Curs 5 Hi

INSTALATII PENTRU STINGEREA
INCENDIILOR UTILIZAND APA CA

AGENT DE STINGERE
(P118-2/2013)
HIDRANTI INTERIORI SI COLOANE
USCATE
Curs 5 - 2017
Conf.dr.ing. Daniela TEODORESCU
5/11/2017 Daniela TEODORESCU

INSTALAŢIILE INTERIOARE DE
ALIMENTARE CU APĂ RECE PENTRU
COMBATEREA INCENDIILOR
Echiparea tehnică a clădirilor cu diferite tipuri de
instalaţii de alimentare cu apă rece pentru
combaterea incendiilor, se face în funcţie de:
 destinaţia clădirii (de locuit, social-culturală,
industrială etc.);
 mărimea clădirii (volumul construit şi numărul de
etaje);
 numărul de persoane;
 gradul de rezistenţă la foc şi categoria de pericol
de incendiu a clădirii;
 importanţa clădirii sau a bunurilor şi materialelor
adăpostite în clădiri,
 alţi factori tehnici sau economici.

TIPURI CARACTERISTICE DE CLĂDIRI (P118)
 Construcţii: obiecte construite supraterane (cu

sau fără subsoluri ori demisoluri) sau subterane,
având următoarele destinaţii şi funcţiuni:
 civile (publice) pentru locuit, administraţie, comerţ,
sănătate, cultură, învăţământ, sport, turism, etc;
 de producţie şi/sau depozitare pentru activităţi
specifice de bază sau auxiliare, (hale, ateliere, depozite,
etc);
 mixte pentru diferite activităţi civile (publice), de
producţie şi/sau depozitare, ori civile (publice) şi de
producţie şi/sau depozitare, înglobate în acelaşi volum
construit.

Instalaţiile interioare de stingere a
incendiilor
INSTALAŢIILE DE STINGERE A INCENDIILOR,
CU ACŢIONARE MANUALĂ
• reţele cu hidranţi interiori
• coloane uscate
INSTALAŢIILE DE STINGERE A INCENDIILOR,
CU ACŢIONARE AUTOMATA
 instalaţii automate cu sprinklere
 instalaţii automate cu drencere
 instalaţii fixe de stingere cu apă pulverizată
 instalaţii fixe de stingere cu ceata
 instalaţii fixe de stingere cu abur

HIDRANTI INTERIORI
 Cladiri echipate cu hidranti interiori

 Constructia hidrantului
 Conditii de amplasare in cladiri
 Numarul de hidranti in actiune simultana
 Raza de actiune a hidrantilor
 Dimensionarea instalatiei:
 Caracteristicile hidraulice ale jetului
 Debite de calcul, presiuni disponibile
 Dimensionarea instalatiei
 Inaltime de pompare
 Rezerva de apa pentru incendiu

HIDRANTI INTERIORI
 CLADIRI ECHIPATE CU HIDRANTI INTERIORI
Echiparea cu hidranţi de incendiu interiori a construcţiilor,
compartimentelor de incendiu şi a spaţiilor, potrivit
scenariilor de siguranţă la foc elaborate, se asigură, după
caz, la:

Etc.
HIDRANTI INTERIORI
 STANDARDE DE REFERINTA:
 SR EN 671-1 2002. Sisteme fixe de lupta
impotriva incendiilor – Sisteme echipate cu
furtun – Partea I : Hidranti interiori echipati
cu furtunuri semirigide
 SR EN 671-2 2002. Sisteme fixe de lupta
impotriva incendiilor – Sisteme echipate cu
furtun – Partea I : Hidranti interiori echipati
cu furtunuri plate
 Furtunul rigid – SR EN 694 / 2007
 Furtunul plat – SR EN 14540/2007
HIDRANTI INTERIORI
 Hidrantul interior pentru

clădiri este un robinet de
colţ, cu ventil, prevăzut la
intrare cu filet exterior
pentru racordarea cu o
ţeavă de oţel de 2", iar la
ieşire cu filet exterior
pentru înşurubarea unui
racord fix, la care se
racordează furtunul din
cânepă cu ţeava de
refulare.

Hidrant interior

HIDRANTI INTERIORI - componenta
 Robinetul hidrantului
 Ţevi de refulare - Ţevile de
refulare pot fi: de mână, simple,
executate în trei variante, şi tip C
de mână
 Ajutajul hidrantului
 Furtun
 Cutii metalice pentru hidranţii
interiori.
 Racorduri, reducţii şi accesorii
pentru hidranţi interiori.
 Reducţiile de racorduri sunt
utilizate la îmbinarea tuburilor
de refulare. Pentru etanşarea
racordurilor se folosesc garnituri
din cauciuc.
 De mare utilitate pentru
personalul operativ (pompieri)
este dispozitivul pentru
înfăşurarea rapidă a furtunului
pentru hidrantul de incendiu.
Teava de refulare
 Teava de refulare trebuie sa permita

urmatoarele pozitii de reglare:
 Inchidere
 Jet pulverizat si/sau
 Jet compact

CUTIA DE HIDRANT
 PENTRU HIDRANTII CU FURTUN SEMIRIGID:

 Cutia de hidrant trebuie prevazuta cu un
dispozitiv de inchidere, care sa poata fi spart
cu usurinta in caz de urgenta
 Robinetul de inchidere - min 35 mm in jurul
rotii de manevra
 Usile cutiilor trebuie sa se deschida cu
minimum 170 grd pentru a permite furtunului
sa se miste in toate directiile
 Dimensiunile cutiei de hidrant nu sunt
standardizate;
CUTIA DE HIDRANT
 PENTRU HIDRANTII CU FURTUN PLAT:

 Cutia de hidrant poate fi:
 Varianta A: intr-o nisa in perete cu usa
 Varianta B: intr-o cutie incastrata intr-o
nisa in perete
 Varianta C: intr-o cutie montata in perete
 Dimensiunile cutiei de hidrant nu sunt
standardizate – avantaje – dimensiuni
mai reduse
FURTUNUL HIDRANTULUI
 PENTRU HIDRANTII CU FURTUN

SEMIRIGID:
 L = 20 m sau 30 m
 Diametrul interior al furtunului: 19 mm,
25mm, 33 mm
 PENTRU HIDRANTII CU FURTUN PLAT
 L = 20 m
 Diametrul interior al furtunului = maxim
52mm

HIDRANTI INTERIORI – RAZA DE
ACTIUNE

HIDRANTI INTERIORI – RAZA DE
ACTIUNE
Numărul de hidranţi interiori pentru combaterea incendiilor se determină ţinând seama de

numărul de jeturi care trebuie să atingă fiecare punct combustibil din interiorul clădirii şi de
raza de acţiune a hidrantului.
Raza de acţiune a hidranţilor se determină cu relaţia:
R = L j + L f [m] (2.42)
în care: R este raza de acţiune a hidranţilor, în m (fig. 2.104, a) ;

L j — proiecţia pe orizontală a lungimii jetului compact dată de relaţia:
Lj  L2c  ( h  1,25) 2 [m] (2.43)
în care: L c — lungimea jetului compact, în m. (tabelul 2.45);

h — înălţimea încăperii în care se montează hidrantul, în m;
L j  4 m, distanţă minimă de siguranţă;
L f — proiecţia pe orizontală a lungimii furtunului, în m (ţine seama de
5/11/2017 Daniela
sinuozităţile în plan orizontal şi vertical aleTEODORESCU
furtunului).
Hidranti interiori - amplasare
Daniela TEODORESCU
5/11/2017
Amplasare hidranti interiori
 Ordinea de amplasare hidranti interiori:
 Langa intrari in cladiri
 In case de scari
 In holuri sau vestibuluri
 Pe coridoare
 Langa intrarea in incaperi
 In incaperi
 Atentie, la cladiri inalte – doar pe coridor,
sau in incaperi de acces in casele scarilor

HIDRANTI INTERIORI
 Dimensionarea instalatiei:
 Caracteristicile hidraulice ale jetului
 Debite de calcul, presiuni disponibile
 Dimensionarea instalatiei
 Inaltime de pompare
 Rezerva de apa pentru incendiu

Jetul unui hidrant

Jetul unui hidrant (abordare teoretica)
Ht
Lc  H c 

date experiment ale :   1,19  80  0,01  Lc 
4
0,00025
date experiment ale :  
d  10d 
3
H i  1  H i  Lc
Lc
Hi 
1
 Lc

d 2
qih  A 2 gH i   2 gH i
4

Hidranti interiori – caracteristicile jetului
  90  LI  H c
o in care β este un coeficient care
depinde de unghiul ψ de inclinare
LI    H c al jetului

HIDRANTI INTERIORI
Debitul, qih, al jetului de apă se determină cu relaţia:
qih  0,003477    d 2  H i [l/s] (2.44)
în care: µ = 0,97 ÷ 0,98 este coeficientul de debit;

d — diametrul ajutajului ţevii de refulare a apei;
Hi — presiunea necesară la ajutajul ţevii de refulare a apei,
determinată de relaţia
Lc
Hi  [mH2O] (2.45)
1
   Lc


HIDRANTI INTERIORI
 Debitul de calcul – valoarea minima

a debitului de calcul pentru un
hidrant este 2,1 l/s, cf P118-2/2013
 Presiunea apei asigurata la hidrant
– rezulta din P118-2/2013.
 Qc cunoscut => se determina
presiunea necesara Hi

Debite
de
calcul
hidranti
interiori
P118-2
Nr de jeturi in functionare – calcul si
amplasare
 4.37.(1) Se asigură protejarea fiecărui punct cu cel puţin două jeturi în funcţiune
simultană în următoarele situaţii:
 încăperi sau grupuri de încăperi cu risc mare şi foarte mare, precum şi la depozitele cu
stive înalte (peste 6 m înălţime), care au un volum mai mare de 5.000 m3;
 în clădiri civile (publice) înalte şi foarte înalte;
 clădiri pentru comerţ cu volum mai mare de 5.000 m3;
 săli aglomerate (numai sala şi, după caz, scena, depozitele şi atelierele anexe);

 (2) Pentru clădirile (încăperile şi spaţiile) menţionate în anexa nr. 3, echipate cu
instalatii automate de stingere, (de pus virgula) se asigură protejarea cu un singur jet,
cu excepţia clădirilor foarte înalte la care fiecare punct al clădirii să fie atins de cel puţin
două jeturi simultane.
Debite si presiuni pentru hidrantii
interiori ANEXA NR.4
Debitele minime ale jetului compact şi pulverizat pentru hidranţi de incendiu interiori,
echipaţi cu furtunuri semirigide (STAS SR EN 671-1/2002)
Diametrul duzei de
refulare sau Debit minim de curgere Q [l/min] Coeficientul K
diametrul
(a se vedea NOTA)
echivalent,
[mm] P = 0,2MPa P = 0,4 MPa P = 0,6 MPa
4 12 18 22 9
5 18 26 31 13
6 24 34 41 17
7 31 44 53 22
8 39 56 68 28
9 48 66 80 33
10 59 84 102 42
12 90 128 156 64
NOTĂ: Debitul Q la presiunea P este calculat cu relaţia Q  K  10  P , în care debitul Q este

exprimat în litri/minut şi presiunea P în MegaPascali, în scara manometrică (1Mpa = 10 bar).

Debite si presiuni pentru hidrantii
interiori
ANEXA NR.5
Debitele minime ale jetului compact şi pulverizat pentru hidranţi de incendiu interiori,
echipaţi cu furtunuri plate (STAS SR EN 674-2/2002)
Diametrul duzei de
refulare sau Debit minim de curgere Q [l/min] Coeficientul K
diametrul
(a se vedea NOTA)
echivalent,
[mm] P = 0,2MPa P = 0,4 MPa P = 0,6 MPa
9 66 92 112 46
10 78 110 135 55
11 93 131 162 68
12 100 140 171 72
13 120 170 208 85
NOTĂ: Debitul Q la presiunea P este calculat cu relaţia Q  K  10  P , în care debitul Q este

exprimat în litri/minut şi presiunea P în MegaPascali, în scara manometrică (1Mpa = 10 bar).

Alegerea tipului de dotare pentru
robinetul de hidrant
 Se porneste de la valoarea minima a debitului
care trebuie asigurata, qih=2,1 l/s
d 2
qih  A 2 gH i   2 gH i
4 Teoretic
sau
qih  k 10  p , Practic, din
p  Mpa SI P118-2/2013
k  din tabel
 l 
qih   
 min 
 Se determina diametrul ajutajului si presiunea
necesara la hidrant astfel incat sa se obtina
qih = 2,1 l/s
Hidranti interiori – debitul de calcul al
instalatiei
 pentru reţea separată, debitul de calcul Qc şi numărul
de jeturi în funcţiune simultană (nhi ) se determină
conform normelor.
 Qc = Qc,hi = nhixq
5/11/2017 hi TEODORESCU
Daniela
Hidranti interiori – debitul de calcul al
instalatiei
 pentru reţea comună cu
alimentarea cu apă potabilă
sau industrială, debitul de
calcul se determină adăugând
la debitul de incendiu al
hidranţilor, debitul maxim de
apă potabilă sau industrială
stabilit conform STAS 1478
sau a altor prescripţii
tehnologice, cu excepţia a
85% din debitul de calcul
necesar duşurilor şi a
debitului pentru spălări
tehnologice şi a pardoselilor
care nu se iau în calcul;
 Qc = Qc,hi + Qmen (-85%din dusuri)
HIDRANTI INTERIORI – SARCINA
HIDRODINAMICA NECESARA
 Hnec = Hgh + Hi + hr [mH2O]

 în care :
 Hgh este înălţimea geodezică a
hidrantului de incendiu amplasat la cota
cea mai mare faţă de un plan de
referinţă unic admis;
 Hi — presiunea necesară la ajutajul
ţevii de refulare;
 hr — suma pierderilor totale de sarcină
HIDRANTI INTERIORI - PIERDERI
TOTALE DE SARCINA
Pierderile totale de sarcină se determină cu relaţia:
hr = hrc + hrf [mH2O] (2.46)
în care:
hrc — reprezintă pierderile totale de sarcină (liniare şi locale) pe traseul reţelei de
conducte de la hidrantul de incendiu spre punctul de alimentare cu apă al instalaţiei, calculate,
cu nomogramele din fig. 2.67, 2.68 sau 2.71, după caz.
hrf = MfQ2 = AflfQ2 = iflf — pierderea de sarcină liniară pe furtunul de racord al
hidrantului la ţeava de refulare, în mH2O;
Mf = Aflf — modulul de rezistenţă hidraulică a furtunului;
Af — rezistenţa hidraulică unitară a furtunului având valori redate în tabelul 2.48;
lf — lungimea furtunului;
Q — debitul de apă evacuat prin furtun;
if — pierderea de sarcină liniară unitară a apei la trecerea prin furtunul din cânepă
v2
hrc  hr ,lin  hr ,loc   i  l  
5/11/2017
2g
Daniela TEODORESCU
Nomograma calcul furtun hidrant interior

Caracteristici retea alimentare hidranti
interiori
 Material? Plastic sau otel?

 Otel negru sau otel zincat?
 Racord pentru impiedicarea
stagnarii apei
 Mai mult de 8 hidranti pe nivel 
retea inelara cu robinete de
sectorizare (maxim 5 hidranti /
nivel)
 Sisteme aer-apa pentru hidranti
5/11/2017 interiori? Daniela TEODORESCU
interiori
 Racord pentru impiedicarea stagnarii apei in coloane
de alimentare cu apa pentru hidranti interiori

Nomograma dimensionare conducte
otel
 OBSERVATIE:
 Nu se mai pastreaza
intervalul de viteze
economice
 Viteza maxima
recomandata: 3m/s
 Interval recomandat
(neoficial) :
 0,8 – 2 m/s

interiori
 În reţelele instalaţiilor interioare de apă pentru

incendiu, separate sau comune, se folosesc numai
conducte metalice (nu sunt admise conducte din
materiale plastice).
 Reţelele interioare care alimentează cu apă mai mult
de 8 hidranţi de incendiu pe nivel, se
proiectează inelare. În distribuitorul reţelei de
alimentare cu apă se prevede o conductă cu
Dn100mm cu robinet de închidere, ventil de
reţinere şi două racorduri fixe tip B, pentru
alimentarea pompelor mobile de incendiu.
 Reţelele inelare de conducte se prevăd cu robinete
astfel încât, în caz de avarii, să nu se intrerupă
funcţionarea a mai mult de 5 hidranţi pe un nivel al
clădirii.
 Robinetele de pe reţelele inelare se prevăd sigilate în
poziţie „normal deschis“.
Calcul hidranti interiori
 Stabilirea schemei izometrice de

calcul
 Numerotarea tronsoanelor
 Tabel de calcul

Schema izometrica hidranti interiori

Schema izometrica hidranti interiori

Formule - Moody

Formule – Hazen Williams

Tabel de calcul hidranti interiori
Calculul hidraulic al instalatiei de hidranti interiori (furtun plat)
Tronson qc L di dn v i i*l Σi*l Σζ hrl Σhrl Σi*l + Σhrl Hg Hi Hnec
[l/s] [m] [mm] [mm] [m/s] [Pa/m] [mH2O] [mH2O] [-] [mH2O] [mH2O] [mH2O] [mH2O] [mH2O] [mH2O]
Ajutaj 2.5 - 13 13 - - - - - - - - - -
Furtun 2.5 20 50 50 1.27 900 1.80 1.80 - - - - - - -
trons 1 - -
trons 2 etc 31.14
Calculul hidraulic al instalatiei de hidranti interiori (furtun

Tronson qc L di dn v i i*l Σi*l
[l/s] [m] [mm] [mm] [m/s] [Pa/m] [mH2O] [mH2O]
Ajutaj 2.5 - 13 13 - - -
Furtun 2.5 20 50 50 1.27 900 1.80 1.80
trons 1
trons 2 etc
idraulic al instalatiei de hidranti interiori (furtun plat)

Σζ hrl Σhrl Σi*l + Σhrl Hg Hi Hnec
[-] [mH2O] [mH2O] [mH2O] [mH2O] [mH2O] [mH2O]
- - - - - - -
- - - - - - -
- -
31.14

Coloane uscate
 Coloanele uscate sunt instalaţii fixe,
rigide, montate în interiorul construcţiilor,
utilizate numai de serviciile de pompieri.
 Se prevăd coloane uscate la toate
construcţiile civile (publice) înalte şi foarte
înalte.
 Racordul de tip B pentru alimentarea cu
apă a coloanei uscate, se amplasează pe
peretele exterior al clădirii şi se obturează
cu un racord înfundat, la baza coloanei
prevăzându-se un ventil de reţinere şi un
5/11/2017
robinet de golire
Daniela TEODORESCU
Coloane uscate
 Racordul de alimentare cu apă al coloanei uscate se
montează la loc vizibil, separat de orice alt racord, la
o înălţime de maximum 1,5 m faţă de sol şi o
înclinare de 45° faţă de verticală.
 Pentru recunoaştere, racordul de alimentare se
marchează prin indicator „COLOANĂ USCATĂ“.
 Se instalează coloană uscată independentă pentru
fiecare compartiment de incendiu al clădirii.
 Conducta de legătură (orizontală) cu coloană uscată,
trebuie să fie cât mai scurtă şi astfel proiectată încât
să asigure golirea întregii cantităţi de apă.
 Această conductă trebuie să treacă prin locuri
accesibile în subsol sau parter, fără a traversa tuneluri
de cabluri electrice, ghene ale instalaţiilor sanitare
sau golul liftului.
Coloane uscate
 Coloanele uscate au diametrul de 75mm şi racordurile
pentru furtun de tip C, pe fiecare nivel al clădirii.
 Pe fiecare nivel, înaintea racordului pentru furtun, se
prevede un robinet. Racordurile pentru furtun se
amplasează pe casa scării sau în zonele de acces la
scări, în funcţie de construcţie, astfel încât să poată
servi fiecare nivel.
 Înălţimea maximă de montaj a racordurilor pentru
furtun este de 1,5 m faţă de pardoseală.
 Se menţionează în proiect că presiunea de încercare a
coloanelor uscate este de minim 16 bar.
 Coloanele uscate se execută din ţevi metalice protejate
anticorosiv

Coloana uscata

Coloana uscata

Gospodaria de incendiu pentru hidranti
interiori
 Rezervor de apa
 Timpul de operare : 10 min; 30 min; 60 min;
120 min.
 Pompe
 Pompe: active+rezerva (+ pilot?)
 Aspiratie dubla
 Refulare simpla sau dubla?
 Recipient hidrofor
 Distribuitor
 Racorduri de tip B
 Racorduri de tip A

Etape proiect – amplasare si calcul HI
Structura obligatorie, cu notarea etapelor
de calcul
 Etapa 1 – stabilirea gradului de dotare cu hidranti
interiori
 Etapa 2 – amplasarea hidrantilor interiori pe planuri
 Etapa 3 – realizarea retelei de distributie a apei la
hidrantii interiori
 Etapa 4 – realizarea schemei izometrice de calcul
 Etapa 5 – realizarea calculului hidraulic al retelei
 Etapa 6 - stabilirea parametrilor de calcul pentru
pompa necesara instalatiei cu hidranti interiori
 Etapa 7 - stabilirea volumului rezervei de apa pentru
hidranti interiori

Cuplaje STORZ
 Racorduri de tip C (2”)–cuplaj Storz

cu diametru de trecere 45 mm
 Racorduri de tip B (3”)– cuplaj Storz
cu diametru de trecere 65 mm
 Racorduri de tip A (4”)–cuplaj Storz
cu diametru 100 mm

Curs 5 Hi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 5 Hi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTALATII PENTRU STINGEREA

INCENDIILOR UTILIZAND APA CA

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

 Construcţii: obiecte construite supraterane (cu

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

 Cladiri echipate cu hidranti interiori

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

 Hidrantul interior pentru

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

 Teava de refulare trebuie sa permita

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

 PENTRU HIDRANTII CU FURTUN SEMIRIGID:

 PENTRU HIDRANTII CU FURTUN PLAT:

 PENTRU HIDRANTII CU FURTUN

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

Numărul de hidranţi interiori pentru combaterea incendiilor se determină ţinând seama de

în care: R este raza de acţiune a hidranţilor, în m (fig. 2.104, a) ;

Lj  L2c  ( h  1,25) 2 [m] (2.43)

în care: L c — lungimea jetului compact, în m. (tabelul 2.45);

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

Debitul, qih, al jetului de apă se determină cu relaţia:

qih  0,003477    d 2  H i [l/s] (2.44)

în care: µ = 0,97 ÷ 0,98 este coeficientul de debit;

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

 Debitul de calcul – valoarea minima

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

NOTĂ: Debitul Q la presiunea P este calculat cu relaţia Q  K  10  P , în care debitul Q este

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

12 100 140 171 72

13 120 170 208 85

NOTĂ: Debitul Q la presiunea P este calculat cu relaţia Q  K  10  P , în care debitul Q este

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

 Hnec = Hgh + Hi + hr [mH2O]

hr = hrc + hrf [mH2O] (2.46)

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

 Material? Plastic sau otel?

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

 În reţelele instalaţiilor interioare de apă pentru

 Stabilirea schemei izometrice de

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

Calculul hidraulic al instalatiei de hidranti interiori (furtun

idraulic al instalatiei de hidranti interiori (furtun plat)

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

5/11/2017 Daniela TEODORESCU

 Racorduri de tip C (2”)–cuplaj Storz