SISTEME GENETICE

Def. Sistemele genetice sunt sisteme biologice; cele 2 componente ale acestor sisteme sunt:

- genele si respectiv

- polipeptidele (proteinele, enzimele sintetizate in urma descifrarii informatiilor din prima componenta),

iar relatia dintre ele este reprezentata de transcriptie si translatie.

Reprezentarea schematica sugereaza schimbarea limbajului in cazul translatiei, respectiv din limbajul acizilor
nucleici (ADN, ARN) in cel al aminoacizilor (polipeptide/proteine), cat si functia genelor si a a polipeptidelor.

In cadrul operonului exista:

- gena operatoare (activeaza/nu gena promotoare),

- gena promotoare (activeaza/nu gena structurala) si

- gena structurala. Doar ultima se va transcrie in ARNul premesager, care prin splicing (matisare) si alte procese (descrise
mai jos) devine ARNm matur.

Clasificarea aceasta dupa functie a genelor mai cuprinde si genele reglatoare, care pot fi pe acelasi cz. cu operonul pe
care il controleaza sau pe un alt cz.

Functia polipeptidului:

- Rol structural in celula

- Rol metabolic in aceeasi celula sau in alta celula
 - Controleaza prin feed-back activitatea genei reglatoare/genei operatoare

Transcriptia are loc in nucleu. Translatia are loc in citoplasma.

Notiuni fundamentale despre gena, matisare si transcriptie.

Nota: exon shuffling este o matisare alternativa si nu un tip separat de matisare
In urmatoarea imagine jos de tot este o matisare alternativa
Gena are o structura discontinua fiind alcatuita din introni si exoni.
Catena sens este cea codificatoare, iar cea antisens este matricea pe care se construieste ARNpm prin
complementaritate. Secventa din ARNpm corespunde celei din catena sens.
Splicing = matisare = excizia intronilor si alipirea exonilor = pissage

Gena -globinei are la capatul 5 (=in amonte) 2 cutii promotoare CACCC

DZ= diabet zaharat; in timpuri preistorice o gena a obezitatii a ajutat la supravietuire in perioada saraca in
alimente, astazi ea este o gena dezavantajoasa, caci exista...fast-food!
 Sistemele genetice au multiple roluri in practica medicala, printre care si determinarea paternitatii, in lipsa /
impreuna cu analza ADN. Cu cat sunt analizate mai multe sisteme, cu atat exista certitudinea unui dg.
corect de paternitate.

I. sisteme genetice eritrocitare neenzimatice normale

1. SISTEMUL ABH: reprezentat de antigene eritrocitare. Acestea se construiesc urmare a prezentei unor gene H
si/sau h pe cz.19q si IA, IB, i pe cz. 9q ( se vor descrie in amanunt tipurile de gene, interactiunile dintre ele si
aparitia diferitelor fenotipuri)

EPISTAZIA =proprietate a genelor nealele: genele de pe un anumit locus (19q) controleaza activitatea genelor de pe un
alt locus (9q). Genele H/h sunt epistatice, iar IA, IB, i sunt hipostatice.
 Geno Tip Fenotip
Cromozomi 19q cromozomi 9q Grup sanguin
IA IA A
IA i A
H/H sau H/h IB IB B
IB i B
IA IB AB
ii 0 adevarat
IA IA
IA i
h/h IB IB 0 aparent (fenotip Bombay)
IB i
IA IB
ii
NB pt punctajul maxim schema si tabelul vor fi insotite de un text explicativ

2. Sistemul Rh, tot antigene eritrocitare, importante pentru incompatibilitatea materno-fetala (mama Rh -, iar
fatul Rh+; la sf. Primei sarcini se admin. Ig antiD, daca creste titrul anticorpilor)

Gena D se transmite lincat cu inca doua gene, care pot fi dominante sau recesive (CE/ce). Se pare ca fenotipul Rh- este
dat de absenta genei D de pe 1p si nu de o gena recesiva d!

3. Sistemul MNS, tot antigene pe membrana eritrocitelor, respectiv glicoforinele A si B, codificate de gene lincate
de pe 4p : MN in relatie de codominanta, iar Ss in relatie de dominanta si recesivitate.
4. Sistemul Xg, tot antigene, structuri, construite pe membrana eritrocitelor, indivizii putand avea antigenul
eritrocitar Xg a (fenotip Xg a+) sau nu (fenotip Xg a-). Genele in relatie de dominanta (Xga) si recesivitate (Xg)
sunt in zona pseudoautozomala a cromozomilor X si Y fiind deci in doza dubla la ambele sexe.
 II. Sisteme genetice eritrocitare enzimatice

1. Glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza (G6PD sau G6PDH)

Varianta mutanta anormala GdB numita si varianta mediteraneana provoaca la barbati favismul, adica deficitul de G6PD
eritrocitara.

Genes
Designation of
short Mutation type Subtype Structure change Function change
variant
name

G6PD-A(+) Gd-A(+) Polymorphism AG Asparagine No enzyme defect

nucleotide (variant)
Aspartic acid

G6PD-A(-) Gd-A(-) Substitution GA ValineMethionine Lower function

nucleotide AsparagineAspartic
acid

G6PD-Mediterran Gd-Med Substitution CT SerinePhenylalanine Favism

nucleotide

G6PD-Canton Gd-Canton Substitution GT ArginineLeucine

nucleotide

G6PD-Chatham Gd- Substitution GA AlanineThreonine

Chatham nucleotide

G6PD-Cosenza Gd- Substitution GA ArginineProline

Cosenza nucleotide

G6PD-Mahidol Gd- Substitution GA GlycineSerine

Mahidol nucleotide

G6PD-Orissa Gd-Orissa Substitution AlanineGlycine

nucleotide

G6PD-Asahi Gd-Asahi Substitution AG AsparagineAspartic

nucleotide acid
(several) GA ValineMethionine

G6PD Gene Electro- Enzymatic Aproximativ

tip (symbol) phoretic activity distribution in
movement (%) population
B GdB Normal 100 Normal

B- /m GdB- Normal 4 Usual in Mediterranean

population
A GdA Fast 90 20% AfroAmericans

A- GdA- Fast 15 10% Afro-Americans

Relatia intre gene este de codominanta.

Fenotipurile se evidentiaza prin electroforeza. Particularitatea in cazul femeilor cu genotipurile GdA GdA- si respectiv
GdBGdB- se datoreaza modalitatii de evidentiere a fenotipurilor si nu relatiei dintre gene!

GT PHT
Females (XX) Males (XY)
Homozygotes
o GdB/ GdB G dB B

o GdB-/ GdB- GdB- B-

o GdA/ GdA G dA A

o GdA-/ GdA- GdA- A-

Heterozygotes
GdA/ GdB BA

GdA-/ GdB- B-A-

GdB/ GdA- BA-

GdB- / GdA B-A

GdA/ GdA- A

GdB / GdB- B

Adica ultimele doua fenotipuri sunt heterozigote si nu homozigote, dar electroforeza nu este informativa in acest caz,
caci zona de migrare este aceeasi:

sau
 2. Fosfataza acida eritrocitara

Genele Pa, Pb, Pc se transmit codominant. Fenotipurile se evidentiaza prin electroforeza. Variantele alelice au aparut prin
splicing alternativ.

III. Sisteme genetice plasmatice neenzimatice

1. Transferinele

Genele se transmit codominant. Polialelism

2. Haptoglobinele

Genele se transmit codominant. S-au descoperit f. multe variante alelice, aparute prin crossing- over inegal (precum Hb
Lepore)
3. Sistemul gustator- negustator

Genotip Fenotip
GG Gustator
Gg Gustator
Gg Negustator
Deci relatia intre gene este de dominanta si recesivitate. Azi ,se stie, ca sistemul genetic este mult mai complex,
in populatia umana existand o distributie ce se asemana cu cea normala (intalnita la caracterele transmise
multifactorial/ poligenic) gustul de amar (la brocolli, bitter, grapefruit) fiind perceput foarte diferit.
Pt cine vrea sa stie mai mult:
4. Sistemul secretor- nesecretor
Relatia intre genele Se si respectiv se este de dominanta recesivitate. Denumirea genei este fucozil
transferaza 2 (in engl prescurtata FUT2), deoarece codifica enzima cu acelasi nume.
Fenotipul se refera la prezenta antigenelor ABH in umori (lichid pleural, pericardic, peritoneal), lacrimi,
plasma, tractul digestiv si alte secretii.
 Persoanele nesecretoare nu au antigene in secretii. Persoanele secretoare au aceleasi antigene pe
eritrocite si in plasma.

IV. Sisteme genetice plasmatice enzimatice

Pseudolinesteraza serica are o actiune mult redusa fata de colinesteraza, care metabolizeaza acetilcolina.

Ea catalizeaza metabolizarea unui anestezic, SUXAMETONIU (=succinildicolina). Daca insa enzima nu este in
forma normala (uzuala), ci in cea atipica, persoana anesteziata intra in apnee!

Deoarece enzima nu poate fi pusa in evidenta in laborator, se determina indirect cu ajutorul indicelui
dibucainic. In functie de reactie la dibucaina persoanele se clasifica in 3 categorii, ce corespund la 3 genotipuri.
Relatia intre gena normala Eu si cea atipica este de codominanta. S-au mai determinat 2 varainte alelice Es, Ef.

Variantele mutante au aparut prin substitutii.