Culegere2 PDF

CULEGERE
DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE

LA ANATOMIA OMULUI
II. SISTEMUL NERVOS CENTRAL.

SPLANHNOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
Nicolae Testemiţanu
CATEDRA ANATOMIA OMULUI
CULEGERE
DE TESTE ȘI PROBLEME DE SITUAȚIE
LA ANATOMIA OMULUI
II. SISTEMUL NERVOS CENTRAL.

SPLANHNOLOGIE
Chişinău, 2015
CZU: [611+611.7] (075)
C94
Culegere de teste și probleme de situație la anatomia omului. II. Sistemul nervos central.
Splanhnologie. Catereniuc I., Lupaşcu T., Babuci A., Zorin Z., Bendelic A., Botnari T., Belic
O., Certan G., Ştefaneţ M., Batâr D., Covaliu V., Hacina T., Globa L., Angheliu R., Stegărescu
I. Chişinău, 2014.
Aprobat la Consiliul Metodic Central USMF Nicolae Testemiţanu

Procesul verbal nr. 5 din 15.05.2014
Recenzenţi:
Viorel Nacu, dr. habilitat în științe medicale, profesor universitar, catedra Anatomie
topografică şi chirurgie operatorie
Sergiu Suman, dr. în științe medicale, conferenţiar universitar, catedra Anatomie topografică
şi chirurgie operatorie
Sub redacția:
Ilia Catereniuc, dr. habilitat în științe medicale, profesor universitar
Teodor Lupaşcu, dr. în științe medicale, conferenţiar universitar
Colectivul de autori:
Ilia Catereniuc, dr. habilitat în științe medicale, profesor universitar
Teodor Lupaşcu, dr. în științe medicale, conferenţiar universitar
Angela Babuci, asistent universitar
Zinovia Zorin, asistent universitar
Anastasia Bendelic, asistent universitar
Tatiana Botnari, asistent universitar
Olga Belic, dr. în științe medicale, conferenţiar universitar
Galina Certan, dr. în științe medicale, conferenţiar universitar
Mihail Ştefaneţ, dr. habilitat în științe medicale, profesor universitar
Dumitru Batâr, dr. în științe medicale, conferenţiar universitar
Valentina Covaliu, asistent universitar
Tamara Hacina, dr. în științe medicale, conferenţiar universitar
Lilian Globa, asistent universitar
Roman Angheliu, asistent universitar
Ion Stegărescu, asistent universitar
ISBN 978-9975-57-148-7. © Catereniuc Ilia, 2015

CUPRINS
INTRODUCERE 5
I. SISTEMUL NERVOS CENTRAL 6
TESTE 6
Generalităţi 6
Măduva spinării şi meningele rahidian 9
Bulbul rahidian şi puntea 24
Cerebelul, ventriculul IV, fosa romboidă, istmul 30
Mezencefalul. Formaţia reticulată 42
Diencefalul. Ventriculul III 45
Emisferele cerebrale, relieful cortexului, rinencefalul 54
Localizarea funcţiilor în cortexul cerebral. Sistemul limbic 61
Substanţa albă a emisferelor. Nucleii bazali. Ventriculele laterale 65
Meningele cerebral. Vasele sangvine ale encefalului. Lichidul
cefalorahidian 74
Căile de conducere ale sistemului nervos central 78
Răspunsuri 81
PROBLEME DE SITUAȚIE 83
II. SISTEMUL DIGESTIV 90

TESTE 90
Generalităţi 90
Cavitatea bucală. Limba 97
Dinţii. Glandele salivare 104
Faringele şi esofagul 108
Regiunile abdomenului, cavităţile abdominală, pelvină şi peritoneală.
Stomacul 112
Intestinul subţire 117
Intestinul gros 120
Ficatul, pancreasul, splina 123
Peritoneul şi spaţiile extraperitoneale 127
Răspunsuri 132
III. APARATUL RESPIRATOR 139

TESTE 139
Generalităţi 139
3
Nasul extern şi cavitatea nazală, sinusurile paranazale 140
Laringele 144
Traheea, bronhiile, plămânii 150
Pleura şi mediastinul 158
Răspunsuri 163
IV. Sistemul cardiovascular 167

TESTE 167
Cordul 167
Pericardul 171
Răspunsuri 173
V. SISTEMUL Urinar 178

TESTE 178
Generalităţi 178
Rinichii, ureterele, vezica urinară, uretra 180
Răspunsuri 205
VI. SISTEMUL GENITAL (REPRODUCTIV) 208

TESTE 208
Generalităţi 208
Organele reproductive masculine 208
Organele reproductive feminine 224
Perineul 236
Răspunsuri 240
VII. GLANDELE ENDOCRINE ȘI SISTEMUL IMUNitar 243

Teste 243
Răspunsuri 264
4
INTRODUCERE
Prezenta culegere de teste și probleme de situație urmărește scopul de a contribui

la implementarea metodologiilor contemporane de instruire și optimizarea procesu-
lui didactic la catedra Anatomia omului a Universității de Stat de Medicină și Farma-
cie „Nicolae Testemițanu“.
La elaborarea ei s-a ținut cont de conținutul curriculum – ului la Anatomia omu-
lui. Subiectele au fost sistematizate conform programei analitice la disciplină pentru
studenții anului I, semestrul II și grupate conform compartimentelor respective.
Lucrarea include două tipuri de teste:
CS – complement simplu – teste cu un singur răspuns corect;
CM – complement multiplu – teste cu mai multe răspunsuri corecte.
Problemele de situație, incluse în culegere, sunt dintre cele mai simple,
soluționarea lor nu necesită careva cunoștințe speciale din domeniul disciplinelor
clinice și se bazează doar pe informațiile, referitoare la anatomia sistemică a omului.
La elaborarea testelor și problemelor de situație au fost utilizate surse bibliografi-
ce accesibile pentru studenți, precum urmează:
1. Stefanet M. Anatomia Omului. Vol. II, ed. 2 (revăzută și completată). Chişinău:
CE-P Medicina, 2013, 432 p.
2. Sapin M. R. Anatomia omului. Vol. II. Chişinău, 1990.
3. Papilian V. Anatomia omului. Vol. II. Bucureşti, 1998.
4. Сапин М. Р., Билич Г.Л. Анатомия человека. том. II. М., 2001.
5. Sinelnicov R.D., Sinelnicov Ia.R. Атлас анатомии человека I (oricare ed.).
6. Lupaşcu T. Elemente de anatomie pe viu a viscerelor. Chișinău, 1999
7. Materialele prelegerilor (conspect).
8. Drake R.L., Vogl W. et al. Gray,s Anatomy for Students. Philadelphia. Toronto,
2005.
9. Gray,s Anatomy, 39-th ed. Edinburgh... Toronto, 2005.
10. Moore K.L., Dalley A.F., Agur A.M.R. Anatomie Clinică. Fundamente și
Aplicații. Ed. Medicală Callisto, București, 2012.
11. Netter F.H. Atlas de Anatomie a Omului. Ed. Medicală Callisto, București, 2012.
Testele și problemele de situație asigură evaluarea rapidă a cunoștințelor, a nive-

lului de însușire și conștientizare a materialului, iar răspunsurile prezente la sfârșitul
capitolului fac posibilă autoevaluarea.
Culegerea e destinată studenților pentru lucrul lor individual, dar poate fi utili-
zată și de cadrele profesoral-didactice și medicii practicieni în vederea verificării și
aprofundării cunoștințelor în domeniul anatomiei.
Autorii
5
I. SISTEMUL NERVOS CENTRAL
TESTE
Generalități
1. CS Structural neuronul include:
a) dendrite
b) corp celular
c) organite celulare specifice
d) axon
e) toate de mai sus
2. CS Tubul neural, închizându-se la extremitatea sa rostrală în plan me-

dian formează:
a) comisura anterioară
b) gyri orbitales
c) gyrus frontalis superior
d) lamina terminalis
e) sulcus hypothalamicus
3. CM Trunchiul cerebral include:

a) coliculii cvadrigemeni
b) puntea
c) bulbul rahidian
d) corpii striaţi
e) mezencefalul
4. CM In evoluția sistemului nervos distingem câteva etape:

a) sistemul nervos primitiv
b) sistemul nervos reticular
c) sistemul nervos nodular
d) sistemul nervos tubular
e) sistemul nervos central
5. CM Sistemul nervos realizează următoarele funcții:

a) legătura dintre organism şi mediul ambiant
b) reglarea şi coordonarea funcțiilor celulelor, ţesuturilor, organelor şi sis-
temelor de organe, menținând homeostazia
6
c) integrarea organelor şi sistemelor de organe, unind organismul într-un
tot unitar
d) reglarea stării de veghe şi somn
e) fagocitoza în organism
6. CM Se disting sinapsele:
a) axomotore somato-somatice
b) axosomatice
c) axodendritice
d) dendrosomatice
e) axoaxonale
7. CM Topografic toți receptorii pot fi identificaţi ca:

a) troforeceptori
b) mecanoreceptori
c) exteroreceptori
d) proprioreceptori
e) interoreceptori
8. CM Receptorii:
a) culeg informaţii din mediul extern
b) culeg informaţii din mediul intern
c) generează impulsuri nervoase
d) selectează informaţiile culese
e) realizează reacţii de răspuns
9. CM Funcțional neuronul poate fi:

a) senzitiv sau aferent
b) motor sau eferent
c) intercalar sau conectant
d) neurosecretor
e) neuroimunitar
10. CM Neuronul poate avea formă:

a) plată
b) piramidală
c) ovală
d) rotundă
e) fusiformă
7
11. CM Teaca mielinică a fibrei nervoase:
a) este formată la nervii periferici de către celulele Schwann
b) este formată în sistemul nervos central de către unele astrocite
c) în sistemul nervos central nu are noduli
d) constă din straturi de proteine şi lipide
e) grosimea ei e direct proporţională cu diametrul cilindraxului
12. CS Teaca Henle are următoarele particularităţi, CU O EXCEPŢIE:

a) însoţeşte ramificațiile axonice până la terminaţiile lor
b) este formată din fibre de colagen şi reticulină
c) este continuă
d) are rol esenţial în transmiterea influxului nervos
e) are rol nutritiv şi de protecţie
13. CS Axonul are următoarele caractere, CU O EXCEPŢIE:

a) prezintă axoplasmă
b) conţine neurofibrile
c) conduce impulsul nervos centripet
d) este delimitat de axolemă
e) prezintă la extremitatea distală butoni terminali
14. CS Neuronul are următoarele caractere, CU O EXCEPŢIE:

a) poate avea formă stelată, piramidală, rotundă
b) este unitatea morfofuncţională a sistemului nervos
c) poate avea mai multe prelungiri
d) se găseşte numai în interiorul nevraxului
e) generează şi conduce impulsurile nervoase
15. CS Teaca de mielină are următoarele caractere, CU O EXCEPŢIE:

a) este formată de celulele neurogliei
b) izolează fibra nervoasă de fibrele învecinate
c) este continuă
d) asigură nutriţia cilindraxului
e) este caracteristică fibrelor cu viteză mare de conducere
16. CM Din cele cinci vesicule cerebrale se dezvoltă:

a) myelencephalon - creierul intermediar
b) metencephalon - cerebelul, puntea
8
c) mesencephalon - creierul mijlociu
d) diencephalon - creierul terminal
e) telencephalon - bulbul rahidian
17. CM Rombencefalul include:

a) creierul intermediar
b) metencefalul
c) creierul anterior
d) mielencefalul
e) creierul mijlociu
18. CM Creierul posterior (metencefalul) este constituit din:

a) bulbul rahidian
b) pedunculii cerebrali
c) cerebel
d) lama cuadrigemenă
e) punte
Măduva spinării şi meningele rahidian

19. CS Limita dintre medula spinală şi encefal se află la nivelul:
a) coliculilor superiori ai lamei cuadrigemene
b) lamelei terminale
c) marginii inferioare a orificiului occipital
d) orificiului vertebrei C - I
e) punții Varolio
20. CS Limita inferioară a medulei spinale se află la nivelul vertebrelor:

a) CVII – CVIII
b) TXII – LI
c) LI – LII
d) LV – SI
e) SIV – SV
21. CM La nivelul șanțurilor laterale ale medulei spinale se localizează:

a) rădăcinile anterioare
b) rădăcinile laterale
c) rădăcinile dorsale
d) septul median al măduvei
e) ganglionii spinali
9
22. CS Rădăcinile posterioare ale nervilor spinali sunt formate de:
a) dendritele celulelor cornului posterior
b) dendritele neuronilor ganglionilor spinali
c) axonii neuronilor pseudounipolari
d) fibrele cordoanelor posterioare
e) prelungirile neuronilor motori
23. CS Rădăcina anterioară a nervului spinal iese din măduvă prin:

a) fisura mediană anterioară
b) şanţurile laterale
c) şanţul median posterior
d) şanţul lateral anterior
e) şanţul lateral posterior
24. CS Coarnele laterale ale substanţei medulare cenuşii sunt mai pro-
nunţate în regiunile:
a) cervicală şi toracică
b) cervicală şi lombară
c) toracică şi lombară
d) toracică şi sacrată
e) cervicală şi sacrată
25. CS Corpii neuronilor somatomotori medulari se găsesc în:

a) coarnele laterale
b) coarnele posterioare
c) comisura cenuşie
d) coarnele anterioare
e) substanța reticulară medulară
26. CS Corpul neuronilor somatosenzitivi medulari se găseşte în:

a) coarnele laterale
b) comisura cenuşie
c) coarnele anterioare
d) cordonul posterior
e) coarnele posterioare
27. CS Corpul neuronilor visceromotori este plasat în:

a) coarnele anterioare
10
b) cordonul lateral
c) coarnele posterioare
d) jumătatea posterioară a cornului lateral
e) jumătatea anterioară a cornului lateral
28. CS Corpul neuronilor viscerosenzitivi este plasat în:

a) jumătatea anterioară a cornului lateral
b) jumătatea anterioară a cordonului lateral
c) comisura cenuşie
d) jumătatea posterioară a cordonului lateral
e) jumătatea posterioară a cornului lateral
29. CS Cele 31 perechi de nervi spinali sunt grupate astfel:
a) 8 cervicali, 10 toracali, 5 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
b) 12 cervicali, 8 toracali, 5 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
c) 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
d) 8 cervicali, 12 toracali, 4 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
e) 8 cervicali, 12 toracali, 4 lombari, 4 sacraţi, 1 coccigian
30. CS Ganglionii spinali sunt situaţi:

a) în cornul medular posterior
b) pe rădăcina posterioară a nervului spinal
c) pe rădăcina anterioară a nervului spinal
d) în substanţa albă a măduvei
e) pe trunchiul nervului spinal
31. CS Rădăcina anterioară a nervului spinal conţine:

a) dendritele şi axonii neuronilor din ganglionul spinal
b) axonii neuronilor somatomotori medulari
c) axonii neuronilor visceromotori medulari
d) axonii neuronilor motori somatici şi vegetativi medulari
e) axonii neuronilor vegetativi medulari
32. CS La om ramurile nervilor spinali se distribuie metameric la nivelul:

a) toracelui şi abdomenului
b) abdomenului
c) toracelui
d) membrului inferior
e) membrului superior
11
33. CM Neuronii din cornul dorsal sunt dispuşi:
a) difuz
b) în nuclei
c) laminar de la vârf spre baza cornului (lamele Rexed)
d) în lame de la linia mediană spre exterior
e) reticulat
34. CS Fundul de sac dural se termină la nivelul vertebrelor:

a) T12
b) L1
c) L2
d) S2
e) vârful coccisului
35. CS Segmentele medulare sacrale pot fi lezate în fractura vertebrei:

a) L1
b) L3
c) L5
d) S1 – S2
e) nici una de mai sus
36, CS Rădăcinile anterioare ale nervilor spinali se formează din:

a) axonii celulelor nervoase ale ganglionilor spinali
b) dendritele neuronilor pseudounipolari
c) axonii motoneuronilor coarnelor anterioare
d) fibrele cordoanelor anterioare
e) fibrele nervoase amielinice
37. CS Nervul spinal se formează din rădăcinile:

a) anterioare
b) laterale
c) anterioară şi posterioară
d) posterioare
e) vegetative
38. CS Substanța albă a măduvei spinării este organizată sub aspect de:
a) cordoane de fibre nervoase
b) ganglioni nervoși
12
c) plexuri nervoase
d) conglomerate de neuroni
e) nuclei motori si senzitivi
39. CS Substanța albă a medulei spinale formează:

a) cordoane ventrale, laterale și dorsale
b) nuclei ventrali
c) coloane laterale
d) nuclei senzitivi
e) coloane ventrale şi dorsale
40. CS Substanța cenușie a măduvei spinării este constituită din:

a) axonii și dendritele celulelor nervoase
b) ganglioni nervoși
c) corpurile celulelor nervoase
d) plexuri nervoase
e) plexuri vasculare
41. CS Substanța cenușie a coarnelor anterioare formează nuclei:

a) senzitivi
b) motori
c) vegetativi
d) visceromotori
e) parasimpatici
42. CS Septul median al medulei spinale se află în:

a) șanțul ventrolateral
b) șanțul dorsolateral
c) fisura mediană anterioară
d) șanțul median dorsal
e) șanțul terminal
43. CS Segmentul cervical al măduvei spinării se interpune între

vertebrele:
a) C1- C12
b) C1 – C9
c) C1 – C8
d) C1 – C7
e) C1 – C6
13
44. CS Ligamentul denticulat reprezintă o extensiune a:
a) durei
b) arahnoidei
c) piei
d) ligamentului coccigean
e) A + D
45. CS Plexurile venoase vertebrale interne ocupă:

a) spaţiul subdural
b) spaţiul subarahnoidian
c) spaţiul subpial
d) spaţiul epidural
e) gaura transversală
46. CS Dura mater a măduvei spinării:

a) este ataşată la marginile foramen magnum
b) se extinde de-a lungul canalului vertebral nu mai jos de nivelul verte-
brei sacrate I
c) înveleşte rădăcinile nervilor spinali
d) pătrunde în fisura mediană anterioară a măduvei spinării
e) este înconjurată din exterior de lichidul cerebrospinal din spaţiul epi-
dural
47. CS Măduva spinării se întinde între vertebrele:

a) C2-L2
b) C1-L4
c) Co I - Co II
d) C2-S1
e) C1-L2
48. CM Măduva spinării la adult:

a) se termină de obicei la nivelul marginii inferioare a corpului vertebrei
lombare I.
b) e cea mai îngroşată la nivelul vertebrei cervicale inferioare.
c) posedă o fisură mediană anterioară şi un sept median posterior.
d) reprezintă originea fibrelor preganglionare ale tuturor nervilor para-
simpatici.
e) este irigată totalmente din arterele vertebrale.
14
49. CM Nervii spinali:
a) se formează prin fuzionarea rădăcinilor ventrale şi dorsale.
b) pe traiectul rădăcinii posterioare se află un ganglion care conţine si-
napse.
c) sunt numiţi şi numerotaţi conform vertebrelor de la nivelul cărora
emerg.
d) primesc o ramură comunicantă cenuşie de la lanţul paravertebral.
e) trimit toţi o ramură comunicantă albă spre lanţul paravertebral.
50. CM Filum terminale se întinde între vertebrele:

a) T12-S4
b) L2- Co II
c) L1 – Co II
d) L2 – S4
e) L3 - Co I
51. CS Coada de cal este formată din rădăcinile nervilor:

a) toracici şi filum terminale
b) toracici, lombari şi filum terminale
c) toracici, lombari şi sacrali
d) lombari, sacrali şi filum terminale
e) toracici, sacrali şi filum terminale
52. CS Medula spinală superior continuă cu:

a) cerebelul
b) bulbul rahidian
c) puntea Varolio
d) pedunculii cerebrali
e) mezencefalul
53. CS Medula spinală se termină în partea inferioară cu:

a) lamela terminală
b) coada de cal
c) filamentul terminal
d) conul medular
e) striațiile medulare
15
54. CM Medula spinală prezintă intumescenţele:
a) occipitală
b) cervicală
c) toracică
d) lombosacrală
e) caudală
55. CM “Coada de cal” este constituită din:

a) lamela terminală
b) rădăcinile nervilor toracici
d) nervii spinali sacrali
e) rădăcinile nervilor lombari inferiori şi sacrali
56. CM Medula spinală prezintă la exterior:

a) șanțul transversal
b) fisura mediană anterioară
c) șanțul limitrof
d) șanțul median posterior
e) șanțurile laterale anterior şi posterior
57. CM Măduva spinării prezintă următoarele formațiuni:

a) intumescenţa cervicală
b) bulbul rahidian
d) conul medular
e) vezicula neurală
58. CM Medula spinală prezintă la exterior cordoanele:

a) superioare
b) laterale
c) inferioare
d) anterioare
e) posterioare
59. CM Căile ascendente conţin:

a) doi neuroni
b) cinci neuroni
16
c) trei neuroni
d) patru neuroni
e) toate false
60. CM Măduva spinării se termină la nivelul vertebrei:
a) T12
b) L1
c) L2
d) L3
e) S2
61. CM Prin cordonul medular ventral trec fasciculele, EXCEPTÂND:

a) spinotalamic ventral
b) spinocerebelos ventral
c) corticospinal ventral
d) tectospinal
e) reticulospinal
62. CM Substanţa cenuşie conţine:

a) neuroni somatomotori
b) neuroni vegetativi
c) neuroni somatosenzitivi
d) celule nervoase dispuse în reţea
e) neuroni senzoriali
63. CM În coarnele laterale ale substanţei medulare cenuşii se află neu-

roni:
a) somatomotori
b) visceromotori
c) somatosenzitivi
d) viscerosenzitivi
e) intercalari
64. CM Axonii neuronilor visceromotori părăsesc măduva prin:

a) rădăcina posterioară a nervului spinal
b) rădăcina anterioară a nervului spinal
c) fisura mediană anterioară a măduvei
d) șanţul medular lateral anterior
e) şanţul posterolateral
17
65. CM Substanţa albă a măduvei conţine:
a) neuroni somatomotori
b) fibre nervoase mielinice
c) fibre nervoase amielinice
d) celule gliale
e) fibre postganglionare
66. CS Formaţia reticulară medulară este localizată în:

a) vecinătatea substanţei cenuşii
b) comisura cenuşie
c) între cornul posterior şi cel lateral, în substanța albă
d) cornul anterior
e) canalul central
67. CM În substanţa albă a măduvei există căi:

a) scurte, de legătură
b) descendente, motorii
c) ascendente, senzitive
d) ascendente, nespecifice
e) intersegmentare
68. CS În cordonul medular dorsal se găsesc fasciculele:

a) rubrospinal
b) spinocerebeloase
c) corticospinale
d) spinobulbare
e) spinorubrale
69. CM Segmentul C01 al măduvei spinării e localizat în:

a) conus medullaris
b) filum terminale
c) la nivelul vertebrei sacrale I
d) la nivelul vertebrei L2
e) cauda equina
18
70. CM La măduva spinării:
a) pe o secţiune transversală în segmentul cervical există mai multă sub-
stanţă albă decât pe una din segmentul lombar.
b) cornul anterior al substanţei cenuşii în segmentele lombare este mai lat
decât în segmentele toracice.
c) fibrele legate de senzaţiile doloroase şi termice formează un tract, aflat
în cordonul anterior al substanţei albe.
d) fibrele descendente din ariile motorii ale cortexului cerebral trec prin
cordoanele lateral şi anterior ale substanţei albe.
e) prin cordoanele posterioare nu trec fibre descendente
71. CM Fibrele care formează cordoanele posterioare ale măduvei spină-

rii:
a) reprezintă în special prelungirile centrale ale neuronilor, corpii celulari
ai cărora se află în ganglionii spinali.
b) sunt apofizele centrale ale neuronilor, prelungirile periferice ale cărora
se termină în epidermis.
c) formează sinapse în nucleii gracilis şi cuneatus.
d) sunt fibre care vin de la aceiaşi parte de corp.
e) reprezintă o parte a lanţului de neuroni majoritatea cărora se termină
în cele din urmă în cerebel.
72. CM La nivelul șanțurilor laterale ale măduvei spinării se află rădăci-

nile:
a) nervilor cranieni
b) nervilor vegetativi
c) nervilor spinali
d) senzitive
e) anterioare şi posterioare
73. CM În şanţurile longitudinale ale medulei spinale se localizează:

a) rădăcinile superioare
b) rădăcinile senzitive
c) rădăcinile anterioare
d) rădăcinile posterioare
e) septul median posterior
19
74. CM Nervul spinal conține fibre nervoase:
a) somatomotore
b) senzitive
c) asociative scurte
d) asociative lungi
e) comisurale
75. CM Substanța cenușie a medulei spinale formează:

a) coloanele ventrale
b) cordoanele laterale
c) coloanele posterioare
d) cordoane posterioare
e) cordoanele ventrale
76. CM În secțiune transversală substanța cenușie a măduvei spinării pre-

zintă:
a) coarnele posterioare
b) coarnele inferioare
c) ganglionii spinali
d) coarnele ventrale
e) plexul coroid
77. CM Pe o secțiune transversală a măduvei spinării se disting:

a) substanța albă
b) substanța neagră
c) canalul central
d) apeductul cerebral
e) cisterna terminală
78. CM Coarnele anterioare ale substanței cenușii din măduva spinării

conțin nucleii:
a) toracic
b) anterolateral si posterolateral
c) cordonului posterior
d) central
e) anteromedial şi posteromedial
20
79. CM Substanța cenușie a coarnelor posterioare conține:
a) substanța gelatinoasă
b) nucleul toracic
c) nucleul lombar
d) zona spongioasă
e) nucleul simpatic
80. CM Coarnele laterale ale substanței cenușii a medulei spinale conțin

nuclei:
a) motori
b) senzitivi
c) vegetativi simpatici
d) vegetativi parasimpatici
e) laterali
81. CM Cordonul lateral al medulei spinale este constituit din:

a) fasciculul gracilis (Goll)
b) tractul corticospinal ventral
c) tractul spinocerebelos ventral
d) tractul rubrospinal
e) tractul spinotalamic lateral
82. CM Cordonul lateral al substanței albe a măduvei spinării conține căi

conductoare:
a) comisurale
b) ascendente
c) eferente
d) descendente
e) spinobulbare
83. CM Rădăcinile nervilor spinali se localizează la nivelul:

a) șanțului median posterior
b) șanțului transversal
c) șanțului lateral anterior
d) șanțului lateral caudal
e) șanțului lateral dorsal
21
84. CM Cordonul lateral al măduvei spinării conține:
a) tractul spinocerebelos ventral
b) tractul corticospinal ventral
c) tractul spinotalamic ventral
d) tractul spinocerebelos dorsal
e) tractul rubrospinal
85. CM Cordonul posterior al medulei spinale este constituit din:

a) tractul spinocerebelos dorsal
b) fasciculul gracilis (Goll)
c) tractul corticospinal
d) fasciculul cuneat (Burdach)
e) tractul spinotalamic
86. CM Porțiunea toracolombară a medulei spinale este constituită

din segmentele:
a) T1 – T12
b) L1 – L4
c) T 1 – T12
d) L1 – L6
e) L1 – L5
87. CM Cordonul ventral al medulei spinale este constituit din:

a) tractul corticospinal anterior
b) fasciculul cuneat (Burdach)
c) tractul corticospinal lateral
d) tractul spinocerebelos dorsal
e) tractul spinotalamic anterior
88. CM Cordonul anterior al măduvei spinale conține tracturile:

a) spinotalamic lateral
b) spinotalamic ventral
c) corticospinal ventral
d) corticospinal lateral
e) corticonuclear
22
89. CM Cordonul ventral al substanței albe a medulei spinale conține
tracturile:
a) corticospinal anterior
b) spinocerebelos ventral
c) spinotalamic ventral
d) corticospinal lateral
e) rubrospinal
90. CM Cordonul lateral al măduvei spinale conține tracturile:

a) corticonuclear
b) corticospinal ventral
c) spinocerebelos dorsal
d) spinocerebelos ventral
e) rubrospinal
91. CM Învelișurile măduvei spinării sunt:

a) pahimeningele
b) teaca Henle
c) teaca mielinică
d) arahnoida
e) pia mater
92. CM Leptomeningele include:

a) dura mater
b) arahnoida
c) tunica fibroasă
d) pia mater
e) intima
93. CM Lichidul cefalorahidian se conține în:

a) ventriculul terminal al măduvei spinării
b) spațiul epidural
c) spațiul subarahnoidian
d) canalul central
e) fundul de sac subdural
23
94. CM Medula spinală este învelită de:
a) tunica musculară
b) dura mater
c) tunica fibroasă
d) pia mater
e) arahnoidă
95. CM Spaţiile intermeningiene ale măduvei spinării sunt:

a) epicranian
b) epidural
c) subdural
d) arahnoidian
e) subarahnoidian
96. CM Factorii de fixare a sacului meningeal in canalul vertebral sunt:

a) țesutul celulo-adipos și plexurile venoase din spațiul epidural
b) ligamentele meningeovertebral anterior, lateral, posterior
c) ligamentele denticulate
d) concreșterea durei mater cu periostul orificiilor intervertebrale
e) presiunea mărită în canalul vertebral
97. CM Măduva spinării se fixează în sacul meningeal prin:

a) ligamentele denticulate
b) septul longitudinal posterior ce unește pia mater cu arahnoida în plan
sagital
c) țesutul celulo-adipos si plexul venos al spațiului epidural
d) existenţa spațiului subarahnoidian
e) presiunea negativă din canalul vertebral
Bulbul rahidian şi puntea

98. CS Sunt proprii ai bulbului nucleii, CU EXCEPŢIA:
a) ambiguu
b) dorsal al nervului X
c) gracilis
d) salivator inferior
e) interpus
24
99. CS Nucleul motor al unuia din următorii nervi cranieni se află în
bulb:
a) VI
b) IX
c) VII
d) V
e) III
100. CS Nucleul senzitiv al unuia din următorii nervi cranieni se află în

bulb:
a) XI
b) III
c) V
d) XII
e) VI
101. CS Radiaţiile acustice reprezintă axonii neuronilor situaţi în:

a) nucleul cohlear dorsal
b) nucleul cohlear ventral
c) corpul geniculat medial
d) corpul geniculat lateral
e) cortexul temporal
102. CS Puntea face parte din:

a) prosencephalon
b) myelencephalon
c) metencephalon
d) mesencephalon
e) toate false

punte:
a) XI
b) X
c) IX
d) VI
e) XII
25
104. CS Nucleii senzitivi ai unuia din următorii nervi cranieni se află nu-
mai în punte:
a) VII
b) X
c) IX
d) V
e) VIII
105. CS Axonii neuronilor din nucleul ambiguu inervează muşchii:

a) limbii
b) extrinseci ai globului ocular
c) laringelui
d) pavilionului urechii
e) masticatori
106. CS În nucleul ambiguu au originea fibrele motorii ale nervilor:
a) V, VI, VII
b) III, VI, VII
c) O, IX, X
d) IX, X, XI
e) V, VII, IX
107. CS Care dintre următorii nuclei nu ţine de rombencefal?

a) nucleus fastigii
b) nucleus gracilis
c) nucleul olivar inferior
d) nucleii nervului vag
e) nucleul oculomotor accesoriu
108. CM Limitele bulbului rahidian se află la nivelul:

a) coliculilor superiori ai lamei cuadrigemene
b) marginii inferioare a punții
c) adeziunii intertalamice
d) orificiului occipital mare
e) orificiului vertebrei C - I
109. CM Bulbul rahidian prezintă următoarele formațiuni:

a) pedunculi cerebrali
b) piramidele bulbare
26
c) tuberculi cuneaţi
d) tuberculi mamilari
e) olivele
110. CM Medula oblongată prezintă la exterior:
a) șanțuri laterale
b) șanțul terminal
c) fisura longitudinală
d) tuberculul cuneat
e) piramidele
111. CM În bulbul rahidian se localizează centrii:

a) olfactiv
b) vizual
c) respirației
d) acustic
e) circulației sangvine
112. CM În bulb se află nucleii motori de origine ai următorilor

nervi cranieni:
a) XI
b) V
c) X
d) IX
e) XII
113. CM În bulb se află nucleii senzitivi ai nervilor cranieni:

a) X
b) IX
c) VII
d) V
e) XII
114. CM În bulb, pe linia mediană, se găsesc nucleii:

a) ambiguu
b) nervului hipoglos
c) dorsal al vagului
d) raphe magnus
e) raphe pontis
27
115. CM Nucleul cohlear dorsal e conectat în special la:
a) nucleul vestibular superior
b) talamus
c) formaţia reticulată
d) nucleii corpului trapezoid
e) nucleii lemniscului lateral
116. CM Piramidele bulbului rahidian:

a) se află medial de rădăcinile nervului hipoglos.
b) se află medial de olive.
c) constau în special din fibre descendente.
d) constau din fibre care toate se încrucişează în bulb.
e) constau din fibre care reprezintă axonii neuronilor situaţi în gyrus pre-
centralis.
117. CM La medulla oblongata:

a) oliva se află între piramidă şi pedunculul cerebelos inferior.
b) nervul vag porneşte între piramidă şi olivă.
c) decusaţia piramidală are loc în şanţul median posterior.
d) tuberculum gracillis se află posterior în imediată apropiere de linia me-
diană.
e) nucleul spinal al nervului trigemen se află dorsolateral.
118. CM În medulla oblongata se află nucleii:

a) salivator inferior.
b) salivator superior.
c) ambiguu.
d) ai tractului solitar.
e) motor al nervului trigemen
119. CS Care dintre nervii cranieni apare din encefal printre piramidă şi
olivă?
a) abducens.
b) trigemen.
c) accesor.
d) hipoglos.
e) glosofaringian.
28
120. CM Puntea:
a) conţine nuclei, prelungirile neuronilor cărora pornesc spre cerebel.
b) conţine nuclei care leagă cortexul cerebral cu cortexul cerebelos.
c) este situată pe clivus.
d) se află anterior de artera bazilară.
e) se află superior faţă de emergenţa nervului facial.
121. CM Puntea:
a) prin marginea sa superioară porneşte nervul trigemen.
b) conţine în partea sa anterioară (bazilară) nucleii punţii.
c) conţine în partea sa anterioară tracturile corticospinale (piramidale).
d) e legată de cerebel prin pedunculii cerebeloşi superiori.
e) conţine continuarea lemniscului medial.
122. CM Următorii nuclei se află în punte:

a) motor al nervului facial.
b) oculomotor.
c) spinal sau descendent al nervului trigemen.
d) abducens.
e) salivator inferior.
123. CS În punte se află următorii nuclei, EXCEPTÂND nucleul:

a) motor al nervului VI
b) senzitivi ai nervului VIII
c) senzitiv al nervului V
d) salivator superior
e) salivator inferior
124. CM Lemniscul medial:

a) e format din fibre care emerg în special din nucleii gracilis şi cuneatus
din partea sa.
b) reprezintă o parte din calea proprioceptivă spre cortexul cerebral
c) formează o bandeletă de fibre situată în punte deasupra corpului tra-
pezoid
d) formează o bandeletă de fibre situată în bulb în sens anteroposterior
e) se termină în nucleul anterior al talamusului
29
Cerebelul, ventriculul IV, fosa romboidă, istmul
125. CS Cerebelul este situat:
a) în etajul mediu al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
b) în etajul superior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
c) în etajul inferior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
d) în etajul inferior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
e) în etajul superior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
126. CS Cerebelul este alcătuit din:

a) o parte anterioară – paleocerebel, una posterioară – neocerebel, unite
prin cea mijlocie – arhicerebel
b) o parte anterioară – neocerebel, una posterioară – paleocerebel, unite
printr-o parte mijlocie – arhicerebel
c) o parte anterioară şi una posterioară – emisfere cerebeloase – unite
printr-o parte mijlocie – vermis
d) două părţi laterale – emisfere cerebeloase, unite printr-o parte media-
nă – lobul floculo-nodular
e) trunchi și emisfere
127. CS Lobul floculo-nodular aparţine:

a) vermisului
b) emisferelor cerebeloase
c) paleocerebelului
d) neocerebelului
e) arhicerebelului
128. CS Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin:

a) trei perechi de pedunculi cerebrali care îl leagă de bulb, punte şi mezen-
cefal
b) fibre eferente şi aferente grupate în trei perechi de pedunculi cerebrali
c) trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din trei straturi celulare
dintre care cel mai important este cel mijlociu al celulelor Purkinje
d) trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din substanţa cenuşie la
suprafaţă şi albă în interior
e) cele trei perechi de pedunculi cerebeloşi alcătuiţi din fibre aferente şi
eferente îl leagă de bulb, punte şi mezencefal
30
129. CS Cerebelul este legat de bulb prin:
a) fibre aferente
b) fibre eferente
c) pedunculii cerebeloşi mijlocii
d) pedunculii cerebeloşi inferiori
e) pedunculii cerebeloşi superiori
130. CS Cerebelul este alcătuit din substanţa cenuşie şi substanţa albă dis-
puse astfel:
a) substanţa albă la suprafaţă-scoarţa cerebeloasă, substanţa cenuşie la
interior-nucleii cerebeloşi
b) substanţa cenuşie la suprafaţă-scoarţa cerebeloasă şi substanţa albă la
interior-nucleii cerebeloşi
c) substanţa cenuşie la suprafaţă-scoarţa cerebeloasă şi la interior-nucleii
cerebeloşi cu substanţa albă
d) substanţa albă la periferie-scoarţa cerebeloasă şi la interior-nucleii ce-
rebeloşi, substanţa cenuşie la interior între scoarţă şi nuclei
e) trei straturi alternative, cel mai important fiind cel mijlociu, al celulelor
Purkinje
131. CS Scoarţa cerebeloasă este alcătuită din:

a) fibre cu origine corticală
b) stratul celulelor Purkinje
c) fibre cu origine medulară
d) trei straturi celulare
e) fibre comisurale
132. CS Fibrele de asociaţie ale cerebelului fac legătura între:

a) cerebel şi măduvă
b) cerebel şi trunchiul cerebral
c) cerebel şi talamus
d) cerebel şi scoarţa cerebrală
e) cortexul cerebelos şi nucleii cerebeloşi
133. CS Cerebelul primeşte în special aferenţe:

a) tactile
b) interoceptive
c) proprioceptive
31
d) toate tipurile de sensibilitate
e) termice şi doloroase
134. CS De la cerebel pornesc eferenţe spre:

a) epitalamus
b) talamus
c) hipotalamus
d) bulbul rahidian
e) globul palid
135. CS Cerebelul se unește cu segmentele adiacente ale encefalului prin:

a) pedunculii cerebrali
b) pedunculii cerebeloși
c) emisferele cerebeloase
d) viermisul cerebelului
e) capsula internă
136. CS Pedunculii cerebeloși superiori leagă cerebelul cu:

a) diencefalul
b) mielencefalul
c) mezencefalul
d) prozencefalul
e) puntea
137. CS Pedunculii cerebeloși inferiori leagă cerebelul cu:

a) medula spinală
b) puntea
c) mielencefalul
d) mezencefalul
e) emisferele cerebrale
138. CS Pedunculii mijlocii leagă cerebelul cu:

a) substanța neagră
b) nucleul Iacubovici
c) bulbul rahidian
d) puntea Varolio
e) creierul intermediar
32
139. CS De la medial spre lateral pedunculii cerebeloşi sunt situaţi în ordi-
nea următoare:
a) mediu – superior – inferior.
b) inferior – mediu – superior.
c) superior – inferior – mediu.
d) mediu – inferior – superior.
e) superior – mediu – inferior.
140. CS Ventriculul cerebral IV prezintă cavitatea:

a) prozencefalului
b) mezencefalului
c) rombencefalului
d) diencefalului
e) emisferelor cerebrale
141. CS Ventriculul IV al encefalului comunică cu ventriculul III prin:

a) canalul central
b) apertura mediană
c) aperturile laterale
d) apeductul creierului
e) orificiile interventriculare
142. CS Din ventriculul IV LCR trece în spaţiul subarahnoidian prin:

a) apeductul Sylvius
b) orificiul Magendie
c) orificiile Monro
d) plexurile coroide ale ventriculului IV
e) numic din cele menţionate
143. CS Apeductul Sylvius face legătura între:

a) ventriculul IV şi canalul ependimar
b) ventriculul IV şi spaţiul subarahnoidian
c) ventriculii laterali şi ventriculul III
d) ventriculii III şi IV
e) ambii ventriculi laterali
33
144. CS Nucleii tractului solitar sunt comuni pentru nervii:
a) V - VI - VII
b) VII - VIII - IX
c) VII - IX - X
d) IX - X - XI
e) X - XI - XII
145. CM Cerebelul prezintă următoarele formațiuni:

a) emisfere cerebeloase
b) pedunculi cerebeloși
c) pedunculi cerebrali
d) viermisul
e) șanțul bazilar
146. CS Cerebelul trimite eferenţe la următoarele formaţiuni, EXCEP-

TÂND:
a) talamusul
b) nucleul roşu
c) tuberul cenușiu
d) formaţia reticulată
e) nucleii vestibulari
147. CS Stâlpul cerebral conţine:

a) lemniscul medial
b) fibre frontopontine
c) tracturile spinotalamice
d) lemniscul lateral
e) fasciculul rubrospinal
148. CS În pedunculii cerebeloşi superiori se găsesc următoarele tracturi,

EXCEPTÂND:
a) spinocerebelos ventral
b) spinocerebelos dorsal
c) cerebelorubrale
d) cerebelotalamice
e) cerebeloreticulare
34
149. CS Cerebelul include următorii lobi:
a) câte 2 laterali de fiecare parte (anterior-paleocerebel, posterior-neoce-
rebel) uniţi printr-o porţiune mediană-vermis
b) 2 laterali-emisfere cerebeloase, uniţi cu o formaţiune mediană-lobul
floculonodular
c) anterior-paleocerebel, posterior-neocerebel şi lobul floculonodular-ar-
hicerebel
d) câte 2 laterali de fiecare parte (cei anteriori formând paleocerebelul, cei
posteriori-neocerebelul), uniţi prin 2 lobi situaţi între ei, vermisul şi
lobul floculo-nodular
e) anterior-paleocerebel, mijlociu-vermis, superior-lobul floculonodular
150. CM Substanța cenușie a cerebelului formează:

a) cortexul cerebral
b) nuclei bazali
c) cortexul cerebelos
d) nucleul roşu
e) nuclei cerebeloşi
151. CM Spre cerebel trec fibre de la:

a) măduva spinării
b) trunchiul cerebral
c) scoarţa cerebrală
d) talamus
e) formaţia reticulată
152. CM Din nucleii cerebeloși fac parte:
a) nucleul emboliform
b) nucleul roșu
c) nucleul dințat
d) substanța neagră
e) nucleul globos
153. CM Spre cerebel sosesc fibre de la:

a) talamus
b) bulbul rahidian
c) nucleii bazali
d) puntea lui Varolio
e) piramidele bulbare
35
154. CM Spre cerebel sosesc fibre (aferenţe) de la:
a) scoarţa cerebrală
b) diencefal
c) trunchiul cerebral
d) nucleii bazali
e) olivă
155. CM De la cerebel pornesc fibre eferente spre:
a) puntea lui Varolio
b) pedunculii cerebrali
c) coliculii quadrigemeni
d) nucleii bazali
e) coarnele anterioare ale măduvei spinării
156. CM De la cerebel pornesc eferenţe spre:
b) bulbul rahidian
c) mezencefal
d) talamus
e) corpul striat
157. CM Substanţa cenuşie a cerebelului se dispune:

a) la suprafaţă
b) reticular
c) în nucleii cerebeloşi
d) în pedunculii cerebeloşi
e) în vermis
158. CM În componenţa cerebelului intră:

a) emisferele cerebeloase
b) vermisul cerebelos
c) lobul floculo-nodular
e) istmul rombencefalic
159. CM Cerebelul este situat:

a) în etajul inferior al cutiei craniene
b) în continuarea pedunculilor cerebrali
c) înapoia trunchiului cerebral
d) în etajul anterior al cutiei craniene
e) în spaţiul intradural
36
160. CM Pedunculii cerebeloşi superiori:
a) conţin fibre ale tractului spinocerebelos posterior.
b) conţin fibre ale tractului spinocerebelos ventral.
c) conţin fibre ale tractului cerebelotegmental.
d) conţin fibre care se încrucişează în mezencefal.
e) conţin fibre care pornesc spre talamus.
161. CM Cerebelul:
a) prin pedunculii cerebeloşi inferiori primeşte fibre asociate cu proprio-
cepţia.
b) are conexiuni cu lobul frontal prin pedunculul cerebelos superior şi
talamus.
c) nu conţine altă substanţă cenuşie decât cea din cortexul cerebelos.
d) cortexul lui are o structură uniformă.
e) primeşte fibre de la nucleul olivar mai ales din partea sa.
162. CM Ventriculul IV al encefalului comunica cu:

a) spațiul subdural
b) spațiul subarahnoidian
c) canalul central al medulei spinale
d) ventriculele laterale
e) ventriculul III
163. CM Comunicările ventriculului IV se realizează prin:

a) apertura piriformă
b) aperturile laterale
c) apertura mediană
d) orificiile interventriculare
e) apeductul cerebral
164. CM Ventriculul cerebral IV comunică cu spațiul subarahnoidian prin:

a) apeductul Silvius
b) orificiile Luschka
c) orificiile Monro
d) orificiul Magendie
e) canalul central
37
165. CM Ventriculul cerebral IV comunică cu spațiul subarahnoidian prin:
a) apertura mediană
b) apertura piriformă
c) orificiile interventriculare
d) aperturile laterale
166. CM Ventriculul IV al encefalului conține:

a) lichid seros
b) lichid tisular
c) plexul coroid
d) plexuri venoase
e) lichid cefalorahidian
167. CM Pereții ventriculului IV se constituie din:

a) vălul medular superior
b) fosa romboidă
c) fastigiu
d) vălul medular inferior
e) pedunculii cerebeloși inferiori
168. CM Tavanul ventriculului IV se formează din:

a) pedunculii cerebrali
b) pedunculii cerebeloși superiori
c) vălul medular inferior
d) vălul medular superior
e) piramidele bulbare
169. CM Pe planşeul ventriculului IV:

a) trigonum nervi vagi se află în unghiul inferior în imediată apropiere
de linia mediană.
b) coliculul facial se află lângă linia mediană în jumătatea superioară.
c) aria vestibulară este adiacentă unghiului lateral.
d) trigonum nervi hypoglossi se află lateral de trigonum nervi vagi.
e) nucleul nervului abducens se află la nivelul coliculului facial.
38
170. CM Fosa romboidă este constituită de:
a) viermele cerebelos
b) puntea Varolio
c) pedunculii cerebrali
d) faţa dorsală a bulbului rahidian
e) faţa anterioară a medulei oblongate
171. CM In trigonul superior al fosei romboide se localizează nucleii ner-

vilor cranieni:
a) III
b) V
c) VII
d) IX
e) XI
172. CM In trigonul superior al fosei romboide substanța cenușie formează

nucleii nervilor cranieni:
a) IV
b) VI
c) VII
d) VIII
e) XI
173. CM In trigonul inferior al fosei romboide se localizează nucleii nervi-

lor cranieni:
a) IV
b) IX
c) VI
d) X
e) XI
174. CM Substanța cenușie a fosei romboide formează la nivelul trigonului

inferior nucleii nervilor cranieni:
a) V
b) IX
c) XII
d) X
e) VIII
39
175. CM Nervul trigemen are în fosa romboidă nucleii:
a) viscero-motor
b) pontin
c) al tractului mezencefalic
d) motor
e) al tractului solitar
176. CM Nucleii senzitivi ai nervului trigemen sunt:
a) talamic
b) al tractului spinal
c) pontin
d) ambiguu
e) al tractului mezencefalic
177. CM Nervul facial este reprezentat la nivelul fosei romboide de nucleii:
a) visceromotor
b) salivator superior
c) salivator inferior
d) motor
e) pontin
178. CM Nucleii salivatori superior și inferior aparțin nervilor cranieni:
a) V
b) VII
c) VIII
d) IX
e) X
179. CM Nucleii vegetativi ai fosei romboide sunt:
a) al tractului mezencefalic
b) salivator superior
c) dorsal al nervului vag
d) ventrolateral
e) lacrimal
180. CM Nervul glosofaringian are în fosa romboidă nucleii
a) dorsal
b) ambiguu
c) al tractului spinal
d) al tractului solitar
e) salivator inferior
40
181. CM Perechea VIII de nervi cranieni are în fosa romboidă nucleii:
a) cohlear ventral
b) cohlear dorsal
c) vestibular medial
d) vestibular central
e) vestibular lateral
182. CM Nervul vag este reprezentat la nivelul fosei romboide de nucleii:

a) pontin
b) ai tractului solitar
c) ambiguu
d) dorsal
e) spinal
183. CS Nucleul ambiguu aparține nervilor cranieni:

a) III - IV
b) VII - IX
c) IX – X - XI
d) IX – XI
e) X - XI
184. CM Nucleii tractului solitar aparțin nervilor cranieni:

a) V
b) VII
c) VIII
d) IX
e) XI
185. CS Care dintre următorii nuclei nu ţine de rombencefal ?

a) nucleus fastigii
b) nucleus gracilis
c) nucleul olivar inferior
d) nucleul roşu
e) nucleii nervului vag
41
Mezencefalul. Formaţia reticulată
186. CS Tectul mezencefalului este format din:
a) corpii geniculaţi laterali
b) coliculii superiori
c) lama cuadrigemenă
d) tuberculii mamilari
e) coliculii inferiori

mezencefal:
a) X
b) VI
c) V
d) VII
e) III
188. CS Nucleul senzitiv al unuia din următorii nervi cranieni se află în

mezencefal:
a) IX
b) VII
c) V
d) VIII
e) X
189. CS Următoarele perechi de nervi cranieni aparţin trunchiului cere-

bral cu o excepţie:
a) III
b) V
c) XII
d) IV
e) I
190. CS Nucleus ruber este localizat în mezencefal la nivelul:

a) coliculului inferior
b) coliculului superior
c) ambilor coliculi
d) joncţiunii pontomezencefalice
e) c + d
42
191. CS Care din structurile următoare nu sunt localizate în pedunculii ce-
rebrali?
a) nucleul oculomotor
b) substantia nigra
c) coliculii superiori
d) tegmentum
e) nimic din cele menţionate
192. CM Mezencefalul este constituit din:

a) mielencefal
b) tect
c) metencefal
e) pedunculii cerebeloşi superiori
193. CM Pe o secțiune transversală pedunculii cerebrali prezintă:

a) vârful pedunculului
b) tegmentul mezencefalic
c) baza pedunculului
d) masele laterale
e) substanța neagră
194. CM Substanța cenușie a mezencefalului este organizată sub aspect de:

a) nucleu caudat
b) nucleu roșu
c) nucleu ambiguu
d) nuclei vegetativi simpatici
e) nuclei ai nervilor cranieni III şi IV
195. CM Pedunculii cerebrali:

a) sunt parte a mezencefalului.
b) se află medial de nervul trohlear.
c) prin partea anterioară sunt traversaţi de artera cerebrală medie.
d) conţin în partea lor bazilară fibre descendente corticospinale.
e) prin partea lor anterioară trece nervul optic.
43
196. CM În mezencefal se află structurile:
a) substantia nigra.
b) coliculii superiori.
c) nucleul motor al nervului trigemen.
d) nucleul nervului abducens.
e) decusaţia pedunculilor cerebeloşi superiori (Werneking).
197. CM În mezencefal sunt depistate formaţiunile:

a) lemniscul medial.
b) fibrele frontopontine.
c) lemniscul lateral.
d) nucleul roşu.
e) corpul geniculat medial.
198. CM În mezencefal pot fi depistate structurile:

a) nucleii nervului oculomotor.
b) tractul tectospinal.
c) fasciculul longitudinal medial.
d) nucleul salivator superior.
e) nucleul tractului solitar.
199. CS Care din structurile următoare nu sunt localizate în stâlpii cere-

brali?
a) nucleul oculomotor
b) substantia nigra
c) coliculii superiori
d) tegmentum
200. CM Fosa interpedunculară:

a) conţine substanţa perforată posterioară
b) reprezintă locul prin care apare nervul abducens (VI)
c) este delimitată lateral de pedunculii cerebeloşi superiori
d) este o parte a mezencefalului
e) este parte a diencefalului
44
Diencefalul. Ventriculul III
201. CS Diencefalul este situat:
a) deasupra cerebelului şi sub emisferele cerebrale
b) deasupra trunchiului cerebral şi sub cerebel
c) în continuarea trunchiului cerebral şi sub emisferele cerebrale
d) deasupra măduvei spinării şi sub emisferele cerebrale
e) sub emisferele cerebrale şi înaintea trunchiului cerebral
202. CS Diencefalul este format din:

a) talamus, metatalamus, hipotalamus
b) talamus, epitalamus, hipotalamus, neurohipofiză
c) talamus, metatalamus, hipofiză, hipotalamus
d) talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus
e) talamus, corpi geniculaţi, epifiză, hipotalamus
203. CS Care din următoarele formaţiuni se dezvoltă din diencefal?

a) lobul posterior al pituitarei
b) corpii mamilari
c) genu corporis callosi
d) a + b
e) toate cele menţionate
204. CS Următoarele căi ascendente au releu talamic, EXCEPTÂND:

a) calea sensibilităţii tactile epicritice
b) calea olfactivă
c) calea sensibilităţii proprioceptive conştiente
d) calea sensibilităţii gustative
e) calea sensibilităţii tactile protopatice
205. CS Au releu diencefalic următoarele căi senzoriale, EXCEPTÂND:

a) calea olfactivă
b) calea auditivă
c) calea gustativă
d) calea optică
e) calea sensibilităţii tactile epicritice
45
206. CS Care din următorii nuclei ai talamusului au conexiuni aferente cu
cerebelul?
a) ventral lateral
b) dorsomedial
c) anterior
d) reticular
e) pulvinar
207. CS Care dintre următoarele structuri este parte a epitalamusului?

a) stria terminalis
b) stria medularis thalami
c) fornixul
d) comissura posterior
e) pulvinarul
208. CS Nucleii anteriori ai hipotalamusului au rol în:

a) secreţia de hormoni ce se depozitează în adenohipofiză
b) secreţia de hormoni ce se depozitează în neurohipofiză
c) integrarea simpatică
d) secretă hormoni gonadotropi
e) coordonarea funcţiilor sexuale
209. CS Hipotalamusul este controlat de:

a) talamus
b) trunchiul cerebral
c) cerebel
d) scoarţa emisferelor cerebrale
e) nucleii bazali
210. CS Nucleii din aria hipotalamică dorsală au rol de:

a) integrare simpatică
b) integrare parasimpatică termoreglatoare
c) control al activităţii secretorii ai hipofizei anterioare
d) secreţie a hormonilor ce se depozitează în hipofiza posterioară
e) toate false
46
211. CS Substanţa perforată posterioară
a) se află între striile olfactive medială şi laterală
b) se află înaintea infundibulului
c) este delimitată lateral de pedunculii cerebrali
d) este acoperită de lamina terminalis
e) c + b
212. CS Statinele şi liberinele sunt produse ale:

a) magnocelularei sau celulelor colinergice
b) parvocelularei sau celulelor adrenergice
c) nucleilor ariei hipotalamice laterale
d) corpilor mamilari
e) corpilor geniculati medial si lateral
213. CS Hipotalamusul reprezintă partea diencefalului:

a) ventrală
b) dorsală
c) antero-superioară
d) postero-inferioară
e) laterală
214. CS Subtalamusul este localizat:

a) medial de talamus şi dorsal de hipotalamus
b) ventral de talamus şi lateral de hipotalamus
c) medial de hipotalamus
d) anterior de lamina terminalis
e) lateral de capsula internă
215. CS Care din structurile următoare se dezvoltă din telencefal?

a) area Broca, insula, nucleul septal
b) bulbul cornului posterior, lamina terminalis, hipofiza
c) brachium inferior, nucleus ruber, gyrus cinguli
d) a + b
e) nimic din cele de mai sus
47
216. CS Prin orificiul Monro comunică:
a) plexurile coroide cu ventriculul III
b) ventriculele laterale cu ventriculul III
c) ventriculele III şi V
d) ventriculul IV cu spaţiul subarahnoidian
e) ventriculele laterale cu ventriculul IV
217. CS Plafonul ventriculului III este format de:
a) fornix
b) corpus callosum
c) ependimă
d) pânza coroidă
e) toate de mai sus
218. CS Tela choroidea a ventriculului III:
a) constă dintr-un strat dublu de pia
b) formează planşeul ventriculului III
c) constă dintr-un strat dublu de ependimă
d) se află între corpul calos şi fornix
e) se continuă în cornul posterior al ventriculului lateral
219. CM Diencefalul este constituit din:
a) lama cuadrigemenă
b) regiunea talamică
c) ventriculul IV
d) hipotalamus
e) ventriculul III
220. CM Nucleii de asociaţie ai talamusului au rol:
a) de releu pe calea olfactivă
b) în integrarea simpatică şi parasimpatică
c) de releu pe căile sensibilităţilor specifice
d) de releu pe căile vizuală şi auditivă
e) în integrarea impulsurilor de la mai mulţi nuclei talamici
221. CM Talamusul are nuclei:
a) de releu pe căile sensibilităţilor specifice
b) de asociaţie
c) nespecifici
d) de releu pe căile acustică şi vizuală
e) motori
48
222. CM Regiunea talamică a creierului intermediar include:
a) hipotalamusul
b) metatalamusul
c) metencefalul
d) talamusul
e) epitalamusul
223. CM Talamusul prezintă următoarele formațiuni morfologice:

a) aripile
b) pulvinarul
c) pedunculii cerebrali
d) tuberculul anterior
e) feţele medială şi dorsală
224. CM Substanța cenușie a talamusului este organizată sub aspect

de nuclei:
a) dorso-laterali
b) anteriori si posteriori
c) inferiori
d) ventrolaterali
e) mediali
225. CM Stria medullaris thalami:

a) leagă amigdala cu area subcallosa
b) leagă nucleul habenular cu area septalis
c) leagă bulbul rahidian cu talamusul
d) trece împreună cu vena talamostriată printre nucleul caudat şi talamus
e) leagă nucleul habenular cu nucleul caudat
226. CM Talamusul:
a) e separat de nucleul lentiform prin braţul anterior al capsulei interne.
b) formează o parte din peretele lateral al ventriculului III.
c) din partea lui posterioară se află orificiul interventricular.
d) e situat inferior de corpul fornixului.
e) are o faţă superioară care este parte a planşeului ventriculului lateral
49
227. CM Nucleii talamusului prezintă, sub aspect funcțional:
a) centri subcorticali motori
b) centri vegetativi
c) relee ale cailor conductoare senzitive
d) centri subcorticali senzitivi
e) centri subcorticali senzoriali
228. CM Metatalamusul este constituit din:
a) corpii geniculaţi laterali
b) coliculii superiori
c) corpul calos
d) corpii geniculaţi mediali
e) genunchiul capsulei interne
229. CM Metatalamusul este format din:
a) corpul geniculat lateral
b) epifiză
c) corpul geniculat medial
d) hipofiză
e) pulvinar
230. CM Epitalamusul este format din:
a) epifiză
b) hipofiză
c) nucleul în care se închid reflexe olfactico-somatice
d) corpi geniculaţi
e) habenulă
231. CM Epitalamusul înglobează formațiunile:
a) hipofiza
b) epifiza
c) comisura cerebrală anterioară
d) habenulele
e) comisura habenulară
232. CM Sub aspect funcțional centrii nervoși ai metatalamusului prezintă:
a) centri subcorticali olfactivi
b) centri subcorticali ai auzului
c) relee ale cailor conductoare ale analizatorului optic
d) centri gustativi
e) centri vegetativi
50
233. CM În componența diencefalului intră formațiunile endocrine:
a) corpii cromafini
b) glanda pineală
c) hipofiza
d) epifiza
e) glanda pituitară
234. CM Hipotalamusul este format din:

a) zonele periventriculară, medială şi laterală
b) două perechi de corpi geniculaţi
c) nuclei anteriori, mijlocii, posteriori
d) ariile rostrală, dorsală, intermediară, laterală, posterioară
e) nuclei de asociaţie
235. CS Hipotalamusul controlează activitatea glandelor endocrine prin

intermediul:
a) scoarţei cerebrale
b) trunchiului cerebral
c) conexiunilor cu talamusul
d) conexiunilor cu hipofiza
e) conexiunilor directe cu glandele endocrine
236. CM Din hipotalamus fac parte:

a) decusația piramidelor
b) chiasma optică
c) corpii geniculaţi
d) corpora mamilaria
e) tuberculul cinereu cu infundibulul şi hipofiza
237. CM Celule neurosecretoare hipotalamice se află în:

a) nucleul paraventricular
b) nucleul supraoptic
c) nucleul ventromedial
d) nucleii infundibulari
e) nucleii corpilor mamilari
51
238. CM Hipotalamusul este un centru de integrare a:
a) sistemului limbic
b) formației reticulare
c) sistemului nervos parasimpatic
d) sistemului nervos simpatic
e) glandelor endocrine
239. CM In componenţa hipotalamusului intră:

a) tractul olfactiv
b) tractul optic
c) chiasma optică
d) tuber cinereum şi infundibulum
e) corpii mamilari
240. CM Tractul optic:

a) conţine axonii neuronilor, corpii celulari ai cărora se află în retină
b) conţine fibre de la jumătăţile mediale ale ambelor retine
c) toate fibrele pe care le conţine se termină în corpul geniculat medial
d) conţine fibre care formează brachium colliculi inferioris
e) conţine fibre care constituie calea aferentă a reflexului pupilar
241. CM Chiasma optică:

a) se află anterior de tija hipofizară
b) se află lateral de artera carotidă internă
c) conţine fibre de la neuronii bipolari ai retinei
d) conţine fibre care se termină în corpul geniculat lateral
e) conţine o încrucişare de fibre asociate cu jumătăţile nazale ale ambelor
retine
242. CM Hipotalamusul:
a) se extinde de la chiasma optică până la tija hipofizei
b) funcţional i se disting trei zone, iar morfologic – cinci arii
c) produce hormoni stocaţi în lobul posterior al hipofizei
d) în nucleul lui supraoptic are loc elaborarea oxitocinei
e) reprezintă un centru superior de termoreglare
52
243. CM Următoarele structuri fac parte din subtalamus:
a) nucleul subtalamic (corpul lui Luys)
b) fasciculul lenticular
c) fasciculul mamilotalamic
d) fasciculul subtalamic
e) zona incertă
244. CM Ventriculul cerebral III comunică cu:
a) spatiul subdural
b) ventriculul IV
c) spatiul subarahnoidian (direct)
d) ventriculele laterale
e) canalul central (direct)
245. CM Căile de comunicare a ventriculului III sunt:
a) canalul central al măduvei spinării
b) aperturile laterale (Luschka)
c) orificiile interventriculare
d) apeductul Silvius
e) apertura mediană (Magendie)
246. CM Ventriculul III al encefalului conține:
a) plexuri venoase
b) lichid cefalorahidian
c) lichid tisular
d) plexul coroid
e) rețele vasculare miraculoase
247. CM Ventriculul cerebral III are pereții:
a) mediali
b) laterali
c) sagital
d) superior
e) inferior
248. CM Ventriculul trei:
a) comunică cu ventriculele laterale prin orificiile interventriculare.
b) comunică cu ventriculul IV prin apeductul Sylvius.
c) comunică cu spaţiul subarahnoidian prin orificiile din plafonul lui.
d) nu are plex coroid.
e) se află anterior de corpul pineal.
53
249. CS Care dintre afirmaţiile următoarele cu privire la comisura anteri-
oară este falsă?
a) e situată în partea superioară a lamina terminalis
b) leagă în special lobii temporali
c) trece prin partea inferioară a nucleului lentiform
d) poate fi văzută pe o secţiune frontală la nivelul corpilor mamilari
e) include fibrele căii olfactive
Emisferele cerebrale, relieful cortexului, rinencefalul

250. CS În masa emisferei cerebrale se află:
a) ventriculul III
b) ventriculul IV
c) ventriculul lateral
d) spatiul subarahnoidian
251. CS Faţa medială a emisferei cerebrale este vascularizată de:

a) artera cerebrală mijlocie
b) artera cerebrală anterioară
c) artera cerebrală posterioară
d) trunchiul bazilar
e) arterele cerebrale mijlocie şi anterioară
252. CS Fisura interemisferică separă:

a) numai feţele bazale ale emisferelor cerebrale
b) lobul frontal de cel parietal
c) lobul frontal de cel temporal
d) cele 2 emisfere cerebrale
e) numai feţele convexe ale emisferelor cerebrale
253. CS Ariile corticale sunt delimitate de:

a) feţele emisferelor cerebrale
b) lobii emisferelor cerebrale
c) şanţurile interlobare
d) girusurile corticale
e) nu au o delimitare prea netă
54
254. CS Cea mai voluminoasă parte a encefalului este reprezentată de:
a) diencefal
b) emisferele cerebeloase
c) trunchiul cerebral
d) emisferele cerebrale
e) ganglionii bazali
255. CS La om scoarţa cerebrală este segmentul cel mai dezvoltat al SNC

deoarece:
a) este sediul ariilor corticale ale sistemelor senzoriale
b) primeşte informaţii de la toate segmentele de corp
c) primeşte fibrele căii vizuale
d) reprezintă segmentul superior de integrare a funcţiilor organismului
e) a atins cel mai înalt grad de dezvoltare
256. CS Anatomic feţele emisferelor cerebrale prezintă următoarele deta-

lii, EXCEPTÂND:
a) şanţurile interlobare
b) lobul frontal
c) foliile
d) ariile corticale
e) lobul parietal
257. CS Lobulul cuneus aparține lobului:

a) frontal
b) occipital
c) temporal
d) insular
e) parietal
258. CM Filogenetic scoarţei cerebrale i se descriu:

a) straturi celulare receptoare
b) paleocortexul
c) straturi celulare efectorii
d) neocortexul
e) coloane corticale
55
259. CM Neocortexul:
a) este nou apărut filogenetic
b) are zone senzitivo-senzoriale
c) are zone motorii
d) lipseşte în lobul occipital
e) se mai numeşte izocortex
260. CM Emisferele cerebrale sunt brăzdate de şanţuri care delimitează pe

feţele lor lobii:
a) hipocampic
b) occipital
c) precentral
d) frontal
e) insular
262. CM Emisferele cerebrale sunt unite prin:

a) epitalamus
b) comisura albă anterioară
c) meninge
d) corpul calos
e) hipotalamus
262. CM Feţele emisferelor cerebrale prezintă:

a) şanţul lateral Sylvius
b) şanţul central Rolando
c) girusul precentral
d) şanţul calcarin
e) girusul auricular
263. CM Filogenetic scoarţa cerebrală prezintă:

a) paleocortexul
b) cortexul motor
c) neocortexul
d) cortexul senzitiv
e) izocortexul
56
264. CM Telencefalul este format din:
a) emisferele cerebeloase
b) emisferele cerebrale
c) comisura mare a creierului
d) puntea creierului
e) pedunculii cerebrali
265. CS Care din structurile următoare se dezvoltă din telencefal?
a) area Broca, insula, nucleul septal.
b) bulbul cornului posterior, lamina terminalis, hipofiza.
c) brachium inferior, nucleus ruber, gyrus cinguli.
d) a + b
e) nimic din cele de mai sus.
266. CM Emisferele mari ale creierului prezintă şanţurile:

a) anterior
b) central
c) lateral
d) posterior
e) parieto-occipital
267. CM Lobul frontal al emisferei cerebrale este delimitat de:

a) șanțul frontal superior
b) fisura longitudinală
c) șanțul precentral
d) șanțul lateral
e) șanțul central
268. CM Emisferele mari ale encefalului prezintă lobii:

a) intraparietal
b) insular
c) temporal
d) orbital
e) occipital
269. CM Lobul parietal al emisferei cerebrale este delimitat de:
a) șanțul postcentral
b) șanțul lateral
c) fisura longitudinală
d) șanțul central
e) șanțul intraparietal
57
270. CM Emisferele cerebrale prezintă lobii:
a) superior
b) lateral
c) occipital
d) parietal
e) frontal
271. CM Emisfera mare a creierului prezintă polii:

a) superior
b) frontal
c) terminal
d) temporal
e) occipital
272. CM Emisferele cerebrale prezintă:

a) faţa dorsolaterală
b) faţa posterioară
c) polul occipital
d) polul inferior
e) faţa medială
273. CM Faţa medială a emisferei cerebrale prezintă circumvoluţiunile:

a) gyrus occipitotemporalis lateralis
b) precuneus
c) gyrus temporalis inferior
d) gyrus rectus
e) gyrus fornicatus
274. CM Gyrus fornicatus constă din:

a) lobulul paracentral
b) circumvoluţiunea corpului calos
c) circumvoluţiunea lingvală
d) circumvoluţiunea parahipocampală
e) fornix
58
275. CM Gyrus precentralis:
a) se află în lobul frontal.
b) reprezintă numai aria motorie a cortexului cerebral.
c) conţine un cortex ceva mai gros decât gyrus postcentralis.
d) în porţiunea sa inferioară conţine conexiuni neurale cu partea inferi-
oară a corpului.
e) conţine celule piramidale gigantice Betz.
276. CM La partea bazală emisferele cerebrale sunt legate între ele prin:
a) corpul calos
b) comisura albă anterioară
c) comisura albă posterioară
d) trigonul cerebral
e) toate de mai sus
277. CM Emisferele cerebrale sunt legate în partea bazală prin

următoarele formaţiuni anatomice, exceptând:
a) corpul calos
b) trigonul cerebral
c) comisura albă anterioară
d) fisura interemisferică
e) comisura albă posterioară
278. CM Faţa dorsolaterală a emisferei cerebrale prezintă

circumvoluțiunile:
a) gyrus temporalis superior
b) gyrus occipitotemporalis lateralis
c) gyrus postcentralis
d) gyrus frontalis inferior
e) gyrus corpori calosi
279. CM Cuneus este delimitat de:

a) șanțul corpului calos
b) șanțul hipocampului
c) șanțul parietooccipital
d) pintenul de cocoş
e) șanțul calcarin
59
280. CM Faţa dorsolaterală a emisferei cerebrale prezintă șanțurile:
a) sulcus precentralis
b) sulcus parahyppocampalis
c) sulcus frontalis lateralis
d) sulcus intraparietalis
e) sulcus temporalis inferior
281. CM Emisfera cerebrală prezintă pe faţa inferioară circumvoluțiunile:
a) gyrus rectus
b) gyrus cinguli
c) gyrus occipitotemporalis medialis
d) gyri orbitales
e) lobulus paracentralis
282. CM Precuneus este delimitat de:
a) sulcus intraparietalis
b) sulcus cinguli
c) sulcus calcarinus
d) sulcus parietooccipitalis
e) sulcus hippocampi
283. CM Emisfera cerebrală prezintă pe faţa medială circumvoluțiuni:
a) lobulus paracentralis
b) lobulus parietalis inferior
c) cuneus
d) gyrus frontalis superior
e) gyrus postcentralis
284. CM Emisfera cerebrală prezintă pe faţa dorsolaterală circumvoluțiunile:
a) lobulus paracentralis
b) lobulus parietalis superior
c) gyrus angularis
d) gyrus parahippocampalis
e) gyrus frontalis superior
285. CM Emisfera cerebrală prezintă pe faţa dorsolaterală șanțurile:

a) sulcus postcentralis
b) sulcus supramarginalis
c) sulcus temporalis inferior
d) sulcus frontalis inferior
e) sulcus occipitalis transversus
60
286. CM Pe faţa dorsolaterală a emisferei cerebrale se disting
circumvoluțiunile:
a) lobulus parietalis inferior
b) gyrus supramarginalis
c) gyrus fornicatus
d) gyri orbitales
e) gyrus rectus
287. CM Pe faţa dorsolaterală a emisferei cerebrale se disting șanțurile:

a) sulcus cinguli
b) sulcus parietooccipitalis
c) sulcus lateralis
d) sulcus centralis
e) sulcus occipitotemporalis lateralis
Localizarea funcţiilor în cortexul cerebral. Sistemul limbic

288. CS Centrul cortical al stereognoziei se localizează în:
a) lobulul paracentral
b) circumvoluțiunea centrală posterioară
c) lobulul parietal superior
d) lobulul parietal inferior
e) circumvoluțiunea angulară
289. CS Centrul cortical al analizatorului motor al vorbirii scrise se află în:

a) circumvoluțiunea frontală superioară
b) circumvoluțiunea centrală anterioară
c) circumvoluțiunea frontală mijlocie
d) lobulul paracentral
e) lobulul parietal superior
290. CS Nucleul cortical al analizatorului auditiv al vorbirii articulate se

localizează în:
a) circumvoluțiunea centrală posterioară
b) circumvoluțiunea frontală inferioară
c) circumvoluțiunea temporală superioară
d) circumvoluțiunea temporală inferioară
e) corpii geniculați mediali
61
291. CS Nucleul analizatorului motor al vorbirii articulate se localizează în:
a) circumvoluțiunea centrală anterioară
b) circumvoluțiunea temporală superioară
c) circumvoluțiunea frontală mijlocie
d) circumvoluțiunea frontală inferioară
e) circumvoluțiunea lingvală
292. CS Centrul lui Broca se găseşte în girusul:

a) frontal superior
b) frontal mijlociu
c) frontal inferior
d) frontal ascendent
e) temporal superior
293. CS Ariile auditive sunt situate:
a) în toată zona somestezică
b) în girusul precentral
c) în lobul occipital
d) în girusul temporal superior
e) în girusul hipocampic
294. CS Aria motorie principală se găseşte în lobul:
a) temporal
b) limbic
c) parietal
d) occipital
e) frontal
295. CS Lobul temporal îndeplineşte următoarele funcţii, cu o excepţie:
a) are legătură cu ariile vestibulare
b) coordonează comportamentul instinctual
c) are legătură cu anumite reacţii emoţionale
d) are legătură cu controlul activităţii sexuale
e) conţine ariile auditive
296. CS Neocortexul motor cuprinde ariile corticale de unde pornesc căile:

a) extrapiramidale
b) piramidale şi bulbo-talamice
c) extrapiramidale şi unii axoni ai căilor piramidale
d) piramidale
e) piramidale şi extrapiramidale
62
297. CS Centrul (aria) cortical verbomotor este localizat în:
a) lobul frontal
b) lobul temporal
c) lobul occipital
d) lobul parietal
e) lobul limbic
298. CS Cu care din următoarele perechi de structuri este legat gyrus den-
tatus?
a) nucleus ruber, thalamus
b) nucleus ruber, substantia nigra
c) hippocampus, indusium griseum
d) hippocampus, nucelus caudatus
e) nucleul lentiform, nucleul amigdaloid
299. CM Nucleul analizatorului motor se localizează în:

a) lobulul parietal superior
b) lobulul paracentral
c) circumvoluțiunea frontală medie
d) circumvoluțiunea precentrală
e) circumvoluțiunea angulară
300. CM Centrul cortical al analizatorului sensibilității generale şi pro-

prioceptive se află în:
a) circumvoluțiunea precentrală
b) circumvoluțiunea frontală superioară
c) lobulul parietal superior
d) circumvoluțiunea postcentrală
e) lobulul paracentral
301. CM Nucleul cortical al analizatorului vizual se află în:

a) circumvoluțiunea frontală inferioară
b) lobul occipital
c) circumvoluțiunile orbitale
d) zona șanțului calcarin
e) pintenul de cocoş
63
302. CM Sistemul limbic are următoarele funcţii exceptând :
a) olfactivă
b) vegetativă
c) sexuală
d) motorie extrapiramidală
e) motorie piramidală
303. CM Sistemul limbic este implicat în funcţia:

a) olfactivă
b) stereognoziei
c) sexuală
d) reglarea aportului alimentar
e) toate de mai sus
304. CM Pe faţa medială a emisferelor cerebrale se găseşte aria:

a) auditivă
b) gustativă
c) de proiecţie a echilibrului
d) de proiecţie somestezică a feţei
e) olfactivă
305. CM Sensibilitatea protopatică se proiectează în:

a) aria somestezică primară
b) toată aria senzitivo-motorie
c) tot lobul parietal
d) aria somestezică secundară
e) difuz pe scoarța cerebrală
306. CM Neuronii din aria motorie principală coordonează motilitatea vo-

luntară prin următoarele tracturi:
a) fasciculele corticonucleare
b) fasciculul piramidal direct
c) căile piramidale
d) căile extrapiramidale
e) fasciculul piramidal încrucişat
64
307. CM Sistemul limbic constituie o unitate funcţională în conexiune cu:
a) lobul prefrontal
b) ganglionii bazali
c) talamusul
d) hipotalamusul
e) lobul limbic
308. CM Emisfera cerebrală:

a) aria, asociată cu sensibilitatea generală se află în lobul parietal.
b) aria optică se află pe faţa medială a lobului occipital.
c) aria acustică se află în extremitatea anterioară a gyrus temporalis in-
ferior.
d) câmpul motor al vorbirii articulate se află în gyrus frontalis superior.
e) aria olfactivă se află în lobul frontal.
309. CM Care din structurile următoare nu e legată de funcţii auditive?

a) circumvoluţiunile Heschl
b) corpul geniculat lateral
c) coliculul inferior
d) planum temporale
e) gyrus temporalis transversus anterior
310. CM Structurile următoare sunt asociate cu calea auditivă:

a) nucleii cohleari din rombencefal.
b) corpul geniculat medial.
c) lemniscul medial.
d) gyrus temporalis superior.
e) braţul anterior al capsulei interne
f)
Substanţa albă a emisferelor. Nucleii bazali. Ventriculii laterali

311. CS Corpul calos este constituit din fibre nervoase:
a) de proiecție
b) asociative
c) comisurale
d) senzitive
e) vegetative
65
312. CS Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la comisura anterioară
este falsă?
a) e situată în partea superioară a lamina terminalis.
b) leagă în special lobii temporali.
c) trece prin partea inferioară a nucleului lentiform.
d) poate fi văzută pe secţiune frontală la nivelul corpilor mamilari.
e) include fibrele căii olfactive.
313. CS Emisferele cerebrale sunt unite între ele prin:

a) meninge
b) hipocamp
c) ganglionii bazali
d) trigonul cerebral
e) comisuri
314. CS Fasciculus uncinatus face parte din:

a) forceps major.
b) fasciculus arcuatus.
c) fasciculus occipitofrontalis inferior.
d) fasciculus longitudinalis inferior.
e) toate false.
315. CS Care dintre următoarele structuri nu e formată din fibre comisu-

rale?
a) tapetum.
b) adeziunea intertalamică.
c) lira lui David.
d) forceps minor.
e) spleniul corpului calos.
316. CS Corpul striat:

a) are conexiuni bidirecţionale cu amigdala.
b) e de provenienţă diencefalică.
c) include nucleul amigdalian şi nucleus acumbens.
d) include nucleii caudat şi lentiform.
e) a + d
66
317. CS Capsulele externă şi internă:
a) sunt separate prin claustrum.
b) sunt separate prin nucleul lentiform.
c) o parte din fibrele lor provine din comisura posterioară.
d) a + b
e) nimic din cele de mai sus.
318. CS Nucleul caudat se separă de globul palid prin:

a) capsula extremă
b) capsula externă
c) capsula internă
d) comisura mare a creierului
e) comisura anterioară
319. CS Nucleul lentiform se separă de talamus şi nucleul caudat prin:

a) centrul semioval
b) corpul calos
c) capsula internă
d) capsula externă
e) fornix
320. CS Care din următoarele afirmaţii cu privire la capsula internă sunt

corecte?
a) constă din fibre bidirecţionale de proiecţie
b) tractul corticorubral trece prin genunchi
c) constă numai din fibre unidirecţionale
d) fibrele corticospinale (piramidale) descind prin braţul ei anterior
e) separă talamusul de capsula externă
321. CS Capsula internă se localizează:

a) între nucleul caudat şi talamus dintr-o parte şi nucleul lentiform din
altă parte
b) între nucleul caudat şi nucleul lentiform
c) între talamus şi putamen
d) între talamus şi nucleul lentiform
e) între talamus şi globul palid
67
322. CM Corpul striat:
a) include neostriatul și paleostriatul
b) neostriatul constă din nucleul caudat și putamen
c) paleostriatul include palidul ventral și palidul dorsal
d) filogenetic componentele lui nu diferă
e) e denumit și sistem striopalidal.
323. CS Ventriculul cerebral lateral comunică cu:

a) spațiul subarahnoidian
b) spațiul subdural
c) ventriculul III
d) ventriculul IV
e) apeductul Silvius
324. CS Ventriculele cerebrale laterale comunică cu ventriculul III prin:

a) apeductul cerebral
b) orificiile interventriculare
c) apertura mediană
d) aperturile laterale
e) canalul central
325. CM Substanța albă a emisferelor cerebrale formează:

a) nuclei bazali
b) comisura piramidelor
c) comisura mare a encefalului
d) comisura anterioară
e) capsula externă
326. CM Substanţa albă a emisferei cerebrale conţine următoarele tipuri

de fibre:
a) de asociaţie
b) cerebeloase
c) comisurale
d) reticulare
e) de proiecţie
68
327. CM Substanța albă a emisferelor cerebrale este constituită din:
a) centrul semioval
b) fibre nervoase comisurale
c) fibre nervoase vegetative
d) dendrite ale neuronilor ganglionilor spinali
e) fibre nervoase de proiecție
328. CM Care dintre următoarele structuri nu e formată din fibre comisu-

rale?
a) tapetum
b) adeziunea intertalamică
c) talamusul
d) forceps minor
e) radiaţia optică
329. CM Substanța cenușie a emisferelor cerebrale se organizează sub as-

pect de:
a) ganglioni vegetativi
b) nuclei bazali
c) nuclei intracorticali
d) nuclei cerebeloși
e) cortex cerebral
330. CM Corpul calos:

a) are trunchi aflat mai jos de artera cerebrală anterioară.
b) formează plafonul ventriculului III.
c) se află inferior de fornix.
d) se află mai sus de vena cerebrală mare.
e) e separat de fornix prin lamina terminalis.
331. CM Fornixul encefalului prezintă următoarele formațiuni:

a) bolta
b) corpul
c) brațul anterior
d) columnele (stâlpii anteriori)
e) pedunculii (stâlpii posteriori)
69
332. CM Fibrele nervoase comisurale din emisferele cerebrale se localizea-
ză în:
a) capsula internă
b) corpul calos
c) cordonul lateral
d) capsula externă
e) comisura albă
333. CM Fibrele nervoase cu orientare transversală ale substanței albe din

emisferele cerebrale formează:
a) centrul semioval
b) corpul calos
c) capsula internă
d) comisura anterioară
e) comisura fornixului
334. CM Corpului calos i se disting următoarele porțiuni:

a) ciocul
b) brațul anterior
c) trunchiul
d) ramurile laterale
e) lamela terminală
335. CM Corpul calos este constituit din:

a) fibre nervoase de asociație
b) fibre comisurale
c) nuclei bazali
d) substanță albă, acoperită cu indusium griseum
e) fibre de proiecție
336. CM Care din structurile ce urmează nu conţin fibre de proiecţie?

a) fornixul.
b) crus cerebri.
c) capsula internă.
d) stria terminalis.
e) corona radiata.
70
337. CM Nucleii bazali ai emisferelor cerebrale sunt:
a) nucleus ambiguus
b) corpus amygdaloideum
c) pulvinar thalami
d) nucleus caudatus
e) nucleus lentiformis
338. CM Nucleul lentiform:

a) are o porţiune laterală (globul palid) şi alta medială, mai întunecată
(putamen).
b) e separat complet de nucleul caudat.
c) constituie o parte a sistemului extrapiramidal.
d) trimite fibre spre substanţa neagră şi nucleul roşu
e) se află lateral de capsula internă.
339. CM Corpul striat este constituit din:

a) thalamus opticus
b) nucleus caudatus
c) globus palidus
d) claustrum
e) putamen
340. CM Corpul striat este constituit din:

a) nucleul lentiform
b) striații medulare
c) nucleul caudat
d) mușchi striați
e) striații olfactive
341. CM Corpul striat:

a) constă din claustrum şi nucleul lentiform.
b) se află de partea laterală şi medială a braţului anterior al capsulei in-
terne.
c) recepţionează fibre dopaminergice de la substanţa neagră.
d) are funcţii senzitive.
e) este format din striat (neostriat) şi palid (paleostriat).
71
342. CM Substanța cenușie a corpului striat este prezentată de:
a) claustrum
b) nucleul amigdalian
c) centrul semioval
d) nucleul caudat
e) nucleul lentiform
343. CM Nucleul caudat prezintă următoarele structuri:
a) baza
b) corpul
c) vârful
d) coada
e) capul
344. CM Nucleul lentiform este format din:
a) capsula externă
b) putamen
c) corpul amigdaloidian
d) globul palid medial
e) globul palid lateral
345. CM Capsula internă conține următoarele fascicule de fibre nervoase:
a) tr. corticospinal
b) tr. corticonuclear
c) radiaţia acustică
d) radiaţia optică
e) tr. rubrospinal
346. CM Capsula internă:
a) i se distinge genunchiul
b) în braţul său anterior conţine fibre corticopontine
c) prin braţul ei anterior trec fibre corticospinale
d) în braţul ei posterior se conţine radiaţia optică
e) braţul ei anterior se află între nucleul caudat şi talamus
347. CM Prin capsula internă trec fibrele:
a) corticotalamice
b) corticospinale
c) frontopontine
d) corticonucleare
e) comisurale
72
348. CM Capsula internă este constituită din fibre:
a) asociative
b) de proiecție
c) ale căilor descendente
d) comisurale
e) ale căilor ascendente
349. CM Capsula internă prezintă următoarele porțiuni:

a) genunchiul
b) cotul
c) brațul anterior
d) corpul
e) brațul posterior
350. CM Ventriculul lateral prezintă următoarele porțiuni:

a) corpul
b) cornul anterior
c) cornul inferior
d) cornul superior
e) cornul central
351. CM Ventriculele laterale ale encefalului conțin:

a) lichid tisular
b) lichid cefalorahidian
c) plexul coroid
d) plexuri nervoase
e) rețele vasculare miraculoase
352. CM Pereții cornului anterior al ventriculului lateral sunt formați de:

a) thalamus
b) capul nucleului caudat
c) nucleul lentiform
d) septul pelucid
e) septul median
73
353. CM Pereții cornului inferior al ventriculului lateral sunt constituiți de:
a) substanța albă a corpului calos
b) coada nucleului caudat
c) hipocamp
d) circumvoluțiunea parahipocampală
e) eminenţa colaterală
354. CM Cornul posterior al ventriculului lateral are pereții formați de:

a) fibrele corpului calos
b) fibrele capsulei externe
c) pintenul de cocos
d) talpa de gâscă
e) creasta de cocoş
355. CM Ventriculul lateral:

a) conţine un plex coroid fin
b) posedă o porţiune centrală (corpul), plafonul căreia e constituit de cor-
pul calos
c) posedă un corn inferior pe planşeul căruia se află nucleul amigdalian
d) are un corn posterior care se extinde în lobul occipital
e) se află mai jos de capul nucleului caudat
356. CM În care din următoarele formaţiuni nu se află plex coroid?

a) cornul anterior al ventriculului lateral
b) porţiunea centrală a ventriculului lateral
c) cornul inferior al ventriculului lateral
d) apertura laterală a ventriculului IV
e) toate au plex coroid
Meningele cerebral. Vasele sangvine ale encefalului.

Lichidul cefalorahidian.
357. CS Lichidul cefalorahidian se găseşte:
a) sub pia mater
b) în afara durei mater
c) între pia mater şi dura mater
d) între arahnoidă şi dura mater
e) între pia mater şi arahnoidă
74
358. CS Arahnoida se caracterizează prin:
a) este situată la exterior de pahimeninge
b) delimitează spațiul epidural
c) participă la formarea plexurilor vasculare
d) formează granulații arahnoidiene
e) nici una din afirmații nu este corectă
359. CS Fisura coroidă:

a) se află în apropiere de marginea laterală a fornixului.
b) se extinde în cornul posterior (occipital) al ventriculului lateral.
c) se extinde în plafonul ventriculului III.
d) nu se extinde în lobul temporal.
e) nimic din cele enunţate.
360. CS Toate afirmaţiile următoare cu privire la fisura coroidă sunt corecte

exceptând:
a) porţiunea ei superioară se continuă cu fisura transversală.
b) trece de-a lungul peretelui medial al ventriculului lateral.
c) reprezintă o linie de-a lungul invaginării în ventriculul lateral a plexu-
lui coroid.
d) poate fi vizualizată numai pe o secţiune mediosagitală.
e) fornixul este marginea ei superioară.
361. CS Care dintre următoarele artere nu fac parte din poligonul arterial?
a) carotidă internă.
b) cerebrală anterioară.
c) comunicantă posterioară.
d) coroidă anterioară.
e) comunicantă anterioară.
362. CS Nevraxul este învelit de următoarele formaţiuni, EXCEPTÂND:

a) pia mater
b) arahnoida
c) dura mater
d) neurolema
e) lichidul cefalorahidian
75
363. CM Pahimeningele encefalului; afirmații corecte:
a) aderă tenace la faţa internă a oaselor craniului pe toată suprafața
b) aderă strâns numai în regiunea bazei craniului
c) la nou-născut este bine sudat în regiunea suturilor craniului
d) la maturi este ușor detașabil în regiunea calvariei
e) intre pahimeninge si oasele craniului exista spațiul epidural
364. CM Tentorium cerebelli:

a) reprezintă un derivat al pahimeningelui cerebral.
b) conţine sinusul sagital inferior care trece prin marginea lui liberă.
c) conţine sinusul sigmoid care trece prin marginea lui, ataşată la os.
d) este ataşat la porţiunea posterioară a falx cerebri.
e) este ataşat la apofizele clinoide posterioare.
365. CM Falx cerebri:

a) reprezintă o plică dublă a durei mater encefalice.
b) pe marginea lui inferioară trece sinusul sigmoidian.
c) este ataşat la cortul cerebelului.
d) este ataşat la crista galli a osului frontal.
e) pe una din marginile lui trece sinusul rect.
366. CM Criterii caracteristice pentru sinusurile pahimeningelui:

a) în secțiune transversală ca regulă au formă triunghiulară
b) pereții lor colabează
c) în componenţa peretelui lor se conțin fibre musculare netede
d) în lumenul lor pot fi septuri şi trabecule care reglează direcția sângelui
e) comunică cu lacunele laterale
367. CM Vasculara encefalului (pia mater) posedă următoarele

particularități:
a) pătrunde in șanțurile si scizurile creierului
b) in țesutul nervos delimitează spatiile perivasculare si pericelulare (Ro-
bin-Virchow)
c) împreună cu vasele sangvine participă la formarea plexurilor coroide
d) delimitează spațiul subdural
e) toate afirmațiile sunt corecte
76
368. CM Pia mater spinală:
a) este separată de măduva spinării printr-un spaţiu.
b) conţine foarte multe vase sangvine.
c) e înconjurată de lichid cerebrospinal.
d) se extinde în regiunea encefalului.
e) formează ligamentele denticulate.
369. CM Care din afirmații caracterizează lichidul cefalorahidian:

a) se scurge in sinusurile pahimeningelui
b) umple ventriculele creierului și spațiul subarahnoidian
c) se produce in mod normal in cantitatea de 500 - 550 ml nictimeral
d) circulă datorită presiunii hidrostatice
e) din spațiul subarahnoidian prin orificiul Magendie şi Luschka se scur-
ge în ventriculul IV
370. CM Licvorul cerebrospinal:

a) se produce în special în ventriculele laterale.
b) trece în spaţiul subarahnoidian prin orificiile din plafonul ventriculu-
lui IV.
c) reintră în circulaţie în special prin sinusul sigmoidian.
d) conţine proteine în aceiaşi concentraţie ca şi plasma sângelui.
e) trece din ventriculul III în ventriculul IV prin orificiul interventricular.
371. CS Care din următoarele perechi de structuri nu sunt acoperite cu

ependimă?
a) hipocampul, calcar avis.
b) nucleul caudat, thalamus.
c) hypothalamus, fornix.
d) septum pellucidum, corpus callosum.
e) nucleus lentiformis, nucleus acumbens.
372. CM Artera cerebrală medie:

a) este ramură a arterei bazilare
b) irigă cea mai mare parte a feţei superolaterale a emisferei cerebrale
c) irigă toată circumvoluţiunea precentrală
d) trece prin şanţul cerebral lateral
e) irigă capsula internă
77
Căile de conducere eferente ale sistemului nervos central
373. CS Deutoneuronul căii sensibilităţii doloroase se află în:

a) cornul medular anterior
b) cornul medular lateral
c) comisura cenuşie preependimară
d) cornul posterior medular
e) cordonul posterior medular
374. CM Deutoneuronul căii sensibilităţii tactile epicritice se află în:

b) cordonul medular anterior
c) cordonul medular posterior
d) bulb
e) cornul medular posterior
375. CS Toate căile sensibilităţii exteroceptive au al treilea neuron în:

b) bulb
c) cerebel
d) nucleii bazali
e) talamus
376. CS Protoneuronul căilor spinotalamice se află în:

b) ganglionul spinal
c) cornul medular posterior
d) cornul medular lateral
e) bulb
377. CM Cerebelul primeşte informaţii de la receptorii situaţi în:

a) sistemul circulator
b) sistemul osteoarticular
c) sistemul respirator
d) sistemul muscular
e) viscerele abdominale
78
378. CM Cerebelul primeşte informaţii de la următorii receptori:
a) organele tendinoase golgi
b) fusurile neuro-musculare
c) maculele otolitice
d) terminaţiile nervoase libere
e) corpusculii Vater-Pacini
379. CS Protoneuronul căii sensibilităţii exteroceptive este situat în:

a) măduvă
b) receptorii cutanaţi
c) ganglionul spinal
d) bulb
e) punte
380. CS Deutoneuronul căii proprioceptive inconştiente se află în:

b) cordonul medular posterior
c) bulb
d) cornul lateral
e) cornul medular posterior
381. CS Calea cortico-spinală conduce:

a) sensibilitatea tactilă, termică şi dureroasă
b) sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
c) motilitatea involuntară
d) motilitatea voluntară
e) sensibilitatea epicritică
382. CM Calea piramidală cuprinde următoarele fascicule:

a) piramidal direct
b) corticobulbare
c) piramidal încrucişat
d) reticulospinal
e) corticonuclear
79
383. CM Calea extrapiramidală cuprinde următoarele fascicule:
a) olivospinal
b) vestibulospinal
c) rubrospinal
d) corticobulbar
e) reticulospinal
384. CM Următoarele structuri sunt legate de calea simţului proprioceptiv

(de la periferie spre cortexul cerebral):
a) ganglionii spinali
b) corpusculii lamelari (Pacini)
c) lobul parietal al emisferei cerebrale
d) genunchiul capsulei interne
e) lemniscul medial
80
Răspunsuri
1. E 65. B,D 129. D 193. B,C,E 257. B 321. A
2. D 66. C 130. C 194. B,E 258. B,D 322. A,B,C,E
3. B,c,e 67. A,B,C,E 131. D 195. A,D 259. A,B,C,E 323. C
4. B,c,d 68. D 132. E 196. A,B,E 260. B,D,E 324. B
5. A,B,C, D 69. A,D 133. C 197. A,B,C,D 261. B,D 325. C,D,E
6. B,C,D,E 70. A,B,D,E 134. B 198. A,B,C 262. A,B,C,D 326. A,C,E
7. C,D,E 71. A,C,D 135. B 199. E 263. A,C 327. A,B,E
8. A,B,C 72. C,E 136. C 200. A,D 264. B,C 328. B,C,E
9. A,B,C,D 73. C,D 137. C 201. C 265. A 329. B,E
10. B,C,D,E 74. A,B 138. D 202. D 266. B,C,E 330. A,D
11. A,D 75. A,C 139. C 203. D 267. D,E 331. B,D,E
12. D 76. A,D 140. C 204. B 268. B,C,E 332. B,E
13. C 77. A,C 141. D 205. A 269. B,D 333. B,D,E
14. D 78. B,D,E 142. B 206. A 270. C,D,E 334. A,C
15. C 79. A,B,D 143. D 207. D 271. B,D,E 335. B,D
16. B,C 80. C,D 144. C 208. B 272. A,C,E 336. A,D
17. B,D 81. C,D,E 145. A,B,D 209. D 273. B,E 337. B,D,E
18. C,E 82. B,C,D 146. C 210. E 274. B,D 338. C,D,E
19. C 83. C,E 147. B 211. C 275. A,B,E 339. B,C,E
20. C 84. A,D,E 148. B 212. B 276. A,B,C 340. A,B,C
21. A,C 85. B,D 149. C 213. A 277. B,D 341. B,C,E
22. C 86. A,E 150. C,E 214. B 278. A,C,D 342. D,E
23. D 87. A,E 151. A,B,C 215. A 279. C,E 343. B,D,E
24. C 88. B,C 152. A,C,E 216. B 280. A,D,E 344. B,D,E
25. D 89. A,C 153. B,D 217. D 281. A,C,D 345. A,B,C,D
26. E 90. C,D,E 154. A,C,E 218. A 282. B,D 346. A,B,D
27. E 91. A,D,E 155. A,E 219. B,D,E 283. A,C,D 347. A,B,C,D
28. E 92. B,D 156. A,B,C,D 220. C,E 284. B,C,E 348. B,C,E
29. C 93. A,C,D,E 157. A,C 221. A,B,C 285. A,C,D,E 349. A,C,E
30. B 94. B,D,E 158. A,B,C 222. B,D,E 286. A,B 350. B,C
31. D 95. B,C,E 159. A,C 223. B,D,E 287. C,D 351. B,C
32. C 96. A,B,D 160. B,C,E 224. A,B,D,E 288. C 352. B,D
33. B,C 97. A,B 161. A,B,E 225. A,B 289. C 353. A,B,C,E
34. D 98. E 162. B,C,E 226. B,D 290. C 354. A,C
81
35. A 99. B 163. B,C,E 227. C,D 291. D 355. A,B,D
36. C 100. C 164. B,D 228. A,D 292. C 356. A,D
37. C 101. C 165. A,D 229. A,C 293. D 357. E
38. A 102. C 166. C,E 230. A,E 294. E 358. D
39. A 103. D 167. A,B,C,D 231. B,D,E 295. D 359. C
40. C 104. E 168. B,C,D 232. B,C 296. D 360. D
41. B 105. C 169. B,C,E 233. B,C,D,E 297. A 361. D
42. D 106. D 170. B,D 234. A,C,D 298. C 362. D
43. D 107. E 171. B,C 235. D 299. B,D 363. B,D
44. C 108. B,D 172. B,C,D 236. B,D,E 300. C,D 364. A,D,E
45. D 109. B,C,E 173. B,D,E 237. A,B,D 301. B,D 365. A,C,D
46. A 110. A,D,E 174. B,C,D 238. A,C,D,E 302. D,E 366. A,E
47. E 111. C,E 175. B,C,D 239. B,C,D,E 303. A,C,D 367. A,B,C
48. A,C 112. A,C,D,E 176. B,C,E 240. A,E 304. B,E 368. B,C,D,E
49. A,D 113. A,B,C,D 177. B,D 241. A,D,E 305. A,D 369. A,B,D
50. B,C 114. A,B,D 178. B,D 242. B,C,E 306. A,B,C,E 370. A,B
51. D 115. D,E 179. B,C,E 243. A,B,D,E 307. B,C,D,E 371. E
52. B 116. A,B,C,E 180. B,D,E 244. B,D 308. A,B 372. B,C,D,E
53. D 117. A,D,E 181. A,B,C,E 245. C,D 309. B,D 373. D
54. B,D 118. A,C,D 182. B,C,D 246. B,D 310. A,B,D 374. D,E
55. C,E 119. D 183. C 247. B,D,E 311. C 375. E
56. B,D,E 120. A,B,C,E 184. B,D 248. A,B,E 312. D 376. B
57. A,C,D 121. B,C,E 185. D 249. D 313. E 377. B,D
58. B,D,E 122. A,D 186. C 250. C 314. E 378. A,B,C,E
59. A,C 123. E 187. E 251. B 315. B 379. C
60. B,C 124. A,B,C 188. C 252. D 316. D 380. E
61. A,C,D,E 125. D 189. E 253. E 317. B 381. D
62. A,B,C,D 126. A 190. C 254. D 318. C 382. A,C,E
63. B,D 127. E 191. C 255. D 319. C 383. B,C
64. B,D 128. E 192. B,D 256. C 320. A 384. A,B,C,E
82
I. SISTEMUL NERVOS CENTRAL
PROBLEME DE SITUAȚIE
1. La neurolog s-a adresat o femeie de 49 ani, care a fost diagnosticată cu tu-

moare a măduvei spinării. Pacienta nu-si poate determina poziţia părţilor
corpului în spaţiu.
Care cordon al măduvei spinării este lezat?
2. În secţia neurologie a spitalului de urgenţă a fost internat un bărbat de

59 ani, care a suferit un accident rutier. Bărbatul are o plagă la nivelul
spatelui. El prezintă dereglări de sensibilitate generală şi nu poate mişca
membrele inferioare. Stabiliţi care component al SNC a fost lezat?
3. În urma unui accident de muncă un pacient s-a ales cu o fractură a ver-

tebrei toracice X, asociate cu compresiune medulară (comprimare a mă-
duvei spinării) pe stânga. Cum credeţi, care tipuri de sensibilitate vor fi
dereglate, la care părţi sau regiuni de corp şi din care parte?
4. La un pacient de 43 de ani o tumoare intramedulară a afectat cornul

medular posterior din dreapta la nivelul segmentului LIII. Prin examen
neurologic se constată dereglarea sensibilităţii de tip disociativ (abolirea
sensibilităţii doloroase şi termice şi menţinerea simţului tactil şi proprio-
ceptiv) în limitele dermatomului respectiv. Cum pot fi explicate din punct
de vedere anatomic aceste simptome?
5. În cazul afecţiunii, localizate la nivelul comisurii cenuşii anterioare are

loc abolirea disociativă a sensibilităţii de tip segmentar din ambele părţi.
Cum pot fi explicate sub aspect anatomic aceste simptome?
6. O pacientă, diagnosticată cu o afecţiune medulară menţionează, că iniţial

simţea fibrilaţii musculare la membrul inferior pe dreapta, care mai apoi
au fost urmate de paralizie parţială, atrofie şi atonie musculară. Numiţi
porţiunea substanţei cenuşii, afectată de procesul patologic.
83
7. În timpul scăldatului un adolescent sărind în apă într-un loc necunoscut,
s-a lovit cu capul de fundul iazului şi a simţit o durere acută la nivelul
cervical al coloanei vertebrale. Realizând un examen clinic preliminar,
medicul solicitat la faţa locului a constatat prezenţa unei paralizii flasce
a muşchilor gâtului, paralizei diafragmei, tetraplegiei spastice (paralizie
completă a musculaturii voluntare, care afectează toate membrele şi trun-
chiul), asociate cu anestezie totală a trunchiului şi membrelor, inconti-
nenţă de urină, şi s-a pronunţat asupra diagnosticului – leziune traumati-
că a măduvei spinării la nivelul segmentelor cervicale superioare. Sunteţi
de acord cu un astfel de diagnostic? Argumentaţi-l.
8. Un pacient din secţia de traumatologie a fost diagnosticat cu fracturi prin

compresiune ale vertebrele toracice TX-XII şi leziune a intumescenţei lom-
bo-sacrale a măduvei spinării, aflate la acest nivel. Numiţi şi argumentaţi
simptomele neurologice, care l-au făcut pe medic să stabilească acest di-
agnostic.
9. Prin examen neurologic la un pacient de 62 de ani au fost depistate ma-

nifestări de paralizie periferică a muşchilor membrelor inferioare (atonie
musculară, abolirea reflexelor), care nu e însoţită de modificări de sensi-
bilitate sau de alte afecţiuni ale sistemului nervos periferic.
Care e opinia D-stră cu privire la localizarea procesului patologic?
10. O pacientă din secţia de neurologie acuză dereglări de orientare în în-

tuneric. Luând cunoştinţă de rezultatele examenului clinic din foaia de
observaţie se poate concluziona, că cu ochii închişi pacienta nu poate de-
termina cu precizie poziţia în spaţiu a membrelor sale şi a segmentelor lor,
stabili forma şi însuşirile obiectelor prin pipăit, nu simte cu mâna vibra-
ţiile unor mecanisme (ventilatorului) în funcţiune, iar camertonul apli-
cat pe unele proeminenţe osoase (rotula, epicondilii humerusului) nu-i
provoacă careva senzaţii. Despre abolirea cărui tip de sensibilitate poate fi
vorba? Care cordon al măduvei spinării pare a fi afectat?
11. La neurolog s-a adresat o femeie care acuză dureri în regiunea occipitală
şi prezintă ataxie şi tremor al membrelor. RMN demonstrează prezenţa
unei tumori.
Ce porţiune a SNC a fost afectată de tumoare?
84
12. La ora de neurologie profesorul demonstrează studenţilor doi pacienţi cu
ataxie (dereglare a coordonării mişcărilor voluntare). La primul pacient
sunt mai evidente simptomele ataxiei dinamice, care se manifestă prin de-
reglarea realizării mişcărilor voluntare la nivelul membrelor superioare,
confirmată prin probe speciale (calcaneopatelară, indice-nas, digitodigi-
tală etc.), iar la al doilea – ale ataxiei statice, manifestate, prin dereglarea
echilibrului şi a mersului. În proba Romberg (poziţie ortostatică cu ochii
închişi, membrele superioare întinse înainte şi picioarele strâns lipite) pri-
mul pacient tinde să cadă de fiecare dată într-o singură parte, iar al doilea
– când într-o parte, când în alta, sau înainte ori înapoi.
Despre afecţiunea cărui component al nevraxului poate fi vorba? La ni-
velul cărei structuri e localizat procesul patologic la fiecare din cei doi
pacienţi?
13. La medicul de familie s-a adresat o femeie de 36 ani, care acuză vertigii,
ameţeli, greţuri, iar în întuneric sau când închide ochii are un mers clă-
tinat.
Ce formaţiune este afectată?
14. La neurolog s-a adresat o femeie care acuză că de câteva luni a observat
că nu-şi poate controla paşii în timpul mersului, se clatină şi atunci când
vrea să efectueze nişte mişcări precise îi tremură mâinile. Care porţiune a
encefalului este afectată?
15. În clinica neurologică a fost internat un pacient cu o tumoare cerebrală.

Bolnavul prezintă tremor al membrelor şi dereglări a tuturor tipurilor de
sensibilitate. La ce nivel al trunchiului cerebral este localizată tumoarea şi
ce formaţiuni sunt interesate?
16. În clinica neurologică a fost internat un bolnav care aproape că nu se miş-

că, deseori poate lua o poziţie neobişnuită şi incomodă asemenea unui
manechin. Atunci când vrea să se pornească mai întâi face câţiva paşi pe
loc şi apoi se mişcă cu greu şi cu paşi mici. Dacă este împins într-o direcţie
oarecare el nu-şi poate stăpâni corpul şi se mişcă în direcţia respectivă.
Bolnavul are o gândire încetinită (bradipsihie).
Ce formaţiuni ale encefalului sunt afectate?
85
17. O femeie de 49 ani s-a adresat la medicul de familie acuzând dereglări ale
somnului, oboseală, în ultimele 5 luni a adăugat în greutate 10 kg, deşi
deprinderile alimentare au rămas aceleaşi.
Care formaţiune a encefalului este afectată?
18. Un băieţel de 9 ani în urmă cu 5 luni a suferit de o boală infecţioasă.

Mama copilului a observat că acesta s-a îngrăşat cu 8 kg în ultimul timp.
Depunerile de grăsime sunt mai bine pronunţate pe abdomen, coapse şi
pe piept, astfel băieţelul dat seamănă mai mult cu o fetiţă.
Care formaţiune a encefalului este afectată?
19. În clinica neurologică a fost internat un pacient care prezintă hipotonie
musculară şi hiperkinezie (mişcări automate excesive) ale membrelor şi
trunchiului, care apare involuntar. Hiperkinezia dispare în timpul somnu-
lui, dar se acutizează când pacientul efectuează mişcări voluntare şi când
pacientul devine emotiv. Care formaţiuni sunt afectate la bolnavul dat?
20. La un şantier de construcţii un muncitor a căzut în gol de le etajul 2. În

rezultatul căderii bărbatul s-a lovit la cap. Bolnavul prezintă halucinaţii
vizuale şi hemianopsie homolaterală. Care lob al encefalului a fost afectat?
21. La o femeie de 58 ani a fost depistată o tumoare a lobului parietal. Bolnava

nu poate aprecia obiectele prin pipăit, şi-a pierdut capacitatea de a efectua
mişcări orientate spre un scop definit şi de coordonare a mişcărilor com-
plexe, are senzaţia de amelie (lipsa unui membru) din dreapta.
Cortexul cărui lob al encefalului a fost afectat?
22. Alunecând pe gheţuş un bărbat de 72 de ani s-a lovit cu regiunea oc-

cipitală de asfalt. Prin tomografia computerizată, realizată la spitalul de
urgenţă, a fost depistată fractura solzului osului occipital şi prezenţa unui
hematom epidural la nivelul fosei craniene posterioare. Numiţi formaţiu-
nile cerebrale, care ar putea fi afectate în acest caz.
23. Un pacient diagnosticat cu traumatism craniocerebral acuză dereglări

ale funcţiei sistemului vizual - pierderea vederii în una din jumătăţile
câmpului vizual (hemianopsie), apariţia în câmpul vizual a unor scântei,
străfulgerări (fotopsie) etc. Prin tomografie computerizată a fost depistată
prezenţa unui hematom subdural. Care ar putea fi localizarea hematomu-
lui menţionat?
86
24. În urma unui traumatism craniocerebral pacientul a pierdut facultatea de
a identifica obiectele prin simţul tactil, pe baza reliefului acestora (aste-
reognozie). Examenul neurologic realizat în clinica respectivă n-a pus în
evidenţă alte modificări ale funcţiilor sistemului nervos central sau peri-
feric. La care nivel al nevraxului ar putea fi localizat procesul patologic şi
cum acesta ar putea fi depistat?
25. În clinica neurologică a fost internat un pacient care prezintă mai multe
simptome caracteristice afectării scoarţei cerebrale: afazie motorie, apatie,
simptome de automatism oral. Care lob al encefalului este afectat?
26. Un bărbat de 30 ani a suferit un accident de muncă, căzând de la înălţime.

Bărbatul si-a pierdut cunoştinţă, iar când si-a revenit persoanele apropi-
ate au observat că bărbatul nu poate citi şi calcula, adică prezintă alexie
şi acalculie.
Ce zonă corticală a fost afectată?
27. O studentă a anului III de la facultatea de drept s-a adresat la medic cu

acuze că în ultimul timp nu se poate concentra la lecţii şi pentru a memo-
riza temele trebuie să înveţe mai mult ca de obicei, greu adoarme şi greu
se trezeşte. În ultimul timp a devenit erascibilă şi se calmează doar după
ce mănâncă. Care formaţiuni ale encefalului sunt afectate?
28. În urma unui ictus (accident vascular cerebral) pacientul N manifestă de-
ficienţe de comunicare (înţelege sensul cuvintelor adresate lui dar nu e în
stare să răspundă verbal ci numai prin semne, sau în scris). Prin examen
clinic s-a constatat, că starea lui fizică generală e satisfăcătoare, iar toate
formaţiunile anatomice vizibile, antrenate în actul vorbirii articulate nu
au avut de suferit. Care segment al analizatorului verbomotor e afectat? În
care emisferă cerebrală e localizat acest segment şi unde anume? Cum se
numeşte simptomul, provocat de leziunea lui?
29. În rezultatul unui traumatism craniocerebral un pacient s-a ales cu un

hematom subdural, care i-a provocat apraxie. Care arie de cortex a fost
afectată, din care parte e localizat hematomul dacă ţinem cont de faptul
că până la traumă pacientul era stângaci?
87
30. Pacientul Z., de 63 de ani, cu câteva luni în urmă a suferit un ictus ische-
mic (dereglare a circulaţiei sangvine din encefal, cauzată de spasm sau
obstrucţie a unui vas arterial). Actualmente el nu înţelege cuvintele scrise
(alexie). Despre afectarea cărui centru cortical poate fi vorba şi în care arie
a cortexului cerebral acesta e localizat?
31. Un pacient în rezultatul unui traumatism craniocerebral nu înţelege sen-

sul cuvintelor adresate lui, percepându-le ca pe un simplu vuiet sau zgo-
mat. Care centru cortical pare a fi lezat, în care emisferă el se află şi care
e eponimul lui?
32. Un bărbat de 32 ani a suferit un accident de maşină. Bolnavul nu pu-

tea aprecia temperatura obiectelor, si nu simţea presiunea, atingerile şi
nici înţepăturile neurologului cu 2-3 segmente mai jos de nivelul leziunii.
Care căi conductoare au fost lezate?
33. La un pacient de 62 ani traumatismul coloanei vertebrale s-a soldat cu pa-

reză centrală a muşchilor membrului inferior mai jos de segmentul T 10.
Fibrele căror tracturi au fost afectate?
34. La un pacient afectarea braţului posterior al capsulei interne, provocate

de un ictus hemoragic se manifestă prin „sindromul celor trei hemi” –
hemiplegie (paralizie musculară a unei jumătăţi de corp), hemianopsie
(pierdere a vederii pe o jumătate de câmp vizual) şi hemianestezie (pier-
derea sensibilităţii la nivelul unei jumătăţi de corp). Care ar putea fi argu-
mentarea anatomică a acestor simptome?
35. Prin tomografie computerizată şi RMN la un pacient a fost depistată pre-

zenţa unui hematom, localizat la nivelul genunchiului capsulei interne.
Care căi conductoare vor fi afectate în acest caz?
36. Un copil de 9 ani, diagnosticat cu angină, peste câteva zile după îmbolnă-
vire manifestă simptome de meningită. La ce nivel se va efectua puncţia
lombară pentru stabilirea diagnosticului?
37. În lichidul cerebrospinal al unui pacient, care a suferit o traumă cranioce-

rebrală a fost depistată prezenţa sângelui. Enumeraţi spaţiile şi formaţiu-
nile cavitare, în care ar fi putut avea loc hemoragia.
88
38. Un tânar de 20 de ani a fost diagnosticat cu ependimom (tumoare deriva-
tă din celulele ependimare, care tapetează pereţii ventriculelor cerebrale şi
ai canalului medular central), localizat la nivelul ventriculului III. Numiţi
modificările, la care va fi supus sistemul ventricular al encefalului şi căile
de evacuare a lichidului cerebrospinal în acest caz.
39. Un copil de 12 ani, diagnosticat cu meningită necesită o explorare deta-

liată a componenţei lichidului cerebrospinal, dar din cauza unor procese
supurative la nivelul coloanei vertebrale puncţia lombară nu poate fi re-
alizată. Cum poate fi recoltat lichidul cerebrospinal pentru investigaţii în
acest caz ?
89
II. SISTEMUL DIGESTIV
TESTE
Generalități
1. CS Organul reprezintă:
a) o formațiune constituita din trei tunici
b) un element cavitar
c) parte a organismului constituită dintr-un complex de țesuturi integrate
in realizarea anumitor funcții
d) o formațiune parenchimatoasă așezată in cavitatea abdominală
e) o formațiune constituită din epiteliu, vase sangvine şi nervi
2. CS Ca aparat de organe se consideră:

a) organe a diferitor sisteme cu structură diferită antrenate în realizarea
unei oarecare funcții
b) organele regiunii cervicale
c) organele situate în cavitatea bazinului mic
d) organele ce îndeplinesc funcția de protecție
e) organele situate la limita dintre cavitățile toracică şi abdominală
3. CS Intestinul primitiv se dezvoltă din:

a) ectoderm
b) mezoderm
c) endoderm
d) dermatom
e) miotom
4. CS Din care foiţă embrionară se dezvoltă intestinul primar:

a) din entoderm
b) din ectoderm
c) din sclerotomi
d) din mezoderm
e) din splanhnopleură
90
5. CS Viscerele reprezintă:
a) organe localizate în cavitatea abdominală
b) sisteme de organe ce efectuează legătura organismului cu mediul am-
biant
c) organe sau complexe de organe localizate in cavitățile corpului si reali-
zând funcții necesare pentru menținerea vieții
d) un complex de organe din cavitatea toracică, abdominală şi cea a ba-
zinului mic
e) complexul de organe din cavitatea toracică
6. CM Morfologic organele se împart in:

a) seroase
b) parenchimatoase
c) glandulare
d) epiteliale
e) cavitare
7. CM Două funcții ale stromei organului:

a) secretoare
b) trofică
c) hemopoietică
d) metabolică
e) de sprijin
8. CM La organele cavitare se disting următoarele tunici:

a) mucoasă
b) submucoasă
c) musculară – netedă
d) sinovială
e) seroasă
9. CM Mucoasa organelor cavitare are trei straturi:

a) adventiceal
b) lamelă musculară proprie
c) strat epitelial
d) bază subseroasă
e) lamelă proprie (corion)
91
10. CM Tunica externă (adventicea sau membrana seroasă) efectuează:
a) legătura cu organele vecine
b) legătura cu pereții cavităților
c) formează cavități pentru organe
d) formează ligamente
e) legătura dintre organele cavitații abdominale şi cele din cavitatea to-
racică
11. CM Țesut muscular striat există în componenţa următoarelor organe

ale sistemului digestiv:
a) duodenului
b) apendicelui vermiform
c) faringelui
d) esofagului
e) intestinului rect
12. CM Tunici seroase primare ale organismului sunt:

a) somatopleura
b) ectodermul
c) splanhnopleura
d) mezodermul
e) endodermul
13. CM Din mezoul primar ventral se dezvoltă:

a) ligamentul falciform al ficatului
b) ligamentul rotund al ficatului
c) ligamentul coronar și cele triunghiulare ale ficatului
d) omentul mic
e) mezoul colonului transvers
14. CM Tunici seroase ale organismului sunt:

a) peritoneul
b) pleura
c) adventicea organelor tubulare
d) pericardul
e) tunica vaginală a testiculului
92
15. CM Care din formațiunile enumerate se dezvoltă din mezoul primar
dorsal:
a) mezenterul
b) omentul mic
c) omentul mare
d) mezoul colonului transvers
e) ligamentul coronar al ficatului
16. CM Porțiunile mezourilor primare ce fixează stomacul embrionului

sunt:
a) mezogastrul anterior (ventral)
b) mezenterul
c) mezosalpingele
d) mezorectul
e) mezogastrul posterior (dorsal)
17. CM Din ansa ombilicală a intestinului primar se dezvoltă:

a) stomacul
b) duodenul
c) jejunul
d) ileonul
e) colonul
18. CM Cavitatea abdominală se divide în:

a) cavitatea peritoneală
b) etajul supramezocolic
c) etajul inframezocolic
d) spatiul retroperitoneal
e) bursa omentală
19. CM Care din organele enumerate sunt amplasate în spațiul retroperi-

toneal:
a) duodenul
b) rinichii si suprarenalele
c) ureterele
d) pancreasul
e) aorta şi vena cavă inferioară
93
20. CM Tubului digestiv funcțional i se disting părțile:
a) superioară sau craniană
b) ingestivă
c) inferioară sau caudală
d) digestivă
e) egestivă
21. CM Partea ingestivă a tubului digestiv este constituită din:

a) stomac
b) esofag
c) duoden
d) faringe
e) cavitatea bucală
22. CM Partea digestivă a tubului digestiv include:

a) intestinul subțire
b) esofagul
c) stomacul
d) cecul
e) colonul sigmoid
23. CM Partea egestivă a tubului digestiv este formată din următoarele

organe:
a) ileon
b) cec
c) esofag
d) colon ascendent si transvers
e) colon descendent, sigmoid si rect
24. CM Dispozitivul anatomic antireflux al joncțiunii esofagogastrice este

constituit din:
a) membrana frenoesofagiană (Laimer-Bertelli)
b) stâlpii diafragmului
c) unghiul His
d) valvele cardiei stomacului
e) inelul muscular gastroesofagian
94
25. CM In structura lor organele parenchimatoase includ:
a) hil
b) chisturi
c) lobi
d) segmente
e) lobuli
26. CM Poziția organelor depinde de:

a) presiunea intraabdominală
b) vârstă
c) tipul constituțional
d) gen
e) caracterul fixației lor de peretele posterior al cavității abdominale
27. CM Există următoarele variante de poziție a organelor:

a) dolihovisceroza
b) antivisceroza
c) visceroptoza
d) posterovisceroza
e) visceronorma
28. CM Visceroptoza şi dolihovisceroza sunt dependente de:

a) fixația viscerelor de peretele posterior al cavității abdominale
b) diastaza mușchilor drepți ai abdomenului
c) gen
d) particularitățile morfologice ale mușchilor abdomenului si liniei albe
e) tipul constituțional
29. CM Rolul aparatului sfincterovalvular constă în:

a) preîntâmpinarea pătrunderii aerului
b) preîntâmpinarea refluxului conţinutului
c) reglarea deplasării conținutului într-o singură direcție
d) formarea unui baraj de protecție a segmentelor tubului digestiv cu
funcție diferită
e) reglarea secreției
95
30. CM Intestinul primitiv este constituit din:
a) intestinul superior sau cranial
b) proenteron
c) metenteron
d) intestinul inferior sau caudal
e) mezenteron
31. CM Din porțiunea faringiană a intestinului primar se dezvoltă:
a) ficatul
b) jejunul
c) cavitatea bucală
d) faringele
e) esofagul
32. CM Din proenteron se diferențiază:
a) faringele
b) esofagul
c) pancreasul
d) ficatul
e) stomacul
33. CM Din proenteron se diferențiază epiteliul:
a) faringelui
b) porțiunii posterioare a cavitații bucale
c) esofagului
d) glandei tiroide
e) glandelor sublinguale si submandibulare
34. CM Din mezenteron se dezvoltă:
a) jejunul
b) pancreasul
c) ileonul
d) cecul
e) duodenul (parțial)
35. CM Din metenteron se diferențiază:
a) rectul
b) cecul
c) colonul stâng (parțial)
d) cloaca
e) ileonul
96
36. CM Dispozitivul anatomic iliocecal este constituit din:
a) labiile valvei ileocecale
b) valva apendicelui vermiform
c) ileocecus
d) unirea in forma de “T” a ileonului cu cecul
e) poziția transversală a fisurii ileocecale
37. CM În rezultatul dereglării procesului de fixare a organelor de peretele

abdominal posterior apar următoarele anomalii cu excepția:
a) prezenţei mezocolonului ascendent
b) prezenţei mezocolonului descendent
c) duodenului mobil
d) diverticulului Meckel
e) mesenterium commune
38. CS Splanhnologia:
a) include sistemele digestiv, respirator, urinar, reproductiv, inima, spli-
na și glandele endocrine
b) studiază doar organele interne
c) include toate organele, situate în cavitățile corpului
d) are același sens ca și viscerologia
e) reprezintă un compartiment al anatomiei artistice.
Cavitatea bucală. Limba

39. CS În profunzimea obrajilor este situat mușchiul:
a) maseter
b) milohioidian
c) buccinator
d) orbicular al gurii
e) geniohioidian
40. CS În vestibulul bucal se află:

a) plicele glosoepiglotice
b) papila parotidiană
c) carunculele sublinguale
d) papila incisivă
e) tonsila linguală
97
41. CS Care din mușchii enumerați mai jos participă la formarea
planșeului bucal:
a) mm. digastrici
b) m. stilohioidian
c) m. milohioidian
d) m. genioglos
e) m. palatoglos
42. CS La persoanele edentate se constată:

a) microcheilie
b) ortohcheilie
c) opistocheilie
d) procheilie
e) macrocheilie
43. CS Uvula are menirea de a:

a) separa rinofaringele de bucofaringe în deglutiţie.
b) facilita trecerea bolului alimentar.
c) contribui la fonaţie.
d) participa la sugere.
e) împiedica lăsarea în jos a mandibulei în poziţie verticală a corpului.
44. CS Inspectând istmul faringian şi solicitând pacientului să pronunţe

„a” observăm că uvula deviază spre stânga. Care dintre muşchii enu-
meraţi pare să fie lezat?
a) m. uvulae.
b) m. tensor veli palatini.
c) m. levator veli palatini.
d) m. palatoglossus.
e) m. palatopharyngeus.
45. CS În deglutiţie nazofaringele este separat de bucofaringe prin

acţiunea:
a) m. uvulae.
b) m. tensor veli palatini.
c) m. levator veli palatini.
d) m. palatoglossus.
e) m. palatopharyngeus.
98
46. CS Peretele inferior (planşeul) cavităţii bucale constă din:
a) muşchii geniogloşi.
b) diafragma gurii.
c) regiunea sublinguală.
d) limbă.
e) muşchii hiogloşi.
47. CS Cu referinţă la funcția mușchiului stiloglos:

a) aplatizează limba
b) scoate limba
c) trage limba posterior şi în sus
d) trage limba posterior şi în jos
e) ingustează limba
48. CS Cu referință la funcția mușchiului hioglos:

a) trage limba posterior şi în jos
b) îngustează limba
c) aplatizează limba
d) scoate limba
e) trage limba posterior şi în sus
49. CM Cavitatea bucală:

a) este situată în partea inferioară a craniului facial
b) constituie porțiunea incipientă a tubului digestiv
c) prin choane comunică cu nazofaringele
d) comunică cu faringele prin vestibulul faringian
e) este delimitată bilateral de arcadele dentare
50. CM Cavitatea bucala poseda următorii pereți:

a) superior – palatul
b) inferior – planșeul bucal
c) bilateral – obrajii
d) anterior – buzele
e) posterior – vestibulul faringian
99
51. CM Când maxilarele sunt apropiate cavitatea bucală propriu-zisă co-
munică cu vestibulul bucal prin:
a) vestibulul faringian
b) spaţiile interdentare
c) rima oris
d) spațiul retromolar
e) nu comunică
52. CM Între buze şi formațiunile vecine distingem șanțuri:

a) nazolabial
b) geniolabial
c) palatoglos
d) palatofaringian
e) mentolabial
53. CM În cavitatea bucală propriu-zisă se află formaţiunile:

b) papila parotidiană
c) carunculele sublinguale
d) papila incisivă
e) tonsila linguală
54. CM În vestibulul bucal se deschid:

a) canalele excretoare ale glandelor bucale
b) canalele excretoare ale glandelor labiale
c) canalul excretor al glandei parotide
d) canalele excretoare mici ale glandei sublinguale
e) canalele excretoare ale glandelor incisive
55. CM Cu privire la vestibulul bucal:

a) în repaus reprezintă un spaţiu capilar în formă de potcoavă.
b) când maxilarele sunt strâns apropiate comunică cu cavitatea bucală
propriu-zisă prin spaţiile retromolar şi interdentare.
c) reflectându-se de pe un perete pe altul mucoasa formează şanţurile
vestibulare superior şi inferior.
d) prin frâele buzelor fiecare şanţ vestibular e divizat în două jumătăţi
separate.
e) importanţa aplicativă a şanţurilor vestibulare este infimă.
100
56. CM Referitor la buze:
a) prezintă pliuri musculo-cutanate
b) la interior sunt tapetate cu seroasă
c) au la bază mușchiul orbicular al gurii
d) trec una în alta prin comisurile labiale
e) delimitează fanta bucală
57. CM Cu privire la buze:

a) între buze şi formaţiunile vecine nu există limite evidente.
b) buza inferioară e separată de bărbie prin şanţul mentolabial.
c) buza superioară e delimitată lateral de şanţul nazolabiogenian.
d) din părţile laterale buza superioară se desparte de obraz prin şanţul
geniolabial.
e) şanţul nazolabial separă buza superioară de regiunea nasului.
58. CM În vestibulul bucal prin inspecție se pot examina:

a) frenul buzei superioare
b) frenul buzei inferioare
c) șanțurile vestibulare superior si inferior
d) plicele glosoepiglotice
e) papila parotidiană
59. CM În cavitatea bucală propriu-zisă prin inspecție se pot examina:

a) pilierii palatoglos şi palatofaringian
b) tonsila linguală
c) tonsila palatină
d) papila parotidiană
e) frenul limbii
60. CM Prin inspecție pe palatul dur pot fi depistate:

a) orificiile de deschidere a canalelor excretoare ale glandelor palatine
b) rafeul palatin
c) papila incisivă
d) orificiul palatin mare
e) plicele palatine transversale
101
61. CM Lumenul tubei auditive se lărgește prin acțiunea:
a) m. tensor al vălului palatin
b) m. salpingofaringian
c) m. levator al vălului palatin
d) m. palatofaringian
e) m. palatoglos
62. CM În deglutiție nasofaringele este separat de bucofaringe prin

acțiunea:
a) m. uvulae
b) m. tensor veli palatini
c) m. levator veli palatini
d) m. palatoglosus
e) m. palatopharyngeus
63. CM Cavitatea bucală la nou-născut posedă 3 din criteriile de mai jos:

a) are dimensiuni reduse
b) palatul moale este scurt
c) apofizele alveolare sunt bine dezvoltate
d) spaţiile interdentare sunt largi
e) membrana mucoasă a palatului formează cute transversale slab
pronunțate
64. CM Închiderea istmului bucofaringian se realizează prin acţiunea

muşchilor:
a) uvulei.
b) ridicător al vălului palatin.
c) tensor al vălului palatin.
d) palatoglos.
e) palatofaringian.
65. CM Cu privire la conformația exterioară a limbii:

a) constă din vârf, corp şi rădăcină
b) corpul este separat de rădăcină prin V-ul lingual
c) gaura oarbă se află posterior de șanțul terminal
d) șanțul median de pe corpul limbii se prelungește pe rădăcina ei
e) caruncula sublinguală se află pe dorsul limbii
102
66. CM Mușchi extrinseci ai limbii sunt:
a) m. longitudinal superior şi inferior
b) m. stiloglos
c) m. hioglos
d) m. genioglos
e) m. palatoglos
67. CM Mușchi intrinseci ai limbii sunt:
a) m. vertical
b) m. transvers
c) m. stilofaringian
d) m. palatofaringian
e) m. longitudinal superior şi inferior
68. CM La inspectarea feţei inferioare a limbii putem observa:
b) frâul limbii
c) plicele sublinguale
d) carunculele sublinguale
e) papilele valate
69. CM Septul longitudinal al limbii:
a) împarte limba în două jumătăți simetrice
b) separă mușchii unei părți de mușchii celeilalte
c) este orientat vertical în plan median
d) marginea superioară a lui nu ajunge la mucoasa dorsului limbii
e) nici o afirmație nu este corectă
70. CM Cu referință la tonsila linguală:
a) este amplasată în sinusul tonsilar
b) se află posterior de șanțul terminal
c) constituie o aglomerare de țesut limfoid
d) cu vârsta devine mai pronunțată
e) este componentă a inelului limfoepitelial
71. CM Care din papilele linguale conțin muguri gustativi:
a) filiforme
b) conice
c) fungiforme
d) valate
e) foliate
103
72. CS Care din mușchii enumerați mențin limba la locul ei:
a) m. hioglos
b) m. palatoglos
c) m. genioglos
d) m. transvers
e) m. stiloglos
73. CM Limba la nou-născut posedă următoarele criterii de mai jos:

a) este lată, scurtă şi groasă
b) are o mobilitate sporită
c) depășește limitele cavitații bucale propriu-zise şi ajunge în vestibulul
bucal
d) papilele linguale sunt bine pronunțate
e) amigdala linguală este subdezvoltată
74. CM Cu privire la frâele buzelor şi al limbii:
a) reprezintă pliuri de mucoasă.
b) pe lângă mucoasă mai conţin şi fibre musculare netede.
c) prin intermediul lor trec vase sangvine şi nervi de la o formaţiune la
alta.
d) toate pot fi explorate prin inspecţie.
e) se deosebesc unul de altul prin coloraţie.
75. CM Cu privire la conformaţia exterioară a limbii:
a) constă din segmentele bucal şi faringian sau corp şi rădăcină.
b) segmentele limbii sunt separate unul de altul prin v-ul lingual.
c) gaura oarbă a limbii e situată înapoia şanţului terminal.
d) şanţul median de pe corpul limbii se continue pe rădăcina ei.
e) mucoasa de pe faţa dorsală a ambelor segmente linguale are o coloraţie
similară.
Dinţii. Glandele salivare

76. CS Indicați afirmația incorectă referitoare la dinți:
a) fiecare dinte posedă de la una la trei rădăcini
b) rădăcina dintelui este de formă conică şi se află în alveola dentară
c) rădăcina dintelui se termină cu un apex în care se află un orificiu mi-
nuscul
d) cavitatea dintelui este tapetată cu periodont
e) în cavitatea dintelui se află pulpa dentară
104
77. CS Masa de fond a dintelui o constituie:
a) cementul
b) dentina
c) smalţul dentar (adamantina)
d) pulpa dentară
e) cavitatea dintelui
78. CS La copiii de 2,5 ani lipsesc:

a) dinții incizivi
b) dinții canini
c) dinții molari
d) dinții premolari
e) toți sunt prezenți
79. CS Care din afirmațiile referitoare la eruperea dinților deciduali este

corectă:
a) primii erup incisivii superiori mediali
b) primii erup incisivii inferiori mediali
c) primii erup caninii superiori
d) primii erup molarii inferiori
e) primii erup molarii superiori
80. CS Care din criteriile enumerate nu sunt caracteristice pentru dinții

incisivi:
a) au coroana în formă de daltă
b) au o singură rădăcină de formă conică
c) pe faţa masticatorie posedă doi tuberculi
d) coroana incisivilor superiori este mai lată ca la cei inferiori
e) rădăcina incisivilor inferiori este compresată bilateral
81. CS Care dintre criteriile enumerate nu se referă la dinții premolari:

a) sunt situați posterior de canini
b) pe fiecare arcadă dentară sunt câte patru premolari
c) pe faţa ocluzală a coroanei posedă 2 tuberculi
d) au rădăcina dublă
e) în secțiune transversală coroana are forma rotundă sau ovală
105
82. CS Care din afirmațiile enumerate referitoare la dinți este incorectă:
a) sunt alcătuiți din coroană, col și rădăcină
b) se fixează in alveola dentară prin gomfoză
c) au funcția de a capta, decupa si a tritura alimentele
d) rădăcinile se unesc cu alveola dentară prin intermediul periodontului
e) ca compoziție chimică şi caractere fizice se aseamănă cu oasele
83. CS Una din afirmaţiile ce urmează nu se referă la glanda sublingvală:

a) elaborează un secret de tip mucos
b) este situată pe faţa superioară a mușchiului milohioidian
c) elimină secret de tip seros
d) ductul glandei se deschide în papila sublingvală
e) proeminarea ei formează plica sublingvală
84. CM Coroana dentară are următoarele feţe:

a) linguală
b) palatină
c) vestibulară
d) ocluzală
e) aproximale
85. CM Se disting următoarele forme de dinți:

a) deciduali
b) permanenți
c) incisivi
d) molari
e) premolari
86. CM Pentru dinții canini sunt caracteristice următoarele criterii:
a) au coroana de formă conică cu vârf acuminat
b) au o singură rădăcină de formă conică, compresată bilateral
c) marginea secantă este îngustă şi formează o creastă cupantă
d) rădăcina caninilor inferiori este mai scurtă ca la cei superiori
e) uneori caninii inferiori pot avea rădăcina dublă
87. CM Trei din afirmațiile de mai jos sunt corecte pentru dinții molari:
a) dimensiunile lor diminuează în direcție antero-posterioară
b) pe faţa triturantă posedă 3 – 5 tuberculi
c) molarii inferiori posedă 3 rădăcini, cei superiori 2 rădăcini
d) coroana lor are o formă cuboidă
e) dimensiunile lor cresc în direcție antero-posterioară
106
88. CM Selectați trei afirmații corecte referitor la erupția dinților
permanenți:
a) erupția dinților la fetițe se produce mai timpuriu ca la băieței
b) molarii trei erup la vârsta de 12 – 26 ani
c) primii erup premolarii II fiind succedați de molarii II
d) primii erup molarii I inferiori, fiind succedați de incisivii mediali
e) primii erup caninii superiori
89. CM Cu referinţă la glandele cavității bucale:

a) se împart in glande salivare mari si mici
b) cele mici sunt situate in profunzimea mucoasei sau în baza submucoasă
c) glandele mici sunt lipsite de ducturi şi elimină secretul în sânge
d) cele mai numeroase sunt glandele labiale si palatine
e) elimină secret seros, mucos şi mixt
90. CM Care din caracterele următoare au referinţă la glandele salivare

mari:
a) sunt pare
b) sunt situate în cavitatea bucală
c) posedă ducturi ce se deschid în cavitatea bucală
d) după secretul eliminat sunt: seroase, mucoase şi mixte
e) din ele fac parte glandele labiale, palatine şi linguale
91. CM Pentru glanda parotidă sunt caracteristice 3 din criteriile enume-

rate mai jos:
a) are o formă regulată şi este de tip mucos
b) este amplasată in fosa submandibulară
c) are consistenţă moale şi structură lobulară
d) ductul glandei (Stenon) se deschide in vestibulul bucal
e) la exterior este acoperită cu o capsula de țesut conjunctiv
92. CM 4 din următoarele criterii sunt caracteristice pentru glanda sub-

mandibulară:
a) este alveolar-tubulară şi elimină secret mixt
b) este situată în triunghiul submandibular
c) este aderentă la foiţa superficială a fasciei cervicale
d) ductul glandei se deschide în vestibulul bucal
e) este acoperită cu o capsulă fină din țesut conjunctiv
107
93. CM Cu referinţă la glandele salivare la copii:
a) la nou-născut sunt bine dezvoltate
b) se dezvoltă intens începând cu luna a 2-a şi primii 2 ani de viață
c) la nou-născut sunt subdezvoltate
d) ductul glandei parotide se deschide la nivelul molarului I – superior
e) obrajii la copii sunt bombați ca urmare a dezvoltării glandei parotide
Faringele şi esofagul
94. CS Cu privire la faringe
a) mucoasa tuturor etajelor faringelui e tapetată cu epiteliu pavimentos
stratificat necheratinizat
b) e separat de esofag prin planul orizontal, trasat inferior de corpul ver-
tebrei C4
c) în componenţa pereţilor lui există muşchi striaţi şi muşchi netezi
d) mucoasa nazofaringelui are o coloraţie mai deschisă decât cea a larin-
gofaringelui
e) componentele inelului limfoepitelial (Waldeyer) sunt derivate ale mu-
coasei faringiene
95. CM Mușchii faringelui:

a) sunt alcătuiți din fibre musculare striate
b) conțin fibre musculare striate si netede reprezentate uniform
c) sunt in număr de 5, dintre care 3 sunt circulari si 2 longitudinali
d) mușchii constrictori formează pe linia mediană posterioară a faringe-
lui sutura faringelui (raphe pharyngis)
e) mușchii longitudinali ai faringelui sunt numiți si ridicători
96. CS Care afirmații cu privire la faringele nou-născutului sunt incorecte:

a) partea superioară a faringelui este înalta şi largă, cea inferioară scurtă
şi îngustă
b) marginea inferioară se află la nivelul discului intervertebral dintre ver-
tebrele III şi IV
c) lungimea faringelui este de cca 3 cm
d) amigdala faringiană proemină în sens anterior
e) componentele inelului limfoepitelial Pirogov-Waldeyer sunt bine dez-
voltate
108
97. CS Toate afirmaţiile referitoare la esofag sunt corecte, cu excepţia:
a) i se disting 3 porţiuni
b) la nou-născut măsoară 10-12 cm, la adult – 25-30 cm
c) e traversat de la dreapta la stânga de aorta descendentă
d) pătrunde în cavitatea abdominală prin hiatul esofagian al diafragmei
e) comportă trei strâmtori – cricoidiană, bronhoaortică şi diafragmatică
98. CS Indicați afirmațiile corecte referitoare la esofag:

a) are porțiunea cervicală, toracică şi abdominală
b) tunica musculară a esofagului conține fibre musculare striate şi netede
repartizate uniform
c) musculatura striată este situată numai în partea inferioară a esofagului
d) musculatura netedă este numai în partea superioară
99. CS Care din straturile enumerate nu este caracteristic pentru porţiu-
nea cervicală a esofagului:
a) tunica mucoasă
b) baza submucoasă
c) tunica musculară
d) tunica seroasă
e) adventicea
100. CS Care din afirmațiile ce urmează nu se potrivesc pentru esofagul
nou-născutului:
a) are lungimea de 10 – 12 cm
b) are îngustarea faringiană mai bine pronunțată
c) începutul esofagului se află la nivelul discului intervertebral dintre ver-
tebrele CIII si CIV
d) tunica musculară este bine dezvoltată
e) tunica mucoasă comportă puține glande
101. CM Care din afirmațiile ce urmează nu sunt corecte pentru amigdala
palatină:
a) reprezintă un conglomerat de țesut limfoid de formă oblongat – ovală
b) ocupă partea superioară a fosei tonsilare
c) pe suprafața amigdalei se află un număr mare de cripte
d) faţa laterală a amigdalei este orientată spre peretele laringelui
e) la distanţa de 1,0 – 1,5 cm posterior de amigdală trece artera carotidă
internă
109
102. CS Unul din enunţurile de mai jos referitoare la faringe e fals:
a) este situat in regiunea capului şi gâtului
b) este locul de intersecție a căilor digestivă şi respiratorie
c) lateral de faringe sunt situate fasciculele vasculo-nervoase ale gâtului
d) anterior de faringe se află cavitatea bucală şi nazală
e) este separat de coloana vertebrală prin spațiul prevertebral
103. CM Endofaringele comunică cu:

a) tuba auditivă
b) traheea
c) cavitatea nazală
d) cavitatea bucală
e) cavitatea timpanică
104. CM Selectați si notați afirmațiile corecte, referitoare la faringe:

a) începe la baza craniului
b) la nivelul vertebrelor C6 – C7 trece in esofag
c) trece in esofag la nivelul vertebrelor C6 – T1
d) lateral de el sunt situate fasciculele vasculo-nervoase ale gâtului
e) faţa posterioară a faringelui aderă nemijlocit la corpurile vertebrelor
105. CM Care din afirmațiile de mai jos referitoare la faringe sunt incorecte
a) este separat de fascia prevertebrală prin spațiul retrofaringian
b) are lungimea de 18 – 20 cm
c) se află posterior de cavitatea nazală, bucală şi laringe
d) are lungimea de 12 – 14 cm
e) la nivelul vertebrelor C8 – T1 trece în esofag
106. CM Faringele comunică cu:
a) esofagul
b) traheea
d) cavitatea bucală
e) cavitatea timpanică
107. CM Muşchii faringelui:
a) sunt alcătuiţi din fibre musculare striate.
b) conţin fibre musculare netede şi striate, repartizate uniform.
c) sunt în număr de 5, dintre care 3 sunt circulari iar 2 longitudinali.
110
d) fiecare muşchi constrictor al faringelui constă din 4 porţiuni, denumite
conform formaţiunilor de la care începe.
e) muşchii longitudinali ai faringelui sunt supranumiţi ridicători.
108. CM Care din afirmațiile referitoare la esofag sunt incorecte:

a) la maturi are lungimea de 25 – 30 cm
b) la copii este de 10 – 12 cm
c) începe la nivelul vertebrei T8 – T9
d) conține numai fibre musculare netede
e) se termină la nivelul vertebrei XI – XII toracice
109. CM Cu privire la topografia esofagului:

a) începe la nivelul vertebrei C4 – C6
b) trece in stomac la nivelul vertebrei L1 – L2
c) este dispus anterior de coloana vertebrală şi respectă curburile acesteia
d) partea cervicala a lui este plasată anterior de trahee
e) pe de ambele flancuri ale lui se află nervii recurenți si arterele carotide
comune
110. CM Îngustările anatomice ale esofagului sunt localizate:

a) la trecerea faringelui in esofag
b) la intersecția esofagului cu arcul aortei
c) la intersecția cu bronhia stângă
d) la trecerea prin diafragmă
e) la nivelul trecerii in stomac
111. CM Indicați îngustările fiziologice ale esofagului:

a) la trecerea faringelui in esofag
b) la intersecția esofagului cu arcul aortei
c) la intersecția cu bronhia principală stângă
d) la trecerea prin diafragmă
e) la nivelul trecerii în stomac
112. CM Cu privire la esofag:

a) se deschide in stomac la nivelul vertebrei toracice XII
b) segmentul lui cervical este situat in spatele traheei
c) in mediastinul posterior înaintea lui se află pericardul
d) posedă tunica musculară formată dintr-un singur strat continuu de
fibre musculare striate, orientate longitudinal
e) plicele mucoasei apar la copii la vârsta de 2 – 3 ani
111
113. CM Cu privire la esofag:
a) la nivelul vertebrei toracice IV unde contactează cu arcul aortei com-
portă o dilatare
b) mai jos de nivelul vertebrei toracice V trece din dreapta aortei, apoi din
stângă acesteia
c) înainte de a trece prin diafragmă se află anterior de aortă
d) la nivelul orificiului esofagian al diafragmei, are din faţă n. vag stâng,
iar în spate cel drept
e) la nivelul trecerii in stomac stratul circular de mușchi formează un
sfincter fiziologic
114. CM Inelul limfoepitelial Pirogov-Waldeyer include amigdalele:

a) palatine
b) lingvală
c) tubare
d) laringiană
e) faringiană
115. CM Cu referință la amigdala palatină la copii:

a) la nou-născut are dimensiuni mari
b) se observa bine, dar este acoperită de pilierul palatoglos
c) spre sfârșitul primului an de viață depășește limitele fosei tonsilare
d) atinge dezvoltarea maximă la vârsta de 15 – 16 ani
e) dezvoltarea ei maximă corespunde vârstei de 5 – 6 ani
Regiunile abdomenului, cavităţile abdominală şi peritoneală.

Stomacul
116. CS Cu referinţă la peretele anterior al abdomenului. Afirmație inco-
rectă:
a) se împarte în 3 etaje
b) divizarea în etaje se efectuează prin linia bicostarum și bispinarum
c) hypogastrul se împarte în regiunile pubiană, hipocondriacă dreaptă şi
stângă
d) liniile verticale de împărțire sunt trasate pe marginile laterale ale
mușchilor recți ai abdomenului
e) rectul se proiectează in regiunea pubiană
112
117. CS Toate afirmaţiile, referitoare la stomac sunt corecte, cu excepţia:
a) peretele anterior este orientat înainte şi puţin în sus.
b) peretele posterior este orientat posterior şi spre dreapta.
c) curbura mică e îndreptată în sus şi spre dreapta.
d) curbura mare e orientată inferior şi spre stânga.
e) pe curbura mică se află incizura unghiulară.
118. CS În raport cu peritoneul stomacul are o poziție:

a) intraperitoneală
b) extraperitoneală
c) mezoperitoneală
d) retroperitoneală
e) nu are nici un fel de raporturi cu peritoneul
119. CS Stomacul este legat de organele vecine prin ligamentele enumerate,

cu excepția celui:
a) hepatogastric
b) gastroduodenal
c) gastrocolic
d) gastrolienal
e) gastrofrenic
120. CS Stomacul în formă de cârlig este propriu persoanelor:

a) dolihomorfe
b) brahiomorfe
c) mezomorfe
d) de gen feminin
e) de vârstă înaintată
121. CS La stomac se disting următoarele părți:

a) curbura mică
b) curbura mare
c) cardiacă
d) ostiul piloric
e) ostiul cardic
113
122. CS Tunica musculară a stomacului constă din 3 straturi:
a) extern – circular, mediu – longitudinal, intern – oblic
b) extern – oblic, mediu – circular, intern – longitudinal
c) extern – longitudinal, mediu – circular, intern – oblic
d) intern – circular, mediu – longitudinal, extern – oblic
e) fibre de orientare diferită în toate straturile
123. CS Pentru stomacul nou-născutului sunt caracteristice afirmațiile ur-

mătoare, cu excepția uneia:
a) are capacitatea de cca 50 ml
b) ostiul cardic este la nivelul vertebrelor T8 – T 9
c) grosimea stratului muscular atinge dezvoltarea maximă la vârsta de 5
ani
d) orificiul piloric este situat la nivelul vertebrelor T11 – T12
124. CS Cu referinţă la topografia stomacului; afirmații incorecte:

a) orificiul cardic se află puțin la stânga de nivelul vertebrelor T10 – T11
b) orificiul piloric este situat din partea dreaptă a vertebrelor T12 – L1
c) curbura mică este orientată înainte şi în sus
d) curbura mare – în jos și spre stânga
e) orificiul piloric – spre dreapta, în sus și înapoi
125. CM Amplasarea spațială a unui organ este caracterizată prin:

a) sintopie
b) stereotopie
c) scheletotopie
d) ortotopie
e) holotopie
126. CM Dimensiunile stomacului oricărui subiect sunt determinate de:

a) vârstă
b) gen
c) deprinderile alimentare
d) tipul constituțional
e) factori ereditari
114
127. CM Stomacul este în adiacenţă cu:
a) colonul transvers
b) splina
c) diafragma
d) rinichiul și suprarenala din dreapta
e) lobul stâng al ficatului
128. CM Pentru stomac sunt caracteristice următoarele părți:

a) cardică
b) pilorică
c) corp
d) fundul
e) duodenală
129. CM Care din afirmații nu sunt corecte pentru topografia stomacului:

a) se află 1/4 in hipocondrul stâng şi 3/4 în regiunea epigastrică
b) 1/4 se află in regiunea epigastrică iar 3/4 în hipocondrul stâng
c) orificiul cardiei se află la nivelul vertebrelor T10 – T11
d) orificiul piloric se află la nivelul vertebrelor T12 – L1 (marginea stângă)
e) orificiul piloric este situat la nivelul vertebrei T12 – L1 din dreapta
130. CM Peretele anterior al stomacului contactează cu:

a) lobul stâng al ficatului
b) diafragma
c) colonul transvers
d) lobul caudat al ficatului
e) peretele abdominal anterior
131. CM Peretele posterior al stomacului este în adiacenţă cu:

a) colonul transvers şi mezocolonul lui
b) splina
c) este despărțit prin bursa omentală de faţa anterioară a pancreasului
d) este in raport direct cu rinichiul stâng şi suprarenala stângă
e) este in raport cu diafragma
115
132. CM Tunica mucoasă a stomacului formează:
a) pliuri gastrice
b) vilozități
c) arii gastrice
d) foveole gastrice
e) valvula pilorică
133. CM În peretele stomacului se disting următoarele straturi:

a) adventiceal
b) seros
c) subseros
d) muscular
e) mucos
134. CM Cu referinţă la formele stomacului pe viu:

a) de con
b) ampulară
c) de cârlig (hamată)
d) de fund de sac
e) de ciorap
135. CM “Area nuda” a stomacului este localizată pe:

a) curbura mică
b) peretele anterior
c) regiunea fundică
d) curbura mare
e) nici o afirmație nu este corectă
136. CM Care din termeni se utilizează la descrierea radioanatomică a sto-

macului
a) sacul digestor
b) corpul
c) fundul
d) canalul egestor
e) toți termenii enumerați
116
Intestinul subţire
137. CS Selectați afirmațiile corecte referitoare la duoden:

a) este situat intraperitoneal
b) în porțiunea terminală are o dilatare numită bulbul duodenului
c) porțiunea descendentă este în raport cu rinichiul stâng
d) partea superioară este aderentă la stomac
e) în el se deschide ampula hepatopancreatică
138. CS Pentru duoden sunt caracteristice toate afirmațiile cu excepția:

a) nu are mezou si este situat retroperitoneal
b) trece in jejun la nivelul vertebrei L3 din dreapta
c) în porțiunea lui descendentă se deschide ampula hepatopancreatică
d) papila lui mare se află pe partea inferioară a pliului longitudinal
e) superior de papila duodenală mare este situată papila duodenală mică
139. CS Care din formele indicate ale duodenului este mai frecvent întâl-
nită:
a) inelară
b) de ansă dispusă vertical
c) de ansă dispusă orizontal
d) de potcoavă
e) duoden mobil
140. CS Prin care duct bila se scurge in duoden:

a) hepatic comun
b) cistic
c) ducturile segmentare
d) coledoc
e) ducturile interlobulare
141. CS Selectați afirmația corectă referitoare la jejun – ileon:

a) ileonul are o culoare roz-pronunțată
b) ansele jejunului sunt situate superior și la stânga
c) peretele ileonului este mai gros
d) jejunul are un diametru mai mic
e) jejunul este de culoare gri-roz
117
142. CM Intestinul subțire are următoarele porțiuni:
a) duodenul
b) porțiunea ascendentă
c) porțiunea descendentă
d) intestinul mezenterial
e) porțiunea orizontală
143. CM La intestinul subțire se disting următoarele porțiuni:
a) duodenul
b) intestinul mezenterial
c) jejunul
d) ileonul
e) cecul
144. CM Porțiunea descendentă a duodenului:
a) se dezvoltă din porțiunea mijlocie a intestinului primar
b) se află anterior de rinichiul stâng
c) este intersectată de rădăcina mezocolonului transvers
d) este plasată la dreapta de coloana vertebrala
e) are o lungime de 4 – 5 cm
145. CM Porțiunea orizontală a duodenului:
a) se află la nivelul vertebrei L-III
b) traversează vena cavă inferioară
c) este fixată de diafragmă prin m. suspensorius duodeni
d) conține plice longitudinale
e) este situată extraperitoneal
146. CM Porțiunea ascendentă a duodenului:
a) se dezvoltă din intestinul mijlociu
b) posterior de ea se află aorta abdominală
c) peste segmentul ei inițial trec vasele mezenterice superioare
d) conține plice longitudinale
e) se termină cu flexura duodenojejunală
147. CM Porțiunea superioară a duodenului:
a) începe din stânga planului sagital median
b) constituie marginea inferioară a orificiului epiploic
c) se află anterior de vena portă
d) este în raport cu lobul pătrat al ficatului
e) pe peretele ei anterior se deschide canalul coledoc
118
148. CM Duodenul:
a) reprezintă prima porțiune a intestinului subțire
b) are o lungime de aproximativ 25 cm
c) cuprinde ca într-o potcoavă capul pancreasului
d) constă din trei segmente
e) în fiecare segment se află papile duodenale
149. CM Care dintre afirmațiile referitoare la structura duodenului sunt

incorecte:
a) mucoasa formează plice circulare
b) pliurile longitudinale sunt situate doar in bulb
c) posedă şi un pliu longitudinal pe peretele medial al porțiunii descen-
dente
d) glandele duodenale sunt situate in baza submucoasă
e) glandele duodenale (Brunner) sunt amplasate in tunica mucoasă
150. CM Spre deosebire de tunica mucoasă a ileonului tunica mucoasă a

jejunului:
a) formează plice circulare mai înalte si situate mai aproape una de alta
b) e de culoare roz
c) conține foliculi limfatici agregaţi (Peyer)
d) nu conține foliculi limfatici solitari
e) este mai groasă
151. CM Jejun-ileonul:
a) reprezintă porțiunea mezenterială a intestinului subțire
b) nu este separat de duoden printr-o zona de limitare precisă
c) are o lungime medie de 5 – 6 m
d) formează mai multe anse (14 – 16)
e) începe la flexura duodenojejunală și se termină în unghiul ileocecal
152. CM Care din formațiunile mucoasei intestinului asigură funcție imu-

nitară:
a) celulele endocrine
b) celulele glandulare
c) celulele caliciforme
d) foliculii limfoizi agregaţi (Peyer)
e) foliculii limfoizi solitari
119
Intestinul gros
153. CS Alegeți varianta in care se succed segmentele intestinului gros:

a) apendicele vermiform, cecul, colonul ascendent, colonul descendent,
colonul transvers, colonul sigmoid, rectul
b) cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colo-
nul sigmoid, rectul
c) colonul ascendent, colonul descendent, colonul transvers, colonul sig-
moid, rectul
d) colonul descendent, colonul transvers, colonul ascendent, colonul sig-
moid, rectul
e) colonul sigmoid, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descen-
dent, rectul
154. CS Apendicele vermiform; afirmații incorecte:

a) pornește de la cec
b) are o lungime medie de 8,6 cm
c) din exterior este acoperit de peritoneu
d) nu posedă mezou
e) poate avea diferite variante de poziție
155. CS Alegeți varianta corectă de asociere:

a) cecul – mezoperitoneal
b) colonul ascendent – intraperitoneal
c) colonul descendent – mezoperitoneal
d) colonul sigmoid – extraperitoneal
e) rectul in integritate – extraperitoneal
156. CS Afirmație corectă cu privire la apendicele vermiform:

a) prin orificiul său se deschide in intestinul cec
b) originea apendicelui se proiectează pe peretele abdominal anterior in
punctul Lanz
c) vârful apendicelui se află la mijlocul distantei: spina iliacă anterioară
superioară din dreapta şi ombilic (punctul (Mac Burney)
d) se află mezoperitoneal
e) mai des poate avea poziție ascendentă retrocecală
120
157. CS Afirmații corecte despre colonul descendent:
a) este situat în regiunea abdominală laterală dreaptă
b) este o continuare a colonului sigmoid
c) pe faţa medială contactează cu ansele ileonului
d) are o poziție intraperitoneală
e) cu faţa posterioară este aderent la mușchiul pătrat al lombelor şi polul
inferior al rinichiului stâng
158. CS Afirmații incorecte referitoare la colonul sigmoid:

a) este situat in fosa iliacă stânga
b) trece in rect la nivelul articulației sacroiliace
c) este situat mezoperitoneal
d) lungimea lui variază intre 15 si 67 cm
e) formează două anse cu formă si dimensiuni variabile
159. CM Intestinul gros se deosebește de cel subțire prin:

a) lumenul mai larg
b) lungimea mai mică
c) prezenţa la exterior a teniilor, a haustrelor şi a apendicelor epiploice
d) existenţa unor segmente fixate
e) prezenţa plicelor circulare
160. CM Intestinul gros:

a) are o lungime de 1,5 – 2 m
b) diametrul lui transversal măsoară 5 – 8 cm
c) conține plice semilunare
d) mucoasa lui este prevăzută cu vilozități
e) nu posedă pătură submucoasă
161. CM Cecul; afirmații corecte:

a) nu posedă tenii
b) posedă un mezou scurt
c) e acoperit cu peritoneu
d) e localizat in fosa iliacă dreaptă
e) la persoanele adulte are o poziție variabilă
121
162. CM Rectul; afirmații corecte:
a) întreaga lui faţă anterioară e tapetată cu peritoneu
b) nu posedă tenii
c) e prevăzut cu apendice epiploice
d) tunica lui externă o constituie peritoneul sau adventicea
e) conține plice transversale formate din tunica mucoasă și stratul circular
de mușchi netezi
163. CM Afirmații corecte cu referință la intestinul cec:

a) este situat mai jos de unghiul ileocecal
b) faţa posterioară aderă la mușchiul transvers al abdomenului
c) are o poziție variabilă
d) este situat intraperitoneal
e) are lungimea de 6 – 8 cm
164. CM Cu referință la colonul ascendent:

a) se proiectează in regiunea abdominală laterală stângă
b) se termină cu flexura hepatică
c) are lungimea de cca 15 – 20 cm
d) posterior este adiacent la mușchii pătrat al lombelor si transvers ab-
dominal
e) medial contactează cu ansele jejunului
165. CM Colonul transvers:

a) este dispus între flexura hepatică şi cea splenică
b) are lungimea medie de 50 cm
c) se continuă cu colonul ascendent
d) prin intermediul mezenterului se fixează de peretele abdominal pos-
terior
e) la indivizii dolihomorfi prolabează având forma de ghirlandă
166. CM Rectul; afirmații corecte:

a) are flexură sacrală şi perineală
b) posterior de el la barbat se află prostata
c) la matur are o lungime de 20 – 25 cm
d) are o dilatare numită ampula rectală
e) portiunea lui medie este situată intraperitoneal
122
167. CM Rectul; afirmații incorecte:
a) în regiunea canalului anal stratul muscular circular formează sfincterul
anal intern (voluntar)
b) sfincterul anal extern este format de mușchii perineului și este invo-
luntar
c) în regiunea canalului anal mucoasa formează pilierii anali
d) depresiunile dintre pilierii anali se numesc sinusuri anale
e) porțiunea inferioară a rectului este situată intraperitoneal
168. CM Funcțiile intestinului rect:
a) de depozitare
b) antianemică
c) metabolică
d) de evacuare
e) hematopoietică
Ficatul, pancreasul, splina
169. CS Cu privire la faţa viscerală a ficatului. Indicați afirmația incorectă:

a) impresiunea gastrică se află pe lobul stâng
b) impresiunea renală e situată pe lobul drept
c) amprenta duodenului este pe lobul caudat
d) procesul papilar e situat pe lobul caudat
e) hilul hepatic este orientat în plan frontal
170. CS Vezicula biliară e localizată:
a) în fosa vezicii biliare de pe faţa viscerală a ficatului
b) între lobii pătrat și caudat
c) între foiţele micului epiploon
d) între lobii drept și pătrat
e) în poarta ficatului
171. CS Vezicula biliară; afirmații incorecte:

a) constă din corp, fund și col
b) are o capacitate de 150 ml
c) colul ei se continuă în canalul chistic
d) mucoasa ei nu formează plice
e) fundul ei se proiectează la nivelul intersecției arcului costal cu margi-
nea laterală a mușchiului rect abdominal din dreapta
123
172. CS Triada hepatică include:
a) vena centrală, capilarele sinusoide și canaliculul biliar
b) vena interlobulară, artera interlobulară si canaliculul biliar interlobular
c) vena hepatică, artera segmentară și ductul hepatic segmentar
d) vena lobulară, artera lobulară și ductul lobular
e) artera lobară, ductul lobar, venele hepatice
173. CS Faţa viscerală a ficatului poartă amprentele organelor, cu excepția:

a) flexurii hepatice a colonului
b) stomacului
c) duodenului
d) cardiei stomacului
e) rinichiului şi suprarenalei
174. CS Pe faţa viscerală a ficatului distingem următorii lobi, cu excepția:

a) lobului pătrat
b) lobului papilar
c) lobului drept
d) lobului stâng
e) lobului caudat
175. CS Pe faţa viscerală a ficatului distingem următoarele formațiuni, cu

excepția:
a) fisurii ligamentului rotund
b) fisurii ductului venos
c) șanțului venei cave inferioare
d) hilului hepatic
e) hilului biliar
176. CS Canalul coledoc: afirmații incorecte:

a) e situat intre foiţele ligamentului hepatoduodenal
b) trece anterior de porțiunea superioară a duodenului
c) se află in dreapta arterei hepatice comune
d) confluează cu ductul pancreatic formând ampula hepatopancreatică
e) se află anterior de orificiul epiploic
124
177. CM Ficatul; afirmații incorecte:
a) nu posedă înveliș peritoneal
b) se află anterior de rinichiul drept
c) este situat in hipocondrul drept
d) ocupă întreg spațiul subdiafragmatic
e) e de culoare roșie-brună
178. CM Prin hilul aferent al ficatului trec:
a) vena portă
b) venele hepatice
c) artera hepatică proprie
d) canalul coledoc
e) vase limfatice şi nervi
179. CM În hilul hepatic aferent pătrund:
a) venele hepatice
b) vena portă
c) artera hepatică comună
d) nervi
e) vase limfatice
180. CM Prin hilul eferent trec:
a) venele hepatice
b) vena portă
c) artera hepatică comună
d) nervi
e) vase limfatice
181. CM Lobulul hepatic:
a) reprezintă unitatea morfofuncțională a ficatului
b) are formă prismatică
c) e separat de lobulii vecini prin capilare sinusoide
d) are în centru o venă centrală
e) constă din lame formate din hepatocite
182. CM Ficatul este fixat cu ajutorul ligamentelor:
a) rotund al ficatului
b) falciform
c) coronar
d) triunghiular drept şi stâng
e) hepatofrenic
125
183. CM Indicați căile biliare intrahepatice:
a) ductul hepatic comun
b) canaliculul bilifer
c) ductul cistic
d) ductul hepatic drept si stâng
e) canaliculul interlobular
184. CM Sistemele tubulare ale ficatului:
a) sistemul venei porte
b) sistemul venelor hepatice
c) ramificațiile arterei hepatice
d) sistemul arterelor portale
e) sistemul căilor biliare
185. CM 4 funcții ale parenchimului hepatic:
a) de dezintoxicare
b) trofică
c) de sprijin
d) digestie
e) metabolică
186. CM Căile biliare extrahepatice:
a) canalul coledoc.
b) canaliculul interlobular.
c) ductul hepatic drept şi stâng.
d) ductul hepatic comun.
e) canaliculul biliar.
187. CM Pancreasul:
a) e situat posterior de stomac
b) se dezvoltă din intestinul primar
c) se află mezoperitoneal
d) capul lui e încadrat în potcoava duodenului
e) are o lungime de 14 – 18 cm
188. CM Pancreasul:
a) posedă un canal principal, care se deschide în porțiunea descendentă
a duodenului
b) capul lui vine posterior în raport cu rinichiul drept
c) corpul lui se află anterior de vena cavă inferioară și aortă
d) la copiii de 5 – 6 ani are aspectul organului adult
e) la adult cântărește cca 80 grame
126
189. CM Pancreasul endocrin:
a) este reprezentat de insulele lui Langerhans
b) se află la periferia organului
c) conține celule alfa şi beta
d) celulele beta secretă insulina
e) de la insulele Langerhans pornesc canale excretoare secundare ale pan-
creasului
190. CM 2 funcții ale pancreasului:

a) exocrină
b) hemopoietică
c) de protecţie
d) antitoxică
e) endocrină
191. CM Celulele alfa şi beta ale pancreasului produc:

a) suc pancreatic
b) bilă
c) insulină
d) mucus
e) glucagon
192. CM Splina; afirmații corecte:

a) este un organ al sistemului imunitar
b) se află în hipocondrul drept
c) parenchimul ei constă din pulpa roșie si pulpa albă
d) de capsula ei fibroasă sunt legate trabeculele splenice
e) la nou-născut are o structură lobulară
Peritoneul și spațiile extraperitoneale
193. CS Determinați afirmația corectă referitoare la cavitatea peritoneală:

a) este limitată de pereții cavității abdominale
b) prezintă un spațiu lamelar situat între foița viscerală și parietală a pe-
ritoneului
c) conține toate organele cavității abdominale
d) la bărbat comunică cu mediul ambiant
e) la femeie prezintă un sac închis
127
194. CS Plica ombilicală mediană e cauzată de:
a) falx inguinalis
b) artera epigastrică inferioară
c) marginile mediale ale tecilor mușchilor drepți abdominali
d) arterele ombilicale obliterate
e) urachus
195. CS Care din organele enumerate nu se află în etajul supamezocolic al

cavității peritoneale:
a) ficatul
b) stomacul
c) rinichii
d) splina
e) porțiunea abdominală a esofagului
196. CS Bursa pregastrică, afirmații incorecte:

a) din stânga e delimitată de ligamentul falciform
b) posterior – de stomac
c) dinainte – de peretele abdominal anterior
d) superior – de diafragmă
e) în ea se află lobul stâng al ficatului
197. CS Prin orificiul omental bursa omentală comunică cu:

a) bursa pregastrică
b) bursa hepatică
c) sinusul mezenteric drept
d) sinusul mezenteric stâng
e) canalul paracolic drept
198. CS În etajul inframezocolic se disting următoarele formațiuni topo-

grafice, cu excepția:
a) canalului paracolic drept
b) canalului paracolic stâng
c) sinusului mezenteric drept
d) sinusului mezenteric stâng
e) recesului lienal
128
199. CS Despre rădăcina mezenterului. Afirmații incorecte:
a) are o direcție oblică de la dreapta superior spre stânga inferior
b) are lungimea cca 17 – 18 cm
c) este orientată oblic de la stânga superior spre dreapta inferior
d) începe la nivelul vertebrei L2 din stânga
e) desparte sinusul mezenteric drept de cel stâng
200. CS Mai mobile in raport cu peritoneul sunt organele:

a) mezoperitoneale
b) retroperitoneale
c) extraperitoneale
d) intraperitoneale
e) toate posedă același grad de mobilitate
201. CS Cavitatea trunchiului limitată de mușchii și fasciile abdomenului

se numește:
a) spațiu retroperitoneal
b) cavitate peritoneală
c) cavitate abdominală
d) abdomen
e) cavitate pelviană
202. CM Funcțiile peritoneului:

a) de absorbție
b) de transudare (secretoare)
c) de protecție biologică (barieră)
d) de digestie
e) de depozitare a sângelui şi a grăsimilor
203. CM Omentul mic:

a) se află între ficat, stomac şi duoden
b) constituie o parte din peretele anterior al bursei omentale
c) conține vena portă
d) se dezvoltă din mezogastrul dorsal
e) marginea lui dreaptă constituie latura anterioară a orificiului epiploic
129
204. CM Care sunt limitele etajului supramezocolic:
a) omentul mic
b) ligamentul coronar
c) diafragma
d) colonul transvers şi mezocolonul său
e) ligamentul gastrocolic
205. CM În etajul supramezocolic sunt prezente 3 burse:
a) lienală
b) hepatică
c) renală
d) pregastrică
e) omentală
206. CM Bursa hepatică e delimitată de:
a) peretele anterior al abdomenului
b) diafragmă
c) lobul drept al ficatului
d) ligamentul falciform
e) ligamentul hepatogastric
207. CM Bursa omentală are trei recesuri:
a) paracolic
b) omental superior
c) lienal
d) hepatic
e) omental inferior
208. CM orificiul epiploic (hiatul Winslow) este delimitat de:
a) superior – lobul caudat al ficatului
b) inferior – partea superioară a duodenului
c) anterior – peritoneul parietal ce tapetează aorta si vena cavă inferioară
d) posterior – ligamentul hepatoduodenal
209. CM Cu privire la recesurile peritoneale care prezinta risc sporit în her-
niile retroperitoneale; afirmații corecte:
a) recesul duodenal superior si inferior
b) recesul omental superior
c) recesul ileocecal superior si inferior
d) recesurile retrocecale
e) recesul lienal
130
210. CM Recesuri (excavaţii) din cavitatea micului bazin:
a) recesul intersigmoid
b) recesul vezicouterin
c) recesul rectouterin
d) recesul rectovezical
e) recesul rectoprostatic
211. CM Pe faţa posterioară a peretelui abdominal anterior sunt următoa-

rele pliuri formate de peritoneu, cu excepția:
a) plicei ombilicale mediane
b) plicei rectouterine
c) plicelor ombilicale mediale
d) plicelor ombilicale laterale
e) plicelor vezicouterine
212. CM Inelul profund al canalului inghinal se află:

a) în fosa inghinală medială din dreapta
b) în fosa inghinală medială din stângă
c) în fosa supravezicală
d) în fosa inghinală laterală din dreapta
e) în fosa inghinală laterală din stânga
213. CM 3 funcții ale omentului mare, graţie cărora el poate localiza pro-
cesul inflamator:
a) de absorbție
b) de transudare
c) capacitatea de a se concrește cu suprafața inflamată
d) acțiunea macrofagilor din căile limfatice
e) capacitatea de hemostază
214. CM 4 porțiuni ale intestinului care posedă mezou:

a) duodenul
b) jejunul
c) ileonul
d) colonul transvers
e) porțiunea superioară a rectului
131
215. CM Tunica seroasă a organelor este dată de:
a) foița viscerală a pericardului
b) pleura viscerală
c) pleura parietală
d) peritoneul visceral
e) foița viscerală a tunicii vaginale a testiculului
216. CM 4 organe aflate mezoperitoneal:

a) ficatul
b) splina
c) colonul ascendent si descendent
d) treimea medie a rectului
e) vezicula biliară în plenitudine
217. CM Organe aflate extraperitoneal:

a) ficatul
b) rinichii
c) duodenul
d) ureterele
e) vezicula biliară în vacuitate
Răspunsuri
1. C 45. C 89. A,B,D,E 133. B,C,D,E 177. A,B

2. A 46. B 90. A,C,D 134. C,E 178. A,C,D,E
3. C 47. C 91. C,D,E 135. A,D 179. B,D
4. A 48. A 92. A,B,C,E 136. A,D 180. A,D,E
5. D 49. A,B,D 93. B,C,D 137. E 181. A,B,D,E
6. B,E 50. A,B,C,D 94. D 138. B 182. B,C,D
7. B,E 51. B,D 95. A,C,D,E 139. D 183. B,D,E
8. A,B,C,E 52. A,B,E 96. E 140. D 184. A,B,C,E
9. B,C,E 53. C,D 97. C 141. B 185. A,B,D,E
10. A,B,D 54. A,B,C 98. A 142. A,D 186. A,D
11. C,D 55. A,B,C,D 99. D 143. A,B,C,D 187. A,B,D
132
12. A,C 56. A,C,D,E 100. D 144. C,D 188. A,C,E
13. A,D 57. B,C,D,E 101. B,D 145. A,B,E 189. A,C,D
14. A,B,D,E 58. A,B,C,E 102. E 146. A,B,C,E 190. A,E
15. A,C,D 59. A,B,C,E 103. C,D,E 147. B,C,D 191. C,E
16. A,E 60. A,B,C,E 104. A,B,D 148. A,B,C 192. A,C,D,E
17. B,C,D,E 61. A,B,C 105. B,E 149. B,C,D 193. B
18. A,D 62. B,C 106. A,C,D,E 150. A,B,E 194. E
19. A,B,C,D,E 63. A,B,E 107. A,C,E 151. A,C,D,E 195. C
20. B,D,E 64. D,E 108. A,B,E 152. D,E 196. A
21. B,D,E 65. A,B 109. C,E 153. B 197. B
22. A,C 66. B,C,D 110. A,C,D 154. D 198. E
23. B,D,E 67. A,B,E 111. B,E 155. C 199. A
24. C,D,E 68. B,C,D 112. A,B,C,E 156. A 200. D
25. A,C,D,E 69. A,B,C,D 113. C,D,E 157. E 201. C
26. B,C,D,E 70. B,C,E 114. A,B,C,E 158. C 202. A,B,C,E
27. A,C,E 71. C,D,E 115. B,C,D 159. A,B,C 203. A,B,E
28. B,D 72. C 116. C 160. A,B,C 204. C,D
29. B,C,D 73. A,C,D,E 117. B 161. C,D,E 205. B,D,E
30. B,C,E 74. A,D 118. A 162. B,D,E 206. A,B,C,D
31. C,D 75. A,B,E 119. B 163. A,C,D,E 207. B,C,E
32. B,C,D,E 76. D 120. C 164. B,C,D 208. A,B
33. A,B,D,E 77. B 121. C 165. A,B,D,E 209. A,C,D
34. A,C,D,E 78. D 122. C 166. A,D 210. B,C,D
35. A,C,D 79. B 123. C 167. A,B,E 211. B,E
36. A,C,D,E 80. C 124. C 168. A,D 212. D,E
37. A,B,D 81. D 125. A,C,E 169. C 213. B,C,D
38. A 82. D 126. A,B,C,D 170. A 214. B,C,D,E
39. C 83. C 127. A,B,C,E 171. D 215. A,B,D,E
40. B 84. A,C,D,E 128. A,B,C,D 172. B 216. A,C,D,E
41. C 85. C,D,E 129. A,D 173. D 217. B,C,D,E
42. C 86. A,B,D,E 130. A,B,E 174. B
43. E 87. A,B,D 131. A,B,C 175. E
44. B 88. A,B,D 132. A,C,E 176. B
133
II. SISTEMUL DIGESTIV
PROBLEME DE SITUAŢIE
1. Fetiţă nou-născută, cu masa de 3500 g şi lungimea de 53 cm. În timpul

primei alimentări i-a răbufnit laptele pe nas. Ce defect congenital al pere-
ţilor cavităţii bucale poate provoca astfel de consecinţe ?
2. La stomatolog s-a adresat un pacient de 30 ani, care acuză dureri dentare

la nivelul molarului superior II din dreapta. Medicul a constatat prezenţa
unei inflamaţii a gingiei şi a periodonţiului. Care porţiune a dintelui poate
fi afectată în acest caz?
3. La stomatolog s-a adresat o pacientă de 33 ani cu dentalgie. Prin exame-

nul efectuat medicul a depistat o inflamaţie a mucoasei sinusului maxilar
din stânga (highmorită). Care dinţi pot fi afectaţi în acest caz?
4. În debutul parotiditei epidemice (oreionului) pe lângă febră, cefalee, tu-

mefacţia tipică a glandelor parotide se observă deseori hiperemia şi ede-
maţierea papilei parotidiene, la nivelul căreia se deschide canalul excretor
al lui Stenon (simptomul Mursu). În care regiune a mucoasei vestibulului
bucal poate fi depistată papila respectivă?
5. În scopul facilitării intervenţiilor asupra dinţilor medicul-stomatolog blo-

chează orificiile de deschidere a canalelor excretoare a glandelor salivare
mari cu ajutorul unor tampoane de vată. Indicaţi regiunile pereţilor com-
partimentelor cavităţii bucale, în care se aplică tampoanele respective.
6. În urma unui ictus cerebral un pacient de 68 ani manifestă mai multe

simptome specifice pentru afecţiunea dată, printre care şi incapacitatea de
a propulsa limba. Despre paralizia căror muşchi ai limbii poate fi vorba?
7. În consecinţa unei leziuni chimice a mucoasei bucale pacientul şi-a pier-

dut sensibilitatea gustativă. Terminaţiunile nervoase ale căror papile ale
limbii au fost afectate?
8. După anestezia efectuată în scopul extirpării unui dinte pacientul şi-a
pierdut sensibilitatea tactilă a mucoasei lingvale. Terminaţiile nervoase
ale căror papile ale limbii au fost blocate?
134
9. Deseori copiii de vârstă preşcolară se confruntă cu dificultăţi ale respiraţi-
ei nazale, cauzate de hipertrofia ţesutului limfoid al mucoasei nazofaringi-
ene (vegetaţii adenoidiene). Despre hipertrofia cărei amigdale este vorba?
10. În deglutiţie bolul alimentar poate devia de la direcţia caracteristică ac-

tului normal. Numiţi organul, în cavitatea căruia acesta ar putea nimeri.
11. În încercarea repetată de a realiza cateterismul tubei auditive cateterul

poate pătrunde în recesul faringian (fosa lui Rosenmüller). Unde e locali-
zat acest reces? Poate fi vizualizat prin epifaringoscopie?
12. Tonsilitele netratate la timp pot să se complice cu abces periamigdalian

sau retrofaringian. Unde se localizează aceste colecţii de puroi?
13. Un pacient de 42 ani acuză dureri retrosternale în deglutiţie. Examenul

radiologic demonstrează retenţia masei baritate la nivelul vertebrei tora-
cice V. Tumoarea căror organe poate servi drept obstacol pentru trecerea
bolului alimentar la acest nivel?
14. În clinică a fost internat un bolnav cu arsură chimică a esofagului. Deşi au

fost întreprinse toate măsurile pentru tratarea pacientului, peste 10 zile au
apărut simptome caracteristice peritonitei. Peretele cărei porţiuni a esofa-
gului a fost perforat?
15. În secţia chirurgie a fost internat un pacient cu o tumoare în treimea

superioară a porţiunii toracice a esofagului. Care tunică seroasă poate fi
lezată la o intervenţie chirurgicală la acest nivel?
16. La secţia de internare a unui spital a fost adus un copil de 3 ani care acu-
za dureri retrosternale. Acestea se amplificau în timpul deglutiţiei, fiind
însoţite de tuse. În urma examenului radiologic a fost depistat un corp
străin al esofagului, localizat la nivelul vertebrei toracice V. În regiunea
cărei îngustări a esofagului s-a reţinut corpul străin?
17. La spitalul de urgenţă a fost internat un bărbat de 34 ani, care a suferit un

accident rutier. Pacientul acuză dureri în hipocondrul stâng şi hemateme-
ză (vomă cu sânge). Ce organ a fost lezat în urma accidentului?
135
18. În cadrul gastroduodenoscopiei medicul-endoscopist a întâmpinat di-
ficultăţi la trecerea gastroduodenoscopului din stomac în duoden, cau-
zate de o tumoare gastrică. În care porţiune a stomacului e localizată tu-
moarea?
19. Pentru a efectua o intervenţie chirurgicală pe pancreas chirurgul trebuie

să pătrundă în bursa omentală. Care ar fi cea mai eficientă cale de acces
în acest caz?
20. În urma unui accident de vânătoare la spitalul de urgenţă a fost internat

un pacient cu o plagă prin armă de foc, localizată în regiunea lombară la
nivelul vertebrei lombare II din dreapta. Poate fi lezat stomacul în acest
caz?
21. La medic s-a adresat un pacient, care acuza dureri în regiunea epigastrică.
În urma cercetării sucului gastric s-a stabilit, că aciditatea acestuia este
egală cu 0. Care glande ale mucoasei stomacului sunt afectate?
22. La secţia de internare a spitalului de urgenţă a fost transportat un bărbat

de 36 ani cu o plagă prin armă de foc. Medicul-chirurg a stabilit că glonţul
a străbătut peretele anterior al abdomenului în regiunea epigastrică şi a
ieşit la nivelul coastei IX pe linie axilară medie din stânga. Care organe ar
putea fi lezate în acest caz?
23. La o pacientă de 48 ani a fost depistată o tumoare, localizată la nivelul

rădăcinii mezenterului intestinului subţire, orientată de sus în jos şi de la
stânga spre dreapta. Cum poate fi explicată poziţia tumorii?
24. La un bărbat de 34 ani o tumoare, localizată la nivelul rădăcinii mez-

enterului intestinului subţire comprimă periodic duodenul, împiedicând
trecerea chimului alimentar. Care porţiune a duodenului are de suferit în
acest caz?
25. Un pacient în vârstă de 42 ani a fost diagnosticat cu volvulus al intes-

tinului subţire, cauzat de torsiunea anselor intestinale şi a mezenterului
acestora. Din ce cauză astfel de patologie se poate declanşa de obicei în
porţiunea medie a intestinului subţire?
136
26. În laboratorul de morfopatologie au fost aduse pentru expertiză câteva
fragmente de intestin subţire, extirpate de la un pacient, care a suferit o
traumă la nivelul abdomenului. Cum credeţi, poate fi stabilită cu precizie
apartenenţa acestor fragmente la fiecare dintre segmentele intestinului
subţire?
27. În clinică a fost internat un pacient cu simptome caracteristice pancre-
atitei. Pentru a efectua anumite manipulaţii în scop terapeutic medicul
trebuie să introducă o sondă specială în orificiul ductului pancreatic. În
ce porţiune a duodenului este necesar de introdus gastroduodenoscopul
pentru a avea acces la orificiul ductului pancreatic?
28. La un copil de 10 ani în timpul unei intervenţii chirurgicale, efectuate în

scop de apendectomie a fost depistat diverticulul Meckel. Prin ce se deo-
sebeşte acesta de apendicele vermiform?
29. La spitalul de urgenţă a fost transportată o pacientă cu o plagă penetrantă

în regiunea hemitoracelui drept. Canalul plăgii a străbătut spaţiul inter-
costal V pe linie medioclaviculară. Ce organ ar putea fi lezat în afară de
peretele toracic şi plămânul drept?
30. O pacientă de 38 ani a fost diagnosticată cu colelitiază. Examenul radi-

ologic a constatat prezenţa unui calcul în ductul cistic. Cum credeţi, va
accede bila în duoden în acest caz?
31. La un bărbat de 58 ani a fost depistată o tumoare a capului pancreatic.

Din care cauză o astfel de localizare a tumorii dereglează accederea bilei
în duoden?
32. La un pacient diagnosticat cu hepatită (inflamaţia ficatului provocată de
virusuri, substanţe toxice etc.) se constată icter (colorare în galben a scle-
rei şi a tegumentelor – pielii şi mucoaselor) şi hepatomegalie (mărirea
dimensiunilor ficatului). Ce modificări va suferi topografia ficatului în
acest caz?
33. În trecut colecistectomia (excizia chirurgicală a veziculei biliare în caz
de colecistită sau calculi biliari) se efectua prin laparotomie (deschidere
operatorie a cavităţii abdominale), iar în prezent – prin laparoscopie (co-
lecistectomie percutanată laparoscopică). Numiţi cavitatea seroasă în care
se pătrunde prin ambele metode de abordare.
137
34. Un pacient din secţia de chirurgie a fost diagnosticat cu hernie retroperi-
toneală. Numiţi recesurile din peretele posterior al cavităţii peritoneale, la
nivelul cărora pot apărea astfel de hernii.
35. Într-o intervenţie chirurgicală pe stomac chirurgul va deschide cavitatea

abdominală prin incizia pielii, ţesutului celulo-adipos subcutanat, fascii-
lor şi aponevrozelor muşchilor abdomenului şi a peritoneului parietal. Ce
cavitate seroasă va fi deschisă în acest caz?
36. În cazul intervenţiei chirurgicale, efectuate în scopul înlăturării unei tu-

mori a colonului ascendent chirurgul va avea nevoie de a accede la seg-
mentul respectiv al intestinului gros. Cum credeţi, e posibilă o astfel de
intervenţie fără a deschide cavitatea peritoneală?
37. Un pacient cu nefrolitiază necesită o intervenţie chirurgicală pe rinichiul

drept. E posibilă crearea unei căi de acces spre rinichi fără a deschide ca-
vitatea peritoneală?
38. Pentru înlăturarea unui calcul chirurgul va trebui să deschidă ductul co-
ledoc. În ce formaţiune de peritoneu acesta poate fi depistat?
138
III. APARATUL RESPIRATOR
TESTE
Generalități
1. CS Organele respiratorii se dezvoltă din:
a) intestinul mijlociu
b) peretele ventral al intestinului anterior
c) intestinul posterior
d) ectoderm
e) mezoderm
2. CS Căile respiratorii se intersectează cu cele digestive în:
a) nazofaringe
b) bucofaringe
c) laringofaringe
d) fauce
e) aditusul laringian
3. CM Respirația, ca totalitate a proceselor fiziologice cuprinde:
a) respirația pulmonară (sau externă)
b) respirația cutanată
c) respirația bronhoveziculară
d) respirația tisulară (internă)
e) respirația abdominală
4. CM Referitor la căile respiratorii:

a) sunt clasificate in supraglotice si infraglotice
b) au pereții rigizi graţie scheletului osos sau fibrocartilaginos
c) din exterior sunt tapetate cu peribronhie
d) conțin tunica mucoasă care învelește pereții lor din interior
e) în pătura lor submucoasă se află rețele bogate de vase sangvine menite
să încălzească aerul inspirat
5. CM Referitor la mucoasa căilor respiratorii:

a) e tapetată cu epiteliu ciliat
b) dedesubtul ei se află o patură submucoasă
c) nu conține rețele de vase sangvine
d) nu conține rețele nervoase
e) în totalitatea sa se prezintă ca o zonă tusigenă
139
6. CM Formațiunile limfoide ale cailor respiratorii sunt reprezentate
prin:
a) țesutul limfoid din corionul mucoasei lor
b) aglomerări de foliculi limfoizi la nivelul epiglotei
c) amigdala carinei traheale
d) amigdala laringeană
e) amigdala nazofaringeană
7. CM Funcțiile căilor respiratorii sunt:

a) de umectare a aerului inspirat
b) purificarea aerului inspirat
c) schimbul de gaze
d) participă în procesele metabolice
e) de încălzire a aerului
8. CM Cu privire la căile respiratorii:

a) au pereţii rigizi graţie scheletului lor osos sau fibrocartilaginos
b) conţin o tunică mucoasă care înveleşte pereţii lor din interior
c) din exterior sunt tapetate cu peribronhie
d) în pătura lor submucoasă se află reţele numeroase de arteriole, menite
să încălzească aerul inspirat
e) sunt clasificate în superioare şi inferioare şi separate unele de altele
prin glotă
9. CM Cu privire la mucoasa căilor respiratorii:
a) e tapetată cu epiteliu ciliat
b) dedesubtul ei se află o pătură submucoasă
c) este dotată cu foliculi limfoizi şi celule endocrine diseminate
d) nu conţine reţele de vase sangvine
e) poate fi vizualizată endoscopic
Nasul extern şi cavitatea nazală, sinusurile paranazale

10. CS Meatul nazal inferior comunică cu:
a) orbita
b) sinusul maxilar
c) sinusul frontal
d) sinusul sfenoidal
e) cavitatea bucală
140
11. CS Zona hemoragică (pata vasculară Kisselbach) e situată în mucoasa:
a) meatului superior
b) meatului mijloci
c) septului nazal la cca 1 cm deasupra nării
d) cornetului superior
e) cornetului mijlociu
12. CM Între faţa externă (cutanată) şi cea internă (cutaneomucoasă) ale

nasului extern se află următoarele planuri are regiunii:
a) țesutul celuloadipos subcutanat
b) planul muscular
c) tunica seroasă
d) scheletul osteocartilaginos
e) planul adventiceal
13. CM Principalele configurații de nas extern sunt:

a) nasul drept (tip August)
b) nasul grec (tip Venus de Millo)
c) nasul bifurcat
d) nasul acvilin (coroiat) (tip Dante)
e) nasul scobit (tip Socrate)
14. CM Cu privire la nasul extern:

a) e de mai multe tipuri
b) i se descriu rădăcină, dors, vârf, aripi, narine
c) prezintă schelet osteocartilaginos
d) șanțul alar separă narinele de obraz
e) cavitatea lui constituie vestibulul nazal
15. CM Vestibulul nazal:

a) este un canal lung de cca 15 mm
b) e plasat intre narine si limen nasi
c) pereții lui sunt tapetați din interior cu mucoasă
d) la intrare e înzestrat cu perișori (vibrissae)
e) împarte torentul de aer inspirat în două șuvoaie
141
16. CM Nasul extern:
a) adăpostește toată cavitatea nazală
b) are forma unei piramide triunghiulare cu baza orientată în jos
c) nu posedă particularități de rasă și gen
d) imprimă in mare măsură fizionomia
e) e situat in mijlocul feţei
17. CM Mucoasa nazală exercită funcțiile:

a) respiratorie
b) olfactivă
c) de protecție
d) rezonatorie
e) de încălzire a aerului inspirat
18. CM Pe viu cavitatea nazală poate fi explorată prin:

a) inspecție
b) palpație
c) rinoscopie
d) examen ultrasonic
e) examen radiologic
19. CM În meatul nazal mediu se deschid:

a) sinusul frontal
b) celulele etmoidale posterioare
c) sinusul maxilar
d) canalul nazolacrimal
e) celulele etmoidale anterioare
20. CM În meatul nazal superior se deschid:

a) sinusul sfenoid
b) celulele etmoidale posterioare
c) celulele etmoidale anterioare
d) sinusul frontal
e) sinusul maxilar
21. CM Cavitatea nazală:

a) comunică cu exteriorul prin narine
b) comunică cu rinofaringele prin coane
142
c) vestibulul și cavitatea nazală propriu-zisă au pereții căptușiți cu o tuni-
ca mucoasă
d) în submucoasa de pe feţele mediale ale cornetelor nazale se află plexuri
venoase
e) vestibulul ocupă cea mai mare parte a cavității nazale
a) e situată în partea superioară a craniului facial
b) se învecinează cu fosa medie a craniului, cavitatea bucală, orbitele,
nazofaringele
c) prin septul nazal este divizată în două jumătăţi simetrice, denumite
fose nazale
d) la fiecare fosă nazală se disting vestibulul şi fosa nazală propriu-zisă,
separate prin limen nasi
e) fosa nazală propriu-zisă se împarte în regiunile respiratorie, olfactorie
şi hemoragică
a) comunică cu exteriorul prin nări şi cu rinofaringele prin coane
b) cele două compartimente ale sale – vestibulul şi fosa nazală propriu-
zisă sunt căptuşite cu o tunică mucoasă
c) în tunica care acoperă vestibulul din interior se conţin glande sudori-
pare, glande sebacee şi peri
d) mucoasa din regiunile respiratorie şi olfactorie e de coloraţie diversă
e) în submucoasa de pe faţa medială a cornetelor nazale, mai ales a celui
inferior se află plexuri cavernoase (venoase)
24. CM Referitor la funcțiile sinusurilor paranazale:
a) micșorează greutatea craniului
b) măresc rezistența craniului
c) au rol de izolatori termici
d) sunt rezonatori ai sunetelor
e) măresc greutatea craniului
25. CM Meaturile nazale sunt:

a) superior, mediu, inferior
b) nazal comun
c) nazofaringian
d) nazobucal
e) nazolaringean
143
26. CM Sinusul maxilar (antrul Highmore):
a) este cel mai voluminos
b) are forma unei piramide cu trei fete
c) prezintă baza și trei pereți
d) se deschide prin hiatul semilunar în meatul nazal superior
e) baza sa răspunde premolarului II și molarilor I și II
27. CM Sinusul maxilar:

a) se deschide în meatul nazal comun
b) peretele lui inferior răspunde premolarului II şi molarilor I şi II
c) începe să se dezvolte la vârsta de 5 – 6 ani
d) peretele lui superior răspunde planşeului orbitei
e) poate fi explorat pe viu prin diafanoscopie
28. CM Referitor la sinusul frontal:

a) este o cavitate piramidală
b) cele două sinusuri frontale sunt despărțite printr-un sept
c) se deschide în meatul nazal superior
d) se deschide în infundibulul etmoidal sau meatul nazal mijlociu
e) e situat în partea nazală a frontalului
29. CM Sinusul sfenoidal:

a) este o cavitate cuboidală neregulată
b) e împărțită de un sept în două jumătăți asimetrice
c) se deschide în recesul sfenoetmoidal
d) se deschide în meatul nazal mijlociu
e) e situat în corpul osului sfenoid
Laringele
30. CS Scheletul laringelui e constituit din cartilajele:

a) tiroid, cricoid, corniculate, hioid, aritenoide, cuneiforme
b) tiroid, cricoid, glotic, corniculate, aritenoide, cuneiforme
c) tiroid, cricoid, epiglotic, aritenoide, cuneiforme, corniculate
d) tiroid, cricoid, hioid, epiglotic, aritenoide, corniculate
e) tiroid, cricoid, aritenoide, epiglotic, hioid, sesamoide
144
31. CS Limita inferioară a laringelui este:
a) C5
b) C6
c) C4
d) Osul hioid
e) T1
32. CS Referitor la scheletotopia laringelui:

a) corespunde vertebrelor cervicale II - VII
b) corespunde vertebrelor cervicale IV, V, VI
c) e plasat intre exobaza craniului si vertebra cervicală VI
d) se află la nivelul vertebrelor cervicale II - V
e) se află la nivelul vertebrelor cervicale III - VI
33. CS Doar din țesut cartilaginos elastic e constituit:

a) cartilajul tiroid
b) cartilajele aritenoide
c) cartilajele corniculate
d) cartilajele cuneiforme
e) epiglota
34. CS Ligamentele vocale se inseră pe cartilajele:

a) tiroid şi cricoid
b) aritenoide şi epiglotă
c) tiroid şi aritenoide
d) tiroid şi cuneiforme
e) tiroid şi corniculate
35. CS Principalul abductor al corzilor vocale este mușchiul:

a) cricotiroidian
b) cricoaritenoidian lateral
c) cricoaritenoidian posterior
d) tiroaritenoidian
e) aritenoidian
145
36. CS Se inseră pe processus vocalis a cartilajului aritenoid şi unghiul car-
tilajului tiroid ligamentul:
a) tirohioid
b) vocal
c) cricotiroid
d) tiroaritenoid lateral
e) cricoaritenoid
37. CS Mușchii care acționează ca constrictori al fantei glotice sunt,

EXCEPTÂND:
a) cricoaritenoidian lateral
b) tiroaritenoidian
c) aritenoidian transvers
d) aritenoidian oblic
e) tiroepiglotic
38. CS Mușchii tensori ai ligamentului vocal sunt:

a) cricoaritenoidian lateral
b) aritenoidian oblic
c) cricotiroidian şi vocal
d) cricotiroidian posterior
e) tiroepiglotic
39. CS Elementele constitutive ale laringelui asigură sunetelor laringiene

următoarele calități:
a) intensitate
b) înălțime
c) timbru
d) durată
e) toate de mai sus
40. CM Funcțiile laringelui sunt:

a) de protecție
b) de sprijin
c) de respirație
d) de locomoție
e) de fonație
146
41. CM Cartilajele aritenoide:
a) sunt pereche
b) au formă piramidală
c) sunt legate de cricoid prin sindesmoză
d) sunt alcătuite din cartilaj hialinic si cartilaj elastic
e) de ele se fixează ligamentele vocale
42. CM Cavității laringelui i se disting compartimentele:

a) aditusul laringian
b) vestibulul
c) cavitatea infraglotică
d) cavitatea intermediară (interventriculară)
e) fanta glotică
43. CM Aditusul laringian este delimitat de:

a) epiglotă
b) plicele glosoepiglotice laterale
c) plicele ariepiglotice
d) plica interaritenoidiană
e) peretele posterior al laringofaringelui
44. CM Cu privire la ventriculii laringelui:

a) sunt limitaţi inferior de plicele vocale, iar superior de plicele vestibulare
b) conţin foliculi limfoizi
c) au rol de rezonatori
d) contribuie la umectarea coardelor vocale
e) facilitează vibrațiile coardelor vocale
45. CM Zonele reflexogene ale laringelui (dupa М.С. Грачёвa) sunt loca-
lizate:
a) în jurul intrării în laringe
b) pe toată suprafaţa mucoasei laringiene
c) pe faţa anterioară a cartilajelor aritenoide
d) în ventriculele laringelui
e) în mucoasa pereților spațiului infraglotic
147
46. CM Din zonele reflexogene ale laringelui face parte mucoasa de pe:
a) plicele ariepiglotice
b) plicele glosoepiglotice
c) pereţii vestibulului laringelui
d) plicele vocale
e) pereţii spațiului subglotic
47. CM În raport cu laringele (sintopia) vin următoarele organe:

a) faringele
b) glanda tiroidă
d) mușchii suprahioidieni
e) mușchii infrahioidieni
48. CS Din cartilajele laringiene pare fac parte:

a) tiroidul
b) cricoidul
c) epiglota
d) aritenoidele
e) alarele
49. CM Tensori ai plicelor vocale sunt mușchii:

a) cricoaritenoidian posterior
b) tiroaritenoidian intern
c) vocal
d) cricotiroidian
e) ariepiglotic
50. CM Pe viu morfologia laringelui poate fi explorată prin:

a) palpaţie
b) auscultaţie
c) laringoscopie
d) examen radiologic
e) examen ultrasonic
51. CM Cu privire la fanta glotică:

a) este cuprinsă intre coardele vocale
b) reprezintă spațiul dintre plicele vocale şi plicele vestibulare
148
c) i se descriu porțiunile anterioară (intermembranoasă) şi posterioară
(intercartilaginoasă)
d) dimensiunile ei variază în raport cu vârsta şi genul
e) se îngustează în respirație şi se lărgește în fonație
52. CS Toți mușchii enumerați acționează ca constrictori ai fantei glotice

cu excepția:
a) mușchiului cricoaritenoidian lateral
b) mușchiului aritenoidian transvers
c) mușchiului aritenoidian oblic
d) mușchiului cricoaritenoidian posterior
e) mușchiului tiroaritenoidian
53. CM Poziția laringelui în raport cu vârsta este:

a) la nou-născut corespunde primelor patru vertebre cervicale
b) la nou-născut corespunde vertebrelor cervicale II - IV
c) la 12 - 14 ani ocupă o poziție definitivă
d) la maturi corespunde vertebrelor cervicale IV - VI
e) la femeie e mai ridicat cu 0,5 - 1,0 cm
54. CM Cartilajele laringelui sunt unite prin:
a) articulații sinoviale
b) semiarticulații
c) ligamente
d) membrana fibroelastică
e) toate tipurile de sinartroze
55. CM Plica (coarda) vocală include:
a) ligamentul vocal
b) muşchiul vocal
c) tunica mucoasă, tapetată cu epiteliu cilindric ciliat
d) o pătură submucoasă
e) ţesut celuloadipos
56. CS Relaxează plicele vocale muşchiul:
a) cricoaritenoidian posterior
b) aritenoidian oblic
c) vocal
d) cricotiroidian
e) aritenoidian transvers
149
57. CS Cu epiteliu pluristratificat plat sunt tapetate:
a) plicele ariepiglotice
b) plicele glosoepiglotice
c) plica interaritenoidiană
d) plicele vocale
e) mucoasa pereților spațiului subglotic
58. CM Spre deosebire de adult la nou-născut laringele:

a) e de dimensiuni relativ mai mari
b) e situat mai sus (la nivelul vertebrelor cervicale II-IV)
c) are axa longitudinală înclinată posterior
d) e cu aditusul relativ mai larg
e) are fanta glotică de 3 ori mai scurtă.
59. CM În perioada pubertară la nivel de laringe au loc:

a) dezvoltarea intensă a muşchilor
b) creşterea tuturor dimensiunilor
c) verticalizarea axei longitudinale
d) osificarea cartilajului tiroid
e) mutatio vocis
Traheea, bronhiile, plămânii
60. CS Bifurcația traheei la adult este localizată la nivelul:

a) unghiului sternal (Louis)
b) articulațiilor sternocondrale III
c) cartilajului dintre vertebrele toracice V si VI
d) apofizei spinoase a vertebrei toracice IV
e) vertebrelor toracice IV-V.
61. CS La adult traheea se află în faţa:

a) vertebrei cervicale VI (marginea inferioară) - vertebrei toracice V
(marginea superioară)
b) vertebrei cervicale V - vertebrei toracice VI
c) vertebrei cervicale IV - vertebrei toracice IV
d) vertebrei cervicale VI - vertebrei toracice IV
e) discurilor dintre vertebrele cervicale VI și VII și vertebrelor toracice V
și VI
150
62. CS Cea mai sensibilă zonă a arborelui traheobronhic (ultima linie de
apărare) e situată la nivelul:
a) originii bronhiilor de ordinul I
b) carinei traheale
c) originii bronhiilor de ordinul III
d) originii bronhiilor de ordinul IV
e) originii bronhiilor de ordinul V
63. CS În perioada prenatală plămânul fetal se dezvoltă în patru stadii,

EXCEPTÂND:
a) embrionar
b) pseudoglandular
c) canalicular
d) terminal
e) bronhial
64. CS Unitatea morfofuncțională a plămânului este reprezentată de:

a) lobulul pulmonar primar
b) lobulul pulmonar secundar
c) acinul pulmonar
d) segmentul bronhopulmonar
e) arborele alveolar
65. CS Anomalii ale lobilor pulmonari sunt:

a) aplazia (lipsa) lobară
b) hiperplazia lobară
c) contopirea lobilor
d) lobi accesorii
e) toate de mai sus
66. CM Traheea:
a) se bifurcă la nivelul vertebrelor toracice IV-V
b) constă din inele de cartilaj hialinic
c) în partea sa superioară vine in contact cu glanda tiroidă
d) posterior de ea se află esofagul
e) din exterior e tapetată cu adventice
151
67. CM Cu privire la trahee:
a) tunica ei mucoasă e tapetată cu epiteliu pluristratificat plat
b) peretele membranos conține fibre musculare netede care constituie
mușchiul traheal
c) în mucoasă se conțin foliculi limfoizi
d) glandele traheale sunt seroase, mucoase si seromucoase
e) scheletul traheei e reprezentat de o tunică fibrocartilaginoasă
68. CM Carina traheei poate fi vizualizată prin:

a) laringoscopie directă
b) traheografie
c) traheobronhoscopie
d) ecografie
e) tomografie
69. CM Holotopia traheei:

a) regiunea anterioară a gâtului
b) mediastinul anterior (BNA)
c) mediastinul posterior (BNA)
d) mediastinul superior (PNA)
e) mediastinul inferior (PNA)
70. CM Particularitățile structurale ale peretelui traheal sunt:

a) prezenţa musculaturii striate
b) prezenţa semiinelelor cartilaginoase
c) prezenţa epiteliului ciliat
d) prezenţa epiteliului pavimentos stratificat
e) prezenţa mușchiului traheal
71. CM Traheea vine în raport (sintopia) cu:

a) esofagul
b) timusul
c) mușchii subhioidieni
d) mușchii suprahioidieni
e) pachetul neurovascular al gâtului
152
72. CM Cu privire la bronhiile principale:
a) ca grosime şi lungime sunt similare
b) cea stângă e mai lungă şi mai îngustă
c) cea dreaptă e mai scurtă şi mai largă
d) cea dreaptă e mai lungă şi mai largă
e) cea dreaptă reprezintă continuarea traheei
73. CM Bronhia principală stângă:

a) e mai lungă ca cea dreaptă
b) are o poziție mai verticală ca cea dreaptă
c) pătrunde în plămân inferior de arteră
d) întretaie esofagul la nivelul vertebrelor toracice IV-V
e) e mai puțin voluminoasă
74. CM Bronhia principală dreaptă:

a) are o lungime de 25 - 30 mm
b) se află posterior de aorta toracică
c) are o poziție mai verticală ca cea stângă
d) este eparterială
e) e întretăiată de vena azigos
75. CM Formațiuni cartilaginoase se conțin în pereții:

a) bronhiei lobare
b) bronhiei segmentare
c) bronhiolei terminale
d) bronhiolei respiratorii
e) ductului alveolar
76. CM Formaţiuni cartilaginoase se conţin în pereţii:

a) bronhiei intermediare
b) bronhiei segmentare
c) bronhiolei terminale
d) bronhiolei respiratorii
e) bronhiei lobulare
153
77. CM Cu privire la plămânul drept:
a) posedă o fisură oblică şi una orizontală
b) prin lig. pulmonar e fixat de pleura mediastinală
c) peste rădăcina lui trece arcul venei azigos
d) constă din zece segmente bronhopulmonare
e) prin hilul lui artera pulmonară dreaptă pătrunde mai sus decât bronhia
principală (ABV)
78. CM Cu privire la rădăcina plămânului stâng:

a) se află la nivelul vertebrelor toracice v-vii
b) este încălecată de vena azigos
c) din anterior e traversată de nervul frenic
d) posterior de ea se află vena cavă superioară
e) bronhia se află posterior de arteră
79. CM Cu privire la faţa mediastinală a plămânului stâng:

a) posedă incizura cardiacă
b) puțin mai jos de hil există un șanț cauzat de vena azigos
c) bronhia principală se află mai jos de artera pulmonară stângă
d) aorta descendentă trece prin spatele hilului lăsând o depresiune
e) de la hil în jos pornește ligamentul pulmonar
80. CM Pe faţa mediastinală a plămânului drept se evidențiază impresiu-

nile:
a) venei azigos
b) arcului aortic
c) venei cave superioare
d) cardiacă
e) arcului venei azigos
81. CM Cu privire la segmentele bronhopulmonare:

a) sunt delimitate şi separate prin septe intersegmentare
b) corespund bronhiei de ordinul III
c) au un pedicul vascular propriu, compus din arteră şi două vene
d) toate au proiecții separate pe torace
e) pot fi individualizate sub aspect radiologic şi clinic
154
82. CM Care din afirmațiile de mai jos privind segmentele bronhopulmo-
nare sunt adevărate:
a) au raporturi cu pleura costală
b) bronhia segmentară, artera segmentară şi vasele limfatice formează un
pedicul comun situat central
c) arterele si venele sunt localizate intersegmentar şi irigă feţele adiacente
ale mai multor segmente
d) corespund bronhiei de ordinul III
e) nici o afirmație corectă
83. CM De fiecare segment bronhopulmonar țin formațiunile:

a) bronhia de ordinul III
b) o ramură segmentară a arterei pulmonare
c) două vene segmentare
d) venele intersegmentare
e) subdiviziunea segmentară a plexului pulmonar
84. CM Cu privire la arborele alveolar:

a) bronhiolele terminale sunt tapetate din interior cu epiteliu cuboid
b) pereții sacilor alveolari nu conțin glande mucoase
c) alveolele sunt tapetate din interior cu o peliculă de surfactant
d) in pereții bronhiolelor există plăcuțe cartilaginoase
e) pereții ductelor alveolare conțin alveole pulmonare
85. CM Cu privire la plămânul stâng:

a) posedă o fisură oblică şi una orizontală
b) posedă doar o fisură oblică
c) prin hilul lui artera pulmonară stângă pătrunde mai sus decât bronhia
principală
d) peste rădăcina lui trece cârja venei azigos
e) are 3 lobi
86. CM La plămânul stâng se întâlnesc:

a) impresiunea arcului aortei
b) impresiunea cardiacă
c) impresiunea venei azigos
d) impresiunea arcului venei azigos
e) impresiunea venei cave superioare
155
87. CM Pediculul pulmonar drept are raporturi cu:
a) nervul frenic drept (anterior)
b) vena cavă superioară (anterior)
c) vena azigos şi carja ei (postero-superior)
d) aorta ascendentă, arcul aortei şi aorta descendentă
e) ligamentul arterial
88. CM Pediculul pulmonar stâng are raporturi cu:

a) aorta ascendentă, arcul aortei şi aorta descendentă
b) ligamentul arterial
c) esofagul (posterior)
d) vena cavă superioară (anterior)
e) vena azigos şi cârja ei (postero-superior)
89. CM Segmentele lobului superior al plămânului drept sunt:

a) apical
b) lateral
c) posterior
d) medial
e) anterior
90. CM Segmentele lobului mijlociu al plămânului drept sunt:

a) apical
b) lateral
c) anterior
d) medial
e) posterior
91. CM Segmentele lobului inferior al plămânului drept sunt:

a) apical
b) bazal medial si lateral
c) bazal anterior si posterior
d) lingular superior
e) lingular inferior
92. CM Segmentele lobului superior al plămânului stâng sunt:
a) apicoposterior
b) lateral si medial
c) anterior
e) lingular posterior
156
93. CM Segmentele lobului inferior al plămânului stâng sunt:
a) apical
b) bazal lateral si medial
c) bazal anterior si posterior
e) lingular inferior
94. CM Complexul structural alveolocapilar e format din:
a) pelicula de surfactant
b) epiteliul alveolar cu membrana bazală epitelială
c) substanța fundamentală
d) stratul de țesut muscular neted
e) membrana bazală capilară cu celule endoteliale capilare
95. CS Referitor la bronhiolele respiratorii:
a) de regulă pot fi de ordinele I - IV
b) nu dau ramificații
c) continuă cu săculeții alveolari şi sfârșesc cu alveole respiratorii
d) sunt continuare a bronhiolelor terminale
e) sunt continuare a bronhiolelor lobulare secundare
96. CM In componenţa acinului intra:
a) bronhiolele respiratorii legate cu o bronhiolă terminală
b) ducturile alveolare
c) alveolele respiratorii și săculeții alveolari
d) bronhiola terminală
e) bronhiola lobulară secundară
97. CM Lobulul primar include:
a) o bronhiolă respiratorie de ultim ordin
b) ducturi alveolare
c) alveole respiratorii și săculeți alveolari
d) o bronhiolă respiratorie de orice ordin care se divide
e) tot ce e legat de o bronhiolă terminală
98. CM Alveolele pulmonare:
a) sunt cavități hemisferice mici cu aspect vezicular
b) peretele lor include fibre musculare netede
c) se deschid in ductele si bronhiolele respiratorii
d) nu posedă căi aeriene “colaterale”
e) comunică între ele prin pori sau stomate
157
99. CM Cu privire la dezvoltarea plămânilor:
a) epiteliul respirator provine din endoderm
b) ductele alveolare şi săculeţii alveolari încep să se dezvolte în luna vi de
viaţă intrauterină
c) la nou-născut ultimele ramificaţii ale arborelui bronhic şi alveolar sunt
cele de ordinul 18
d) dezvoltarea deplină a alveolelor pulmonare are loc numai după naştere
e) pleura viscerală provine din splanhnopleură, iar cea parietală – din so-
matopleură
Pleura şi mediastinul
100. CS Cupola pleurală sau domul pleural reprezintă:

a) recesul costomediastinal anterior
b) recesul costomediastinal posterior
c) recesul costomediastinal superior
d) recesul interazigoesofagian
e) recesul interaorticoesofagian
101. CS La un pacient cu insuficienţă cardiacă congestivă aflat in poziţie

verticală acumulările lichidiene intrapleurale din stânga se vor con-
stata în:
a) aria interpleurală inferioară
b) fisura oblică
c) recesul costomediastinal anterior
d) recesul costodiafragmatic
e) incizura cardiacă
102. CS Proiecţia recesurilor pleurale şi a plămânilor:

a) în regiunile superioare ale toracelui liniile limitrofe ale sacilor pleurali
şi ale plămânilor nu coincid
b) proiecţia recesurilor costodiafragmatice coincide întocmai cu cea a
marginii inferioare a plămânilor
c) nu toate segmentele pulmonare au proiecţie pe torace
d) în inspir marginea inferioară a plămânului stâng pe linie medioclavi-
culară atinge nivelul coastei x
e) nici o afirmaţie corectă
158
103. CM Pleura:
a) reprezintă o membrană seroasă
b) e acoperită cu un strat de celule mezoteliale
c) există doi saci pleurali - drept și stâng
d) fiecare pleură constă din foiţele viscerală şi mediastinală
104. CM Foiţa viscerală a pleurei:

a) căptușește plămânii din exterior
b) pătrunde în scizuri și delimitează lobii pulmonari
c) nu are legături cu stroma plămânului
d) contribuie la producerea lichidului pleural
105. CM Pleura viscerală:

a) e aderentă la suprafaţa plămânului
b) nu pătrunde în scizurile interlobare ale plămânului
c) mai jos de pediculul pulmonar formează ligamentul pulmonar, dispus
in plan frontal
d) este vizibilă radiografic
106. CM Pleura parietală:

a) aderă la formațiunile subiacente de pe torace
b) sub ea se află fascia endotoracică
c) nu este vizibilă radiografic
d) realizează recesuri pleurale
107. CM Foita parietală a pleurei:

a) căptușește pereții toracelui din interior
b) reprezintă o foiţă unică cu cea viscerală formând de fiecare parte câte
un sac pleural
c) este divizată în porțiunile costală, mediastinală şi diafragmatică
d) formează domul si recesurile pleurale
e) nu contribuie la resorbția lichidului pleural
159
108. CM Pleura mediastinală:
a) reprezintă o porțiune a pleurei parietale
b) este situată în plan sagital
c) nu are raporturi cu mediastinul
d) la nivelul pediculului pulmonar trece în pleura viscerală
e) aderă la pericard
109. CM Domul pleural:

a) acoperă vârful plămânului
b) este susmontat de ligamentele costopleural şi vertebropleural şi muș-
chiul scalen minim
c) din faţă se află la 3 - 4 cm mai sus de coasta I
d) realizează raporturi cu mușchii scaleni, artera subclavie, nervul frenic,
nervul vag etc.
e) poate fi palpat pe viu
110. CM Recesurile pleurale:

a) reprezintă spaţii suplimentare ale cavității pleurale
b) există la nivelul trecerii a unei porțiuni de pleură parietală în alta
c) la formarea lor participă pleura viscerală
d) mai adânc e cel costodiafragmatic, mai ales pe linia medioaxilară
111. CM Pleura participă la respirație prin:

a) lichidul pleural graţie forțelor de adeziune intermoleculară
b) foiţa viscerală
c) foiţa parietală
d) pătrunderea plămânilor în recesurile pleurale
e) toate false
112. CM În mediastinul superior se află:

a) venele brahiocefalice
b) vena cavă superioară
c) arcul aortic cu ramurile lui
d) nervii vagi
e) vena cavă inferioară
160
113. CM În mediastinul anterior (PNA) se află:
a) ramuri din artera toracică internă
b) ligamentele pericardului
c) aorta descendentă
d) ganglionii limfatici parasternali
e) nervii frenici
114. CM În mediastinul posterior (PNA) se află:

a) venele azigos şi hemiazigos
b) aorta descendentă
c) lanțul simpatic
d) inima şi pericardul
e) canalul limfatic toracic
115. CM Mediastinul mediu (PNA) include:

a) esofagul
b) inima cu pericardul
c) bronhiile principale
d) arterele şi venele pulmonare
e) aorta ascendentă
116. CM Mediastinul anterior (BNA) include:

a) inima cu pericardul
b) timusul
c) nervii frenici
d) ductul limfatic toracic
e) componentele pediculului pulmonar
117. CM Mediastinul posterior (BNA) include:

a) esofagul
b) nervii frenici
c) aorta toracică
d) ductul limfatic toracic
e) vena cavă superioară
161
118. CM Referitor la dezvoltarea organelor respiratorii:
a) primordiul organelor respiratorii apare sub formă de prelungire a pere-
telui ventral al intestinului anterior
b) se dezvoltă din intestinul primar
c) începe la sfârșitul săptămânii a 3-a de viață embrionară
d) începe la sfârșitul lunii a doua de viață embrionară
e) la sfârșitul lunii I în mezodermul înconjurător apare primordiul carti-
lajelor laringelui
119. CS Ariile (triunghiurile) interpleurale:

a) se află între pleurele mediastinale
b) din ambele părţi sunt cuprinse între liniile de reflexie a pleurei costale
în cea mediastinală
c) există în număr de trei – timică, pericardiacă şi sternală
d) nu prezintă interes din punct de vedere al aplicabilităţii
120. CS Rolul pleurei în respirație constă în:

a) formarea unui ansamblu funcțional – plămân + peretele toracic
b) menținerea în cavitatea pleurală a presiunii negative
c) eliminarea din sânge a dioxidului de carbon
d) proiecția parenchimului pulmonar
e) toate false
121. CM Cu privire la mediastin:

a) reprezintă o cavitate care apare la extirparea tuturor organelor situate
între plămâni
b) este regiunea, cuprinsă între segmentul toracic al coloanei vertebrale,
stern, diafragmă şi pleurele mediastinale
c) reprezintă complexitatea tuturor formaţiunilor anatomice dintre sacii
pleurali
d) după PNA este divizat în cinci compartimente convenţionale
e) pe viu poate fi explorat prin mediastinoscopie
122. CM Cu privire la compartimentarea mediastinului (PNA):

a) mediastinul superior este separat de mediastinul inferior prin planul
orizontal, trasat prin unghiul lui Louis şi marginea superioară a corpu-
lui vertebrei toracice IV
162
b) mediastinul anterior conţine tot ce se află între faţa posterioară a ster-
nului şi faţa anterioară a pericardului
c) mediastinul mediu se află între planul prepericardic şi faţa posterioară
a pericardului
d) mediastinul posterior cuprinde tot ce se află între pericard şi coloana
vertebrală
e) mediastinul anterior, mediu şi posterior sunt compartimente ale me-
diastinului inferior
Răspunsuri
1. B 26. A,B,C 51. A,C,D 76. A,B,E 101. D

2. B 27. B,D,E 52. D 77. A,B,C,D 102. C
3. A,D 28. A,B,D 53. B,C,D,E 78. A,C,E 103. A,B,C
4. A,B,D,E 29. A,B,C,E 54. A,C 79. C,D,E 104. A,B,D
5. A,B 30. C 55. A,B 80. A,C,D,E 105. A,C
6. A,B,D 31. B 56. C 82. A,B,E 106. B,C,D
7. A,B,E 32. B 57. D 83. B,D 107. A,B,C,D
8. A,B,E 33. E 58. B,C,D,E 84. A,B,D,E 108. A,B,D,E
9. A,B,C,E 34. C 59. A,B,C,E 85. B,C,E 109. A,B,C,D
10. A 35. C 60. E 86. B,C 110. A,B,D
11. C 36. B 61. A 87. A,B 111. A,B
12. A,B,D 37. E 62. B 88. A,B,C 112. A,B,C,D
13. A,B,D,E 38. C 63. A 89. A,B,C 113. A,B,D
14. A,B,C 39. E 64. C 90. A,C,E 114. A,B,C,E
15. A,B,D 40. A,C,E 65. E 91. B,D 115. B,C,D,E
16. B,D,E 41. A,B,D,E 66. A,C,D,E 92. A,B,C 116. A,B,C,E
17. A,B,C,E 42. B,C,D 67. B,C,D 93. A,C,D 117. A,C,D
18. A,B,C,E 43. A,C,D 68. C,E 94. A,B,C 118. A,B,C,E
19. A,C,E 44. A,B,C 69. A,B,D 95. B,E 119. B
20. A,B 45. A,C,E 70. B,C,E 96. A 120. A
21. A,B,D 46. A,E 71. A,B,C,E 97. A,B,C,D 121. B,E
22. A,C,D 47. A,B,E 72. B,C,E 98. A,B,C 122. B,C,D,E
23. A,C,D,E 48. D 73. A,C,D 99. A,C,E
24. A,B,C,D 49. C,D 74. A,C,D 100. A,D,E
25. A,B,C 50. A,C,D,E 75. A,B 101. C
163
III. APARATUL RESPIRATOR
1. Prin rinoscopie medicul-orelist a stabilit prezenţa puroiului în meatul

nazal mijlociu. Enumeraţi sinusurile paranazale, din care ar putea avea
loc scurgeri supurative.
2. Un pacient acuză rinoragii (epistaxis) repetate. Care regiune a mucoasei

nazale pare a fi interesată şi din care motiv. Există vre-o predispoziţie
morfologică în acest caz?
3. Pacientul N. a fost diagnosticat cu highmorită (sinuzită maxilară). În

baza datelor căror investigaţii a tras medicul astfel de concluzie?
4. În rezultatul unei explozii la locul de muncă un pacient s-a ales cu am-

putaţia nasului extern, provocată de schije. Odată cu scurgerea timpu-
lui plaga s-a vindecat, iar pacientul e pregătit pentru operaţia plastică
de reconstruire a nasului extern. Care ar putea fi acuzele pacientului (cu
excepţia celor de ordin estetic)?
5. Rinita acută (inflamaţia mucoasei nazale - guturai) se manifestă prin

excreţii lichide abudente din nas, respiraţie nazală dificilă, obstrucţie
nazală, voce nazonată, diminuarea simţului olfactiv etc. Care funcţii ale
mucoasei nazale au de suferit în acest caz?
6. Un pacient a fost supus rinoscopiei (anterioare şi posterioare). Aspectul

exterior al căror formaţiuni a cercetat medicul-orelist în acest caz?
7. Pentru realizarea intubaţiei endotraheale medicul-anestezist trebuie ini-

ţial să se orienteze în laringofaringe, să palpeze marginile intrării în la-
ringe. Ce formaţiuni delimitează aditusul laringian?
8. Prin examen laringoscopic s-a determinat îngustarea atât a intrării în ves-

tibulul laringian, cât şi a cavităţii laringelui. Ulterior s-a stabilit, că cauza
acestor dereglări este pareza unor muşchi ai laringelui. Care muşchi ai
laringelui acţionează ca dilatatori ai intrării în laringe şi ai cavităţii la-
ringiene?
164
9. Prin laringoscopie (atât directă, cât şi indirectă) este accesibilă studierea
mucoasei vestibulului laringian, plicelor vestibulare, traheei, plicelor vo-
cale. Prin care proprietăţi se disting plicele vocale?
10. În respiraţie obişnuită, respiraţie forţată, fonaţie forma fantei glotice se
modifică. Ce formă va avea fanta glotică la un om sănătos în timpul fo-
naţiei?
11. În clinică a fost internat un bărbat de 39 ani, care acuză răguşirea vocii.
Laringoscopic la pacientul dat s-a depistat că în fonaţie între apofizele
vocale ale cartilajelor aritenoide apare o fisură triunghiulară. Medicul –
otorinolaringolog presupune, că o astfel de poziţie a cartilajelor ariteno-
ide este condiţionată de insuficienţa funcţională a unuia dintre muşchii
laringelui. Despre care muşchi este vorba?
12. În unele situaţii (obstrucţia căilor aeriene superioare, paralizie respira-
torie, comă, în scop de tratament) se practică traheostomia (intervenţie
chirurgicală pe trahee având menirea de a asigura o comunicare directă
între acest organ şi mediul extern). Incizia se realizează la nivelul bazei
gâtului, unde traheea poate fi lesne abordată. Explicaţi, din care consi-
derente?
13. La spitalul de urgenţă a fost internat un copil de 5 ani, care ocazional a

aspirat o sămânţă de floarea soarelui. Cum credeţi, în care dintre bronhii
trebuie iniţial căutat corpul străin ţinând cont de particularităţile morfo-
logice ale bronhiilor principale?
14. La un pacient în urma unui proces inflamator a fost perforat peretele
posterior al traheei. Ce organ mai poate fi afectat în acest caz?
15. În secţia ORL a fost spitalizat un bărbat de 41 ani, la care în urma unui
proces inflamator a fost afectată mucoasa laringelui şi a traheii. Care
funcţii ale organelor respective vor avea de suferit în acest caz?
16. În secţia de chirurgie toracală a fost internat un bărbat de 28 ani cu o
plagă penetrantă, localizată la nivelul spaţiului intercostal I, pe linie
sternală. Cum credeţi, în acest caz poate fi interesată traheea?
17. La un spital militar a fost internat un pacient cu o plagă prin armă de
foc, localizată în porţiunea superioară a hemitoracelui drept, la nivelul
spaţiului intercostal III, pe linie medioclaviculară. Care lob al plămânului
drept a fost lezat?
165
18. Fiecare plămân prin intermediul fisurilor este împărţit în lobi. Care fisu-
ră poate servi drept reper pentru chirurg la o intervenţie chirurgicală pe
lobul inferior al plămânului drept?
19. La o plagă penetrantă a toracelui în cavitatea pleurală pătrunde aerul din

exterior (pneumotorax). Ce se va întâmpla cu plămânul din partea re-
spectivă?
20. La spitalul militar a fost internat un pacient cu o plagă prin armă de foc,
situată pe linia parasternală dreaptă în spaţiul intercostal V. Care seg-
ment al plămânului drept poate fi interesat ?
21. În laboratorul de morfopatologie a fost examinată o porţiune de ţesut

pulmonar, extirpată în cazul unei tumori. Morfopatologul a constatat că
tumoarea a interesat arborele bronhic până la nivelul bronhiolelor termi-
nale. Ce criterii morfologice au fost luate în consideraţie pentru a deosebi
bronhiolele terminale de ramificaţiile bronhiilor de alt ordin?
22. Examenul radiologic al unei paciente de 31 ani a demonstrat prezenţa

acumulărilor lichidiene în cavitatea pleurală. În care porţiune a cavităţii
pleurale se află aceste acumulări?
23. În secţia de chirurgie a fost internat un bărbat de 28 ani cu o plagă de

cuţit în regiunea laterală a gâtului, situată imediat mai sus de claviculă.
Chirurgul a constatat că pacientul prezintă semne de pneumotorax. Care
formaţiuni anatomice au fost lezate?
24. În secţia de traumatologie a fost internat un bărbat de 42 ani cu o plagă

tăiată la nivelul coastei X pe linie axilară medie din dreapta. Cum credeţi,
poate fi complicată o astfel de plagă cu pneumotorax? Care formaţiuni
anatomice ar putea fi lezate în acest caz?
25. În spitalul militar a fost internat un tânăr, rănit prin împuşcare. În urna
examenului preventiv s-a constatat prezenţa unui orificiu de intrare, lo-
calizat în regiunea corespunzătoare manibriului sternal. Examenul radi-
ologic a demonstrat, că glonţul s-a oprit imediat după ce a străbătut ster-
nul. Care compartiment al mediastinului va fi abordat de chirurg pentru
a-l înlătura? E necesar de a deschide cavitatea pleurală în acest caz?
166
IV. SISTEMUL CARDIOVASCULAR
TESTE
Cordul
1. CS Inima se dezvoltă din:
a) ectoderm
b) tubul intestinal primitiv
c) endoderm
d) somite
e) mezoderm
2. CS Pe peretele posterior al atriului drept se află:
a) orificiul atrioventricular drept
b) orificiul atrioauricular drept
c) creasta terminală
d) tuberculul intervenos (Lower)
3. CS Pe faţa septului interatrial, orientată spre cavitatea atriului stâng
se disting
a) zona deprimată care corespunde fosei ovale
b) limbul fosei ovale (inelul Vieussens)
c) valvula orificiului oval (Parchappe)
d) foseta preseptală
4. CS Cu privire la muşchii papilari:
a) reprezintă formaţiuni rudimentare
b) contribuie la închiderea valvelor atrioventriculare
c) deschid valvele atrioventriculare în timpul diastolei
d) menţin coardele tendinoase mereu încordate
e) toate false
5. CS In stare normală apexul inimii se proiectează:
a) la nivelul coastei V pe linia medioclaviculară
b) la nivelul apofizei xifoide a sternului 1,5 lățimi de deget spre stânga
c) în spațiul intercostal III cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară
stângă
d) în spațiul intercostal V pe linia medioclaviculară stângă
e) toate false
167
6. CS Zgomotul provocat de valva mitrală se aude mai deslușit:
a) în spațiul intercostal II din stânga, lângă stern
b) în spațiul intercostal V din stânga, lângă stern
c) în spațiul intercostal V pe linia medioclaviculară stângă
d) în spațiul intercostal V din dreapta, lângă stern
e) toate false
7. CS Volumul inimii creste cu 60-70% la vârsta de:

a) 5 ani
b) 10 ani
c) 20 – 24 ani
d) 7 – 14 ani
e) 14 – 18 ani
8. CM În dezvoltarea inimii pot fi evidențiate 3 etape principale:
a) definitivarea atriilor
b) formarea tubului arterial, deplasarea caudală şi rotația
c) definitivarea septelor
d) formarea cavităților
e) definitivarea valvelor
9. CM Forma inimii depinde de:
a) presiunea abdominală
b) vârstă
c) poziția ei
d) gen
e) tip constituțional
10. CM Faţa anterioară (sternocostală) a cordului, aflat în poziția lui ana-
tomică e formată de:
a) ventriculul stâng (in cea mai mare parte)
b) atriul drept
c) auricula stângă
d) ventriculul drept
e) venele pulmonare
11. CM Atriul drept:
a) formează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii
b) se află anterior de venele pulmonare drepte
c) în peretele său se află nodul sinuatrial
d) conține mușchi papilari
e) primește venele cave
168
12. CM Topografia normală a inimii depinde de:
a) vârstă
b) gen
c) poziție
d) dimensiuni
e) tipul constituțional
13. CM Cu privire la structura peretelui cardiac:

a) cel mai gros strat al peretelui cardiac este miocardul
b) miocardul atriilor e situat in trei straturi, al ventriculilor – în două
c) endocardul reprezintă stratul intern
d) pericardul acoperă cordul din exterior
e) cuspidele constituie duplicaturi ale epicardului
14. CM Țesutul celuloadipos al inimii este distribuit:

a) în șanțul coronarian
b) pe faţa posterioară a ventriculului stâng
c) în șanțul interventricular
d) în incizura apexului cardiac
e) pe suprafaţa anterioară a ventriculului drept
15. CM Valva atrioventriculară dreaptă:

a) are trei cuspide – anterioară, posterioară și septală
b) e dotată cu trei mușchi papilari
c) e atașată orificiului atrioventricular drept
d) cuspidele ei sunt formate în cea mai mare parte din duplicatura epi-
cardului
e) prin atriul drept comunică cu ventriculul
16. CM Valva mitrală:

a) e dotată cu două cuspide – anterioară şi posterioară
b) fiecare cuspidă a ei e legată cu ambii mușchi papilari – anterior si pos-
terior
c) se proiectează în spațiul intercostal III din stânga, in imediata apropiere
de stern
d) focarul de auscultație se află in spațiul intercostal V din stânga la 8-9
cm lateral de linia mediosternală
e) nimic din cele menționate
169
17. CM Cu privire la interiorul atriului drept:
a) peretele anterior e rugos, iar cel posterior e neted
b) peretele auricular e neted
c) orificiul de deschidere al venei cave superioare e dotat cu valvulă
d) sinusul coronar se deschide pe peretele posterior
e) fosa ovală poate fi observată mai jos de orificiul de deschidere a sinu-
sului coronar
18. CS Pe peretele posterior al atriului stâng se află:

a) orificiul venei cave inferioare
b) orificiile venelor pulmonare
c) orificiul sinusului coronar
d) fosa ovală
e) orificiul atrioventricular stâng
19. CM Pe faţa septului interatrial, orientată în cavitatea atriului drept pot

fi observate elementele:
a) fosa ovală
b) limbul fosei ovale (Vieussens)
c) tuberculul intervenos (Lower)
d) foseta preseptală
e) zona deprimată corespunzând fosei ovale
20. CM Cu privire la inima fătului:

a) atriul drept se dezvoltă parţial din cornul drept al sinisului venos
b) sinusul coronar provine din vena cardinală comună stângă
c) orificiul oval e o reminiscenţă a orificiului din septul primar
d) peretele ventriculului stâng e mai gros ca a celui drept
e) presiunea sângelui din atriul drept e mai mare decât a celui din atriul
stâng
21. CM Cu privire la proiecția inimii:

a) în condiții de normă şocul apexian poate fi palpat în spațiul intercostal
V la o distanţă de 9 cm spre stânga de linia mediosternală
b) linia limitrofă superioară trece la nivelul marginii inferioare a cartila-
jelor costale III
c) linia limitrofă dreaptă se întinde intre cartilajele costale III si V cu 1-2
cm lateral de marginea dreaptă a sternului
170
d) apexul se află la 1-2 cm medial de linia medioclaviculară stângă în
spațiul intercostal VI
e) linia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin spaţiile inter-
costale V din ambele părți
22. CM Complexul morfofuncțional al inimii care reglează circulația sân-

gelui într-o singură direcție este constituit din:
a) aortă
b) valve
c) coarde tendinoase
d) mușchi papilari
e) inele fibroase
23. CM Formele inimii sunt:

a) rombică
b) ovală
c) sferoidă
d) cor pendulum
e) conică
Pericardul
24. CS Sinusul transvers al pericardului este spațiul delimitat de:

a) vena cavă inferioară şi venele pulmonare stângi
b) aorta cu trunchiul pulmonar şi faţa anterioară a atriilor
c) venele pulmonare drepte şi vena cavă superioară
d) venele cave superioară şi inferioară
e) trunchiul pulmonar şi faţa posterioară a atriilor
25. CS Sinusul oblic al pericardului e situat între:

a) aortă şi trunchiul pulmonar
b) vena cavă inferioară şi venele pulmonare stângi
c) venele pulmonare drepte si vena cava superioara
d) venele cave superioară şi inferioară
e) trunchiul pulmonar şi faţa posterioară a atriilor
171
26. CM Cu privire la pericardul fibros:
a) aderă strâns la centrul tendinos al diafragmei
b) e separat de stern prin țesut celuloadipos
c) în regiunea vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora
d) e tapetat din interior cu foiţa parietală a endocardului
e) este parte componentă a tunicii seroase
27. CM Cu privire la pericardul seros:

a) constă din doua foiţe – parietală şi viscerală
b) foiţa lui viscerală constituie epicardul
c) produce lichidul pericardic
d) e fixat de stern prin ligg. sternopericardiaca
e) toate false
28. CM Cu privire la cavitatea pericardului:

a) e delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului seros
b) reprezintă un spațiu capilar
c) conține o cantitate mică de lichid seros
d) i se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular
e) comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare
29. CM Cu privire la sinusul transvers al pericardului:

a) reprezintă un spaţiu îngust situat în jurul pediculului vascular al inimii
b) din exterior e delimitat de foiţa parietală a pericardului seros
c) din interior e delimitat de foiţa viscerală a pericardului seros care aco-
peră aorta ascendentă, trunchiul pulmonar, vena cavă superioară şi
atriul drept
d) comunică cu sinusul coronar
e) poate fi circumtactat cu indexul
30. CM Cu privire la sinusul oblic al pericardului:

a) se află sub faţa diafragmatică a inimii
b) pentru a fi demonstrat cordul trebuie ridicat de vârf şi întors spre
dreapta
c) din dreapta e delimitat de vena cavă inferioară, iar din stânga – de ve-
nele pulmonare
d) peretele lui anterior e format de faţa posterioară a atriului drept
e) din spate e delimitat de foiţa parietală a pericardului seros
172
Răspunsuri
1. E 7. E 13. A,C,D 19. A,B 25. B

2. D 8. B,C,E 14. A,C,D 20. A,D,E 26. A,C
3. C 9. B,D,E 15. A,B,C 21. A,B,C 27. A,B,C
4. B 10. A,B,D 16. A,B,C,D 22. B,C,D 28. A,B,C
5. E 11. B,C,E 17. A,D 23. B,C,D,E 29. B,C,E
6. E 12. A,B,E 18. B 24. B 30. A,B,C,E
173
IV. SISTEMUL CARDIOVASCULAR
1. În cadrul unei necropsii medicul morfo-patolog a luat dimensiunile pe-

reţilor camerelor cordului, pe care le-a considerat ca fiind normale. Care
e grosimea normală a pereţilor atriilor şi ventriculelor?
2. La un pacient cu constituţie de tip dolicomorf prin examen clinic s-a

constatat deplasarea medială a liniilor limitrofe din stânga a cordului şi
a zonei de palpaţie a şocului apexian. Explorarea radiologică în acest caz
a stabilit prezenţa „cordului suspendat”. Cu ce stare a inimiii avem de-a
face – normală sau patologică? Argumentaţi din punct de vedere anato-
mic concluzia pe care aţi tras-o.
3. Pe radiograma de ansamblu a toracelui se observă o poziţie oblică a cor-

dului, opacitatea cardiacă e de formă triunghiulară, cu „talia” slab pro-
nunţată? Concluzia medicului-radiolog – inima la pacientul respectiv
nu manifestă modificări patologice. La care persoane un astfel de tablou
radiologic se consideră normal?
4. Prin examenul clinic a unui sportiv medicul a constatat, că proiecţia lini-

ilor limitrofe ale cordului se află în limitele normalului. Indicaţi zona, în
care în acest caz se va palpa şocul apexian.
5. Prin percuţie şi auscultaţie medicul a stabilit la un pacient hipertrofia

ventriculului stâng şi prezenţa unui suflu sistolic la nivelul apexului cor-
dului. Unde a aplicat medicul fonendoscopul în acest caz?
6. Aplicând fonendoscopul în spatiul intercostal II din dreaptă, lângă stern,

medicul a depistat un suflu diastolic. Despre insuficienţa cărei valve poa-
te fi vorba?
7. Prin auscultaţie medicul analizează starea funcţională a valvelor cordu-

lui. Numiţi focarele, în care va aplica el fonendoscopul pentru a cerceta
zgomotele cardiace.
174
8. La un pacient de 63 de ani, care suferă de mai mulţi ani de insuficienţă
mitrală aterosclerotică a avut loc hipertrofierea atriului şi a ventriculului
stâng. Numiţi metodele de explorare cardiacă, care ar contribui la dece-
larea acestor modificări.
9. O pacientă de 39 de ani, care în tinereţe a suferit de reumatism a fost di-

agnosticată cu stenoză mitrală. Concluzia medicului-cardiolog e bazată
nu doar pe rezultatele investigaţiilor paraclinice, dar şi pe cele tradiţio-
nale, obţinute la patul bolnavului, cum ar fi pulsaţiile în regiunea epigas-
trică, palparea la nivelul apexului cordului a tremorului diastolic („tors
de pisică”), deplasarea în sus şi spre dreapta a matităţii relative, ritmul
în trei timpi în punctul Erb-Botkin, modificări auscultative în focarul
apical şi cel al trunchiului pulmonar etc. Unde se proiectează focarele
menţionate?
10. La un pacient diagnosticat cu insuficienţă aortică a avut loc hipertrofia

ventriculului stâng. Se vor modifica liniile limitrofe ale inimii şi localiza-
rea şocului apexian în acest caz şi cum anume?
11. prin explorare radiologică la un pacient, care suferă de cardiomiopatie

dilatativă (afecţiune a inimii, însoţită de dilatarea camerelor ei) a fost
depistată cardiomegalie (creştere în volum a cordului – cor bovinum).
În acest caz topografia inimii va suferi modificări? Cum se va schimba?
12. La un copil născut mort a fost depistată ectopia toracală a inimii (locali-
zare a organului respectiv pe suprafaţa anterioară a toracelui). Care tipuri
de ectopie cardiacă mai pot exista?
13. Un pacient a fost diagnosticat cu pancardită. Care pături ale inimii au

fost afectate în acest caz?
14. Prin examen radiologic la un pacient hiperstenic a fost depistată poziţia

orizontală a inimii. Aceasta e o stare normală, sau una patologică? Argu-
mentaţi concluzia, la care aţi ajuns?
15. La o fetiţă de 5 luni prin metode paraclinice a fost depistată prezenţa

orificiului oval. În acest caz poate fi vorba despre un defect al septului
interatrial, care se integrează în limitele unei malformaţii?
175
16. Un nou-născut a fost diagnosticat cu boala Roger (defect septal interven-
tricular). În care porţiune a septului interventricular este situat defectul
respectiv în majoritatea cazurilor?
17. Un pacient care suferea de cancer pulmonar pe stânga a fost supus pul-
monectomiei (extirpării unui plămân). Ce modificări ale topografiei car-
diace vor avea loc în acest caz?
18. Un copil a fost diagnosticat cu triada Fallot. Numiţi structurile din com-
ponenţa cordului antrenate în această malformaţie şi modificările, la care
au fost supuse. Există astfel de modificări şi în cadrul altor anomalii car-
diace, în care combinaţii şi cum se numesc malformaţiile respective?
19. Prin arteriografie şi cateterism cardiac la o pacientă de 27 de ani s-a con-

statat comunicarea pe traiect a aortei cu trunchiul pulmonar. Despre ce
fel de malformaţie poate fi vorba?
20. În cazurile de stenoză mitrală sau tricuspidală (îngustare organică a ori-

ficiului atrioventricular, cauzată de procese endocarditice şi reumatice)
pe timpurile, când tehnica chirurgicală de circulaţie extracorporală şi
aparatele de circulaţie artificială nu erau elaborate se realiza comisuro-
tomia digitală (separarea cuspidelor cu degetul) pe cordul în funcţiune.
Propune-ţi o cale de acces spre valvele atrioventriculare în aceste situaţii.
21. În pericarditele seroase (procese inflamatoare ce afectează pericardul

seros), însoţite de o revărsare abundentă de lichid, o măsură terapeu-
tică importantă este evacuarea lui prin puncţie a pericardului. Cea mai
des utilizată şi mai puţin periculoasă e metoda propusă de Larrey – în
unghiul costo-xifoidian din stânga. Argumentaţi din care considerente
această metodă e mai puţin periculoasă.
22. Pericardiotomia (incizia pericardului), în scopul drenării cavităţii peri-

cardului în pericardita purulentă se realizează în limitele triunghiului
nepericulos (Voinici-Sianojenţki), delimitat lateral de linia stângă de re-
flexie a pleurei, inferior – de limita inferioară a pericardului, iar medial
– de marginea stângă a sternului. Care sunt argumentele anatomice în
favoarea acestei căi de acces?
176
23. În intervenţiile chirurgicale pe cord sau pediculul vascular al acestuia
e preferabilă calea de acces extrapleurală – prin sternotomie mediană.
Explicaţi care sunt priorităţile acestei căi din punct de vedere anatomic?
24. Pe lângă sinusurile oblic şi transvers al pericardului clinicienii mai dis-

ting sinusul antero-inferior, neomologat de Nomenclatura Anatomică
Internaţională. Acest sinus se află în plan frontal, între porţiunile sterno-
costală şi diafragmatică a pericardului şi în cazul acumulărilor lichidiene
devine destul de adânc. Cum credeţi, termenul respectiv are dreptul la
existenţă? Comparaţi-l cu sinusurile pleurei.
177
V. SISTEMUL URINAR
TESTE
Generalități
1. CS Rinichii se dezvoltă din:
a) proenteron
b) ectoderm
c) endoderm
d) metenteron
e) nefrotomi
2. CS Nefronul funcționează începând cu săptămâna:
a) a 8-a
b) a 9-a
c) a 4-a
d) a 7-ea
e) a 5-ea
3. CM Momentele principale în dezvoltarea rinichilor:
a) rotația rinichilor
b) formarea sistemului arterial şi raportul cu canaliculele renale - deter-
minarea sistemului canaliculo-vascular
c) separarea rinichilor de căile seminifere şi glandele genitale
d) ascensiunea rinichilor
e) separarea căilor urinare de cloacă
4. CM Cu privire la dezvoltarea rinichilor:
a) se dezvoltă din mezonefros
b) apar iniţial la nivelul vertebrei lombare i
c) conţin elemente epiteliale, provenite din endoderm
d) nu funcţionează în timpul vieţii intrauterine
e) încep să se dezvolte in decursul lunii ii de viaţă intrauterină
5. CM Etapele de dezvoltare a rinichilor:

a) retronefros
b) pronefros
c) antinefros
d) mezonefros
e) metanefros
178
6. CM După dezvoltarea metanefrosului urmează:
a) descensiunea rinichilor
b) ascensiunea rinichilor
c) deplasarea laterală a rinichilor
d) deplasarea posterioară a rinichilor
e) rotația rinichilor
7. CM Vezica urinară se dezvoltă din:

a) cloacă
b) metenteron
c) sinusul urogenital
d) metanefros
e) alantois
8. CM Factorii ce contribuie la ascensiunea si rotația rinichilor:

a) disproporția privind creșterea regiunii lombare a trunchiului în
comparație cu rinichiul
b) dezvoltarea intestinelor
c) dezvoltarea diafragmei
d) presiunea intraabdominală
e) redresarea arcadei embrionare
9. CM Clasificarea anomaliilor de dezvoltare a rinichilor este în depen-

dență de:
a) formă
b) structură
c) septare
d) număr
e) poziție
10. CM Canalul mezonefric (Wolff):

a) oferă material pentru dezvoltarea rinichiului
b) provine din mezoderm
c) participă la formarea vezicii urinare
d) din el se dezvoltă veziculele seminale
e) la femeie dispare completamente
179
Rinichii, ureterele, vezica urinară
11. CS Care proces stă la baza formării urinei primare:

a) ultrafiltrația
b) reabsorbția
c) metabolic
d) modificările presiunii arteriale
e) modificările presiunii intraabdominale
12. CS Hilul rinichiului se află?

a) în porțiunea de mijloc a marginii laterale
b) pe faţa anterioară
c) la polul superior şi cel inferior
d) pe faţa posterioară
e) în porţiunea de mijloc a marginii mediale
13. CS Raportul rinichilor cu peritoneul:

a) intraperitoneal
b) în cavitatea peritoneului
c) mezoperitoneal
d) extraperitoneal
e) retroperitoneal
14. CS Scheletotopia polului superior al rinichiului stâng:

a) marginea superioară a vertebrei T XI
b) marginea inferioară a vertebrei T XI
c) corpul vertebrei T XII
d) mijlocul vertebrei T XI
e) mijlocul vertebrei L1
15. CS Scheletotopia polului superior al rinichiului drept:

a) marginea superioară a vertebrei T XI
b) mijlocul vertebrei T XI
c) mijlocul vertebrei T XII
d) mijlocul vertebrei L I
e) marginea inferioară a vertebrei T XI
180
16. CS Scheletotopia polului inferior al rinichiului stâng:
a) vertebra LII
b) marginea inferioară LIII
c) marginea superioară LIV
d) marginea superioară a LIII
e) mijlocul LIII
17. CS Scheletotopia polului inferior al rinichiului drept:
a) marginea inferioară a vertebrei LII
b) marginea superioară a vertebrei LIII
c) mijlocul LIII
d) marginea superioară LII
e) marginea inferioară LIII
18. CS Raportul rinichiului stâng cu coasta XII:
a) coasta XII întretaie faţa posterioară la mijloc
b) coasta XII întretaie faţa posterioară in treimea superioară
c) coasta XII întretaie faţa posterioară in treimea inferioară
d) coasta XII nu întretaie rinichiul
e) coasta XII întretaie faţa posterioară a polului superior
19. CS Raportul rinichiului drept cu coasta XII:
a) coasta XII întretaie treimea inferioară
b) coasta XII nu contactează cu rinichiul drept
c) coasta XII întretaie polul inferior
d) coasta XII întretaie polul superior
e) coasta XII întretaie mijlocul feţei posterioare
20. CS Capsula adipoasă prin hilul renal trece în:
a) piramidele renale
b) fascia renală
c) substanța medulară
d) substanța corticală
e) sinusul renal
21. CS Corpul adipos pararenal se află pe:
a) faţa anterioară a rinichiului
b) polul superior al rinichiului
c) în hilul renal
d) faţa posterioară a rinichiului
e) polul inferior al rinichiului
181
22. CS Rinichiul este un organ:
a) tubular
b) glandular
c) parenchimatos
d) cavitar
e) mixt
23. CS Elementele structurale ale rinichiului sunt:
a) tunica mucoasă
b) sinusul suprarenal
c) sinusul renal
d) tunica musculară
e) parenchimul renal
24. CS Stratul superficial al parenchimului renal este dat de:
a) capsula adipoasă
b) fascia renală
c) substanța corticală
d) tunica seroasă
e) substanța medulară
25. CS Unitatea morfo-funcţională a rinichiului este:
a) lobul renal
b) segmentul renal
c) lobulul renal
d) corpusculul renal
e) nefronul
26. CS Stratul profund al parenchimului renal e reprezentat de:
a) substanța corticală
b) peritoneul visceral
c) capsula seroasă
d) substanța medulară
e) capsula fibroasă
27. CS Intre sectoarele de substanță medulară a rinichiului se află:
a) porțiunea radiată
b) caliciile mici
c) coloanele renale
d) septuri renale
e) porțiunea convolută
182
28. CS Aria cribroasă se află:
a) în porțiunea radiată
b) în coloanele renale
c) în piramidele renale
d) la baza piramidei renale
e) la vârful piramidei renale
29. CS Unde se formează urina primară:

a) în glomerulul capilar
b) în canaliculii nefronului
c) în capsula glomerulului
d) în corpusculii renali
e) în ansa renală
30. CS Unitatea morfofunctională a rinichiului este:

a) corpusculul renal
b) segmentul renal
c) lobulul renal
d) nefronul
e) lobul renal
31. CS Din aparatul/complexul juxtaglomerular fac parte toate elemente-

le enumerate EXCEPTÂND:
a) macula densă
b) macula laxă
c) periniţa polară
d) celulele mezangiului extraglomerular
e) celulele epiteloide ale arteriolei aferente
32. CS Un lob renal include:

a) o piramidă renală şi caliciile mari
b) piramida renală cu sinusul renal
c) piramida renală cu porțiunea radiată a rinichiului
d) o piramidă renală cu caliciile mici
e) o piramidă renală cu substanța corticală adiacentă
183
33. CS Lobulul cortical este alcătuit din:
a) porțiunea radiată
b) porțiunea convolută
c) porțiunile radiată şi convolută
d) coloanele renale
e) piramide renale
34. CS Nefronii sunt situați:

a) în piramidele renale
b) doar în substanța corticală
c) doar în substanța medulară
d) în ambele tipuri de substanță
e) în sinusul renal
35. CS Bazinetul renal se formează prin unirea:

a) a două calicii renale mari cu una mică
b) a 5 - 6 calicii renale mici
c) a 2- calicii renale mici cu 1 mare
d) a 2- 3 calicii renale mici
e) a 2 - 3 calicii mari
36. CS Structura lobulară externă a rinichilor se păstrează până

la vârsta de:
a) nou-născut
b) 7 ani
c) pubertară
d) 22 - 25 ani
e) 2 - 3 ani
37. CS Pediculul renal este relativ lung la vârsta de:

a) 7 ani
b) 2 - 3 ani
c) nou-născut
d) pubertară
e) adolescență
184
38. CM Sistola şi diastola căilor urinare (calicii-ureter) pot fi studiate
prin:
a) angiografie
b) tomografie computerizată
c) sonografie
d) radioscopie
e) uretroscopie
39. CM Procesele secretoare şi excretoare ce au loc în rinichi pot fi studi-

ate prin:
a) urografie
b) cistografie
c) pneumoperitoneum
d) sonografie
e) scintigrafie
40. CS Faţă de peritoneu ureterul este dispus:

a) extraperitoneal
b) în cavitatea peritoneală
c) mezoperitoneal
d) intraperitoneal
e) retroperitoneal
41. CS Vezica urinară se află în:

a) cavitatea bazinului mare
b) cavitatea bazinului mic
c) cavitatea abdominală
d) fosa iliacă dreaptă
e) regiunea pubiană
42. CS Apexul vezicii urinare la bărbat limitrofează cu:

a) sigmoidul
b) porțiunea superioară a rectului
c) veziculele seminale
d) ansele intestinului subțire
e) peretele anterior al abdomenului
185
43. CS Faţa anterioară a vezicii urinare la femeie vine in adiacenţă cu:
a) porțiunea superioară a rectului
b) ovarele
c) cecul
d) sigmoidul
e) uterul
44. CS Faţă de peritoneu vezica urinară în plenitudine, este situată:

a) intraperitoneal
b) in cavitatea peritoneului
c) extraperitoneal
d) retroperitoneal
e) mezoperitoneal
45. CS Vezica urinară goală în raport cu peritoneul este situată:

a) în cavitatea peritoneului
b) extraperitoneal
c) retroperitoneal
d) mezoperitoneal
e) intraperitoneal
46. CS Tunica mucoasă a vezicii urinare aderă intim la cea musculară la

nivelul:
a) apexului
b) peretelui anterior
c) colului
d) triunghiului
e) corpului
47. CS Baza submucoasă a vezicii urinare lipsește în regiunea:

a) corpului
b) colului
c) fundului
d) apexului
e) triunghiului
186
48. CS Sfincterul vezicii urinare este format de:
a) stratul extern al tunicii musculare
b) stratul mediu al tunicii musculare
c) stratul intermediar al tunicii musculare
d) stratul intern al tunicii musculare
e) stratul oblic al tunicii musculare
49. CS Forma vezicii urinare la nou-născut este:

a) cilindrică
b) conică
c) ovală
d) sferoidă
e) fusiformă
50. CS Forma vezicii urinare la copil în primii ani de viață este:

a) fuziformă
b) piriformă
c) conică
d) ovală
e) cilindrică
51. CS Uvula vezicii urinare se află:

a) lângă orificiul de deschidere a ureterului stâng
b) lângă orificiul intern al uretrei
c) lângă orificiul de deschidere a ureterului drept
d) la nivelul de deschidere a orificiilor ambelor uretere
e) la nivelul bazei triunghiului vezical
52. CM Notaţi ordinea tunicilor pe care le va străpunge acul seringei în

caz de puncţie a vezicii urinare:
a) peritoneul
b) tunica fibroasă
d) submucoasa
e) tunica mucoasă
187
53. CS Uretra:
a) are o lungime de cca 16 cm la bărbat şi de 4 cm la femeie
b) lumenul ei la bărbat e mai larg
c) la femeie prezintă 2 curburi şi trei porţiuni
d) la bărbat lungimea ei este variabilă şi depinde de starea penisului (flasc
sau în erecţie)
e) la bărbat este rectilinie
54. CS Voluntar e sfincterul uretrei:

a) Intermediar
b) intern
c) extern
d) glandopenian
e) intravezical
55. CS La bărbat uretra are funcţie:

a) erectilă
b) de evacuare a urinei şi a spermei
c) de evacuare a urinei şi ejaculatoare
d) de evitare a refluxului urinar
e) de relaxare a corpilor cavernoşi
56. CM Funcțiile rinichilor:

a) formarea urinei
b) evacuarea urinei
c) depou a urinei
d) termoreglare
e) endocrină
57. CM Rinichii prezintă:

a) două feţe – anterioară şi posterioară
b) două margini – laterală şi medială
c) două extremităţi – superioară şi inferioară
d) un sinus
e) sunt de culoare roşie-brună
188
58. CM Rinichii sunt menţinuţi în poziţia lor prin:
a) loja renală
b) pediculul renal
c) fascia renală
d) ligamentele peritoneale
e) presa abdominală
59. CM Pentru a se constata poziţia anatomică a rinichilor se va ţine

cont de:
a) feţele anterioară şi posterioară
b) marginile medială şi laterală
c) extremităţile superioară şi inferioară
d) ordinea în care sunt situate elementele pediculare
e) dimensiunile buzelor sinusului renal
60. CM Cu privire la raporturile rinichilor cu coastele:

a) extremităţile superioare ale ambilor rinichi se află la nivelul coastei XI
b) coasta XII se proiectează pe faţa posterioară a rinichiului stâng apro-
ximativ la jumătatea distanţei dintre cele două extremităţi ale acestuia
c) pe faţa posterioară a rinichiului drept coasta XII se proiectează la un
nivel aflat mai aproape de polul renal superior
d) raporturile rinichilor cu coastele variază în funcţie de vârstă, gen, tip
constituţional etc.
61. CM Capsulele rinichiului:

a) adventicea
b) fibroasă
c) adipoasă
d) fascia renală
e) mucoasă
62. CM În hilul rinichiului intră:

a) vena renală
b) artera renală
c) nervi
d) ureterul
e) vase limfatice
189
63. CM Din rinichi prin hil ies:
a) vasele limfatice
b) artera renală
c) ureterul
d) nervi
e) vena renală
64. CM Cu privire la pediculul renal:

a) se proiectează la nivelul orizontalei, trasate prin discul dintre vertebre-
le toracică XII şi lombară I
b) constă din arteră, venă, pelvisul renal, vase limfatice şi plexul nervos
renal
c) în cadrul lui pelvisul ocupă planul posterior, vena – pe cel anterior (în
majoritatea cazurilor)
d) vena din componenţa pediculului stâng este mai scurtă, iar artera –
mai lungă
e) la rinichiul mobil (flotant) este alungit
65. CM Aparatul de fixare a rinichiului este constituit din:

a) loja renală
b) pedunculii diafragmei
c) pediculul renal
d) presiunea intraabdominală
e) capsulele renale
66. CM Structurile ce urmează sunt situate anterior de rinichiul drept cu

excepția:
a) lobului drept al ficatului
b) porțiunii descendente a duodenului
c) flexurii hepatice
d) anselor intestinului subțire
e) capului pancreasului
67. CM Elementele pediculului renal:

a) bazinetul renal
b) vena renală
c) artera renală
d) fascia renală
e) ureterul
190
68. CM La rinichi se disting:
a) polul anterior
b) polul superior
c) polul inferior
d) polul posterior
e) polul medial
69. CM Rinichilor li se descriu feţele:

a) anterioară
b) medială
c) laterală
d) posterioară
e) superioară
70. CM În sinusul renal se află:

a) bazinetul renal
b) piramidele renale
c) caliciile mici
d) coloanele renale
e) caliciile mari
71. CM Rinichiul stâng:

a) este situat mai jos decât cel drept
b) pe peretele anterior al abdomenului se proiectează în regiunile epi-
gastrică şi abdominală laterală stângă
c) are o venă mai lungă decât cea a rinichiului drept
d) marginea lui laterală are raporturi cu splina şi colonul descendent
e) e mai mobil în raport cu cel drept
72. CM Faţa anterioară a rinichiului stâng vine în raport cu:

a) faţa renală a splinei
b) faţa posterioară şi curbura mare a stomacului
c) corpul pancreasului
d) artera şi vena lienală
e) colonul transvers şi flexura colică stângă
191
73. CM Rinichiul drept:
a) se proiectează pe peretele anterior al abdomenului în regiunile epi-
gastrică, ombilicală şi abdominală laterală dreaptă
b) posterior vine în raport cu diafragma şi cu muşchii psoas mare şi pă-
tratul lombelor
c) hilul lui se află la nivelul vertebrei lombare II
d) printr-o foiţă de peritoneu faţa lui anterioară e separată de duoden
e) extremitatea inferioară coboară până la nivelul orizontalei, trasate
prin crestele iliace
74. CM În sinusul rinichiului drept pot fi depistate formaţiunile:

a) bazinetul renal
b) caliciile mici
c) ramurile segmentare ale arterei renale
d) vena renală
e) ureterul
75. CM Anterior de rinichiul drept sunt situate următoarele formaţiuni,

exceptând:
a) porţiunea descendentă a duodenului
b) flexura colică dreaptă
c) faţa viscerală a ficatului
d) faţa posterioară a ficatului
e) capul pancreasului
76. CM Capsula adipoasă a rinichiului este mai bine dezvoltată:

a) în regiunea hilului
b) în regiunea polului inferior
c) pe faţa anterioară
d) pe faţa posterioară
e) în regiunea polului superior
77. CM Loja musculară a rinichiului este formată de:

a) m. iliacus
b) m. pătrat lombar
c) m. pătrat al femurului
d) m. obturator intern
e) m. psoas mare
192
78. CM Rinichiul drept limitrofează cu:
a) flexura colică dreaptă
b) ficatul
c) partea ascendentă a duodenului
d) partea descendentă a duodenului
e) pancreasul
79. CM Rinichiul stâng vine în raport cu:
a) ficatul
b) stomacul
c) duodenul
d) pancreasul
e) splina
80. CM Rinichiul stâng limitrofează cu:
a) sigmoidul
b) ansele intestinului subțire
c) colonul descendent
d) flexura colică stângă
e) splina
81. CM Pe o secţiune frontală a rinichiului se disting:
a) capsula fibroasă
b) parenchimul renal
c) segmentele renale
d) papilele renale
e) caliciile intermediare
82. CM Lobaţia renală la exterior este vizibilă la:
a) bărbat
b) femeie
c) nou-născut
d) făt
e) doar la unele animale
83. CM În porțiunea radiată sunt situate:
a) corpusculul renal
b) nefronul
c) caliciile renale mici
d) porțiunile inițiale ale tuburilor renale colectoare
e) canalele renale rectilinii
193
84. CM Substanța corticală conține:
a) septuri renale
b) canale renale papilare
c) porțiunea radiată
d) caliciile renale mici
e) porțiunea convolută
85. CM Piramida renală este alcătuită din:
a) tuburile renale colectoare
b) canalicule papilare
c) tuburile renale contorte
d) tuburile renale rectilinii
e) ansa nefronului
86. CM Nefronul este constituit din:
a) tubul colector
b) corpuscul renal
c) tubul renal cu segmentele lui proximal, intermediar si distal
d) aparatul fornical
e) ductul papilar
87. CM Din componenţa nefronului fac parte:
a) corpusculul renal (Malpighi)
b) tubul renal cu segmentele lui proximal, intermediar şi distal
c) tubul colector
d) ductul papilar
e) vasele sangvine şi limfatice care irigă elementele enumerate
88. CS Nefronii juxtamedulari:
a) sunt cei mai numeroşi
b) sunt localizaţi în medulara renală
c) au dimensiuni mai mari
d) constituie coloanele renale Bertin
e) toate false
89. CM În pars convoluta se află:
a) porțiunile proximale şi distale ale tuburilor renale contorte
b) canalele renale rectilinii
c) canalele renale colectoare
d) ansa Henle
e) corpusculii renali
194
90. CM Corpusculul renal este alcătuit din:
a) capsula glomerulului
b) rețeaua capilară peritubulară
c) canaliculele renale
d) ansa renală
e) glomerulul capilar
91. CM Aparatul juxtaglomerular al rinichiului este constituit din:
a) macula densa
b) celule granulare şi agranulare din hilul glomerulului vascular
c) celulele capsulei glomerulului
d) celule epitelioide din peretele vasului eferent
e) celule epitelioide granulare şi agranulare din peretele arteriolei aferente
92. CM Aparatul juxtaglomerular al rinichiului produce:

a) parotina
b) adrenalina
c) insulina
d) renina
e) eritropoetina
93. CM Selectați trei funcții principale ale rinichiului:
a) metabolismul
b) reglarea homeostaziei
c) reproductivă
d) endocrină
e) trofică
94. CM Rinichiul este împărțit în următoarele segmente:
a) anterior inferior
b) inferior
c) inferior posterior
d) anterior superior
e) superior
95. CM Formele de constituire a bazinetului renal:
a) matură
b) pubertară
c) embrionară
d) prepubertară
e) fetală
195
96. CM Forma bazinetului renal:
a) ampulară
b) cilindrică
c) arborescentă
d) conică
e) mixtă
97. CM Pereții bazinetului şi caliciilor renale sunt constituiți din:

a) adventice
b) tunica submucoasă
d) tunica seroasă
e) tunica mucoasă
98. CM Rolul aparatului fornical al rinichiului:

a) filtrația urinei
b) reglarea cantității de urină eliminată din canaliculele renale în caliciile
mici
c) formarea urinei
d) reglarea presiunii din interiorul bazinetului
e) împiedicarea refluxul urinei
99. CM Caliciile mici sunt alcătuite din:

a) ampulă
b) fornice
c) infundibul
d) corp
e) col
100. CM Aparatul fornical al rinichiului este format din:

a) m. sfincter fornicis
b) m. longitudinalis calicis
c) m. longitudinalis fornicis
d) m. sfincter calicis
e) m. levator fornicis
196
101. CM Holotopia rinichiului drept:
a) reg. abdominală laterală dreaptă
b) reg. inghinală dreaptă
c) reg. epigastrică
d) reg. hipocondriacă dreaptă
e) reg. ombilicală
102. CM Holotopia rinichiului stâng:

a) reg. ombilicală
b) reg. hipocondriacă stângă
c) reg. epigastrică
d) reg. inghinală stângă
e) reg. abdominală laterală stângă
103. CM Distopia rinichilor:

a) toracală
b) femurală
c) sacrală
d) pelviană
e) iliacă
104. CM Anomaliile de structură a rinichilor:

a) polimegacalicis
b) multichistoză
c) rinichi bifurcat
d) rinichi lobulat
e) aplazie
105. CM In procesul de evacuare a urinei prin calicii, bazinet şi uretere are

loc:
a) sistola
b) deplasarea ureterelor
c) contracţia musculaturii vezicii urinare
d) peristaltica
e) diastola
197
106. CM Ureterele:
a) au o lungime de 30-35 cm
b) au patru porţiuni şi trei strâmtori
c) în cavitatea pelvisului se află anterior de artera iliacă internă
d) la femeie porţiunea pelviană trece lateral de colul uterin
e) vin în raport cu vena cavă inferioară
107. CM Porțiunile ureterelor:

a) intramurală
b) abdominală
c) suprapelviană
d) pelviană
e) intravezicală
108. CM Ureterul stâng la femeie:

a) aderă strâns la peritoneul care îl înveleşte din anterior
b) în partea sa abdominală (segmentul lombar) este încrucişat de vasele
ovariene
c) în partea sa pelviană (segmentul visceral) se află în baza ligamentului
larg şi vine în raport cu artera uterină
d) înainte de a se deschide în vezica urinară trece anterior de peretele
vaginal
e) este mai lung decât cel drept
109. CM Ureterul drept la bărbat:

a) în porţiunea sa pelviană (segmentul parietal) vine în raport cu vena
iliacă internă
b) este amplasat pe faţa anterioară a arterei iliace interne
c) segmentul lui visceral trece posterior de ductul deferent, între rect şi
vezica urinară
d) poate fi explorat prin tuşeu rectal
e) se află la 2,5 cm lateral de promontoriu
110. CM Îngustările ureterelor:

a) la nivelul intrării ureterului în vezica urinară
b) la trecerea bazinetului în ureter
c) pe porțiunea pelvină
d) la intersecția cu linia terminală a bazinului
e) la trecerea porțiunii abdominale a ureterului în porțiunea pelvină
198
111. CM Peretele ureterului este alcătuit din următoarele tunici:
a) seroasă
b) adventice
c) musculară
d) submucoasă
e) mucoasă
112. CM Orificiile cu deschidere în vezica urinară:
a) al canalului ejaculator
b) al canalului excretor al veziculelor seminale
c) ale ureterelor
d) al canalului deferent
e) intern al uretrei
113. CM Elementele ce previn refluxul urinei:
a) deschiderea oblică a ureterelor în vezica urinară
b) porțiunea intravezicală a ureterelor
c) aparatul fornical
d) aparatul de fixare a rinichilor
e) sfincterele ureterelor
114. CM Ureterele pot fi examinate prin:

a) ureteropielografie
b) cistografie
c) urotomografie
d) angiografie
e) ureterografie retrogradă
115. CM Vezica urinară:
a) se dezvoltă din alantoidă, segmentele caudale ale canalelor mezone-
frale şi din sinusul urogenital
b) mucoasa ei e tapetată cu epiteliu de tranziţie
c) din anterior este acoperită aproape în întregime cu peritoneu
d) poate fi explorată prin cistoscopie
e) la femeie are o capacitate mai mică decât la bărbat
116. CM Porțiunile vezicii urinare:
a) fund
b) col
c) cap
d) col vezical superior
e) apex
199
117. CM Sintopia vezicii urinare la bărbat:
a) ampulele canalelor deferente
b) rectul
c) sigmoidul
d) veziculele seminale
e) prostata
118. CM Sintopia vezicii urinare la femeie:

a) colul uterin
b) vaginul
c) sigmoidul
d) rectul
e) diafragma urogenitală
119. CM Cu privire la raporturile vezicii urinare la bărbat:

a) faţa posterioară (postero-superioară) e orientată spre excavaţia recto-
vezicală şi vine în raport cu rectul, ansele ileale, colonul sigmoidian şi
deseori cu apendicele vermiform
b) faţa anterioară vine în raport cu simfiza pubiană
c) fundul – cu prostata, veziculele seminale, ampulele ductelor deferente
d) marginile laterale – cu vasele epigastrice inferioare
e) toate false
120. CM Cu privire la raporturile vezicii urinare la femeie:

a) faţa postero-superioară e orientată spre excavaţia vezicouterină şi vine
în raport cu uterul, ansele intestinului subţire, colonul sigmoidian
b) faţa anterioară vine în raport cu ţesutul celuloadipos din spaţiul preve-
zical şi vasele sangvine şi nervii, aflaţi în el
c) fundul contactează cu colul uterin, peretele anterior al vaginei, dia-
fragma urogenitală
d) feţele laterale vin în raport cu m. levator ani
e) toate false
121. CM Aparatul de fixare a vezicii urinare la bărbat e reprezentat de:

a) mușchiul pubovezical
b) lig. pubovezical
c) mușchiul rectovezical
d) diafragmul urogenital
e) lig. puboprostatic
200
122. CM Vezica urinară se fixează prin:
a) perineu ( la bărbat prin intermediul prostatei, la femeie - nemijlocit)
b) ligamentele ombilicale
c) ligamentele pubovezicale (la femeie) şi ligamentele puboprostatice (la
bărbat)
d) muşchiul rectovezical (la bărbat) sau vezicouterin (la femeie)
e) presa abdominală
123. CM Aparatul de fixare a vezicii urinare la femeie include:

a) lig. pubovezical
b) lig. puboprostatic
c) mușchiul pubovezical
d) mușchiul rectovezical
e) diafragmul urogenital
124. CM Peretele vezicii urinare este alcătuit din:

a) tunica mucoasă
b) tunica musculară
c) tunica adipoasă
d) baza submucoasă
e) tunica fibroseroasă
125. CM Sfincterul vezicii urinare este situat în regiunea:

a) colului
b) porțiunii inițiale a uretrei
c) fundului
d) bazei triunghiului vezical
e) corpului
126. CM Metodele de explorare paraclinică a vezicii urinare:

a) diafanoscopia
b) cateterismul vezical
c) pielografia
d) cistoscopia
e) laparoscopia
201
127. CM Trigonul vezical Lieutaud:
a) se dezvoltă din endoderm
b) reprezintă o porţiune a fundului vezical (cel mai puţin deplasabil seg-
ment al vezicii)
c) mucoasa din regiunea lui e de o culoare mai închisă şi formează cute
transversale
d) are laturile aproape egale
e) unghiurile lui sunt marcare prin ostium urethrae internum şi ostia ure-
terica
128. CS M. detrusor vesicae (m. detrusor urinae) reprezintă:

a) stratul circular al tunicii musculare
b) straturile longitudinale ale tunicii musculare
c) stratul circular al tunicii musculare cu excepţia m. sphincter vesicae
d) totalitatea componentelor tunicii musculare exceptând m. sphincter
vesicae
e) tunica musculară în întregime
129. CM La bărbat uretra prezintă porţiunile:

a) vezicală, preprostatică, prostatică şi postprostatică
b) intramurală (preprostatică), prostatică, membranoasă şi spongioasă
c) anterioară (peniană) şi posterioară (pelviană)
d) fixă şi mobilă
e) largă şi îngustă
130. CS Lumenul uretrei:

a) nu prezintă particularităţi de gen
b) la femeie conţine coliculul seminal
c) la bărbat este uniform
d) în micţiune la femeie prezintă patru porţiuni strâmtate şi trei – dilatate
e) toate false.
131. CM Strâmtările uretrei masculine:

a) la nivelul ostiului extern
b) la nivelul corpului spongios
c) la nivelul glandului penian
d) la nivelul ostiului intern
e) la nivelul porţiunii membranoase.
202
132. CM Dilatările uretrei masculine:
a) la nivelul porţiunii membranoase
b) la nivelul bulbului penian
c) la nivelul ostiului intern
d) la nivelul fosei naviculare
e) la nivelul porţiunii prostatice
133. CM Uretra masculină prezintă curburile:

a) intrapelviană
b) glandopeniană
c) peniană
d) posterioară
e) anterioară
134. CS Cea mai vulnerabilă uretra masculină este la nivelul:

a) porţiunii intramurale
b) imediat după trecerea prin diafragmul urogenital şi până la bulbul
penian
c) fosei naviculare
d) porţiunii spongioase
e) porţiunii prostatice
135. CM Pe traiectul uretrei masculine se află sfincterele:

a) intern
b) intermediar
c) bulbopenian
d) extern
e) spongios
136. CM Peretele uretrei conţine tunicile:

a) mucoasă
b) epitelială
c) musculară
d) submucoasă
e) adventiceală
203
137. CM În lumenul uretrei masculine se deschid:
a) canalul deferent
b) canalele glandelor Littre
c) canalele glandelor Cowper
d) canalele glandelor Bartholin
e) canalul ejaculator
138. CM La femeie uretra:

a) descrie două curburi
b) mucoasa ei formează creasta uretrală
c) mucoasa conţine lacune uretrale
d) se deschide în vulvă, imediat mai sus de clitoris
e) pe viu poate fi palpată prin tact vaginal
139. CM În dezvoltarea uretrei pot apărea anomaliile:

a) ectopia
b) epispadia
c) hipospadia (glandis, penis, perinealis)
d) dublarea
e) stenoza
204
Răspunsuri
1. E 30. D 59. A,B,C,D,E 88. C 117. A,B,D,E

2. B 31. B 60. B,C,D 89. A,E 118. A,B,E
3. A,B,D 32. E 61. B,C 90. A,E 119. A,B,C
4. A,E 33. C 62. B,C 91. A,D,E 120. B,C
5. B,D,E 34. D 63. A,C,E 92. D,E 121. C,E
6. B,E 35. E 64. A,C,E 93. A,B,D 122. B,C
7. A,E 36. E 65. A,C,D,E 94. A,B,D,E 123. A,E
8. A,D 37. C 66. B,E 95. A,C,E 124. A,B,D,E
9. A,B,D,E 38. B,D 67. B,C,E 96. A,C,E 125. A,B
10. A,B 39. A,D,E 68. B,C 97. A,B,C,E 126. B,D,E
11. A 40. A 69. A,D 98. B,E 127. B,D,E
12. E 41. B 70. A,C,E 99. B,D,E 128. E
13. E 42. E 71. C,D 100. A,B,D,E 129. B,C,D
14. D 43. E 72. A,B,C,E 101. A,C,D 130. E
15. E 44. E 73. A,B,C,E 102. A,B,C,E 131. A,B,D,E
16. D 45. B 74. A,C,D 103. A,C,D,E 132. B,D,E
17. C 46. D 75. D,E 104. A,B,D,E 133. D,E
18. A 47. E 76. A,D 105. A,E 134. B
19. D 48. B 77. B,E 106. A,B,C,D 135. A,D
20. E 49. E 78. A,B,D 107. A,B,D,E 136. A,C
21. D 50. B 79. B,D,E 108. A,B,C 137. B,C,E
22. C 51. B 80. B,D,E 109. B,D 138. B,C,E
23. E 52. C,D,E 81. A,B,D 110. A,B,E 139. B,C,D,E
24. C 53. A 82. C,D,E 111. B,C,E
25. E 54. C 83. D,E 112. C,E
26. D 55. B 84. C,E 113. B,C
27. C 56. A,D,E 85. A,D,E 114. A,C,E
28. E 57. A,B,C,D,E 86. B,C 115. A,B,D
29. D 58. A,B,C,E 87. A,B 116. A,B,E
205
VI. SISTEMUL URINAR
1. La spitalul de urgenţă a fost internat un pacient cu o plagă penetrantă în

regiunea lombară, din stânga coloanei vertebrale, la nivelul vertebrei lom-
bare II. Care formaţiuni anatomice ar putea fi lezate în acest caz?
2. La medicul de familie s-a adresat o bătrână de 71 ani, care traversând stra-

da, a alunecat pe zăpadă, a căzut şi s-a lovit cu partea laterală a abdomenu-
lui de bordură. Pacienta acuză dureri în partea laterală a regiunii lombare,
la nivelul coastei XII şi hematurie (sânge în urină). Despre lezarea căror
organe poate fi vorba?
3. O pacientă din secţia de nefrologie a fost diagnosticată cu glomerulonefri-

tă. Care porţiuni ale nefronului vor fi afectate în acest caz?
4. Examenul radiologic al căilor urinare la o femeie de 28 ani demonstrea-

ză, că caliciile renale mici se deschid direct în pelvisul renal, iar caliciile
renale mari lipsesc. Ce formă a căilor excretoare de urină este prezentă la
pacienta dată?
5. În secţia de traumatologie a fost internată o pacientă de 39 ani cu o frac-

tură prin compresiune a vertebrei lombare IV. Cum credeţi, o astfel de
traumă ar putea interesa aparatul de fixare al rinichiului?
6. Un pacient de 46 ani din secţia de urologie a fost diagnosticat cu pielone-

frită. Care structuri ale rinichiului sunt afectate în acest caz?
7. La un pacient de 63 ani rinichiul stâng se palpează în fosa iliacă. Cum ar

trebui să procedeze medicul pentru a stabili, este vorba despre un rinichi
pelvin, sau unul flotant?
8. Prin examen radiologic la un pacient cu nefrolitiază au fost depistaţi cal-

culi la nivelul caliciilor renale mari din dreapta. Cum credeţi, pentru a
înlătura aceşti calculi chirurgul va trebui să secţioneze capsula fibroasă a
rinichiului?
206
9. Un bărbat de 38 ani, diagnosticat cu nefrolitiază, acuză colici renale peri-
odice. La nivelul căror segmente ale ureterului pot să se reţină calculii în
acest caz?
10. În cazul unei urografii retrograde pentru obţinerea radiogramei căilor uri-
nare este necesar de a introduce substanţa de contrast în ureterul respectiv
utilizând cistoscopul. Care ar putea fi reperele pentru depistarea ostiului
vezical al ureterului?
11. La un bărbat de 72 ani a fost depistată o tumoare situată în regiunea fun-

dului vezicii urinare. Ce organe ar putea interesa tumoarea ţinând cont de
sintopia vezicii urinare?
12. În secţia de urologie a fost internat un pacient de 76 ani cu retenţie acută

de urină din cauza unui adenom de prostată. Tentativele de cateterizare au
eşuat. În care regiune a abdomenului ar putea fi efectuată puncţia vezicii
urinare evitându-se lezarea peritoneului?
13. Un pacient din secţia de urologie necesită cateterizarea vezicii urinare,

care nu poate fi realizată cu ajutorul unui cateter elastic. Care segmente ale
uretrei masculine trebuie menajate în cazul utilizării unui cateter metalic?
Prin ce diferă cateterul metalic masculin de cel feminin şi din care motiv?
14. Pe traiectul uretrei masculine există câteva sfinctere. Relaxarea căruia din-
tre acestea asigură o micţiune normală?
207
VI. SISTEMUL GENITAL (REPRODUCTIV)
TESTE
Generalități
1. CM Perioadele de dezvoltare a organelor genitale:
a) masculină
b) feminină
c) indiferentă
d) urogenitală
e) de diferențiere
Organele reproductive masculine
2. CS Din organele genitale masculine interne structură parenchimatoa-

să au:
a) cordonul spermatic
b) veziculele seminale
c) glandele bulbouretrale
d) testiculul
e) prostata
3. CM Structură tubulară au genitalele masculine:

a) testiculul
b) prostata
c) apendicele testicular
d) glandele bulbouretrale
e) canalul deferent
4. CS Apendicele testicular se află pe:

a) extremitatea inferioară
b) marginea medială
c) faţa medială
d) extremitatea superioară
e) marginea posterioară
208
5. CS La exterior parenchimul testiculului este acoperit de:
a) tunica seroasă
b) fascia seprmatică internă
c) tunica albuginee
d) fascia spermatică externă
e) fascia cremasterică
6. CS Parenchimul testiculului este format din:
a) canaliculele eferente
b) canaliculele aberante
c) tunica albuginee
d) lobulii epididimali
e) canaliculele seminifere contorte
7. CS Mediastinul testiculului se află:
a) pe marginea anterioară
b) pe faţa anterioară
c) pe marginea posterioară
d) pe faţa laterală
e) pe faţa medială
8. CS Lobulul testiculului este alcătuit din:

a) rete testis
b) 5 - 6 canalicule eferente
c) 10 canalicule aberante
d) 15 - 20 canalicule seminifere contorte
e) 2 - 3 canalicule seminifere contorte
9. CS Căile spermatice încep cu:
a) tubii seminiferi contorţi
b) tubii seminiferi recţi
c) reţeaua testiculară
d) ductele eferente
e) ductul epididimar
10. CS Din rețeaua testiculului pornesc:
a) canaliculele seminifere rectilinii
b) canaliculele testiculare eferente
c) canaliculele seminifere aferente
d) canaliculele seminifere contorte
e) canalul epididimului
209
11. CS Spermatozoizii sunt elaborați în:
a) canaliculele seminifere recte
b) rete testis
c) canaliculele eferente
d) canaliculele aferente
e) canaliculele seminifere contorte
12. CS Ectopia paradoxală reprezintă situația când ambele testicule se află:
a) în canalul inghinal
b) la nivel de perineu
c) în cavitatea abdominală
d) în cavitatea bazinului mic
e) într-o singură cameră a scrotului
13. CS Căile spermatice încep cu:
a) tubulii seminiferi contorți
b) tubulii seminiferi recți
c) rețeaua testiculară
d) ductele eferente
e) ductul epididimar
14. CM Din funiculul spermatic fac parte formaţiunile:
a) arterele testiculare
b) mușchiul lacunar
c) plexul pampiniform
d) vasele limfatice
e) nici una din cele menționate
15. CS Veziculele seminale sunt situate:
a) în fosa iliacă
b) retrocecal
c) retrorectal
d) în cavitatea bazinului mare
e) în cavitatea bazinului mic
16. CS Canalul ejaculator se formează la confluierea:
a) canalului epididimului cu canalul deferent
b) canalului excretor cu cele eferente
c) canalului excretor cu cele aferente
d) canalului excretor cu canalul prostatei
e) canalului excretor cu canalul deferent
210
17. CS Canalul ejaculator se deschide in:
a) prostată
b) porțiunea membranoasă a uretrei
c) veziculele seminale
d) porțiunea prostatică a uretrei
e) vezica urinară
18. CS Prostata este un organ:
a) glandular
b) muscular
c) cavitar
d) tubular
e) musculoglandular
19. CS Parenchimul glandular al prostatei începe să se dezvolte în:
a) perioada pubertară
b) perioada școlară inferioară
c) maturizarea sexuală
d) mica copilărie
e) adolescenţă
20. CS Prostata este situată:
a) în bazinul mare
b) în bazinul mic
c) retrocecal
d) în fosa iliacă dreaptă
e) retrovezical
21. CS Prin prostată trec:

a) canalele epididimului
b) canalele glandelor bulbouretrale
c) canalul deferent
d) porțiunea prostatică a uretrei
e) canalele excretoare
22. CS Palparea pe viu a prostatei se realizează:
a) prin vezica urinară
b) prin canalul inghinal
c) prin intestinul rect
d) prin scrot
e) prin peretele anterior al cavității abdominale
211
23. CS Începând cu care perioadă a ontogenezei postnatale prostata acti-
vează şi ca glandă:
a) școlară inferioară
b) maturării sexuale
c) mica copilărie
d) maturității
e) pubertară
24. CS Ca organ muscular prostata funcționează pâna la perioada dezvol-

tării postnatale:
a) mica copilărie
b) maturării sexuale
c) școlară inferioară
d) pubertară
e) maturității
25. CS Canalele glandulare ale prostatei în confluenţă pară continuă în:

a) canalul excretor
b) canalul ejaculator
c) canalele prostatice excretoare
d) uretră
e) coliculul seminal
26. CS Forma, dimensiunile şi consistenţa prostatei pot fi apreciate prin:

a) palpare suprapubiană
b) palpare infrapubiană
c) tușeu rectal
d) palpare a fosei ischioanale
e) prostatografie
27. CS Glandele bulbouretrale sunt situate:

a) în porțiunea prostatică a uretrei
b) în porțiunea spongioasă a uretrei
c) în porțiunea membranoasă a uretrei
d) la baza prostatei
e) bilateral de porțiunea membranoasă a uretrei
212
28. CM Organele genitale masculine interne includ:
a) scrotul
b) glandele bulbouretrale
c) penisul
d) prostata
e) testiculul
29. CS Glandele bulbouretrale sunt așezate în profunzimea:
a) diafragmei pelviene
b) diafragmei urogenitale
c) mușchiului transvers superficial al perineului
d) mușchiului bulbospongios
e) mușchiului transvers profund al perineului
30. CS Canalele glandei bulbouretrale se deschid în:
a) prostată
c) partea prostatică a uretrei
d) partea membranoasă a uretrei
e) uretra regiunii bulbului penisului
31. CM Glandele bulbouretrale se află:
a) în diafragmul urogenital
b) în diafragmul pelvian
c) între fasciile superioară şi inferioară a diafragmului urogenital
d) în fascia viscerală a bazinului
e) în fascia inferioară a diafragmului bazinului
32. CS Maturarea spermatozoizilor are loc în:
a) ductul deferent
b) canaliculele seminifere recte
c) glandele bulbouretrale
d) veziculele seminale
e) epididim
33. CS Rădăcinile penisului se inseră pe:
a) simfiza pubiană
b) ramurile superioare ale oaselor ischiatice
c) marginea inferioară a simfizei pubiene
d) ramurile superioare ale oaselor pubiene
e) ramurile inferioare ale oaselor pubiene
213
34. CS Bulbul penian este format de:
a) corpul cavernos drept
b) corpul spongios
c) corpul cavernos stâng
d) pedunculii penisului
e) septul penian
35. CS Rădăcinile penisului sunt formate de:
a) tunica albuginee
b) septul penian
c) corpii cavernoși
d) corpul spongios
e) partea dorsală a penisului
36. CS Utriculul prostatic se află:
a) în partea membranoasă a uretrei
b) în partea spongioasă a uretrei
c) în prostată
d) în canalul ejaculator
e) pe coliculul seminal
37. CS Coliculul seminal se află:
a) la baza prostatei
b) în porțiunea spongioasă a uretrei
c) în porțiunea membranoasă a uretrei
d) în porțiunea prostatică a uretrei
e) în prostată
38. CS Sfincterul voluntar al uretrei se află în:

a) bulbul penian
b) porțiunea membranoasă a uretrei
c) porțiunea prostatică a uretrei
d) porțiunea spongioasă a uretrei
e) glandul penian
39. CS Care din tunicile scrotului formează septul scrotului:
a) fascia spermatică internă
b) fascia spermatică externă
c) tunica vaginală
d) m. cremaster
e) tunica dartos
214
40. CS Care din tunicile scrotului este constituita din 2 foiţe:
a) fascia cremasterică
b) fascia spermatică internă
c) fascia spermatică externă
d) tunica vaginală
e) tunica dartos
41. CM Testiculul:
a) reprezintă gonada masculină
b) are o greutate de 40-50 g
c) este parte a glandelor cu funcție dublă
d) nu este supus modificărilor de vârstă
e) din dreapta are o greutate mai mare şi e situat cu aproximativ 1 cm
mai jos
42. CM Testiculul:
a) poate fi palpat cu uşurinţă
b) e de consistenţă elastică şi dură, uniformă şi e foarte sensibil
c) la exterior e de culoare albicioasă – albăstruie iar parenchimul e găl-
bui – roşiatic
d) e situat în scrot şi face parte din genitalele externe
e) dimensiunile lui cresc până la vârsta de 20-22 ani
43. CM Poziţia anatomică a testiculului poate fi stabilită ţinându-se cont de:

a) feţele laterală şi medială
b) extremităţile superioară şi inferioară
c) marginile anterioară şi posterioară
d) sinusul (recesul) epididimar
e) poziţia epididimului
44. CM Cu privire la tunica albuginee:

a) reprezintă formaţiunea care înveleşte parenchimul testiculului
b) din derivatele ei fac parte mediastinul (corpul Highmore) şi septele tes-
ticulului, care constituie stroma conjunctivă
c) are o grosime de cca 500 mcm
d) faţa ei externă este accidentată
e) prin faţa sa internă aderă intim la parenchim
215
45. CS Cu privire la dezvoltarea testiculului:
a) diferenţierea gonadelor începe în săptămâna VII de dezvoltare a em-
brionului
b) ductele eferente se dezvoltă din canaliculele mezonefrosului
c) appendix testis derivă din extremitatea craniană a canalului lui Müller
d) tunica lui albuginee derivă din canalul lui Wolff
e) descinde în scrot în luna VII de viaţă intrauterină
46. CM Feţele testiculului:

a) anterioară
b) posterioară
c) medială
d) superioară
e) laterală
47. CM Marginile testiculului:
a) posterioară
b) medială
c) laterală
d) inferioară
e) anterioară
48. CM Funcțiile testiculului:
a) hematopoietică
b) de regenerare
c) ovulație
d) generativă
e) endocrină
49. CM Sperma este constituită din:
a) secretul prostatei
b) spermatozoizi
c) secretul epididimului
d) secretul canaliculelor seminifere rectilinii
e) secretul veziculelor seminale
50. CM Anomaliile procesului de descindere a testiculului:
a) retenţia
b) ectopia
c) visceroptoza
d) monorhie
e) biorhie
216
51. CM Retenția poate fi:
a) perineală
b) femurală
c) inghinală
d) pubopeniană
e) abdominală
52. CM Factorii ce contribuie la descinderea testiculului:

a) presiunea din canalul inghinal
b) gubernaculul testiculului
c) dezvoltarea intensă a rinichilor
d) procesul vaginal
e) presiunea intraabdominală
53. CM Testiculul se explorează prin:

a) diafanoscopie
b) colpografie
c) palpaţie
d) pelviografie
e) sonografie
54. CM Porțiunile canalului deferent:

a) inghinală
b) musculară
c) pelviană
d) funiculară
e) testiculară
55. CM Ductul deferent:

a) porneşte de la extremitatea superioară a testiculului
b) în porţiunea sa preterminală prezintă o dilatare denumită ampula duc-
tului deferent
c) în porţiunea terminală se îngustează şi se uneşte cu canalul excretor al
veziculei seminale
d) pereţii lui sunt alcătuiţi din tunicile seroasă, musculară şi mucoasă
e) pe viu poate fi explorat prin palpaţie şi examen radiologic
217
56. CS Ductul deferent:
a) i se descriu segmentele epididimar, funicular (cu porţiunile scrotală şi
inghinală) şi abdomino-pelvian (cu porţiunile abdominală şi pelviană)
b) la nivelul orificiului intern al canalului inghinal segmentul funicular se
continuă cu cel abdominal
c) porţiunea pelviană a segmentului abdomino-pelvian încrucişează ure-
terul
d) se deschide în peretele anterior al porţiunii prostatice a uretrei
e) dilatarea lui ampulară poate fi explorată prin tuşeu rectal
547. CM Tunicile canalului deferent:

a) musculară
b) seroasă
c) mucoasă
d) submucoasă
e) adventicea
58. CM Cordonul spermatic poate fi palpat în:
a) regiunea suprapubiană
b) bazinul mare
c) canalul inghinal
d) bazinul mic
e) scrot
59. CM Funiculul spermatic:
a) reprezintă un complex alcătuit din mai multe formaţiuni anatomice
b) se întinde de la extremitatea superioară a testiculului până la inelul in-
ghinal profund
c) la cele două extremităţi ale sale elementele lui constitutive se dispersează
d) este învelit în tunica vaginală
e) poate fi explorat pe viu prin palpaţie
60. CM Veziculele seminale:

a) sunt două, au o structură lobulară şi rol de rezervor pentru depozitarea
spermei
b) sunt situate puţin mai sus de baza prostatei, între vezica urinară şi rect
c) au formă conică şi sunt alcătuite din bază, corp şi vârf, care se continuă
cu ductul excretor
d) se dezvoltă din canalul lui Wolff şi la nou-născut sunt situate intrape-
ritoneal
e) pot fi explorate prin tuşeu rectal
218
61. CM Tunicile veziculelor seminale:
a) musculară
b) adventiceală
c) seroasă
d) mucoasă
e) submucoasă
62. CM Prostata:
a) reprezintă un organ musculo-glandular impar cu o greutate de 20-25 g
b) este străbătută de uretră şi ductele ejaculatoare
c) constă din doi lobi laterali, unul mijlociu şi unul posterior
d) conţine glande periuretrale şi glande prostatice propriu-zise
e) se dezvoltă din epiteliul uretrei în curs de formaţie
63. CM La prostată distingem:
a) corp
b) col
c) bază
d) apex
e) fund
64. CM Porțiunile funiculului spermatic:
a) scrotală
b) inghinală
c) prostatică
d) pelvină
e) epididimotesticulară
65. CM Funiculul spermatic este constituit din:
a) artera testiculară
b) plexul venos pampiniform
c) artera canalului deferent
d) canalul deferent
e) canalul ejaculator
66. CM Prostata are raporturi cu:
a) testiculele
c) epididimul
d) rectul
e) vezica urinară
219
67. CM Prostata posedă următorii lobi:
a) anterior
b) drept
c) posterior
d) mediu
e) stâng
68. CM Structura prostatei:

a) tunica seroasă
b) capsula
c) țesut muscular neted
d) țesut muscular striat
e) țesut glandular
69. CM Indicaţi hormonii elaborați de testicule şi ovare:

a) estrogen
b) mezotestosteron
c) prostatin
d) testosteron
e) enteroestrogen
70. CM Glandele bulbouretrale:

a) numeric sunt variabile
b) sunt amplasate în diafragma urogenitală, în muşchiul transvers pro-
fund al perineului
c) ductul excretor al fiecărei glande se deschide în porţiunea incipientă a
uretrei peniene
d) secretă un lichid vâscos, care este expulzat în uretră în timpul ejaculării
e) corespund glandelor parauretrale ale femeii
71. CM Porțiunile penisului:

a) glandul penian
b) colul glandului
c) rădăcina
d) corpul
e) baza
220
72. CM Cu privire la penis:
a) rădăcina lui constă din crura penis şi bulbul penian
b) este fixat prin perineu, ligamentul fundiform şi ligamentul suspensor
c) glandul şi bulbul reprezintă expansiuni ale corpului spongios
d) se dezvoltă din tuberculul genital şi plicele genitale
e) toate false
73. CM Structura penisului:
a) un corp spongios
b) bulbul penian
c) tunica albuginee
d) două corpuri cavernoase
e) două corpuri spongioase
74. CM Porțiunile uretrei masculine:

a) spongioasă
b) cavernoasă
c) membranoasă
d) externă
e) prostatică
75. CM Uretra masculină penetră:
a) corpul cavernos al penisului
b) corpul spongios al penisului
c) diafragma urogenitală
d) diafragma pelviană
e) prostata
76. CM Îngustările uretrei masculine se află la nivelul:
a) bulbului penian
b) porțiunii membranoase
c) orificiului extern
d) părții prostatice
e) orificiului intern
77. CM Dilatările uretrei masculine se află în:
a) partea membranoasă
b) partea cavernoasă
c) regiunea glandului penian (fosa naviculară)
d) partea prostatică
e) regiunea bulbului penian
221
78. CM Uretra masculină se explorează prin:
a) cateterism
b) colposcopie
c) uretrografie
d) uretroscopie
e) colpografie
79. CM Tunicile scrotului:

a) pielea
b) fascia cremasterică
c) fascia spermatică internă
d) mucoasa
e) musculara
80. CM În scop de evacuare a acumulărilor lichidiene din cavitatea vagi-

nală acul seringii va străpunge:
a) pielea
b) tunica dartos
c) fascia cremasterică
d) fascia spermatică internă
e) lama viscerală a tunicii vaginale
81. CM Dintre formaţiunile care ţin de testicul şi scrot derivate ale perete-
lui abdominal sunt:
a) m. cremaster
b) tunica vaginală a testiculului
c) tunica albuginee
d) tunica dartos
e) gubernaculul testiculului
82. CM Pentru explorarea scrotului pot fi utilizate:

a) palpația
b) pelviografia
c) diafanoscopia
d) sonografia
e) uretroscopia
222
83. CM Processus vaginalis:
a) reprezintă un derivat al peritoneului
b) există numai la bărbat
c) se transformă în tunica vaginală a testiculului
d) porţiunea lui, situată în jurul funiculului spermatic după naştere se re-
zoarbe
e) apare în luna III de viaţă intrauterină la nivelul viitorului orificiu intern
al canalului inghinal
84. CM Cu privire la uretra masculină:

a) se dezvoltă din sinusul urogenital
b) în porţiunea ei prostatică se deschide ductul ejaculator
c) în porţiunea ei membranoasă se deschid canalele excretoare ale glan-
delor bulbouretrale
d) prezintă trei porţiuni şi două strâmtori
e) mucoasa ei din toate porţiunile e tapetată cu epiteliu de tranziţie
85. CM Uretra masculină:

a) descrie două curburi cu unghiurile subpubian şi prepubian
b) constă din porţiunile fixă şi mobilă, anterioară şi posterioară, prostati-
că, membranoasă şi spongioasă
c) la nou-născut are lungimea de 5-6 cm
d) punctul ei cel mai slab se află la trecerea porţiunii membranoase în
cea spongioasă
e) are un calibru uniform
86. CM Cu privire la structura peretelui uretrei:

a) prezintă trei tunici – mucoasă, musculară şi adventiceală
b) vizualizată prin uretroscopie mucoasa e de culoare roşiatică
c) mucoasa conţine glande uretrale (Littré)
d) tunica musculară conţine fibre netede longitudinale şi circulare
e) adventicea leagă uretra cu formaţiunile adiacente
223
Organele reproductive feminine
87. CS Care din organele genitale feminine sunt parenchimatoase:
a) uterul
b) ovarul
c) trompele uterine
d) vaginul
e) clitorisul
88. CS În raport cu peritoneul ovarul este situat:

a) intraperitoneal
b) mezoperitoneal
c) extraperitoneal
d) în cavitatea peritoneală
e) toate false
89. CS Dintre mijloacele de fixare ale ovarului, enumerate mai jos fibre
musculare netede conţin:
a) ligamentul suspensor
b) pediculul vasculonervos
c) ligamentul propriu
d) mezovarul
e) ligamentul tuboovarian
90. CS Hilul ovarului se află pe marginea:

a) laterală
b) inferioară
c) superioară
d) liberă
e) mezovarică
91. CS Suprafața ovarului este tapetată cu:

a) epiteliu germinativ
b) peritoneu
c) adventice
d) tunica albuginee
e) tunica subseroasă
224
92. CS Foliculii maturi ai ovarului se află în:
a) substanţa medulară
b) stroma ovarului
c) tunica albuginee
d) substanța corticală
e) epiteliul embrionar
93. CS Ovocitul din foliculul maturizat pătrunde în:

a) trompa uterină
b) cavitatea uterului
c) parametrium
d) vagin
e) cavitatea peritoneală
94. CS Celulele sexuale feminine se maturizează în:

a) foliculii ovarului
b) trompele uterine
c) hilul ovarului
d) vagin
e) uter
95. CS Captarea ovocitului, fecundaţia şi transportul zigotului se pot rea-

liza cu contribuţia următoarelor formaţiuni exceptând:
a) musculatura netedă din ligamentele ovarului
b) fimbria ovariană cu ligamentul tuboovarian
c) mezosalpingele, care facilitează mobilitatea trompei
d) musculara trompei
e) celulele ciliate ale mucoasei tubare
96. CS Raportul trompei uterine cu peritoneul:

a) extraperitoneal
b) retroperitoneal
c) mezoperitoneal
d) intraperitoneal
e) în cavitatea peritoneului
225
97. CM Toate afirmaţiile cu privire la uter sunt corecte în afară de:
a) fundul reprezintă porţiunea, aflată mai sus de nivelul orificiilor de des-
chidere a tubelor uterine
b) marginile lui la femeia nubilă sunt convexe
c) colul uterin prezintă particularităţi morfologice în raport cu vârsta şi
numărul de naşteri
d) greutatea lui la multipare este în medie mai mică decât la nulipare
e) tunica lui musculară (miometrul) are o structură uniformă; ea constă
din fascicule de fibre musculare netede şi ţesut conjunctiv, care predo-
mină
98. CS Cu privire la raporturile uterului cu peritoneul

a) este situat intraperitoneal
b) de pe faţa anterioară a uterului peritoneul coboară pe porţiunea pelvi-
ană a vaginului
c) peritoneul de pe ambele feţe uterine trecând lateral formează ligamen-
tele largi
d) dintre cele două excavaţii, formate la reflectarea peritoneului de pe fe-
ţele uterului pe organele vecine cea anterioară (vezicouterină) este mai
adâncă
e) toate false
99. CS Cea mai fixă porţiune a uterului este:

a) corpul
b) colul
c) fundul
d) istmul
e) ostiumul
100. CM Componente ale ligamentului lat sunt toate formaţiunile enume-

rate exceptând:
a) mezometrul
b) mezosalpingele
c) ligamentele cardinale
d) mezovarul
e) perimetrul
226
101. CS Ce formă are cavitatea uterului pe radiogramă:
a) de romb
b) triunghiulară
c) ovală
d) pătrată
e) neregulată
102. CS La locul de trecere a corpului uterin în col se formează:
a) vestibulul uterin
b) diverticulul uterin
c) infundibulul uterin
d) ampula uterină
e) istmul uterin
103. CS Orificiul uterin se află în:
a) porțiunea supravaginală
b) porțiunea vaginală
c) porţiunea infravaginală
d) istmul uterin
e) porțiunea extravaginală
104. CS Pliurile palmate se află în:
a) cavitatea uterului
b) canalul colului uterin
c) vagin
d) trompele uterine
e) fundul uterului
105. CS Parametrul constituie:
a) tunica seroasă a uterului
b) țesut conjunctiv lax din regiunea fundului uterului
c) țesut conjunctiv lax din regiunea corpului uterului
d) ligament al uterului
e) țesut conjunctiv lax dintre foițele ligamentului lat
106. CS Ligamentele cardinale ale uterului se află între:
a) rect si uter
b) simfiza pubiană si uter
c) uter şi pereții bazinului
d) uter şi vezica urinară
e) uter şi ovar
227
107. CS Bolta vaginului se află:
a) bilateral de colul uterin
b) posterior de colul uterin
c) în jurul colului uterin
d) în jurul labiilor colului uterin
e) anterior la nivelul vestibulului vaginal
108. CS Toate mijloacele de fixare a vaginului enumerate mai jos sunt se-
cundare exceptând:
a) colul uterin
b) aderarea la organele vecine (vezica urinară, uretra, rectul)
c) lamele sacrorectogenitopubiene şi ligamentele cardinale
d) centrul tendinos al perineului (corpul perineului)
e) muşchii ridicători anali
109. CS Fanta genitală este delimitată de:

a) mușchii perineului pelvian
b) clitoris
c) mușchii perineului urogenital
d) labiile mari
e) labiile mici
110. CS Glandele vestibulare mari sunt situate:

a) în bulbul vestibulului
b) la baza labiilor pudende mici
c) la baza clitorisului
d) în profunzimea peretelui vestibulului vaginal
e) în corpii cavernoși ai clitorisului
111. CS Glandele vestibulare mici sunt situate:

a) în corpii cavernoși ai clitorisului
b) la baza labiilor pudende mici
c) la baza labiilor pudende mari
d) în profunzimea peretelui vestibulului vaginal
e) în tunica mucoasă a uretrei feminine
228
112. CM Organele genitale feminine interne:
a) uterul
b) trompele uterine
c) vaginul
d) ovarele
e) clitorisul
113. CM Organele genitale feminine externe:

a) vaginul
b) clitorisul
c) labiile mici
d) trompele uterine
e) labiile mari
114. CM Ovarul:
a) organ par care reprezintă glanda sexuală feminină
b) este un organ mobil al micului bazin
c) produce celule sexuale feminine (ovocite) şi secretă hormoni sexuali
d) dimensiunile, greutatea, aspectul şi culoarea lui la femeia adultă sunt
constante
e) poate fi explorat prin palpare bimanuală, pelvigrafie, sonografie, lapa-
roscopie
115. CM La fixarea relativă a ovarului contribuie toate elementele enume-

rate exceptând:
a) ligamentul suspensor cu pediculul vasculonervos
b) ligamentul propriu
c) ligamentul lateral al uterului
d) ligamentul tuboovarian
e) mezovarul
116. CM La ovar distingem feţele:

a) anterioară
b) posterioară
c) laterală
d) superioară
e) medială
229
117. CM Marginile ovarului:
a) liberă
b) medială
c) inferioară
d) superioară
e) mezovarică
118. CM Extremitățile ovarului:
a) uterină
b) uretrală
c) laterală
d) tubară
e) medială
119. CM Funcțiile ovarelor:
a) metabolică
b) producerea celulelor sexuale feminine
c) hematopoietică
d) endocrină
e) de transport a ovocitelor
120. CM Aparatul de fixare a ovarului include ligamentele:
a) uteroovarian
b) tuboovarian
c) suspensor al ovarului
d) rotund al ovarului
e) propriu al ovarului
121. CM Parenchimul ovarului este alcătuit din:
a) substanță corticală
b) substanță endocrină
c) substanță canaliculară
d) substanță glandulară
e) substanță medulară
122. CM Fazele ciclului menstrual:
a) premenstruală (secreție)
b) intermediară
c) menstruală
d) retromenstruală
e) postmenstruală
230
123. CS Intraperitoneal sunt situate organele:
a) ovarele
b) trompele uterine
c) prostata
d) uterul
e) vezica urinară
124. CM Informații despre forma şi dimensiunile ovarelor pot fi obținute

prin:
a) pelvigrafie
b) tușeu rectal
c) sonografie
d) endoscopie
e) palpare bimanuală
125. CM Metrosalpingografia reprezintă metoda de explorare

radiologică a:
a) uretrei
b) uterului
c) ureterelor
d) trompelor uterine
e) ovarelor
126. CM Colposcopia reprezintă metoda de explorare a:

a) ovarelor
b) colului uterin
c) uterului
d) vaginului
e) rectului
127. CM Porțiunile salpingelui:

a) uterină
b) ovarică
c) ampula
d) istmul
e) infundibulul
231
128. CM Trompa uterină:
a) se dezvoltă din ductul paramezonefric
b) reprezintă un conduct musculofibros sinuos cu lumenul uniform
c) leagă uterul cu extremitatea superioară a ovarului
d) are o lungime de 10-12 cm
e) poate fi explorată pe viu prin palpaţie, histerosalpingografie, celiosco-
pie, pertubaţie
129. CM Tunicile salpingelui:

a) mucoasă
b) vasculară
c) musculară
d) subseroasă
e) seroasă
130. CM În condiţii de normă uterul se află în:

a) anteflexie
b) retroflexie
c) anteversie
d) retroversie
e) lateroversie
131. CM Tunici ale peretelui uterin sunt toate cele enumerate exceptând:
a) mezometrul
b) perimetrul
c) parametrul
d) miometrul
e) endometrul
132. CM Cu privire la endometru:

a) mucoasa uterină are o structură similară cu cea a canalului cervical şi
nu formează plice
b) începând cu instalarea primei menstruaţii şi până la menopauză mu-
coasa uterină suferă modificări ciclice considerabile
c) cea mai accentuată proliferare şi îngroşare a mucoasei uterine are loc în
cea de a treia fază a ciclului menstrual
d) în graviditate participă la formarea placentei
e) toate false
232
133. CM Aparatul de suspensie a uterului include:
a) lig. cardinal
b) lig. vezicouterin
c) lig. lat
d) lig. pubovezical
e) lig. rotund
134. CM Părțile uterului:
a) superioară
b) fundul
c) inferioară
d) colul
e) corpul
135. CM Uterul este situat:
a) anterior de rect
b) anterior de vezica urinară
c) posterior de rect
d) posterior de vezica urinară
e) între rect si vezica urinară
136. CM Porțiunile colului uterin:
a) infravaginală
b) istmul uterin
c) vaginală
d) extravaginală
e) supravaginală
137. CM Orificiul uterului este delimitat de:
a) labia medială
b) labia laterală
c) labia anterioară
d) labia posterioară
e) labia intermediară
138. CM Feţele uterului:
a) ovariană
b) vezicală
c) vaginală
d) tubară
e) intestinală
233
139. CM Tunicile peretelui uterin:
a) endometrul
b) mezometrul
c) miometrul
d) perimetrul
e) parametrul
140. CM Care din tunicile numite lipsesc din structura uterului:
a) seroasa
b) musculara
c) submucoasa
d) mucoasa
e) adventicea
141. CM Componentele ligamentului lat al uterului:
a) mezorectul
b) mezosalpingele
c) mezovarul
d) perimetrul
e) epimetrul
142. CM Transportul ovocitului spre uter se realizează de:
a) presiunea intraabdominală
b) miometru
c) tunica musculară a trompei
d) endometru prin absorbție
e) celulele ciliate ale mucoasei tubare
143. CM Porţiunea pelviană a vaginului are raporturi cu:
a) vezica urinară (la nivelul triunghiului vaginal Pawlick)
b) uretra
c) peritoneul (la nivelul fundului de sac Douglas)
d) porţiunea ampulară a rectului
e) canalul anal
144. CM Peretele vaginal este constituit din tunicile:
a) mucoasă
b) musculară
c) spongioasă
d) adventice
e) seroasă
234
145. CM Mucoasa vaginului:
a) conține o pătură submucoasă
b) formează pliuri longitudinale
c) nu formează nici un fel de pliuri
d) formează pliuri transversale
e) nu conține glande mucoase
146. CM Pudendum femininum include:

a) clitorisul
b) labiile mari
c) labiile mici
d) muntele Venus
e) vestibulul vaginal
147. CS Vulva cuprinde formaţiunile care urmează exceptând:

a) muntele pubelui
b) formaţiunile labiale
c) organele erectile
d) vestibulul vaginului
e) perineul obstetrical
148. CM In vestibulul vaginal se deschid:

a) glandele vestibulare mari
b) glandele mucoase
c) orificiul extern al uretrei
d) glandele vestibulare mici
e) orificiul vaginului
149. CM Uretra feminină poate fi examinată prin:

a) palpație
b) uretrografie
c) colpografie
d) metrosalpingografie
e) uretroscopie
235
Perineul
150. CS Perineul reprezintă:
a) foiţa ce acoperă viscerele cavității abdominale
b) foiţa ce acoperă pereții cavității abdominale
c) foiţa ce acoperă organele bazinului mic
d) foiţa ce acoperă pereții cavității bazinului mic
e) complex de țesuturi moi care închid ieșirea din cavitatea micului bazin
151. CS Diafragma urogenitală e formată din următoarele structuri excep-

tând:
a) muşchiul transvers profund al perineului
b) ligamentul transvers al perineului
c) muşchiul sfincter extern al uretrei
d) fascia superficială
e) fascia pelviană parietală
152. CS Principala structură de rezistenţă a perineului este:

a) fascia perineală superficială
b) centrul tendinos al perineului (corpul perineului)
c) fascia perineală profundă
d) muşchiul transvers profund al perineului
e) muşchii ischiocavernoşi
153. CS Afirmaţii corecte cu privire la diafragma pelviană sunt toate excep-

tând:
a) conţine un loc slab pe linie mediană
b) nu se află în acelaşi plan cu diafragma urogenitală
c) include în componenţa sa muşchii levator anal şi coccigian cu fasciile
lor
d) are funcţia de suspendare şi suport al organelor micului bazin
e) e delimitată lateral de ligamentele sacrotuberale
154. CM Perineul ocupă regiunea delimitată anterior de:

a) marginea superioară a simfizei pubiene
b) marginea inferioară a simfizei pubiene
c) ramurile superioare ale oaselor pubiene
d) ramurile inferioare ale oaselor pubiene
e) ramurile ischionului
236
155. CM Bilateral perineul este delimitat de:
a) ramurile superioare ale oaselor pubiene
b) ramurile ischionului
c) ramurile inferioare ale oaselor pubiene
d) tuberozitățile ischionului
e) ramurile inferioare ale oaselor ischiatice
156. CS Posterior perineul este delimitat de:
a) promontoriu
b) vârful coccisului
c) vertebra sacrală 5
d) vertebra sacrală 2
e) limita dintre vertebrele sacrale şi coccis
157. CS Fascie viscerală a bazinului este considerată fascia:
a) inferioară a diafragmului urogenital
b) care tapetează organele micului bazin
c) superioară a diafragmului urogenital
d) inferioară a diafragmului pelvin
e) superioară a diafragmului anal
158. CM Cu privire la muşchiul sfincter extern al uretrei:
a) are una şi aceiaşi structură la ambele genuri
b) reprezintă o parte din diafragma pelviană
c) e supus unui control voluntar
d) are origine şi inserţie circumuretrală
e) înconjoară porţiunea prostatică a uretrei
159. CM La femeie perineul obstetrical este delimitat:
a) anterior de labiile mari
b) posterior de marginea anterioară a anusului
c) anterior de labiile mici
d) anterior de clitoris
e) anterior de marginea posterioară a fantei genitale
160. CM La bărbat perineul chirurgical este delimitat:
a) posterior de marginea anterioară a anusului
b) anterior de rădăcina penisului
c) anterior de testicule
d) posterior de marginea posterioară a anusului
e) anterior de marginea posterioară a scrotului
237
161. CM Diafragmul urogenital:
a) ocupă partea posterioară a perineului
b) prin el la bărbat trece uretra
c) prin el la femeie trece uretra si vaginul
d) este delimitat de ramurile superioare ale oaselor pubiene și ramurile
ischionului
e) vârful este orientat spre centrul perineului
162. CM Mușchii superficiali ai diafragmului urogenital:

a) m. pubovezical
b) m. ischiocavernos
c) m. levator al anusului
d) m. bulbospongios
e) m. superficial transvers al perineului
163. CM Mușchii diafragmului pelvin:

a) m. coccigian
b) m. transvers al perineului
c) sfincterul extern al anusului
d) m. levator al anusului
e) m. sacrorectal
164. CM Fosa ischioanală (ischiorectală):

a) peretele lateral este format de m. obturator
b) peretele medial este delimitat de m. levator si de sfincterul extern al
anusului
c) peretele posterior este format de m. levator al anusului
d) peretele inferior este format de m. sfincter extern al anusului
e) peretele anterior este constituit de mușchii transversali ai perineului
165. CM Cu privire la muşchiul ischiocavernos:

a) contracţia lui reprezintă mecanismul principal al erecţiei
b) se inseră pe centrul tendinos al perineului
c) se află în diafragmul urogenital
d) este separat de alţi muşchi prin fascia proprie
e) delimitează apertura pelviană inferioară
238
166. CM Muşchiul ridicător anal este:
a) sfincter pentru vagin
b) sfincter pentru rect
c) format din două fascicule
d) numai ridicător anal
e) contribuie la erecţie
167. CM Pereţii fosei ischioanale (ischiorectale):

a) peretele medial e format de m. levator ani și sfincterul anal extern
b) podişul (planşeul) e format de fascia superficială şi piele
c) peretele lateral e format de m. obturatorius internus şi fascia lui
d) peretele posterior e format de marginea m. gluteus maximmus
e) perete anterior nu există
168. CS Fosa ischioanală (ischiorectală):

a) nu există la copii
b) este limitată inferior de tegumente
c) se prelungeşte în perineul anterior
d) comunică cu regiunea fesieră
e) conţine ţesut celuloadipos, denumit paraproctum
169. CM Fosa ischioanală (ischiorectală):

a) e umplută cu ţesut celuloadipos compartimentat prin septe conjunc-
tivale
b) reprezintă o continuare a stratului celuloadipos superficial de pe peri-
neu şi peretele abdominal
c) conţine vase sangvine şi nervi
d) se extinde între diafragmele urogenitală şi pelvină
e) comunică cu cavitatea micului bazin
239
Răspunsuri
1. C,E 36. E 71. A,B,C,D 106. C 141. B,C

2. D 37. D 72. B,C,D 107. C 142. C,E
3. C,E 38. B 73. A,B,C,D 108. E 143. A,B,C,E
4. D 39. E 74. A,C,E 109. D 144. A,B,D
5. C 40. D 75. B,C,E 110. D 145. B,D,E
6. E 41. A,C 76. B,C,E 111. D 146. A,B,C,D,E
7. C 42. A,B,C,E 77. C,D,E 112. A,B,C,D 147. E
8. E 43. A,B,C,D 78. A,C,D 113. B,C,E 148. C,E
9. B 44. A,B,E 79. A,B,C 114. A,B,C,E 149. A,B,E
10. B 45. C 80. A,B,C,D 115. C,D 150. E
11. E 46. C,E 81. A,B,D 116. C,E 151. E
12. E 47. A,E 82. A,C,D 117. A,E 152. B
13. B 48. D,E 83. A,B,C,D,E 118. A,D 153. E
14. A,C,D 49. A,B,C,E 84. A,B,C 119. B,D 154. B,D
15. E 50. A,B 85. B,C,D 120. C,E 155. C,D
16. E 51. A,C,E 86. A,B,C,D,E 121. A,E 156. B
17. D 52. B,D 87. B 122. A,C,E 157. B
18. E 53. A,C,E 88. D 123. B 158. C,D
19. C 54. A,C,D 89. C 124. A,B,C,E 159. B,E
20. B 55. B,C,E 90. E 125. B,D 160. A,E
21. D 56. E 91. A 126. B,D 161. B,C
22. C 57. A,C,E 92. D 127. A,C,D,E 162. B,D,E
23. B 58. C,E 93. E 128. D,E 163. A,C,D
24. B 59. A,B,E 94. A 129. A,C,D,E 164. B,E
25. D 60. B,C,D,E 95. A 130. A,C 165. A,C,D
26. C 61. A,B,D 96. D 131. A,C 166. A,B
27. E 62. A,B,D,E 97. D,E 132. B,D 167. A,C
28. B,D,E 63. C,D 98. C 133. C,E 168. E
29. B 64. A,B 99. D 134. B,D,E 169. A,B,C
30. E 65. A,B,C,D 100. C,E 135. A,D,E
31. A,C 66. B,D,E 101. B 136. C,E
32. E 67. B,D,E 102. E 137. C,D
33. E 68. B,C,E 103. B 138. B,E
34. B 69. A,D 104. B 139. A,C,D
35. C 70. B,D,E 105. E 140. C,E
240
V. SISTEMUL GENITAL (REPRODUCTIV)
1. Prin examen ginecologic medicul a stabilit că ostiul uterin la o femeie de

28 ani are forma unei fisuri transversale. Pacienta e nulipară sau multi-
pară?
2. Prin disecţie anatomică a unui cadavru feminin s-a constatat că uterul

era bicorn. Explicaţi ce perturbări ale procesului de dezvoltare a organe-
lor urogenitale stau la baza apariţiei unei astfel de anomalii?
3. Într-o secţie ginecologică pentru copii a fost internată o fetiţă de 8 ani,

suspectată de prezenţa unui tumor pe uter. În ce mod poate fi palpat ute-
rul la această pacientă ţinând cont de sintopia organelor micului bazin?
4. În salpingectomie (înlăturarea salpingelui), cauzată de o sarcină extrau-

terină, medicul-ginecolog va fi nevoit să realizeze rezecţia ligamentului
lat al uterului. Care porţiune a ligamentului lat va fi rezecată?
5. În timpul unei intervenţii chirurgicale, menite să lichideze o hernie in-

ghinală a fost secţionată accidental una din componentele aparatului de
fixare a uterului. Despre care formaţiune poate fi vorba?
6. În cazul rupturii salpingelui în sarcina extrauterină sângele se va acumu-

la în excavaţia rectouterină. Prin care fornix al vaginului se va efectua
puncţia în scop de diagnostic?
7. La medicul-oncolog s-a adresat o femeie de 59 ani cu o tumoare a ute-

rului. Care organe ale micului bazin pot fi palpate prin peretele anterior
al vaginului pentru depistarea implicării lor în procesul tumoral, ţinând
cont de sintopia organelor adiacente?
8. La ginecolog s-a adresat o femeie de 33 ani cu bartolinită (inflamaţia

glandelor vestibulare mari). Tratamentul acestei maladii include şi in-
troducerea preparatelor medicamentoase în canalul excretor al glandelor
respective. Unde pot fi depistate orificiile de deschidere a canalelor excre-
toare ale glandelor vestibulare mari?
241
9. După naşterea unui copil o lăuză (femeie în primele săptămâni după naş-
terea copilului) acuză incontinenţă relativă de urină. Funcţia căror muş-
chi ai perineului este dereglată în cazul dat?
10. Un bărbat de 38 ani a suferit o traumă în regiunea perineului, care s-a

soldat cu dereglarea erecţiei. Trauma cărui muşchi al perineului poate
avea asemenea consecinţe?
11. O femeie de 36 ani a fost diagnosticată cu anexită. Despre inflamaţia că-

ror formaţiuni anatomice este vorba?
12. Un băiat de 7 ani a fost diagnosticat cu hidrocel. Unde se va acumula

lichidul seros la acest pacient şi care tunici ale scrotului vor fi străbătute
cu acul în timpul puncţiei pentru evacuarea lichidului?
13. În urma unei traume a testiculului însoţite de hemoragie la nivel de pa-

renchim canaliculele seminifere au fost lezate. Care funcţie a organului
va fi afectată?
14. În cadrul examenului unui nou-născut medicul a constatat retenţia testi-

culului drept la nivelul inelului profund al canalului inghinal. Cum cre-
deţi o astfel de poziţie a organului prezintă o anomalie sau o variantă de
dezvoltare?
242
VII. GLANDELE ENDOCRINE SI SISTEMUL IMUNITAR
TESTE
1. CS Care glande endocrine inhibă maturizarea sexuală precoce:

a) hipofiza
b) epifiza
c) timusul
d) tiroida
e) suprarenalele
2. CS Ca reminiscenţă a receselor branhiale III – IV poate fi:

a) ductus thyreoglossus
b) ductus parotideus
c) canalis craniopharyngeus
d) ductus arteriosus (Botallo)
e) ductus venosus (Aranzi)
3. CS Hipofiza se localizează (loja hipofizei) în:

a) șaua turcească
b) orbită
c) sinusul sfenoidal
d) sinusul frontal
e) meatul nazal inferior
4. CM Hipofiza:
a) se află inferior de chiasma optică.
b) i se distinge un lob anterior (adenohipofiza) care se dezvoltă din ena)
doderm.
c) are un lob posterior (neurohipofiza) care se dezvoltă din ectoderm.
d) e conexată la hipotalamus.
e) este situată posterosuperior de sinusul sfenoidal.
5. CS Șaua turceasca cu (fossa hypophysialis) aparține osului:

a) frontal
b) zigomatic
c) sfenoid
d) parietal
e) temporal
243
6. CS Hipofiza e separată de spațiul subdural prin:
a) diafragma șeii (turcești)
b) arahnoidă
c) cortul cerebelului
d) septul nazal
e) lamela cribroasă
7. CS Hipofiza are formă de:
a) bob de mazăre
b) bob de linte
c) bob de grâu
d) bob de cafea
e) bob de fasole (elipsoidă)
8. CS Hipofiza constă din:
a) lobul anterior si posterior
b) lobul anterior, porțiunea intermediară, lobul posterior
c) lobul superior si inferior
d) lobul superior, inferior si partea tuberală
e) lobul stâng, lobul drept si partea intermediară
9. CS 70% – 80% din masa hipofizei o constituie:
a) lobul posterior
b) porțiunea intermediară
c) lobul anterior
d) partea tuberală
e) tuberul cenușiu
10. CS Adenohipofiza se mai numește:
a) lob anterior
b) lob posterior
c) parte tuberală
d) epifiză
e) hipotalamus
11. CS Pituicitele se depistează în:
a) adenohipofiză
b) neurohipofiză
c) infundibul
d) hipotalamus
e) porțiunea intermediară
244
12. CS Lobul posterior al hipofizei are origine:
a) epitelială, ca şi lobul intermediar
b) epitelială, ca şi lobul anterior
c) nervoasă, ca şi lobul anterior
d) nervoasă, ca şi hipotalamusul
e) nervoasă, ca şi lobul intermediar
13. CS Hipofiza este legată cu:
a) hipotalamusul
b) epitalamusul
c) corpul striat
d) emisferele cerebrale
e) măduva spinării
14. CS Hipofiza e de provenienţă:
a) endodermală şi neurală
b) ectodermală şi neurală
c) epitelială
d) mezodermală
e) endodermală
15. CS Punga hipofizară (punga Rathke) este o formațiune a:
a) epiteliului bolţii gurii primitive
b) epiteliului intestinului anterior
c) epiteliului intestinului posterior
d) epiteliului intestinului cefalic
e) epiteliului intestinului mediu
16. CS Punga Rathke este de provenienţă:
a) endodermală
b) mezodermală
c) ectodermală
d) mezenchimală
e) neuromezenchimală
17. CS Din punga Rathke se dezvoltă:
a) lobul anterior
b) lobul intermediar
c) lobul posterior
d) infundibulul
e) lobul superior
245
18. CS Lobul posterior al hipofizei se dezvoltă din:
a) telencefal
b) diencefal
c) mezencefal
d) metencefal
e) rombencefal
19. CS Formarea anomaliei “canalis craniopharyngeus” e legată de dez-
voltarea:
a) neurohipofizei
b) adenohipofizei
c) nasofaringelui
d) osului sfenoid
e) diencefalului
20. CS Neurohipofiza face legătura cu hipotalamusul prin:
a) sistemul porthipofizar
b) tractul hipotalamohipofizar
c) tractul epitalamohipofizar
d) tractul mamilotalamic (Vicq – d-Azyr)
e) tractul olfactiv
21. CS Neurohipofiza :
a) produce hormoni
b) acumulează hormoni
c) secretă și acumulează hormoni
d) nu produce și nu acumulează hormoni
e) toate incorecte
22. CS Adenohipofiza face legătura cu hipotalamusul prin:
a) tractul hipotalamohipofizar
b) sistemul porthipofizar
c) tractul optic
d) tractul piramidal
e) tractul talamocortical
23. CS Adenohipofiza secretă:
hormoni glandulari tropi, prolactina, ADH
STH, prolactina, oxitocina
STH, oxitocina, hormonul melanocitostimulator
STH, tirotropina, gonadotropinele
STH, hormoni glandulari tropi, prolactina
246
24. CS Câte rețele de capilare intră în componenţa sistemului porthipo-
fizar:
a) două
b) una
c) zero
d) trei
e) patru
25. CS Unde se află rețeaua primară de capilare a sistemului porthipofizar:
a) în tuber cinereum şi infundibulul hipotalamusului
b) în epitalamus
c) în metatalamus
d) în corpii mamilari
e) în neurohipofiză
26. CS Unde se localizează rețeaua “secundară” de capilare a sistemului
porthipofizar:
a) în hipotalamus
b) în adenohipofiză
c) în neurohipofiză
d) în porțiunea intermediară
e) în talamus
27. CS Ce unesc venulele porte ale sistemului porthipofizar:
a) rețeaua primară de capilare cu sinusul cavernos
b) rețeaua primară de capilare cu rețeaua secundară de capilare sinuso-
idale
c) rețeaua primară de capilare cu vena mare a creierului (Galenus)
d) rețeaua primară de capilare cu inelul venos (Ridley)
e) rețeaua secundară cu venele eferente ale hipofizei
28. CS De ce rețeaua secundară de capilare a sistemului porthipofizar se

numește “rete mirabile”:
a) fiindcă e situată între venulele porte si inelul arterial Willis
b) fiindcă e situată între venulele porte si venulele eferente ale adenohi-
pofizei
c) fiindcă e situată între venulele porte si aa. hipofizare superioare
d) fiindcă e situată între venulele porte si aa. hipofizare inferioare
e) fiindcă e situată între venulele porte si sinusul pietros superior si in-
ferior
247
29. CS Pe unde trec venulele porte ale sistemului porthipofizar:
a) corpii mamilari
b) prin tija hipofizară
c) prin tracturile optice
d) prin porțiunea tuberală a adenohipofizei
e) toate incorecte
30. CS Hipofiza atinge ce-a mai mare greutate:

a) la copii
b) la bărbat
c) la femeie
d) la adolescenţi
e) la bătrâni
31. CS În hiperfuncția hipofizei la adulţi poate să se dezvolte:

a) boala lui Basedow
b) acromegalia
c) boala lui Addison
d) gigantism
e) mixedem
32. CS Procentual, lobii hipofizei reprezintă:

a) neurohipofiza – 75%
b) lobul intermediar – 2%
c) neurohipofiza şi adenohipofiza împreuna – 75%
d) lobul anterior – 75%
e) lobul medial – 30%
33. CS Lobul intermediar hipofizar:

a) secretă melatonină
b) secretă hormonul melanocitostimulator
c) atinge dezvoltarea maximă în copilărie
d) aderă strâns de lobul posterior
e) nu e influenţat de hipotalamus
34. CS Epifiza este alcătuită din:

a) stromă şi celule epiteliale cu caracter secretor
b) cordoane celulare anastomozate şi o stromă conjunctivă cu vase şi nervi
248
c) stromă, celule neurogliale cu caracter secretor şi fibre nervoase simpa-
tice
d) stromă, celule gliale şi numeroase fibre nervoase parasimpatice
e) o reţea formată prin unirea prelungirilor unor celule reticulare şi ce-
lule secretorii
35. CS Lobul posterior hipofizar:
a) este legat de hipotalamus prin sistemul port hipotalamohipofizar
b) formează împreuna cu tija pituitară neurohipofiza
c) reprezintă aprox. 75% din masa glandulară
d) depozitează ADH şi ocitocina secretaţi de neuronii hipotalamici an-
teriori
e) stochează hormonii, elaboraţi de nucleul supraoptic şi paraventricular
36. CS Cum se mai numește corpul pineal:
a) hipofiză
b) epifiză
c) glandă pituitară
d) glandă tiroidă
e) hipotalamus
37. CS Hormonul activ al epifizei este:
a) vasopresina
b) hormonul melanocitostimulator
c) melanotonina
d) aldosteronul
e) calcitonina
38. CS Cel mai înalt grad de dezvoltare epifiza îl atinge:
a) la copii
b) la adulți
c) la bătrâni
d) la bărbat
e) la femeie
39. CS Epifiza face parte din:
a) hipotalamus
b) epitalamus
c) metatalamus
d) măduva spinării
e) cerebel
249
40. CS Parte componentă a căror formațiuni este epifiza:
a) a emisferelor mari
b) a mezencefalului
c) a rombencefalului
d) a hipotalamusului
e) a diencefalului
41. CS Prin care formațiuni epifiza e legată cu creierul:
a) prin comisura cerebrală anterioară
b) prin habenule
c) prin pedunculii cerebrali
d) prin comisura fornixului
e) prin comisura cerebrală posterioară
42. CS Epifiza e localizată între:

a) coliculii superiori ai tectului mezencefalului
b) coliculii inferiori ai tectului mezencefalului
c) corpii mamilari
d) talamii optici
e) pedunculii cerebeloși superiori şi inferiori
43. CS Sub epifiză şi comisura habenulară se află:
a) adhesio interthalamica
b) comisura cerebrală anterioară
c) comisura cerebrală posterioară
d) chiasma optică
e) corpul calos
44. CS Parenchimul epifizei este alcătuit din celule specializate, numite:
a) pituicite
b) pinealocite
c) iliocite
d) plasmocite
e) limfocite
45. CS La maturi în epifiză se întâlnesc niște incluziuni sub formă de
granulații gălbui, numite:
a) corpi de nisip (nisip cerebral)
b) nisip al vezicii urinare
c) nisip al vezicii biliare
d) nisip de mare
e) nisip de râu
250
46. CS Epifiza se dezvoltă din:
a) tectul ventriculului IV
b) tectul ventriculului III
c) tectul mezencefalului
d) tectul ventriculelor laterale
e) toate incorecte
47. CS Involuția epifizei începe la vârsta:

a) de 5 – 8 ani
b) de 13 – 15 ani
c) de 23 – 25 ani
d) de 50 ani
e) de 70 ani
48. CS Epifiza elaborează hormonii:

a) tiroxina
b) prolactina
c) melanotonina
d) melanotropina
e) progesteronul
49. CM Ce conține substanța coloidală din interiorul foliculelor glandei

tiroide:
a) testosteron
b) aldosteron
c) tiroxină
d) triiodtironină
e) calcitonină
50. CS Tiroida are o greutate medie de:

a) 25-35 g
b) 30-40 g
c) 45-50 g fiind cea mai voluminoasă glandă din organism
d) 40-45 g
e) 25-30 g
251
51. CS Principala proteină din coloidul tiroidian este:
a) Tirozina
b) Tiroxina
c) Tiroglobulina
d) Triiodotironina
e) Tiroxina şi triiodotironina
52. CS Epiteliul folicular al tiroidei are capacitatea de a acumula:

a) seleniu
b) calciu
c) iod
d) fosfor
e) bariu
53. CS Ce formă au celule epiteliale foliculare:

a) prismatică
b) plata
c) cuboidă
d) ciliata
e) toate false
54. CS Polul inferior al lobilor glandei tiroide atinge nivelul semiinelelor

cartilaginoase ale traheei:
a) I – II
b) III – IV
c) V – VI
d) VIII – IX
e) bifurcația traheei
55. CM Glanda tiroidă constă din:

a) lobul anterior
b) lobul posterior
c) lobul drept
d) lobul stâng
e) lobul intermediar
252
56. CS Lobii glandei tiroide sunt uniți prin:
a) bandeletă
b) cordon
c) disc cartilaginos
d) tendon
e) istm
57. CS În 30% cazuri la glanda tiroidă se întâlnește:

a) lobul caudat
b) lobul piramidal
c) lobul pătrat
d) lobul romboid
e) toate false
58. CS Glandele paratiroide se dezvoltă din epiteliul receselor branhiale

III și IV împreună cu:
a) tiroida
b) parotida
c) epifiza
d) suprarenalele
e) paraganglionii
59. CS Paratiroidele:
a) sunt situate pe faţa antero-superioară a lobilor tiroidieni
b) două perechi la om sunt situate pe faţa anterioară a lobilor tiroidieni
c) sunt alcătuite din cordoane celulare anastomozate
d) sunt alcătuite din formaţiuni (foliculi) veziculoase
e) secretă parathormon şi tiroxină
60. CS Extirparea căre-i glande endocrine provoacă tetanie şi moarte:

a) suprarenalelor
b) paratiroidelor
c) tiroidei
d) hipofizei
e) epifizei
253
61. CS Interacțiunea căror hormoni asigura nivelul constant de calciu în
sânge (homeostazia calcică):
a) tiroxina – parathormonul
b) parathormonul – calcitonina
c) parathormonul – tirotropina
d) testosteronul – progesteronul
e) insulina – parathormonul
62. CS Numărul glandelor paratiroide de regulă e de:
a) 1
b) 2 – 4
c) 4
d) 7 – 8
e) 12
63. CS Cele mai mici sunt:
a) hipofiza
b) epifiza
c) glanda tiroida
d) glandele paratiroide
e) glanda timus
64. CS Corpusculii Hassall se află în:
a) insulele Langerhans
b) substanța medulară a timusului
c) substanța medulară a suprarenalei
d) neurohipofiză
e) substanța corticală a timusului
65. CS Hormonii insulelor pancreatice (Langerhans) reglează:
a) metabolismul lipidic
b) metabolismul proteic
c) metabolismul glucidic
d) metabolismul hidro-salin
e) metabolismul substanțelor minerale
66. CS Glucagonul este secretat de:
a) Celulele acinilor glandulari
b) Celulele B ale insulelor Langerhans
c) Celulele A ale insulelor Langerhans
d) Celulele glandelor gastrice care secretă şi HCL
e) Celulele glandelor duodenale care secretă şi secretina
254
67. CS Pancreasul este o glandă:
a) exocrină
b) endocrină
c) mixtă
d) alveolară
e) alveolo-tubulară
68. CS Glandele suprarenale sunt situate:
a) deasupra polului superior al rinichiului
b) la polul inferior al rinichiului
c) pe faţa anterioară a rinichiului
d) pe faţa posterioară a rinichiului
e) la nivelul hilului renal
69. CS Glandele suprarenale sunt situate:
a) pe faţa anterioară a rinichiului
b) pe faţa posterioară a rinichiului
c) de-a lungul marginii laterale
d) la nivelul hilului renal
e) la polul superior al rinichiului
70. CM Parenchimul suprarenalei constă din două părți care diferă una
de alta:
a) structural
b) filogenetic
c) embriogenetic
d) funcțional
e) totul e incorect
71. CS Corticosuprarenala derivă din:
a) celule mezodermale interrenale
b) celule ectodermale
c) celule entodermale
d) celule cromafine
e) toate incorecte
72. CS Zona corticală a suprarenalei are origine:
a) ectodermică
b) ca şi sistemul vegetativ periferic
c) mezodermală
d) aceeaşi cu medulara
e) în celulele crestei neurale
255
73. CS Neuronii care şi-au pierdut axonii şi au căpătat proprietăţi secreto-
rii constituind medulosuprarenala sunt:
a) simpatici preganglionari
b) simpatici postganglionari
c) parasimpatici preganglionari
d) parasimpatici postganglionari
e) neuroni vegetativi din ganglionii spinali
74. CS Medulosuprarenala poate fi considerată ca:

a) un imens ganglion vegetativ parasimpatic
b) un imens ganglion vegetativ cu o componentă simpatică şi una para-
simpatică
c) un imens ganglion vegetativ simpatic
d) un ganglion spinal cu componenta simpatică foarte dezvoltată
e) un ganglion spinal cu componenta parasimpatică foarte dezvoltată
75. CS Medulosuprarenala secretă:

a) un amestec în proporţie variabilă de aldosteron şi cortizol
b) un amestec în proporţie variabilă de aldosteron şi adrenalină
c) un amestec în proporţie variabilă de aldosteron şi noradrenalină
d) un amestec în proporţie variabilă de aldosteron şi sexosteroizi
e) un amestec în proporţie variabilă de adrenalină şi noradrenalină
76. CS Aldosteronul este elaborat de:

a) substanța medulară a suprarenalei
b) zona glomerulară
c) zona fasciculată
d) zona reticulară
e) corpul galben
77. CS Adrenalina este antagonistul:

a) progesteronului
b) aldosteronului
c) insulinei
d) tiroxinei
e) melatoninei
256
78. CS Timusul atinge o dezvoltare maximă:
a) la naștere
b) la copii
c) la pubertate (10 – 15 ani)
d) la adulți
e) la vârsta senilă
79. CS Timusul are dezvoltare maximă:
a) la naştere, după care involuează
b) în viaţa intrauterină
c) în copilărie
d) la pubertate
e) la vârste înaintate
80. CS Masa cărei glande endocrine scade brusc în primele luni de viață:
a) epifizei
b) glandei suprarenale
c) glandei tiroide
d) glandelor paratiroide
e) glandei timus
81. CS Paraganglionii reprezintă glande endocrine mici, similare:
a) porțiunii corticale a suprarenalei
b) porțiunii medulare a suprarenalei
c) ganglionilor lanțului simpatic
d) glandelor paratiroide
e) corpului pineal
82. CM Glande endocrine centrale sunt:
a) paraganglionii
b) timusul
c) hipotalamusul
d) hipofiza
e) epifiza
83. CM Hormonii sunt secretați de:
a) glandele endocrine
b) celulele sistemului APUD
c) sistemul nervos central
d) rinichi
e) splină
257
84. CM Glandele endocrine:
a) au canale excretoare
b) sunt bine vascularizate
c) sunt de dimensiuni mici
d) au masa şi dimensiunile mai mari la femei
e) funcționează mai intens in tinerețe si la persoanele de vârstă senilă
85. CM Lobul posterior al hipofizei constă din:
a) celule neurogliale (pituicite)
b) fibre nervoase, care alcătuiesc tractul hipotalamohipofizar
c) corpusculii neurosecretori Herring
d) endocrinocite cromafile
e) endocrinocite bazofile
86. CS Hipofiza se unește cu hipotalamusul prin:
a) infundibul
b) tractul optic
c) dura mater
d) fasciculul mamilotalamic
e) fasciculul longitudinal medial
87. CM În lobul posterior al hipofizei se acumulează:
a) prolactina
b) vasopresina
c) oxitocina
d) somatotropina
e) tirotropina
88. CM Oxitocina e produsă de:
a) magnocelulara hipotalamusului
b) nucleul supraoptic al hipotalamusului anterior
c) adenohipofiză
d) epifiză
e) nucleul paraventricular al hipotalamusului anterior
89. CS Vasopresina (hormonul antidiuretic) e produsă de:
a) nucleul paraventricular al hipotalamusului anterior
b) magnocelulara hipotalamusului
c) adenohipofiză
d) neurohipofiză
e) glanda tiroidă
258
90. CS Ce formă are epifiza:
a) ovală
b) sferică
c) conică
d) infundibuliformă
e) piriformă
91. CM Faţa posterolaterală a lobilor glandei tiroide vine in adiacenţă cu:
a) porțiunea laringiană a faringelui
b) esofagul
c) artera carotidă comună
d) nervul laringian recurent
e) nervul frenic
92. CS Anterior glanda tiroidă vine în adiacenţă cu:
a) mușchii infrahioidieni
b) foiţa superficială a fasciei gâtului
c) foiţa pretraheală a fasciei gâtului
d) vena cavă superioară
e) nervul hipoglos
93. CM Istmul glandei tiroide se află la nivelul:
a) semiinelelor II – III ale traheei
b) uneori semiinelului I al traheei
c) uneori la nivelul arcului cartilajului cricoid
d) marginii inferioare a lamelor cartilajului tiroid
e) osului hioid
94. CM Tiroida este glanda endocrină:
a) mai mare la bărbaţi decât la femei
b) cea mai voluminoasă
c) pară
d) impară
e) cea mai mică
95. CM Culoarea glandelor paratiroide e:
a) brună – roșietică
b) roză-pală (la copii)
c) brună-gălbuie (la adulți)
d) cenușie-roză
e) albicioasă
259
96. CM Glandele paratiroide se localizează:
a) pe faţa anterioară a glandei tiroide
b) pe faţa posterioară cate 2 pe fiecare lob al tiroidei
c) pa faţa posterioară a timusului
d) pe faţa posterioară a pericardului
e) în grosimea parenchimului glandei tiroide
97. CS Insulele pancreatice ( Langerhans) se localizează preponderent în:

a) regiunea capului pancreasului
b) corpul pancreasului
c) regiunea caudală
d) toate porțiunile pancreasului
e) regiunea tuberozității omentale a pancreasului
98. CM Insulele Langerhans elaborează hormonii:
a) glucagonul
b) insulina
c) somatostatina
d) oxitocina
e) melatonina
99. CM Parenchimul tiroidei e reprezentat de:
a) lobuli
b) foliculi
c) acini
d) segmente
e) lobi
100. CM Polul superior al lobilor glandei tiroide se plasează:
a) mai sus de marginea superioară a lamei cartilajului tiroid
b) mai jos de marginea superioară a lamei cartilajului tiroid
c) lateral de arcul cartilajului cricoid
d) anterior de marginea superioară a lamei cartilajului tiroid
e) posterior de marginea superioară a lamei cartilajului tiroid
101. CM Glanda tiroidă se află:
a) în partea posterioară a gâtului
b) în partea anterioară a gâtului
c) la nivelul laringelui
d) la nivelul porțiunii superioare a traheei
e) la nivelul aperturii superioare a toracelui
260
102. CM Glandele suprarenale au formă de:
a) romb
b) con
c) ce-a dreaptă – de triunghi
d) ce-a stângă – de semilună
e) dreptunghi
103. CM Suprarenala dreaptă vine în raport:

a) posterior cu diafragma
b) anterior cu ficatul si duodenul
c) medial cu stomacul
d) inferior cu polul superior al rinichiului
e) lateral cu vena cavă inferioară
104. CM Suprarenala stângă vine în contact:

a) posterior cu diafragma
b) medial cu aorta
c) inferior cu polul superior al rinichiului stâng şi marginea lui medială
d) anterior cu porțiunea caudală a pancreasului şi partea cardială a sto-
macului
e) lateral cu colonul sigmoid
105. CS Ambele suprarenale se află:

a) între foiţele peritoneului
b) în capsula adipoasă pararenală
c) între lamele fasciei renale
d) între elementele hilului renal
e) sub capsula fibroasă a rinichiului
106. CM Feţele glandei suprarenale:

a) posterioară
b) anterioară
c) medială
d) inferioară
e) laterală
261
107. CM Corticosuprarenala constă din:
a) substanța medulară
b) insulele Langerhans
c) zona glomerulară
d) zona fasciculară
e) zona reticulară
108. CM Glandele endocrine, care includ doua parți componente, diferite
morfofunctional, filo- si ontogenetic:
a) glanda tiroidă
b) hipofiza
c) epifiza
d) glanda suprarenală
e) glanda timus
109. CM Medulosuprarenala secretă:

a) corticosteron
b) hormoni androgeni
c) estrogen
d) adrenalină
e) noradrenalină
110. CM Hipertensiunea arterială poate fi provocată de:
a) glucagon
b) adrenalină
c) noradrenalină
d) vasopresină
e) oxitocină
111. CM Parenchimul timusului constă din:
a) substanță compactă
b) substanță corticală
c) substanță medulară
d) substanță spongioasă
e) substanță cenușie
112. CS Timusul e situat în mediastinul (PNA):
a) anterior
b) posterior
c) superior
d) inferior (porțiunea anterioară)
e) inferior (porțiunea medie)
262
113. CM Timusul constă din lobii:
a) superior
b) inferior
c) drept
d) stâng
e) intermediar
114. CM Timusul este un organ:

a) limfoid
b) imunitar periferic
c) imunitar central
d) cavitar
e) digestiv
115. CM Timusul vine în adiacenţă:

a) superior – cu mușchii sternohioidian si sternotiroidian
b) anterior – cu manubriul si corpul sternului
c) posterior – cu pericardul, aorta, trunchiul pulmonar
d) lateral – cu vena cavă superioară, arcul aortei
e) inferior – cu nervul frenic
116. CM O masă considerabilă la nou – născut ating glandele:

a) tiroidă
b) suprarenală
c) timusul
d) paratiroidele
e) hipofiza
117. CM Celulele sistemului APUD se află în:

a) piele
b) măduva spinării
c) mucoasa organelor sistemului digestiv
d) mucoasa organelor sistemului respirator
e) organele genitale masculine şi feminine
263
Răspunsuri
1. B 25. A 49. C,D 73. B 97. C

2. A 26. B 50. E 74. C 98. A,B
3. A 27. B 51. C 75. E 99. A,B
4. B,D 28. B 52. C 76. B 100. B,C
5. C 29. B 53. C 77. C 101. B,C,D
6. A 30. C 54. C 78. B 102. C,D
7. E 31. B 55. C,D 79. C 103. A,B,D
8. A 32. D 56. E 80. B 104. A,B,C,D
9. C 33. B 57. B 81. B 105. B
10. A 34. C 58. A 82. C,D,E 106. A,B,D
11. B 35. E 59. C 83. A,B 107. C,D,E
12. D 36. B 60. B 84. B,C,D 108. B,D
13. A 37. C 61. B 85. A,B,C 109. D,E
14. A 38. A 62. C 86. A 110. B,C
15. A 39. B 63. D 87. B,C 111. B,C
16. C 40. E 64. B 88. B,E 112. C
17. A 41. B 65. C 89. A 113. C,D
18. B 42. A 66. C 90. C 114. A,C
19. D 43. C 67. C 91. A,B,C 115. A,B,C
20. B 44. B 68. A 92. C 116. A,B,C
21. B 45. A 69. E 93. A,B,C 117. C,D
22. B 46. B 70. A,C,D 94. B,D
23. E 47. A 71. A 95. B,C
24. A 48. C 72. C 96. B,E
264
VII. GLANDELE ENDOCRINE SI SISTEMULUI IMUN
1. O pacientă de 47 ani, diagnosticată cu tumoare malignă a tiroidei a fost

supusă strumectomiei (tiroidectomiei) totale. Peste câteva zile după
intervenţia chirurgicală pacienta acuză crize de tetanie – contracţii to-
nice răspândite la toate grupurile musculare, în special la extremităţile
membrelor (spasm carpopedal), iar investigaţiile de laborator au pus în
evidenţă hiperfosfatemie şi o hipocalcemie severă. Indicaţi formaţiunile
anatomice, care au fost lezate în timpul intervenţiei chirurgicale.
2. un pacient de 58 de ani acuză xerostomie (uscăciune în gură), polidipsie

(sete excesivă), polifagie (creşterea cantităţii de alimente ingerate), po-
liurie (creşterea cantităţii de urină eliminată), tulburări de sensibilitate
şi motilitate la nivelul membrelor. Examenul de laborator în acest caz
demonstrează o creştere considerabilă a cantităţii de glucoză din sânge
(glucozemie) şi prezenţa acestei substanţe în urină (glucozurie). Numiţi
organul şi formaţiunile glandulare afectate.
3. o pacientă de 39 de ani acuză insomnie, nervozitate, labilitate emoţiona-

lă, transpiraţie abundentă, tremor, palpitaţii, anxietate (stare de nelinişte,
de aşteptare încordată). Examenul clinic demonstrează prezenţa la nive-
lul gâtului a unei umflături semilunare (guşe), exoftalmiei, tahiaritmiei
etc. Despre afecţiunea cărei glande endocrine poate fi vorba?
4. Părinţii unei eleve s-au adresat la medicul endocrinolog fiind deranjaţi de

faptul că fiica lor de 11 ani în ultimele câteva luni a început să crească în
talie mult mai repede decât semenii săi. Cum credeţi, dereglarea funcţiei
cărei glande endocrine ar putea fi suspectată de medic?
5. O pacientă de 27 ani, diagnosticată cu adenom hipofizar, acuză dereglări

menstruale, creşterea dimensiunilor mâinilor şi picioarelor, îngroşarea
nasului, a arcadelor sprâncenoase şi a limbii, ieşirea în afară a mandibu-
lei. Dânsa menţionează, că trăsăturile feţei ei în ultimul timp au devenit
mai grosolane, au apărut peri ţepoşi şi riduri, iar vocea i-a devenit mai
gravă, aproape masculină. Despre producţia în exces a cărui hormon hi-
pofizar poate fi vorba şi care e denumirea maladiei respective?
265
6. La medicul endocrinolog s-a adresat mama unei fetiţe de 9 ani, la care au
început să crească dimensiunile glandelor mamare, apar periodic scur-
geri vaginale sangvinolente, iar vegetaţia piloasă din regiunile intime a
devenit mai accentuată. Despre dereglarea funcţiei căror glande endo-
crine poate fi vorba?
7. Un pacient de 58 de ani diagnosticat cu miastenie (vlăguire musculară,

însoţită de senzaţie de oboseală generală) acuză senzaţii de constricţie
toracică, disconfort şi dureri retrosternale, dispnee. Somatoscopic me-
dicul a constatat că acesta are o faţă cinotică şi păstoasă, iar venele din
regiunea gâtului – turgescente. Presupunând că miastenia, de care suferă
pacientul e cauzată de prezenţa unui timom, acesta a fost internat pentru
investigaţii suplimentare. Despre afecţiunea cărui organ poate fi vorba?
8. O pacientă de 45 de ani acuză oboseală accentuată, slăbiciune, scădere

accelerată în greutate, anorexie, greaţă, diaree, dureri abdominale. Exa-
menul medical preliminar demonstrează hiperpigmentarea pielii, mai
ales cea a feţei, areolelor mamare, de pe dosul mâinilor şi hipotonie. Care
organe ale pacientei pot fi afectate?
9. Un pacient de 43 de ani acuză slăbiciune generală (astenie), polidipsie

(sete excesivă), xerodermie (uscăciunea pielii), poliurie (eliminare de
urină în cantităţi exagerate). Analiza de laborator a urinei demonstrează
scăderea greutăţii ei specifice, iar cea a sângelui – un conţinut normal de
glucoză. Care ar putea fi formaţiunile endocrine afectate?
10. La o pacientă de 38 de ani, internată în secţia de endocrinologie a fost

diagnosticat sindromul Cushing (respectiva e grasă, ţesutul adipos fiind
localizat neuniform – pe faţă şi pe trunchi, mai ales pe abdomen, şol-
duri, la baza coapselor, pe partea posterioară a gâtului – „gât de bivol”,
are chipul rotunjit, puţin expresiv – „facies lunaris”, braţele şi gambele
subţiri). Bolnava acuză acnee frecventă, hipertricoză (hirsutism – creş-
tere anormală de păr pe faţă, corp şi membre). Prin examen clinic s-au
stabilit hipertensiune arterială, osteoporoză, hiperglicemie. Numiţi trei
formaţiuni endocrinice,una din care ar putea fi afectată în acest caz.
266
11. Un tânăr de 25 de ani manifestă caracteristici somatice specifice eunu-
coidismului (genitalele externe puţin dezvoltate, lipsa bărbii şi a mus-
tăţilor, glas subţire fără timbru masculin, membrele dezvoltate exagerat
în raport cu trunchiul, masă musculară puţin dezvoltată etc.). Despre
afecţiuni ale căror structuri endocrine poate fi vorba?
12. Un copil de 10 ani a fost diagnosticat cu cretinism, care se manifestă

prin întârzieri grave ale tuturor aspectelor dezvoltării fizice şi mentale
– nanism, piele uscată, ridată şi îngroşată, limbă tumefiată, dezvoltare
sexuală deficitară, abdomen umflat, întârziere în procesul de osificare a
craniului şi în dezvoltarea psihică, etc. Cum credeţi, care dintre glandele
endocrine e afectată în acest caz?
13. Un pacient de 27 de ani manifestă simptome specifice nanismulului (pi-

ticismului) – statură, care măsoară 105 cm, greutate corporală scăzută,
părţile corpului dezvoltate perfect proporţional, armonios, fără carenţe
psihice sau intelectuale. Cum credeţi, cu ce fel de nanism avem de a face
în acest caz – hipofizar, tirogen (hipotiroidian, mixedematos), suprare-
nal, rahitic sau condrodistrofic?
14. O fetiţă de 9 ani manifestă simptome de maturizare sexuală precoce. Prin

examen radiologic i s-a stabilit prezenţa unei tumori, localizate în regiu-
nea epitalamică. Analizând datele, referitoare la anatomia funcţională a
formaţiunilor din regiunea respectivă medicul presupune că este vorba
de o afecţiune a epifizei. Cum credeţi, e destul de argumentată concluzia
lui?
15. Un pacient necesită intervenţie chirurgicală pe hipofiză. E cunoscut

faptul, că formaţiunea respectivă are raporturi complexe cu encefalul şi
vasele sangvine şi nervii de la baza lui. Care ar fi cea mai puţin traumati-
zantă cale de acces spre acest organ?
267
CZU 611.1/.8(079)
C 94
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Culegere de teste şi probleme de situaţie la Anatomia Omului : [în vol.] / Univ. de Stat
de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Catedra Anatomia Omului. – Chişinău:
S. n., 2015 („Tipografia-Sirius”). – ISBN 978-9975-57-147-0.
[Vol.] 2: Sistemul Nervos Central. Splanhnologie / Ilia Catereniuc, Teodor Lupaşcu,
Angela Babuci [et al.]. – 2015. – 268 p. – 400 ex. – ISBN 978-9975-57-169-2.
611.1/.8(079)
C 94
"Tipografia-Sirius" SRL
Chişinău, str. Lăpuşneanu, 2; Tel./fax: 23 23 52

Culegere2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CULEGERE

DE TESTE ªI PROBLEME DE SITUAÞIE

II. SISTEMUL NERVOS CENTRAL.

CATEDRA ANATOMIA OMULUI

II. SISTEMUL NERVOS CENTRAL.

Aprobat la Consiliul Metodic Central USMF Nicolae Testemiţanu

ISBN 978-9975-57-148-7. © Catereniuc Ilia, 2015

II. SISTEMUL DIGESTIV 90

III. APARATUL RESPIRATOR 139

IV. Sistemul cardiovascular 167

V. SISTEMUL Urinar 178

VI. SISTEMUL GENITAL (REPRODUCTIV) 208

VII. GLANDELE ENDOCRINE ȘI SISTEMUL IMUNitar 243

Prezenta culegere de teste și probleme de situație urmărește scopul de a contribui

Testele și problemele de situație asigură evaluarea rapidă a cunoștințelor, a nive-

2. CS Tubul neural, închizându-se la extremitatea sa rostrală în plan me-

3. CM Trunchiul cerebral include:

4. CM In evoluția sistemului nervos distingem câteva etape:

5. CM Sistemul nervos realizează următoarele funcții:

7. CM Topografic toți receptorii pot fi identificaţi ca:

9. CM Funcțional neuronul poate fi:

10. CM Neuronul poate avea formă:

12. CS Teaca Henle are următoarele particularităţi, CU O EXCEPŢIE:

13. CS Axonul are următoarele caractere, CU O EXCEPŢIE:

14. CS Neuronul are următoarele caractere, CU O EXCEPŢIE:

15. CS Teaca de mielină are următoarele caractere, CU O EXCEPŢIE:

16. CM Din cele cinci vesicule cerebrale se dezvoltă:

17. CM Rombencefalul include:

18. CM Creierul posterior (metencefalul) este constituit din:

Măduva spinării şi meningele rahidian

20. CS Limita inferioară a medulei spinale se află la nivelul vertebrelor:

21. CM La nivelul șanțurilor laterale ale medulei spinale se localizează:

23. CS Rădăcina anterioară a nervului spinal iese din măduvă prin:

25. CS Corpii neuronilor somatomotori medulari se găsesc în:

26. CS Corpul neuronilor somatosenzitivi medulari se găseşte în:

27. CS Corpul neuronilor visceromotori este plasat în:

28. CS Corpul neuronilor viscerosenzitivi este plasat în:

30. CS Ganglionii spinali sunt situaţi:

31. CS Rădăcina anterioară a nervului spinal conţine:

32. CS La om ramurile nervilor spinali se distribuie metameric la nivelul:

34. CS Fundul de sac dural se termină la nivelul vertebrelor:

35. CS Segmentele medulare sacrale pot fi lezate în fractura vertebrei:

36, CS Rădăcinile anterioare ale nervilor spinali se formează din:

37. CS Nervul spinal se formează din rădăcinile:

39. CS Substanța albă a medulei spinale formează:

40. CS Substanța cenușie a măduvei spinării este constituită din:

41. CS Substanța cenușie a coarnelor anterioare formează nuclei:

42. CS Septul median al medulei spinale se află în:

43. CS Segmentul cervical al măduvei spinării se interpune între

45. CS Plexurile venoase vertebrale interne ocupă:

46. CS Dura mater a măduvei spinării:

47. CS Măduva spinării se întinde între vertebrele:

48. CM Măduva spinării la adult:

50. CM Filum terminale se întinde între vertebrele:

51. CS Coada de cal este formată din rădăcinile nervilor:

52. CS Medula spinală superior continuă cu:

53. CS Medula spinală se termină în partea inferioară cu:

55. CM “Coada de cal” este constituită din:

56. CM Medula spinală prezintă la exterior:

57. CM Măduva spinării prezintă următoarele formațiuni:

58. CM Medula spinală prezintă la exterior cordoanele:

59. CM Căile ascendente conţin:

61. CM Prin cordonul medular ventral trec fasciculele, EXCEPTÂND: