DETERMINAREA DEBITELOR MAXIME CU DIFERITE PROBABILIT I

DE DEP IRE UTILIZÂND CURBA DE PROBABILITATE EMPIRIC I

CURBA TEORETIC PEARSON III

1. No iuni teoretice

Distribu ia tip Pearson III se caracterizeaz prin faptul c este caracterizat de

faptul c originea axelor de coordonate se afl în dreptul modei i aceast curb are
densitatea dat de formula :
x a
d
x d
f ( x) f 0 e (1 ) (1)
a
unde :
f0 este ordonata maxim corespunz toare modei; d, raza de asimetrie;
a, variabilitatea curbei (distan a dintre xmin i x3); x, variabila aleatoare independent ,
reprezentat de m rimea hidrologic considerat .
Curba de distribu ie tip Pearson III, este o curb asimetric care depinde de trei
parametri i anume :
unul de pozi ie (f0);
doi de form : a i d.

Atât curba de reparti ie cât i curba de probabilitate Pearson III, depind de ace ti
trei termeni.
Aceast curb de distribu ie are o larg aplicare în hidrologie, ajustându-se destul
de bine la regimul hidrologic din ara noastr .
În figura 1 se observ c xmax tinde asimptotic c tre + , fapt care constituie o
aproxima ie teoretic a fenomenului fizic, neavând certitudinea c valoarea xmax
surat este cea mai mare posibil .
Dac avem la dispozi ie mai multe curbe de distribu ie teoretice
Pearson III, care depind de cei trei parametri se poate rezolva problema pus în
hidrologie adic , alegerea acelei curbe care se înscrie cel mai bine în datele de observa ii
i m sur tori punând condi ia ca primele trei momente ale distribu iei teoretice s fie
egale cu primele trei momente calculate cu datele din m sur tori (momente de gradul I,
II i III adic : media aritmetic , coeficientul de varia ie Cv i coeficientul de asimetrie
Cs ).

2. Calculul debitelor maxime cu diferite probabilit i cu distribu ia tip Pearson III

În cazul variabilelor aleatoare continui, probabilitatea de dep ire (probabilitatea

ca o variabil aleatoare X s ia valori mai mari decât o valoare dat X) este dat de
rela ia:
 p ( x) f ( x ) dx (2)
x
unde:
p(x) este probabilitatea de dep ire; f(x) este densitatea de distribu ie.

Pentru variabilele aleatoare discrete, probabilitatea de dep ire se ob ine cu

aceea i formul numai c integrala este înlocuit cu o sum .
La proiectarea, execu ia i exploatarea lucr rilor hidrotehnice este necesar
cunoa terea unor elemente hidrologice (debite, niveluri, volume etc.) cu diferite
probabilit i de calcul i verificare. Având la dispozi ie un ir statistic Xi, i=1,2,...,n
unde n > 20 de m rimi hidrologice ob inute prin observa ii i m sur tori se poate
întocmi curba de probabilitate empiric astfel:
se ordoneaz descresc tor ( Xi>Xi+1) irul de date hidrologice;
probabilitatea se calculeaz cu formula lui Weibull:
i
pi 100 [%] (3)
n 1
unde:
i este num rul de ordine al termenilor din ir; n, num rul total al termenilor irului.

Aceast formul prezint inconvenientul c d valori aproximative ale

probabilit ii la capetele intervalului (doar pentru n > 70 aproxima iile sunt mici ).

rezultatele ob inute se centralizeaz (tabelul 13.1) i cu ajutorul lor se reprezint

grafic curba de probabilitate empiric într-un sistem cu axe logaritmice sau
semilogaritmice, luând pe abscis probabilitatea, iar pe ordonat elementul hidrologic
analizat.
Tabelul 1 Calculul curbei de probabilitate empiric
Probabilitatea empiric
Eelementul hidrologic analizat, i
Anul
ordonat descresc tor Xi (Xi>Xi+1) pi = 100
n 1
0 1 2

Curba de probabilitate empiric ob inut , reprezint o importan deosebit în

practic , pentru c din ea se pot extrage valorile m rimii hidrologice analizate cu
probabilit ile dorite.
Sfera de aplicare a acestei curbe este îns redus , pentru c în majoritatea
cazurilor cuprinde amplitudini mici de varia ie ale elementului hidrologic luat în studiu
din cauza irurilor scurte de date folosite la întocmirea ei.
 Apare deci o problem deosebit de important i dificil i anume: extrapolarea
probabilit ilor la capetele intervalului, problema care poate fi rezolvat cu ajutorul curbei
de probabilitate teoretic de tip Pearson III .
Calculele prinvind aceasta curb teoretic se conduc astfel:
irul statistic de date folosite Xi se ordoneaz descresc tor (Xi > X i+1) i se
calculeaz media aritmetic cu formula:

n
Xi
i 1
X med (4)
n

se calculeaz coeficien ii moduli Ki i coeficientul de varia ie Cv

Xi
Ki
X med (5)
n
( K i 1) 2
i 1
Cv
n 1 (6)
se determin coeficientul de asimetrie Cs în func ie de coeficientul de varia ie Cv

Cs = Cv (7)
unde, valorile coeficientului se aproximeaz în func ie de natura m rimii c reia i se
calculeaz valorile probabilistice i anume:
=0 pentru niveluri maxime;
=1,5 pentru debite medii anuale pe râuri care au regim nepermanent;
=2,0 pentru debitele medii anuale, minime de var , maxime de prim var ;
=3 3,5 pentru precipitatii maxime;
=3,5 4,0 pentru debite maxime pe râurile mici.

În cazurile când num rul de date (n) este foarte mare coeficientul de asimetrie
se determin cu rela ia:

n
( K 1 1) 3
i 1
Cs 3
(8)
n Cv
Calculele efectuate pot fi centralizate în tabelul 2.
 pentru calculul valorilor cu diferite probabilit i se folosesc tabelele Foster-
Rîbkin sau tabelele lui Krî kii-Menkel.
Tabelul 2 Calculele intermediare
Elementul
Coeficien ii
hidrologic analizat,
moduli
Anul ordonat descresc tor (Ki-1) (Ki-1)2 (Ki-1)3
Xi Xi
Ki
(X i>X i+1) X med
0 1 2 3 4 5
. X1 K1 (K1-1) (K1-1)2 (K1-1)3
. X2 K2 (K2-1) (K2-1)2 (K2-1)3
. .
. . . .
. .
. . . .
. .
. . . .
2
. Xn Kn (Kn-1) (Kn-1) (Kn-1)3

Foster i Rîbkin au plecat de la constatarea c în distribu ia Pearson III a

variabilei K, ordonatele curbei de probabilitate sunt propor ionale cu coeficientul Cv i
au notat cu ordonata curbei de probabilitate pentru Cv=1. Când Cv 1, K se
determin cu rela ia:
K = 1 + Cv (9)
Tabelul Foster-Rîbkin este alc tuit pentru diverse valori ale coeficientului Cs
(tabelul 3) i se folose te pentru calculul valorilor cu diferite probabilit i astfel:
se intr cu valoarea Cs calculat anterior în prima coloan a tabelului ;
corespunz tor acestei valori se extrag valorile pentru probabilit ile care sunt
scrise în prima linie a tabelului.
Cu ajutorul valorilor extrase se calculeaz elementul hidrologic analizat, pentru
fiecare probabilitate (tabelul 3).
Tabelul Foster-Rîbkin este valabil doar pentru =2.
Tabelele elaborate de Krî kii-Menkel au la baza schimbarea de variabil
x =a b, ob inându-se astfel cu ajutorul lor curba de probabilitate Pearson III pentru
orice raport (tabelele 5, 6, 7 i 8).
Aceste tabele se folosesc astfel:
se intr cu valoarea lui Cv calculat anterior în prima linie a acestor tabele i
corespunz tor acesteia se extrag direct valorile lui K pentru probabilit ile din prima
coloan a tabelelor.
 Tabelul 3 Abaterile ordonatelor curbei binomiale de probabilitate Foster-Rîbkin pentru =2
p%
0,01 0,1 1 5 10 20 50 80 95 99 99,9
Cs
0,00 3,72 2,09 2,33 1,65 1,28 0,84 0,00 -0,84 -1,64 -2,33 -3,09
0,10 3,94 2,40 2,40 1,67 1,29 0,84 -0,02 -0,85 -1,62 -2,25 -2,95
0,20 4,15 3,38 2,47 1,70 1,20 0,83 -0,03 -0,85 -1,59 -2,18 -2,81
0,30 4,37 3,52 2,54 1,72 1,31 0,82 -0,05 -0,85 -1,56 -2,10 -2,67
0,40 4,60 3,67 2,62 1,75 1,32 0,82 -0,07 -0,86 -1,52 -2,03 -2,53
0,50 4,82 3,81 2,68 1,77 1,32 0,80 -0,08 -0,86 -1,49 -1,95 -2,40
0,60 5,05 3,96 2,76 1,80 1,33 0,80 -0,10 -0,86 -1,46 -1,88 -2,27
0,70 5,27 4,10 2,82 1,82 1,33 0,79 -0,12 -0,86 -1,42 -1,81 -2,14
0,80 5,50 4,24 2,89 1,84 1,34 0,78 -0,13 -0,86 -1,39 -1,73 -2,02
0,90 5,72 4,39 2,96 1,86 1,34 0,77 -0,15 -0,85 -1,35 -1,66 -1,90
1,00 5,96 4,53 3,02 1,88 1,34 0,76 -0,16 -0,85 -1,32 -1,59 -1,79
1,20 6,41 4,82 3,15 1,91 1,34 0,73 -0,20 -0,84 -1,24 -1,45 -1,58
1,40 6,87 5,10 3,27 1,94 1,34 0,70 -0,22 -0,83 -1,17 -1,32 -1,39
1,60 7,32 5,37 3,39 1,96 1,33 0,68 -0,25 -0,82 -1,09 -1,20 -1,24
1,80 7,77 5,64 3,50 1,98 1,32 0,64 -0,28 -0,80 -1,02 -1,09 -1,11
2,00 8,21 5,91 3,60 2,00 1,30 0,61 -0,31 -0,78 -0,95 -0,99 -1,00
2,20 - 6,20 3,70 2,01 1,28 0,58 -0,33 -0,75 -0,90 -0,90 -0,99
2,40 - 6,47 3,78 2,01 1,25 0,54 -0,35 -0,71 -0,82 -0,83 -0,83

Tabelul 4 Calculul curbei de probabilitate teoretic cu ajutorul tabelului Foster-Rîbkin

p% 0,01 0,1 1 2 5 10 20 50 80 95 99 99,9

Cv
K=1+ Cv
Xp=K Xmed

Cu valorile extrase se calculeaz elementul hidrologic analizat pentru fiecare

probabilitate (tabelul 9).

pe acela i grafic cu curba de probabilitate empiric se reprezint i curba de

probabilitate teoretic luând pe abscis probabilitatea la scara logaritmic , iar pe
ordonat m rimea hidrologic la scara normal pentru =2, sau la scara logaritmic
pentru 2.
se analizeaz pozi ia pe care o are curba de probabilitate teoretic fa de curba de
probabilitate empiric .
Dac între cele dou curbe exist diferen e, trebuie s se fac ajustarea curbei de
probabilitate teoretic cu datele experimentale (curba de probabilitate empiric ) prin
modificarea coeficien ilor Cv i Cs sau a raportului .
Practic întocmirea curbei de probabilitate teoretic se începe luând pentru
coeficientul Cs valoarea cea mai probabil i anume, Cs = 2 Cv. Se verific dac
aceast curb se suprapune peste curba de probabilitate empiric . În caz afirmativ
înseamn c coeficientul a fost bine ales i calculul se consider încheiat.
Dac îns cele dou curbe au valori apropiate în zona probabilit ilor medii
iar la extremit i nu se suprapun (caz foarte frecvent) se ia o nou valoare pentru
coeficientul i se reface calculul, privind curba de probabilitate teoretic , pân când
acesta se va suprapune peste cea empiric .
Sensul de modificare a coeficientului este func ie de pozi ia pe care o au cele
dou curbe i anume:
dac în zona probabilit ilor mici (<10%) curba de probabilitate teoretic este
situat sub curba de probabilitate empiric atunci se va lua > 2, iar contrar <2.
Tabelul 5 Ordonatele curbei de probabilitate Krî kii-Menkel pentru =1
p% Cv
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2
0,001 1,45 2,01 2,63 3,30 4,02 4,82 5,62 6,46 7,38 8,37 8,92 10,28
0,01 1,39 1,86 2,39 2,94 3,55 4,20 4,87 5,59 6,07 7,19 8,01 8,82
0,1 1,33 1,70 2,11 2,54 3,02 3,53 4,05 4,50 5,21 5,82 5,58 7,12
1 1,24 1,51 1,78 2,09 2,41 2,76 3,11 3,40 3,90 4,31 4,73 5,16
5 1,17 1,34 1,53 1,72 1,92 2,13 2,35 2,56 2,80 3,05 3,28 3,54
10 1,13 1,26 1,40 1,54 1,69 1,82 1,96 2,11 2,27 2,42 2,56 2,70
20 1,10 1,17 1,25 1,32 1,41 1,43 1,55 1,81 1,67 1,72 1,75 1,77
50 1,00 0,99 0,98 0,98 0,93 0,90 0,86 0,81 0,76 0,70 0,62 0,54
80 0,91 0,83 0,74 0,65 0,57 0,47 0,39 0,31 0,23 0,16 0,11 0,01
95 0,84 0,69 0,55 0,42 0,31 0,21 0,14 0,08 0,04 0,02 0,01 0,00
99 0,78 0,58 0,41 0,27 0,16 0,08 0,04 0,02 0,01 0,00 0,00 0,00
99,9 0,72 0,47 0,28 0,15 0,07 0,02 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Tabelul 6 Ordonatele curbei de probabilitate Krî kii-Menkel pentru =1,5

p% Cv
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
0,001 1,44 1,94 2,46 2,91 3,47 3,95 4,35 4,72 5,02 5,30
0,01 1,40 1,81 2,25 2,70 3,15 3,37 3,94 4,31 4,88 4,91
0,1 1,32 1,67 2,08 2,39 2,77 3,14 3,48 3,82 4,13 4,41
1,0 1,24 1,49 1,75 2,03 2,31 2,59 2,87 3,15 3,45 3,78
5,0 1,17 1,34 1,52 1,70 1,90 2,10 2,31 2,52 2,78 3,04
10 1,13 1,26 1,39 1,58 1,68 1,83 1,99 2,16 2,38 2,57
20 1,08 1,17 1,25 1,34 1,42 1,51 1,59 1,89 1,78 1,88
50 1,00 0,99 0,99 0,97 0,96 0,93 0,89 0,83 0,16 0,67
80 0,91 0,83 0,74 0,65 0,55 0,45 0,35 0,24 0,15 0,09
95 0,84 0,58 0,58 0,38 0,26 0,15 0,08 0,04 0,01 0,00
99 0,78 0,57 0,38 0,23 0,12 0,05 0,01 0,00 0,01 0,00
99,9 0,70 0,45 0,25 0,11 0,04 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00

Tabelul 7 Ordonatele curbei de probabilitate Krî kii-Menkel pentru =3

p% Cv
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2
0,001 1,58 2,50 3,82 5,60 8,10 11,00 14,26 17,60 20,60 24,00 27,50 32,90
0,01 1,51 2,20 3,15 4,36 5,90 7,70 9,57 11,40 13,55 18,60 21,65 20,71
0,1 1,38 1,87 2,53 3,29 4,20 5,07 8,05 7,02 8,12 9,25 10,42 11,65
1,0 1,25 1,58 1,94 2,34 2,17 3,17 3,59 4,91 4,43 4,90 5,35 5,82
5,0 1,17 1,35 1,55 1,75 1,93 2,11 2,28 2,45 2,60 2,77 2,92 3,01
10 1,11 1,26 1,38 1,51 1,61 1,72 1,82 1,90 2,00 2,05 2,12 2,18
20 1,08 1,15 1,21 1,26 1,31 1,34 1,37 1,40 1,41 1,42 1,43 1,43
50 0,99 0,98 0,95 0,92 0,89 0,85 0,82 0,76 0,75 0,71 0,67 0,53
80 0,91 0,83 0,75 0,68 0,61 0,55 0,50 0,45 0,40 0,36 0,31 0,27
 95 0,85 0,72 0,61 0,52 0,44 0,37 0,32 0,26 0,22 0,16 0,15 0,12
99 0,80 0,64 0,52 0,42 0,34 0,27 0,22 0,17 0,14 0,11 0,08 0,06
99,9 0,75 0,56 0,43 0,33 0,25 0,19 0,14 0,10 0,09 0,05 0,04 0,00

Tabelul 8 Ordonatele curbei de probabilitate Krî kii-Menkel pentru =4

p% Cv
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2
0,001 1,50 2,28 3,35 4,69 6,21 6,30 10,42 12,80 15,52 18,28 21,30 24,60
0,01 1,42 2,05 2,85 3,18 5,00 5,28 7,70 9,21 11,00 12,89 14,86 16,86
0,1 1,35 1,80 2,36 3,00 3,75 4,58 5,43 6,31 6,48 7,33 9,54 10,68
1 1,25 1,55 1,88 2,25 2,65 3,07 3,49 3,92 4,40 4,88 5,37 5,65
10 1,14 1,26 1,39 1,58 1,68 1,76 1,87 1,97 2,09 2,15 2,24 2,31
20 1,09 1,16 1,23 1,29 1,33 1,38 1,42 1,45 1,47 1,49 1,49 1,50
50 0,99 0,98 0,96 0,98 0,90 0,86 0,82 0,78 0,74 0,91 0,68 0,81
80 0,91 0,83 0,75 0,67 0,80 0,53 0,40 0,41 0,36 0,70 0,26 0,22
95 0,84 0,71 0,39 0,49 0,41 0,33 0,26 0,21 0,17 0,13 0,10 0,07
99 0,79 0,62 0,48 0,37 0,29 0,21 0,16 0,12 0,08 0,06 0,04 0,03
99,9 0,73 0,53 0,38 0,27 0,19 0,13 0,09 0,08 0,03 0,02 0,01 0,01

Tabelul 9 Calculul curbei de probabilitate teoretic cu ajutorul tabelelor Krî kii- Menkel
p% 0,001 0,01 0,1 1 5 10 20 50 80 90 99 99,9

K
Xp=K Xmed

2.Exemplu de calcul

În aceast aplica ie se prezint un exemplu de calcul a curbei de asigurare

empirice i a curbei de asigurare teoretice Pearson tip III utilizând ca date debitele
maxime înregistrate pe râul xxx, postul xxx.

a) Calculul curbei de probabilitate empirica (Tabelului 10)

Reprezentând grafic datele din coloanele 3 i 5 ale tabelului 10 rezult curba

de probabilitate empiric (figura 2).

Tabelul 13.10 Elementele necesare întocmirii curbei de probabilitate empiric

Debitul maxim Qi max Probabilitatea empiric
Anul Qmax ordonat descresc tor max i
lg Qi p i
n 1
100 lg pi
[m3/s] [m3/s]
0 1 2 3 4 5
1977 25 30 1,477 4,347826 0,638272
1978 27 29 1,462 8,695652 0,939302
1979 29 28 1,447 13,04348 1,115393
1980 28 28 1,447 17,3913 1,240332
1981 26 28 1,447 21,73913 1,337242
1982 26 28 1,447 26,08696 1,416423
1983 26 28 1,447 30,43478 1,48337
 1984 26 27 1,431 34,78261 1,541362
1985 26 27 1,431 39,13043 1,592515
1986 26 27 1,431 43,47826 1,638272
1987 24 26 1,414 47,82609 1,679665
1988 25 26 1,414 52,17391 1,717453
1989 28 26 1,414 56,52174 1,752216
1990 30 26 1,414 60,86957 1,7844
1991 28 26 1,414 65,21739 1,814363
1992 28 26 1,414 69,56522 1,842392
1993 27 26 1,414 73,91304 1,868721
1994 26 26 1,414 78,26087 1,893545
1995 28 25 1,397 82,6087 1,917026
1996 26 25 1,397 86,95652 1,939302
1997 26 25 1,397 91,30435 1,960491
1998 25 24 1,380 95,65217 1,980695

b) Calculul curbei de probabilitate teoretic

Pentru calculul mediei aritmetice i a coeficientului de varia ie se utilizeaz

rezultatele din tabelul 11.

22
Qimax
588 3
Qmed i 1
26 ,727 m /s (10)
22 22

22
(K i 1) 2
i 1 0 , 0612 (11)
Cv 0 , 053
22 1 21

Cs = Cv = 2 x 0,053 = 0,106 (12)

Tabelul 11 Calcule intermediare pentru trasarea curbei de probabilitate teoretic

Qmax Qi max Qimax
Anul ordonat descresc tor Ki Ki - 1 (K i -1)2
3
[m /s] Q med
[m3/s]
0 1 2 3 4 5
1977 25 30 1,122 0,122 0,015
1978 27 29 1,085 0,085 0,0072
1979 29 28 1,047 0,047 0,0022
1980 28 28 1,047 0,047 0,0022
1981 26 28 1,047 0,047 0,0022
1982 26 28 1,047 0,047 0,0022
1983 26 28 1,047 0,047 0,0022
 1984 26 27 1,010 0,010 0,0001
1985 26 27 1,010 0,010 0,0001
1986 26 27 1,010 0,010 0,0001
1987 24 26 1,010 0,010 0,0001
1988 25 26 0,972 -0,028 0,0008
1989 28 26 0,972 -0,028 0,0008
1990 30 26 0,972 -0,028 0,0008
1991 28 26 0,972 -0,028 0,0008
1992 28 26 0,972 -0,028 0,0008
1993 27 26 0,972 -0,028 0,0008
1994 26 26 0,972 -0,028 0,0008
1995 28 25 0,935 -0,065 0,004
1996 26 25 0,935 -0,065 0,004
1997 26 25 0,935 -0,065 0,004
1998 25 24 0,899 -0,103 0,010
- - - -
=588 m3/s =0,061

Cu valoarea lui Cs se intr în tabelele Foster-Rîbkin i rezult ordonatele

curbei polinomiale de probabilitate .
Calculele privind curba de probabilitate teoretic pentru =2 se fac tabelar
(tabelul12).
Tabelul 12 Curba de probabilitate teoretic
p% 0,01 0,1 1 5 10 20 50 80 95 99 99,9
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
3,94 2,40 2,40 1,67 1,29 0,84 -0,02 -0,85 -1,62 -2,25 -2,95

Cv 0,208 0,127 0,127 0,09 0,07 0,04 -0,001 -0,05 -0,09 -0,12 -0,16
1,208 1,127 1,127 1,09 1,07 1,04 0,999 0,95 0,91 0,88 0,84
K=1+ Cv
Qp = K Qmed 32,286 30,121 31,121 29,132 28,597 27,796 26,700 25,390 24,321 23,519 22,450

lg p -2 -1 0 0,698 1 1,301 1,698 1,903 1,977 1,995 1,999

lg Qp 1,509 1,478 1,478 1,464 1,456 1,443 1,426 1,404 1,385 1,271 1,351

Reprezentând grafic datele din ultimele dou linii ale tabelului 12 rezult curba
de probabilitate teoretic ( figura 2).
Din figura 2 se observ c cele dou curbe nu se suprapun, deci =2 nu este
satisf toare. Curba de probabilitate teoretic este situat sub curba de probabilitate
empiric în zona probabilit ilor mici i ca urmare trebuie m rit coeficientul i
ref cut calculul curbei de probabilitate teoretic . Calculele sunt asem toare cu cele
reprezentate anterior, numai c de aceast dat se folosesc tabelele Krî kii-
1 .5 2

1.5

1 .4 8

1 .4 6

1 .4 4
lg Qp

1 .4 2

1.4

1 .3 8

1 .3 6

1 .3 4
-3 -2 -1 0 1 2 3
lg p i
Menkel.

Figura 2 Curba de probabilitate empiric i teoretic Pearson tip III

4. Concluzii

a) Analizând curbele din figurile prezentate, se observ c pentru probabilit ile

mici, debitele maxime ob inute utilizând curba de probabilitate empiric sunt mai
mari decât debitele din curba teoretic Pearson III.
b) Curba teoretic Pearson III permite determinarea debitelor maxime cu diferite
probabilit i în zonele extreme adic în zonele unde datorit irurilor scurte de date
din m sur tori nu exist valori pe curba de probabilitate empiric .

RAU BASEU , S.H.

STEFANESTI
Qmax
1 330
2 124
3 100
4 100
5 83.1
6 77.0
7 73.0
8 65.2
9 62.6
10 48.2
11 45.5
12 43.0
13 40.7
14 40.4
15 37.4
16 28.3
17 27.3
18 27.0
19 26.7
20 26.6
21 24.4
22 24.2
23 24.1
24 23.84
25 21.6
26 20.8
27 20.4
28 18.3
29 14.6
30 13.9
31 13.7
32 8.36
33 8.04
34 7.29
35 7.00
36 6.97
37 5.50
38 4.96
39 1.68
40 1.67
41 0.754