tn vorba Emilie, f£r& a-fi da seama de schimbul de
emofii, tacut f i patimaf, dintre cei doi adulfi.
Tn mod forfat, amandoi Tfi Tndreptara atenfia asupra
fetei, Tncercand sa se elibereze de senzafiile puternice
care-i asaltau.
Cu un aplomb care-i venea Tn ajutor cu o ufurinfd
ndscuta din practice, Tre y raspunse Tnainte ca Empress
sd-fi recapete vocea.
— Foarte bine, prinfesa. Adu-o jos fi aratS-mi-o, fi
dacd Tmi spui care sunt pietrele tale prefioase preferate,
Tfi voi cumpara un colier pentru petrecerea ta cea

^ 3 6 8 # ?
 a dragostei *
formidabila. Orice tandra domnifoara are nevoie de
bijuterii pentru prima ei seratd.
Cand fata zambi, Empress vdzu puternicul lui farmec
Tn plina acfiune, fi vreme de o ciipd fulgeratoare Tfi
aduse aminte de o noapte vantoasd de iarna, cdnd el o
Tntrebase care erau florile ei preferate.
— Vai, Trey! Adevdrat? O sa-mi cumperi diamante?
Tntreba Emilie Tn extaz.
§i aplecdndu-se Tnainte, Tn afa fel ca ochii ei sd fie la
acelafi nivel cu cei ai lui Trey, fopti cu o Tncantare
nebuna:
— Mi le-ai cumpara Tntr-adevar?
— Emilie, ai grijd cum te porfi! se rasti Empress,
vazandu-l pe Trey cd da din cap Tn semn afirmativ.
BineTnfeles ca n-o sd-fi cumpere diamante! negd ea
enervatd, cumplit de indispusd din cauza evidentei
generozitafi impulsive a lui Trey fi a adorafiei atdt de
clara a copiilor.
D racu' sa-l ia! Toata lumea tl adora.
— Trey zice ca mi le va cumpdra, spuse Emilie
aparandu-fi eroul, iar eu vreau diamante.
— Dd fuga, prinfesd, fi adu-fi rochia! ceru Trey calm,
pe un ton Tmpaciuitor. Sora ta fi cu mine vom discuta
despre colier.
Dar Ti arunca lui Emilie o scurtd privire conspirativa f i
Tncantata.
— Cu siguranfd nu vom discuta afa ceva, declard
Empress Tn defensivd, Tn timp ce Emilie, dupd un zambet
cald spre Trey fl Tntr-un vdrtej de fuste, o lud la goand
spre ufd.
Cdteva clipe, Empress se gdndi sd se find tare pe
pozifie f i sd Tncheie odatd pentru totdeauna controversa
aceasta.
— Nu de fafd cu copiii, spuse Trey calm, cu un surds
firesc ft Tndreptdndu-fi ochii piezif cdtre G uy fi
Genevieve, Tn timp ce degetele lui mdngdlau pdrul
mdtdsos al lui Eduard.
 SILVER
Ca §i cum ar fi citit gandurile ei §i ar fi avertizat-o sa
ia seama, sa nu umbreasca fericirea pura a copiilor, sa
nu-i aduca §i pe ei Tn lumea ei bdntuitd de temeri negre.
— Ei, fl-acum, dacd voi doi vrefi sd-l pregatifi pe
Eduard pentru o plimbare — le sugera el lui Guy fi lui
Genevieve — trdsura mea este afard §1 gata pentru a ne
duce la grddlna zoologicd. §i vd promit o distracfie pe
cinste.
Inainte ca Empress sd poatd protesta, Eduard sdrise
de pe genunchii lui Trey fi acum alerga de colo colo,
fipand cu un glas ce rasuna prin Tncdpere:
— Elefanfi, elefanfi, elefanfi!
— §tii cdt de mult Ti plac plimbdrile cu trdsura, Pressy,
zise G uy foarte surescitat, cu glasul plin de bucurie.
Sd-l luam...
— Acum da fuga dacd vrei sd te duci! Tl Tndemna
Empress, taindu-i vorba, Tnainte ca Guy sd pomeneasca
de Max fi de faptul cd plimbdrile cu trdsura erau distracfia
lui preferatd.
Tulburatd, se Tntoarse repede spre Trey.
— O sd-i ajut sd se pregdteascd... ftii, paltoane fi tot
felul de lucruri, se grabi ea sd spuna, zorindu-i pe copii
sd iasa din camera.
Brusca Tncuviinfare fi agitafia lui Empress Ti trezi lui
Trey o vagd suspiciune.
Dar Tfi alungd senzafia de iritare, mulfumit fllnd cd Ti
Tnsofeau copiii.
Dupd zece pafi de-a lungul coridorului, Empress Tl
apucd pe Guy de braf fi, silindu-l sd se opreascd, fuiera
printre dinfi:
— Nu cumva sd pomenifi de Max!
Se Tntoarse sd-i arunce o privire aspra lui Genevieve,
care se oprise auzind geamatul de durere pe care fi-l
Tndbufise Guy cdnd i se Tnfipsera Tn braf unghiile lui
Empress.
— Nu discutafi, pur fi simplu facefi ce vd zic. §i
spunefi-i fi lui Emilie. Vd voi explica mai tarziu.
^ 3 7 0 # ?
 Se uitard cu ochi mari ia ea, uimifi de Tnverfunarea
din giasui ei, uluifi de ciudatul ordin; dar vocea ei tremura
la fel ca atunci cand, cu cdteva luni fn urmd, le ceruse sa
nu mai pomeneascd numele lui Trey, fi amandoi copiii
Tnfelesera ca nu era bine sa o contrazicd.
— Eduard ar putea... Tncepu Guy.
— Ce va spune el nu va fi clar, dar pentru numele lui
Dumnezeu, nu-i dafi atenfie daca povestefte ceva despre
Max.
— Nu-fi face griji, Pressy, dacd nu vrei, nu vom pomeni
despre el, se grdbi sd rdspundd Guy, dornic sd-i apere
atdt pe ea cdt §1 pe Max, dacd ea simfea cd asta era
necesar.
Dar, defi sentimentele 71 Tndemnau sd fie loial fafd de
sora lui, dorea, cu adorafia unui bdiat pentru eroul sdu,
ca Trey sd rdmdnd la ei. II idolatriza pe bdrbatul toldnit in
haine de seard mototolite pe pardoseala din sufrageria
lor, §1 spera ca indiferent ce ar fi mers stramb Tntre cei
doi adulfi, asta sd nu compromita prietenia lui cu Trey.
— Ii voi spune lui Emilie, fdgddui el, Tncercdnd sd fie
Tmpdciuitor. Nu-fi face griji, Pressy, nimeni nu va aminti
despre Max.
— Acum Tnfelegi, Genevieve? Tntrebd Empress
rdspicat.
Cu ochii ei imenf i, de un albastru intens, nemfelegdnd
catufi de pufin interdlcfia Tn legdturd cu Max fi nici
pentru ce Empress se rdstea mereu cdnd era vorba de
numele sau de prezenfa lui Trey, fetifa dddu Tn tdcere din
cap, exprimdndu-f I consimfdmantul.
— Atunci, dafi-i zor, fi Tmbrdcafi-vd paltoanele!
In timp ce ei se Tndepdrtau Tn fugd, ea se rezemd de
perete fi Tnchise ochii. N-o sa mearga, gdndi cu teamd.
Intr-un fel sau altul, numele lui Max avea sd fie rostlt din
nebdgare de seamd... Cum pofi sa speri ca ni$te copii aveau
sa-§i find limba? Doamne, ce sd fa c? leri Tfi Tnchipuia cd Trey
ieflse din viafa ei, cd Tl descurajase Tndeajuns. Ar fi
trebuit sd-fi aducd amlnte cdt de insistent era el, cum se
■ § s & 5 T l$ s ?
 S3LVER
purta dupd propriul lui plac, cum T§l stabllea Trey
Braddock-Black proprlile lui reguli.
Netezindu-fi cu degetele nervoase pdrul, verified
dacd rochia ei avea tofi nasturii Tncheiafi dupd ce-l
alaptase pe Max §i, fndreptdndu-§i umerii se duse sd-l
Tnfrunte pe bdrbatul care fi putea distruge viafa... sau
care aproape I-o distrusese.
Reintrd fn fncdperea fnsoritd, unde fl gdsi pe Trey fned
toldnit comod pe pardoseala. Ce caracteristic pentru el —
gdndi ea furioasd — sa f ie atat de nepasdtor. Sa nu-i pese
cd avea un fiu la etaj, ldsdndu-1 indlferent cd dddea
buzna fn viafa ei, transformdnd fn haos noua viafd pe
care ea §i-o reconstruise cu grijd; neinteresdndu-l
absolut deioc cd majoritatea oamenilor considerau drept
o bdddrdnie faptul de a veni fn vizitd la o ord atdt de
nepotrivitd a diminefii.
— Nu accept sd cumperi diamante pentru Emilie, zise
scurt Empress, fn loc sd-i spund ceea ce simfea fn
realitate ^ ca el o irita §1, fned §1 mai neliniftitor, cd o
tulbura fn mod ciudat. §i — addugd ea ardtdnd printr-un
gest larg al brafeior spre cadourile fmprdftiate pe
pardoseald — nici nu sunt de acord cu toate astea.
Ochii cu gene negre ai lui Trey se fndlfara cu
nonfalanfd, aceasta fiind singura mifcare a trupului sdu
tolanit. Cunoftea prea bine acel ton.
— De ce nu? Tmi sunt foarte dragi.
Propria-i voce era calmd. Era prea devreme ca sd se
certe, sau poate cd era prea obosit, sau poate cd, spre
binele copiilor, nu-i pdsa ce gandea ea.
Nefindnd seama de tonul ei critic, simfi deodatd cd ar
fi trebuit sa vlnd mai demult la Paris, cel pufin de dragul
copiilor.
Rdmasa pe moment fdrd grai fafd de replica lui
simpld, Empress ftia doar cd situafia aceasta o fnfuria —
non§alanfa lui, vorbele lui care de fapt fnsemnau: „Dar a§a
vreau eu“ punand-o fn postura nepldcuta de a spune: „Nu
ai sd pofi.“
6^372
 Flaeara argintte
a dragostei *F%r* T J w %
La care, cunoscandu-l, el ar raspunde: „Ba pot §1 afa
voi face."
Afurisitd sd-i fie intrarea nepasatoare in casa ei — ciocotea
de furie Tn Sinea ei — §i blestemata fie -i enorma influenza pe
care o avea asupra copiilor — turba ea de mdnie, nevrdnd sd
admitd cd ceea ce o irita cel mai mult nu era ata§amentul
lui dezinvolt fafd de copiii, nici cadourile sau ora
matinald, ci cearcdnele negre de sub ochii lui §1 aspectul
rdvdfit al hainelor lui de seard... ca fi cum s-ar fi
Tmbrdcat din nou, cu neglijenfd.
Gulerul hainei lui era rdsucit Tnduntru, cravata albd Ti
atarna largitd, camafa scrobitd era parfial descheiata,
cdfiva dintre nasturii cu pietre scumpe iipseau, §1 el
mirosea intens a ambrd cenuf iexn parfumatd cu mosc —
foarte la moda pe atunci la Paris. Inhalate, ambele mlrosurl
erau considerate ca fiind afrodiziace §1 euforizante,
senzafii pe care Trey le aprecia Tn mod sigur. fa timp ce
privirile ei alunecau Tn jos, de-a lungul trupului lui suplu,
Empress remarca pentru prima datd micile sclipiri de pe
vdrfurlle cizmelor lui — dovadd mutd a apropierii lui de o
rochie Tmpodobitd cu paiete. BlneTnfeles, activitdfile lui
putuserd sd fie deduse Tncd de la primul lui comentariu
referitor la lipsa de somn. Fusese treaz toatd noaptea,
bucurdndu-fi simfurile... Tmpreund cu o femeie. Cum
Tndrdznea sd vind aici, direct de la... orgiile lui?!
— Trebuie neapdrat sd porfi la Paris cizme de cowboy?
zise cu acreald, provocand o Tnalfare rapidd a prlvlrli lui
Trey. _
— Intotdeauna port cizme sau mocasini, replied el cu
glas bldnd, ignordnd bruschefea cu care schimbase ea
subiectul cdt fl tonul usturdtor. Indiferent dacd md aflu
sau nu la Paris.
Se abfinu sd adauge cd felul Tn care era el Tncdlfat nu
era treaba el. Empress avea chef de ceartd, dar el nu.
— A fost amuzantd? izbucnl Empress, incapabild sd-fi
stapaneascd impetuoasa dorinfd de a ftl, trebuind sd
recunoascd faptul cd, chiar f I cu cearcdnele de sub ochi
 S3LVER
§1 cu vestimentafia lui de seara fn neorSnduiala el ardta
superb.
Inalntand spre el cu cafiva pa§i, ardtd spre varfurile
cizmelor lui.
Trey remarcd pentru prima oard sclipirile argintii
prinse de pielea lor neagra, §1 Tfi amintl Tmprejurarile Tn
care fusese smdlfuit cu paiete lucitoare.
Ducesa de Soissons auzise, nu se ftie cum, cd Trey
se afla la Paris — poate de la vreunul din barbafil prezenfi
Tn salonul lui Empress — fi cdnd Ti telefonase pentru a-l
invita la serata ei, la Tnceput Trey refuzase politicos,
necdjit din cauza felului categoric Tn care Tl alungase
Empress; mai mult decdt necdjit, manios pe polaritatea
ei, Tnfuriat de mulfimea de admiratori care o doreau cu
Tnfocare. N u fusese Tn starea de spirit potrivita pentru
mulfimea frenetica a prietenilor lui Estee.
— Dar, cheri, am nevoie de extravagant a ta, insistase
ea cu glasul ei deosebit, pufln rdguf it.
— In seara asta nu-l Tn funcflune, mdrdise el.
— §i de farmecul tdu dulce, insistase ea pe un ton
Tmpaciuitor, sensibild la mormditul lui. Pofi cdnta la noul
plan Bosendorfer. Voi pune sd fie montat Tn bibliotecd, Tn
a§a fel Tncdt sd pofi mdcina gandurl negre Tn siguranfa,
dacd ai chef, §1 sd cdnfi muzicd de Liszt pe pianul cu
coadd al Tmpdrdtesei Eugenia. Dacd o singura persoana
va Tncerca sd te supere cu ceva, voi avea grija sd i se
tale capul.
Trey izbucni Tn rds.
— Intotdeauna ai fost o gazdd perfecta, Estee. Te
previn, totufi, cd Tn seara asta nu ofer o companie pldcutd.
Deoarece Tl cunoscuse intim pe Trey, ducesa se cam
Tndoia cd Trey ar fi putut deveni, din indiferent ce cauza,
o companie nepldcutd, dar ftia cd nu avea rost sd
discute Tn contradictoriu. Estee avea o sumedenie de
prieteni tocmai datoritd tactului ei impecabil.
El soslse tdrziu $ I Tncercase sd-fi croiascd drum prin
camerele aglomerate, cdtre bibliotecd.
^ 3 7 4 # ?
 Flaeara argintie
a dragostei rfW* * Jw $
Ducesa, care Tfi concentra cu poiltefe atenfia asupra
discursului marchizului de Bellemont, Tl zdri fi, fdcdndu-i
discret cu mana, ardta spre bibliotecd.
Superbul pian cu picioare scuiptate, poleite, fi cu
inserfil din paisprezece esenfe de lemn diferite Ti atrase
atenfia, Tn lumina blandd a aplicelor, asemenea unei
frumoase fapturi deosebite, un ornament formidabil Tn
Tncdperea cu perefi Tmbrdcafi Tn lambriuri Tntunecate fi
Tncdrcafi de carfi. §i cu obifnuita solicitudine a lui Estee,
coniacul lui preferat era pus, cu grijd, la Tndemdnd.
Stand Tn picioare, el Tfi plimbd mdinile peste clape, Tfi
turnd un pahar, fi apoi se afezd pe scaun sd cante. §tia
cd Estee avea sd vina mai tarziu ia el; ftia fi cd ea avea
sa aduca unui sau doi prleteni. Dar avea sd-i lase
rdstimpul de singuratate fdgaduit. Peste cateva clipe
uitase totul, Tn afard de tristefea dezndddjduitd din
poezia Tn gamd minora a lui Liszt transpusd Tn muzicd.
Mainile lui cu degete lungi se mifcau cu grafie, fdrd
efort, cdntdnd muzica lui Liszt cu o forfa refinutd,
simfind intensitatea notelor Tn varfurile degetelor, Tn
fiecare terminate nervoasa f i Tn adancul sufletului.
Mult mai tdrziu Tfi Tnalfd privirile, uimit sd vadd cd
Tncdperea se umpluse de lume, mai apropiate de el fiind
femei, zdmbind cu ochii plini de ispite voluptuoase.
Celebru pentru Tnfdfifarea fi desfraul lui, toate femeile
dornice de flirt sperau cd vdrsta nu-l fdcuse sa-fi piardd
energia, fi Tn trecut lui i-ar fi pldcut atdt varletatea
ispitelor cat fi invitafiile. Totufi, de cdnd cu Empress,
dorinfa aprigd fi afafdtoare dispdruse, cuvintele fi
nuanfele glasului, farmecul facil fiind ceva automat,
venit de la sine. Ca un exercifiu binecunoscut, efectuat
Tn mod inconftient datorita practicii. A fa cd Tn seara
aceea zdmbise fl flirtase fi fusese amuzant cu obifnuita
f i seducatoarea lui nerufinare, Tnsa le refuzase pe toate.
Tnainte de plecare, Tn tim pce bea un pahar Tmpreund
cu Estee f i cu soful acesteia, tanara contesa de Trevise,
zveltd, de tip mediteranean, cu ochi Tntunecafi fi ten
 S3LVER
masliniu, intrase Tn Tncdpere fi, Tnaintand cu un pas
alunecdtor, semanand cu o nimfa a nopfii Tmbracatd Tn
tul negru scanteind de paiete, se asezase langS Trey fi
Tfi Tnalfase spre el chipul zambitor. Raspunzandu-i
politicos tot printr-un suras, el Tfi reluase conversafia cu
ducele de Soissons. O clipa mai tarziu ea Ti atinse braful
f i Ti vorbise Tn foapta la ureche.
El scuturase din cap. Dar ea se aplecase mai aproape
§1 murmurase ceva revoltdtor. Era de curand casdtoritd,
§1 pe moment ceea ce-i foptise Tl excltase, afa cd mai
reflectase, Tfi terminase bautura.fi se oferise s-o conduca
acasd. Dar mai tarziu, cdnd o sarutase Tn budoarul ei fi
ea Ti smulsese Tnnebunita camafa, pe el Tl izbise brusc
gandul cd ea era prea Tnalta, ca parul ei nu avea culoarea
potrivitd, fI cd fragezimea calda a buzelor ei nu-i fdcuse
deloc pldcere.
Fusese nevoie de mai mult decdt diplomafia lui
fireascd pentru a se elibera, deoarece soful ei era foarte
bdtrdn fi plictisltor... iar ea nu era deloc afa. Datoritd
faptulul cd trdsura sa fusese Tndemnatd sd piece, ca
urmare a obifnuitei lui griji fafd de somnul vizitiului,
cdnd se rdzgdndise Tn mod atdt de capricios, se pomenise
fdrd mijloc de transport. Nu crezuse cd tandra contesa —
excitatd, Tn pielea goala f I mdnioasd — ar fi fost dispusd
sd-i Tmprumute trdsura ei, fl defi Tncercase s-o
llnlfteascd atdt cdt Ti stdtuse Tn puteri, cu o Iscusinfd
Tmbundtdfitd prin practicd, la plecarea lui ea era tot
Tmbufnatd.
Fusese extraordlnar de greu pentru el. Va trebui sa-i
trimita ceva scump de la „Chaumet“. § i scuze, Tfi zisese Tn
sinea lui, stand pe treptele casei ei Tn orele reel § I cenufii
de dinaintea zorilor.
Asupra unui brusc impuls, se hotdrase ca de la
palatul Trevise sd mearga pe jos pdnd la locuinfa lui
Empress — o distanfa scurta, deoarepe toate femeile cu
tltluri vechi de noblefe locuiau Tn cartlerul St. Germain.
§1 Ti fdcuse pldcere lumina zorilor Tn Paris; aceeafi
^ 3 7 6 ^
nuanfd delicata de coral ca fi a rasdritului de soare pe
munfii Ursului, fi Tn soiitudinea orafului adormit Tfi
gasise pacea sufleteascd. Cand, Tn timpul mersului, Ti
trecu prin cap cd a se duce Tn vizitd la palatul Jordan la o
ora atat de matinald era ceva poate pufin cam nepotrivit,
facuse un ocol ca sd cumpere cadouri pentru copii.
Mofaind Tntr-o trdsurd Tnchiriatd, afteptase sd se
deschidd pravdliile fi, dupd ce trecuse prin mai multe
magazine, umpluse trdsura cdt sd dea pe dfnafara.
incarcat cu daruri, cu inima ufoard fl voios, Tfi spusese
cd se va duce sd-i vadd pe copii... era doar un gest
politicos. Empress nu-l interesa deloc.
Deoarece conversafia lor din aceea dimineafd nu
fusese pe deplin sincerd, ci mai degrabd una care se
caracterizase prin omisiuni, Trey rdspunse cu
nonfalanfd Tntrebarii care-i scapase lui Empress:
— Doamna a fost Tndeajuns de amuzantd pentru a md
fine treaz toatd noaptea. T u cum le explici copiilor
prezenfa bdrbafilor? Tntrebd Tn clipa urmdtoare.
Fiecare din ei evita rdspunsurile, fiecare era gelos fi
mdnios, fiecare dorea o rdzbunare compensatoare pentru
lunile de suferinfd trdite.
— Eu m-am Tnapoiat de la operd la mlezul nopfii.
— Ah... f i copii dormeau?
— Foarte inteligent! zise ea Tndreptdndu-se spre
fereastrd fi privind afard de pared prezenfa lui n-ar fi
avut nici o importanfd.
A§adar, in seara trecuta vaduva vesela se amuzase in
compania barbafilor pdnd tdrziu, gdndi el, COritemplandu-i
trupul delicat, a cdrui silueta se decupa Tn contrast cu
lumind. De ce era asta ceva atdt de surprlnzdtor? Dacd
exista cineva care sd-i Tnfeleagd purtdrlle de tdrfd, el era
acela. Cum de putea sd pard atdt de proaspdtd fi
inocentd, ca o floare de primdvard, afa cum era Tn
dimineafa asta, Tmbrdcatd Tn mdtase de culoare galben
pal, cu pdrul ei blond deschis asemdndtor cu cel al unui
copil, cu nuanfele lui de miere aurie, fI totufi sd joace cu
 SILVER
atata ufurinfd Tn fiecare noapte rolul de curtezana?
Simfea o dorinfa imperioasa sd-i Tnldnfuie cu mdinile
mijlocul ei subfire §i delicat, s-o traga spre el Tn afa fel
Tncat sa-i simta trupul cald lipit de al lui, fi sa-fi Tngroape
fafa Tn parul ei cu miros de liliac. Nu se mai amagea cum
ca singuruJlui motiv de a se afla acolo ar fi fost copiii, f i
chinuit de gelozie fafa de tofi barbafi I din viafa ei, spuse
pe un ton categoric pe care niciodata nu-l mai folosise
cu o femeie:
— Nu voi mai aftepta.
?ntorcdndU-se repede cu fafa spre el, ea nu se mai
prefdcu ca nu Tnfelege ce voia el sd spuna, §1 se uitd la el
manioasa de aroganfa lui — dracu’ sa-1 ia, cu
insuportabila lui Tncredere de sine cu tot!
— Nu ma pofi sili.
El zambi.
— Nu voi fi nevoit s-o fac.
Siguranafa lui, Tnfafifarea lui Tn neorandulald fi
senzualitatea lui nepasdtoare o scoteau din sdrite. Dar
§tia cd dacd era sincerd cu ea, el avea dreptate. §1 asta o
enerva mai mult decdt orice.
Cum putea el — cu privirea aceea lene§a, pdtimafa, a
ochilor lui argintii — s-o facd sa se topeascd de dorul lui,
s-o facd sd simtd un freamat Tncantator Tn adancul fiinfei
ei, cdnd tofi barbafii aceia care o curtau cu atdta ardoare
nu-i starneau nici cel mai mic interes?
El nu oferea decdt o pldcere trecdtoare, fi apoi o
frangere a inimii.
— T i-a f fl Tndatorata dacd n-ai mai veni aici, spuse
Empress, iritatd de siguranfa lui de sine, mdnioasd pe
propria ei reacfie.
— Pentru asta va trebui sd votdm, zise ei cu un
minunat suras. Cred cd-i aud pe copii. ,
Empress se Tmbujorase la fafd.
— Dracu’ sd te ia, Trey! exclamd ea, vrand sd fipe,
vrdnd sd-i traga o palma peste fafa aceea mulfumitd de
sine. Nu pofi sd revii pur fi simplu Tn viefile noastre!
^ 3 7 8 #£?
 El o Tnvdlui Tntr-o privire zdmbitoare, caldd §1
indulgentd.
— Vei vedea ca pot, spuse fdra du f mdnie.
§1 dintr-o slngurd mifcare elasticd se ridlcd de pe
pardoseald, rdmdndnd Tn picioare.

Capitolul 22
Dupd plecarea lui Drey fi a copiilor, Empress Tfi
petrecu cea mai mare parte a acelor ceasuri Tntrebandu-se
cu Tngrijorare dacd nu era posibil ca, la un moment dat,
Trey sd decopere, ca urmare a vreunei vorbe neatente a
copiilor, venirea pe lume a lui Max.
Ce ar face el daca ar §ti? A r veni, t&r&ndu-se, sa ceara ceva
de la ea? A r ameninfa ca-l va declara p e M ax nelegitim ?
Binetnfeles ca n-ar fa ce nim ic de fe lu l acesta, declse Tn
urmdtoarea clipd. Trebuia sd Tnceteze sd-fi mai facd griji.
In dupa-amiaza aceea, de fiecare datd cdnd se
deschidea U fa salonului pentru a Idsa sd intre un nou
vizitator, ea era vizibil Tnspaimantata, temdndu-se, Tn
ciuda aprecierilor el logice, cd Trey avea sd dea iar
buzna Tn mijlocul prietenilor ei f i cd, printr-un cuvdnt
nepoliticos, avea sd-i expund unui scandal public Tntreaga
viajd.
Dacd ar spune cd o cumpdrase Tntr-un bordel, sau
mdcar dacd ar insinua cu vorba lui tdrdgdnatd fi plind de
sarcasm cd ea fusese de vdnzare, ea ar muri de rufine.
Posibilltatea adeveririi acestui scenariu Tngrozitor Tl
produse o profundd agita|ie pe toatd durata sporovdlelil
ei — de obicei voioase — din timpul ceaiului, fi o fdcu
sd-i Tndemne pe tofi sd piece devreme, sub pretextul
transparent al unei dureri de cap.
Cdnd Trey intrd pe urma copiilor Tn salon, tocmai
cdnd apunea soarele, spuse imediat, rotindu-fi privirea
prin interiorul tdcut al Tncdperil:
— Nici un harem astdzi?
379
 § JLVER
Stdnd langi femineu, Empress sorta invitafiile care
sosisera Tn aceea zl, dar la auzul vocli lui grave mainile Ti
tremurard §1, cu prudenja, puse ca^ile de vizita deoparte.
— Ceaiul s-a terminat la ora fase, zise ea, ignorandu-i
Ironia.
— A fa numefti tu asta? replica el, zeflemitor, flindu-i
prea bine cunoscuta ora ceaiului.
Apoi Eduard Tncepu sd-l traga pe Trey de mana, cu
cine §tie ce treaba copiiareasca ce nu suporta amSnare,
f I cand el se aplecd sa auda cuvintele lui §optite, Guy,
Emilie fi Genevieve se adunara Tn jurul lui Empress,
fdcandu-i cu Tnsuflefire fl pe nerSsuflate relatari referitoare
la activitatile lor din acea zi. Fiecare animal de la gradina
zoologica fu descris cu lux de amanunte, fi tofi Tfi aritara
cu mandrie cadourile proaspit primite. Cu voci pifigaiate
de surescitare explicara cum, la Luvru, Ii se Tngaduise sa
Instaleze un fevalet, fl cum, pentru a-i face pe plac lui
Guy, pictaserd tofi, copiind, tabloul lui Delacroix ce
reprezenta o scena de bataiie Tntre arabi.
— Ar fi trebuit sa-l vezi pe Trey cum picteaza cai,
declara Guy, cu obrajii Tmbujoraji, Tn glas simtindu-i-se o
bucurie extatica..
$1 nesfarfitul fir de calltdfi nemaipomenite ale lui
Trey fu enumerat de copii pe rand. Ascultand politicos,
pana surveni o clipa de tacere Tn care el Tfi recapdtara
suflul, Empress prinse prilejul pentru a pune capat
descrierii straiucitoarelor Tnsufiri ale lui Trey f I le reaminti
ca Tn curand avea sa se serveasca masa de seara.
— Multumitl-i lui Trey, Tl Tndemna ea, fl pe urma dafi
fuga la etaj f I aranjatl-vS pentru cina.
Printre discutii fi recomandari privind itinerariul de a
doua zi, copii prezentara muljumiri gdiagioase fi
cdlduroase, dupd care plecard Tn goana strigdnd:
— Ne vedem maine la zece. S3 nu uifl!
Cdnd zgomotul plecarii lor se stinse, Empress,
conftlenta de bunele manlere cat fI de piacerea pe care
o avusesera copiii Tn tovdrafia lui Trey, dar iritata de
^ ^ 380# ?
 "TSSST
faptul ca el se hotSrase sd-fi exercite farmecul asupra
lor, declara pe un ton Tnjepat:
— I|l mulfumesc pentru amabllltatea pe care ai avut-o
fafa de copii.
— A fost placerea mea, raspunse el cu simplitate.
— Sunt sigura ca pofi gasi singur drumul spre ief ire,
zise ea sec, ftiind cd, Tnainte de cina copiilor, trebuia sd
se ocupe de Max.
In sinea ei se Tntrebd cdt de complicata avea sd devina
adaptarea programelor ei de activitate fi de primire a
musafirilor, printre vizltele lui Trey, dacd acesta urma sd
ramdnd mult timp la Paris.
— Nu sunt invitat la masa de seard? Tntrebd Trey
taragdndndu-f i cuvintele.
Se gdndea cd o pldcea mai mult cu pdrul Idsat pe
umeri, fi fdrd brofa prinsa sub bdrbie, fi apoi cd prefera
rochia de mdtase de un bleumarin proaspdt pe care o
purta ea astdzi — cea pe care o alesese ca pe o apdrare
de suprafafd Tmpotriva lui Trey.
— Nu efti invitat, rdspunse Empress, nepoliticoasd.
Trey Ti putea forja mdna cdnd era vorba de fericirea
copiilor; nu putea sd le refuze compania lui, de vreme
ce-l adorau Tn asemenea masura, Tnsd apropierea nu se
extindea f i asupra ei.
Trey Braddock-Black era un tandr lipsit de principii,
rasfdjat fi prea bogat, iar lupta cdftigatd de ea atdt de
greu pentru a-fi Tnyinge sentimentele pe care i le purta
era prea recentd ca sa-fi Tngaduie vreo expunere inutila
la puternicul lui farmec.
— Se pare cd voi fi nevoit sd cinez singur.
Mesajul ce se putea citi Tn ochii lui nu avea nici o
legdturd cu mancarea.
Empress Tfi coborT o clipa privirea asupra mainilor ei,
ca sd-fi domoleascd reactia ametitoare, apoi fi-o ridicd
din nou spre ei.
— Dacd af fi mai miloasd, spuse pe un ton taios, mi-af
extinde compasiunea. To tu fi, nu sunt. Poate este
381
 SILVER
disponlbild cea care fi-a finut companie azhnoapte. Buna
seara, Trey.
— Cat timp ai de gand sd md tot dai afard din casa ta?
Dacd era sd te iei dupd lipsa iui de reacfie fafa de
comentariile ei, puteai sa vezi cd Empress nici nu vorbise.
Acum cd ea stdtea in picioare, el era prea aproape,
prea de nestdpdnit, §i ochii lui lumlno§i o priveau prea
Tntrebdtor, a§a cd ea trase aer Tn piept Tnainte de sd
rdspundd:
— Cdt se va putea de mult.
El zdmbi cu faimosul lui suras, devastator §i sugestiv.
— Cel pufin e§tl Tndeajuns de rafionala ca sd-fi dai
seama cd asta nu va dura ve§nic.
Glasul lui era cobordt §1 u§or rdgu§it, §i avea un efecf
dezastruos asupra hotdrdrii ei.
— §i fine minte, addugd el, nu-i pofi fine pe copii Tn
preajmd chiar Tn orice clipd...
— Pleacd draculul de-alcl! Ti porunci ea, stdpdnindu-fi
Impulsul de' a ardta cu degetul spre u§d, ca un actor
dintr-o piesd de teatru proastd. Trebuie sa parasesti
casa mea, spuse Tn mod explicit si total nepoliticos.
Dar la ultimele cuvinte vocea Ti tremurd pufin, §i
Tngrijorarea din obrajii ei nu se datora maniei. Chiar stdnd
nemi§cat, ca acum, Tmbrdcat Tntr-un costum cuviincios
din stofd de Idnd, ca §i alfi bdrbafi, Trey emana de sub
conformismul sdu calm aceea§i binecunoscutd intensitate
personald proprie, tot atdt de arzdtoare §1 fascinanta ca
o flacdrd arglntie. Cum de reu§ea pdtima§a lui promisiune
de pldceri sd te excite fdrd cuvinte §1 fdrd ml§cdri?
Con§tlent §1 Tncdntat de agitafia ei, Trey schlfd o
plecdciune sarcastlcd §i murmurd:
— A u revoir, draga mea.
Pdrul lui negru §1 mdtdsos fu destul de aproape cdt
sd-l atingd, atunci cdnd capul lui se aplecd vreme de
cdteva clipe, §I Empress avu nevoie de toatd voinfa ei ca
sd se reflnd §1 sd nu-i mdngdie frumusefea catifelata.
— Voi reveni, addugd el.
 Si cdnd Tnchise Ufa fdra zgomot Tn urma siluetei lui
Tnalte, Empress se prabufi iar Tn fotoliu, fi cdteva minute
ramase nemifcata, asteptand sd-i dispara tremurul de
care era cuprinsa, ca reacfie. Sau mdcar sa se diminueze,
gandi ea cu nervozitate, Tn timp ce, m ultavrem e dupa
aceea, bdtdile inimii contlnuau sd-i fie puternice fi
accelerate. Probabil cd am dus prea multd vreme o viafa de
celibatard, Tfi aminti Empress Tn urmatoare clipd — asta
era toatd explicafia — fi reactia trupului ei era doar o
simpla Tntamplare, nedatorandu-i-se lui Trey.
Singurul lucru de care avea nevoie erau Tncd pufine
clipe de repaos calm, f i avea sa-fi recapete
obiectivitatea.
Dar calmul refuza sd se arate, fi obiectivitatea parea
sd se eschiveze cu Tncdpdfanare. Pervers fi obstinat,
Trey rdmase Tn simturile ei vibrante fi nu vru sa dispara
decat atunci cand Empress fu smulsd din gdndurile Tn
care era cufundatd de catre servitorii ce se agitau Tn
sufragerie.
Activitatea lor Ti reaminti brusc cd Max o aftepta, fi
urcand Tn fugd la etaj, parcurse cu paf i repezi coridorul,
temdndu-se cd avea sd audd plansete deznddajduite.
Dar culoarul lambrisat era tdcut.
Din fericire doica Tl Tmpdcase pe Max cu apd Tndulcitd
cu zahdr, afa cum fdcea uneori cdnd Empress era
refinuta de vreo treabd.
— Tmi pare rdu, zise Empress, Tncepandu-fi deja
scuzele cdnd intra Tn muiticolora camerd a copilului.
Erau cdteva persoane cu care eu...
Cuvintele Ti murlrd Tn gat.
Trey stdtea pe un fundal alcatuit din picturi murale
reprezentdnd animate fI jucdrii pufoase, finandu-l Tn brafe
pe Max.
— Ce faci aici? Tntrebd Empress, dupd ce-fi recapatase
glasul.
Trey Tsi lua ochii de la copilul pe care-1 finea Tn brafe,
f i cu uimire, ea vazu cd el pldnsese.
^ 3 8 3 # ?
 SILVER
— Ii povestesc fiului meu despre Montana, zise el, cu
glasul gatuit de emofie.
Si se gandea, cu o blanda recunoftinfa, ca Ti putea
ierta lui Empress orice pentru asta... pentru fiul lui.
— Nu este fiul tau!
Fraza era nemiloasa, rece, si rostita cu o asemenea
intensitate Tncat, Tnainte sa dispara, paru sa pluteascd
scurta vreme Tn aer.
Uitandu-se Tn jos la Max, care gangurea fericit Tn
brafele sale, Trey trecu Tn revistd reproducerea incon-
fundabild a propriilor lui trasaturi pe fafa aceea mica,
uimitor de plina de viafa. Apoi Tfi Tntoarse iar privirile
spre Empress fi, calm, replied:
— Pe dracu’ nu este.
— Dovedefte!
El trase adanc aer Tn piept; ochii u straluceau de
manie, toata iertarea duioasa de care se simfea capabil
fiind distrusa de cateva cuvinte rduvoitoare.
— Cafea cu inima rece ce efti! zise cu glas coborat,
Tn afa fel Tncat sa nu-fi tulbure fiul, dar aspru, fi pus pe
ceartd, subliniat de o ameninfare implacabild. L-ai fi finut
pe fiul meu ascuns fafd de mine!
— Md gandeam ca erai prea ocupat cu toate prietenele
tale... fi cu celdlalt copii al tdu.
Spusa totul Tntr-un fuvoi repede, ca fi cum cuvintele
acelea simple ar fi explicat Tntreaga indiferenfa resimfita
fi toate omisiunHe.
— Nu-fi dau fie socoteald pentru viafa mea mondend,
iar despre copilul lui Valerie, acela nu e al meu.
Tonul lui era imperturbabil: pentru ei nu existau decat
scurte fraze spuse cu nepasare pentru a-i reaminti ei
independenfa lui, fi aceeafi renegare a copilului lui
Valerie pe care o auzise ea Tncd de la Tnceput.
— Dar ce ai de zis Tn privinfa celorlalfi? replied ea
furioasd, nevrand sd accepte tdgdduirea lui calmd.
Ochii lui argintii se mdrird apreciabil.
— Ce vrei sd spui prin „cellalfl“?
^ 3 8 4 .# ?
 — Ceilalfi copii ai tii!
Ea Tnaintd cu paf i autoritari pe covorul Tnflorat, rochia
ei bieumarin tarandu-se peste trandafiri! fi ghiraiandele
iucrate ia Aubusson.
Nu-i poate renega pe tofi, gandea ea, pusd pe ceartd.
Mirarea de o clipd pierise din ochii lui, fi autoritatea
ei nu era deloc Tngrljordtoare, de vreme ce nu-i ajungea
de cit pdnd la umdr.
in orice caz, el ftia cu mult mai mare certltudine cd ea
se Tnsela.
— Nu am nici unui, zise fard echivoc.
— Arabella susfine cd ai mai mulfi, Tl Informd Empress
cu o specificare instructive a sursei informatoare care
pe el Tl iritd §1 mai tare.
— Cu riscul de a dovedi inexactitatea acestei opinii
de expert, Arabella nu are acces la relafille mele personate
§i, Tn mod sigur, nu este Tn situafia de a §ti absolut nimic
despre presupufli mei copii.
Glasul lui devenise brusc rece f i distant.
— §tiam cd aveai sd negi, insistd Empress, fdrd ca
propria ei parere despre Trey f I responsabilitatea acestuia
sd ffe afectatd. Tot afa cum Tl renegl fi pe al lui Valerie.
— Dar nu fi pe al tdu, Ti reaminti el, scurt. Privefte —
zise cu un oftat obosit, ridicdndu-fI mdna pdnd la
jumatatea distanfet spre propria-l fafd — iatd pentru ce
acest copil e al meu, fi oricine care are ochi ftie cd nici
unui dintre ceilalfi nu-mi aparfine. Nu-i pofi ascunde
pielea, f i nici ochii, iar tu ftii asta.
— Nu ftiu absolut nimic de felul dsta, replied Empress
fdrd pic de rafiune, defi copilul ei era dovada vie a
afirmafiilor lui.
Pentru moment ea era pornitd sd-i refuze libertatea
lui desfrdnatd fI mulfumltd de sine, fI sd-l facd sd sufere
afa cum o chlnuise fI el pe ea.
— De fapt, se rdsti ea, practic nu te cunosc deloc, nu
ftiu nimic despre tine, Tn afard, bineTnfeles. de talentele
tale amoroase.
 SILVER
Cu ochii lui luminofi si reci, el o privi indelung, de la
picioarele Tncalfate cu pantofi de gala pana la coroana
de par blond ca mierea.
— Iar eu constat ca te cunosc fi mai pufin, domni­
foara, raspunse el glacial, dupa ce am asistat la unui din
ceaiurile tale de dupa-amiazi. Pretendenfii tSi trag la
sorfi, sau tu efti cea care Tl alegi Tn fiecare seara pe
fericitul castigator? Trebuie sa fie epuizant sa mulfumefti
atafia barbafi arsi de dor, adaugi el, gura arcuindu-i-se
Tntr-o parodie de zambet.
— Imi sunt doar prieteni, defi sunt sigura da tu nu
Tnfelegi aceasta nofiune, replica ea cu indignare. Exista
un mare numar de motive pentru care pofi s i-i placi pe
unii barbafi.
Fascinantft alegere a cuvintelor! gandi Tre y CU am§-
raciune. De mare profesionaUsm, de§i indignarea teatrala era
pufinexagerata. ^ ,
•— Vai, Tnfeleg fi eu ce-i aceea prieteruardraga mea..
Candva am fost prietenul tau.
Vocea Ti coborT pana la nivelul unui murmur Tngbufit,
primejdios:
— §i Tmi amintesc foarte bine cum Tfi place fie sa fie
prietenia... toate modurile Tn care Tfi place.
— TeTnfeli!
Manioasa, Ti respingea presupunerile referitoare la
admiratorii ei.
Conversafia lor decurgea Tn contradictor'!u fi, cu
sarcasm, el remarca:
— Tn cazul acesta efti o actrifa minunata, draga mea,
fiindca Tntotdeauna dadeal impresia ca-fi pidcea.
— Ticalos Tncrezut!
— Dimpotriva, domnifoara. Nu sunt decat Tnca un
umil pretendent la favorurile tale. §i, din Tntamplare, tatal
copilului tau... daca asta mai conteaza cat de c it Tn acea
mulfime, zise el, cu o expresie cu totul lipsita de
curtoazie. Daca-i afa... a f vrea sa ma bucur de timpul ce

^ 3 8 6 # ?
 mi se cuvine — este oare o pretence anunafata prea din
scurt? — chiar acum.
Empress se u iti la el cu furie fi mirare, fi avu nevoie
de cateva clipe ca sd-fi revini din foe.
— lefi afari! Ti porunci.
Trey Tfi Tnvilui fiul Tntr-o privire plina de iubire.
— Nu!
Un rispuns simplu, cu o nuanfi de Tncantare.
— Voi chema servitorii! ameninfi Empress, furioasa.
Sprancenele lui se Tnilfari f i coborari rapid, Tn semn
de consim fim int.
— Cheam i-i, zise.
Niciodata Tn viafa lui nu fusese Trey intimidat de
vreun slujitor.
— O s i chem jandarmii!
— Cum poftefti, replici el, blajin. Cred c i drepturiie
paternitifii sunt recunoscute Tn Franfa.
— Dracu’ s i te ia! s trig i ea Tn cele din urmft, nemai-
fin in d seama de servitori, ne m a ip isind u -i de Max,
Tntr-atat de enervati Tncit se l i s i Tn voia furiei.
Expresia lui Trey era indescifrabili.
— Sentimental, dra gi Empress — zise el foarte,
foarte Tncet — este reciproc.
La auzul flpitului mamei sale, fefifoara lui Max se
risucise Tn sus fi, d u p i ce reacfionase prin trei
scancete slabe, izbucni cu toati puterea Tntr-un urlet
patrunzitor, care-i congestioni chipul.
— Vrea s i minance, spuse Empress, nervoasi,
apropiindu-se cu un pas fi temindu-se vag. c i d u p i
remarca lui Tn le g itu ri cu drepturiie paterne, Trey ar
putea s i nu i-l Tncredinfeze pe Max.
Tntinzand brafele spre fiul ei, aftepti Tngrijorati.
Cateva clipe Trey eziti, apoi, siru tin d u -fi ufor pe frunte
fiul, i-l Tnmani lui Empress.
— Acum, da ci vrei s i m i scuzi... zise Empress cu
Tnfeles, simflndu-se Tn siguranfi din moment ce-l avea
din nou pe Max.
•^ 3 8 7 # ?
 SILVER
Trey se a§eza Tntr-un fotoliu aflat la Tndemana,
ignorand modul clar Tn care ea Tl poftise sd pdrdseascd
Tncdperea.
— Nu fin sa plec, replied el cu dezinvoltura. Fie cd md
crezi sau nu, acesta e primul meu copil. Cum Tl cheamd?
Empress se frdmdntd Tn sinea ei daca sd nu-i facd pe
plac fi sd se certe din nou, apoi declse cd nu era nimic
rdu Tn a-i oferi acea informafie.
— Numele lui este Max, zise, trecand peste celelalte
numeroase nume de familie.
— Cum fi-a venit ideea asta?
Vocea lui suna blind peste fipetele fiului sdu
Tnfometat, fI fnstalandu-se comod, el se Idsd pe spate §i
Tfi puse un picior peste plcior.
— Este un nume din familie, rdspunse Empress
scurt, ludnd loc Tntr-un balansoar din fata lui.
Ar fi preferat sd nu-l alapteze pe Max Tn prezenfa lui
d «r o ^ v i r e <sprir atltudlnea^ iui nonfaianta o
convinse cd aceasta era Tn stare sd dureze mai mult
decdt un ghefar. In afard de solufia de a-l Tmpufca pe
Trey acolo unde stdtea, nu exista nici o altd posibilitate
de evitare a situafiel, afa cd Tncepu, cudegete nervoase,
sd-fi descheie rochia.
— Ce ai fdcut cu doica? Tntrebd, Tnclindnd sd creadd
cd doica ar confer! un aer de autoritate profesionald
acestel scene de aldptare, pe Idngd faptul de a-i abate ei
gdndurile de la intensitatea privirii indolente a lui Trey.
Potrivindu-fi-l pe Max la sdn, se strddui sd capete o
linifte rafionald, de pared Tn fiecare zi a viefii ei fi-ar fi
aldptat fiul Tn fafa lui Trey.
Defi acesta nu rdspunse imediat, Empress Tfi menfinu
privirea plecatd, ftiind cd ochii lui erau afintifi asupra ei,
ftiind cd privirea lui'se concentra asupra sdnului ei gol.
Cdnd raspunsese, glasul lui pdrea preocupat.
— Tn cele cinci minute de care am dispus Tnainte de
soslrea ta, am tdlat-o Tn bucdfi mici fi am azvdrlit-b pe

^ 388
fereastri. Ce Tntrebare stupida! zise el cu blandefe. l-am
spus sd piece.
Am un fiu , gandea el. Fiul meu. Experiments situafia
curati, subllmS, pe care i-o provocau acele d o u i cuvinte.
Empress T§i Tnalfa privirea, uim iti de rispunsul lui
bland §1 u§or amuzat.
— §1 ea a plecat?
Doica era o scofiani zd ra vin i, Tn stare s i-i {in i piept
chiar §i lui Trey.
El se mulfuml sa-?i ridice aproape. imperceptibil
sprincenele, mirat de naivitatea ei, §i se lisa pufin mai
pe spate Tn fotoliul cu perne moi. Ochii lui strilucitori
urmireau cu atenfie scena aceea de „m am i cu copil“.
Ambii ai lui. Era un sentiment, nu o gandire raflonali, §1
era atit de intens Tncit el se finea cu putere de brafele
fotoliuiui ca s i nu se repeadi §i s i-i s trin g i pe amindoi
la pieptul siu .
Incaperea deveni brusc tic u ti, c u excepfia slabului
zgomot de supt, §i pentru a scip a de privirea des-
cumpinitoare a lui Trey, Empress se uiti iar Tn jos, le
biiefelul ei. Cum putea Trey s i reintre Tn viafa ei atit de
brusc §i cu toate acestea, stand acolo llni§tlt, Tn pozifia
aceea to lin iti §i confortabili, s i p a ri c i a§a ar sta aici
zilnic?
§i cel mai riu era c i intensitatea prezenfei lui era ca
o puternici bitaie Tn u § i, Tn miez de noapte: insistenti,
imperioasi, imposibil de Ignorat — singurul birbat
cunoscut de ea care Ti activa §i-i accelera instinctele
erotice numai uitindu-se la ea. Iar ea lupta Tmpotriva
acestor sentimente, a acestei fierbinfi flic iri de dorinfi,
amintindu-§i c i nu era decit una dintr-un lung §ir de
femei tot atit de intens afectate. Senzualitatea pasionali
a lui Trey era semnul lui distinctiv, a doua naturi a lui,
tot atit de f i r i efort ca §1 respirafia. Dar pentru ea era
prea nestatornlc, prea greu de suportat. Nu va mai fi nici
o slibiciune, nici o cedare neajutorati Tn fafa pasiunil
lui Trey. Ea nu mai voia a§a ceva.
^ 3 8 9 # ?
 SILVER
— Nu vreau sa te §tiu cu alfi barbafi, spuse Trey pe
nea§teptate tacerea aceea, a§a Tncat cuvintele parura ca
vibreaza Tn aer ca un curent sonor Tnzestrat cu propria
lui viafa.
Dupa ce-f i stdpdni primul ?oc iscat de declarafia lui,
Empress Tnchise o clipa ochii pentru a se Tmpotrivi
sentimentelor care, fdrd sa vrea, o copie§ird la auzul
acelor cuvinte foptite, cuvinte rostite cu infinite nuanfe
de Tnfeiesuri §i interpretari. Cuvinte impregnate de
dorinfd, redate cu autoritate, pronunfate cu timbrul acela
cald §i mdngaietor care amintea de trupuri calde,
Tnldnfuite, §i paturi moi.
— Nici eu n-am vrut sa te §tiu cu alte femei, replied
ea, ridicandu-§i genele negre.
Galsul Ti tremura din cauza iuptei interioare pe care o
dddea ca sa-i reziste.
Tonul Ti deveni dintr-o datd mai ferm cdnd se gandi la
ultima ei Tntrevedere cu Valerje.
— Dar asta n-a avut nici o importanfd, continua ea,
nu-i a§a?
— N-am fost cu alte femei, zise el cu bldndefe.
Nu spuse cd din cauza ei petrecuse zile de chin Tntr-un
local de fumat opiu, cd din cauza ei ucisese un om, cd
evita compania feminina, ca Tn dimineafa aceea o
parasise pe contesd... din cauza ei.
— Nu te cred.
Cu greu reu§ea sd pastreze un ton tot atdt de potolit
ca al lui, Tnsd o simpla negare era nesatisfacatoare
acum... §1 prea tardiva. Prea multele nopfi Tnldcrimate din
cauza imaginilor lui Trey Tn tovarafia altor femei
interziceau acceptarea cuvdntului lui.
— Cdnd s-a nascut copilul? Tl Tntrebd pentru a-i
aminti Tn mod deliberat infidelitatea lui.
— Pe paisprezece septembrie. O fetifa, addugd,
Tnainte ca ea sd ceara o precizare. Valerie mi-a Tncredinfat
mie custodia ei. Nu a vrut-o. Pielea copilului era prea
Tnchisd, pentru gustui ei.
^ 390
 Vorbea fara a da de Tnfeies ca ar fi Tnvinuit-o Tn vreun
fel, dar simplele declarafii erau §i afa zguduitoare.
— Unde se afla?
Fetifa trebuie sd fie cu siguranfd a lui, gandea Empress
cu o strangere de inima, de vreme ce-i pasa de ea. Trey
n-ar f i fdcu t asta pentru copilul altui barbat.
— E cu pdrinfii mei la Washington, fi Belle urmeaza
sa fie prima femeie prefedinte, dacd e sa te iei dupa
aprecierile mamei.
Zambetul lui de acum era cu totul diferit de cel din
ultimele zile. Cinismul disparuse, cSldura era sincere, si
cand spuse: „Belle f i Max pot fi buni prieteni“, pe un ton
plin de Tncantare, Empress avu nevoie de toata puterea
de voinfd de care era Tn stare ca sa reziste frumusefii
surasului lui.
— A fa ceva nu va fi posibil! riposta ea cu violenfa.
Printr-o reacfie de uimire, brafele fi picioarele lui Max
zvacnira fh Tnainte s3-§i reia suptulrel scanci u§or.
De§i refuzul aspru al lui Empress era total lipsit de
rost, Trey replica prompt:
— Va fi!
Nimic nu-i placuse vreodata mai mult decat aceasta
privelifte alcatuita din fiul sau fI Empress.
— Nu!
Nu voia sa discute sau sa se Tntrebe cdt de mult
conta faptul ca ea Tl dorea, fafa de binecunoscuta lui
reputafie de amator de desfrau. Nu voia sa puna Tn
cumpana pasiunea cu siguranfa, sau sa evalueze grade
de pasiune fi iubire.
Fara sinceritate fi fidelitate, chiar fi cea mai
puternica iubire moare, fi Trey nu era capabil de
fidelitate. Niciodata nu fusese... niciodata nu voise sd fie, gandea
ea cu tristefe.
— Pleaca de-aici! Ti porunci, manioasa. Vreau sa pleci
fi sa nu mai revii niciodata, adauga ea apasand cuvintele,
ca fi cum rostirea lor ar fi putut s-o apere Tmpotriva
tumultoaselor ei sentimente.
 £ SILVER
Alungarea aceea durd Ti reaminti lui cd Empress
Jordan se stabilise acum Tn noua ei viafa, fi cd defi
aveau un fiu comun, fdcea impresia cd aveau amintiri
diferite despre saptamanile petrecute Tmpreund.
— Ii vreau pe fiul meu, se Tmpotrivi Trey rites.
Pe el putea sd-i Tndepdrteze Tn favoarea aitor bdrbafi,
dar nu va accepta sd-i fie refuzat fiul.
— O sd md lupt cu tine pdnd la ultimul meu ban. Este
al meu.
— Este al nostru, replica el, cu chipul aspru §1
posomorat.
Cdndva, pe vremea cand avea cinciprezece ani, i se
furase un cai de rasd Tn cursul unuia dintre continuele
raiduri pustiitoare dintre Picioarele-Negre fi indienil
absarokee. Dupd ce ceilalfi membrii ai grupului sdu
renunfaserd, Tn frigul de ianuarie, el Ti urmarise de unui
singur. Il urmdrise de-a lungul a ?ase sute de kiiometri,
mult peste granifa spre Canada. Si Tl recunoscuse. Dacd
Empress ar fi ftiut asta, fi-ar fi reconsiderat rdspunsul.
— Niciodatd!
— Niciodatd? repetd Trey, izbucnind Tntr-un rds
nepldcut. Nu crezl cd-i pufin cam tdrziu, draga mea?
Recunosc cd Tntotdeauna te-ai priceput la negocieri, §1
asta mai ales dupd ce am vazut Tntreg sortimentul de...
care-i termenul politicos pentru bdrbafii aceia pofticiofl
de care te lafi Tnconjurata?
— Ar trebui sd ftii, replied Empress. Cdnd e vorba de
pofte trupefti, sunt convinsd cd tu ai experimental
aceastd senzafie Tntr-o mie de moduri.
— Hai sd nu ajungemla vorbe injurioase, iubito, zise
el, stdpdnindu-f i mdnia din glas — un talent pe care fi-l
Tnsufise Tn luptele purtate Tn fedinfele legislative. Sd
spunem pur fi simplu cd „prietenii tai“ sunt tofi
manipulafi cu acea sinceritate afabild pe care am
admirat-o Tntotdeauna la tine- Tot ce cer eu este sd md
incluzi f I pe mine fn aceastd acfiune de manipulare f i sd
adaugi un codicil referitor la timpul ce-mi este Tngdduit
^ 3 9 2 # ?
 a dragostei jp s? r f^
sa mi-1 petrec cu fiul meu. Voi pldti cu pldcere pentru
acest prlvilegiu. Sufletul tdu mercantil va avea cu
siguranfd Tn vedere aspectele practice ale unui astfel de
aranjament. Intrefinerea acestei case trebuie sd coste
scump.
— §i dacd spun da? Tntrebd ea pe un ton sarcastic.
— Ei bine, atunci, deoarece toatd lumea te cunoafte
ca pe o vdduvd „prietenoasa“, md Tntreb de ce nu vrei sd
extinzi aceastd cordialitate asupra unui vechi prieten?
Culcd-I Tn pat pe micuful Max, de vreme ce se pare cd a
adormit, Tncuie Ufa, §1 putem testa Tngustul pat de
campanie al doicii, pe care-1 vad acolo. Mai ramdne doar
sd Tntreb — spuse el cu o ironie fermecdtoare — dacd
prefer! franci sau dolari.
Grosoldnia lui era incredibild.
— A f prefera sd-fi lei de aici pofta trupeascd —
raspunse Empress, tremurdnd de furie fi abia stapd-
nindu-f I vocea — f is d te duel sd distrezi altd femeie:
El Ti adresd un zdmbet sclipitor.
— Dar eu pe tine vreau sd te distrez.
— Afteaptd-fi rdndul, dragul meu Trey, replied ea
mufcator. Se pare cd am mare cdutare.
— §i pe bund dreptate, riposta el, Idsdndu-fi privirea
sa rdtaceascd in josul trupului ei fi apoi iar Tn sus,
pentru a se opri cu nepdsare pe sanii ei plini, expufi
vederli.
— Nu te-ai schimbat! zise ea cu asprime.
— Ei bine... nici tu, murmura el foarte Tncet, Tn afara
de... deacefti sdni foarte generofi.
— Pofi sd te uifi cat poftefti — zise ea, enervata, fi
cobordndu-fi copilul Tn poala, Tn afa fel ca privirea lui
Trey sd nu fie obstrucflonatd — dar mai aproape de atdt
nu vei ajunge.
— Nu md provoca, Empress, spuse el, mdsurand din
ochi distanfa dintre ei. Eu nu pierd niciodatd. Ai da dovadd
de o mare Tnfelepclune dacd fi-ai aminti asta. Iar acum,
voi face orice ca sd nu pierd.
§^ 393# ?
 — Pentru orice lucru exista un Tnceput, replica ea cu
glas mieros, mulfumita de pozifia ei de forfd, avandu-l pe
micul ei fiu Tn chip de zid de aparare dar iritatd de
siguranfa de sine f i Tngamfarea lui Trey.
— Tmi aduc aminte de Tnceputul tau, fopti Tncet Trey,
fiind rdspldtit cu o Tmbujorare spontana care dddu o
nuanfa trandafirie pdnd fi palorii satinate a sanilor ei
rotunzi si grei.
Atunci ea se acoperi, ca fi cum bariera de matase
subfire ar fi fost de ajuns pentru a anula caldura tot mai
intensa pe care cuvintele lui o provocau Tn addncul
fiinfei ei. Tn memoria ei ramasese gravatd pentru
totdeauna imaginea intensd a chipului lui frumos, a
ochilor lui luminofi arzdnd de dorinfd Tn acel moment
cand ea iefise din cada de baie de la localul lui Lily.
Niciodatd nu vazuse o camerista concediata cu mai
pufine gesturi §i cu mai multd autoritate.
E 1§ tla te faceaea cdnd se dizgolea Tn fafd 101, fi Tfi
finu bine Tn frau sentimentele, nefiind un tdndr novice,
nevrand sa raspundd acelei provocdri ispititoare. Dar
vazuse gestul ei grabit §i agitat, Tnainte de a-§i Tncheia
corsajul rochiei, fi experienfa m sugera cd doamna
simfea aceea§i dorinfd intensa ca fi el. Oare i§i inchipuia
cu adevarat cd ar putea sa-l fina p e dinafara?
Barbafii din viafa ei Tl suparau mai mult decat ar fi
vrut sd recunoascd; o dorea mai mult decat ar fi vrut;
Empress Jordan era o femeie de afaceri mai dura decat
ar fi vrut el sd creada. Toate sentimentele lui clocotitoare
fi frustate se combinard, temperandu-i compasiunea fl
imprimand declarafiilor lui o as prime neTnduratoare. A fa
Tncat atunci cand ea spuse pe un ton disprefuitor: „Asta
s-a Tntdmplat cu mult timp Tn urma“, el se ridicd Tn
picioare printr-o mifcare supla fi agild, intenfionand sa-fi
clarifice pozifia.
Tn timp ce Tnainta spre ea, Empress se cutremurd —
mdrimea lui impunatoare era ameninfdtoare, expresia lui
— rau prevestitoare. Dar glasul lui fu bland cdnd vorbi:
^ 394
 "X SST
— A trecut prea mult timp de-atunci, nu-i afa?
§i stand acum Tn picioare langa ea, Tntinse braful fi-i
atinse um irul, mana lui alunecand lent Tn jos p i n i cdnd
degetele lui Ti acoperiri rotunjimea sanului, apisand
citeva clipe Tn chip de demonstrate expliciti a dreptului
sdu de propietate.
A r trebui sd lupt tmpotriva unei.puteri atdt de ostentative,
gandi Empress, dar trupul ei trid ito r suspini sub acea
apisare autoritara, §1 ochii i se Tnchiseri pentru a se
lasa cuprinsa de acele senzafii.
— §i indiferent de lungimea §irului de barbafi din fafa
mea — fopti Trey, mangaind mitasea find, simfind
elasticitatea caldi fi greutatea sanului ei, privindu-i cu
satisfacfie ochii Tnchifi — eu nu-mi aftept randul. Voi
veni Tn casa ta, zise Tnconjurandu-i cu degetul mare
sfarcul ce Tmpungea mitasea neagri. In camera ta...
atunci cand voi vrea.
O picitura de lapte se prelinse prin fe situ ri, fi
Empress gemu — un sunet slab, Tnibufit — §i ochii I se
deschisera lent pentru a urm iri glasul lui catifelat, Tn
timp ce simfea o Tncantatoare fierbinfeala vibranta
coborand tot mai jos.
— Trupul tau... ispititor.
Trey atinse usor graitoarea pata, si de pe buzele lui
Empress scSpa un Scancet stins Tn clipa Tn care o placere
intensa se rispandi Tn Tntreaga ei fiinfa, pornind de la
atingerea ufoara ca un fulg a degetelor lui.
— Afa ca te previn...
Mana lui rataci Tn sus pana cand palma i se odihni pe
vena ce pulsa sub urechea ei, fi atunci degetele lui se
rasfirara, Tngemanandu-se cu parul ei mitasos,
susfinandu-i cu gingaf ie capul.
— §i Tmi cer scuze c i nu folosesc un limbaj mai
frumos — fopti el, Tntirindu-fi stransoarea astfel Tncat
s i-i ridice fafa spre el — dar am de gand s i te f... pana
am s i m i satur ?i p i n i am s i te epuizez, ca s i nu-fi mai
pofi diru i grafiile tuturor.
 SILVER
Zambi — doar o foarte u§oara curbare a buzelor sale
— f i Ti eliberd parul. Vdrful unui deget atinse buza ei
inferioara, plind fi Ispititoare.
— Tn c u ie -fiu fa daca dorefti, Empress, draga mea,
dar eu tot voi intra.
Ea Tncd mai stdtea locului, tremurand §1 focata, cand
el fi fntoarse spatele f i pdrdsi fncdperea.

CapitoM 22
§i Tn urmatoarele zile Trey fu tot timpul prezent, la
pranz, sau luandu-i pe copii fn plimbdri, fn odaia lui Max,
ori de c ite ori apdrea Empress acolo, pdrdnd sd se
insinueze fn Tnsafi esenfa viefiilor. Dar ea ar fi fost o
brutd dacd le-ar fi refuzat copiilor enorma bucurie pe
care le-o ddruia el. De ani de zile nu-i vdzuse atdt de

Tn plus, pe langa dresurd, Guy Tnvdfa arta absarokee

a stdpanirii cailor, si fn ziua fn care ea se duse la manej
sd-i vadd realizdrile, aproape cd i se opri inima. G uy se
balansa pe un cai fn galop, stand Tn picioare cu brafele
Tntinse §i Tnclinandu-se Tntr-o parte §i-n alta Tn timp ce
calul lui gonea ndpraznic de-a lungul manejului.
Refindndu-§i fipdtul de spaimd, ea Tl urmdrea Tngrozitd,
a§teptandu-se ca Tn orice clipd el sd se rostogoleascd
din pozifia lui nesigurd. Vazdnd-o, Guy se Idsd sd cadd
din nou Tn §a fi Ti fdcu semne voioase cu mdna. Teapdnd
de fried, ea Ti rdspunse printr-o flutgrare asemdndtoare,
dar inima ei nu-fi relud ritmul Tn mod regulat decdt dupd
ce Tl vdzu din nou Tntr-o pozlfie mai sigurd. Apoi G uy Tfi
Tntoarse Tn loc calul f I strigd:
— Privefte-ne acum, Pessy, uita-te la noi!
Tngrijoratd, Empress Tfi Tnelefta mdinile pe balustrada
Tngrddituril Tn timp ce G uy § I Trey se Tndreptau Tn galop
mic cdtre capetele opuse ale manejului f I, Tntorcdndu-se
Tncet, Tfi postard caii Tn linie de colizlune. La Tnceput
396
 Flaeara argintte
a dragoste;
Tnaintard Tn trap u?or, apoi pornira Tn gaiop mic fi,
Tndemnandu-fi caii sd alerge tot mai repede pe mdsurd
ce se apropiau de centru, gonird de-a dreptul unui spre
celdlalt. Tnaintand fntr-un galop Tntins, fiecare din ei se
ridicd Tn picioare pe spinarea calului, se balanSd
evaludnd cu grijd distanfa fi viteza fi, sdrlnd Tfi schimbarS
locurile Tn vreme ce murgul fi calul negru treceau razant
unui pe langd celdlalt.
Venind spre ea fi oprindu-fi calul chiar langd
Tngradlturd, Guy exclama cu voiof ie:
— Ai mai vdzut vreodatd ceva atat de uimitor? §i nu
mi-au trebuit decdt doud zile ca sd Tnvdf! Trey a spus c-o
sd-mi arate fi cum sd sar fi de pe cai... Tn galop! Nu-l afa
cd Trey e cel mai bun profesor din lume? Niciodatd n-af
fi putut sd Tnvdf asta de la Lecrere, nici Tntr-un milion de
ani! continud Guy cu Tnsuflefire.
§1 cum Empress nu rdspunse imediat, el insista:
— Nu-i grozav, Pressy? §tii fi tu cd este. Absolut e*/
ma/ bun profesor!
Empress fu nevoitd sd fie de acord.
— Da, zise, vorbind Tn mod automat.
Dar gandurile ei se Tndreptard spre o altd formd de
predare a lecfiilor, Insistdnd asupra metodelor folosite
de acelafi profesor realmente iscuslt.

■: I:.:,;,.,
Spre sfdrfitul sdptdmdnii, Max Tl recunoftea pe Trey
ori de cdte ori intra acesta Tn camera copilului, fi ochii
lui, atdt de asemdndtori cu ai tatdlui sdu, strdluceau
urdndu-i bun sosit. Apoi brafele f i picioarele lui dolofane
Tncepeau sd se agite, ca nifte mici pistoane, pdnd cdnd
Trey Ti lua Tn brafe fi spunea: „Ddruiefte-i lui taticu’ un
zambet", ceea ce el fdcea Tntotdeauna ca la un semnal,
cu un gdlgdit umed care se termina prin balonafe
gangurite. In schimb, zdmbetul tdticului era plin de
mdndrie fi iubire. Chiar fi doica fusese cuceritd de
farmecul lui Trey, dupd ce descoperise cd acesta Tfi
 SILVER
petrecea in fiecare an cate o saptamana pescuind
somon Tn apropierea satului ei natal din Scofia.
Lui Empress i se parea de-a dreptul oribil cand el fi
doica se lasau absorbifi de poezia lui Robert Burns, fi
cand, vexatd, Tntrebd odata cum se facea cd Trey
devenise un cunoscdtor atat de bun al dialectului
scofian, el explicase pe un ton blajin fi parand amuzat:
— Nu te-ar interesa sd afli. Asta are legaturd cu o
fcoald rurala ascunsd departe, Tntr-o vale montand, §i cu
o profesoara drdgufa care...
— Sunt sigura cd nu md intereseazd! Ti retezd vorba
Empress, furioasd, Tntrebdndu-se daca exista Tn lume
vreo femeie care sd nu fi cedat Tn fa$a luminii calde fi
strdlucitoare din ochii lui.
Acum, Max era Tntotdeauna inclus Tn activitdfile
copiilor, fi oricare ar fi fost programul lor, Max era
cuibdrit Tntr-unul din brafele lui Trey fl Eduard Tn celdlalt,
fi plecau cu tofii Tntr-un tropdit zgomotos de picioare
grabite fi Tntr-o larmd de flpete voioase.
Dar sambata — cdnd doica avea dupa-amiaza ei
liberd — se Tntdmpld ca to|i copii sd fie Tn camerele lor,
iar Trey se odihnea liniftit Tn odaia copilului Tn timp ce
Empress Tl alapta pe Max. Ori de cate ori venea acolo,
Trey Tfi luase obiceiul de a se instala Tn acelafi fotoliu, fi
stdtea tolanit comod, doar Tn pantaloni fi cdmafd, cu
gulerul descheiat. Privirile lor se Tntalneau din cdnd Tn
cdnd, fi Tntotdeauna Empresss era cea care §i-o ferea
prima, Tnfiorata de dorinfa neascunsd din ochii lui Trey.
Dar el nu facea nici un gest ca s-o atinga, ducdndu-fi
singur propria-i luptd interioard.
— Ce sd fac eu cu tine? zise el Tn tacerea ce domnea
Tn Tncdperea Tnvaluita Tn umbrele Tnserdrii.
Cuvintele fusesera spuse Involuntar, ganduri rostite
Tn mod inconftient. Schija rapid un zdmbet timid f I Tnalta
din umeri, alungdnd vorbele scdpate din neatenfie.
„Orice vrei“, se simfea Empress Tndemnatd sa
rdspunda, dar se ab|inu defi proprla-i dorinfa era
sensibili la puternica lui prezenfa. Trupul zvelt al lui
Trey, afa cum statea lin g i femineul din odaia copilului,
era Tnviluit Tn umbra violacee a amurgului, capul reze-
mandu-i-se pe spitarul fotoliuiiii, iar miiniie afezate pe
tapiferia al cirei imprimeu avea un model cu licorni. A r fi
intrat Tn paradis daci minile acelea elegante ar m ingiia-o,
dar cuvintele nonfalante ale lui Trey se bazau pe nevoia
lui fizici, fi da ci ea ar fi fost Tndeajuns de proasti Tncat
s i descifreze Tn ele ceva mai mult, nu s-ar fi ales decit
cu lacrimi de pirere de riu mai tarziu. A fa c i rispunse
pe cel mai liniftit ton de care fu Tn stare:
— D aci fii neapirat, ne-am putea duce peste citeva
minute la parter, s i luim cina. Cred c i Max a adormit.
Invitafia era prima pe care i-o ficuse ea de la sosirea
lui fi, avertizindu-se s i nu-fi contruiasci prea multe
vise pornind de la acea sim pli oferta, el accepti.
Masa din seara aceea se d e s fifu ri en familie,
zgomotoasa, voioasi, fi primejdioasa datorlta tainicilor
curenfi de pasiune. Mica sufragerie, decorati Tn nuanje
stacojii fi cu mobilier din lemn de mahon lustruit de
citre un Jordan plictisit de culorile pastelate ale stilului
rococo, c ip ita o atmosfera de locas retras, de parci ar
fi fost izolafi de lume. Umbrele din camera cu perefi
stacojii erau mai adinci, roful Tnchis al covorului fi
siluetele mai Tntunecate ale mobilierului din mahon
negru topindu-se Tn Tntunericul Tnviluitor. Numai copiii
Tnsuflefifi de sub strilucirea candelabrului fi cei doi
adulfi ticufi erau ilumlnafi. Era ca o piesi de teatru
jucati pe o sceni foarte m ici.
In timp ce copiii rideau fi se tachinau Tn felul lor
obifnuit, Trey era ticut, plicut fi agreabil, dar distrat
cand ei Tncercau si-1 atragi Tn fotiile lor. M in c i
sporadic, refuzand primul fel fi iasandu-l neatins pe cel
de-al doilea. G u sti o bucati de vifel, dar d u p i citeva
Tmbucituri ficu un semn sa-i fie luati. Empress constati
ca-si pierduse cu totul apetitul, fi inima Ti bitea atit de
tare Tncat era sigura c i se auzea peste rasetele copiilor.
£^ 399#?
 SILVER
Erau mult prea aproape unui de celdlalt, stand de o parte
f i de alta a mesei lustruite.
Cdnd ea Tfi ridica privirile el era acolo, din nou Tn
finutd corecta, cu haind §1 cravatd, Tncruntandu-se pufin,
dacd ntu cumva le rdspundea copiilor, rezemandu-se de
spataryl scaunului sdu, Tncercand sa nu-fi Tndrepte ochii
spre Empress.
Cina Tmpreund cu copiii le reamintea amandurora
zilele Tnzdpezite dar fierbinfi de pe muntele lernii.
G uy fu nevoit sd-l Tntrebe de doud ori pe Trey dacd
avea bilete pentru circ, fi cdnd Trey auzi Tn cele din urmd
Tntrebarea, se rezumd doar la a da afirmativ din cap,
mintea fiindu-i imediat distrasd de ufoara rofeafa de pe
obrajii lui Empress.
Cele doud pete de culoare de pe pomefii obrajilor ei
erau atdt de identic! fi de un roz atdt de perfect, Tncdt
pdreau reiizate cu pensuia, dintr-o cutie de acuarele.
intotdeauna se imbujora a§a cdnd Jaceau ei dragoste, Tfi am inti
el, simfrnd dorinfa acutd cum i se concentreazd Tntr-o
erecfie vibranta, ce-l fdcu sd se agite pufin pe scaun.
— Desert, domnule?
Trey Tfi Tnalfd privirile fi scuturd din cap, gandurile
lui fiind absorbite de un alt desert, alcatuit din buze
dulci, brafe subfiri Tnldnfuite de gdtul iui fi coapse
fierbinfi, care sd-i topeascd tdria dureroasd.
— Trey, trebuie sd gufti pufin! zise Emilie.
— Am mdncat Tnainte sd vin aici.
— Ba nu, n-ai mdncat. Af fost Tmpreund cu noi.
Atunci el Tfi aduse aminte cd nu mdncase. Bduse
prea mult Tn noaptea trecuta, cu Satie, la „Chat Noire“,
unde se Tncheiase petrecerea ducesei.
— E spumd de ciopolatd, Trey! inslstd Emilie, Tn ale
cdrei urechi se legdnau, Tmprdftiind prisme de sclipiri
multicolore, cerceii cu diamante pe care i-i cumpdrase el
Tn ziua aceea.
A fa cd el Tncuviintd dand din cap. Slujitorul Ti puse cu
grijd o porfie Tn farfurie.
^ 400
 Trey lu i o linguri si peste cdteva clipe spuse
„Minunat!“, adresandu-se chipului plin de speranfe fi
radios al lui Emilie, fi se Tntreba oare ce m incase de
fapt. Ar fi putut s i fie coaji de arbore fiarti, f i el nu fi-ar
fi dat seama.
In schimbb, Empress nici m ica r nu se preficea c i
m in in c i. Spuse simplu „Nu mi-e foame“, fi se stridui
si-§ i Tmpledice ochii s i se tot Tndrepte spre Trey.
Fu cea mai lu n g i c in i din viafa lui.
Empress se gandi serios s i se risteasci la copii —
„Ducefi-va Tn clipa asta la culcare!“ — dar tulburati, nu
§tia ce ar face d a ci ei i-ar da ascultare fi ar rim in e
singuri cu dorinfa tangibili a iui Trey, care trimitea
semnale captate intens de citre propriul ei dor flim in d ,
ce curgea, fierbinte ca un riu de lavi, prin trupul ei.
Vino-fi- tn fire! Tfi zise Tn sinea ei, fi Ti zirnbi lui
Genevieve, care tocmai terminase de istorisit o poveste
fi avea Tntipirit pe fafi un s u ris de mulfurnire de sine.
— Genevieve are un minunat simf al umorului, zise
Empress adresindu-se Tntregii mese.
§i Tntalni privirile nedumerite ale copiilor.
— Ii povesteam lui Trey despre canarul meu. Cel pe
care a calcat Guy! zise Genevieve, Tn a cirei expresie
f ireati se vedea clar dorinfa de rizbunare. Acum trebuie
s i se spovedeasci fi s i faci penitenfi fi...
— De cite ori fi-am spus c-a fost un accident! N-a
fost din vina mea! protesti Guy.
— Ba da!
— Ba nu!
— Of, Doamne! m urm uri Empress.
Trey se u iti la ceas fi dadu din cap afirmativ,
acceptand s i i se umpie din nou paharul.

Eduard fi re, d u p i c in i, fi Tn
decursul urmitoarelor d o u i ore, rin d pe rin d ptecari fi
 SILVER
ceilalfi copii, fiecare Insistdnd ca Trey sa le ureze noapte
buna.
Dupa ce ultimul copil se retrasese, Empress §i Trey
ramasera Tn picioare Tn fafa usii lui Guy, Tntr-o tacere
stdnjenitoare ce se prelungea acum cand erau singuri,
fara sporovdiala, Tntrebarile §i veselia copiilor care le
abatusera gandurile de la propriile lor dorinfe trezite pe
neafteptate. Tnalfandu-§i ochii, Empress Ti Tntalni pe ai
lui Trey doar vreme de o, clipa fulgeratoare, dar T§i coborT
imediat privirea dupd cele ce vazuse Tn addncimile lor
Tnfierbantate.
— Mai bine... o sd verific... la Max... Tncd o data, zise
ea bdlbdindu-se, simfindu-se Tn pericol din cauza lui
Trey atat de aproape, din cauza Tntunericului tdcut ai
coridorului care-i Tnvaiuia... din cauza propriilor ei
sentimente primejdioase, care cereau sd se elibereze.
Depdrtdndu-se rapid, se Tndrepta spre camera
copilului, rugandu-se ca Trey sd piece politicos §i s-o
salveze de propria-i susceptibilitate. Dar dupd ce
verificase cd Max dormea linl§tit, Tnchise u§a Tn urma ei
§i Tl zdri pe Trey rezemat de lambriul de pe coridor.
— Doarme? Tntrebd el, desprinzandu-se de lemnul
lustruit.
Ea confirmd dand din cap, incapabila sa gaseasca
suficient suflu ca sd raspunda.
— Toatd lumea doarme.
Ochii lui argintii straluceau, evidenfiindu-se pe chipul
lui Tntunecat; umerii lafi pdreau brusc §i mai lafi Tn
semiobscuritatea coridorului slab luminat, statura lui
fiind accentuatd de Tnsd§i agitafia ei intensd. Pdrea
foarte mare.
— Nu ie§i Tn ora§ Tn seara asta? Tntrebd el atdt de
Tncet, Tncdt cuvintele erau aproape o §oapta.
Tnainte sa raspunda printr-o negafie, Empress Tnghifi
o datd, ferindu-fi cu nervozitate privirile de ochii lui
scanteietori si de forfa lui fascinantd. A§teptarea era
apasatoare, Tncordata, cercetandu-i simfurile, fl ea
^^402
&?tm
Tncepu sa numere medalioanele de pe covor, Tncercand
cu disperare sa se refind sa nu i se arunce Tn brafe.
— Unde-i camera ta? Tntrebd el, cu glas scazut fi
ragufit.
— Nu! strigd ea, cu o vadita si neTndoielnica spaima
Tn ochll ei imenfi fi cu pumnii brusc Tncleftafi.
Dar Trey remarcd fiorul ei tremurdtor, perceptibil sub
spaima fdfifa, f i ftiu cdt de pufin Tnsemna acel nu.
— Ai o seara liberd... murmura el, fraza neterminatd
fiind plind de Tnfelesuri.
— Nu, te rog, sufld Empress.
Dar nu-ul era cu cafiva decibeli mai slab decdt primul
ei protest categoric, iar te rog-ul era mai mult o
implorare decdt un refuz.
Cunoscand din experienfd manifestdrile femeilor dare
spuneau Tn mod capricios nu cand voiau sa zica da, el
Tntinse Tncet mana spre ea, iar ea nu se mifcd, ftiind cd
nu se putea opri sd nu tremure. Mainile lui suple se Ti
cuprinserd cu blandefe umerii, fi ea se cutremura Tntr-o
tdcere atdt de de densa Tncat rasuflarea tor pdrea cd
despica aerul Tn unde. Cu gesturi lente, el o trase mai
aproape, fi pe masura ce distanfa dintre ei se micfora,
mireasma de liliac alb se Tmbina cu mirosul de pin de
munte ce impregna hainele lui Trey, iar trupul ei nu
opunea rezistenfa sub mdinile lui, f i fafa ei se ridica Tn
mod inconftient ca sd-i primeasca sarutarea.
Amandoi luptau fdrd succes Tmpotriva sublimei
pasluni ce le coplefea simfurile, fi Tn clipa fovaitoare
dinainte ca buzele sd Ii se Tntdlneasca, Empress fopti:
— Pleaca, te rog!
— Da, spuse el, curba genelor lui cobordte semandnd
cu o draperie de catifea neagra.
§i u atinse buzele cu aie sale.
Fu un sarut ufor ca atingerea unui fluture, care dura
doar o clipd, ?i cand Empress Tfi aruncd brafele pe dupd
gatul lui, ale lui alunecara Tn jos, spre foldurile ei. O
trase cu putere mai aproape de el, cu atdta violenfa Tncdt
^ 4 0 3 # ?
 SILVER
ea scoase un fipdt. I-l ignord cu egoism, dorind doar sd
guste dulceafa fierbinte a gurii ei, sd invadeze supunerea
primitoare a buzelor ei Tntredeschise, sd striveascd
trupul ei pdnd cand fiecare rotunjime moale §i catifelatd
avea sd se topeascd Tn trupul lui cu mufchi duri. Doar
dupd cdteva clipe, sub efectul unei tulburdri fard
astdmpdr, gura lui se desprinse brusc de a ei, ca fi cum
rdbdarea lui ar fi avut o limitd masurabild, de micd
durata, care expirase dintr-o datd.
— Care-i camera? Tntreba el.
Cuvintele erau repezite fi insistente, gura lui aluneca
peste netezimea obrazului ei, mdna lui silind-o pe-a ei sa
coboare spre singurdtatea crescanda a bdrbafiei lui.
Ea tremurd cdnd simfi sub mdnd formidabila iui
marime vlbranta, f i tot atdt de u f or ca f i brusca lui
Tntrebare Tfi simfi trupul deschizdndu-se, cuprins de un
vai fierbinte.
Nerabdator, el o Tmpinse cafiva pafi Tnapoi pdnd cdnd
fu prinsd Tntre el fi peretele lambrisat. Neafteptand nici
un rdspuns, grabit de o dorinfa nestdpanita, ei Ti dadu
mdna la o parte, Ti Tnffacd materialul fustei fi Tl Tnlaturd
din calea iui.
Supraexcitat fi Tndemnat de iunile de abstinenfd,
avea sd gdseasca dormitorul... mai tdrziu.
— N-ar trebui sd fii aici, gemu Empress, zguduitd de
dorinfa ei tot mai intensa, simfind pe picioare racoarea
aerului fi conftientd, cu disperare, de mainile puternice
ale lui Trey, care urcau de-a lungul coapselor ei,
atingerea lui facdnd-o sa se topeascd de dorinfa de a
vrea mai mult.
— §tiu, rdspunse el cu o usoara asprime, mototolind
mdtasea brodatd a rochiei ei, Tmpingdnd Tn sus
jupoanele cu o grabd brutala f i Tnfingandu-f i degetele Tn
fireturile chilofilor ei. Nu va dura mult.
— Fii blestemat! fopti ea ca reacfie la grosolania lui
crudd, revenind brusc la realitate fi trezindu-se din
Tncdntdtorul ei extaz plin de pldcere.
404
 — Sd te Tnghiti ladul, Empress Jordan, pentru ceea
ce-mi faci! m orm ii el, ru pind firetul printr-o sm ucituri
scurtd, miiniie tremurandu-i, v rin d s i sim ti fiecare
centimetru din carnea ei fierbinte.
— Nu, Trey, te rog! strigi ea, speriati de puterea cu
care Tmpingea el, de forfa lui implacabili. Ce-ar fi dacd
servitorii... copiii...
El se opri brusc, de pared I-ar fi lovit, cuvintul copiii
a vin d efect asupra furiel lui dezlanfuite... dar asta doar
vreme de o clipita. Nu mai era Tn stare s i judece rational,
fiind condus de o nevoie dureroasi care excludea
logica.
— Unde? Tntrebi el cu glas aspru §1 grav, care vibra
de dorinfi imperloasi, Tn timp ce m ina lui frigea ca un
fier Tnrof it prin pinza flni a lenjeriei ei.
— Acolo, rispunse Empress, Tnfelegindu-i foamea
lipsiti de prudenfi, abia cu greu reufind s i -f i s t ip i-
neasci propriile-i dorinfe arzitoare, defi fuseseri rostite
cuvenltele cuvinte de refuz.
Gata s i cedeze sub propria-i dorinfi ne stipiniti,
care nu mai finea seama de cinste fi principii, ea a riti
spre camera ei, Tn afa fel Tncat si-1 poati simfi iar
tnliuntrul ei, Tn afa fel Tncit s i-f i poata potoli cumpllta
foame ce o Tmpingea spre un birbat infidel, frumos fi
Tngrozitor de egoist, care o ficea s i se sim ti ca f I cum
ar fi luat foe.
Ridicand-o Tn brafe dintr-o mifcare lin i fi rapidi,
aducand-o astfel mai aproape de pielea lui Tnclnsi,
iipind-o de pieptul lui ca s i-i simti sanii plini, zdrobindu-i
sfarcurile deja Tntirite, Trey se Tndrepta cu pafi mari
spre camera ei, deschise Ufa dintr-o izbituri ff, neacor-
d in d atenfie zgomotului, o Tnchise cu o lovituri de picior
tot atit de puternici. Privirea lui cerceti repede Tnciperea,
Tn ciutarea patului, defi Tn actuala lui stare, atat de
aproape de orgasm, patul nu mai era o necesitate.
Lasand-o cu brutaiitate pe Empress s i cadi pe
cuvertura de satin alb a patului Tn form i de scoici, de
 SILVER
culoarea chihlimbarului poleit, fl scoase pantofii
aruncdndu-i cat colo fdrd sd se uite; fl dadu la o parte, cu
mare nerdbdare, fusta fi jupoanele; Tn tdcere §1 cu o
viteza ucigatoare Ti trase Tn jos chilofii; Tfi descheie
pantalonii bajbdind ca prin ceafd, Tn timp ce timpanele Ti
bubuiau datoritd dorinfei imperioase, fi urcdndu-se
peste Empress fdra preliminarii fi fdrd menajamente, se
Tnfipse Tnea.
Expeditiv fi egoist, termind Tn cdteva secunde, ca fi
cum ea n-ar fi fost decdt un recipient comod pentru
pofta iui trupeascd, fi retrdgdndu-se tot atdt de abrupt
pe cdt o patrunse, Trey se rostogoli de pe ea, Tncd
manios, Tncd frustat, Tncd Tn orgasm dar nesatisfdcut. Cu
brafele aruncate peste cap, rdmase culcat Idngd ea,
Tncordat fi agitat. O Tnvinuia pe Empress pentru haosul
din mintea lui, o Tnvinuia pentru nevoia care Tncd mai
striga Tn el, pentru dorinfa lui patimafd fi violenta care-i
macina rafiunea. El nu se purta niciodatd afa cu femeile.
Niciodatd. §i-i Tnjurd pe cupidonii pictafi pe tavan. de
pared zambitorii fi indiferenfii amorafi tnfdfurafl Tn
ghirlande ar fi fost instrumentele nemulfumirii lui.
Zacand ghemuita pe o parte, cu spatele spre Trey,
Empress pldngea cu lacrimi tdcute, izvordte din
nefericire fi autocompatimire.
Chiar fi cu cinismul fI sarcasmul lui din ultimele
doud sdptdmdni fi cu toate insinuarile lui rautdcioase, ea
nu se afteptase niciodatd la asta: o Tmpreunare rece fI
impersonaia, fdra nici o fdrdmd de sentiment, detafatd
ca f i cum ei doi ar fi fost strdini... mai rdu, d u f mani. Nu-l
mai cunoftea pe bdrbatul acesta fi nu mai putea sd se
amageascd Tn eontinuare cu vise Tn culori trandafirii, sau
sd se agafe de amintirile saptdmanilor petrecute de ea
cu Trey. Bdrbatul culcat alaturi de ea era altfel, aspru fl
nemilos — un strdin — iar ea nu dorea deloc sd
prelungeasca acest soi de rdzboi, deosebit de ticalos.
Ridicdndu-se Tn capul oaselor, Tncercd sd se furifeze din
pat ca sd fuga de dezastrul care se petrepuse. Dar mdna
^^406
 lui Trey o opri Tnainte ca ea sa se departeze, Tnchizandu-
se Tn jurul Tncheieturii mainii ei ca o cdtufa fi trdgdnd-o
Tnapoi.
— N-am terminat.
Atitudinea trupului sau tolanit, pe jumatate culcat pe
spate, era languroasa; printr-un contrast izbitor, expresia
lui Ti ogiindea sentimentele turbulente, sentimente care
erau cea mai formidabila fi nerufinata demenfa.
— Te rog, Trey, nu afa, Tl implora Empress cu glasul
§i ochii plini de regrete.
II vazu ca Tncearca sa-si stapaneascd reactia si cd nu
reufea.
— De ce nu? Tntrebd el Tn foapta, nesatlsfacut fi
Tncordat. Ai o seard libera.
Degetele lui o dureau, expresia lui era dura.
— Considerd-md seara ta de sambdta, continud el.
Oferd-mi pufin din binecunoscuta, generoasa ta...
ospitalitate. Nu sunt altfel decat ceilalfi bdrbafi.
— Nu existd aifi barbafi, replied Empress, cu glas
liniftit, nemaiinteresand-d sd-l amdgeascd, Tncercand sd
ajunga la sufletul acestui barbat rece care Ti strangea
dureros Tncheietura mdinii.
— Minfi! riposta el cu asprime.
— Intreabd-i! Tl sfida Empress, nevrand decat un
armistifiu pe acest teren de lupta al unei grefite Tnfelegeri.
— Ce nostim! Ar trebui sd fac asta individual, sau sd
economisesc timp fi sd-i Tntreb pe tofi deodata dacd s-au
culcat cu tine? Complimentele mele, iubito, pentru
tupeul tdu... cu siguranfd cunofti subtibilitafile situafiei
Tn care o cacealma este sau nu o cacealma.
Ti fdcu cu ochiul fi Ti adresa cel mai strdlucitor fi cinic
zambet al sdu.
— Adevdrul adevdrat — spuse Empress pastrdndu-f I
calmul fi privindu-l pe bdrbatul frumos fi brun care se
culcase cu atdt de multe femei Tncat ar fi trebuit sd fie
ultima persoana din lume care sd ia o atitudine decenta
 SILVER
fi virtuoasa — este cd... tu efti singurul barbat cu care
m-am culcat vreodatd.
— Asta-i cu sigurahfd o minciund fermecdtoare, zise
Trey cu o curtoazie voitd, fdrd a fi mifcat de sincerltatea
cuvintelor ei, deoarece propriile-i idei despre vdduva
veseld de la Paris erau cu totul altele.
Nu {I se decerneazd porecla de Seducdtoare Verde
pentru felul fn care pul masa.
— Negafia aceasta inocentd are de obicei efect?
adauga el, fn glumd, ca f i cum ideea i-ar fi venit mai tdrziu.
— Ce vrei de la mine? fntrebd Empress epuizatd.
Sentimentele ei erau zdrobite, cdlcate fn picioare;
speranfele f i visurile — sfdrdmate.
Totul datoritd unui bdrbat frumos, care cdndva se
purtase bldnd cu ea.
— Pentru fnceput, a f vrea sd te f... incontinuu vreme
de aproximativ o sdptdmdnd... fi pe urmd fmi voi
reevalua prioritafile. Cum fi se pare?
— Mi se pare potrlvit cu Tre y Braddock-Black,
armdsarul de talie mondiala — replied Em press cu
asprlme, amintindu-fi imediat ce pufin fnsemnau visele
ei fn comparafie cu realitate viefii lui libertine — fi nu fin
sd-fi fac pe plac! addugd ea furioasd, fneercdnd sd se
ellbereze din strdnsoarea lui.
El nici nu se clinti, zvdrcolelile ei neavdnd nici un
efect Tmpotriva puterii cu care o fintuia fdrd efort.
— Nu sunt convins cd acordul tdu ar fi absolut
necesar, draga mea, replica el lent, ochii lui mdngdindu-i
trupul potrivnic, tonul filndu-i tot atdt de mdnios ca fi al
ei. Poate va fi la fel de interesant sd te leg de pat vreme
de doud sdptdmdni fi sd vdd dacd fmi pot reaminti tot
ce-fi place.
— fmi pare foarte rdu cd te dezamdgesc — ripostd ea
cu mallflozitate, stdnd provocator in. fafa lui cu pdrul
rdvdfit, cu picioarele doar Tn clorapi fl cu rochia
mototolitd — dar avdndu-l pe Max, programul meu este
foarte limitat.
 — Pentru a-l aldpta pe Max nu trebuie neapdrat sd fii
dezlegata.
— Bestie ce efti! Nu ne aflam pe teritoriul Montanei,
unde cuvdntul tdu e lege! replied ea, vocea tremurdndu-i
de furie. Cei din neamul Jordan-ilor au fost nobiii Tncd de
pe vremea iui Carol cel Mare, cu mult Tnainte ca ai tdi sd
fi vazut mdcar un cai, pe vremea cdnd indienii absarokee
Tncd mai vdnau alergdnd pe propriile lor picioare!
Tot trupul lui Tncremeni, nici un m ufchi nu I se mifcd
§I chipul Ti deveni brusc asemdndtor cu o mascd.
— Nu-ml pasd — zise Trey, fiecare cuvant fiindu-i tot
atdt de necrufdtor ca §1 Jinuta — dacd Jordan-il exlstau
aici Tnainte de potop.
Un mufchi, sus, pe umdrul obrazului, tresdri,
tulburdnd neclintirea aceea profundd, fi glasul lui
coborT, devenind o foaptd asprd:
— Nu-mi pasd dacd el cdldreau pe cai cu o mie de ani
Tnaintea noastrd. Dacd vreau sd te posed Tn noaptea
asta, o voi face. Pricepi? §1 o doicd pentru Max nu-i nici
o problema. NU fi naivd tn privinfa posibilitdfilor fi a
resurselor mele.
Empress pdli amintindu-fi de impulsurile despotlce
ale lui Trey, conftientd, de asemenea, de Tntreaga
intensitate a dorinfei lui nestapdnite.
Nu era un gentlemen care fdcea o curte insistientd.
$1 tot ce era legat de puterea Braddock-Black Ti
reveni instantaneu Tn minte: gdrzile personale, mica
armata alcdtuitd din membri ai clanului, trenul personal
fI linia de cale feratd privatd, influenza Tn domeniul
politicii, nemdsurata avere.
Tfi aminti fi cum odatd, la ranch, cdnd tl tntrebase pe
Trey ce avea de gdnd sd facd Tn vlafd, el rdspunsese:
„Sd domnesc Tn jumdtatea mea din Jiriutul Montanei."
— Al face asta? M-ai Jlne captlvd?
Ochii ei, pe albul fefel, erau mari fi de un verde
Tntunecat, asemdndtor cu verdele unei pdduri de pini.
§i strdluceau de indignare f I furie.
 — Poate, zise el cu un glas inexpresiv. Vino aici §1
vom discuta aceastd problems.
— Te disprefuiesc!
Fiecare cuvdnt fu pronunfat distinct, glacial, fi cu o
Tnveninare ucigdtoare, cu toate cd sub pojghifa de
gheafa, inima ei Tl chema.
— Toatd situafia asta este o nebunie, replied el cu o
nepasare calma, afa ca nu conteazd, atata vreme cdt md
Tncdnfi cu fermecdtoarea ta companie.
— Niciodatd nu voi face asta de bundvoie! ripostd ea
scuipdndu-fi cuvintele, cu o amardciune usturdtoare fi
posomorata.
— Hai sd vedem dacd putem Tndrepta lucrurile.
Zambetul lui era atdt de neplacut, Tncat onctuozitatea
iui mieroasa o facu sd se Tnfioare, fi cdnd Trey Ti smuci
Tncheietura mdinii, ea Tnaintd spre el plind de teamd.
Bdrbatul acesta dur f I necrufator o Tnspdlmdnta.
— Dezbracd-te, rosti el scurt fi poruncitor. De luni de
zile nu te-am mai vdzut.
Ea ezitd o cllpd, dar expresia de pe chipul lui era rece
ca gheafa, preTntampindnd orice Tmpotrivire, fi cand
degetele lui Tfi sldbira lent stransoarea ca pentru a-i
verifica supunerea, ea Ti dadu ascultare.
Stand Tn picioare Tn fafa lui, cldtlndndu-se nesigurd, Tl
privi pe sub perdeaua densd a genelor sale, verdele
ochilor ei, cu blestemata fi ciudata lor sclipire de
inocenfa, atrdgandu-l ca un magnet.
Momeala inocenfei... asta era ispita — gandea el, dorind
acea inocenfa tremurdtoare. §i Tnfelegea foarte bine de
ce, ia un pahar, Tn cluburi, era numitd Seducdtoarea
Verde.
— Aftept.
Rezemat comod de tdblia de la capdtdiul patului, Trey
Tfi petrecu ambeie maini prin pdrul sdu lung, gestul
avdnd ceva insultdtor.
Empress Tfi duse mainile spre micii nasturi emailafi
de pe rochia ei.
410
 — Mai TntSI despletefte-fi parul, Ti porunci el, vrand
ca ea sa arate asa cum si-o amintea, fara coafura
modern^, parizianS, cu bucle prinse pe crestet. Vreau sa
ma TnfSfor cu parul tSu.
Ridicandu-fi brafele pentru a-fi scoate din bucle un
pieptene de baga, cu o expresie plind de revolts ca
urmare a cererii lui poruncitoare fi cu teama de o cllpS
spulberatS de firea ei lute, Empress bombSni cu dispref:
— Da, domnule, mai dorifi ceva, Inalfimea voastrS?
— Ceva mult mai substantial, draga mea, Tnainte sS
termin cu tine, murmurS el alene, ochii lui argintii
semSnSnd cu cei ai unui animal de pradS. Vom verifica
docilitatea ta §i imaginafia mea... totul la timpul potrivit.
— Refuz — fuierS ea printre dinfi, ochii ei scanteind
cu sclipiri de fIScSri ca rSspuns la constrSngerea lui
autoritarS — sa fiu tratata ca o... o...
— O tarfS? sugerS el, ironic.
— Exact! §i nu voi accepta!
StStea Tn picioare, finand ca pe a armS pieptenele
Tmpodobit cu pietre scumpe.
— A f crede cS rolul e foarte potrivit pentru dumneata,
doamnS Miles. Cu siguranfS nu sunt primul din haremul
dumitale care Tfi exprimS o dorinfS oarecum mai
fantezistS. tmi place sS mS TnfSfor cu parul tSu, remarcS
el ca din TntSmplare, de parcS ar fi discutat despre
meritele cererii lui, iar amSrSciunea ei n-ar fi avut nici o
importanfa. In orice caz — adauga el, nemaiTncercSnd sS
dea glasului sSu o notS de frivolitate — nu mS intereseazS
pSrerile sau sensibilitSfile tale, ci numai disponibilitatea
trupului tau. §1 aftept...
Ea azvarli cu pieptenele Tn el, dar Trey prinse
proiectilul din zbor fi se mulfumi sS zambeascS.
— Totul depinde de tine, spuse cu o bISndS ironie,
stimata mea doamnS Miles.
0 urmSri cu privirea Tn timp ce ea, posomoratS, Tfi
desfScea coafura, fi cu un vag surSs prindea fiecare

411
 SILVER
pieptene cu care arunca ea Tn el, pundndu-le Tn ordine pe
noptlerd.
Empress se cdzni cdteva clipe sd-fi descheie nasturii
de la Tncheieturlle mdinilor, apoi, scuturdndu-fl umerii,
T§i scoase rochia sclipitoare, Idsdnd-o sd cadd cu o
afectare voitd fi studiatd. Privirea lui Trey urmdri alene
caderea mdtdsii ce se aduna Tn valuri la picioarele ei.
— Chiar ai de gdnd sd mergi pdnd la capdt cu
mascarada asta despoticd? Tntrebd ea pe un ton
dufmdnos, rdmdndnd Tn picioare Tn fafa lui, Tmbrdcatd
doar cu cdma§a f i jupoanele.
— Ca sd fiu foarte sincer, prefer mai multd linlfte...
sau cel pufin o neutralltate odihnitoare, rdspunse el
Tndlfand din umeri. Dar Parisul te-a fdcut sd devil mai
pufin cooperantd.
Fiindcd ceilalfi bdrbafi fi-au largit enorm opfiunile — Tfi
explicd el Tn sinea lui, Tn mod critic.
— Iar Tn cazul tdu, Parisul a scos la suprafafd
afurisitul de despot din tine, replied ea cu acreald.
— Vai, Doamne! oftd el Tn bataie de joe. §i amandoi
avea'u atatea speranfe de a ajunge Tn paradis! Dar hai sd
vedem ce satisfacfii mai putem salva din toatd aceastd
nemulfumire. Eu unui — continud el cu un zdmbet
sardonic — am conslderat Tntotdeauna cd un f... Tmi
abate gandurile de la dezamdgirlle vlefii.
— Cdndva — fdgddui ea pe un ton calm — o sd-fi dau
rasplata cuvenitd pentru Tnjosirea asta blestemata.
„Mi-ai fi dat-o,“ ar fi vrut el sd spund. „Mi-ai
transformat Tn lad zece luni din viafa.“
— Dacd ai treminat sd joci rolul Tngerului razbunator
al lui Dumnezeu, n-ai putea sd treci la urmatorul tdu rol?
zise Tn schimb, cu un glas voit bldnd. Sfdrfefte cu
dezbrdcatul!
Jupoanele ei fura scoase unui dupd altul, Tn timp ce
Trey privea. Dar excltarea lui era o mdsurd mai pufin
obiectivd a emoflllor sale, deoarece erecfia lui consi-
derablld sporea simfitor odatd cu Tnldturarea fiecdrui
^ 412 « §
jupon, pdnd cand, in cele din urm i, ea ramase doar Tn
ciorapi fi Tn c im a f i, focarui Tntregii atenfii sexuale fiind
Tncadrat de aceste ultime articole vestimentare.
De ast§-datS el se rezum i la a-i face semn sd m eargi
pana la capat, fi Tn cdteva clipe ea stitu goala Tn fafa lui.
— Acum efti satisfacut? Tntrebd Empress rdstlt,
azvarlindu-fi ultimul ciorap.
Pdrul blond ca mierea I se revdrsa Tn jurul umerilor,
iar ochii Ti ardeau de furie.
— Nu chiar, rdspunse el, sublinilndu-fi cuvintele
tir ig in a te printr-o Tnilfare a sprincenelor. Cunofti,
desigur, iubito, succesiunea lucrurllor Tn aceste
fascinante jocuri ale iubirii. Satisfacfia vine... mult mai
tarziu. Dar constat — continua el pe acelafi tin insolent
— cd Tncepe sd fi se trezeascd interesul. in s f irf it, devil
cooperanti...
— Ba deloc! negd ea furioasd, foapta batjocoritoare
silind-o sa protesteze cu manie.
— Atunci, ce-i asta?
Trey ridica una din miiniie lui suple fi bronzate fi
schifi un gest lenef.
Rufinatd, Empress simfea laptele mustind din sinil
ei, picurind pe vefmintele mototolite de la picioare,
simfurile fiindu-i imune la reacfia ei m in io a si fafi de
jignirea produsi de purtarea c ru d i a lui Trey.
— Nu m i intereseazi! susfinu ea cu Tncipifinare.
— Bine, fopti el, ne vom menfine la nivel de afaceri.
— Perfect, replici ea scuturind din cap, tonul ei
rivalizind cu al lui Tn privinfa indiferenfei.
El Tntinse m ina fi, d u p i citeva clipe de gindire fi un
scurt Tndemn din partea lui Trey, ea Tnainti spre el fi Tfi
puse m ina Tntr-a lui.
Ridicindu-se Tn fezut, el Tfi azvirli picioarele peste
marginea patului f I o trase mai aproape.
— Nu am de g in d si-m i strici costumul... cu asta,
m urm u ri el, prinzind cu degetul s iu prelung d o u i
picituri de iapte ce i se preiingeau din sfircul sanului.
413
 SILVER
Umilita de reacfia nerufinata a trupului ei, Empress
simfi cum Tmbujorarea Ti urea pdnd Tn obraji.
Vazu fi Trey rofeafa trandafirie, fi pe un ton mieros
remarca:
— Ce actrifd minunata!... o modalitate virtuoasd,
dupa toate prin cate am trecut!...
Dar aceea nevinovdfie prefacutd Tl excita, mdniindu-l
totodatd, cdnd se gdndea la cdt de mulfi bdrbafi Tn afard
de el se bucuraserd de farmecul captivant al acestui
spectacol.
— Ce altceva mai vrei? Tntrebd ea cu o voce slabd,
Tncordata.
— Nici mdcar n-am Tnceput, replied el foarte Tncet,
admirdndu-i superba furie clocotitoare.
§1 dacd ar fi Tndrdznit, ea I-ar fi Tndepdrtat cu un
brdnci cdnd, peste cdteva clipe, el Tfi Tnclind capul §1 Tfi
coborT gura spre sdnul ei. Buzele lui se Tnchiserd cu
gingdfie peste sfarcul fuguiat, limba lui lingdndu-l,
alunecand peste fi Tn jurui varfului Tntdrit fi sensibil,
dezmierddnd vreme de o secunda... de doud. Tn timp ce
ea astepta cu Tncordare Tntreaga apdsare a gurii lui. §1
apoi aceasta veni — dura, fermd, sugdnd — fi laptele ei
izvorT curgand Tn jos, uddndu-i genunchii, fiecare receptor
de pldcere din trupul ei deschizandu-se cu aviditate.
Mainile lui se ridicard repede s-o susfina, i se Tncle§tard
cu putere peste §olduri, §i o sprijinird Tn vreme ce el
dezmierda §i sugea fi ronfdia, facand-o sd gandeascd: A
trecut prea m ult timp... prea mult... N-ar trebui sd reacfionez atdt
de intens, nu trebuie, Tfi zise Empress Tn clipa urmdtoare,
luptand cu disperare Tmpotriva acelor senzafii amefitoare.
El Tntruchipa tot ce ura ea la un bdrbat: aroganfa,
insolenfa, egoismul. Dar o pldcere formidabild cdnta Tn
trupul ei, se amplifica Tn fiecare nerv tremurdtor,
distrugdnd orice rafiune, bdtdndu-fi joc de gdndirea
conftientd, nedorind decdt o imensd Tmplinire, fdrd
restricfii. §i simfea o umezeald ce cobora nu numai de
pe sanii ei, ci aluneca fi din adancul fiinfei ei — o
414
 s&tfi#
caldura fierbinte, clocotitoare, care disprefuia cu
licom ie orice „n-ar trebui", trecea cu nepisare peste
fiagranteie cusururi ale caracterutui lui Trey, §1 aftepta,
cu respirafia tiia ti, sa se intensifice valul de extaz.
Cu gingifie fi cu iscusinfi, cu o Tncetineali dulce §1
calculate, Trey Ti sugea fiecare s in , Tn timp ce caldura
concentrati Tn miezul fiinfei ei radia afari, p i n i c in d o
rofeafi trandafirie Ti Tnfrumusefi trupul, dorinfa arzind
Tniuntrul ei ca o fla c iri silb a tici §i violenti.
— Cred — m urm uri Trey, desprinzindu-fi Tn ceie din
u rm i gura, glasul Ufor rig u fit capatandu-i o politefe
exagerati — c i am remediat lucrurile Tn ceea ce privefte
indiferenfa... nu efti de aceeafi pirere?
Cu ochii pe jumitate Tnchif i, respirind doar prin mici
suspine Tntretiiate, Empress se rizv riti Tmpotriva
siguranfei veninoase a tonulul lui.
— Nu, fopti cu Tncipifinare.
El Tnilfi din umeri, atingind u§or cu virful degetului
fiecare sfirc, §i m urm uri cu nepisare:
— Presupun c i am putea despica firul Tn patru cu
privire la interpretarea fieciruia din noi a termenului de
indiferenfi, dar nu vreau s i fiu nepoliticos c in d efti atat
de docili.
T ra s i cu deiicatefe un cerc Tn jurul unui sfic fi
continui:
— Asupra unui lucru s-ar putea s i fiu de acord. Cel
pufin acum — zise el s trin g in d ufor ambele sfircuri —
nu-mi vei mai uda costumul.
§1 afa cum un prefuitor ar face o evaluare sau s-ar
g ind i ce s i faci Tn continuare, Tfi puse pal mele peste
sinii ei, Tn timp ce ea stitea Tn picioare, copiefiti de
sentimentele ei tumultoase, Tncercind s i-f i controleze
respirafia, striduidu-se s i-f i nege dorinfa vibranti. Ifi
ris firi degetele peste bogifia voluptuoasa a sartllor el si
Tfi rezem i miiniie pe rotunjimea lor proeminenti de
parci ar fi fost propietatea lui. Sinii ei fuseseri
Tntotdeauna obraznici, dar acum erau ostentativi, fifnind
 SILVER
Tn afard, pielea ei albd Idsand sd se vadd pe curbura
exterioard o urmd de vene, ca f i cum sub apdsarea
greutdfii lor sporite carnea i-ar fi devenit translucidd.
Asemenea unei mlci fi m indre zeife a fertllitd|ii
Empress ispitea fi ademenea. „Atinge-md fi Tfi voi ddrui
pldceri" — pdrea sd spund — „suge-md fi Tfi voi da
hrand, te voi Tndestula“. Paimele lui fierbinfi rdtdcird
peste rotunjimea provocatoare a sdnilor ei, cobordrd lent
de-a lungul coastelor fi mijlocului ei subfire, urmdrird
conturul foldurllor ei, alunecdnd Tncet cdtre splendida
Tmblnare a coapselor ei. Mdngdie pielea netedd fi
Tnflerbdntatd fi pdrul mdtdsos, fi calma lui evaluare
Tncetd brusc, propria-i dorinfd nepotolitd sporind la
rdndu-i, ca o reacfie la excitarea ei. Zeifa oferea mai mult
decdt pldceri f i hrand; oferea o supremd fericire Tn
miezul dulce f i fierbinte al trupului ei, o fericire pe care
el o dorea cu atdta intensitate Tncdt simfea cum o durere
vibrantd Tl urea lent pe fira spindrli. Strecurandu-fi
degetele lungi Tn miezul ei umed, Tn loca§ul acela
voluptuos fi ispititor, dezmlerdd cu gingdfle pielea
catifelatd f i Ti urmdri expresia fefei; alunecd Tncet Tn sus,
pdnd cdnd atinse mugurele vibrant fi prefios al extazului
ei, f I Ti auzi suspinul fericit, de pldcere. Complet desprinsd
de orice realitate Tn afard de degetele atdt de Tncdntdtor
de mdngdietoare ale lui Trey, Empress se legdna ufor
odatd cu fiecare Tnaintare voluptuoasd a mdlnii lui,
Idsdnd sd-i scape din addncul gdtiuiui un ufor tors
mulfumit, fi blestemdndu-l cd era atdt de iscusit. Ar fi
trebuit sd stea aici Tn picioare, rece fi indlferentd, nu
insetatd de dorul apdsdrii delicate a degetelor lui, nu
vrdnd ca Trey sd facd dragoste cu ea, nu simfind cd avea
sd mbard de pldcere,
— Te rog, Trey... nu mat pot sd aftept... fopti ea. T
rog... te rog...
Ea era absolut gata sd se topeascd, constatd Trey CU O
pricepere adusd la perfecfiune prin nesfdrf ite observafli.
El Tfi gdslse Tncdntdtorul sdu rai pe pdmdnt fi, dupd luni
416
de exil, era pe cale sa intre prin voluptuoasele porfi ale
lui Empress spre paradis.
Lunga f i frustranta afteptare luase sfarf it.
Retragandu-si degetele, se departs de Empress si se
sprijini de speteaza sculptatS a patului. Tn ciuda
protestelor de mai Tnainte ale Jui Empress, ea era
excitata, mai mult decat excitata, si propria lui dorinfS
fusese imperioasa Tnca de cand o revazuse la douS ore
dupa sosirea lui la Paris. Timpul unei refineri nefiresti
trecuse; avea de gand sa-fi satisfaca dorinfa intensa de-a
o avea pe frumoasa femeie care Tl pSrasise; care se
bucura de atenfia tuturor masculilor aristocrafi fi cu
sange fierbinte din Paris; care nu voise sa recunoasca
faptul ca si ea Tl dorea, dar care, Tn ciuda refuzului §1 a
Tmpotrivirii sale, avea sa-i faca pe plac Tn seara asta,
pentru ca Tn clipa aceasta era Tncinsa la maximum,
Tntocmai afa cum f i-o amintea el.
— Vino aici! spuse pe un ton rSstlt fi aspru. Vino fi
aseaza-te pe mine!
Tn mintea lui Empress pasiunea cerea imperios o
eliberare. Asta cerea tot trupul ei, pielea Tnfierbantata fi
nervii Tncinsi, Tncordafi la maximum. Dar mandria ei se
Tmpotrivea fi, fara a se mifca, se uiti la el cu ochi
salbatici, maniofi.
— Daca nu ai de gand s£ fii ascultatoare — zise Trey
cu glas foarte scazut — o vei face Tn TncantStoarea
Tnchisoare pe care o pot pregSti pentru tine. Manierele
frumoase nu sunt domeniul meu forte.
O privea cu admirafie pe superba femeie din fafa lui,
mandra fi sfidatoare, frumusefea ei fragila contrastand
Tn mod paradoxal cu o izbitoare sexualitate neTmblanzitS.
Ochii ei, acum de-a dreptul ostili, Ti TntalnirS pe-ai lui.
— Tu hotarafti, spuse el Tn foapta.
Atunci ea se apropie de patul pe care statea el culcat,
cu formidabila lui erecfle expusa ostentativ. Tn Tntregime
Tmbracat, doar cu pantalonii descheiafi, ve f mintele lui Tn

^ 417
 S 3 LV E R
contrast cu nuditatea ei erau anume gandite pentru a
sublinia umilirea ei.
Asemenea vizitelor de dupa-amiazd pe care le faceau
membrii „Jockey Club“-uiui, luand la rand bordelurile
Tnainte de a se duce la curse. Prilejuri Tn care nu trebuia
sa te dezbraci pentru rapidele Tntalniri cu o curtezana,
sau cand era necesar doar un minimum de dezgolire.
Nici mdcar nu era nevoie sd te urci Tn pat, daca dunga
pantalonilor era prioritara.
— Sunt sigur ca efti obifnuita cu asta... ftiu cd efti, [
se corecta el, lasandu-fk ochii argintii sa rataceasca ■
peste trupul ei voluptuos, Tn timp ce ea Tngenunchea langa
el, fovaitoare. Refinerea aceasta prefacuta nu-i necesara.
Se trase cu doar cafiva certimetri mai la o parte, ,
neoferindu-i nici un ajutor, ci numai largindu-f i lavaliera j
de la gat. ;
— Nemernic fafarnic ce efti! fuierd Empress printre
dinfi, furioasa, repezindu-fi mana sa-l loveasca.. > ,
Reflexele lui fura impecabile.
Ba chiar Ti lasa marunta satisfactie de-a fi fost cat pe-
aci sa reufeasca, degetele lui Tnchizandu-se cu cruzime
Tn jurul Tncheieturii mainii ei cu o secunda Tnainte sa-i
atinga obrazul cu varfurile degetelor.
— Sa nu complicdm lucrurile, zise Tn foaptS, Tn vreme
ce-i strangea mana cu duritate. Nu-|i cer sa faci asta de
ptacere, ci doar s-o faci... altminteri te voi lua de-aici fi
ma vei servi Tn tihna unei zone rurale.
Ti tinea mana ridicatH vertical Tntre ei, cu o stransoare
nemduplecata, tot trupul ei Tncordandu-se Tntr-o rigiditate
agresivd.
— Nu efti Tndeajuns de puternica — fopti el, remar-
candu-i expresia minioasa si combativa, de parea s-ar fi
repezit sa-l atace daca el f i-ar fi siabit priza. Sper c i ne
Tnjelegem unui pe celdlalt. N-as vrea — spuse cu o
fermecatoare delicatete — sd-fi produc vreo durere.
— Barbatul care poseda cu forfa o femeie are scrupule!
remarca Empress, zambind batjocoritor.
§3& 418
 — Iubito, murmurd Trey cu bldndefe, dupd cum aratd
trupul tdu gata pregdtit, singurul lucru pe care I-as face
Tmpotriva voinfei tale ar fi sd te forfez sd... aftepfi.
Mdna ei liberd se Tndlfd cu furie, §I Trey, a cdrui mdnie
sporea, i-o prinse Tnainte sd i se apropie de fafd.
— Incep sd md ptictisesc de aceastd Tmpotrivire
melodramatica, bombdni el.
A§a cum stdtea ea, Tngenuncheatd Idngd el, cu
ambele mdlnl finute prlzoniere de catre Trey, ochii le
erau la acelafi nivel, f i vreme de cdteva clipe nesfdrf ite
ea nu vru sd i se supund.
Apoi ochii ei se plecard, docili.
Iar el Tfi sldbi Tncet strdnsoarea cu care-1 finea
Tncheieturile mainilor.
Dar cu toatd indiferenfa de care fdceael caz, mainile
lui Ti cuprinserd foldurile cdnd ea Tncepu sd coboare pe
el, fI dupd ce Ti absorbise cu totul Tntreaga lungime
rigidd fi el o simfi fierbinte Tn jurul lui, Trey Tnchise o
clipa ochii §i gemu — un sunet tot atdt de binecunoscut
lui Empress ca fi propriul ei suspin cutremurat.
Fdrd efort, el o ridica, apoi o Idsa Tn jos cu o Tncetineald
voitd, sdltdnd-o iardfi pdnd cdnd Empress menfinu ea
Tnsdfi ritmul, ridicdndu-se f i cobordnd cu o lentoare
mdsurata, coapsele ei frecandu-se de stofa de Idnd a
pantalonilor lui, sanii ei plini atingdndu-i fesdtura hainei
Tn timp ce ea se supunea exigenfelor iui. Cravata lui
dezlegata I se paru rece cdnd Ti alunecd Tntre sdni,
contrastdnd cu frecarea calda de pe coapsele f I sdnii ei,
unde pielea Tl era atinsd de fesdtura de Idnd.
Em press nu avea cdtufi de pufin intenfia de a
reacfiona la calculatul act de tiranie al lui Trey, dar trupul
ei tradator, finut atdta vreme Tn sihastrie, nu finu seama
de gdndul dufmdnos fi, fdrd rufine, dupd doar cdteva
clipe fugare, se Idsd cu ingratitudine Tn voia unei dorinfe
vibrante fl pdtimafe.
Trey avea de gdnd sd stea refi nut fi s-o lase pe
Empress sd faca ceea ce fdcea ca vdduvd veseld din
419
 SILVER
Paris, Tnsa ea se apropia atat de repede de orgasm, meat
propria lui dorinfa lua avdnt fi spori ca reacfie la setea ei
imperioasa §i Tnfierbantatd.
Tinand miiniie Tncieftate cu putere pe foldurile ei, se
ridica nerabd&tor sa Tntampine ardoarea ei nestapanita,
se Tmpinse Tn sus Tn acelafi timp Tn care Empress Tfi
apasa cu violenfa foldurile Tn jos, fi ea scoase un fipat
cand o senzafie amefitoare Ti invada trupul.
La auzul fipatului ei salbatic, Trey simfi cum se umfld
Tnauntrul ei, afa ca vreme de cdteva clipe Tl duru.
Senzafia de o violenta intensitate Tl fdcu sa strangd din
dinfi, pana cdnd, o secundd mai tarziu, fu coplefit de un
imens vai de pldcere.
Cu Tnfrigurare, se Tnfipse din nou Tn ea, fi Tn
urmatoarea clipa de pasiune fierbinte, ea plonjd dincolo
de granifa sublimului. Cu o impetuozitate nestavilita,
trepidanta, el o Tnsofi, mainile ridicandu-i-se, fard voia lui,
pentru a se Tngemana Tn matasea palida a pdrului ei
bogat f i rdvdf it.
O strdnse cu atdta putere Tncdt simfi cum se topefte
Tn el Tn timp ce ajungeau amandoi la climax. Un tremur
convulsiv Tl scuturd cdnd totul se termlnd, fi cu un imens
susj>in, gafdind, Empress se prabufi peste umarul lui.
Ingropandu-fi fafa Tn parul ei moale ca un nor, el
continua s-o find strdns Tn vreme ce Tncdntdtoarea
dulceafd vibra cu o intensitate tot mai scdzutd. A face
dragoste cu ea, a o fine imbrafiqata, era ca o intoarcere acasa ,
gandea el, cu o profundd mulfumire.
Culcata pe umdrul lui, Empress auzea inima lui Trey
bitand ca un ecou Tnnebunit al propriei sale inimi, fi
saltdndu-se, sdrutd cu duiofie curbura gdtului lui,
exprimdndu-fi recunoftinfa.
Uitase intensftatea senzapei prolunde §i pure care te
poartd ca un vai de flux, precum fi superba, pldcuta
caldura care o cuprindea cdnd el o finea Tmbrdflfatd, afa
cum fdcea acum. Mainile lui Ti mdng^iau ufor spatele, fi
brusc, ea vru sd-i simtd pielea lipitd de a ei.
 Trey Ti simti degetele pe pielea fierbinte fi um edi a
gatului s iu , fi Tn momentul urm itor cravata Ti aluneci,
eliberati dintr-o singura sm ucituri rapida.
Cand mainile ei se Tndreptari spre nasturii hainei lui,
erau nervoase si zorite, fara urma de blindefe feminina
sau de stangacie timldi, fi toate celulele senzitive din
trupul lui reactionara la graba ei nerabditoare, exigents, f i
dorinfa i se reaprinse de parea niciodati n-ar fi ajuns la
climax.
— Te vreau, fopti ea, atingindu-i buzele cu virful
trandafiriu al limbii.
— M i ai, m urm uri el, m ifcindu-se ufor fl sugestiv
Tniuntrul ei, Tn afa fel Tncit ea simti un imens vai de
excitare.
Ti descheie camafa, fi miiniie ei se strecurari
Tniuntru, s i-i mangiie pieptul musculos.
— Scoate-Ji hainelet
Glasulei era ca o ispiti fluidi, fl lenta, alunecatoarea
retire a foldurilor ei era atit de provocatoare fi echlvala
cu o invitatie atit de c a ld i Tncit toate femeile care
fuseseri vreodati Tn viafa lui fu ri trecute la rangul de
nevoie.
§i c in d la porunca ei el spuse nu din principiu,
ne plicindu-i din fire femeile care dau ordine Tn pat,
Empress fopti „Ba da“, fi aplecindu-se mult, trecu cu
limba peste lobul catifelat al urechii lui, murmurand un
motiv convingitor pentru a-l face s i se rizgandeasci. El
o ajuti s i-i sm ulgi hainele de pe el cu o grabi febrili, fi
nu existari preliminarii, amandoi fiind de prea m ulti
vreme Tnsetati, amandoi fiind d u fm ino ff sub pasiunea
tumultoasi care le domina toate impulsurile, asemenea
unui virtej de flic iri ce gonefte mugind peste cim pii
uscate. A treia o ari fu la fel de egoisti ca mai Tnainte. El
nu se putea situra de ea, f I nici ea de el, f i c in d Tncepu
a patra o a ri fu ca f I cum pe am indoi i-ar fi biruit o forgi
disperati. Dintr-o mifcare frenetici, Trey o rostogoli sub
el, f i Empress se a g i| i de trupul lui de parci ar fi crezut
 SILVER
cd el avea s-o paraseasca. El Tsi dadu seama ca ea nu ar
fi vrut sd-l lase sa piece — oricum, el n-ar fi fost Tn stare
sd-i dea drumul, atdta timp cdt ea era Tn viafd — §i cu o
impetuozitate nebund, amefltoare, o lua Tmpreund cu el,
cu o vioienfd Tncapdfanatd, doar Tn parte stdpdnitd, pdnd
pe o culme Tnaltd, pe care, printr-o Iscusinfd obfinutd de
el prin practicd, ramaserd vreme de lungi, nesfdr§ite clipe
de pldcere extatlcd. Chiar Tn momentul maxim al acelei
senzafii extraordinare, el o mu§ca — o ufoard Tnfingere
a dinfilor, ca o ciupitura, voluptuoasd §i excitantd, Tn
carnea Tncinsa a umdrului ei.
Reacfionand la fel de salbatic, ea se ridica §i T§i
Tnfipse dinfii Tn pielea lui bronzata, chiar sub ureche,
ddndu-i parul la o parte cu o brusca mr§care a mdinll,
cdnd §uvifele Ti alunecard Tntre dinfi. Mu§ca realmente cu
sete, dur, dinfii ei Tnchizdndu-se cu o ferocltate sdlbatica.
§i el simfi cd-i Tncepe urmdtorui orgasm. Explozia ce
rezultdli Idsa peamdndol gdfaind din greu ca sd respire,
§I zacura Tntr-o uitare de sine buimacd, avand impresla
cd trupurile ii se topiserd.
Cdnd Tn cele din urma Empress T§i ridicd privirile,
ochii iui Jre y erau Tnchifi, §i respirafia lui — a§a cum
zdcea peste ea, proptit ufor Tn coiate pentru a o feri de
Tntreaga lui greutate — era §i acum chinultd. Cuprin-
zdndu-l cu duio§ie, cu mdinile ei mici rezemate pe umerii
lui puternici, Empress simfea o mulfumire deplina, ce
vibra Tn valuri palpabile pe pielea ei §i Tn adancul
sufletului. Cum i§i inchipuise vreodata cd ar putea sa traiasca
fd rd el?
Cum poate ea sd susfina ritmul acesta cu atdt de mulfi
bdrbafi? se Tntrebd el.
§1 atunci un glas bdrbatesc Tmpleticit se auzi de
undeva, de Idngd scard:
j - Tfi spun — flr-ar sd fie! — cd vreau s-o vad!
Ti rdspunse — protestand — vocea majordomului,
de?i tonul lui scazut nu se auzi cu clarltatea vizitatorului
amefit de bduturd.
422
 Trey Tncremeni, finindu-fl respirafia, Tn timp ce
zgomotele unei altercafii strapungeau liniftea serii. Cu
un volum al vociferirilor din ce Tn ce mai mic, brabatul
cel insistent fu convins s i coboare iar seara, f i glasurile
se stinseri. F i r i un cuvint, Trey se desprinse din brafele
cu care-1 Tnconjura Empress si se rostogoli departe de
ea. fn vreme ce el se retragea Tn tacere, Empress fopti:
„Nu pleca“, cu o voce slabi, sinceri, care Ti aduse lui
aminte de prima noapte de la stabilimentul lui Lily, c in d
ea Tl convinsese s i r im in i. fn starea lui de spirit dintr-o
d a ti p o so m o riti, Tntunecati, cuvintele i se p ir u r i
neruf inate, iar ochii ei, c in d se u iti la ea, culcati la doar
cifiva centimetri de el, caldi fi usor disponibili, erau...
curtenitori.
Manierele ei de curtezani Tl scirbeau, propria-i gelozie
fiind un sentiment pe care nu §M cunoftea. Nu-i de mirare,
gindea ely e a ea avea atata cautare. Pufine femei erau atit
de exploziv excitabiie, atit/ de spontan, de imediat
receptive... cu orgasmul tot atit de prompt ca al unei
nimfomane.
— S-ar putea s i fii afteptata de un vizitator, la parter,
spuse el pe un ton detafat, iar eu am un alt angajament.
P iris in d patul, se Tndrepti spre mica chiuveti din
coif, u d i un prosop fi Tfi sterse de pe trup sudoarea fi
urmele lisate de actul dragostei.
— Nu ftiu cine era — spuse Empress cu calm,
remarcind indignarea lui Trey, vizlbili Tn ochii lui, Tn
linia severi a gurii si Tn Tnsifi rigiditatea finutei lui — dar
acum a plecat. Te rog s i rim ii.
Nu am pic de m andrie -*■ gandi ea Tn timp ce rostea
cuvintele. Nici mandrie, nici rufine, tn pasiunea pentru barbatul
acesta.
Trey tocmai Tfi lua hainele de pe pardoseali, fi vorbele
lui Empress Ti f ic u ri s i-i arunce o privire pitrunzitoare.
Cu gustui ei Tnci Tn guri, intensitatea cu care o dorea
fiind la fel de acuti ca fi savoarea dulce ce diinuia
asemenea unei amintiri plicute, avu nevoie de foarte
£^ 423#?
 SILVER
multa stapanire de sine pentru ca, tn ceie din urm i, sa
spun i:
— Nu pot.
— As vrea sa pofi, zise ea fn foapti, s fifia ti Tntre
lupta pentru a-i castiga interesul fi umilinfa de a-i implora.
tnchizand o clfpi ochii spre a se apira de propriile-i
sentimente puternice, el trase ufor aer Tn piept Tnainte
de a fi-i redeschide, fi continui sa-si Tncheie nasturii
c im if ii.
— l-am promis ducesei de Soissons — spuse calm —
sa-mi fac aparifia la balul ei.
Defi p i n i Tn momentut Tn care vizitatorul beat al iui
Empress Tntrerupse seara, el uitase de acea obligafie.
— N-am putea s i discutim despre asta? insisti
Empress, ridicindu-se Tn capul oaselor printre after-
nuturile riv if ite fi Tndreptind Tntreaga intensitate a
privirii ei nedumerite fi Tntrebitoare citre birbatul care
seTm brica rapid Tii mijlocul Tnciperii.
— Nu are nici un rost s i mai discutim despre ceva,
replici el sec, Tndesindu-fi camasa Tn pantaioni, cu toate
c i Tfi mulfumesc sincer, domnifoara Jordan, pentru
timpul dumitale.
Cu gesturi economice fi energice, Tfi trecu degetele
prin pirul s iu lung, Tntinse m ina s i-f i ia haina costumului
si, scofand din ea un portofel din piele subfire, extrase
citeva bancnote fi le azvirli pe masa de toaleti.
— Fi-m i o chitanfi, da ci asta nu-i suficient- Nu sunt
obifnuit cu preful laptelui de m am i, dar cunoscindu-te,
sunt sigur ca este ridicat.
0 tresirire de tandrefe Ti Tmblanzi trisiturile aspre,
Tnainte de a adauga:
— Avocafii mei te vor contacta Tn le g itu ri cu fiul
meu, domnifoara, fi Tfi sugerez sa cooperezi.
Ochii luminofi deveniri duri precum cremenea, fi
glasul Ti c ip i t i o noti du ri c in d continui, Tntr-un murmur:
— Doar ca un avertisment prietenesc... d a ci Tncerci
si-1 fii departe de mine pe fiul meu, te voi distruge...
 La auzul crudei ameninfari din spatele cuvlntelor
rostite Tn §oapta, Empress se facu alba ca varul, tra-
gandu-se instinctiv Tnapoi, ca si cum glasul primejdios al
lui Trey ar fi putut, el Tnsusi, sa-i facd vreun rau.
Chinuit de Tnflacarata ei pasiune fi de efectul acesteia
asupra lui, Trey nu voia sd se mai uite la Empress, afa
cum statea pe pat, Tntr-o dezordine atragatoare. Nu voia
pentru ca Tnca o mai dorea, nu se putea satura niciodatd
de ea, fi mandria lui — rod al multor generafii de cdpetenii
absarokee — nu Ti Tngdduia s-o doreascd pe cea mai
cdutata vdduva din Paris. ?nsa viciul mandriei sluji fi
altui scop: Ti pastra giasul ferm cand Ti urd noapte bund.
Cu toate acestea, nici unui din ei nu se bucura de o
noapte pldcutd. Tulburat, Trey se declse sd se Tnapoieze
Tn America, fi dupa ce-fi fdcu bagajul, Tfi petrecu restul
nopfii strdbatdnd pardoseala Tncolo fi-ncoace. Empress
constatd cd Ti era cu neputlnfd sd doarmd, inima fiindu-i
zdrobitd fi sdngerdnda. Mania din glasul lui fusese
ucigatoare... fi plind de rdceald.
Spre dimineata, amortita fi apaticd, nu mai putea sa
planga, secatuita de emofii ca fi de lacrimi.

Capitolul 24
De Tndata ce decenfa i-o Tngddui, Trey ceruse sa vind
sus portarul pentru ca acesta sa se ocupe de obtinerea
unor bilete de vapor catre New York. Odatd ce se hotdrase
sa paraseasca Parisul, sperase sd facd aranjamentele
necesare Tn acea dimineata, dar cea mai apropiatd piecare
era peste o zi, afa cd Ti multumi frumos omului, Tnjurd
zdravan Tn clipa Tn care Ufa se Tnchise Tn urma spatelui
Tmbrdcat Tn uniformd, fi Tfi turnd Tncd un coniac ca sa-fi
mai lumineze dispozitia Tntunecatd.
Calatoria lui la Paris fusese o grefeald nefericita, cu
exceptia minunatuiui fapt cd aflase de existenja fiului
sau. Pus 'n balanfa cu dezgustul amar pe care-i
 SILVER
simfea cand se gandea la Empress, Max c in tire a mult
mai mult. De asemenea, si ceilalfi copil erau importanfi
pentru el, fi avea sa se intereseze daca se puteau aranja
unele vizite, defi, dupa noaptea trecuta, probabil c i avea
s i fie necesar mai mult decit o cerere politicoasi. Din
fericire, cand aveai de-a face cu Empress, argumentul
unor mari sume de bani didea cu siguranfi rezultate...
f i din fericire el dispunea de mari sume de bani. Cel
pufin era previzibila, Tfi zise el cu o apreciere caustjci, §i
foarte... comoda.
D u p i ce Tfi termini coniacul iefi Tn oraf ca s i le
telegrafieze pirinfilor sii, inform^ndu-i despre Tnapoierea
lui, fl d u p i obifnuitele Tntirz* vi cu birocratica banda
rofle, dimineafa se scurse deja pe jumitate c in d trecu
din nou prin u f ile cu grilaj ale hotelului „Athenee“. Holul
de recepfie era relativ aglomerat cu cei care includeau Tn
regimul lor o dimineafa de plimbare f I veneau sau plecau.
In ciutarea unei ocupafli sinitoase, Sam Chester iefea
Tn evidenfi prin hainele lui de seara, dar tot afa se
Tntimpla fi cu Trey, Tn calitatea lui de singurul indian
piele-rofie Tn amestecul acela obifnuit de oameni de
afaceri fi lume b u n i f i r i treburi anume. Sam, Tn mod
evident pufin baut, strigi din celilalt capit al holului un
salut, fi Trey, adresind zim bete poiiticoase tuturor
privirilor curioase Tndreptate spre ei, decise c i Sam era
exact ceea ce-i trebuia lui astizi ca s i-i Tndepirteze
gindurile de la Empress, fi din c ite se pirea, avea sa fie
nevoit s i faci unele eforturi pentru a-l ajunge din urma
Tn privinfa consumului de alcool.
Dupa ce Tntrebirile mi rate Tfi prim iri destuie
raspunsuri Tn obif nuita manieri b irb ite a sci, laconici,
fi disprefuind trecutul, viitorul fi orice altceva Tn afari
de prezentul imediat fi neemofibnal, Trey fi Sam se
retraseri la „Jockey Club“, s i Tncheie Tn tihni ziua. intr-un
coif liniftit al clubului, discutari despre cai, apoi, ine-
vitabil, despre femei, §i mai spre s firf itul zilei, comparari
meritele diverselor m irci de coniac. Cu soareie strilucind
 cald prin ferestrele inalte, coniacul, bdut in modul
preferat de Trey, cu o felie trecutd prin zahar ca preludiu,
parea fi mai cald cdnd aluneca pe gdt.„ f i iiniftitor,
netezlnd tdifurile dure fi brutale ale nemulfumirii fi
dezamdglrii lui.
Stdnd de vorba cu Sam, Trey ifi amfnti de zilele
lipsite de griji de la colegiu, c in d pldcerea f i joaca erau
predominante, problemele erau inexistente, fi nimic mac
grav decdt nemulfumirea unui profesor nu intuneca
scurgerea pidcutd a zilelor. Sd fi fost doar cdfiva ani de
atunci?
Astazi se simfea obosit, ca un bdtrdn.
— Ai auzit de duelul pentru ducesa du Montre?
Parul de un castaniu nisipos al lui Sam Ti stdtea
{epos, cu o energie electricd pe mdsura vitalitdfii lui.
La fcoald, el f i Trey condusesera intotdeauna
poznele tinerefti, mai nesdbuifi decdt majoritatea
colegilor, fjrile lor impulsive recunoscand fiecare la
cealaltd un spirit inrudit, f i acum ochii lui Sam se
luminasera de pldcerea de a re lata amuzantui scandal
din jurul unui tdndr ofifer ce se lupta pentru o femeie
cdsdtorlta, cu cincisprezece ani mai in vdrstd decat el.
Zdmbind blajin fa|d de nestdpdnitul interes al lui Sam
pentru distract!) de orice fel, Trey spuse pe un ton
blazat:
— Cine n-ar fi fdcut la fel?
— Nu md pot imagina dueldndu-md pentru ea. E o
adevdratd babS!
Sam considera orice femeie trecuta de treizeci de ani
ca fiind bdtrdnd.
Uitdndu-se la el pe deasupra marginii paharului sdu,
T reu if i exprimd in glumd dezacordul.
— Am vdzut-o ia restaurantui „Dunette“, fi cred ca nu
sunt deloc de pdrerea ta. Iar tu nu te-ai duela pentru o
femeie nici dacd |i-ai gdsi Sofia in flagrant delict.
— Adevdrat... cu atdtea femei pe lume, nu meritd sd
innebuneftl prea tare dupd una anume, rdnji Sam.
^ 4 2 7 # ?
 SILVER $
Pana la Empress, Trey ar fi susfinut din toata inima
opinia prietenului sau, Tnsa acea Tmprejurare Ti schimbase
nonfalanfa de mai Tnainte.
Acum nu era totufi dispus sa divulge pasiunea lui
pentru una dintre cele mai recente horizontaies ale
Parisului.
— S-ar pdrea ca exista foarte multe femei disponibile,
spuse el, fdra a se angaja la nimic.
— Parea n-ar exista mereu, conveni Sam, cu o ridicare
din umeri disprefuitoare.
Inzestrat cu o Tnfafifare chipefa, cu un splendid trup
de atlet, si cu milioanele tatalui sdu, Sam nu dusese
niciodatd iipsd de activitafi placute, fiind Tntotdeauna
asaltat de oferte Tncantdtoare.
— Guiley a fost nevoit sa fuga Tn Belgia, anunfa el,
revenind la bdrfa lui amuzantd.
— Nu pentru multa vreme, remarcd Trey, turnandu-fi
Tnca un pahar. De dragul formei.
— Dupd aceea soful ei a fdcut aici cinste tuturor, si i-a
plictisit pe tofi cu povefti despre tanara lui metresa, zise
Sam. 0 cunofti pe noua dansatoare de la Comedia
Franceza?
Trey dadu din cap. Cine n-o cunoftea pe cea mai
tdnard stea din corpul de balet?
— Lui Montre nu-i pasa de nevasta-sa, dar, dacd stau
sd md gandesc, cui Ti pasd? Nu efti casdtorit, nu-i asa?
se grabi sd Tntrebe, ideea venindu-i cam tdrziu, deoarece
el fi Trey nu se mai vdzusera de doi ani.
— Nu, rdspunse Trey pe un ton sec fi scurt.
— Nici nu-mi Tnchipuiam... nu efti tocmai genul celor
care se Tnsoara, nu? zise Sam ranjind. Dar dacd te-ai
Tnsura vreodata, te-ai gandi sd te duelezi pentru sofia ta?
Tradifia aceea europeand i se pdrea lui Sam o
ciuddfenie, mai ales cu felul lui de a nu concepe
compania feminind altfel decdt Tn pat.
Trey Tfi aminti de furia pe care o simfise cdnd Ti
privise pe admiratorii lui Empress, fi cum dorise sd-i
^ 4 2 8 # ?
u cid i pe tofi barbafii care o atingeau. Deschise gura
pregitindu-se sa vorbeasci, dar apoi spuse lent:
— Nu ftiu.
Riceala din vocea iui Trey fu cea datorita careia o
amintire despre unele zvonuri referitoare la Trey rizbi prin
ceafa tot mai deasa creati de coniac Tn mintea lui Sam.
— Dumnezeulee, am uitat! izbucni el.
Existase odata un duel, dupa o lunga noapte de befie
Tn Montmartre, cand aproape nimeni nu mai fusese
destul de treaz cat s i-f i numere pafii. Cu excepfia lui
Trey, desigUr. Mana lui fusese siguri fi nu tremurase.
Numai ochii lui argintii erau neobifnuit de sclipitori.
Omul murise. §i nu fusese din cauza unei femei — acum
ca-fI amintea el — defi era implicate o femeie.
— Incercam sd-l ratez, zise Trey cu un glas cumpatat,
Tncruntandu-fi uf or sprancenele negre. Prostui naibil n-a
stat locului.

Pe m is u ri ce se apropia seara, Sam Tncepu s i insiste

ca Trey sa-l Tnsofeasci Tn seara aceea la petrecerea data
de LeNotre.
— Nu pofi s-o pierzi, Trey. Cea mai a dracului de
buna pivnifa de vinuri din Franfa.
In actuala lui stare de spirit, asta parea un motiv
rafional pentru a lua parte la o petrecere.
— A f putea veni, Sam. E ultima mea noapte la Paris..
'Atunci trebuie sa plecim, replici Sam, scurt. Tn
ultima ta noapte la Paris Tfi trebuie o b iu tu ri f i o femeie.
— De ce nu? m urm uri Trey.
Cu Empress se terminase... Tn cele din urmi. Niciodati
n-ar fi putut s-o Tmparti cu alfii, iar ea nu era genul de
femeie care s i se stabileasci la un birbat. O dreptate
ironica, gindi el cu am ari nostalgie. C it de adesea se
descotorosise el politicos de o femeie, triindu-fi viafa
f i r i restricfil! Acum Tntilnise o femeie care ficea acelafi
lucru... pentru ea nu existau restricfii. Tn ciuda anflor sai,
se simfi dintr-o datd, transformat Tn cenufa.

De§i erau cdteva saptdmani de cdnd Empress se

angajase sd se ducd la petrecerea lui LeNotre, ea Tl
telefona lui Etienne, care intenfionase s-o escorteze, fi Ti
lasd un mesaj Tn care Tfi exprima regretul, Invocdnd
motivul bolil.
Tn dimineafa aceea, durerea din inima ei era mai
insuportabild ca niciodatd, proaspdtd de pared Trey ar fi
plecat doar cu cdteva minute Tnainte, fi o durea atdt de
tare Tncdt Empress nu ftia dacd ar fi Tn stare sd schifeze
un zdmbet silit fi sd facd schimb de glume. Mdncarea Ti
facea greafd, gatul i se strdngea de fiecare datd cdnd se
gdndea la ochii reel ai lui Trey, fi numai invitafia plind de
senslbilitate a Adelaidei de a-i lua pe copii la ea Tn acea
zi o salvase de Tnspdimdntatoarea perspectivd de a le
explica plecarea lui Trey.
Dupd o dimineafa petrecutd suferind de propria-i
mild, alternand cu furia Tmpotriva disprefului jignitor al
lui Trey, Empress decise cd ambele solufli nu prea
aveau viftor f i cd Tn ultimele luni varsase destule lacrimi
pentru Trey Braddock-Black cat sd poatd pluti pe ele
toatd flota francezd. Era timpul sd-fi continue viafa. Afa
cd atunci cand Etienne nu vru sd find seama de
politicoasa informafie a majordomului, cum cd „Madame
nu este acasa astazi“ fi Ti spuse: „Mulfumesc, Bartlett,
fi-ai fdcut datoria“, Ti Tnmdnd palaria fi mdnufile lui, intra
peste o clipa Tn camera de zi a lui Empress cu un zambet
voios fi declara: „Nu se poate sd fii boinavd, Tn seara
asta te scot Tn oraf“, Empress Tl Tntdmpind cu o sincerd
afecfiune.
Tn cursul vizitel sale, el o Tnveseli cu umorul sdu
ciudat, o distrd cu anecdote amuzante, o fdcu sd se
simtd Tndrdgita ca femeie fi prefuita ca prietena. Dupa
noaptea trecuta era vulnerablld la farmecul lui captivant
^ 4 3 0 .# ? '
fi fu de acord ca el sd vlnd s-o la la ora noua. Pentru a o
abate de la proasta-l dlspozijie, el Ti trimise zece duzini
de trandafiri.
Tngramaditi Tn salon, Tn toatd splendoarea lor purpurie
f i voluptuoasa, florile Ti ridicara moralul.
§i Empress decise brusc cd Etienne avea sd fie cel
mai rational, placut fi satisfacdtor mijloc pentru a-l uita
pe Trey. ]§i pastrase pasiunea pentru el depafind cu
mult un rafionament prudent, si noaptea precedents
demonstrase cu cruzime profunzimea sentimentelor lui
Trey fata de ea.
In noapta trecuta, dupd ce Tncercase cu furie fi fdrd
succes sd rupa Tn bucati banii lasati de Trey, Ti aruncase
cu furie pe focul din femineu.
In noaptea asta, decise ea, am sa pun capat indelungatului
celibat, greqitei fidelitafi fafd de un barbat care habar nu avea ce
tnsemna cuvantul acesta. Cu Etienne avea sd fie Tn
siguranta, fara melancolie sau inimi frante... §1 el era
amuzant. §i totodatd el avea sd-i find la distanta pe
pretendentii mai seriosi care voiau ca dragostea sd le fie
raspldtita prin dragoste. Ea nu era pregdtita pentru o
iubire fi o angajarea serioafa, fi pentru toatd tandretea
fi gravitatea pe care ar implica-o luarea Tn considerare a
unei casatorii. Pretendentii ei care o sacaiau dorind 0
sotie vor trebui sd aftepte pana cdnd inima ei sdngeranda
avea sd se vindece. Deocamdata, tot ce voia ea era sd
ftearga amintirea lui Trey, iar Etienne — dacd zvonul nu
mintea — era Tndeajuns de iscusit f i de talentat pentru a
i-l scoate din minte pe Trey.
§i totul Tn legaturd cu nou planificatul viitor al lui
Empress parea sa porneasca la drum Tn mod pldcut.
Etienne sosi, aratand superb Tn hainele lui de seard, la
nivelul reputatiei sale de cel mai frumos barbat din Paris.
Fu atent cu copiii Tnainte de plecare, prietenos In timp ce
se Tndreptau spre bal Tn trdsura lui proiectatd anume
pentru a idsa spatiu suficient pentru picioarele lui lungi,
priceput sd sustind o conversatie fi bun partener de
431
 SILVER
dans. §i strdlucitor de amuzant. Empress se pomeni
razdnd sincer, ceva ce crezuse cd niciodatd nu va mai fi
posibil dupd noaptea trecuta.
Ca o recunoaftere a noli sale fntenfii, Empress
renunfase la pretenfia ei de a purta doliu, fi se Tmbracase
Tntr-o rochie de matase de un purpuriu aprins,
Tnfrumusefata cu o danteld neagra fi metrii Tntregi de
panglicd argintie — o rochie de seard complicatd fi
costisitoare, care se potrivea cu dispozifia ei sclipitoare
fi spumoasa fi cu trandafirii lui Etienne. Cdteva dintre
acele flori parfumate fl Tmpodobeau pdrul, altele Ti erau
Tnfipte seducator Tn decolteul addnc, f i cdnd intrd Tn sala
de bal la braful lui Etienne, o tdcere brusca demonstra
cd tofi cei prezenfi erau conftienfi cd ducele de Vec
caftigase premiul pariului de la Club.
lefita din doliu, contesa de Jordan Tfi taia respirafia;
pdrul ei blond fi tenul luminos scos superb Tn evidenfa
de intensa nuanfd de rofu, dantela decorativa care
conferea imaginii ei o ispititoare nota primejdioasa, fi
veseiia ei molipsitoare accentuau contrastul profund
romantic cu senzualitatea suavd si discreta a ducelui.
— Ei bine, fata a refdcut averea familiei... ba chiar cu
mare succes, de vreme ce se bucura de atenfia lui de
Vec. Este un barbat foarte generos.
Vorbitoarea o cerceta pe Empress printr-o lornletd
superb emailata.
— E la fel de Tndrazneafd ca fi tatdl ei, Tn rochia asta
superba fi la braful lui de Vec, fi tot atat de batatoare la
ochi, daca vrei sa ma crezi... dar sangele nu se dezminte,
remarca Tnsofitoarea ei, ridicdndu-fi la randul ei lornieta
la nivelul ochilor. Cine altul decat Maximilian Jordan ar fi
fugit cu logodnica fiului ambasadorului britanic? Defi
tofi bdrbafii flirtau fi Tncercau jocuri erotice cu urmafa
contelui englez. In definitiv, aceasta era cea mai frumoasd
fatd din Paris, Tn acel sezon monden — continud doamna,
scrutdnd-o cu ochiul critic al unei matroane care a urmdrit
zeci de fete frumoase trecand pe Idnga ea — oricine altul
^ 432
 n" r e
avea destula minte ca sa-fi dea seama de limitele flirtului.
Dar cu Max, pofi fi sigur cd nu renunfa la ceea ce vrea —
Tncheie ea Tn maniera persoanelor Tn vdrsta care discuta
despre trecut de parea ar fi prezentul.
— L-a rdsfdfat Heloise.
— Era singurul ei copil.
Deoarece ambele doamne varstnice o cunoscuserd
pe bunica lui Empress, scurta fraza era o explicafie
suficienta, f i amandoua clatinard solemn din cap, Tntr-un
acord perfect, depandnd Tn continuare evenimentele
trecute de atata vreme.
— Chiar fi duelul cu Rochefort a fost nesabuit. Nici
un om zdravan nu fi-ar fi pus mintea cu Rochefort. Era
un tip necrufator. Nimeni, Tn afard de Max... fi totul
pentru mult-iubita lui sofie.
Ambele lorniete se ridicard simultan, masurdnd-o din
priviri pe superba fiica a lui Maximilian Jordan Tn brafele
ducelui de Vec, valsand atdt de aproape pe Idngd ele,
Tncat parfumul trandafirilor le patrunse Tn nari.
— E mai frumoasa decdt mama ei.
Sd fi fost o remarcd veninoasa sau un compliment?
Tonul era sec, fraza termindndu-se printr-un pufdit pe
nas. Sau ceea ce dadea tonului o nuanfa ambigua era
nostalgia fafd de trecut?
— Are ochii lui Max... o Tmbinare spectaculoasa, cu
coloritul ei.
— Max fi-a folosit ani de-a randul ochii aceia
ademenitori. §1 Tncd cu mare succes.
Si vreme de cdteva clipe, ambele Tfi amintird
splendoarea celui de-al treilea imperiu, cand erau Tncd
Tndeajuns de tinere pentru a lua parte la acea veselie.
— Pdnd cdnd s-a Tndrdgostit pdnd peste urechi de La
Belle Anglaise, veni brusca readucere la realitate.
— Cdt de serios este de Vec?
— Este mai interesat decat de obicei. Isabelle m-a
cam repezit, ceva mai Tnainte, cdnd am remarcat cd soful
 SILVER
ei pare sa prefere Tn seara aceasta dansul, spre
deosebire de obisnuitul lui interes fafa de mesele de joc.
— Ai dreptate. El nu dansa niciodata.

— -Tmi place sa dansez, Etienne, zise Empress ridi­

candu-fi privirea surazatoare spre partenerul ei. Efti un
dansator minunat.
Zambetul lui fu plin de indulgenfa, ochii lui cu pleoape
pe jumatate coborate parand amuzafi de evidenta ei
placere.
— Iar mie Tmi place sa dansez cu tine.
Era sclipitoare ca fampania si atat de frum oasi Tncit
el era tentat s-o sarute.
Trandafirii fusesera o idee buna — coloritul lor se
potrivea admirabil cu parul fi tenul ei, iar parfumul lor
contribuiau la sporirea ispitei.
— Sofia ta nu se va supara? Tntreba Empress cu
delicatefe, deoarece acesta era al zecelea dans consecutiv
al lor, fi abia acum Tfi daduse seama ca fi Isabelle se
afla la LeNotre.
Cand Etienne se oferise s-o Tnsofeasca, presupusese
ca Isabelle era la fara sau invitata Tn a lti parte, fi defi
Tnfelegea ca mariajul lui Etienne era bazat pe principii de
ordin dinastic, dar, totufi, nu era sigura ca eticheta ar fi
trebuit Tncalcata, deodata ce sofia ducelui se Tntampla sa
se afle la bal.
— Pentru ce sa se supere? spuse ducele absent,
atenfia fiindu-i concentrate asupra metisului Tnalt fl cu
par negru care intrase Tn sala de bal venind dinspre
camera destinata jocurilor de carfi.
— Pentru ca dansez cu tine.
Se uita Tn jos, ia ea. Cu siguranfa nu era atat de naiva...
Tn nici un caz cu firea ei franca, pe care el o gasea atat
de atragatoare.
— Isabelle f i cu mine Tnfelegem curtoazia mondena.
Sunt sigur c i nu se va supara.
434
 Raspunsul lui era neutru, pentru eventualitatea cd
Empress ar fi fost sincerS cdnd Tntrebase.
El ?i Isabelle Tnfelegeau perfect curtoazia mondena:
el achita toate notele ei de platd; ea Ti creftea copiii; fi
d a ci dorea sd discute personal cu el ceva, Ti trimitea
printr-un servitor un bilet, fixdnd o Tntdlnire.
Totul era foarte Civilizat. Cafelandrul de Braddock-Black
se uita la ei cu ochi mdnio§i, remarca el pe deasupra
buclelor blonde ale lui Empress. Nu... acum atenfia fi era
distrasa de o femeie care tl hatea u§or peste umar cu evantaiul ei.
Ah, Clothilde Chimay! Asta era fara tndoiald in stare sd atraga
atenfia cuiva. Poate ca gdndurile americanului aveau sd fie
abatute in alta direcfie.
Pe mdsurd ce seara se desfafura Tn mod pldcut,
Empress se convingea cd luase o declzie bund. Balul Ti
producea o pldcere extraordinara. Etienne nu era numai
un dansator desdvdrfit, ci §I amuzant — ea nu se gdndise
la Trey nici mdcar o datd. Cat de u§or avea sa fie totul — Tfi
zise cu mulfumire, fi se dojeni o clipd Tn sinea ei pentru
cd nu-fi daduse mai curdnd seama de avantajul pe care-1
constituia un barbat fascinant ca Etienne.
Mulfumirea ei de sine fu totufi serios zguduitd pufin
mai tarziu, cdnd zdri capul brun al lui Trey aplecat Tntr-o
atitudine de atenfie catre o superbd femeie cu par blond
deschis pe care o strdngea Ufor Tn brafe, zdmbindu-i.
Instantaneu Tngrefofata de intimitatea zdmbetului lui fI de
pozifia sugestiva a mdinilor lor, Empress fdcu un pas
grefit, Tntrerupdnd cu stangdcie ritmul fi calcdnd pe
bombeul pantofilor lui Etienne. Tfi ceru scuze printr-un
surds fi se sili sd-fi ia ochii de la cumplita prlvelifte: cea
pe care o finea el Tn brafe era Clothilde Chimay, cea mai
cautatd mostenitoare din Europa. Si atracfia ei nu era
exclusiv de ordin bdnesc, defi umbla zvonul cd familia ei
finanfase razboiul franco-prusac. Era Tntotdeauna
descrisa ca „acea fiicd de prinfesa balticd“, ceea ce
explica nu numai pdrul ei de un blond aproape alb, ci fi
firea ei patimafd.
 Un tremur de nellnifte o strabatu cdnd fi-i fnchipui
pe Trey fi pe Clothilde Tmpreuna Tn pat, si de cum se
term ini dansul ceru fampanie.
— Doua pahare, te rog, spuse cu un zambet silit.
Si cdnd Etienne reveni cu ele, le dddu pe amandoud
pe gdt cu o graba deloc cuviincioasd.
— Sper cd nu este curajul befivului, pentru a Tnfrunta
urmatoarele ore Tn compania mea, zise el Tn glumd, cu
un zdmbet dezarmant.
Presupunerea lui o fdcu pe Empress sd rofeasca, fi
neputand sd recunoasca cd era Tngrozitor de geioasa pe
Clothilde Chimay din cauza unui barbat care fafd de ea nu
avea nici un sentiment Tn afard de pofta carnald, minfi:
— Nu, bineTnfeles cd nu. Dansul mi-a fdcut o sete
cumplitd, asta-i tot.
— Atunci, tncd unui? Tntrebd el curtenitor, dorind s-o
facd sd se simtd bine, dorind sa-i schimbe Tnainte de
sfarf itul serii, starea de spirit fragila.
— Da, te rog. .
SI acea noud porfie se duse pe gat la fel de repede.

Foarte tarziu, tocmai cdnd se pregateau sd piece,

Trey se apropie de Empress fi de duce. Toatd seara
fusese conftient de prezenfa lui Empress, tot afa cum
fusese fi ea de a lui, Tncd de cdnd Ti vazuse capul brun
aplecat spre sporovaiala usuratica a Clothidei, §i Tn
ciuda tuturor eforturilor sale de a o ignora, constata cd
era incapabil sd piece Tn America fara sd-i spund o ultima
oara la revedere. Nu se afteptase ca asta sd conteze atat
de mult, dar conta... la gdndul cd nu avea s-o mai vadd
niciodatd.
— Buna seara, le spuse Trey amdndurora, cu ochii la
Empress.
Mu§cdtura de sub urechea lui era vizibild — un oval
perfect de urme de dlnfi, Tnrofite §i mai Tntunecate decdt
pielea lui bronzata. Ducele o vdzu fl se Tntrebd Tntr-o
 doara ce altceva mai mufcase doamna. Empress se
Tmbujora intens la vederea „semnaturii“ ei patimafe.
— Nu ftiam ca efti prieten cu LeNotre, zise ducele.
— Nu sunt.
Trey nu-fi lua ochii de la Empress.
— Aud ca astdzi erai la „Jockey Club“, continua
Etienne. LeNotre este administratorul. Poate l-ai cunoscut.
— Nu, repetd Trey.
Ca sa-fi Tmpiedice tremurul mainilor, Empress stranse
cu putere evantaiul ei din pene de strut.
Ducele Tnregistra ganditor atitudinea rigida atit a lui
Empress cat fi a lui Trey, fi dorinfa din ochii lor. Era o
greseala sa-fi arafi dorul atdt de clar. Tinerefe imprudenta.
Cu vdrsta mai Tnvefi.
— Plec Tn cursul diminefii — zise Trey, pe al carui
maxilar tresari un mufchi — afa cd m-am gandlt sa-mi
iau la revedere. Asigurd-i pe copii cd le voi scrie.
Vocea lui era cobordta f i de un calm perfect.
Empress simfi ca-l sta inima Tn loc la auzul finalitdfii
spuselor lui, dar nu exista nici o alternative decdt sd
rdspunda politicos, fi cu acelafi calm cu care vorbise el.
— In cazul acesta, drum bun. Copiii se vor bucura sd
primeasca vesti de la tine.
Cu o extraordinary putere de voinfa reusi sa nu i se
franga glasul.
A§adar, in seara asta e randul ducelui, gandi Trey cu
amaraciune, simfind cum fierea geloziei Ti urea Tn gura.
Tnghifi fi, dupd o ufoara Tnclinare catre duce, izbuti sa
schifeze zambetul acela lipsit de efort care fermeca atata
lume.
— La revedere, spuse.
Empress, cu mai pufina experienfd Tn domeniul
politefei ce putea trece drept sentiment, nu izbuti sa-i
rdspunda tot printr-un zdmbet.
— La revedere, fopti ea, simfind cum i se oprefte
inima.
§i-l privi cum se depdrteazd.
 SILVER
Blonda §i frum oasa Clothilde il aqtepta, remarca Empress
Tn timp ce Etienne Ti punea efarfa ei de catifea Tn jurul
umeriior. Dumnezeule, ce suferinfa era si-1 iubefti!
— Cred c i am nevoie s i beau ceva, zise ea.

Tnsulfefiti de o noua hotirire, Empress u rc i Tn

trisura lui Etienne, fi c in d el Tfi puse braful Tn jurul
umeriior ei fi o trase mai aproape, ea se sprijini de forfa
lui siguri. Tn seara aceasta avea nevoie de el, simfea cu
disperare nevoia de a fterge toate imaginile senzuale ale
lui Trey, care Ti distrugeau rafiunea, fi s i se elibereze de
puterea tenace pe care o avea el asupra senzafiilor ei.
Gura lui Etienne fu caldi fi blinda cand o atinse ufor
pe-a ei, dar c in d Tmbrififarea lui deveni mai s trin s i fi
sirutul mai apisat, Empress fu cuprinsi de panici. Cu o
u fo a ri cutremurare, se trase Tn mod inconftient Tnapoi.
Ducele Tfi d id u imediat seama de incertitudinea ei.
— Efti foarte frumoasi, spuse Tntr-un murmur blind,
larta-ma, ma petite, c i te-am luat prea repede.
Empress Tfi ceru scuze, balbiindu-se, rufinatS de
reacfia ei virginali.
— Nu, Etienne... este... vina mea.
— Acum e prima dati d u p i moartea sofului tiu ?
M ina lui era caldi pe um irul ei, glasul — liniftitor.
Empress Tncuviinfi, d in d din cap. Defi Trey nu era
soful ei, ar fi fost prima data cu un alt birbat.
— Lasa, iubito, avem toati noaptea Tnaintea noastri.
Nu-i nici o grabi.
Nu ca Trey, g indi Empress, a carui graba o egalape a ei.
Ducele o trase la pieptul lui fi, lis in d u -fi capul pe
spate, zise In glum i:
— Ei, ia spune-mi, fi-a p lic u t balul lui LeNotre?
Indiferent de orice altceva, bucitarul iui este formidabil.
Ducele se Tntrebi d a ci soful el fusese b id ira n Tn pat,
ceea ce ar fi explicat aceasti lipsi de siguranfi Tn a face
dragoste. Sau poate c i era pur f i simplu tim idi. §1 una
^$438$$
 f i cealalta situafie putea fi lesne remediate cu rabdare,
doua ca<itd|i pe care ducele le poseda.
Ridicdndu-fI fafa zambitoare spre el, Empress spuse:
— Tfi mulfumesc, Etienne, ca esti atat de Tnfelegdtor...
si da, m-am distrat foarte bine.
Poate ca niciodati nu avea s i mai a ib i parte de
pasiunea violenta, de nestapdnit pe care o traise cu Trey,
dar Etienne ?i oferea o tandrefe cu care voia sd se
mulfumeasca, fi uitandu-se Tn ochii lui langurofi, cu
pleoape pe jumatate lasate fi sclipind de o senzualitate
nerefinutd, Tnfelese ca el Ti oferea mai mult decdt
tandrefe. Ceea ce explica, fdrd Tndoiala, imensa lui
reputafie de amant, precum fi pentru ce atat de multe
femei fuseserd corupte de farmecul lui.
Strabatand holul de intrare, trecdnd pe Idnga buchetele
enorme de trandafiri fi urcdnd seara de marmurd,
Empress fi ducele vorbeau Tn foapta pentru a evita
trezirea servitorilor. Cdnd intrard Tn budoarul ei, Empress
rddea u fo r de felul caraghios Tn care imita el o prinfesd
plictisitoare care Ti ceruse informafii despre sdndtatea
mamei lui, Tn tot acest timp aruncdnd priviri aprige cdtre
Empress.
— Ai fost foarte galant — spuse ea, Tndlfdndu-se pe
varful picioarelor pentru a-l sdruta Ufor pe obraz — cdnd
ai spus cd mama ta fi cu mine Tfi suntem cele mai
apropiate prietene.
— Mama te-ar adora. Este mai amatoare de pldceri
decdt mine, fi nu fi-a pet recut toata viafa Tngrijindu-fi
gradina cu flori, replica Etienne, cu un zdmbet rapid f I viol.
— In cazul acesta va trebui s-o cunosc Tntr-o bund zl,
declard Empress cu voiofie.
Dupd timiditatea din trdsurd, dlspozlfla el se schlmbase
iar. Veseld fi simfindu-se Tn largul ei, se bucura de
curtea dezinvolta pe care i-o fdcea Etienne, convinsd din
nou cd acesta era tovardful ideal care s-o amuze fi sd-i
abata gdndurile. Pentru prima datd Tn viafa ei avea
sentimentul extraordinar de a fi sofisticatd, de a avea o
 SILVER £s*?fT*$
noud atitudine fafa de uzanfele mondene, pe care i-o
datora fn parte sfaturiior Adelaidei. De saptamani Tntregi,
Tnca de la nafterea-lui Max, verifoara ei o Tndemnase sa-fi
ia un amant. Si mulfumitd Adelaidei, nu trebuia sa se
teama de o noua sarcina, deoarece acum avea burefii
grecefti despre care verifoara ei o asigurase ca erau j
eficienfi. :
— Nu zau, draga mea — spuse Adelaide — uita-te
jurul tau. Vezi pe cineva cu mai mult de doi copii? j
Valentin Tfi are moftenitorul lui, eu o am pe dragdlafa :
Stephanie, ca s-o Tmbrac Tn volanafe, fi cu asta mi-am
facut datoria. Iar Valentin este de aceeaf i parere. §i cum j
ar fi dacd de fiecare datd cdnd o doamna fi-ar lua un i
amant I-ar cadorisi pe soful ei cu un bastard? Existd
femei care fac asta, desigur, dar acelea sunt cele |
Tndragostite nebunefte de iubifii lor. |
A fa cd Tn noaptea aceasta Empress intenfiona sd |
pafeasca Tn moderna lume a desfrdului fi a amour-ulul j
cu ochii larg deschifl fi cu inima Tntr-o vacanfd din care j
Trey sd fie exclus. I
Binedispusa, se depdrta de duce printr-o pirueta, Tfi ;
dezlega efarfa de seara, o azvdrli pe pat fi reveni spre el j
cu un zdmbet calduros. Insa cdteva clipe mai tarziu, I
cdnd el o Tmbrafifd bldnd fi Tncepu s-o sarute pe-ndelete, ■ <
o cuprinse o panica Tngrozitoare. Nu simfea nimic.
Senzafia pe care i-o produceau buzele calde ale lui j
Etienne nu se deosebea cu nimic de sarutul pe care i I-ar
fi dat Guy urandu-i noapte buna. Doamne Sfinte! gdndi ea j
cu disperare. Putea oare sd treaca realmente prin nsta
fdrd sd simta nici o dorinfa? Oare sentimentul fierbinte fi ;
pasiunea furtunoasa de care se simfea cuprinsd cdnd o ]
atingea Trey, sau cand pur fi simplu se uita la ea, toate .
acele senzafii coplefitoare aveau oare sd apara m a i;
tdrziu, cand Etienne va Tncepe sd facd dragoste cu ea?
Mainile pe care fi le finea pe pieptul lui Etienne
tremurau, indecizia fi senzafia de jend o invadau cu o
intensitate tulburatoare. Era de-a dreptul o nebunie infantild
<jj^44Q
 n^ 3 " e
sa te agtepfi la sunete de tobe §i la coruri cere§ti, judecd ea Cu
Tnfelepciune, si era timpul sd se maturizeze. Ar fi trebuit,
desigur, sd fi Tnvafat cu brutala claritate din noaptea
trecutd cd §i un singur sentiment era suficient pentru a
Tncepe sd faci dragoste. Perfecta aldturare de iubire,
paslune, tandrefe, sentiment fi afecfiune era o idee
absurdd Tn lumea modernd de azi. In noaptea trecutd,
pofta trupeascd fusese de ajuns. in seara asta, poate cd
avea sd Tnvefe ceva despre tandrefe... fi numai inocenfii
se lasa Tn voia visurilor nemgrddlte de o realitate de
netdgdduit. Bdrbatul care o strdngea Tn brafele sale era
esenfa a tot ce era fermecdtor fi galant. Cine altul ar fi
mai bun pentru a fterge amintirile despre Tre y fl a-i
ardta ei noi desfatari?
Par Tn clipa urmatoare capul brun al M Etienne
coborT, gura lui trasa un drum de-a lugul gatului el, f l tot
ce simfi ea fu o groazd coplefitoare. Nu sunt pregatita,
gdndi agitatd. Nu p o t., realmente nu pot. abia mai
respirand, Tncepu sd Tmpingd Tn pieptul lui.
— Nu te teme, ma petite, murmura el, tragdnd-o Tnapoi
si Tncercand s-o linifteasca mdngdind-o, asa cum ar fi
fdcut cu un copil sperlat.
Plin de Tncredere Tn priceperea sa, ducele ftia ca
poate s-o excite, f i se mira, dupd atdt de multe femei cu
experienfa, ea gasise o virtute atdt de neprefdcutd. Cdt
de ispititoare era rezerva ei simpld, n e so fistica td ! Pentru
prima data dupd ani de zile se simfea excitat mar mult ca
de obicei.
— Nu-fi voi face nici un rdu, draga mea, zise el,
cuprinzandu-i fafa Tn maini. Acum sdrutd-md, murmurd
el, fi o sd-fi arat...
— Domnule duce, a f putea beneficia de cateva clipe
din timpul dumneavoastrd?
Glasul binecunoscut, cumplit de calm, o paraliza pe
Empress.
Mainile ducelui se desprinsert d t p t f t p ei, fi el se
Tntoarse, cdutdnd origlnea acelul glat. T w y , toldnit Tntr-
 SILVER
un fotoliu de langa fereastrd, se ridica tncet §1 iefi din
umbrd Tn lumina slabd a focului din femineu.
In largul sau, cu un suras vag pe chip, cu haina de
seara descheiata si cu cravata largita, cu butonii lui
scumpi, cu diamante fi lapislazuli, dadea impresia unui
calm dezinvolt, Tnsa sub cuvintele rostite bland, fn vocea
lui se simfea o inconfundabild notd dura fi taioasd,
precum fi o dorinfa primitiva de a-i nimicl pe amandoi.
Cei doi se privira cateva clipe unui pe celdlalt, apoi Trey
zambi §1 se Tnclina — un gest sarcastic. §i singurul lucru
la care era Tn stare Empress sa se gdndeasca Tn clipa
aceea fu: Cum de poate el sa fie intotdeauna atdt de frum os?
Ducele remarca expresiile lor, afteptarea tdcutd;
cuvintele si prezenfa Tndrazneafa, nepoftitS a lui Trey;
aproape ca simfea nerabdarea tdnaruiui mascul, finutd
strans Tn frau. Pretendentul acesta era hotdrdt, fi
expresia i se schimbase, masca de nepasare fiind data
la o parte. Conflict pentru o femeie. Asta Ti amintea de
sentimentele pe care nu le mai trdise de ani de zile,
despre care, pdnd Tn chiar clipa asta, fi uitase ca le
simfise vreodata. Cu o compasiune pe care rareori o
arata f i cu un aplomb despre care toata lumea era de
acord ca de Vec Tl ridicase la nivelul unei arte, ducele
facu fafa situafiei cu grafie.
— Desigur, domnule Bradoock-Black, rdspunse
politicos. Afi prefera biblioteca, sau trdsura mea?
§i cand Trey zise scurt: „Biblioteca“, fara a-fi lua ochii
de la Empress, Etienne se Tntoarse spre ea f i, galant,
spuse:
— Scuzd-md, draga mea.
— Trey! exclama cu asprime Empress, recdpdtandu-fi
Tn fine rafiunea, dupd ce cuvintele lui Etienne o readusera
Tn prezent. Dracu’ sd te ia! sufld ea Tncet. Cine naiba
crezi cd efti, ca sd dai buzna in budoarul meu?
— Un prieten, explicd Trey, sarcastic. Un prieten foarte
apropiat, addugd el cu o subliniere plind de Tnfeles.
— Etienne! strigd Empress, cerarid ajutor.
^$442.’#?
 a .dragostei
Nu era posibil sd i se Tntdmple afa ceva. Dacd Trey Tfi
mchipuia cd urma sa-nceapa sd joace roiul ingeruiui
pazitor al virtufii ei — sau sd-i provoace la duel pe Etienne,
sau sd se amestece Tn vreun fel Tn viafa ei — naiba sa-l
ia, nu avea nici un drept!
— Blestemat sd fii, ticdlos Tngdmfat ce e fti! fuierd
printre dinfi, Tntorcandu-se spre Trey cu ochi furlofi.
— Sst, draga mea, zise Trey sec. Etienne va fugi
speriat de privirea ta nestdpdnitd.
— Sau de prezenfa ta blestematd! izbucni ea.
— Asta rdmdne de vdzut... Acum, dacd efti amabila
sa ne scuzi... replied ei, tardganandu-fi ienef cuvintele.
Etienne fu cel care o linifti:
— Md voi Tnapoia, draga mea, de Tndatd ce domnul
Braddock-Black fi cu mine vom Idmuri lucrurile.
Liniftefte-te, fi promite-mi cd la Tnapoiere Tmi vei ddrui
un surds.
§i Tl urma pe Trey, afard din Tncdpere.

Cei doi barbafi bruni f i Tnalfi stdteau fafa-n fafd Tn

bibliotecd, amdndoi superbi Tn haine de seard, ducele
Tnca mai purtdnd capa sa neagrd; ochii le erau ia aceeafi
Tndlfime f i la fel de duri.
— A f putea sd te ucid, zise Trey, cu glasul foarte
cobordt.
— Ai putea sd Tncerci, replied ducele.
SI dezlegandu-f I de la gdt fnurul de matase Tmpletltd,
Idsd sd-l cadd capa pe un fotoliu.
Trey Tl mdsurd din ochi cu grija pe bdrbatul suplu
care-i rdspunsese pe un ton calm, lipsit de expresie, fi
vdzu un membru al unei stravechi fl puternice famllii,
poate cu cincfsprezece ani mai Tn vdrstd decdt el Tnsd
dur fi Tn formd, Tn mod evident antrenat fi altfel decdt
numai printr-o frivolitate trandava.
— Sunt tatdl copilului ei, spuse Trey, Tn mod vddit
pus pe ceartd.
 — Am stiut asta din clipa Tn care ai pafit Tn salonul lu!
Empress, Tn prima dumitale zi la Paris. Asemanarea cu
fiul dumitale este... de o evidenfa exotica.
Ducele auzise de reputafia lui Tre y Tn legatura cu
femeile. Din cate se parea, cu prilejul unor vizite anterioare
se culcase cu aproape toate femeile de obarfie nobila
din Paris. Tl mira tonul iui ferm, atunci cdnd vorbea
despre fiul lui Empress. Un barbat care se distrase cu
atdt de multe femei ar fi trebuit sd fie, desigur, blazat Tn
privinfa copiilor.
— Nu este de ajuns sd fii tatdl, continud ducele,
contrazicandu-i Tn mod prietenesc. Orice copil are un
tata. Ceea ce md intereseaza este faptul dacd Empress
te vrea, fi srncer sd fiu, socotind dupd uitimele doua
saptamani, s-ar zice cd exista foarte multe semne cd nu
acesta ar fi cazul. Poate n-ai convins-o afa cum trebuia..
Ducele nu era novice Tn interpretarea reprezentantelor
sexului frumos. Iscusinfa lui de a vedea dincolo de
replica scanteietoare era cea mai valoroasa Tnsusire a
lui. Asadar, urmarise cu atenfie scena de adio din seara
aceea dintre Empress fi Trey, la LeNotre fi sesizase o
manifestare chinuitoare de iubire nelmpartdfita. 0
surpriza pentru el.
Aproape cd-l fdcuse sa renunfe la curtea pe care i-o
facea frumoasei doamne Miles, fi dacd ar fi fost un om
mai pufin egoift, poate ar fi renunfat. Dar trasese
concluzia falsa cd dupd ce trista desparfire a celor doi
tineri avea sd fie Tnfaptuita, Empress va simfi nevoia
unui umar pe care sd pldnga f i, Tn cele din urma... de alte
lucruri. Pe care el era mai muit decdt dispus sd i le ofere.
Trey se gdndi la modul brutal In care o posedase pe
Empress Tn noaptea precedenta fi avu o tresdrire
interioara. Fir-ar sd fie! probabil cd asta era grefeala lui.
Dar imediat se rdzgandi, socotind ca vina nu-i revenea In
Tntregime lui, cd Empress era fi ea vinovatd, Tnne-
bunindu-l cu blestematele el manlere asemdndtoare cu
cele ale unei curtezane f i cu nenumdrafil ei admlratori.
^ 4 4 4 # ?
W fT t!f e 2 Flacara
r * * nPi
ar9inHe .*W* *
a dragostei
— Ei, la dracu’! Tnjurd Tn soapta.
Dilema lui nu era deloc mai aproape de o rezolvare
decat Tnainte; cuvintele rezonabile ale ducelui Tl descum-
paneau; ceasurile de befie din ziua aceea nu-l ajutau sa
gandeasca limpede f i rational.
Venise Tmpins de un impuls de furie, fi acum era
nedecis, Tn afard de faptul ca o voia pe Empress doar
pentru el. Sentiment care nu era nou Tn momentul acesta
si Tn Tmprejurarea de acum.
Simfise acelafi lucru Tnca din prima noapte Tn care o
cunoscuse.
— Am nevoie sa beau ceva, spuse calm, cu un oftat
de exasperare.
Indreptdndu-se spre o masd laterals Tncarcata cu
bauturi alcoolice, scoase dopul unui clondir ?i Tfi turnd o
porfie zdravand.
Dupd ce-si clati gura cu coniac ca sd spele gustui
celor douasprezece ore de bautura, Tnghifi alcoolul fi,
Tntorcdndu-se iar spre duce, care-1 urmdrise cu o privire *
amuzata, spuse cu amdraciune:
— Poate cd la urma urmei nu trebuie sd ne ucidem
unui pe celdlalt Tn seara asta. Vrei sd bei ceva?
Cateva clipe mai tdrziu, stdteau amandoi, privlndu-se
reciproc pe deasupra unor pahare cu coniac §i a unei
mese de bibliotecd cu incrustafii ornamentale.
— Scuzele mele, spuse Trey cel dintdi. Md slmt ca un
prost. Nu ftiu ce anume are ea deosebit.
Apoi zdmbi — un zambet slab, ca pentru •! — fl
addugd:
— De fapt lista e foarte lungfl, dar nu vreau sd te
plictisesc. Sunt sigur cd al deacoperlt dumneata Tnsufi
— este foarte neoblf nultd.
— Este singura femeie pentru care m-am gdndlt
vreodatd s-o pdrdsesc pe Isabelle, zise ducele pe un ton
visdtor. De-a lungul anilor au existat multe femei.
Indlfd din umeri, Tn maniera aceea, specific franceza,
apoi continud:
^ 4 4 5 # ? ■
 SILVER
— Cdsnicia noastra a fost dintre cele dinastice,
Tncheiatd din motive de ordin practic. Nu-i ceva neo-
bifnuit. Dar niciodatd nu am avut Tn vedere Tn mod
serios o altd femeie, cu intenfii cdt de cdt permanente...
niciodatd, pdnd am Tntalnit-o pe Empress. Ea este ca un
foe ce-fi patrunde Tn sange.
— •§i Tn suflet, spuse Trey, nemulfumit.
— Ah, zise ducele, zdmbind peste marginea paharului.
Cam afa pdrea la balul din seara asta.
— Aproape cd te-am Tmpufcat.fdrd somafie cdnd ai
intrat Tn budoarul lui Empress.
— Tnfeleg. Odata am Tmpufcat afa un bdrbat... nu din
iubire, ci din gelozie. Eram foarte tanar.
— Eu sunt gelos pe orice bdrbat care se uitd la ea. §i
sunt prea mulfi, conchiseTrey cu amdrdciune, ducdndu-fi
paharul la gurd fi golindu-l.
— Tntotdeauna vor fi, cu o femeie atdt de frumoasd ca
Empress.
Cuvintele ducelui nu fdcura decdt sa Tntdreasca
concluzia neplacutd a lui Trey.
— La dracu’ ocarT foptit Tn paharul sau gol.
Dacd era o Tnjurdtura referitoare la nedreptaflle viefii
sau, mai prozaic, o remarca privitoare la un pahar de
bdutura gol, nu-i fu clar ducelui, dar de un lucru era
sigur. Cu acest ex-iubit Tn preajma, nu pdrea probabil ca
Empress sd caute Tn noaptea asta alinare din partea lui,
afa cd se ridicd Tn picioare fi privind Tn jos, spre
deznadajduitul tanar, spuse:
— Tfi mulfumesc pentru bduturd, fi te rog sd-i
transmifi lui Em press regretele mele.
Etienne era un om practic fi trecuse de mult de
nerabdarea tinerefii cdnd era vorba de probleme de
amour. Empress avea sd fie fi mdine aici, fI dacd nu...
nimeni nu moare din dragoste.
— Regrete... replica Trey pe un ton caustic, ridi-
cdndu-fi privirile ochilor sdi luminofi fi cinici. Oare nu le
avem tofi, cu ea?
 De§i amabil, ducele nu era excesiv de binevoitor, §1
Tn plus, propriile sale sentimente Tn legatura cu frumoasa
Empress erau mai mult carnale decdt filozofice. Nefiind
Tnclinat Tn acest moment sa-i serveascd drept preot
confesor acestui fiacau dezamagit, se mulfumi, Tn loc de
orice alt raspuns, sa zambeascd.
Cei doi vor trebui sa se ocupe de problemele lor fara
ajutorul lui.
Trey abia dacd observd plecarea ducelui.

Dupd plecarea barbafilor, Empress strabatu camera

Tncoace si Tncoio, Tntrebdndu-se cu ce idiofenie revol-
tatoare o nefericea Trey acum, framdntandu-se Tn legdtura
cu incredibiia lui intervenfie nepoftitd Tn seara ei cu
Etienne §i enervandu-se din ce Tn ce mai mult din cauza
aroganfei lui afurisite. Afezandu-se Tntr-un fotoliu de
langa fereastra, privi Tn noaptea neagra si Tncercd sd-si
imagineze conversafia din bilbiotecd. Posibilitafile erau
Tnspaimantdtoare; T§i vedea Tntreaga viafd distrusd
pentru totdeauna printr-un scandal §i, nervoasa, T§i
Tndrepta gandurile spre cugetari mai pufin dezastrufoase.
Peste cdteva clipe se ridicd nerdbddtoare Tn picioare, !§i
lua capa de pe pat §i o agdfd Tn garderob, ca §i cum o
criza de aranjare a lucrurilor ar fi readus ordinea Tn viafa
ei. Privindu-se Tn oglinda dulapulul, Tfi netezi parul cu
degete agitate, apoi Tsi adresa o strambatura. Oricum,
naiba sd-i ia de bdrbafi! Cu siguranfa Etienne avea sd se
Tnapoieze Tn curand. O descumpanea faptul cd fusese
lasata singura si, mai ales, era absolut ridicol cd fusese
sfidata Tn propiul ei budoar. Dacd se pricepea cineva sd
fie neformalist, acela era Trey.
Cdt de mult avea sa continue aceasta „discu(ie“? se Tntrebd
ea exasperata. Incepuse sa ploua, observd ea, absentd.
Cdnd micul orologiu de pe polifa §emineului suna ceva
mai tdrziu, ea !§i desprinse privirea de pe fereastra uda
de ploaie fi fu surprinsa vazand cat se facuse ceasul.
^ 4 4 7 # ?
 SILVER
Pentru ce a§tept eu aici, ca un copil pedepsit? se Tntrebd CU
indignare.
Asta era locuinfa ei, ea era o femeie matura, fi de
mult devenise Tndeajuns de independents pentru a lua
propriile ei decizii. Tn plus, nu era vreo afurisita de tarfa
careia Tngdmfatui Trey Braddock-Black, cu afurisita lui
fire poruncitoare, sa-i poatd da ordine dupd cum avea
chef!
Si manata de acest gand manios, se Tndreptd cu pa§i
furiosi spre u§a, o deschise dintr-o smucitura §i,
ridicandu-§i fustele de matase, coborT Tn fuga seara spre
biblioteca. Nu erau Tn evul mediu! Nu avea de gdnd sd
aftepte supusa la etaj, Tn vreme ce barbafi discutau
despre ea ca §i cum ea ar fi fost un obiect de uz personal
Palida de furie §i din ce Tn ce mai manioasa din cauza
acelui spectacol anacronic — de mult, de foarte multd
vreme depa§it — dddu brand u§ii bibliotecii §i se
napusti Tn Tncapere, gata de lupta.
— Daca-fi Tnchipui, Trey, cd pofi sa-mi faci tu ordine
Tn viafa... Tncepu ea Tnfierbdntata.
Oprindu-se, scruta interiorul slab luminat si privirea i
se Tndrepta spre silueta impunatodre a lui Trey, stdnd la
masa bibliotecii, finand absent paharul cu coniac Tn
mand §i privind Tn gol, framantat de ganduri negre.
— Unde-i Etienne? se rdsti ea.
— A plecat, zise el calm.
— L-ai ameninfat? Tntrebd iritata, exasperata din cauza
acfiunilor lui, a patrunderii lui nedorite Tn locuinfa ei, §i a
Tnsufi felului Tn care domina Tncdperea cu prezenfa lui.
— Firefte.
Vocea lui era lipsita de expresie, rdspunsul — simplu.
„De ce?“ fu cat pe-aci sd Tntrebe rastit, pana sd
sesiseze intonafia lui ciudata §i dispozifia necarac-
teristica.
— De ce? Tntrebd atunci cu un glas §optit, §ovaitor.
Trey ofta ufor.
— Nu §tiu.
^ 448
 Bduse toatd ziua. Frecandu-f i capul cu ambele maini,
Tncerca sa-si limpezeascd gandurile, apoi, trecdndu-fi
distrat degetele prin matasea neagrd a pdrului sdu
pentru a-i netezi f uvifeie ravdfite, Tfi ridicd Tncet privirile
spre ea, pe sub sprancenele-i dese.
— Ba da, ftiu. Pentru cd atunci cdnd te-a atins af fi
vrut sa-1 ucid.
— Nu pofi face asta, replied Empress Tn foapta, de
fiecare datd cdnd aduc pe cineva acasa.
— §tiu, murmurd el, schifand o vagd grimasa.
Ea constituia tot ce-fi dorea el, fi groaznicul adevar
era... ca numai ea fdcea ca viafa sa fie dulce. Ridicandu-se
brusc Tn picioare, se depdrta de ea cu pafi mari, Tndrep-
tandu-se catre fereastra prin care se vedea gradina spalatd
de ploaie. In timp ce strdbdtea Tncdperea, mirosul de
coniac era patrunzdtor, sub el simfindu-se slab esenfa
de ambra cenuf ie.
— Efti beat, replica ea cu glas liniftit.
El Tnalfa din umeri, silueta lui bine clddita, Tn haine de
seara, profilandu-se pe geamul sclipitor.
— Probabil. replica el foptit, stand nemifcat fi privind
afara de pared Tn gradina pustie ar fi fost ceva de vazut.
— Ge vrei?
Ca sd-fi Tmpiedice tremurul mainilor, Empress fi le
rezemd pe masa cu intarsii. Inima Ti batea foarte repede,
ca aceea a unei fete tinere, sub matasea purpurie, dantela
neagrd fi metrii de pangJica argintie ai superbei fi
rafinatei rochii care, potrivit gandirii mondene, ar fi trebuit
s-o fe r^ s c a de priviri pofticioase.
— Ceva ce n-ar trebui sa vreau, mormai el posomorat
Tn Tntunericul nopfii, mdndria lui dorind o explicafie a
tuturor acelor bdrbafi, o negare, o scuzd... o ftergere totala
a noii ei viefi.
Se Tntoarse cu fafa spre ea, ramdndnd Tncd Tn umbrd,
cu expresia chipului ascunsa. Inainta cu un pas, fi
strdlucirea focului Ti lumind fafa, accentudndu-i trdsdturile
marcate de oboseald.
 SILVER
— Este de Tnfeles, fopti el, de vreme ce te vad cu alfi
barbafi. Sentimentele mele sunt...
Urma o tacere addncd, fi apoi, cu glas scdzut, spuse:
— Ma Tnspaimanta.
§i pentru prima datd Empress Tl vazu lipsit de aroganfa.
Inima ei Tncepu sa bata Tntr-un tremurator ritm de
speranfd, dar Tnca prudent din cauza trecutului lui Trey,
a mentalitdfii lui de copil bogat, cu dorinfe capricioase,
dar nu pentru mult timp.
— Cunosc acest sentiment, spuse ea. Cu Valerie, cu
Arabella, cu Clothilde la LeNotre, Tn seara asta... cu toate
celelalte, Tncheie ea Tntr-un murmur stins.
Capul lui, se ridica precum cel al unui lup care
adulmeca vantul, si puterea, energia, atdt de caracteristice
lui f i atat de demne de invidiat se vazura clar.
Era sigur — cel pufin — de sentimentele lui, fi
cuvintele ei erau ca un vdnt Tnviorator pentru un animal
Tn alerta, plin de dulceafa fdgdduinfei fi de parfumul
speranfei, raspunsul a ceea ce cautase el. Ea Tl vazu
cum inspird adanc. (
— Ai putea renunfa... Tncepu el.
Facu o pauza, §i cand pdfi mai aproape, ea vazu o
foarte vaga urma a zambetului u fo r ironic pe care-1
folosea el cu atata eficacitate. Iar Tre y T§i Tncheie
Tntrebarea:
— ...la harem?
— Dacd ai fi fost mai pufin cinic m-ai fi crezut §i pana
acum.
Surasul ei era cel jucau§, pe jumatate Ispititor, care-i
placea lui cel mai mult.
— N-au existat alfi barbafi, afirma ea.
— Ducele, Ti reaminti el, Tncruntdndu-se iar.
— A fost r&spunsul meu la cuvintele tale de adio de
aseara... §i la blonda Ciothilde, Ti aminti ea, cu gelozie.
— Nu te putea Tnlocui, spuse ei cu simplitate, a§a ca
la jumdtatea drumului spre casa ei am sdrit jos din
trasurd fi am luat o alta pana aici.
^ 4 5 0 # ?
w "XSK*
Venise pentru ea. Tn sfar§it. Tocmai cand ea renunfase
defi nit iv la orice speranfa. Chiar dacd nu toate visele ei
s-ar Tmplini pe lumea aceastd, mdcar cel mai important
se Tmplinise: el se afla aici.
— Asta Tnseamnd iubire?
Ea fu cea care rosti prima datd cuvdntul, fiindu-i mai
pufin teamd decdt lui sd-§i recunoascd propriile-i
sentimente, Tndrdznind sd spere, chiar dacd Tncruntarea
lui nu se §terse cu totul.
Tncruntarea lui dispdru, §1 ochii lui cdpdtara o tandrefe
despre care ea T§i Tnchipui cd o vazuse mama iui pe
vremea cand el era foarte mic.
— Dacd nu este, a§ dori oricui aceastd Tnspdi- -
mdntatoare nefericire, zise Trey cu o umilinfd pe care
Empress nu o auzise niciodatd din partea lui.
— Tl vrei pe fiul tdu? Tntrebd ea.
Dupd toate Tntrebdrile rdmase fdrd rdspuns cu privire
la Trey, la copii ?i la parternitate, ea trebuia sd §tie dacd
dorinfa lui de a-l avea pe Max se baza pe intenfla de
posesiune, sau pe o reald afecflune. Prea adesea Tl vdzuse
folosindu-?i fdrd rost farmecul pentru a fi sigurd cdnd
anume era sincer, §i sentimentele ei materne erau tot
atdt de intense ca acelea pe care le nutrea fafd de Trey.
— Aproape tot atdt de mult pe cdt te vreau pe tine,
rdspunse el, cu ochii plini de sinceritate.
Apoi, scuturdnd Tncet din cap §1 Tntlnzdnd mdna ca
sd-i mangaie cu gingd$le obrazul, se corectd:
— Vd vreau pe amdndoi... vd vreau cu disperare.
Trase addnc aer Tn piept, §i acest tdnar privilegfat,
care niciodata nu dusese lipsd de nimic pdnd cdnd n-o
Tntdlnise pe Empress, Tntrebd foarte calm:
— T u md vrei?
— Acum?
Tachinarea voioasd, semn al victoriel, strdluci Tn ochii
el de un verde proaspdt ?i-i ilumind chipul cu fericire.
Cuprinse cu privirea lui luminoasd aranjamentul
mobllierulul, remarcd o canapea convenablld, §i
 S3LVER
raspunzandu-i printr-un zdmbet tot atdt de plln de bucurie,
replied:
*— Acum ar fi un moment cdt se poate de potrivit.
— Te avertizez, sunt atdt de Indrdgostitd Incdt s-ar
putea sd ma sfarm ?n bucdfi Tnainte de marele torent
coplefitor...
— In cazul acesta ar trebui sd Tncui Ufa, zise el, cu un
zambet cucerltor.
Dar dincolo de tachindre el era serios, dorind s-o find
In brafele lui o mie fi unu de ani fi chiar fi dupd aceea.
fn noaptea aceasta, Imbrdcatd In rochia Impodobitd cu
danteld, cu pietre scumpe In urechi fi la gat fi cu
mireasma trandafirilor lui de Vec ocupdnd al doilea loc
dupa dulceafa propriului ei pa'rfum, ea era o doamna
rafinata. Dar ei o iubea tot atdt de mult In ve f minte uzate
de cowboy sau fdrd absolut nimic pe ea, fi In sinea lui If I
spuse, cu o tdcutd mirare: Ma iube§te.
— Vei renunfa fi tu la haremul tdu? Intrebd In foaptd
Empress, urmandu-l In timp ce el se Indrepta spre Ufa fi
o Incuia.
Cu obifnuitul ei fel de a se purta, fdrd ocolifuri fi
refineri, voia o confirmare f i un singur raspuns.
Ca un om cu experienfa, Trey ftia ce ar fi .vrut ea sd
auda, Insd de astd-datd, spre deosebire de toate frazele
liniftitoare din trecut, rdspunsul fu sincer. Se Intoarse
spre ea, cu ochii lui de culoarea lunii, cu pomefii
obrajilor ufor Increfifi In partea de sus datoritd
zdmbetului ce-i Inalfa colfurile buzelor lui pline.
Tfi desfdeu larg brafele fI ea se repezi In Imbrdfifarea
lui, petrecandu-f i mainile In jurul pieptului sau, lipindu-se
strans de el.
Ridicandu-fi privirea spre el, zise cu Incdpdfanare:
„Hai, spune-mi!“, vrdnd sd se simtd In sigura nfa, dorind,
Intocmai ca o tdndra fatd, sa fie sigurd de iubirea lui
nemuritoare.
— Nu exista nici un harem, rdspunse el, glasul lui
grav, cu timbru plin, sundnd bland. A dispdrut de mult.
452
 Flaeara argintte
a dragostei
— Tncd mai mirof I a ambrd cenufie.
Tn ochll ei verzi se vedea o urmd de neTncredere §i
suspiciune.
§tia de ce era folositd ambra cenusie... pentru a spori
senzuaiitatea, pentru a face senzafiile mai puternice.
— Este o prostie, replied el cu dezinvolturd, Tn timp ce
Empress Ti simfea cdldura mdinilor prin matasea purpurie
de pe spatele ei. Le place doamnelor. Le face sd se simtd
vicioase... este un nimic.
Ambra cenufie era Tntotdeauna dlsponibila la
petreceri, pentru doamnele Tndraznefe fi bdrbafii
aventurofi. Ca fi opiul, pentru cei care cdutau cai de
evadare mai serioase.
— Ce faci tu cu doamnle vicioase? insistd Empress,
geloasa pe toate femeile care se uitau la el.
Trey Tnalfd din umeri, dorind sd poatd s-o facd sd
Tnfeleaga cd nici una din ele nu avea importanfa.
— Radem pufin, zise pe un ton bldnd, fi pe urmd...
nimic. Cineva spune ceva nostim, §1 toatd lumea rdde
iar. Iubito, ftii §i tu cdt de banald este aceastd vlafd
frivold. Dar de acum Tnainte, zise el cuprinzdndu-l fafa cu
ambele mdini — tu efti ambra mea cenuf le.
Tfi Tngropd nasul Tn pdrul el Tnmiresmat, Inhaldnd
adanc, fi murmurd:
— Efti ambra mea cenufle... afrodlzlacul meu...
Ridicdndu-fi pufin capul, Tfi freed fafa de a ei,
alunecdnd ufor cu obrazul peste pielea el catifelatd,
nasul lui drept fi fin urmdrlnd umbra maxilarului ei.
Inhald din nou.
— Efti visui meu de opiu devenit realitate.
§i o sarutd cu sdlbdticie, ars de dor.
Chiar Tn timp ce simfea cdldura buzelor lui, gusta
savoarea dulce a coniacului fi simfea cum Tncdntdtorii
fiori Tncep cdnd gingdfia sarutului lui se transformd
rapid Tntr-o intensitate voluptuoasd binecunoscutd ei, Tn
pasiunea nerdbddtoare pe care ea o adora, Empress se
Tntrebd Tntr-un mic coif al creierului ei dacd Tn seara
453
 S3LVER
aceea el o sarutase in felul acesta pe Clothilde. Ce
importanfa mai aveau acum celelalte femei? § i totu§i, de ce
trebuia sa §tie asta, cdnd ce-§i dorea p e lume se afla in brafele ei?
N-ar f i fo s t mai infelept sa nu §tie? Dar ea nu era Tnfeleapta fl
nici nu fusese vreodatd, afa cd voia o explicate mai clard
decdt o negare nonfalantd fn legiturd cu femeile din
viafa lui. Afa cd atunci cdnd se desprinse din minunea
sdrutului lui fi Tn vreme ce Trey Tl urmdrea cu limba
curbura ufoard a sprdncenei, ea zise pe un ton hotdrdt:
— Trey, vreau sa afiu totul Tn legatura cu... doamnele
vicioase.
Vocea Ti era serioasd, f i el ftiu ce anume Tntreba ea.
— Am dus o viafd de celibatar, spuse foarte Tncet. Pe
cuvdnt de onoare, oricdt de ciudat ar pdrea. Ceea ce ar
putea explica — addugd el, ca o scuzd — nefericita mea
purtare de noaptea trecutd. Imi pare rdu, zise cu un
timbru grav, dacd te-am fdcut s3 suferi, defi — se
corectd el — parfial efti fi tu de vind, Tntdrdtdndu-md cu
tofi masculii aceia care aiergau tot timpul cu limba scoasd
dupd tine.
— Efti gelos! exclamd Empress cu bucurie, simfind
cum un vai cald de mulfumire Ti inundd simfurile.
— §i posesiv, replica ei posomorat, Tntdrindu-fi
stransoarea Tmbrdfifarii.
— Data viitoare cdnd te vei uita la o femeie afa cum
te uitai la Clothilde, ia LeNotre, o sd-fi arat eu ce-nseamnd
sd fii posesiv.
Barbia lui Empress fafni Tn sus cu o combativitate
doar pe jumdtate prefdcutd.
— Intotdeauna ai fost o persoand cu care greu te pofi
Tnfelege.
— iar tu efti imposibil.
— Fermecdtoare combinafie — dificil f i imposibil,
comentd el cu un rdnjet ftrengdresc. Cel pufin nu va fi
plictisitor.
— Adevdrat? Tntrebd ea, cu totul Tn afara contextului,
Tntrebandu-se Tn secunda urmdtoare dacd prin
^$454
chestionarea ei insistent^ nu avea sa-l Tndepdrteze iarafi,
tocmai cand abia Tl regasise, deoarece ea era atat de
cumplit de geloasa, iar raspunsurile lui erau Tntotdeauna
atat de ambigue Tncat nu era sigura dacd aceasta
consituia o caracteristic^ vag masculina sau daca era
ceva intenfionat.
— Ce sa fie adevdrat? o tachind el.
Ceea ce o facu sa devina si mai suspicioasa, deoarece
el ftia foarte bine la ce anume se referea.
— Ca ai dus o viafd de celibatar, spuse ea cu o mutra
Tmbufnata, fiindca el Ti zdmbea amuzat.
Si parul lui negru era mult prea frumos pentru un
barbat.
Orice fem eie ar f i in stare sa ucida pentru un asemenea par,
gandi ea Tn timp ce privea Tn sus, spre el. §i dacd o altd
femeie Tfi petrecuse degetele prin pdrul acela lung fi
matdsos, ieri, sau alaltaieri, sau oricand... ea ar fi ucis-o
Tntr-O Clipd. Oare cum se poate descurca cineva cu o gelozie atdt
de irafionala, se Tntrebd Empress, fara sd ajungala inchisoare?
— E adevdrat? repetd ea cu mult mai multd neruf Inare,
simfind cd trebuia sa-1 pund la locul lui.
— Acesta-i un test? replica el pe un ton dulce.
Expresia de amuzament Ti disparu instantaneu din
ochi, f i glasul Ti suna Tn mod clar ca un mormait:
— Da, spuse. Este al dracului de adevdrat. Dar tu?
— Se primefte un punctaj suplimentar pentru
rdspunsuri parfiale? Tntrebd ea cu un suras caustic,
despre care credea cd ar fi fost destul de bun pentru o
scena de teatru.
— Nu se permite decat un singur raspuns, replica el,
Tn vreme ce mainile lui mari Tfi Tntareau stransoarea Tn
jurul mijlocului ei.
— Of, Doamne! exclamd ea.
§i cdnd sprancenele lui negre se unird asemenea
unor aripi mari fi Tntunecate, ea rdspunse Tntr-o foapta
foarte scdzutd:
— Da, fie u .
 SILVER
Apoi zambi ufor ironic.
Efizb u cn i Tntr-un r is puternic, dupa care o saruta
pe nas.
— Te ador!
— Perfect, atata vreme cat sunt singura pe care o adori.
— Efti, ai fost f i vei fi. Ti-e destui de clar, sau ai vrea
sa capeti de la parinfii mei deciarafii Tntarite prin ju rim in t
cum ca de luni de zile am fost cuminte?
— Daca tot a venit vorba despre pirinfi — f i sincer,
n-af vrea sa fac dificultafi, acum cand totui este realmente
ca-n paradis — ar fi mai bine s i-fi spun ca nu am de gand
s i locuiesc ia ranch. Simplui fapt ca suntem cisitorifi
nu Tnseamna ca voi deveni Tn mod automat o parte din
imperiul Braddock-Black, declari ea pe tonui unui copil
hotarat sa nu f e supuni.
Ritmul frenetic de la ranch era prea copief itor pentru
ea. Toatd iumea era amabilitatea Tn persoana, dar
Tntotdeauna te Tmpiedicai de avocafi, de contabili, f i trei
linii telefonice instalate Tn casa sunau Tncontinuu cu
apeluri de la toate companiile fi minele, fi persoanele
influente care aveau nevoie urgenti de bani, de dispozifii
sau de ajutor.
Ea era egoisti. Tl voia pe Trey doar pentru ea, m icar
o parte din timp.
— Cine a spus ceva despre vreo casatorie? Tntreba
Trey pe unvton calm.
Fu rasplatit vazand pentru prima o ari dovada
transpusi Tn viafa a expresiei mut de uimire.
— Sa-l chem Tnapoi pe duce? replici ea mieros.
— Cum Tfi suna o cis ito rie — s i zicem — m iine
dimineafi, la zece? Tntrebi ei repede, temindu-se, cu tot
zimbetul ei, c i ar putea vorbi serios.
— Tmi place enorm cum suna.
Tn glasul ei se simfea bucuria victoriei fi siguranfei.
— A fa Tmi Tnchipuiam fi eu.
— Birbat Tngamfat ce efti! Crezi c i toate femeile din
iume vor s i se m irite cu tine?
456
 Flaeara arginfie
“ 1 a dragostei .>W* * -»
— Nu conteaza, spuse el cu modestie. Atata vreme
cat viduva vesela din Paris vrea asta, eu sunt mulfumit.
— Te iubesc, fopti ea.
— E§ti viafa mea, pisicufi aprigi, acum §i Tntotdeauna,
raspunse el Tncet, sarutand-o foarte tandru, ca fi cum
gustui ei ar fi fost ceva nou. Vino acasi, murmura,
risuflarea lui caldi m in g iin d buzele ei. Vino acasa
Tmpreuna cu mine.
Majnile lui suple Ti m angiiari parul.
— Tnmunji?
El dadu din cap.
— leri a telefonat Blue. Brindufele Tncep sd ris a ri din
zapada Tn zonele adapostite de pe muntele lernii. Clover
T|i duce dorul.
Palmele iui c o b o riri de-a lungul spatelui ei; zambetul
lui fu doar pentru ea. -
— Prim ivari, fopti Empress, amintindu-fi pacea
voluptuoasi f i maiestuoasi, promisiunile pe care i le
facuse Trey Tn ticerea noptii, Tn patul lor din podui pentru
fiin.
— Pe muntele lernii. Primul nostru cim in , afa cum
{i-am fagaduit.
Glasul lui era coborit fi tandru, propriile lui amintiri
despre dragostea lor pe munte fiind pllne de o dureroasi
intensitate. Cat de mult avuseseri, c it de fragil era ceea
ce avuseseri... cdt de aproape fusesera de a pierde totul
pentru totdeauna.
— Va fi la fel?
— La fel... fl mai bine, zise, zim bindu-i cu vechea lui
siguranja de sine. O si-JI clidesc o casi.
— Cu balcoane.
Vocea ei era b lin d i. El didea din fap, su rizin d .
— §i cu turnuri.
— §i cu camere pentru copii, a d iu g i ei.
Apoi, repede, ca o reflec{ie tirzie fi cu sentimentul
vinovifiei de a se fi gindit numai la intensa lui fericire,
Tntrebi:
 — Le va parea rau sa vina Tnapoi?
Empress izbucni Tn ras.
— Am fost nevoita sa-i iau de acoio cu forja.
— Bun, Tn cazul acesta, camere pentru copii.
— §i o odaie pentru Max, adduga ea Tn foapta.
— §i pentru fetifa noastra cu pSr blond, spuse el cu
un glas r3guf it, sentimentele citindu-i-se Tn ochi.
Apoi Tfi petrecu degetele prin parul ei f i, aplecandu-se,
o saruta cu dragoste, cu duiofie fi afecfiune. §i urma
placere dupa placere.
Iar U fa bibliotecii ramase Tncuiata pana cu pu|in
Tnainte de ora zece, a doua zi dimineata.
 EPILOG

Pe la fnceputul verii erau acasS. Iar turnurlle fusesera

ridicate odata cu prima ninsoare. In primSvara urmStoare,
primul copii nSscut pe muntele lernii fu botezat Solange
Braddock-Black, pe scurt — Sunny.
Iar na§a fetlfei, Daisy, plecS la Paris sa se ocupe de
statutul finei sale ca moftenitoare a plirfii ce-i revenea
lui Empress din mo§tenireacon|ilor Jordan.
Cu totul Tntamplator, Daisy fi Tntalni pe ducele de Vec.
Antipatia lor fu reciproca. Ea era stSpSna pe sine,
independents, imunS la farmecui facil — toate acestea
fiind trasaturi de caracter asemanatoare cu ale lui. Era
firesc sa nu se placa unui pe celdlalt.
Dar Daisy mai era §i o bruneta exotica f I frumoasS. §i
inteligentS. Ei nu cunoscuse niciodati o femeie avocat.
Desigur, ea era im un^ia farmecui lui.
Oprovocare, gdndi el.
O provocare ia pat.
Care se transforms fn ceva mai mult. Deveni o
pasiune tainicS §1 nefngSduitS.
 NOTE

I.. Chinezoaicele erau aduse Tn America, trecute

prin vamd cu documente false ce le prezentau ca
sofii ale unor chinezi stabilifi Tn Statele Unite, fi apoi
erau vandute la iicitatie. Deseori fi barba|ii chinezi se
vindeau ei Tnfifi unor companii americane care-i
angajau ca mana de lucru. Prejul pentru tineri puternici
varia Tntre patru sute fi o mie de doiari. Ei aveau
totufi posibilitatea sd-fi rascumpere dupd multi ani
actele personale, Tntocmai ca un servitor angajat prin
contract. Femeile se vindeau pentru sume mai mari
(doud mii pdna ia zece mii de dolari), dar vdnzarea lor
era permanenta — ca prostituate sau ca sclave.
Biografia unei fete tinere numitd Lalu, vdndutd la
vdrsta de faptesprezece ani.Tn cadrul unei licitatii de
la San Francisco unui propietar de carciumd din
Idahoo, este tipica. Pdnd la urmd viata ei a avut un
sfdrfit mai fericit decdt al multora dintre cele de felul
ei. A fost caftigatd la un pocher cu mize mari de cdtre
un jucdtor care a tinut la ea fi a luat-o Tn casdtorie. A
murit (a varsta de optzeci de ani, Tn 1933.
 II. Nu era ceva neobif nuit ca tinerele sd fie vandute
de famiile sdrace din China pentru ca restul familiei
sd supravietuiasca. Femeile erau educate sd accepte
asta (cel putin Tn teorle). Una dintre cele patru virtuti
ale unei femei era aceea cd trebuia sd se Tmpace cu
soarta ei. In timpul unei foamete, Lalu, femeia amintitd
la nota I a fost vdnduta unei cdpetenii de banditi pe
doi sdculeti de fasole soia. Apoi el a revandut-o unei
patroane de bordel din §anhai, care conducea o
afacere rentabila furnizand „marfa“ cumpdratorilor
americani.

III. Un extras din biografia reporterulul Martin

Hutchen ex plica foarte bine eticheta Tn privinta aflarii
identitatii cuiva. Sosise Tn ora?ul Helena din Montana
Tn noiembrie 1889, fi fi-a gdsit locuinta la o pensiune
— o cladire din cdramida rosie — dupd care a intrat
Tntr-unul din cele mai elagante restaurante din Helena,
unde candelabrele Tfi aruncau lumina strdlucitoare
asupra unor copii destul de bune facute dupd maeftrii
ai Renafterii. Cdnd intra Tn local, un bautor ametit se
certa zdravan cu barmanul. Mufteriul, manios cd era
poftit sa piece, scosese un pistol Colt cu fase gloante,
Tl Tndreptd nesigur spre barman, f i trase. Nu l-a nimerit.
Barmanul i-a smuls arma, a Tntors-o spre propietarul
el, fi l-a Tmpufcat — cu menajamente — Tn umdr.
Tdndrul reporter a aruncat o privire Tn jur. De partea
barului Tn care se afla el nu se vedea nimeni, Tn afard
de bdrbatul rdnit. Persoanele care stdtusera m?iruite
la bar se aflau pe pardoseald sau sub mese. Un bdrbat
cu Tnfatifare distinsa si Tmbracat Tntr-un costum bine
 croit s-a scuturat de praf si, pe un ton amabil, i s-a
adresat tanarului:
— Venifi din locuri fn care nu se Tntampla astfel de
lucruri, altfel v-a|i fi addpostit ca tofi ceilalfi.
Martin Hutchens a confirmat cd acesta era
adevdrul. Au Tnceput sd discute, §i la un moment dat
Martin a pus o Tntrebare pe care o considers perfect
acceptabild:
— Dar dumneavoastrd din ce parte a farii venifi,
domnule?
Amabilitatea barbatului cu Tnfdfisare distinsa a
dispdrut Tn spatele unei priviri reci.
— Fdrd Tntrebdri la Vest de Red River. Fara
tntrebari.
Martin Hutchens trdgea concluzia:

«inainte de sfar§itul primei mele zile am fnvafat

doua iecfii extrem de importante fn ceea ce
privefte vestul.»

Tn amintirile sale despre primii ani petrecufi Tn

Montana pe cdnd colabora la construirea cdii ferate a
Paclficului de Nord, Walter Cameron descrie acest
fenomen Tntr-un mod putin diferit:

«ln prima mea z i fn Miles City, am fnceput sa-mi

caut o slujba, §i un barbat mi-a spus ca tntr-o
dumbrava de piopi din capatul Strazii Mari se afla un
atelier de cai ferate care — credea el — avea nevoie
de foferi de camioane. M-am dus la tabara aceea §i
am fntrebat de omul care raspundea de ea — §i pe
care nici unui din noi nu l-a cunoscut vreodata sub
ait nume d e cit aceia de „ Tex“; presupun ca provenea
din Texas. Pe vremea aceea, c in d te interesai de
cineva se obi$nuia sa se spuna mai degraba: „Cum
sa-fi z ic ? “, d e cit sa tntrebi: „Cum te cheama? “ Mai
tSrziu am facut cuno§tinpS cu muite persoane care,

\
din motive §tiute numai de ei fn§i§i, traiau sub nume
false sau porecie, nevrand sa le fie dezvaluita
adevarata identitate.»

IV. Istoria oferd exemple privitoare la reaua credinfd

aproape generald a reprezentanfilor indienilor fafa de
aibi. Obiceiul de a-i deposeda prin frauda gratificafiile
la care aveau dreptul prin lege era larg rdspdndit.
Reprezentanfii, Tn majoritate angajafi pe criterii politice
f i provenind din est, erau considerafi ca fiind
rdspunzatori de indieni, dar Martin Maginns, care
vreme Tndelungata a fost delegat Tn Congres din
partea Montanei, Ti descrie astfel pe cei mai mulfi
dintre reprezentanfii pe care Ti cunoftea:

«D uc unui trib de indieni un butoi cu zahar §i

capita chitanfa pentru zece butoaie. Pentru un sac
de faina, indienii semneaza o chitanfa de cincizeci de
saci. Reprezentantul trece de patru ori trei sute de
capete de vite printr-un fare, §i obfine o chitanfa pentru
o mie doua sute de capete, le da indienilor o parte din
ele, vinde o parte albilor, $i fura, luand Tnapoi c ite
poate.»

Indienii ftiau prea bine cd erau Tnfelafi, fi cd

agentul lor, reprezentant al marelui guvern cu care el
semnasera un contract, era un hof. Cu toate acestea
nu prea aveau de ales.
in climatul Montanei iernile erau deosebit de
aspre, fi Tn fiecare an mulfi indieni din rezervafii
Tnghefau fi mureau de foame. Bizonul dlspdruse,
zonele erau supraaglomerate, iar perioadele cu
temperaturi sub zero faceau ravagii. Iarna foametei
indienilorPikuni, descrisa de J.K.Howard, este numai
unui din multele exemple:
 «La o zi sau doua dupa craciunul din 1883, o
ceafa luminoasa §i sclipitoare s-a fonnat deasupra
coastei estice a munfilor Stancofi — acolo unde astazi
se afla ghefarul Park. Innebunifi, membrii clanului
Pikuri din tribul Picioarelor-Negre s-au rugat de
Aisoyimstan — Facatorul Frigului— sa nu le persecute
poporul. L-au cautat pe agentul pentru indieni,
implorandu-l sa le asigure cateva rafii suplimentare.
Dar rafiile erau mici. Agentul raportase (fncercand sa
inscrie un record) ca acum Picioarele-Negre aproape
ca f§i asigurau singuri mijloacele de subzistenfa
necesare. Mercurul a scazut sub patruzeci, cincizeci
de grade sub zero, f i a ramas acolo zile de-a randul.
Orice m if care a fncetat f i indienii flamanzi s-au aciuit
in colibele lor. Fiecare z i era la fel cu cea de dinaintea
ei; soarele era o lumina slaba intr-un vid incolor, f i
apunea departe spre sud. Zilele erau doar pufin mai
calde, f i ningea intr-una.
Acum vanatorii plecau pe jos sa caute vanatul,
deoarece caii lor murisera de mult sau fusesera ucifi
pentru a fi mancafi; f i cand n-a mai fost deloc vinat,
aduceau scoarfa de brad sau pin, sau fesuturi jupuite
de pe craniile de bivoli, sau copitele de vite lasate de
lupi... sau chiar §obolani, vanafi fn vizuinele lor din
stand.
Erau parasifi de agentul lor, care fusese Tnlocuit.
Urmafui acestuia a sosit fn mijlocul celor mai cumplite
suferinfe f i a facut tot ce-a putut. Vestea despre starea
lor jalnica a ajuns la ora§ele din Montana §i s-au
organizat expedifii de salvare. George Bird Grinnel
celebru naturalist f i prieten al Picioarelor-Negre, a
silit carmuirea sa ia masuri. Antreprenori de
transporturi ce -fi blestemau zilele f§i croiau cu greu
drum pe potecile fnzapezite, ducand spre rezervafie
vagoane fntregi de alimente. A u gasit cafiva
supraviefuitori, fnnebunifi de foame §i de durere,
printre cadavrele rudelor lor; au gasit coiofi §i lupi
luptandu-se Tn colibele morfilor nefngropafi; au gasit
§ase sute de indieni — un sfert din trib — aproape
morfi de foame.»

Iarna urmatoare a fost aproape tot atat de aspra,

si Tn pubiicafia Mineral A rgus era facuta, cu degajare,
Tn ianuarie 1885, urmitoare remarci:

«S e spune ca mulfi dintre indienii Pikuni au murit

Tnghefafi.»
La atat se reducea povestea.

V. Epoca de Aur s-a caracterizat prin corupfie, un

materialism eras si legituri strinse Tntre afaceri fi
politica. Montana nu se deosebea fafa de alte state fi
teritorii. De exemplu, o lupta c rin c e n i a izbucnit Tn
problema stabilirii capitalei, §i Tn confruntarea dintre
Helena §i Anaconda (proprietate, cu trup fi suflet, a
firmei „Daly’s Copper Company“), a ciftigat Helena.
Rivalui lui Daly, un anume Clark, sprijinea oraful
Helena. Mai tarziu Clark a recunoscut fn fafa
Comitetului pentru Privilegii fi Alegeri al Mnatulul
Statelor Unite c i Tn lupta pentru capitali chaltulaa o
su ti de mii de dolari. John R.Toole, adjunctUf politic
al lui Marcus Daly, a depus o mirturle Tn fafa maralul
juriu din Helena, care pretindaa c i anohateazi
mituirile ficute de Clark, recunoacflnd chaltulrea a
cinci sute de mii de dolari. Dar foatul guvtrnator
Hanser, Tn depozlfia sa Tn fafa comitetului de ia
Washington, a apreclat suma lui Daly la paste un
milion. Jin in d seama de marile sume de bani pe care
le-a dat, ulterior, Daly susfinitorilor s ii sub forma
unor arende, e probabil c i, Tn cifre rotunde, el ar fl
cheltuit Tn acea Tntrecere mai bine de d o u i milioane
fi Jumdtate de dolari. Clark §i prietenii sSl trebuie sa
fi cheltuit patru sute de mir de doiari. Pe Tntregul stat,
numdrul votanjilor pentru aiegerea capitalei nu
depafea cincizeci de mii de oameni. Afadar, costui
fiecarui vot a fost de aproximativ treizeci fi opt de
dolari.
Un alt caz Tn iegaturd cu puterea banului Tn politica
Montanei se refera la candidatura lui Clark pentru un
loc Tn Senat. Se zice ca Tnainte de alegeri, fiul lui Clark,
managerul lui politic, ar fi spus: „ll vom trimite pe
bdtran ori Tn senat, ori la casa saraciior." C. P. Connally
relateaza cd, drept urmare a acestei hotardri, a Tnceput
Tn Helena o serle de mituiri atdt de uimitoare Tncdt,
prin frecvenja cu care aveau loc fi felul fdfif Tn care
erau oferite, aproape cd reufisera sa schimbe
moravurile publice. Daca un om al legii avea vreo
sldbiciune sau vreo patd Tn viafa personals, adjuncfii
lui Clark o descopereau. Tn optsprezece zile au fost
cumparate patruzeci fi fapte de voturi, pentru un
total de patru sute treizeci fi unu de mii de dolari,
preful individual variind Tntre cinci mii fi douazeci fi
cincide mii de dolari. Treisprezece senator) au refuzat
mite care totalizau doud sute de mii de doiari. Clark,
membru al partidului democrat, a reufit sd cumpere
unsprezece din cele cincisprezece voturi ale
repubiicanilor din senat. Pentru Tnregistrarea fluctuate!
conturilor bancare deschise sau care au sporit, a
ipotecilor pldtite, a datoriilor rambursate rapid, a
Tnceperii unor afaceri sau a terenurilor cumpdrate s-a
folosit o fascinanta cantitate de hdrtle.

VI. Pana Tn 1888, tot ce exista ta nord de rdui

Missouri era rezerva|ie indiand, ca fi zona de la sud
de Yellowstone, fi pentru guverndmant, crearea unei
brefe Tn pdmanturile indiene a constituit o problema
permanents. Charles Broadwater, Samuel Hansen,
Wiliam Clark fi Mare Daly — „Cei Patru Mari“ dintre
democrat!! Montanei, erau personaje cu Influents in
politica teritorlali. Martin Maginnis, delegat teritorial
la Washington vreme de doisprezece ani, era Tn general
considerat ca omul lui Broadwater § I al lui Hansen, f i
nici unui din ei nu era timid cand era vorba sS-i solicite
ceva. In 1881, Broadwater l-a informat pe Maginnis
depre modificarile pe care voia sS le facS Tn privinga
limitelor rezervatiei, mergSnd atat de departe Tncat sS-i
transmits lui Maginnis o harts Tn care erau trasate,
afa cum voia el, granijele teritoriilor indiene fi se
fSceau indicafii care dintre acestea ar fi trebuit sS fie
deschise pentru instalarea albilor.

«Trebuie sa obfin asta, sau al dracului sa fiu daca

la viitoarele alegeri nu ma razbun pe tine.»

In mesajui sSu pentru cea de-a cincisprezecea

legislaturS (1886), guvernatorul Hansen insista cS
indienilor din Montana le-ar fi mai bine Tn teritoriul
indian (Oklahoma), Tntr-un climat mai propice
agriculturii.

«Daca indienii trebuie sa subziste prin agriculture,

sa devina civilizafi, §i sa-fi produca ei m§i§i mijloacele
de trai, o regiune situata mai la sud, cu o cantitate mai
mare de precipitapi naturale le-ar conveni mai bine.»

Generozitatea lui era evidenti.

Cea mai mare reducere a avut loc la 1 mai 1888,
cand Congresul a votat o lege care prevedea mic-
forarea rezervatiei nordice, urmatS Tn decembrie 1890
de reducerea rezervatiei Indienilor Crow . Aproape
douSzeci de milioane de acri au fost adSugati, cu

1 Crow (lb. engl.) = Cioard (n.t)

aceasta ocazie, la domeniul public. PanS Tn 1909,
granifele rezervafiilor indiene au continuat sa fie
TncSlcate, daca, marile interese profitau din asta.
J. K. Howard relateazS un caz legat de fiul lui
James J. Hill, Louis. Cu un tren special, Louis ducea
cafiva deiegafi la Congresul Agriculturii de pe
pSmanturile aride de la Billings. In drum, grupul s-a
oprit Tn apropiere de Culberston §i a fdcut o excursie
pe nifte terenuri care fusesera Tmprejmuite pentru un
trib indian. Atunci, delegafii i-au telegrafiat secretarului
pentru afaceri interne, Billinger, insistSnd ca acesta
sd permita intrarea pe acele terenuri acelora dornici
sS se stabileascS acolo. In mai pufin de trei luni el le-a
fScut pe plac. Ce au gandit indienii despre acea afacere
nu s-a consemnat.

V II. Mulfi dintre crescStorii de vite Tnchideau mari

suprafefe Tntre garduri de sSrmS ghimpatS, chiar dacS
Tntreaga zonS sau o parte din ea aparfinea domeniului
public. Pentru a com bate aceastS practicS ilegalS,
comisarul Biroului General pentru terenuri a emis Tn
aprilie 1884 o circulars prin care se anunfa cS
«lmprejmuirea unor mari suprafefe de teren public,
dincoio de cel Tngaduit prin lege, este ilegala.»
Acestei mSsuri reiativ slabe i s-a adSugat, Tn 1885, o
hotSrare a Congresului Tn care se declara: «Toate
fmprejmuirile de terenuri publice, asupra carora cel
care a facut Tmprejmuirea nu are „drept sau tltlu de
proprietate“ sunt ilegale.» In 1887, Tn Montana se
raportaserS Tmprejmuiri pe mai bine de douS sute de
mii de acri de pSfuni aparfindnd domeniului public,
fn aceste ilegalitSfi erau implicate cateva dintre cele
mai importante companii pentru crefterea vitelor.
Existau permanente conflicte Tn legSturS cu terenurile
de p£§unat si drepturiie asupra apelor, §i doar o
parte dintre acele confruntari ajungeau la tribunal.
O relatare interesantS din revista Montana descrie
amSnun|it un incident ce a avut loc Tn 1884 §i care n-a
ajuns niciodata la tribunal. S-a rezolvat Tn particular.
Povestea este scrisa de fiul lui B. D. Phillips, a§a cS e
posibil sa fie influentata de legaturi de rudenle.

«ln 1894, B. D. Phillips a gasit o mare finea fa

naturala Tntre Montana f i Munfii S tin c o fi din zona
cent'rala de nord a Montanei. D e fi cifiva colonifti se
aflau deja acolo, tatei i-a s u r is ideea unui teren
neTngradit atat de mare. S-a g in d it ca avea sa ramina
neTmprejmuit timp nelimitat, deoarece nu era bun
pentru agricultura. Pana atunci fusese nevoit sa se
mute de doua ori, pierzand pam inturi Tn favoarea
unor fermieri f i nu voia ca afa ceva sa se mai Tntample.
Coloniftii de pe acel teren i-au vindut, treptat,
paminturile lor.
Un individ, care Ti tot sacSise pe ceilalfi coloni$ti
din zona, s-a luat de B.D. Tata tocmai iriga c in d
fermierul acela s-a apropiat calare f i a cerut ca B.D.
sa deschida zagazul pe care-1 facuse f i sa lase sa
curga apa Tn josul p iriu lu i, ca s-o foloseasca el. Tata
i-a spus: „E u am primele drepturi asupra apei, dar voi
da drumul apei Tn josul p iriu lu i Tndata ce voi termina
c u e a .“
Peste doua zile, fermierul a revenit, z ic in d :
„Credeam ca fi-am spus sa schimbi cursul apei Tn
josul p iriu lu i.“ Tata i-a raspuns: „Daca ma mai bap
mult la cap Tn legatura cu apa, o sa-i dau drumul Tn
p i r i u i Calului Salbatic, f i n-o sa mai capefiap3.“
Citeva zile mai tirziu, a aflat de la un prieten ca
fermierul f i fii sai planuiau sa ne ucida familia cu
primul prilej. Neputind sa traiasca sub o asemenea
ameninfare, Tn zorii ziiei urmatoare fata fi-a luat pufca
f i a plecat calare spre locuinfa vecinului. A deschis
Ufa dintr-o lovitura f i a gasit famiiia la micul dejun.
Indreptandu-fi pufca spre ei, a zis: „Terminap-va
dejunul, pentru ca asta e ultima voastra masa."
l-a acuzat ca proferasera ameninfari cu moartea,
f i din reacpile lor era evident ca acesta era adevarul.
Atunci tata a spus: „Lunca asta nu-i destul de mare
pentru amandoi, f i eu unui nu plec. “
Fermierul a fost imediat de acord sa-i vdnda tot lui
B.D. f i sa paraseasca zona. S-a convenit asupra
conditiilor de v&nzare. La plecare, tata Je-a spus:
„Toate astea sunt valabile numai daca pana dupa
amiaza la ora doua ap disparut din lunca. “
La ora unu, sea nda lagiui f i famiiia lui „iefeau din
lunca, Tnfiruip, cu carufele lor cu tot“, dupa cum
povestefte tata.
Phillips a continuat sa -fi sporeasca propietaple.»

Inceputul ultimului paragraf Tl face pe cititor sa

gdndeasca: Pariez cd a§a a facut. In reiafii ca acestea,
deseori scrise pentru societafi istorice sau Tn memorii,
este prezentat un singur punct de vedere. Cdnd cite§ti
istorisirea, se ridica unele Tntrebdri: Pentru ce coloni§tii
din zona T§i vindeau treptat terenurile lui B.D.? Pentru
ce Ti sdcaia pe coloni§ti ultimul fermier rdmas Tn lunca?
De ce a zdgizuit brusc B.D. pardul, dupd ce cumpdrase
toate terenurile colonl§tilor, cu excepfia unuia? Pentru
ce js-ar duce un om care fusese ameninfat cu moartea
de catre un vecin §1 fiul sdu sd-i sfideze pe ace§tla de
unui singur, Tn propria lor casd? E de bdnuit cd au
fost omise unele detain.
Aceste relatdri, care apar cu o oarecare frecvenfd,
clarified doud aspecte. Puterea fi protecfia pdmdntul ui
cuiva se baza adesea pe vioienfd fi ilegalitate. §i cand
sunt Interpretate „amlntirlle din pionierat", este
necesard o anumitd obiectivitate.
 V III. Tn februarie 1889, corpul legislativ a amendat
statutul care le interzjcea femeilor sd practice
avocatura Tn Montana. Tn cursul sesiunil finute ia
Craciunul anului 1889, Ella Knowles §i-a luat fdrd
dificultate examenul de drept, devenlnd prima femeie
avocat din Montana. Tn acea seard, unui dintre
examinatorii ei §i-a notat Tn agendd:

«Examinat domnifoara Knowles pentru admitere

fn barou f i am fost surprins sa constat ca era a tit de
bine pregatita. ii fntrece pe tofi cei pe care i-am
examinat vreodata.»

Prin 1890, numai cincizeci de femei din Tntreaga

nafiune primisera diplome de avocat. Tn 1910, Tn fard,
erau cinci sute cincizeci §i opt de femei avocaii si
judecdtori, reprezentand jumdtate din totalul
persoanelor cu aceastd profesiune.

IX. Descrierea felul Tn care a cobordt-o Trey pe

Empress din mun|i se bazeazd pe o poveste adevdratd.
Thomas Faval §i sofia lui, Tmpreund cu un partener
pe nume Charboneau, fusesera trimifi de o companie
ce se ocupa cu blanurile sd instaleze capcane pentru
iarna. Charboneau avea o reputafie proasta, dar tanarul
Faval avea nevoie de slujba aceea §i nu era Tntr-o
situafie Tn care sa-§i permitd sd refuze ordinele. De§i
Ii se dadusera provizii, se considera ca aveau sd
traiasca Tn mare mdsurd pe seama vanatului. Curand
dupa ce-si instalasera tabara de iarna, Tntr-o singurd
saptamana a nins a§ternandu-se un metru fi jumdtate
de zapada, §i toate animalele au parasit zona. Cei trei
tot afteptau ca salbaticiunile sd revind dupd ce s-a
potolit ninsoarea, dar ele nu s-au mai Tntors niciodatd.
Scurt timp Tnainte de Criciun, Charboneau a pornit
spre fort. Urma sa se Tnapoieze cu provizii, deoarece
rim is e s e ri fara alimente. Cu sania trasa de caini, era
un drum de zece zile dus fi Tntors. Cum ei nu s-a
Tnapoiat, Faval §i sofia lui au Tncercat sa piece de
acolo, dar la momentul acela erau mult prea slibifi
din cauza foamei. Dupa prima zi, Marie n-a mai putut
s i mearga, afa ca Faval a cirat-o Tn brafe. Nu se
vedea nicaieri nici urma de vinat, defi Tn fiecare zi
Faval spera ca aveau s i giseasci ceva. Era ca f I cum
silbiticiunile ar fi dispirut de pe fafa pim intului. In
cea de-a fasea zi, Marie a intrat Tntr-o stare de
amorfeali, dar el ftia c i nu mai era foarte mult p i n i
la fort, f I c i d a ci mergea toata noaptea f i toati ziua
urmitoare, cu siguranfi avea s i ajunga acolo pe
Tnserat — d a c i Tl fineau puterile. Spre sfirfltu l
dupi-amiezei urmitoare, Faval a intrat Tmpleticindu-se
Tn fort f I fi-a culcat sofia pe un pat. D upi ce a deschls
ochii f i i-a zim bit, ea a murit.
„Cum de afi flimanzit acolo?“ l-a Tntrebat
reprezentantul companiei pe Faval. „C in d a venit aici
Charboneau, a declarat c i v i descurcafi bine." §i
Faval a descoperit c i Charboneau spusese pur fi
simplu c i nu era nevoie de el Tn tabira de iarni. Faval
s-a Tnfuriat a tit de tare, Tncit abia mai putea s i
vorbeasci. „Unde-i el acum?“ a zis abia foptit. C in d
i s-a spus c i Charboneau juca o partidi de cirfi Tntr-o
Tncipere aliturati, Favai a dat buzna Tniuntru fi l-a
ucis cu miiniie iui.

X.Comentariile din ziare cu privire la problemele

indienilor erau deseori laconice. In ziua de 27
nolembrie 1884, publicafla Cottonwood Correspondent
relata:
 « Indienii Crow fac raiduri in Musselshell dupa cai.»

Zece zile mai tarziu, Mineral A rg u s confinea

urmatoarea poveste a corespondentului — tntr-un rand
succirit:

« h Cottenwood Creek exista §apte indieni buni.»

Crescitorii de vite luasera lucrurile in proprlile lor
maini si spanzurasera sapte indieni fn dum brivile de
plopi din apropiere de Musselshell.

X I. intr-o scrisoare catre redactorul revistei

Montana, este redata o informajie referitoare la George
Parroti, un bandit reprezentat tn cateva picturi ale lui
Charles M.Russeli. Faptele destul de neobi§nuite
sunt reiatate tntr-o maniera sim pli, obiectivi:

« George Parroti, un jefuitor de terenuri f i un

ucigaf, a fost linfat la Rawlins, statul Wyoming, la
ora 7.30, fn ziua de 22 martie 1881. Pielea i-a fost
tabacita f i transformata intr-o trusa de instrumente
medicale, curele pentru ascupt brice, o pereche de
pantofi de dama f i o punga pentru tutun. Pantofii
sunt expufi la muzeul din Rawlins. O parte din craniu!
sau se afla la muzeul „Union Pacific“ din Omaha,
statul Nebraska. Doi viitori guvernatori ai
Wyoming-ului, Osborne f i Chatterton, au fost martori
ai fntamplarii.»
§i acum, fn le g itu ri cu informafia privitoare la Big
Nose George1.
«Doamna doctor Lillian Heath a spus ca mama
dumneaiei conducea o pensiune in Rawlings. Unui

1 Big Nose (Ib.engl) = Nas Mare (n.t)

dintre oaspefi era doctorul Osborne. Dansa a lucrat
pentru doctorul Osborne ca asistenta medicaia. C in d
a fost Unfat Big Nose George, Lillian Heath a aflat
tntreaga poveste. In momentul tn care George a fost
dat jo s din laf fn dimineafa urmatoare, doctorifa era
de fafa. Cadavrul a fost dus in biroul doctorului, unde
a fost jupuit, pielea fiind apoi tabacita. Lillian Heath a
relatat ca doctorul Osborne a pastrat creierul lui
George fntr-un borcan cu formaldehida, fn a§a fel meat
sa-i poata studia circumvolufiunile. l-a daruit doctorifei
Heath partea de sus a craniului, pe care dansa ti utiliza
uneori ca proptea pentru u$a ca s-o fina deschisa, iar
alteori ca vas pentru flori.»
Din cate se pare, rafinamenteie civilizafiei nu
fusesera asimiiate pe deplin de citre societatea
vestica.

X II. Ambra cenufie este o substanfi rifin o a s i ce

se gisefte fn intestinele ca§alo{ilor fi este evacuata
sub forma de excremente pe malurile Africii, Chinei,
Indiei, Irlandei f i ale insulelor Bahamas. Aroma ei
m oscati se adauga Tn uleiuri parfumate, In sapunuri
f I alte articole de toaleta. Cu uz intern — de obicei
prin inhalafii — se presupunea ca ar avea efecte
afrodiziace fi euforice.
Epoca afa numitului „sfarfit de secol“ se
caracteriza printr-o fascinate fafa de subiecte
orientale, plante fi ritualuri exotice, cat fi fafa de
erotism.
 Stimate Cititor,
Pentru mine, a scrie romane este foarte distractiv.
Ceva asemanator cu acele vise cu ochii deschifl care
chiar se adeveresc. §1 nu numai pentru c i am fost
Tndeajuns de pragmatics pentru a-mi fixa un {ei ?i a
munci pentru a-i atinge. Ci mai degrabS, la fel ca
Alice Tn Jara Minunilor, am c izu t Tn acel vis.
Mai Tntil fac m unci de cercetare, una dintre cele
mai mari pldceri ale viefii mele, §1 gisesc destul
material c it s i scriu zeci de cirfl. Apoi, dintr-o
imagine inifiali, amorfi, acele cercetiri clarlfici
personajele pentru noua realitate niscociti.
in timp ce scriu, personajele mele Tmi par vii; ele
vorbesc, iar eu nu am altceva de ficut decit s i le
pun pe hirtie cuvintele c it de repede pot. Sper c i
Trey, Empress, Hazard §1 Blaze v-au atras vreme de
citeva ore Tn lumea lor, din Montana secolulul al
nouisprezecelea. Dorinfa mea este de a distra si a
amuza, poate de a atinge o coardi simfitoare, §i Tntr-o
oarecare m is u ri de a da viafi unor vremuri de mult
trecute.
§i de a le aduce aminte oameniior de frumusefea
?i puterea dragostei.

Cu cele mai bune uriri,

Susan Johnson.