Drept societar 05.04.

2018
Curs 3

FUNCȚIONAREA SOCIETĂȚII

Este asigurată de organele societății: adunarea generală a asociaților,

administratorii, directorii și cenzorii.

Adunarea generală a asociaților (A.G.A.)

Voința asociaților se formează și se exprimă în cadrul adunării generale

a asociaților.
În cazul societăților de persoane (societatea în nume colectiv,
societatea în comandită simplă) nu există instituționalizată o adunare generală
a asociaților. Deși legea nu prevede în mod expres, se consideră că asociații
de la societățile de persoane se pot întruni pentru problemele obișnuite ale
societății, hotărârile adoptându-se prin votul asociaților ce reprezintă
majoritatea absolută a capitalului social. În cazul în care trebuie să se decidă
modificarea actului constitutiv sau revocarea administratorilor numiți prin
acesta, legea solicită votul unanim.
La societățile de capitaluri (societatea pe acțiuni, societatea în
comandită pe acțiuni), adunarea generală a acționarilor se convoacă, ori de
câte ori este necesar, de către consiliul de administrație, respectiv directorat,
precum și la cererea acționarilor reprezentând cel puțin 5% din capitalul
social sau chiar o cotă mai mică, dacă actul constitutiv prevede astfel. Legea
prevede că termenul de întrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la
publicarea convocării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Dreptul de vot în adunarea generală a acționarilor se exercită potrivit
principiului: „o acțiune achitată dă dreptul la un vot”. Așadar, acționarii au

1
un drept de vot proporțional cu cota parte de participare la capitalul social și îl
exprimă personal sau prin reprezentant. Exercițiul dreptului de vot este
suspendat pentru acționarii care nu au achitat vărsămintele ajunse la scadență.
În principiu, votul este deschis, însă, în cazul numirii sau revocării
membrilor consiliului de administrație, respectiv consiliului de supraveghere,
a cenzorilor, a auditorilor interni, și stabilirii răspunderii acestora, votul va fi
secret.
Adunările generale sunt de două tipuri:
a) Adunarea generală ordinară se întrunește cel puțin o dată pe an,
în cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului financiar, având printre
atribuții:
- aprobarea situației financiare anuale;
- numirea și revocarea membrilor consiliului de administrație,
respectiv ai consiliului de supraveghere, și a cenzorilor;
- stabilirea remunerației acestora;
- stabilirea bugetului de venituri și cheltuieli și a duratei contractului
de audit financiar, precum și numirea auditorului.
Pentru validitatea deliberărilor adunării generale ordinare este necesară
prezența acționarilor care dețin cel puțin o pătrime din numărul total de
drepturi de vot. Hotărârile adunării generale ordinare se iau cu majoritatea
voturilor exprimate.
b) Adunarea generală extraordinară se întrunește ori de câte ori este
necesar, pentru probleme care implică modificarea actului constitutiv, de
exemplu:
- schimbarea formei juridice a societății;
- mutarea sediului social;
- modificarea obiectului de activitate;
- înființarea sau desființarea unor sedii secundare;
- prelungirea duratei societății;

2
 - fuziunea sau divizarea societății;
- conversia obligațiunilor în acțiuni.
Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare este
necesară la prima convocare prezența acționarilor deținând cel puțin o pătrime
din numărul total de drepturi de vot, iar la convocările următoare, prezența
acționarilor reprezentând cel puțin o cincime din numărul total de drepturi de
vot.
Hotărârile sunt luate cu majoritatea voturilor deținute de acționarii
prezenți sau reprezentați. Decizia de modificare a obiectului principal de
activitate al societății, de reducere sau majorare a capitalului social, de
schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societății
se ia cu o majoritate de cel puțin două treimi din drepturile de vot deținute de
acționarii prezenți sau reprezentați.
Adunarea specială a titularilor de acțiuni preferențiale. Acțiunile
preferențiale conferă titularilor dreptul la dividend prioritar, înaintea oricărei
prelevări, și dreptul de a participa la ședințele adunărilor generale, dar nu
conferă dreptul de vot în cadrul acestor adunări. Adunarea specială are
caracter consultativ, în sensul că se ocupă de problemele specifice ale acestei
categorii de acționari, iar nu un rol deliberativ, hotărârile luate în ședințele
sale neinfluențând viața societății.
În cazul societății cu răspundere limitată, adunarea generală a
asociaților ia hotărâri privind aprobarea situației financiare anuale,
repartizarea profitului net, numirea sau revocarea administratorilor,
cenzorilor/auditorilor, cu votul unei duble majorități absolute: a asociaților și
a părților sociale. Pentru modificarea actului constitutiv se cere votul unanim,
dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel.
Hotărârile adunării generale a asociaților/acționarilor sunt obligatorii
pentru toți asociații/acționarii și trebuie publicate în Monitorul Oficial.
Asociații nemulțumiți, care nu au participat la ședința respectivă sau care au

3
votat împotrivă, votul lor fiind menționat în procesul verbal al ședinței, pot
ataca în justiție hotărârea adunării generale a asociaților, în termen de 15 zile
de la data publicării în Monitorul Oficial.
În cazul în care se invocă motive de nulitate absolută, cererea poate fi
formulată de orice persoană interesată, iar dreptul la acțiune este
imprescriptibil. Potrivit legii, hotărârile adunării generale pot fi atacate în
justiție și de administratorii societății sau de membrii directoratului, după caz.
Legea interzice însă membrilor consiliului de administrație, respectiv ai
consiliului de supraveghere să atace hotărârea adunării generale prin care au
fost revocați din funcție.

4
Drept societar 26.04.2018
Curs 4

Administrarea societății

Principala activitate a organelor de administrare a societății este

îndeplinirea hotărârilor adoptate de către adunarea generală a asociaților.
În calitate de administrator poate fi desemnat atât un cetățean român,
cât și un cetățean străin sau un apatrid. De asemenea, incapacitățile și
restricțiile prevăzute pentru fondatori se aplică și funcției de administrator.
În cazul societății în nume colectiv există unul sau mai mulți
administratori, fiecare având dreptul de a reprezenta societatea, dacă actul
constitutiv nu conține prevederi contrare. În situația plurității de
administratori, dacă actul constitutiv dispune că aceștia trebuie să lucreze
împreună, deciziile se vor lua în unanimitate, în caz de opoziție urmând să
hotărască asociații ce dețin majoritatea capitalului social. Dacă modul de
lucru al administratorilor nu este stabilit prin actul constitutiv, fiecare va lucra
separat, având obligația de a-i informa pe ceilalți doar în legătură cu
operațiunile ce depășesc limitele obișnuite ale comerțului, în caz de opoziție
urmând a hotărî asociații care dețin majoritatea capitalului social.
Aceleași prevederi se aplică și societății în comandită simplă, care va
putea fi însă administrată numai de către unul sau mai mulți dintre asociații
comanditați, sub supravegherea asociaților comanditari. La rândul lor,
comanditarii vor putea încheia operațiuni în contul societății doar în baza unei
procuri speciale din partea reprezentanților societății, procură ce va fi înscrisă
în registrul comerțului.
Pentru societatea pe acțiuni, Legea nr. 31/1990, modificată prin Legea
nr. 441/2006, instituie două sisteme de administrare: sistemul unitar și
sistemul dualist, acționarii putând opta pentru unul dintre acestea. Conform

5
legii, în actul constitutiv, precum și pe toate documentele și facturile emise de
societate, trebuie să se menționeze sistemul de administrare ales.

Sistemul unitar
În cadrul acestui sistem, administrarea societății se realizează de către
unul sau mai mulți administratori, numiți fie prin actul constitutiv, fie prin
hotărârea adunării generale a acționarilor, numărul lor fiind întotdeauna
impar. Administratorii pot avea sau nu calitatea de acționar, dar, pe toată
durata mandatului, nu pot fi salariați ai societății.
Dacă există mai mulți administratori, se va constitui un consiliu de
administrație. Acesta este însă însărcinat, potrivit legii, cu îndeplinirea tuturor
actelor necesare și utile realizării obiectului de activitate al societății și are
următoarele competențe de bază:
- stabilește direcțiile principale de activitate și de dezvoltare a societății;
- stabilește sistemul contabil și de control financiar și aprobă
planificarea financiară;
- numește și revocă directorii, stabilindu-le remunerația;
- supraveghează activitatea directorilor;
- întocmește rapoarte anuale pe care le prezintă adunării generale a
acționarilor;
- convoacă adunarea generală și duce la îndeplinire hotărârile acesteia;
- introduce cererile privind aplicarea procedurii insolvenței.
Consiliul de administrație se întrunește o dată la 3 luni, ședințele sale
sunt conduse de un președinte și există posibilitatea de a delega atribuțiile de
conducere unuia sau mai multor directori, din rândul acestora fiind ales
directorul general al societății. Competențele de bază și reprezentarea
societății în relațiile cu terții și în justiție vor reveni consiliului de
administrație, neputând fi delegate directorilor. Deciziile consiliului de

6
administrație considerate nelegale pot fi anulate (și, a fortiori, suspendate)
prin hotărârea adunării generale a acționarilor.
Obligațiile și răspunderea administratorilor sunt reglementate de
dispozițiile referitoare la mandat și de cele special prevăzute în legea
societăților. Răspunderea administratorilor este directă, pentru fapta
proprie, și solidară (în cazul pluralității de administratori), pentru:
- realitatea vărsămintelor efectuate de către acționari;
- existența reală a dividendelor plătite;
- existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere;
- exacta îndeplinire a hotărârilor adunării generale a acționarilor;
- stricta îndeplinire a obligațiilor ce le revin, impuse de lege și de actul
constitutiv.
Administratorii răspund și pentru faptele altor persoane (directorii,
personalul angajat), în cazul în care nu și-au îndeplinit obligația de
supraveghere a acestora. De asemenea, sunt solidar răspunzători pentru
faptele prejudiciabile săvârșite de către administratorii imediat precedenți, în
cazul în care au cunoscut aceste fapte și nu le-au prezentat cenzorilor.

Sistemul dualist
Prin actul constitutiv se poate prevedea că societatea pe acțiuni va fi
administrată de către un directorat și un consiliu de supraveghere.
Directoratul, ai cărui membri sunt numiți, controlați și revocați de către
consiliul de supraveghere, exercită conducerea exclusivă a societății și
îndeplinește toate măsurile necesare și utile pentru realizarea obiectului de
activitate al societății. Directoratul este obligat să prezinte rapoarte
trimestriale și anuale consiliului de supraveghere și, dacă acționează
împreună, reprezintă societatea în raporturile cu terții și în justiție.
Consiliul de supraveghere este desemnat prin actul constitutiv (primii
membri), sau prin hotărârea adunării generale a acționarilor. Membrii

7
consiliului de supraveghere pot fi sau nu acționari, dar nu pot deține
concomitent calitatea de membru al directoratului sau de salariat al societății.
Consiliul de supraveghere se întrunește cel puțin o dată la 3 luni și are doar un
rol consultativ, neputând exercita atribuții de conducere a societății. Este
alcătuit din 3 până la 11 membri și are printre competențe:
- numirea și revocarea membrilor directoratului;
- supravegherea activității membrilor directoratului;
- controlul conformității cu legea, actul constitutiv și hotărârile adunării
generale a acționarilor, a operațiunilor de conducere a societății;
- raportează cel puțin o dată pe an adunării generale a acționarilor cu
privire la activitatea de supraveghere desfășurată.

Durata mandatului administratorilor, atât în sistemul unitar, cât și în

sistemul dualist, este stabilită prin actul constitutiv, neputând depăși 4 ani, cu
excepția primilor administratori, al căror mandat nu poate depăși 2 ani.
Administratorii pot fi realeși. Legea limitează cumulul calității de
administrator la cel mult 5 mandate de administrator și/sau de membru al
consiliului de supraveghere în societăți pe acțiuni cu sediul în România.
În cadrul consiliului de administrație, al directoratului sau al consiliului
de supraveghere, pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezența a cel
puțin jumătate plus unu din membri, iar hotărârile se iau cu votul majorității
celor prezenți. În cazuri excepționale, justificate de urgența situației și de
interesul societății, consiliul de administrație și directoratul pot lua decizii cu
votul unanim și scris al membrilor acestor organe, fără a mai fi necesară
convocarea lor.
Dispozițiile referitoare la răspunderea administratorilor se aplică și
directorilor, membrilor directoratului și consiliului de supraveghere.

8
 Societatea în comandită pe acțiuni poate fi administrată doar în sistem
unitar, de către unul sau mai mulți dintre acționarii comanditați.
În cazul societății cu răspundere limitată, administrarea este
încredințată unuia sau mai multor administratori, numiți prin actul constitutiv
sau aleși de adunarea generală a asociaților. În situația pluralității de
administratori, se aplică prevederile de la societatea în nume colectiv.
Funcția de administrator al unei societăți încetează prin expirarea
duratei mandatului, revocarea administratorului, renunțarea acestuia la
funcție, incapacitate sau deces.

Cenzorii/auditorii financiari

La societățile de capital și societatea cu răspundere limitată cu peste

15 asociați, controlul activității economico-financiare este efectuat obligatoriu
de către cenzori, numiți fie prin actul constitutiv, fie prin hotărârea adunării
generale, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea realegerii. Cenzorii
funcționează în număr de minimum 3 (întotdeauna în număr impar), și un
supleant. Pot fi acționari/asociați, cu excepția cenzorului expert contabil, și
sunt remunerați.
Adunarea generală ordinară a acționarilor poate hotărî contractarea
auditului financiar, în loc de numirea cenzorilor. Dacă societățile pe acțiuni
optează pentru sistemul dualist de administrare, vor fi supuse obligatoriu
auditului financiar, prin auditori financiari, persoane fizice sau persoane
juridice.
Atât cenzorii, cât și auditorii, întocmesc rapoarte către adunarea
generală, respectiv către consiliul de administrație sau consiliul de
supraveghere despre constatările făcute cu ocazia efectuării controalelor.
Cenzorii vor lucra împreună sau separat, trecând într-un registru special

9
deliberările lor. Revocarea cenzorilor se va face prin hotărârea adunării
generale în condițiile cerute de lege pentru adunările extraordinare.

10