Oncologie - Cursul 1

Epidemiologie
Etiologie

Cancerul nu este o boala materna ;

Cea mai veche descriere a cancerelor umane (Smith, 3000 – 1500 ani IC) : tumori mamare descrise in
papirusurile egiptene.

 Karkinos = rac, crab

Dimensiunea problemei este reflectata de datele despre morbiditate si mortalitate
 Boala scumpa  importante resurse materiale + preventie, diagnostic, tratament, urmarire ;

Boala canceroasa
o afectiune genetica complexa - produsa de acumularea unor modificari genetice si epigenetice,
mostenite si dobandite in gene multiple ;
o o clona celulara – capata un set complet de capacitati distinctive, definitorii (“the hallmarks of
cancer”), prolifereaza intes si formeaza o tumora care evolueaza multistadial, creste necontrolat
si disemineaza la distanta ;
CANCERUL reprezintă :
 problema de sanatate publica mondiala
 a doua cauza de deces, dupa bolile cardio-vasculare;
In anul 2012 pe plan mondial s-au inregistrat :
- 14 milioane de cazuri noi
- 10 milioane de decese prin cancer
Incidenţa cancerului arata o tendinta de creştere continua.
OMS estimeaza ca anual apar 9 milioane de cazuri noi- jumatate din cazuri in tarile in curs de
dezvoltare.
Se prevede ca in 2020:
 numărul cazurilor nou diagnosticate in întreaga lumeţ sa cresca la 15 milioane,
 boala neoplazica sa devină principala cauza de deces in tarile dezvoltate;
Principalii factori responsabili de frecventa in creştere a cancerului:
 capacitatea mai mare de a controla si de a elimina bolile infectioase, altadata fatale
 creşterea speranţei de viata frecventa
 creşterea populaţiei vârstnice crescuta
Alti factori importanti, responsabili de frecventa in crestere a cancerului :
 Cresterea incidentei anumitor forme de cancer, ca urmare a stilului de viata, cu expunere mai
frecventa la factorii de risc – EX : can. bronhopulmonar, ca urmare a extinderii fen. de tabagism ;
 Progresele tehnicii medicale : imbunatatirea diagnosticului, mai alex a localizarii profunde,
altadata ramase nedecelabile

Epidemiologie

1
Oncologie - Cursul 1

epi = peste; demos = popor; logos = stiinta;

Stiinta studiului distributiei si determinantilor bolilor (factori de raspandire, conditii, cauze) in
populatia umana;
 Epidemiologia cancerului:
- urmareste identificarea tuturor factorilor implicati in aparitia bolii;
- are un rol important in elucidarea mecanismelor de producere precum si in combaterea
si prevenirea acesteia;

 Epidemiologia cancerului se bazeaza in primul rand pe studiul:

o morbiditatii si mortalitatii,
o incidentei,
o ratei de supravietuire.

 Incidenta cancerului :
- masoara frecventa de aparitie a cancerului intr-o populatie, intr-un anumit interval de
timp
- variaza cu:
- varsta, sexul, rasa;
- de la un grup de populatie la altul;
- perioada cronologica de inregistrare.

𝑁𝑟. 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑛𝑜𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑛𝑐𝑒𝑟 𝑖𝑛𝑡𝑟 − 𝑜 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒

𝑰𝒏𝒄𝒊𝒅𝒆𝒏𝒕𝒂 = 𝑥 100.000
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎 𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡

Incidenta = numarul de cazuri noi ce apar intr-o populatie cu risc de boala intr-o anumita
perioada de timp (de obicei 1 an) si este exprimata uzual la 100.000 locuitori.

La copii, cancerele fiind foarte rare, incidenta se exprima ca numar de cazuri la 1.000.000 loc.

 Prevalenta = estimarea nr. total de persoane (cazuri noi si preexistente) cu cancere care sunt in
viata la un moment dat (prelevanta punctiforma) sau dupa o perioada definita de timp
(prevalenta periodica) .

𝑁𝑟. 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑐𝑢 𝑐𝑎𝑛𝑐𝑒𝑟 𝑖𝑛𝑡𝑟 − 𝑢𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡

𝑷𝒓𝒆𝒗𝒂𝒍𝒆𝒏𝒕𝒂 = 𝑥 100.000
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎 𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡

𝑁𝑟. 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑛𝑐𝑒𝑟 𝑖𝑛𝑡𝑟 − 𝑢𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡

𝑴𝒐𝒓𝒕𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 = 𝑥 100.000
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎 𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡

 Studiul morbiditatii:
- este mai dificil;
- dar mai complex;

2
Oncologie - Cursul 1

- se face pe baza unui registru de morbiditate, care colecteaza date asupra unui teritoriu
mai mult sau mai putin limitat.

 Studiul mortalitatii:
- nr deceselor care apar intr-o populatie, intr-un interval de timp, raportat la populatia totala, la
mijlocul intervalului studiat
- este mai usor de efectuat;
- foloseste certificatele de deces, care sunt usor accesibile.

ANALIZA SUPRAVIETUIRII

o Ratele de supravietuire
- reprezinta proportia persoanelor in viata, la un interval de timp specificat dupa diagnostic,
- de obicei acest interval de timp este de 5 ani
- se utilizeaza pentru a masura progresele terapeutice, eficienta depistarii precoce.

o Ratele de supravietuire relativa

- compara proportia de pacienti cu cancer, care sunt in viata la 5 ani dupa diagnosticare, cu
proportia corespunzatoare a persoanelor din aceeasi categorie de varsta si sex fara cancer, din
populatia generala, dupa ajustarea pentru alte cauze de deces.
 Este utilizata pentru a masura progresele terapeutice, precum si eficienta
diagnosticarii precoce a bolii in populatie
VARSTA
o Frecventa imbolnavirilor creste
- progresiv dupa 40 de ani:
- numar mai mare de cazuri la varste inaintate, dupa 60-70 ani;

o La copii:
- predomina tumorile embrionare
- Tumora Wilms - in peste 90% din cazuri la varste <7 ani
- Neuroblastomul - cea mai comuna tumora solida extracraniala la copii
- Rabdomiosarcomul
- Sarcomul Ewing
- Limfoame

o La adult:
- se observa o crestere a incidentei cancerului pulmonar, colorectal, mamar;
- varfurile pentru leucemie si tumorile sistemului nervos apar nu numai la varste inaintate ci si
in prima copilarie, sugerand influenta unor factori prenatali, cu posibilitatea carcinogenezei
intrauterine.
o Un aspect interesant este legat de cancerul testicular:
- are un varf de aparitie la adultul tanar;

3
Oncologie - Cursul 1

- creste incidenta in timp, care ramane insa inexplicabil;

SEXUL

o Una din trasaturile cele mai frecvente ale cancerului este profilul incidentei in functie de
sex:

o La barbati, mai frecvente sunt: o La femei, mai frecvente sunt:

- cancerul pulmonar, prostata - cancerele de vezica biliara, cai biliare
- cancerul rinofaringian, gastric, extrahepatice, tiroidian ;
- cancerul renal, pancreatic
- ratele de incidenta specifice varstei
sunt mai crescute la sexul masculin decat la
sexul feminin.

Cancerele oculare, ale glandelor salivare si ale colonului drept au o frecventa aproximativ egala la
ambele sexe.

Evolutia in timp a numarului de cazuri noi de cancer si decese prin cancer, in Romania

Cazuri noi de cancer Decese prin cancer

An Nr. cazuri noi An Nr. Decese
1970 2400 1997 113.58/100000
2003 52000 2003 38000
2012 78700 2012 48300
2015 81306 2015 49857

RASA
o Frecventa de aparitie a multor cancere variaza intre gruparile rasiale datorita:
- influentelor genetice intre rase;
- unor factori legati de aspecte culturale distincte,
- comportament social sau statut economic.

o Populatia alba din SUA prezinta rate crescute ale:

- cancerului colorectal, prostata, corp uterin, san, testicul
- care au fost partial corelate cu consumul de ridicat de carne si grasimi

4
Oncologie - Cursul 1

o Populatia de culoare din SUA are cele mai ridicate rate globale de mortalitate prin cancer decat
orice alta grupa rasiala.
o Incidenta unor cancere este de asemenea mai ridicata la negri fata de alte rase:
- multe din cancerele datorate fumatului (plaman, pancreas);
- cancerele legate de fumat si alcool (cavitate bucala, esofag, laringe)
- negrii din SUA au cele mai mari rate ale cancerului de prostata din lume, explicatia
fiind necunoscuta.

STANDARDUL SOCIO-ECONOMIC SI MEDIUL DE PROVENIENTA

-Poate influenta rata de supravietuire si mortalitate prin afectarea accesului la diagnostic si

tratament
 Cancerul de col uterin de 4 ori mai frecvent la femeile cu status socio-economic scazut ;
 Cancerul de esofag, mai frecvent la categoria cu venituri scazute ;
 Cancerul de san si corp uterin mai frecvent la grupurile cu standard socio-economic ridicat ;

 Cele mai frecvente localizari la barbati :

- in tarile dezvoltate : - in tarile in curs de dezvoltare :
cancerul prostatic cancerul gastric
pulmonar pulmonar
colorectal cavitate bucala-faringe
gastric hepatic
esofagian
colorectal

 La femei :
- in tarile dezvoltate : cancerul de san, colorectal, gastric, pulmonar;
- in lumea a treia : cancerul de col uterin, san, gastric, cavitate bucala, colorectal.

VARIATII INTERNATIONALE

Exista diferente intre tarile cu status socio-economic diferit:

o in tarile in curs de dezvoltare sunt mai frecvente cancere de ficat, esofag, cap-gat, col
uterin

o in tarile dezvoltate se observa o incidenta mai mare a cancerelor pulmonare, mamare, colo-
rectale, de endometru.

o Cancerele prezinta distributii geografice diferite.

Exista regiuni cu rate deosebit de ridicate pentru unele cancere:
- cancerul esofagian in China si Iran;
- cancerul hepatic si limfomul Burkitt in unele regiuni din Africa si Asia;
- cancerul gastric in Japonia.

5
Oncologie - Cursul 1

TENDINTE ACTUALE DE EVOLUTIE A BOLII NEOPLAZICE IN LUME

 In tarile industrializate, numarul cazurilor de cancer si probabilitatea de diagnostic a unei

neoplazii este mai mare decat in tarile subdezvoltate, datorita :

A ) Expunerii anterioare mai timpurii la carcinogenii din mediul ocupational,

B ) Apatitiei mai rapide a epidemiei de tabagism,
C) Stilului de viata vestic (alimentatie hipercalorica, activitate fizica scazuta)

CAUZELE DE DECES PRIN CANCER PENTRU ANUL 2003, IN ROMANIA

La sexul masculin : La sexul feminin :
Plaman San
Colon- Rect Colorectal
Stomac Col uterin
Prostata Plaman
Vezica urinara Stomac
Hepatic Ovar
Pancreas Pancreas
Ficat
Cerebral
Corp uterin

BARBATI FEMEI
2008 2012 2008 2012
1. Plaman Plaman Glanda mamara Glanda mamara
2. Colon Colon Colon Col Uterin
3. Prostata Prostata Col Uterin Colon
4. Gastric Vez. Urinara Plaman Plaman

 Tendintele evolutive arata cresterea incidentei neoplaziilor bronhopulmonare si colo-rectale la

barbati, iar la femei cancerele glandei mamare si de col uterin.
 Mortalitatea pe grupe de varsta arata o crestere constanta incepand cu varsta 55-64 ani.
 Tendintele de evolutie ale mortalitatii standardizate a principalelor localizari in perioada 1960 -
2003 releva ca la ambele sexe, cu exceptia cancerului gastric, aflat in scadere, celelalte localizari
inregistreaza cresteri, care sunt considerabile pentru:
- cancerul bronhopulmonar la barbati (in anul 2003 valori de 46,5 0/0000)
- cancerul de san la femei (in anul 2003 - 16,1 0/0000).
 Cancerul mamar ocupă locul I atât ca incidenţă, cât şi ca mortalitate prin cancer.

6
Oncologie - Cursul 1

 25% din cancere apar în premenopauză şi se estimează că această proporţie va creşte, datorită
îmbunătăţirii screeningului, diagnosticului şi raportării.
 În România, cancerul mamar reprezintă 29% din cazurile noi diagnosticate, fiind pe locul I
cu o incidenţă de 56.84 la 100000 de locuitori şi o mortalitate de 39 la 100000 locuitori.
 Supravieţuirea la 5 ani este de peste 88%, deşi prognosticul pacientelor sub 35 de ani este mai
rezervat .
> Zilnic, cca 20 de femei sunt diagnosticate cu cancer mamar, supravieţuirea acestora fiind cu
7% mai mică decât a femeilor peste 40 de ani ;

 In context european, Romania se situeaza in randul tarilor cu valori medii ale mortalitatii
globale prin cancer, care sunt in plina ascensiune in ultimile doua decenii, aspect similar cu al
celorlalte tari foste comuniste.

SISTEME DE SUPRAVEGHERE A CANCERULUI

Supravegherea cancerului = componenta esentiala a oricarui program de profilaxie si control al

cancerului.
Scop:
- culegerea sistematica, analizarea, interpretarea, diseminarea datelor referitoare la aparitia bolii
neoplazice intr-un teritoriu.
Registrul institutional de cancer inregistreaza toate cazurile de cancer diagnosticate si tratate intr-un
anumit spital
Registrul teritorial de cancer are ca si obiectiv principal culegerea si clasificarea informatiei referitoare la
toate cazurile noi de cancer care apar intr-o populatie delimitata pe criterii geografice.
In Romania, ordinul nr. 219/1980, reactualizat prin ordinul nr. 871/2002, reglementeaza declararea
nominala obligatorie si evidenta bolnavilor de cancer.
Raportarea trebuie sa includa toate tumorile diagnosticate si tratate, prevazute in Clasificarea
Internationala a Maladiilor pentru Oncologie:
- cancere in situ,
- cancere metastatice,
- leziuni preneoplazice,
- tumori benigne ale sistemului nervos
Diagnosticate prin:
- examen histologic,
- examen radiologic
- examinari de laborator,
- observatie clinica
- autopsie
- examen citologic
Cancerul cuprinde un grup de cateva sute de afectiuni, deosebite prin:
- localizare,
- morfologie,
- aspecte clinice,
- raspunsul la tratament.

7
Oncologie - Cursul 1

Cea mai importanta clasificare a neoplasmelor se bazeaza pe:

- topografie,
- morfologie (histologie),
- comportament – tendinta de invazie a altor tesuturi:
- malign,
- benign,
- in situ,
- nesigur: “borderline” sau cu potential malign scazut

FACTORII ETIOLOGICI AI BOLII NEOPLAZICE

 Afirmarea rolului etiologic se bazeaza pe:

- stabilirea unei corelatii intre expunerea individului sau a unui grup de indivizi la actiunea
acestor factori;
- demonstrarea unei frecvente a acestei expuneri la indivizii care au facut boala, fata de cei
fara boala.
 Factorii etiologici dupa natura lor sunt factori:
- exogeni (care actioneaza din mediul inconjurator);
- endogeni (proprii organismului)

FACTORI EXOGENI
AGENTII FIZICI

1. Radiatii ionizante
 Localizarea, tipul si momentul de aparitie al cancerelor determinate de radiatii depind de:
o modul de iradiere;
o doza absorbita.
 Caracteristica cancerelor radioinduse este aparitia tardiva, dupa 10 ani sau mai mult si
persistenta riscului pentru o perioada de peste 30 de ani.
 Supravietuitorii bombardamentelor atomice de la Hiroshima si Nagasaki au prezentat o incidenta
crescuta a:
- leucemiilor si tumorilor solide;
- cancerelor tiroidiene in special.
 Dupa accidentul de la Cernobil din 1986 s-au inregistrat:
o multiple cazuri de leucemii la personalul de interventie;
o cancere tiroidiene la populatia din regiune.
 Iradierile terapeutice pentru diverse afectiuni benigne ca hipertrofia timica, micoze ale capului
practicate inainte de 1950 au dus la o incidenta crescuta a cancerelor tiroidiene si cutanate in zona
iradiata.
 Dupa iradierea unui cancer in copilarie, secundar pot apare sarcoame osoase, sarcoame de parti
moi
 Dupa iradierea unui cancer de col uterin poate apare un sarcom osos, sarcom de parti moi sau
cancer de vezica urinara
 Iradierea unui cancer mamar poate duce la aparitia unui cancer pulmonar

8
Oncologie - Cursul 1

 In cazul cancerelor aparute la copii exista posibilitatea aparitiei unor mutatii genetice care pot
influenta aparitia celui de al doilea cancer, independent de iradierea efectuata.
 Pe de alta parte radioterapia este asociata frecvent cu chimioterapia, care deasemenea deseori
poate avea efect mutagen.
 Ingerarea accidentala de substante radioactive determina tumori osoase cum s-a intamplat la
muncitorii care in anii 1930 aplicau vopsele fosforescente cu radiu pe cadranele ceasurilor.

2. Radiatii UV

 Radiatiile ultraviolete au energie joasa si penetranta scazuta.

 Deoarece pielea este cea care absoarbe radiatiile aceasta reprezinta prima tinta pentru
carcinogeneza.
 Argumentele care sustin asocierea intre cancerele cutanate si radiatiile ultraviolete sunt
urmatoarele:
o cancerele cutanate apar predominant in regiunile expuse la lumina solara: cap, gat, brate,
maini si buze la femei, torace la barbati;
o cancerele de piele sunt relativ rare la rasa neagra la care pigmentul cutanat protejeaza
pielea de raditiiile ultraviolete;
o incidenta cancerelor cutanate si nivelul de expunere la razele solare sunt intr-o corelatie
directa;
o cancerele cutanate pot fi induse in laborator pe animale de experienta prin expunerea
repetata la radiatiile ultraviolete;
 Cele mai frecvente tipuri de cancere cutanate sunt carcinoamele bazo-celulare care sunt invazive
local dar nu devin aproape nicioata metastatice.
 Carcinoamele spinocelulare sunt mai agresive si cu metastazare mai frecventa.

3. Corpi straini
 Fibrele de azbest sau de sticla inhalate in cursul diverselor procese tehnologice, favorizeaza
aparitia cancerelor pulmonare, mezoteliale, intestinale, fiind mai expusi muncitorii din navala
unde se utilizeaza astfel de materiale.
 Fibrele de azbest au efect citotoxic, genotoxic, induc lezarea ADN-ului.

AGENTII CHIMICI

 In mediul extern exista o multime de substante chimice care actioneaza asupra organismului, in
diferite moduri, fiind implicati in etiologia multor cancere.
 Aminele aromatice – benzidina determina cancere ale vezicii urinare.
 Pulberile de nichel si crom determina leziuni degenerative ale mucoasei cailor respiratorii
 Azbestul – cancere mezoteliale
 Uleiuri minerale pot determina cancere cutanate la mecanicii si sudorii care lucreaza cu aceste
substante.
 Praful de rumegus este incriminat in aparitia cancerului de rinofaringe.
 Cr, Ni, fumul de tutun, hidrocarburi policiclice raspunzatoare de aparitia cancerlui pulmonar.

9
Oncologie - Cursul 1

1. Tutun
 Reprezinta principalul factor incriminat in etiologia cancerului.
 Principalele cancere produse de fumat sunt:
o cancerele bronhopulmonare (87% din cancere bronho-pulmonare sunt datorate
fumatului),
o cancerele cailor aero-digestive superioare;
o cancerele cavitatii bucale;
o esofag;
o pancreas;
o vezica urinara;
o col uterin.
 In fumul de tigara pe langa nicotina, oxid de carbon, s-au identificat nitrosamine, hidrocarburi
aromate policiclice a caror efect cancerigen a fost demonstrat experimental.
 Riscul cancerigen este corelat cu doza cumulativa (pachete-ani), incidenta deceselor prin CBP
creste la 10 pachete - ani
 Un fumator de 40 tigari pe zi are sanse sa traiasca cu 8 ani mai putin ca un nefumator.
 Inhalarea pasiva a fumului de tigara este la fel de nociva ca si fumatul activ.

2. Alcool
 Intervine in 3% din cancerele umane.
 Consumul de alcool este in relatie cauzala cu cancerele cavitatii orale, faringelui, laringelui,
esofagului si ficatului.
 Alcoolul actioneaza sinergic in asociere cu fumatul in determinarea unora dintre cancerele
mentionate.
 In cazul cancerele de ficat, exista argumente puternice ca acesta determina ciroza, care este un
factor determinant al hepatocarcinoamelor, datorita actiunii leziunilor cronice determinate de
abuzul de alcool.
 Alcoolul pur nu este carcinogen prin el insusi la animale si pare sa-si exercite efectele
carcinogene secundar leziunilor tisulare (precum ciroza hepatica) sau prin facilitarea asimilarii
carcinogenilor prin expunerea tisulara (in cancerele cavitatii bucale si a celui esofagian).
 Exista o relatie directa doza – efect in cazul cancerului de esofag, riscul fiind de 25 de ori mai
mare pentru mariii consumatori de alcool.
 Au fost studiate si cancerele altor organe in ceea ce priveste relatia etiologica cu consumul de
alcool.
 Astfel, exista date contradictorii cu privire la asocierea dintre cancerul de san si consumul de
alcool.
 Unele studii au raportat o crestere a riscului de cancer mamar de 1 – 1.5 ori in cazul consumul
crescut de alcool.
 Cancerul de rect a fost asociat inconstant consumului de alcool si in particular celui de bere.
 Nu pare sa existe nici o relatie cu cancerele de stomac, colon, pancreas, sau pulmon.

10
Oncologie - Cursul 1

3. Alimentatie
 Este implicata in etiologia a cca 35% din cancere.
 Exista numeroase date in favoarea ideii ca dieta este un factor implicat in etiologia unor cancere
precum cele de colon, stomac, pancreas, san, ovar, corp uterin, prostata.
 Aceasta ipoteza este sprijinita de incidenta diferitelor tipuri de cancer in diferite regiuni ale lumii.
 De exemplu, cancerul de stomac este cel mai frecvent in Japonia, America de Sud, tari Est-
europene.
 Pe de alta parte, cancerele de colon, pancreas, san, ovar, endometru si prostata sunt mai frecvente
in SUA, tarile Vest-Europene, Australia si Noua Zeelanda fata de alte regiuni ale lumii.
 Au fost formulate mai multe ipoteze cu privire la factorii alimentari pentru a explica aceste
variatii ale incidentei intre diferitele tari.
 Consumul de peste afumat si de carne conservata prin fum a fost incriminat in producerea
cancerului de stomac.
 Datele epidemiologice indica faptul ca consumul crescut de grasimi, proteine, sare, si o dieta
saraca in fibre vegetale este asociata cu un risc crescut pentru cancerul de colon.
 Incidenta cancerului mamar este crescuta in tarile unde exista consum crescut de grasimi saturate
(SUA, Scandinavia).
 Procesul de preparare al alimentelor poate determina substante cu potential cancerigen
(producerea de hidrocarburi policiclice aromatice se produc la frigerea sau afumarea carnii).
 O serie de substante adaugate alimentelor pentru a le conserva sau pentru ale conferi culoare,
gust, dulceata sau o anumita consistenta pot determina efecte potential mutagene.
 Factorii din dieta pot juca si un rol protector. Astfel, un consum crescut de legume si fructe a fost
asociat constant cu un risc scazut pentru cancerul de colon.

4. Substante chimice diverse

 Citostaticele si imunosupresivele prin scaderea rezistentei organismului favorizeaza aparitia
tumorilor maligne-neoplazii ale tesutului hematopoetic.
 Bolnavii cu transplante renale, care urmeaza tratament imunosupresiv au o incidenta mai
crescuta a limfoamelor maligne.
 Amfetaminele pot produce limfoame maligne.
 Preparatele hormonale, in special compusii de estrogeni pot cauza cancer mamar, de endometru,
vagin.
 Efectul cancerigen al dietilstilbestrolului se poate manifesta si la a doua generatie: fetitele a caror
mame au urmat tratament estrogenic inainte sau in timpul sarcinii, au prezentat frecvent cancere
de vagin sau col uterin, la o varsta cu totul neobisnuita pentru aceste localizari.
5. Radonul
 Gaz radioactiv
 Descendent din seria Uraniului
o se formeaza prin dezintegrarea U238-Ra226-Rn222
 Toti acesti radionuclizi emit radiatii alfa
 Raspandire
o cantitati mari in soluri si in roci , ca si in materialele de constructii

11
Oncologie - Cursul 1

o
poate fi transportat prin intermediul mediilor poroase , in special prin fenomenul de
convectie
URANIU-238 T1/2=4.5x105ani
RADIU-226 T1/2=1.6x103ani
RADON-222 T1/2=3.8 zile
POLONIU-210 T1/2=138 zile
PLUMB-206 STABIL

 Studiile epidemiologice – expunerile la niveluri crescute de radon determina cancere bronho-

pulmonare
 Majoritatea acestor studii implica minerii din minele de urania
 Ponderea deceselor prin cancere pulmonare(comparativ cu populatia generala) datorate expunerii
la radon variaza intre0.3-13% si este in functie de concentratia ambientala
 Acesr risc este crescut intr-o maniera aditiva la indivizii fumatori

AGENTII BIOLOGICI
1. Virusuri ADN
 Cel mai important este virusul hepatitei B
o principalul factor cancerigen pentru ficat.
 In 75-90% din cazurile de cancer hepatic este recunoscuta etiologia virala.
 HPV Papilomavirusurile de tip A au rol in producerea tumorilor benigne si maligne localizate in
regiunea ano-genitala.
 HPV sunt impartite in virusuri cu :
o risc scazut HPV 6, 11
o risc crescut HPV 16, 18, 31, 35, 39, 45
 85-90% din cancerele cervicale contin HPV cu risc crescut.
 Infectia cu HPV este prezenta in cca 25% din cancerele peniene ( in special HPV16), vulvare si
perianale.
 Virusul Epstein-Barr implicat in geneza limfomului Burkitt si a cancerului de rinofaringe in
anumite zone: sudul Chinei, Africa Centrala,
o in aceste zone aceste doua tumori sunt endemice.
 Herpesvirusul sarcomului Kaposi denumit si HSV-8
o Infectia este rara, se caracterizeaza printr-o latenta virala si clinica prelungita
o Infectia poate fi definitiva
o In conditiile unei imunodepresii sau imunodeficiente persoanele infectate cu KSHV-8 pot
dezvolta sarcoame Kaposi

2. Virusuri ARN (retrovirusuri)

 Se impart in trei clase, respectiv tipuri B, C, D.
o cele mai studiate sunt retrovirusurile de tip D sau limfotropice umane – HTLV.
 Din aceasta categorie fac parte:
o HTLV I virusul leucemiei umane cu celule T tip I,
 izolat de la bolnavii cu leucemii sau limfoame cu celule T, ale adultului,

12
Oncologie - Cursul 1

 forma acuta este caracterizata prin infiltratrea agresiva a mai multor organe,
invadand ganglionii limfatici, ficatul, splina, tegumentul, plamanul.
 HTLV II (Virusul leucemiei umane cu celule T tip II)
o a fost identificat la pacienti cu leucemie cu celule paroase (este cunoscuta extinderea
endemica a acestei infectii virale la pigmeii din Africa, triburi de indieni din America de
Nord si Panama)
 HTLV III sau HIV, agentul etiologic al Sindromului Imunodeficientei Castigate - SIDA.
o Caracteristca acestor virusuri este infectarea limfocitelor TH.
 Virusul Hepatitei C este un factor etiologic dovedit al cancerului hepatocelular, desi nu are
implicare directa in oncogeneza.
o VHC face parte din familia Flavovirusurilor si este transmis prin produse de sange
contaminat, perinatal, pe cale sexuala.
o Infectia cu VHC este cronica in 75-80% din cazuri.
o Din pacientii cu ciroza, anual 1-4% dezvolta cancer hepatic.
3. Paraziti

 Schistosoma haematobium este singurul parazit corelat cu producerea cancerului de vezica

urinara.

FACTORI ENDOGENI
1. Terenul genetic
 Terenul genetic intervine in etiologia cancerelor umane in aproximativ 5-10% din cazuri.
 Singurele forme cu adevarat ereditare sunt:
o retinoblastomul si
o nefroblastomul Wilms
 pentru care s-a putut preciza localizarea cromozomiala a genelor a caror mutatie duce la aparitia
cancerului.
 In aceasi categorie de forme ereditare sunt introduse si alte afectiuni:
o polipoza recto-colica;
o sindromul de nev displazic;
o sindromul adenomatozei endocrine multiple;
o neurofibromatoza;
o neuroblastomul;
pentru care riscul de malignizare sau transmitere ereditara este apreciabil, chiar daca leziunile
cromozomiale nu au fost inca precizate.
 In cauzalitatea cancerelor pot fi implicate o serie de trasaturi genetice.
Astfel
 pentru unele cancere exista dovezi concludente ale participarii factorului familial,
 in timp ce altele survin la indivizi care prezinta unele defecte genetice care ii fac mai
susceptibili la agentii carcinogeni.
 Anumite tumori prezinta o inalta penetrabilitate familiala.
De exemplu,
 circa 40 % din retinoblastoame (tumori oculare ale copilului)

13
Oncologie - Cursul 1

 20-40% din tumorile Wilms (tumori renale embrionare) si neuroblastoame prezinta o

transmitere autosomal dominanta.
 Un alt exemplu de boala ereditara este polipoza adenomatoasa familiala (PAF) cu o rata de
penetranta de 80% intre membrii familiei, reprezinta 1% din cancerele colo-rectale.
 Cancerele de colon pot surveni aproape la toti pacientii cu PAF, netratati.
 Acesti pacienti prezinta o predispozitie crescuta si pentru dezvoltarea altor tipuri de cancere
precum tumori subcutanate si osteosarcoame.
 Pana in prezent sunt cunoscute peste 50 de forme de cancere ereditare.
 Cancerul de san a fost mult timp considerat ca fiind un cancer familial.
 Asociatii similare au fost notate si pentru cancerele ovariene.
 Studiile genetice au relevat asocierea cancerului de san cu alte cancere precum cele de:
 ovar,
 endometru,
 colon,
 sarcoame de parti moi,
 tumori cerebrale
 leucemii.
 Sindromul Li Fraumeni prezinta transmitere autosomal dominanta a cel putin 6 tumori
o consta in asocierea unor cancere de san in premenopauza ,
o tumori cerebrale,
o sarcoame de parti moi la copil,
o osteosarcom,
o leucemii,
o carcinom adreno-cortical,
 ce afecteaza membrii diferiti ai unei familii.
 Acestea sunt legate de pierderea prin deletie a unei gene localizate pe cromozomul 17 numita
p53.

2. Factori endocrini
 Anumite tumori se asociaza cu unele aspecte endocrine, aici incadrandu-se:
 la femei
o cancerele glandei mamare,
o cancerul de ovar,
o cancerul de endometru
 la barbati,
o cancerele de prostata si testicul
 cancerele tiroidiene pentru ambele sexe.
 Debutul precoce al menarhei, instalarea tardiva a menopauzei sunt factori de risc pentru
cancerul mamar, numeroase studii au demonstrat substratul hormonal printr-un exces de
estrogeni si prolactina si un deficit progesteronic.

14
Oncologie - Cursul 1

CONCLUZII

 Factorii de mediu (stilulde viata) determina 80% din totalitatea neoplaziilor –ar putea fi prevenite
 30% sunt determinate de tutun
 35% dieta alimentara
 3%consumul de alcool
 5% factorul ocupational si produsele alimentare
 1% consumul de medicamente si procedurile medicale
 3% factori geografici-expunere la soare

It is easy to kill cancer cells , but the challenge is keeping the patient alive at the same time.....!

15