Universitatea Politehnica din Bucureşti

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

AMPLIFICATORUL CU
CIRCUIT ACORDAT DERIVAŢIE

REFERAT

Vlad Alexandru
424A
 Obiectivul lucrării

Se studiază un amplificator realizat cu un tranzistor având sarcină un circuit

acordat derivaţie cu prize. Se evidenţiază propietăţile de selectivitate ale amplificatorului
si efectul prizei.

Desfăsurarea lucrării

A. Cunoscând valoarea L a bobinei putem calcula capacitatea de acord

C+p2C22 = C0
f0 = 1.8 MHz
L = 40.3 H
1
0  C0 
0  L  C0 = 194 pF

B. Se măsoară rezistenta de pierderi prin metoda rezistenţei adiţionale folosind

formulele:

Ra
RS  ; Ra  10
U 20
'
1
U 20

 02  L22
R
RS

Rg= 4 kΩ

Priza U20 U’20 RS[Ω] R[kΩ] f1[kHz] f2[kHz] B[kHz] Q0[kHz] R[kΩ]
1 0.3 0.15 10.0 20.77 1773 1816 43 41.86 19.08
3 1.05 0.55 11.1 18.89 1763 1844 81 22.22 10.13
5 1.75 0.95 11.9 17.49 1713 1801 88 20.45 9.32

C. Se masoara rezistenta de pierderi prin metoda dezacordului. In acest scop se masoara

frecventele f1 si f2 pentru care tensiunea creste cu 3dB fata de cea de la acord.

f0
Q
B
B = f 1 - f2
 D. Se măsoară caracteristica de amplitudine pentru priza 3. Este indicată alegerea U 20 =
1V.

- 0.1 0.3 0.5 0.7 0.8 0.9 1 0.9 0.8 0.7 0.5 0.3 0.1
U2/U20
dB -20 -10 -6 -3 -2 -1 0 -1 -2 -3 -6 -10 -20
f Hz 1535 1727 1758 1775 1780 1786 1800 1809 1814 1820 1834 1864 1991
f kHZ -265 -73 -42 -25 -20 -14 0 9 14 20 34 64 191

Se reprezinta caracteristica de amplitudine U2/U20 in functie de f.

E. Se determină priza optimă în sensul tensiunii de la ieşire la acord maxim, în conditiile

K1 închis. Se completează tabelul 3.

Priz
U20[V] L1 L2 2M P R`g[kΩ]
a
1 0.3 1.6 35 3.7 0.086 540.8
2 0.52 6.3 29 5 0.218 84.16
3 0.64 10.3 24.2 5.8 0.328 37.18
4 0.65 14.6 19.3 6.4 0.442 20.47
5 0.61 19.3 14.6 6.4 0.558 12.84
6 0.55 24.2 10.3 5.8 0.672 8.858
7 0.52 29 6.3 5 0.781 6.558
8 0.48 35 1.6 3.7 0.914 4.788
9 0.45 40.3 0 0 1 4
 L1  M R
P ; Rg '  g2
L1  L2  2 M P
Priza optima este priza 4.

F. Se masoara caracteristica de amplitudine la priza optima, completandu-se un tabel de

forma tabelului 2.

- 0.3 0.5 0.7 0.8 0.9 1 0.9 0.8 0.7 0.5 0.3
U2/U20
dB -10 -6 -3 -2 -1 0 -1 -2 -3 -6 -10
f Hz 1659 1726 1759 1770 1782 1800 1823 1835 1847 1875 1930
f kHZ -141 -74 -41 -30 -18 0 23 35 47 75 130

Se reprezinta caracteristica de amplitudine U2/U20 in functie de f.

G. Se determină lărgimea benzii de trecere la o atenuare cu 3dB pentru priza optimă p 0,

deasupra p0+2 si sub priza optima p0 - 2. Se determina factorul de calitate in aceste trei
situatii.

Rg
R
p2 Re f
Re  ; QC  ; B  f 2  f1 ; Q  0
Rg 0  L B
R 2
p

Priza optima p0
f1=1.774 MHz; f2=1.827 MHz; B= 0.053 MHz
Q= 33.96
Re= 10.24 kΩ
Qc= 22.47

Priza p0-2
f1=1.74 MHz; f2=1.96 MHz; B= 0.22 MHz
Q= 8.18
Re =16.48 kΩ
Qc= 36.17

Priza p0+2
f1=1.706 MHz; f2=1.875 MHz; B= 0.1694 MHz
Q= 10.62
Re= 6.19 kΩ
Qc= 13.57

H. Se acordă circuitul la priza optimă; se măsoară tensiunea la rezonantă U20, apoi se

întrerupe K2, determinându-se noua tensiune de acord U20’.

U,20=1.1V
U20=0.6V

Priza U20’
1 0.12
2 0.22
3 0.29
4 0.33
5 0.34
6 0.34
7 0.32
8 0.31
9 0.3

In noile conditii rezistenta circuitului exterior se modifica si se va

obtine priza optima atunci cand rezistenta circuitului exterior va fi
egala cu rezistenta generatorului. Priza optima devine priza 6.
 Intrebari:

a) Explicati rezultatele obtinute la punctul B in sensul

dependentei de priza.
R: Se observa ca rezistenta R scde pe masura ce creste
numarul prizei. De asemenea se mai observa ca rezultatele intre R si
R sint apropiate neexistind diferente mai mari de 10% intre cele doua
valori. Pe masura ce ne indepartam de priza optima, largimea benzii
de trecere scade. Aceasta se intimpla datorita modificarii parametrilor
comutatorului K0.

b) Se va considera exacta masuratoarea realizata prin metoda

dezacordului in raport cu cea prin metoda rezistentei aditionale.
Explicati motivul.
R: Motivul il constituie aparitia unei nedeterminari in cazul
Ra
U 20 RS 
rezistentei aditionale respectiv raportul din formula U 20
'
U 20 '
 1 . In
U 20
U 20 R
cazul in care ' =1 rezulta RS  a (imposibil). Valoarea rezistentei nu
U 20 0
este exacta, deci pot apare mici erori.

c) Ce avantaj prezinta functionarea amplificatorului la priza

optima?
R: La functionarea la priza optima , amplificatorul prezinta cea
mai larga banda de trecere.

d) Daca U 20 (m) este tensiunea U 20 la priza m din tabelul 3, sa se

U 20 (4)
determine ' si apoi sa se verifice rezultatul prin calcul.
U 20 ( 2)
R: Din tabelul 3 rezulta
U 20 (4) 125
.
  13115
.
U 20 (2) 0.95
Rg Rg
R p2  R 
p 2
U ( 4) p2 19.48  4.21  10 3
U 20  p  I 0   20    1321
.
Rg U 20 (2) Rg 25.63  3.2  10 3
R 2 p4  R 
p p4

e) Pentru un amplificator cu circuit acordat se stie ca priza

optima este priza 3. Pastrind rezistenta Rg, cum trebuie modificata
rezistenta R astfel incit priza optima sa fie priza 6. Se cunoa;te
raportul coeficientilor de priza p3/p6=1/ 2 .
Rg 
R 2
p32   p6  R R
R :Stim ca       2  R`
Rg   p3  R` 2
 R`
p62 

f) Se modifica amplificatorul dubland capacitatea

condensatorului C si micsorand la jumatate valoarea inductantei
bobinei; se mentin neschimbate: factorul de calitate in gol, coeficientii
de priza, Rg. In ce sens se modifica priza optima si care este noul
coeficient de priza al acesteia in functie de cel vechi?
R: Se foloseste formula (4) p2=Rg/R si R=LQ. Deci p creste cu
1.41 deoarece L scade la jumatate.