Dragi educatori, învățători, cu informaţia utilă pe care o posedaţi, cât şi

prin exemple din propria experienţă.

părinţi și bunici Acest ghid abordează problemele edu-
caţiei pentru o viață sănătoasă și este adre-
Temelia sănătăţii se pune din cea mai sat copiilor de vârstă preșcolară și școlară
fragedă vârstă nu numai prin îngrijirea mică. Prin acest suport copiii, ghidaţi de
corpului, alimentaţia sănătoasă, regim adulţi, vor face cunoştinţă cu metodele de:
normal al zilei etc., dar şi prin faptul că • menţinere şi fortificare a sănătăţii;
copiilor li se dau anumite cunoştinţe şi • evitare a factorilor de risc;
se formează unele aptitudini de compor- • formare a comportamentului sanogen.
tament sanogen – comportament care Ajutaţi copiii să-şi menţină sănătatea:
creează sănătatea. • Familiarizaţi-i cu stilul sănătos de viaţă.
E lucru ştiut că sănătatea, în mare parte • Ajutaţi-i să-şi formeze abilităţi de îngri-
depinde de stilul de viaţă pe care îl duce o jire a corplui.
persoană. Deci, faptul cum ne alimentăm, • Informaţi-i cum să evite îmbolnăvirile.
cum ne odihnim, practicăm sau nu spor- • Cultivaţi-le un comportament adecvat
tul, care sunt relaţiile în colective, etc. are pentru a creşte sănătoşi.
un rol major în menţinerea sănătăţii. Autorii
Desigur că copiii de vârsta preşcolară
și școlară mică sunt capabili de a însuşi
unele reguli elementare de comportament
sanogen, deci a unui stil sănătos de viaţă.
Materialul prezentat în această carte
conţine informaţii atât pentru educatori,
învățători, părinţi, cât şi pentru copii (pre-
ponderent sub formă de versuri, povestiri,
imagini) referitor la îngrijirea corpului
uman. Un compartiment important îl con-
stituie regulile de comportare sanogenă,
care e necesar să fie aduse la cunoştinţa
copiilor prin diferite modalităţi, în
dependenţă de vârsta lor.
Cartea dată are scopul de a le trasa peda-
gogilor și părinţilor direcţiile principale în
educaţia pentru sănătate a copiilor, lucru
care este necesar de a-l începe din fragedă
copilărie. Sigur că într-o singură lucrare,
nu pot fi prevăzute toate cazurile din viaţă,
pe care e necesar să le cunoască copiii pen-
tru a le evita, dacă ele pot dăuna sănătăţii.
Ne bizuim pe experienţa educatorilor,
învățătorilor, părinţilor şi a bunicilor.
Din cauza că copiii de vârstă preşcolară
nu sunt pregătiţi pentru a însuşi texte mari,
materialul este redat în majoritatea cazuri-
lor prin imagini, care este necesar de a fi
discutate împreună cu copiii şi completate
2
 ÎNGRIJIREA CORPULUI
Baia şi duşul ca procedee de îngrijire a
întregului corp. Formarea convingerilor
şi deprinderilor respective.
Formarea deprinderilor de îngrijire a
unor părţi ale corpului uman:
• a părului;
• a urechilor;
• a nasului;
• a ochilor;
• a dinţilor;
• a feţii;
• subsuori;
• a mâinilor, inclusiv a unghiilor;
• a picioarelor, inclusiv a unghiilor;
• a organelor genitale;
• în jurul anusului.
Formarea deprinderilor (abilităţilor) de
mânuire (utilizare) a obiectelor de igienă
personală:
• săpunul;
• șamponul;
• buretele;
• prosopul;
• periuța de dinți.
Formarea convingerilor că mâini-
le murdare pot fi o sursă de infecţie şi
pot provoca diferite boli. Cunoaşterea
situaţiilor în care mâinile e necesar să fie
spălate în mod obligator. Însușirea tehni-
cii de spălare a mâinilor.
Cunoaşterea produselor alimentare fa-
vorabile dinţilor şi formarea convingerilor
de evitare a celor dăunătoare pentru dinţi.

3
 Săpunul
Ștefănel şi Ilenuţa
Dimineaţa cum se scoală,
Iau săpunul, periuţa,
Faţa, mâinile îşi spală.
Umezind săpunu-n apă,
Ei cu mâinile îl freacă,
Pân-acela n-o să-nceapă
Bule mari şi mici să facă.
Să vadă-n ele lumina
În culori cum se aprinde,
De năsuc cum se anină
Şi de frunte cum se prinde.
Ochii, mâinile şi faţa,
Vor lua de toate seama,
Bravo! – le va zice tata,
Lăudaţi vor fi de mama.
Iar săpunu-şi ştie treaba,
Spală bine, totu-i lună,
Murdăria el în grabă,
O alungă cu-a lui spumă
Să se scurgă în chiuvetă,
În şuvoi vioi de apă,
Ca o magică baghetă,
Pe copii de pete-i scapă,
Viruşii îs puşi pe fugă,
Şi microbii n-au cruţare,
Peste tot o să-i ajungă,
Apa cea cu spumă mare .
Şi, apoi, cuminţi la masă
Curăţei, frumoşi se-aşază,
Pe săpun în pace-l lasă,
Numai, până… la amiază.

4
 Şamponul
Părul când se murdăreşte,
Rău de tot se ciufuleşte.
Ca să scap de ghinion
Eu îl spăl doar cu şampon.
Şi, vă zic, el tare-mi place,
Când mă spăl, cum spumă face,
După el păru-i frumos,
Unduios şi mătăsos.
Şi la soare străluceşte,
În cosiţă se-mpleteşte.
Rădăcinile-i nu dor,
Căci se piaptănă uşor.
Are-o magică putere,
O aromă ca de miere,
De flori multe – sute, mii,
Din pădure şi câmpii.
După floare şi culoare,
În flacoane-ncăpătoare,
Pentru vârstnici şi copii,
Pentru-acei ce-s grijulii.
Mărioara rostu-i ştie
Şi-l numeşte - apă vie,
Iar Maxim e fericit –
Cu şampon s-a pricopsit.
Să vedeţi cum a lui spumă
Bule face, nu-i a glumă,
Curcubeie ce aprind,
Şi se urcă-n sus pe rând.
Uite-aşa, cu veselie
Scapă toţi de murdărie.
Un lichid foarte util
Pentru orişice copil!

5
 Buretele
Într-o camera de baie,
Agăţat pe un perete,
Cu răbdare tot aşteaptă,
În tăcere un burete.

Cineva,-n sfârşit, să intre

Şi în apă să-l înmoaie,
Și cu spor să-l săpunească
Pentru ca să-şi fac-o baie.

Cu el corpul ca să-şi frece

Până pielea se-nroşeşte,
Şi cu apă caldă, rece,
Mai apoi o și clăteşte.

Lucrul şi-l cunoaşte bine

Şi de-i cade-n drum vreo pată,
El cu bule de săpun
O înlătură îndată.

Şi-mplinit de fapta-i bună –

Odihneşte pe perete,
Până cineva şi-aduce
Iar aminte de burete…

6
 Prosopul
Ora este de sculare,
Daniela se trezeşte,
Din pătuc ea iute sare
Şi spre baie se porneşte.
Somnoroasă, visătoare,
Robinetul îl deschide,
Sub şuviţa curgătoare,
Mâinile şi le întinde.
Şi cu apa cristalină
Faţa şi-o împrospătează,
După somn ca să-şi revină,
Pe deplin, să fie trează.
Iar, în baie, pe perete,
Un prosop pufos atârnă,
Moale e ca un burete
Şi plăcut, parcă-i de lână.
Daniela rostu-i ştie,
Când în orice dimineaţă
Cu el mâinile-şi mângâie
Şi-n plăcere-şi şterge faţa.
Dar în viaţă, câte-o dată,
După cum se mai vorbeşte,
Cel prosop ce-atârnă-n baie,
Şi ştergar se mai numeşte.
Sunt prosoape şi ştergare,
Multe, mari şi colorate,
Pentru mâini, faţă, picioare
Şi-ncă altele de toate.

7
 Când te speli pe mâini?
Dimineaţa când te scoli,
Înainte de dejun,
Mâinile să ţi le speli
Cu apă şi cu săpun.

Mamei zilnic îi ajuţi,

Ca să ştii, faci lucru bun,
Mâinile să ţi le speli
Cu apă şi cu săpun.

La plimbare ai ieşit?!
După ce vii de la drum,
Mâinile să ţi le speli
Cu apă şi cu săpun.

La joacă, în curte-ai fost,

Plin de praf tu eşti oricum,
Mâinile să ţi le speli
Cu apă şi cu săpun.

Când la masă eşti chemat,

Gata-i zeama în ceaun,
Mâinile să ţi le speli
Cu apă şi cu săpun.

La veceu, firesc, te duci,

După asta, îţi propun,
Mâinile să ţi le speli
Cu apă şi cu săpun!

Cu pisica te-ai jucat?!

Ia amintea de-un sfat bun,
Mâinile să ţi le speli
Cu apă şi cu săpun.

Tu, copile, să asculţi,

De cei mari când ei îţi spun:
Sub un get de apă bun
Mâinile să ţi le speli
Cu apă şi cu săpun!

8
 Periuţa de dinţi
Periuţa cea de dinţi
E prietena mea bună,
Un cadou de la părinţi,
Dinţii ea mi-i face lună.

Când din somn eu mă trezesc

Şi-nainte de culcare…
Zilnic eu o folosesc
După orişice mâncare.

Drept pe perişorii moi

Torn din tub pastă-n măsură,
Şi pornesc în ritm vioi
Să curăţ a mea dantură.

Eu o mişc în jos şi-n sus,

Şi în părţi, în val de unde,
De pe dinţi pân’ nu s-a dus,
Şi-ntre ei, ce se ascunde.

În oglindă îmi zâmbesc

Ca să văd cum ei arată,
Şi-apoi bine îi clătesc,
Cu-n pahar-două de apă.

Periuţa cea de dinţi

Şi cu tubul cel de pastă,
Mereu să le folosiți,
Pentru sănătatea voastră!

9
 SĂPUNUL

ȘAMPONUL

BURETELE

PROSOPUL

10
 CÂND TE SPELI PE MÂINI?

PERIUȚA DE DINȚI

11
 BUNII PRIETENI
În camera de baie s-au adunat la
taifas Prosopul, Săpunul, Foarfeca,
Șamponul și Robinetul.
- Știți, suratelor, spune Foarfecele,
Petrică nu și-a tăiat demult unghiile
nici la mâini, nici la picioare.
- Ce să-i faci, el nici mâinile nu și le
spală cu săpun, a completat Săpunul.
- Nici capul nu vrea să-l spele cu
șampon. Întruna țipă când maică-sa
îi face baie, a spus Șamponul.
- El nu mă iubește nici pe mine,
a spus Robinetul, rar de tot mă des-
chide ca să curgă apă și să se spele.
- Da, a continuat Prosopul, cel mai
în vârstă din cei prezenți, eu nu am
mai văzut în viața mea așa copil neg-
lijent și neordonat. Deunăzi, în loc să
mă atârne de cuier, el m-a aruncat pe
măsuța din baie.
12
- Cei de făcut? a întrebat Foarfe-
cele.
- Trebuie s-o chemăm pe Zâna
sănătății ca să-i explice lui Petrică
de ce trebuie să fie prieten cu noi, a
răspuns Prosopul. Și pe loc apăru Zâna
sănătății cu o coroană pe cap, cu prosop
și săpun în mâini și a spus: - Fiți pe
pace! Eu îi voi explica totul lui Petrică.
Conduceți-mă la el. Și s-au dus cu toții
în camera de joacă unde se afla Petrică.
- Ia aminte, dragul meu, a spus
Zâna sănătății. Dacă nu-ți vei tăia
unghiile la mâini atunci sub ele se
va aduna murdărie, în care cresc mi-
crobii. Când te joci cu pisica, câinele
sau în nisip mâinile la fel sunt atacate
de microbi. Atunci când mănânci cu
mâinile nespălate microbii ajung în
gură, apoi în stomac și astfel te poți
îmbolnăvi. De aceea trebuie să te spe-
li pe mâini de fiecare dată când sunt
murdare și mai cu seamă, înainte de a
mânca. Ești băiat mare și trebuie să fii
curat, aranjat, ordonat și frumos.
- Scuze, Zâna sănătății, a răspuns
rușinat Petrică. De azi înainte mă voi
13
spăla pe mâini cu săpun, și capul cu
șampon, voi avea unghiile tăiate.
- Dar voi, copii, întreabă Zâna
sănătății, cum procedați?
- Săpunul, Șamponul, Prosopul,
Foarfeca și Apa sunt prietenii noștri
cei mai buni, au răspuns copiii.
 CARIA DENTARĂ
Într-o pădurea fermecată, de la
poalele munților, trăia un purceluș cu
numele Celuș. Și era Purceluș-Celuș
un mare amator de dulciuri. Îi plăcea
să mănânce dulceață, bomboane,
ciocolată, tort, acadele sau napoli-
tane, să bea apă dulce sau compot.
Într-o noapte întunecată trecea prin
pădure Zâna măseluța. De odată ea
aude că Purceluș-Celuș plânge amar-
nic în căsuța lui.
14
- Ce s-a întâmplat Purceluș-Celuș,
întrebă Zâna măseluța.
- Mă doare un dinte, a răspuns
Purceluș-Celuș.
- Ia deschide gura să vedem ce are
dintele.
Purceluș-Celuș a deschis gura și
Zâna măseluța a văzut că el are o
gaură mare într-un dinte.
- Asta este carie dentară, a spus Zâna
măseluța. Mergem la medicul stoma-
tolog din pădure – Bursucul-Bur.
 - Mă tem, a început să scâncească
Purceluș-Celuș când a intrat în cabinet
la medicul Bursucul-Bur.
- Nu te teme, a spus medicul. Acușica
prelucrăm cu freza gaura, plombăm
dintele cariat și durerea va dispărea.
S-a așezat în fotoliu Purceluș-Celuș,
iar medicul stomatolog Bursucul-Bur a
început să trateze dintele.
Te doare? – întrebă medicul.
- Puțin, i-a răspuns Purceluș-Celuș.
După ce dintele a fost plombat, Bur-
sucul-Bur i-a spus lui Purceluș-Celuș:
- I-a aminte, pentru a evita caria
dentară trebuie să consumăm produse
15
alimentare sănătoase pentru dinți:
mere, pere, prune, caișe, piersici,
morcov, tomate, varză, brânză de
vaci. Și neapărat să-ți curăți zilnic
dinții cu periuța de dinți după ce ai
mâncat.
- Am înțeles, a răspuns Purceluș-
Celuș, așa voi proceda. Mulțumesc.
Dar voi, copii, mâncați dulciuri
care dăunează dinților și pot provoca
carie dentară?
- Nu mâncați dulciuri? Atunci
sunteți bravo! Nu veți avea carie
dentară.
 LUPUȘORUL NEEDUCAT
Pe potecile pădurii s-au întâlnit
cumătra Vulpe cu cumătrul Lup.
- Sărut mâna, cumătră Vulpe, cum o
mai duci? întrebă Lupul.
- Mulțumesc, frumos, cumătre. Viața
asta este uimitor de frumoasă. Dar spune-
mi ce mai face Lupuşorul, finul meu?
- Face bine, dragă cumătră. Ziua se
află la grădiniță, seara - acasă, răspunse
Lupul.
- Spune-i să vie în vizită la prietenele
lui - vulpișoarele, că demult nu s-au
văzut. Îl așteptăm cu nerăbdare, spuse
Vulpea.
În amurg în pădure se aud chiotele
Lupuşorului, care vine spre vizuina
16
vulpișoarelor ca să le facă o vizită. Bate
la ușă și intră în vizuină. Cei de-ai casei
serveau cina.
- Poftă bună, spune el.
- Mulțumim frumos, răspunde mama-
Vulpe. Vino să mănânci cu noi.
Lupuşorul se așează la masă și se
pregătește să mănânce.
- Dar cum poți să te așezi la masă
Lupuşorule, dacă nu ți-ai spălat mâini-
le? întreabă mama-Vulpe.
Jenat, Lupuşorul s-a dus la baie și și-a
spălat stăruitor mâinile.
După ce au mâncat împreună, Lupu-
şorul și vulpișoarele s-au jucat în poie-
niţă până a asfințit soarele.
 A doua zi, vulpișoarele au intrat în
baie să-și facă toaleta de dimineață, iar
de acolo se auzeau niște voci.
- Cine și-a șters mâinile cu prosopul
meu?, întreabă Vulpișoara cea mai mică.
- Cine și-a curățat dinții cu periuța
mea?, întreabă Vulpişioara cea mijlocie.
- Cine s-a folosit de pieptenele meu?
întreabă Vulpișoara cea mai mare.
Intră mama-vulpe și zice: Vai, ce
neobrăzare! Uitați-vă la urmele lăbuțelor
lupuşorului de pe dușumea. Asta-i
17
trebușoara lui, el este un needucat.
Mai mult nu-l voi mai invita în vizită.
Dar voi, copii, procedați la fel ca și
Lupuşorul?
- Nu-u-u-u! au răspuns.
- Sunteți bravo! Să știți că nu este
frumos să vă folosiți de prosopul,
periuța de dinți și pieptenele altora.
Fiecare trebuie să le aibă pe ale lui.
 PĂSTRAREA SĂNĂTĂȚII
PRIN ÎNGRIJIREA CORPULUI
Pentru spălarea regulată a corpu-
lui se recomandă a folosi apa moale
(rece, caldă, fierbinte) şi săpunul de
toaletă (cosmetic). În funcţie de starea
pielii (grasă, uscată), se folosesc difer-
ite săpunuri.
Spălarea întregului corp se face
minimum de 2-3 ori pe săptămână, iar
vara - zilnic în cadă, sub duş, sau la
baia cu aburi, cu apă caldă şi săpun,
mai apoi ne ştergem cu un prosop.
Prosopul de care ne folosim tre-
buie să fie totdeauna curat. Fiecare
persoană trebuie să aibă burete pro-
priu, un prosop pentru corp şi altul
pentru faţă, care sunt folosite numai
de o persoană.
Fața, gâtul, urechile se spală de două
ori pe zi (la necesitate și mai des);
dimineața cu apă rece fără săpun,
seara – cu apă caldă și săpun. Apoi ne
spălăm subsuori. Zilnic sunt spălate
organele genitale și în jurul anusului.
18
ACORDĂ PICIOARELOR
ATENŢIA CUVENITĂ
Pentru întreţinerea curăţeniei picio-
arelor se recomandă ca zilnic, înainte
de culcare, să se facă o baie a picio-
arelor cu apă şi săpun;Transpiraţia
exagerată a picioarelor produce un
miros neplăcut. Ea poate fi evitată prin
spălarea frecventă, chiar de două ori
pe zi, a picioarelor cu apă şi săpun, şi
schimbarea ciorapilor.
Se vor schimba zilnic ciorapii (la
necesitate şi mai des); nu se vor
folosi ciorapi din fibre sintetice;
încălţămintea va fi pe cât e posibil din
piele naturală;
Tăierea unghiilor la degetele picio-
arelor se face peste fiecare 10-14
zile. Pentru a preveni incarnarea lor
(pătrunderea unghiilor în pielea dege-
telor) se taie drept.
Aflarea îndelungată în picioare, dar
şi încălţămintea prea strâmtă, pot duce
la apariția piciorului plat.
 PĂSTRAREA SĂNĂTĂȚII PRIN ÎNGRIJIREA MÂINILOR
Mâinile trebuie spălate de îndată
cum se murdăresc, în mod obligato-
riu la întoarcerea acasă de la joacă ori
plimbare, înainte de mâncare şi după
folosirea toaletei.
Reţineţi! Necesitatea spălării mâini-
lor cât mai des şi obligatoriu înainte de
orice masă trebuie insuflată copiilor
încă de la vârsta de 2-3 ani.
Spălatul mâinilor trebuie să se facă
cu apă şi săpun şi neapărat sub apă
curgătoare, şi nu din lighean.
După udarea mâinilor cu apă, aces-
tea se săpunesc bine pe toate părţile, iar
după ce se lasă săpunul, se freacă mâini-
le una de alta atât pe faţă, cât şi pe dos, şi
printre degete. Apoi mâinile se clătesc.
Mâinile se săpunesc din nou, după
care săpunul se clăteşte şi se pune pe
săpunieră. Mâinile se mai freacă o
dată şi apoi se înlătură toate rămăşiţele
19
de săpun prin spălare cu apă potabilă
curgătoare, apoi se închide robinetul.
Mâinile se șterg cu prosopul per-
sonal sau cu o mesă (şervet) de unică
folosinţă.
Reţineţi! Când se spală mâinile, tre-
buie să frecăm şi să spălăm spaţiile de
sub unghii şi cutele din jurul unghiilor
pentru a îndepărta murdăria. Este re-
comandabil ca spălarea acestor spaţii
să o facem cu ajutorul unei periuţe.
Unghiile la mâini se taie scurt (mar-
ginile trebuie să fie rotunjite) la fiec-
are 7-10 zile.
Reţineţi! Este important ca fiecare
copil să conștientizeze că prosopul,
periuţa de dinţi, pieptenele, peria de
păr, unghiera sau forfecuţa pentru
manichiură, băsmăluța sunt obiecte
personale şi nu se împrumută.
 CUNOAȘTE ȘI APLICĂ
REGULILE DE PREVENIRE
A CARIEI DENTARE:
Placa bacteriană trebuie să fie eli-
minată zilnic printr-un periaj minuţios
completat cu trecerea printre dinţi a
aţei dentare;
Zilnic, dimineaţa şi seara, după fiec-
are masă, spălaţi-vă pe dinţi.
Dinţii trebuie spălaţi mişcând periuţa
de sus în jos, de jos în sus, dinăuntru în
afară, la dreapta şi la stânga. Periatul
durează în medie 1-3 minute.
Periuţa de dinţi este strict personală,
nu se împrumută. Folosiţi paste de
dinţi cu fluoruri.
Este interzisă scobirea în dinţi cu
ace, spargerea cu dinţi a alunelor,
nucilor sau a sâmburilor de fructe, a
bomboanelor, deschiderea lamelor de
briceag cu dinţii, tăierea aţei în dinţi,
a sârmei etc., fiindcă poate fi traumat
smalțul dinţilor.
Nu consumaţi alimente prea fierbinţi
şi nu beţi după aceasta lichide reci.
Trecerea bruscă de la alimentele reci la
cele foarte fierbinţi şi invers, poate pro-
voca fisuri ale smalţului dentar.
Respectați o dieta săracă în zaharu-
ri. Reduceţi pe cât e posibil dulciurile
în raţia alimentară (zahăr, bomboane,
dulceaţă, torturi, apă dulce, acadele,
napolitane, compot etc.).
Administrarea de fluor (în apă, în
sare sau în comprimate);
Consumaţi cât mai multe legume
şi fructe proaspete, lapte şi brânză cu
conţinut scăzut în grăsimi.
Nu evitaţi cabinetul stomatologic!
Un control preventiv de două ori pe an
este binevenit și suficient.
Depistarea şi tratarea cariilor dentare
în faza incipientă protejează dinţii de
distrugere şi previn complicaţii grave
pentru sănătatea întregului organism.
Reţineţi! Periajul dinţilor constituie
o necesitate igienică zilnică, cu care
copiii trebuie învăţaţi de la o vârstă de
2,5-3 ani.
20
 MIJLOACE DE IGIENĂ A
CAVITĂȚII BUCALE
Periuțele de dinți se folosesc pentru a
înlătura resturile alimentare și depozitele
dentare moi (placa dentară) de pe toate
suprafețele și din spațiile interdentare.
Partea activă a periuței se face din fibre sin-
tetice elastice și moi, care nu se îmbibă și
se usucă repede. Periuțele după utilizare se
spală și se recomandă a fi păstrate în păhare
individuale cu partea activă în sus.
Pastele de dinți pot fi împărțite în două
grupuri: igienice și curativo-profilactice,
care exercită o acțiune anticarioasă asupra
dinților.
Prafurile de dinți au, în fond, proprietăți
de curățare.
Rețineți! După periere se clătește intens
gura cu apă timp de 5-10 sec.
Aţa dentară este un fir ceruit care se ţine
între degete şi se strecoară printre dinţi şi pe
suprafaţa acestora, pentru a îndepărta res-
turile de mâncare. Ea se introduce în spațiile
interdentare si prin mișcări de la maxilar spre
partea masticatoare a dinților, înlăturându-se
depunerile moi.
Scobitoarele de dinți se folosesc pentru
a îndepărta resturile alimentare din spațiile
interdentare.
Înlăturarea mecanică a resturilor de hrană se
face și prin masticarea unui măr, morcov, etc.
care ulterior se înghite.
Elixirele dentare reprezintă soluții apoase
sau spirtoase ce conțin vitamine, antiseptice
și alte materii ce posedă doar proprietăți
dezodorante sau purificante. Se clătește cu
ele intens gura timp de 5-10 sec.
Clătirea gurii cu apă se recomandă după
fiecare masă și se face intens prin contracții
a mușchilor buzelor, obrajilor și a limbii
timp de 5-10 sec.
Băițele bucale se fac timp de 5 - 10 min cu
infuzii de plante medicinale (mentă, salvie,
levănțică, mușețel și altele) care au efect an-
tiseptic, dezodorant, etc. Aceasta reprezintă o
clătire pasivă a gurii.
Rețineți! După ce clătim gura, facem
băițe bucale etc., lichidul îl scuipăm în
chiuvetă și nu-l înghițim.
21
 OCHII CER O PROTECŢIE
SPECIALĂ:
Pentru ştergerea ochilor trebuie să fo-
losim un prosop propriu şi întotdeauna curat.
Prin prosoape comune se pot transmite boli
(conjunctivită), de aceea este interzisă utiliza-
rea unui prosop de către mai multe persoane.
Ochii bolnavi de conjunctivită se înroşesc,
secretă un lichid apos şi perturbă vederea.
Când ştergem ochii, trebuie să mişcăm
uşor prosopul şi să nu forțăm. În cazuri-
le când lăcrimăm sau plângem, trebui să
ştergem ochii cu o batistă foarte curată.
Dacă simţim în ochi un corp străin, trebuie
să clipim des, fără a freca ochiul. Pleoapele
şi lacrimile vor scoate corpul străin din ochi.
Obiceiul de a freca ochii cu mâinile este
total nesănătos, deoarece, chiar dacă mâini-
le au fost spălate de curând, ele pot fi con-
taminate cu diverşi microbi pe care îi intro-
ducem involuntar în ochi.
Încăperile neaerisite, pline de praf sau
fum sunt duşmanii ochilor, ce duc la us-
turimea și iritarea acestora.
Obiceiul de a citi în mijloacele de trans-
port în mișcare (autobuz, tren, maşină etc.)
este dăunător şi trebuie evitat.
În timpul băilor de soare, din cauza nisipu-
lui, a vântului, a apei de mare sau a soarelui
mai puternic, ochii se pot irita. De aceea, după
fiecare expunere la soare îi vom spăla cu apă.
În timpul verii sau a iernii cu zăpada și
mult soare, ochii trebuie protejaţi cu oche-
lari speciali sau ochelari de soare.
Dacă vă ustură ochii, dacă vi se înceţoşează
privirea, consultaţi fără întârziere un medic
oftalmolog.

22
 PENTRU PREVENIREA
ÎMBOLNĂVIRII URECHILOR
care poate aduce cu timpul la pierderea
auzului, trebuie respectate o serie de
reguli de igienă:
Spălatul zilnic cu apă şi săpun a ure-
chilor, în pavilionul urechii şi după
ureche, deoarece acestea sunt locuri
unde împreună cu sudoarea se depune
praful, ceea ce provoacă mâncărimi şi
periclitează auzul. E necesar, în măsura
posibilităților, să evităm pătrunderii
apei în ureche. Apoi urechile se şterg
cu colţul prosopului.
Urechile se vor curăţa cu tampoane
mici de vată, muiate în alcool şi stoarse
bine. Nu se permit scobituri în ureche
cu ace de cusut, chibrituri, agrafe, creio-
ane sau orice alte obiecte ascuţite, căci
acestea pot provoca zgârieturi care pot
fi infectate şi uneori chiar perforează
timpanul!
În anotimpul rece nu umblați cu
capul descoperit. Feriţi-vă de curent,
iar în caz de vânt, viscol sau ploaie,
protejaţi-vă urechile cu tampoane de
vată, căciuliţă etc.
Protejaţi urechile de lovituri şi înţe-
pături. Evitaţi să vă loviţi peste urechi,
să vă trageţi de urechi.
Zgomotele puternice de lângă ure-
chi, pocniturile aproape de ureche,
muzica prea tare, inclusiv folosirea
căștilor pot provoca îmbolnăviri grave
ale urechilor. Nu strigaţi lângă urechea
unei persoane. În spațiile cu poluare
sonoră ne protejăm prin căști.
Dacă în ureche s-a format dopul de
cerumen, el urmează a fi scos de către
medic. Nu îndepărtaţi dopul de cerumen
cu ajutorul unor obiecte tari și ascuţite.

23
 NASUL ESTE UN ORGAN
FOARTE IMPORTANT
ŞI TREBUIE PROTEJAT,
RESPECTÂND ANUMITE REGULI:
Respiraţi pe nas şi nu pe gură! În nas,
aerul este încălzit şi curăţat de praf sau
microbi.
Suflatul nasului se va face numai în
batistă (şerveţel), suflând întâi o nară şi
apoi cealaltă. Gestul va fi făcut cât mai
discret cu putinţă, fără zgomot. Suflatul
nasului cu zgomot nu este estetic.
Nu se permite să vă ştergeţi nasul cu
mâna, ci cu băsmăluța sau șervețelul!
Batista trebuie să fie curată şi utilizată
ori de câte ori este nevoie.
Șerveţelul este de unică folosinţă.
După utilizare se aruncă la coşul cu gu-
noi.
Batista nu se împrumută. Ea este un
obiect de uz strict personal. Batista va fi
schimbată zilnic.
Batista trebuie dusă la nas sau la gură
atunci când strănutăm sau tuşim, pen-
tru a împiedica răspândirea microbilor
unor boli contagioase care se transmit
pe cale respiratorie.
Nu introduceţi în nas degetele şi nici
orice alte obiecte care pot traumatiza.
În cazul unor hemoragii sau lovituri
în nas, apelează la ajutorul celor din jur.
Evitaţi contactul cu persoanele care
au afecţiuni nazale. În caz de guturai
sau gripă, se recomandă evitarea locu-
rilor aglomerate.

24
 GHICI CE E?
Iustinel şi cu Petrică
N-au de apă nici o frică,
Şi le place mult, ei spun,
Să se spele cu… săpun.
* * *

Cu săpun de-l foloseşti,

Scapi uşor de orice pete,
Nu e greu ca să ghiceşti,
Căci e vorba de… burete!
* * *

Nicu are-un păr bogat,

Pentru toţi e etalon,
Fiindcă zice, regulat,
El îl spală cu… şampon!
* * *

După baie, fiecare-şi

Şterge bine întreg corpul,
Pentru-aceasta foloseşte,
Ce credeţi, copii?... prosopul!
* * *

Dulciuri multe de mănânci,

Tare rău, cred, o să-ţi pară,
Fiindcă dinţii ţi-or fi roşi
De-o rea… carie dentară!
* * *

E cu mine-ntotdeauna,
Dinţii ea mi-i face lună,
Bine e să v-o doriţi.
Ce credeţi că este oare?
Periuţa cea de dinţi!

25
 GHICI CE E?

În nisip te joci, afară,

Ori alergi cu câinele,
Înainte de mâncare,
Spală-ndată… mâinile!
* * *

Toată ziua vă tot poartă,

Pân-apune soarele.
Seara, însă, nu uitaţi
Să spălaţi… picioarele.
* * *

Cred că ştie fiecare,

De ai mâinile murdare,
Nu face nici să le-apropii
Ca să freci cu ele… ochii.
* * *

Faţa noi când ne-o spălăm

Nu trebuie ca să uităm,
De acelea ce-s perechi,
Sus, pe ceafă – de…urechi!
* * *

După orişice mâncare

Şi-nainte de culcare,
Cum ne-au învăţat părinţii,
Ne spălăm cu grijă… dinţii!
* * *

Este foarte curios

Şi te-aţâţă la tot pasul,
Nu-i frumos ca să-l scobeşti,
Chiar, de te mănâncă … nasul! 26
 Iepurașul dorește să aibă dinți Indică calea șoriceilor până la hra-
sănătoşi și frumoși. Indică-i calea na sănătoasă pentru dinți
spre periuţa de dinţi.

Găsește calea până la lavuarul Ajută pe Daniela să-și adune obi-

din baie pentru ca cățelul să-și speli ectele necesare pentru setul de
lăbuțele. cosmetică.

27
 SUNT CURAT ȘI ORDONAT
Necesitatea păstrării unui corp curat.
Formarea deprinderilor (abilităţilor) de
mânuire (utilizare) a obiectelor de igienă
personală:
• pieptenele;
• peria de păr;
• foarfecele;
• parfumul;
• deodorantul;
• băsmăluţa;
• şerveţelul.
Conştientizarea faptului că obiectele de
igienă sunt de folosinţă strict personală şi nu
se permite ca să fie folosite de către alte per-
soane.
Conştientizarea necesităţii de a avea un corp
curat, exterior îngrijit, aspect frumos.
Formarea convingerilor şi abilităţilor de
acurateţe.
Formarea intoleranţei faţă de neglijenţă vis-
a-vis de exteriorul său.
Cunoaşterea rolului igienei personale pen-
tru prevenirea păduchilor şi a râiei. Forma-
rea deprinderilor de prevenire a pediculozei
(păduchilor) şi a râiei (scabiei).

28
 Pieptenele
Daniela e frumoasă,
Are-un păr ca de mătase,
Îngrijit e şi curat,
Totdeauna pieptănat.

Toţi copiii din ogradă

Cu uimire se întreabă:
−Fata oare ce-a făcut,
Părul bine de-a crescut?

Mândră ochii îşi ridică,

Pe-nţeles ea le explică:
−Poţi avea un păr frumos,
Dacă nu vei fi lenos.

Orişicine, cred, că ştie

Cum în ordine să-l ţie –
Pieptănat, bine chitit,
Nu murdar şi ciufulit.

Pentru-aceasta fiecare
Pieptene eu, sper, că are,
Şi şampon, şi un săpun,
Poate şi ceva mai bun.

Drept exemplu, pentru fete,

Cu cosiţe şi lungi plete,
Vă zic purul adevăr,
Bună-i peria de păr!

E normal că fiecare
De pieptene grijă are,
Şi îl spală, eu vă spun,
Tot cu apă şi săpun.

Iar de murdăria-i mare,

Folosesc şi-o scobitoare.
Numai astfel, curăţat,
Poate fi de voi purtat!

29
 Parfumul
Cu aroma lui în casă,
El pe toţi ne-nduioşează
În miresme de flori vii,
Ce-s crescute în câmpii.

Şi aşa ne place nouă,

Chiar de ninge ori că plouă,
Cu parfum să ne stropim,
Undeva când ne pornim.

Iar, apoi, cât ziua ţine,

Hainele miroase bine,
A parfum, deodorant –
Ce-am ales, cu ce ne-am dat.

Aurica cea isteaţă

De la mama toate-nvaţă –
Buzele cum de rujat,
Părul cum de pieptănat.

Şi când mama nu-i acasă,

Ea uşor se parfumează,
Din cel şip mic şi rotund,
Mai e mult până la fund.

Şi, îndată, iat-o pleacă

Cu prietenii la joacă.
Colo-n curte ori în drum,
Răspândind în jur parfum.

La-să simtă fiecare

Cum miroase, ca o floare.
Pentru o fată ori băiat –
Bun exemplu de urmat!

30
 Foarfeca
Două lame puse-n cruce,
Ce sunt gata ca s-apuce
Tot ce-o să le cadă-n cale,
Nu e glumă! Vai, e jale!

Numai cum se întretaie

Pe loc, ce înşfacă, taie.
Chiar de straşnice sunt ele,
Dirijate-s de inele,

Ce tot două sunt şi ele

La alt capăt, la mânere.
Degetele-n ele bagă
Cel, care e pus pe treabă.

Iat-o coală de hârtie –

O croim cum vrem să fie,
Din ţesut tăiem, îndată,
Pentr-o cârpă, o bucată.

Unghiile-ţi sunt crescute,

Foarfeca nu ţi-o ascunde,
Şi nu zăbovi o clipă,
Ia scurtează-le în pripă!

Şi la mâini şi la picioare,
Să nu fie lungi, murdare,
De ruşine să te facă –
Nu ţinea foarfeca-n teacă!

Părul este de-acum mare –

Foarfeca cea salvatoare,
La frizer de-o vezi ajunsă,
Te alegi cu chica… tunsă.

Uite-aşa, la lucruri multe

Foarfeca o să te-ajute.
Dar, să fii atent cu ea,
Să nu te răneşti cumva

31
 Şervețelul şi
băsmăluţa
Câte haine Nicu are
Poartă multe buzunare,
Şi de scotoceşti prin ele,
Vei găsi de toate celea.

Un creion şi-o radieră,

O frântură coralieră,
Un carnet, un bold, o clamă,
O defectă cataramă.

De la praştie-o crăcană,
Leucoplast de pus pe rană,
De vopsit – o periuţă,
Şi, să vezi, o… băsmăluţă!

Iar cu nişte căpăcele –

Un pachet cu… şerveţele.
Şi când iese el din casă,
Nu le uită, nu le lasă.

De micuţ băiatul ştie,

Chiar şi dacă-s din hârtie,
Cum apare-o mică pată
Ele-o-nlătură pe dată.

Dac-afară este rece,

Cu uscate nasu-şi şterge,
Mâinile îi sunt murdare –
Cele ude-s salvatoare!
După ce le foloseşte,
Nicu nu se prea grăbeşte,
Să le arunce, simplu-aşa,
Ori unde s-ar întâmpla.

El o duce-n ritm vioi

Drept în coşul de gunoi!

32
 Apa
N-are miros, nici culoare,
E în râu, ocean şi mare,
În fântâni, lac şi izvoare,
Şi e veşnic curgătoare.

Fără ea nimic nu creşte,

Mugurul nu înfloreşte,
Şi pământul, să vezi, crapă,
Dacă lipsă e de apă!

Iar atunci când nu mai plouă

Dimineaţa-i fără rouă,
Iarba-n luncă nu-nverzeşte,
Frunza-n pom se ofileşte…

O bem lacom când ni-i sete,

Cu ea noi scăpăm de pete,
Dinţii, mâinile şi faţa,
Ni le spală, dimineaţa.

Cu ea facem baie seara,

Dimineaţa – un duş iară,
Ordine-n bucătărie,
Spălăm haine, lenjerie.

Tot cu ea gătim bucate,

Udăm glastrele uscate…
Din izvor sau din fântână,
De băut, e cea mai bună!

33
 Exemplu pentru toţi!
Mărioara, Iustinel
Daniela şi Petrică,
Grijă au singuri de ei
Şi de apă nu li-e frică.

Dinţii-şi curăţă la timp,

De săpun n-au nici o teamă,
Îi ascultă pe părinţi
Şi de sfatul lor iau seama.

Părul este pieptănat,

Unghiile curăţite ,
Iar fundiţele-n culori
În cosiţe-s împletite.

Patul este aşternut

Şi e ordine-n odaie,
Toate sunt la locul lor,
Chiar şi-n camera de baie.

Şi pe rafturi, în dulap,
Hainele sunt aranjate,
Care-au fost spălate doar,
Şi acelea ce-s călcate.

Curăţei şi îngrijiţi,
Când apar ei în ogradă,
Bucuroşi vecinii sunt,
Pe aceşti copii să-i vadă!

Îs frumoşi şi îngrijiţi,
Altceva să zici nu poţi,
Despre-aşa copii, decât:
- Sunt exemplu pentru toţi!

34
 PIEPTENELE

ȘERVEȚELUL ȘI BĂSMĂLUȚA

APA

35
 MURDĂREL
Trăia cândva un băiețel pe care îl
chema Săndel. Crescuse deja băiat
mare, dar era cam leneș - nu-i plăcea
să se spele pe față și să facă baie. De
aceea el avea fața și mâinile perma-
nent murdare și toți îl numeau Săndel-
Murdărel. Într-o bună zi s-au adunat
Cada cu picioare, Robinetul cu apă
caldă, Săpunul mirositor, Buretele
pufos, Şamponul cu spumă, Prosopul
zburător, Pieptenele cu dinţişori, Par-
fumul aromatizat, Pijama cu aripi și
Oglinda de argint și au hotărât să-i
facă baie lui Săndel-Murdărel.
Când el a intrat în casă, Săpunul
mirositor, Buretele pufos, Şamponul cu
spumă, Prosopul zburător, Pieptenele
cu dinţişori, Parfumul aromatizat, Pi-
jama cu aripi și Oglinda de argint au vrut
să-l prindă dar Săndel a fugit în dormitor.
Săndel-Murdărel fuge în altă odaie,
apoi iese la balcon, după aceea o zbughi
în hol. Toți aleargă după el să-l prindă.
Și când Săndel – Murdărel trecea pe
lângă baie a fost înșfăcat și așezat în
cadă. Robinetul cu apă caldă l-a udat,
apoi Șamponul cu spumă l-a spălat pe
cap, Buretele pufos l-a frecat peste tot cu
Săpun mirositor. După asta Robinetul l-a
clătit pe Săndel-Murdărel cu apă caldă.
A venit Prosopul zburător și l-a șters,
apoi Pieptenele cu dințișori l-a pieptănat,
Parfumul aromatizat l-a parfumat iar Pi-
jamaua cu aripi l-a îmbrăcat.
- Vai ce băiețel curat și frumos ești, i-a
spus Oglinda de argint.
36
 - Te vei numi în continuare Săndel- - Dar voi, copii, vă spălați pe față și
Curățel, au strigat în cor Cada cu picio- mâini și faceți baie?
are, Robinetul cu apă caldă, Săpunul - Da-a-a-a-a!
mirositor, Buretele pufos, Şamponul cu - Bravo sunteți! Să fiți cu toții ca
spumă, Prosopul zburător, Pieptenele Săndel-Curățel.
cu dinţişori, Parfumul aromatizat, Pi-
jama cu aripi și Oglinda de argint.

37
 OGLINDA FERMECATĂ
A fost odată o fetiță cu numele Gabri-
ela. Și iată că de ziua nașterii bunicuța
i-a dăruit o oglindă.
- Este fermecată, a zis ea. Chiar îți
poate spune cine este cea mai frumoasă
fetiță din lume.
A doua zi Gabriela s-a uitat în oglindă
întrebând-o: Oglindă, oglinjoară,
spune-mi cine este cea mai frumoasă
fetiță din lume?
- Tu ești cea mai frumoasă fetiță din
lume, dar uite că Daniela este și mai
frumoasă fiindcă se spală pe dinți în
fiecare zi.
38
- Bine, a răspuns Gabriela, voi face și
eu la fel. Și în fiecare zi își spăla dinții
cu periuța.
Peste câteva zile Gabriela s-a uitat în
oglindă și a întrebat:
- Oglindă, onglinjoară, spune-mi
cine este acum cea mai frumoasă fetiță
din lume?
- Ești acum cea mai frumoasă fetiță
din lume, dar Daniela este și mai
frumoasă, fiindcă face în fiecare zi duș.
- Bine, a răspuns Gabriela, voi face
și eu la fel. Și în fiecare zi făcea duș
înainte de culcare.
Peste câteva zile s-a uitat Gabriela în
oglindă și a întrebat-o:
- Oglindă, onglinjoară, spune cine
este cea mai frumoasă fetiță din lume?
 - Ești cea mai frumoasă fetiță din
lume, dar Daniela este și mai frumoasă,
fiindcă se piaptănă în fiecare zi.
- Bine, a răspuns Gabriela, voi face
și eu la fel. Și în fiecare zi se pieptăna
după ce se scula și își lega o fundiță de
păr.
Peste câteva zile s-a uitat Gabriela în
oglindă și a întrebat-o:
- Oglindă, onglinjoară, spune cine
este cea mai frumoasă fetiță din lume?
39
- Ești cea mai frumoasă fetiță din
lume, dar Daniela este și mai frumoasă,
fiindcă se parfumează în fiecare zi
înainte de a se duce la plimbare.
- Bine, a răspuns Gabriela, voi face și
eu la fel. Și în fiecare zi, înainte de a ieși
la plimbare, ea nu uita să se parfumeze.
Peste câteva zile s-a uitat Gabriela în
oglindă și a întrebat:
- Oglindă, onglinjoară, spune cine
este cea mai frumoasă fetiță din lume?
- Acum sunteți amândouă cele mai
frumoase fetițe din lume, a spus oglinda.
Sunteți atât de frumoase încât strălucirea
voastră umbrește soarele, pentru că la
soare te poți uita, dar la voi ba.
… Dar voi copii aveți acasă o astfel
de oglindă? Dacă nu, atunci rugați-o
pe bunicuța voastră să vă facă cadou o
oglindă fermecată.
 REVOLTA ÎNCĂLȚĂRILOR

Era o noapte uimitoare. Luna și ste-
lele sclipeau pe bolta cerească. Petrică
adormise demult. De odată s-au auzit
niște voci.
- Uite, draga mea, ce neobrăzare.
- Ce s-a întâmplat, scumpă sandală?
întrebară cipicii.
- Păi, uită-te la adidașii ăștia plini de
noroi. Stau lângă ușă fără nici o jenă.
Au intrat în hol și au lăsat atâtea urme
pe covoraș.
- Ce pot face, au început a plânge
adidașii, dacă stăpânul meu Petrică,
jucând fotbal s-a băgat într-o băltoacă.

40
 - Bine, au zis într-un glas papucii,
după aceea trebuia să te spele.
- Ce suntem noi de vină dacă Petrică
este leneș și s-a dus la culcare fără să
ne curățe de noroi, au răspuns adidașii.
- Nu este frumos ceea ce a făcut
Petrică, s-au dat cu părerea cizmele de
cauciuc. V-a trebui să-l pedepsim.
- Cum? Au întrebat încălțările.
- Foarte simplu, au răspuns cizmele,
nu-i permitem să ne încalțe și atunci el
nu va putea ieși din casă.
- Așa să fie, au răspuns ghetele, cipi-
cii, sandalele, adidașii și alte încălțări.
Vai de mine, se tânguia Petrică, ce mă
fac mâine fără încălțăminte? I-a venit o
idee. Dimineața devreme, el s-a sculat
41
din pat și s-a dus încetișor în hol. A luat
adidașii și i-a șters de noroi cu o cârpă
umedă. După asta a șters și petele de pe
covoraș. Apoi s-a culcat înapoi în pat.
Când a trebuit să plece la grădiniță,
a încălțat adidașii care străluceau de
curați ce erau.
- Vai, ce adidași curați ai Petrică, l-a
lăudat doamna educatoare.
- Eu i-am șters de noroi, a spus mân-
dru Petrică.
- Ești bravo! i-a spus educatoarea.
- Dar voi, copii, cum procedați?
… Veniți cu încălțămintea curată la
grădiniță?
- Da-a-a-a-a!
- Atunci sunteți bravo!
 ÎNGNRIJIREA PĂRULUI PRESUPUNE:
Spălatul părului se face la fiecare 3-4 zile, vara
mai des, cu apă caldă, evitându-se apa rece sau
fierbinte. De regulă se foloseşte un şampon special
pentru părul uscat, gras sau normal. Există şampoane
uscate (praf), şampoane fluide şi şampoane cremă.
Nu turnaţi șampoane fără măsură pe cap. Părul se
şamponează de două ori. Şamponul se aplică pe pie-
lea capului şi, cu vârful degetelor, nu cu unghiile, se
freacă repede, apoi se clăteşte în multe ape.
Periatul părului se efectuează cu o perie nu prea
aspră, pentru a nu zgâria pielea capului. Periile din
păr alb de porc sunt cele mai bune.
Pieptănatul se face cu pieptenele care trebuie să
aibă dinţi nu prea deşi, ca să nu smulgă părul. De
asemenea dinţii pieptenului trebuie să nu fie prea
ascuţiţi pentru a nu zgâria pielea.
Peria și pieptenele vor fi păstrate într-o curățenie
perfectă. La anumite intervale de timp vor fi spălate
cu apă caldă şi săpun, pentru a evita îmbâcsirea
părului cu murdăria acumulată pe ele.
Periodic, atât fetele cât și băieţii, vor fi tunși. Nu
contează tipul de coafură pe care îl ve-ți alege, este
important ca părul vostru permanent să fie păstrat în
curăţenie.
Sfaturi pentru a păstra părul sănătos
În permanență protejează-ţi părul cu un balsam
puternic, când eşti în vacanţă sau când te duci la înot.
Protejează-ţi părul vara de soare, praf etc., purtând
căciuliţă, beretă, pălărioară sau umbrelă.
Iarna protejează-ți părul de frig, purtând cuşmă
(căciuliţă) etc. pe cap.
Uscarea părului se face ştergându-l bine cu
prosoape uscate şi calde, apoi stând la soare sau
lângă o sursă de căldură: sobă, uscător electric.
Este bine ca după ce ne-am spălat pe cap să nu ieşim
de îndată afară din casă, decât doar în cazuri de strictă
urgență şi numai după 5-6 ore, pentru ca să nu răcim.
Reţineţi! Pieptenele şi peria trebuie să fie obiecte
de uz strict personal şi nu se împrumută nimănui, în
caz contrar pot fi transmise boli ale pielii şi părului.

42
 Păduchii și râia se transmit prin contact per-
sonal şi prin intermediul obiectelor: a piepte-
nelui, căciuliței, lenjeriei de pat și corp, hainelor
nespălate, buretelui de baie, atunci când într-un
pat dorm mai multe persoane.
PENTRU A PREVENI PARAZITOZELE
CUTANATE (PĂDUCHII, SCABIA (RÂIA)
ESTE NECESAR SĂ:
Spălăm corpul cu apă caldă și săpun: iarna de
2-3 ori pe săptămână, vara – zilnic.
Îngrijim părul spălându-l de 2-3 ori pe
săptămână. Să spălăm pieptenele, periile fo-
losite pentru îngrijirea părului.
Schimbăm zilnic lenjeria de corp și lenjeria
de pat nu mai rar de o dată la 7-10 zile.
Păstrăm hainele în curăţenie.
Nu permitem ca lenjeria de pat, de corp și
orice altă haină sau încălțăminte, pieptenele și
peria de păr să fie folosite de alte persoane.
Nu admitem ca într-un pat să doarmă mai multe
persoane. Fiecare persoană va avea patul său.

Reţineţi!
Tratamentul scabiei vizează nu doar persoana
în cauză, ci şi pe toţi membrii familiei.
Nici un tratament nu trebuie aplicat fără reco-
mandarea medicului.
Dezinfectarea minuţioasă a lenjeriei de pat, a
hainelor şi a tuturor obiectelor, cu care pacien-
tul intră în contact, prin spălarea la temperatură
înaltă și călcarea lor cu fierul încins.
Reţineţi! Este important ca fiecare copil să
conștientizeze că prosopul, periuţa de dinţi,
pieptenele, peria de păr, unghiera sau forfecuţa
pentru manichiură, băsmăluța, lenjeria intimă și
de pat sunt obiecte personale şi nu se împrumută.

43
 Ghici ce e?

Părul meu este curat,

Îngrijit şi pieptănat,
Fiindcă am, prietene,
O perie şi-un… pieptene!

* * *

Chica mare o retează,

Unghiile le scurtează…
Dar să fii atent cu ea!
Ce credeţi că-i?... foarfeca!

* * *

Trebuie cu toţi să ştim,

Că, pornindu-ne la drum,
Bine-ar fi să ne stropim
Cu… deodorant, parfum!

* * *

Multe buzunare are

La rochiţa sa Sănduţa,
Şi când iese la plimbare
Pune-n unul… băsmăluţa!

* * *

Umed este sau uscat,

Toţi nevoie au de el,
Nasul, iată, ţi-ai pătat,
Şterge-l cu un… şerveţel!

44
 Ghici ce e?

Corpul nostru e curat,

Că-l spălăm noi regulat,
Dar de murdării ne scapă,
Mult miraculoasa… apă!
* * *

Cu ea mâinile şi faţa
Le spălăm noi dimineaţa,
Ne deschide-ndată pleoapa
De ne udă ochii… apa!
* * *

De atâta alergat,
Uf!, ce tare-am transpirat,
Ca să fiu curat, acuş,
Am să fac repede…duş!
* * *

Se simte miros urât

De la corp şi de la straie,
Timpu-înseamnă ţi-a venit
Ca să faci urgent o… baie!
* * *

Dacă vrei să fii curat-

Repejor hai la spălat,
Cine vrea culcat, să şadă –
O va face chiar în… cadă!
* * *

Te-ai chitit, porneşti la drum,

Ai ieşit deja în tindă,
Înainte de-a pleca,
Mai priveşte-te-n… oglindă!

45
 Ajută-l pe peştişor să ajungă până la Ajută-l pe Ștefănel să adune obi-
ochelari, ca să-și protejeze ochii în apă. ectele necesare pentru a face baie.

Ajută-l pe puiul de urs să ajungă Ajută-l pe Pinochio să ajungă la du-

până la peria de păr ca să-și îngrijească lap ca să-și poată lua niște băsmăluțe
blana. (șervețele umede).

46