Originea, destinația și structura celulelor și țesuturilor sistemului imunitar

MADUVA OSOASA
 Maduva osoasa reprezinta aproape 5% din greutatea totala a corpului si este responsabila de
procesul de formare al sangelui la adulti (hematopoieza)
 De asemenea, ofera un micromediu necesar pentru maturarea limfocitelor B si formarea de
celule pre-T (limfopoieza)

CELULE STEM
 Toate aceste celule provin din celule stem hematopoietice pluripotente nediferentiate
(PHSC), care pot fi gasite in embrionul de mamifer, in ficat si apoi in splina.
 Celulele stem (SC) sunt pluripotente CD34+ si reprezinta mai putin de 0,1% din toate
celulele din maduva adulta. Celulele stem au limitat capacitatea proliferativa si prezinta
potential de diferentiere in toate celulele mieloide (eritrocite, granulocite, monocite si
trombocite) sau tesutului limfatic (celulele T si B). Cand celulele stem se divid, cele doua
celule fiice (DCS) pot continua sa fie ca celuelele stem sau sa aleaga oricare alta cale de
diferentiere.
 Daca o celula fiica (DC) se desfasoara in calea diferentierii, aceasta devine o colonie
multipotenta de unitati - splina(CFU-S) sau colonii formatoare de unitati –limfoid (CFU-Ly)
celule precursoare si apoi o celula de maturizare precursoare unipotenta de maturizare
progresiva pentru oricare din celulele mature din sangele periferic. Celula precursor pierde
treptat capacitatea de auto-reinnoire si apoi de a se divide aproape ca un fenotip matur.
 Celulele stem nu depind numai de un micromediu specific pentru maturarea lor, ele depind
si de numerosi factori de crestere glicoproteici care actioneaza in diferite stadii pentru a
controla tipul de celule, precum si viteza de formare acelulelor. Unii dintre acesti factori de
crestere cum ar fi factorul de celule stem (SCF) si interleukina (IL)-7 sunt secretate de
celulele stromale, dar cele mai multe sunt produse in alta parte si transportate la nivelul
maduvei prin fluxul sangvin (endocrin).

ERITROPOIEZA
 Eritropoieza apare atunci cand o celula CFU-S da nastere la unitati de rupere a stantarii
eritrocitelor (BFU-E) si apoi la unitati formatoare de colonii eritrocitare (CFU-E) toate sub
influenta eritropoietinei (EPO) din cortexul renal ca si IL-3 si factorul de stimulare al
coloniilor de granulocite-macrofage (GM-CSF).
 CFU-E formeaza precursori ai eritrocitelor, proeritroblast. In conditii normale, in fiecare zi
sunt produse 2,5x1011 eritrocite. Proeritroblast -> eritroblast bazofil -> eritroblast
policromatofilic -> eritroblast ortocromatofilic -> reticulocit -> eritrocit este succesiunea
evenimentelor din procesul de maturare. In timpul acestei secvente, nucleul este condensat si
apoi se pierde iar celula ajunge la 6-7 microni.
 Aceste evenimente de maturare au loc in jurul macrofagelor, care fagociteaza nucleele
extrudate, asigurand si unii factori de crestere.

GRANULOCITOPOIEZA
 Granulocitopoieza reprezinta producerea a trei tipuri de granulocite (neutrofile, eozinofile,
bazofile) de CFU-S. Celulele mature sunt denumite dupa colorarea granulelor lor specifice.
Toate provin de la UFC-S (splina) -> CFU-Eo, -BASO sau CFU-NM- + CFU-N ->
mieloblaste -> promielocite -> mielocite -> metamielocite -> celule mature.

Eozinofilele
 Eozinofilele necesita in procesul de maturare GM-CSF, IL-3 si IL-5. Ele reprezinta 2-4%
din celulele albe din sangele periferic. Granulele lor specifice contin o serie de factori,
inclusiv histaminza, fosfataza acida si proteina bazica majora. Ele sunt importante in
1
 distrugerea parazitilor, fagocitarea complexelor antigen-anticorp si combaterea nivelurilor
histaminice in timpul reactiilor alergice.

Bazofilele
 Bazofilele necesita in procesul lor de maturare GM-CSF, IL-3 si IL-4. Ele reprezinta <1%
din celulele albe din sangele periferic. Granulele lor specifice contin histamina, heparina si
factori chemotactici pentru eozinofile si neutrofile.
 Ele sunt asemanatoare cu celulele mastocitare in care participa la reactiile de
hipersensibilizare mediate de IgE.

Neutrofilele
 In procesul de maturare, neutrofilele necesita GM-CSF, IL-3 si de factor stimulator de
colonii granulocitare (G-CSF). Spre deosebire de eozinofile si bazofile, CFU-S da nastere la
o celula CFU-NM, care, in functie de nivelul de granulocite si de factorul de stimulare al
coloniilor de macrofage din mediul inconjurator, se pot diferentia intr-o celula CFU-Neut
sau CFU-M. 60%-70% din totalul celulelor albe sunt neutrofile.
 Granulele lor specifice contin fosfataza alcalina, lizozim, lactoferina, fagocite si colagenaza
de tip IV. Acestea sunt cele mai timpurii celule fagocitare care apar intr-o infectie bacteriana
si sunt un element constitutiv proeminent.

LIMFOPOIEZA
 Limfopoieza reprezinta abilitatea CFU-Ly de a forma CFU-LyB sau CFU-LyT in maduva
osoasa.
 Celulele CFU-LyB se dezvolta in prezenta IL-7 si IL-3 in celulele B cu IgM din maduva
imunocompetentilor.
 Maturarea in continuare a acestor celule are loc in centre germinale de tesut limfoid
secundar. Celulele CFU-Ly T devin celule pre-T, care parasesc maduva osoasa si gasesc
drumul spre zona subcapsulara a cortexului timusului in cazul in care prolifereaza si se
matureaza adanc in cortexul timusului intr-una din celulele CD3+4+ sauCD3+8+.
 Astfel, maduva osoasa si timusul sunt considerate tesuturi limfoide primare, iar ganglionii
limfatici, splina, tesutul limfoid asociat intestinului si altele, sunt considerate tesuturi
limfoide secundare.

CELULELE NATURAL KILLER

 Celulele Natural killer (NK) dezvolta, de asemenea, in maduva si apoi se gasesc in sangele
periferic, sinusoide hepatice si sinusoidele splenice, dar nu in conductul limfatic toracic.
 Celulele NK apar devreme in infectii bacteriene, pot secreta interferon-y si pot ucide
spontan unele celule infectate viral si unele celule tumorale.
 Ele raspund la IL-2 si se dezvolta independent de timus.

MONOCITELE
 Monocitele se dezvolta din celulele progenitoare CFU-M sub influenta GM-CSF, IL-3 si G-
CSF. Ele reprezinta 3%-8% din leucocitele din sangele periferic.
 Monocitele au numeroase granule azurofile (lizozomi) in citoplasma lor si pot lasa usor
circulatia a da nastere la macrofage in aproape fiecare organ. Astfel, ei sunt sursa sistemului
fagocitar mononuclear din intreg corpul.
 Ele sunt chiar mai fagocitate decat neutrofilele sau eozinofilele, de aceea pot degrada
bacterii mai mari in cadrul fagozomilor prin formarea de peroxid de hidrogen, acid
hipocloros si superoxid.
 Ele pot, de asemenea, fuziona pentru a forma un corp strain cu celule gigante, ca raspuns la
o incarcare antigenica mare. Macrofagele exprima clasa II a complexului major de
histocompatibilitate si pot functiona ca procesator de antigene si prezentator de celule. Ele
2
 secreta citokine proinflamatorii IL-1, IL-6 si factorul de necroza tumorala (TNF) asupra
activarii.

CELULELE DENDRITICE
• Celulele dendritice sunt celule din maduva osoasa derivate, specializate pentru prezentarea
de antigeni fie CD4+ sau CD8+, celule T, in scopul de a initia un raspuns imun primar.
• Aceste celule par a fi generate din celule CD34+ si necesita GM-CSF, TNF-α si posibil si
TGF-β pentru maturarea completa. Celulele dendritice se gasesc in toate tesuturile limfoide
unde au nume specifice. Datorita functiei lor sunt extrem de eficiente in prezentarea
antigenului, ajungand sa fie numite „adjuvantul naturii”.

TIMUSUL
 Timusul este un organ limfoid primar necesar in generarea celulelor imunocompetente
CD3+4+ si CD3+8+ necesare in raspunsul imun adaptativ.
 Stroma timusului este compusa din celule epiteliale care provin din a treia punga embrionara
a emrionului. Parenchimul este alcatuit din timocite care sunt fie pozitive, fie negative
selectate pentru maturare (<1%) sau sterse prin apoptoza (>99%).
 Cea mai mare parte a eliminarii celulelor are loc in cortex, cu medulara care contine in
principal celule mature.
 Dupa SLG+ celule B, celule pre-T, monocite, celule NK si celule dendritice s-au dezvoltat
in maduva si CD3+4+ si CD3+8+. Celulele s-au maturizat in timus, parasesc aceste organe
limfoide primare si migreaza periferic in tesuturi limfoide secundare: ganglioni limfatici
splina si mucoasele asociate tesutului limfoid.

NODULI LIMFATICI
 Ganglionii limfatici (LN) sunt structuri incapsulate care sunt plasate strategic pe tot corpul
pentru a primi antigenele de filtrare si celule de la fluidul interstitial periferic si limfatic.
Toate LNS in cele din urma dreneaza in sistemul de conducte toracice si inapoi in sangele
periferic.
 Exista aproximativ 550 de noduli limfatici reniformi in corp care au diametre cuprinse intre
1-10mm. Hilurile lor contin sange si vase limfatice.
 Astfel, LN au doua tiraje, limfa si sange, care permit patrunderea in stroma a colagenului de
dimensiuni mare tipul III si tipul I. Colagenul de tip III este aranjat astfel incat sa formeze
sinusuri limfatice ce sustin un parenchim format din celule imunocompetente T si B, precum
si macrofage si alte celule prezentatoare de antigen. Aceste celule sunt localizate in:
CORTEXUL SUPERFICIAL: continefoliculi primari si secundari cu centri germinativi ce contin
zone luminoase si zone intunecate;
CORTEXUL DE PROFUNZIME: contine venule postcapilare endoteliale;
MEDULARA: cu cordoane medulare.
 Limfa intra intr-un LN la suprafata sa si numeroase orificii aferente ale capsulei de colagen
de tip I si se goleste in sinusul subcapsular. Apoi patrunde prin cortex in sinusurile medulare
de unde paraseste hilul prin limfaticele aferente.
 Artera hilului dreneaza spre maduva spinarii si cortexul profund, dar apoi se varsa intr-o
retea capilara pe fiecare parte a foliculilor corticalei superficiale. Aceste capilare se scurg in
reteaua de venule post-capilare (PCV), cu un endoteliu cuboidal in cortexul profund. Trec
prin maduva spinarii si parasesc nodulii sub forma de vene hilare. In venulele post-capilare
(PCV) din profunzimea cortexului circula celule T si B care adera la endoteliul PCV si
migreaza intre celule prin intermediul nodulului (diapedeza)
 Cele mai multe celule B migreaza superficial in foliculi, cu cele mai multe celule T ramase
in cortexul profund. Pot ramane in LN pentru o perioada nedeterminata sau sa intre intr-un
sinus limfatic si sa iasa prin intermediul unui limfatic eferent. Vom dezvolta in continuare
structura LN in timpul unui raspuns imun.
3
SPLINA
Este un organ incapsulat ce prezinta tesut limfatic numit pulpa alba care raspunde la
antigenele aduse de sange si este inconjurata de pulpa rosie. Este traversata de limfocite de a lungul
unei zile mai mult decat orice alt organ limfoid
Similar unui nodul limfatic, splina are o stroma ce contine colagen de tipul I si III (capsula si
trabecule) ce suporta parenchimul pulpei albe si un sistem vascular sinusoidal cu cordoane de tesut
hematopoietic si limfatic numit pulpa rosie separate unele de altele prin zona marginala
 Partea Pulpei Albe (WP) din jurul unei arteriole centrale este numita teaca limfoida
periarteriolara (PALS) si contine in principal celule T. Astfel, este analog cu cortexul
profund al LN. Intre periferia WP si zona marginala este un sinus marginal umplut cu sange,
care primeste ramuri capilare din arteriola centrala. Celulele T si B parasesc circulatia
splenica si migreaza la PALS sau foliculi.
 Zona marginala contine macrophage si unele celule B cu memorie. Aceasta, alaturi de
functia sinusului, ca puncte de intrare a celulelor B si T in WP este similara cu venulele
endoteliale inalte ale LN, dar sinusul marginal are endoteliu scazut. Celulele B si T pot
migra din WP intr-un cordon RP prin canalele de legatura (BCS), in zona marginala.
 Pulpa rosie (RP) contine sinusoide de sange cu macrofage asociate si cordoane de celule.
Unele cordoane RP contin granulocite, dar altele se conecteaza cu foliculii WP si contin
celule plasmatice. Macrofagele sinusoidale distrug trombocitele vechi si eritrocitele.
Arteriolele centrale se golesc direct in cordoanele RP sau sinusuri si apoi in venele
trabeculare.

TESUTUL LIMFOID ASOCIAT MUCOASELOR (MALT)

 Mucoasa epiteliala, lamina propria si submucoasa tracturilor gastrointestinal, respirator,
genito-urinar, contin celule solitare, agregate in noduli secundari care pot deveni incapsulati.
Toate acestea sunt numite generic tesut limfoid asociat mucoasei (MALT).
 In timp ce partea cea mai mare de tesut limfoid difuzat si agregat (MALT) este responsabila
de producerea de IgA, cele mai multe limfocite intraepiteliale (IEL) sunt celule T CD8+
αβ(60%) sau γδ (40%). Se pare ca celulele γδ pot reactiona la hsp65 bacterian. Captuseala
epiteliala pe placile Peyer (PP) contine antigen specializat in transportul celulelor M, care
transporta antigen luminal sub antigenul limfocitelor reactive.
 De asemenea, trebuie realizat ca, multe din celulele activate in MALT raman sau se intorc in
MALT. Astfel, celulele stimulate in PP sau amigdale intra in ganglionii limfatici mezenterici
sau cervicali pentru maturare pe mai departe.

CIRCULATIA SI RECIRCULATIA
Atat celulele T cat si B circula si recircula continuu, sange-> limfa-> sange. Aproximativ 1-2%
circula la fiecare ora. Cu toate acestea, celulele NK se gasesc numai in sange, splina si ficat.