Geografie Umană. Caiet Pentru Clasa A X-A, Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț, 2018 PDF

Colegiul Naţional „I. L.
Caragiale” din Bucureşti
IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE UMANĂ
Caiet pentru clasa a X-a

ISBN 978-973-0-26639-9
BUCUREŞTI
2018
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
Catedra de Geografie
IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE UMANĂ
Caiet pentru clasa a X-a
ISBN 978-973-0-26639-9
Utilizator:
Nume ...........................................................
Prenume ......................................................
Clasa ...........................................................
BUCUREŞTI
2018
2
Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
Unitatea de învățare: GEOGRAFIE ECONOMICĂ
 Resursele naturale:  Resursele naturale – clasificare

 Resursele extraatmosferice şi ale atmosferei
 Resursele litosferei
 Resursele hidrosferei
 Resursele biosferei
 Agricultura:  Evoluţia în timp şi spaţiu a practicilor agricole

 Tipuri şi structuri teritoriale agricole
 Regiuni şi peisaje agricole
 Industria:  Evoluţia activităţilor industriale

 Industria energiei electrice
 Regiunile industriale
 Studiu de caz: analiza a două regiuni industriale
 Serviciile:  Căile de comunicaţie şi transporturile

 Comerţul
 Turismul
3
RESURSELE NATURALE – CLASIFICARE

Resursele naturale .........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Noţiunea de rezerve se referă la „acea parte din totalul resurselor minerale şi energetice, măsurate sau
estimate, care sunt economic utilizabile.”1
Resursele naturale se clasifică după mai multe criterii.
A. După criteriul repartiţiei spaţiale, pot fi: resurse extraatmosferice şi ale atmosferei, resurse ale
litosferei, resurse ale hidrosferei şi resurse ale biosferei.
 Cu ajutorul profesorului de la clasă identificaţi şi scrieţi câteva exemple de:
a. resurse extraatmosferice şi ale atmosferei: ..............................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
b. resurse ale litosferei: ............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
c. resurse ale hidrosferei: ..........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
d. resurse ale biosferei: ............................................................................................................................................
B. După criteriul modului de folosinţă, resursele naturale pot fi grupate în: resurse energetice, resurse
de materii prime industriale şi resurse alimentare.
Se dau următoarele resurse: azot, combustibili fosili, faună, lemn, minereuri feroase şi neferoase, radiaţie
solară, roci de construcţie, sare, maree, vânt şi vegetaţie.
 Lucraţi în perechi şi stabiliţi la care criteriu/criterii se încadrează resursele enumerate mai sus. Completaţi în tabelul
de mai jos.
Resurse energetice Resurse de materii prime industriale Resurse alimentare
C. După criteriul durabilităţii exploatării şi al posibilităţii de refacere, sunt: resurse inepuizabile şi

resurse epuizabile (neregenerabile şi regenerabile).
 Sub îndrumarea profesorului de la clasă, scrieţi câteva categorii de resurse naturale care se încadrează în
clasificarea de mai jos.
a. resurse inepuizabile: .............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
b. resurse epuizabile:
 neregenerabile: .......................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 regenerabile: ..........................................................................................................................................................
Resursa naturală Durată exploatare Resursa naturală Durată exploatare
Petrol cca. 35-40 ani Cărbuni peste 200 ani
Gaze naturale cca. 60 ani Minereu de fier cca. 250 ani
 Explicaţi consecinţele epuizării petrolului şi gazelor naturale.
D. După criteriul locului de folosinţă: transportabile (combustibilii fosili, substanţele minerale utile,
lemnul ş.a.) şi netransportabile (radiaţia solară, vântul, solul etc.).
E. După criteriul gradului de cunoaştere: resurse naturale bine cunoscute (energia eoliană, resursele
de apă ş.a.), resurse naturale relativ bine cunoscute (resursele solului, resursele biosferei ş.a.) şi resurse
slab cunoscute (resursele litosferei, apele subterane ş.a.).
1
O. Mândruţ, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Corint, Bucureşti, f. a., p. 58.
4
RESURSELE EXTRAATMOSFERICE ŞI ALE ATMOSFEREI

A. Resursele extraatmosferice
Pământul primeşte o cantitate infimă din energia emisă de Soare, dar suficientă pentru desfăşurarea
proceselor care au loc în partea exterioară a planetei. În funcţie de latitudine şi de unele condiţii locale
(puritatea şi nebulozitatea atmosferei), radiaţia solară globală este neuniform răspândită.
 Scrie valorile radiaţiei solare globale în funcţie de zonele de căldură.
 în zona caldă = ...................................................................
 în zonele temperate = ...................................................................
 în zonele reci = ...................................................................
Potenţialul energetic solar atinge valori de:
 1.800-2.200 kWh/m2/an, în regiunile tropicale uscate;
 1.100-1.800 kWh/m2/an, în zonele temperate;
 750-1.100 kWh/m2/an, în zonele subpolare.2
Valori ale potenţialului energetic solar mai mari de 2.200 kWh/m2/an se înregistrează în: Sahara, Depresiunea
Kalahari, sud-vestul Asiei, partea central-vestică a Australiei etc.
 Cum explicaţi această situaţie?
 Valorificarea energiei solare se realizează prin mai multe metode: bioconversie, conversia energiei
solare în energie termică şi conversia energiei solare în energie electrică.
Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi în ce constau aceste metode.
 Bioconversia.
 Conversia energiei solare în energie termică.
Încălzirea apei cu ajutorul panourilor solare este frecvent folosită în SUA, Israel, Australia, Marea
Britanie, Italia, Asia Centrală etc.
 Conversia energiei solare în energie electrică.
Mai mari producătoare de energie electrică (prin conversia energiei solare) sunt: SUA (în California),
Mexic, Italia, Spania, Japonia, China, Australia etc.
 Stabiliţi şi scrieţi avantajele şi dezavantajele utilizării radiaţiei solare pentru producerea celor două tipuri de energii:
termică şi electrică.
Avantaje: ................................................................................................................................................................
Dezavantaje: ...........................................................................................................................................................
B. Resursele atmosferei
Atmosfera reprezintă o inepuizabilă şi indispensabilă resursă pentru viaţa de pe Terra.
 Explicaţi afirmaţia de mai sus.
Atmosfera prezintă o sumă de resurse implicate în viaţa social-economică:
2
După: Ge. Erdeli, Gh. Vlăsceanu, Cătălina Şerban, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică, Bucureşti,
2005, p. 74.
5
 resurse climatice = acei factori climatici care contribuie direct şi favorabil la dezvoltarea economică;
 resurse agroclimatice = lumina, umezeala, vântul etc.;
 resurse bioclimatice = cele care au în vedere scopuri terapeutice.3
 Resursele atmosferei pot fi clasificate şi în raport cu modul de folosinţă: resurse energetice (energia
eoliană) şi resurse de materii prime.
 Energia eoliană a fost folosită de om din cele mai vechi timpuri.
 Scrie două modalităţi de utilizare a energiei vântului în trecut.
...............................................................................................................................................................................
Pentru producerea energiei electrice, energia eoliană devine rentabilă în regiunile în care viteza medie a
vântului depăşeşte 5 m/s şi frecvenţa sa este foarte ridicată. Astfel de regiuni sunt: ţărmurile mărilor şi
oceanelor, ţinuturile muntoase, unităţile de relief plane şi foarte întinse şi arealele lipsite de vegetaţie (nord-
vestul Europei, vestul Americii de Nord şi Americii de Sud, nord-vestul Africii etc.).
Între ţările care valorifică energia eoliană pentru producerea energiei electrice se numără: SUA, Rusia,
Olanda, Danemarca, Spania, Franţa, Canada şi Japonia.
 Stabiliţi şi scrieţi avantajele şi dezavantajele utilizării energiei eoliene pentru producerea energiei.
Avantaje: ................................................................................................................................................................
Dezavantaje: ...........................................................................................................................................................
 Atmosfera este o sursă de materii prime, fapt devenit evident la sfârşitul secolului al XIX-lea, când au
fost lichefiate unele gaze atmosferice: în 1880 - oxigenul şi în 1888 - azotul şi hidrogenul.
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi şi completaţi în tabelul de mai jos domeniile economice în care sunt
utilizate gazele din compoziția atmosferei.
Numele gazelor Utilizare
Oxigen
Azot
Dioxid de carbon
Heliu
Gaze rare (neon, kripton, xenon)
Harta politică a lumii

 Marcați pe harta
alăturată, utilizând
simbolurile de la legenă:
 cinci state cu producții

mari de energie termică
obținută prin conversia
energiei solare;
 șapte state cu producții

ridicate de energie electrică
obținută prin conversia
radiației solare;
 opt state cu producții mari

de energie electrică obținută
prin valorificarea energiei
eoliene. 1
3
După: I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 2004, p. 46.
6
RESURSELE LITOSFEREI
Litosfera dispune de resurse naturale foarte variate şi reprezintă suportul solului, biodiversităţii, omului
etc. Substanţele exploatate din litosferă se clasifică astfel: resurse energetice, resurse de minereuri feroase
şi neferoase, resurse pentru industria chimică (nemetalifere) şi roci de construcţie.
A. Resursele energetice cuprind: combustibilii fosili şi combustibilii nucleari.
 Combustibilii fosili: petrolul (ţiţeiul), gazele naturale, cărbunii şi şisturile bituminoase.
 Petrolul, provenit din descompunerea Cu ajutorul manualului şcolar sau utilizând alte surse,
materiei organogene în condiţii anaerobe, este realizaţi corespondenţa între state şi zăcămintele de petrol.
apreciat la cca. 140 miliarde tone.
.......... a. Arabia Saudită 1. Alberta
Cele mai mari concentrări de ţiţei le reprezintă
.......... b. Canada 2. Ghawar
zăcămintele din Orientul Mijlociu (Golful Persic),
.......... c. Irak 3. Kirkuk
Rusia, America de Nord şi Centrală, nordul
.......... d. Mexic 4. Laguna Maracaibo
Africii, regiunea Golfului Guineei, Marea
Nordului ş.a. .......... e. Rusia 5. Middlecontinent
Între state, cele mai mari producătoare de .......... f. SUA 6. Peninsula Yukatan
petrol sunt: Arabia Saudită, SUA, Rusia, China, .......... g. Venezuela 7. Volga-Ural
Canada, Iran şi Emiratele Arabe Unite.
 Analizează harta resurselor energetice de mai jos şi scrie numele statelor cu rezerve mai mari de petrol din Africa de Nord.
...............................................................................................................................................................................
 Gazele natu- Harta resurselor energetice
rale (gaze de
sondă/asociate și
gaz metan) sunt
estimate la peste
140.000 miliarde
m3 și înregistrează
rezerve mai mari
în: Rusia, Iran
SUA, Canada,
Olanda, Marea
Britanie, Algeria,
Indonezia, Arabia
Saudită, China,
Kazahstan etc.
Scrieți câteva
modalități de utilizare
a gazelor naturale.
...............................................................................................................................................................................
 Cărbunii, roci organogene, sunt evaluaţi la Cu ajutorul manualului şcolar sau utilizând alte surse,
peste 10.000 miliarde tone. Se împart în: cărbuni realizaţi corespondenţa între state şi bazinele carbonifere.
superiori (antracit şi huilă) şi cărbuni inferiori
.......... a. Australia 1. Appalachi
(lignit, cărbune brun şi turbă).
.......... b. China 2. Asansol
Principalele ţări producătoare sunt: China, India,
.......... c. India 3. Donbass
Rusia, Australia, Brazilia, Africa de Sud.
.......... d. Kazahstan 4. Fushun
 Analizează harta resurselor energetice de mai sus şi .......... e. Rusia 5. Karaganda
scrie numele statelor europene cu rezerve mai mari de cărbuni.
.......... f. SUA 6. Peciora
................................................................................
.......... g. Ucraina 7. Sydney
................................................................................
 Șisturile bituminoase conțin kerogen. Cele mari rezerve se găsesc în: Australia (cu un conținut de
petrol de cca. 30%), Canada, Thailanda, Myanmar, SUA și Africa de Sud.
 Combustibilii nucleari: uraniul, thoriul și plutoniul. Cel mai utilizat este uraniul, cu rezerve estimate
la cca. 2 milioane tone.
7
 Analizează harta resurselor energetice de mai sus şi scrie numele statelor cu rezerve mai mari de uraniu.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
B. Resursele de minereuri feroase şi neferoase (resurse metalurgice)
 Minereurile feroase:
 Minereul de fier, principala materie primă utilizată în Cu ajutorul manualului şcolar sau utilizând alte
siderurgie, deține rezerve mai mari în: Rusia, Ucraina, surse, realizaţi corespondenţa între state şi
Kazahstan, Australia, Brazilia, Canada, China, India, Suedia, zăcămintele de minereu de fier.
Africa de Sud etc. .......... a. Brazilia 1. Anshan
 Alte minereuri feroase sunt: manganul (în Africa de Sud, .......... b. China 2. Bihar
Rusia, Gabon, Ucraina), nichelul (în Rusia, Cuba, Noua
.......... c. India 3. Duluth
Caledonie), cromul, wolframul, vanadiul, molibdenul ș.a.
.......... d. Rusia 4. Itabia
 Minereurile neferoase cuprind metale cu folosințe diferite: .......... e. SUA 5. Kiruna
cuprul (în Chile, SUA, Canada, Mexic, Peru ș.a.), bauxita – .......... f. Suedia 6. Kursk-Belgorod
din care se produce aluminiul (în Australia, Guineea, Brazilia, India, China), zincul (în Mexic, Zair, Zambia),
platina (Africa de Sud, Harta minereurilor feroase și neferoase
Rusia, Canada) aurul,
argintul etc.
Extrage de pe harta
alăturată statele cu rezerve
de aur și argint.
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
......................................
C. Resurse pentru
industria chimică (nemetalifere)
Numele resursei Utilizare Statele cu rezerve mai mari
 Sare  în industria chimică şi alimentară SUA, China, Rusia, Canada, India, Germania,
Polonia, Franţa, România, Spania, Australia
 Săruri de potasiu  în industria îngrăşămintelor chimice Rusia, Germania, Canada, SUA, Spania, China, Italia
 Fosfaţi naturali  în producerea acidului fosforic, guano: Chile, Peru, Namibia, Nauru
(guano şi fosforite) îngrăşămintelor chimice, fosforului fosforite: Maroc, Algeria, Tunisia, Egipt, Arabia
Saudită, Irak, Iran, SUA, Rusia
 Sulf  în industria îngrăşămintelor chimice, Rusia, Canada, Polonia, Irak, China, Arabia Saudită
la rafinarea petrolului, în siderurgie
D. Rocile de construcție cele mai frecvent

folosite și cu exploatări însemnate sunt:
 Marmura, în: Italia, Grecia, Spania, Rusia,
Portugalia, SUA, România etc.
 Granitul, în: Suedia, Finlanda, Egipt, Rusia.
 Bazaltul, în: India, Marea Britanie, Franța.
 Caolinul, în: China, Cehia, SUA, Germania.
 Travertinul, în: Italia, România, Spania, SUA,
Cehia.
Utilizând textul de mai sus, poziționează pe harta
Europei statele cu importante roci pentru construcții
folosind simbolurile:  – pentru marmură,  – pentru granit,
 – pentru bazalt,  – pentru caolin și  – pentru travertin.
8
RESURSELE HIDROSFEREI
Apa – componentă de bază a mediului înconjurător – deţine un volum apreciat la 1.380 miliarde km3. Cea
mai mare parte (cca. 97,3%) este cantonată în Oceanul Planetar, restul (cca. 2,7%) fiind ape continentale.
A. Oceanul Planetar
Cu un volum de apă de aproximativ 1.338 miliarde km3, reprezintă un element de echilibru în cadrul
mediului înconjurător:  furnizor de oxigen,  factor climatic moderator,  mediu de viaţă pentru cele mai
multe vieţuitoare de pe Terra ş.a.
 Explicaţi rolul climatic moderator al Oceanului Planetar.
 Scrie câteva activităţi desfăşurate de om determinate sau influenţate de Oceanul Planetar.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Oceanul Planetar reprezintă un uriaş rezervor de resurse valorificate într-o măsură diferită, printre
care se numără:
 Dinamica apelor oceanice (mareele, curenţii Schema funcționării centralei mareomotrice
oceanici şi valurile) este utilizată pentru producerea
energiei electrice:
 energia mareelor cu amplitudini mari (între 5
şi 12 m) este utilizată în Franţa (Rance)4, Marea
Britanie (Severn), Argentina, Canada şi Australia;
 energia curenţilor oceanici este valorificată
într-o uzină din SUA (Florida);
 energia valurilor este evaluată în centralele
experimentale din Japonia, Marea Britanie şi China.
 Scrie avantajele și dezavantajele utilizării dinamicii
apelor oceanice pentru producerea energiei electrice.
Avantaje: ......................................................................
...................................................................................
Dezavantaje: ...............................................................  Explicaţi cum funcționează centralele
................................................................................... mareomotrice.
 Materiile prime minerale:
 sarea (extrasă de China, India, Mexic, Brazilia, Turcia, Egipt, Australia etc.);
 magneziul (de: SUA, Marea Britanie);
 bromul (de: Israel, Indonezia);
 nodulii polimetalici (concreţiuni minerale ce conţin cobalt, nichel, mangan, fier, cupru etc.) ş.a.;
 Apa potabilă este obţinută prin desalinizare de: Arabia Saudită (Al Jubal – cea mai mare uzină de
desalinizare), Qatar, Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Libia, Malta, Singapore, Egipt ş.a.
 Explicaţi de ce statele enumerate mai sus au fost nevoite să-şi construiască uzine pentru
desalinizarea apei marine.
B. Apele continentale
Apa dulce (cca. 2,6% din totalul hidrosferei), Resursele de apă dulce5
utilizată în alimentaţie şi în diferite activităţi Categorie ape Volum (km3)
economice (agricultură, industrie etc.), este Apele râurilor și fluviilor 2.120
furnizată de: apele curgătoare (râuri şi fluvii), Apele stătătoare 91.000
apele stătătoare (lacuri), apele subterane (freatice Apele subterane 23.416.500
şi de adâncime), gheţari şi zăpezi permanente. Ghețarii și zăpezile permanente 24.064.000
1
4
Centrala Mareomotrică Rance (de 240 MW) este prima centrală de acest gen din lume. A fost construită între 1961 şi
1966, în estuarul râului Rance (la vărsarea în Golful St. Malo).
5
După: S. Neguț, Gabriela Apostol, M. Ielenicz, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, București,
2000, p. 63.
9
 Apa – resursă pentru agricultură. Agricultura solicită cantităţi uriaşe de apă dulce (cca. 7.000 km3),
aceasta fiind utilizată în irigaţii încă din Antichitate. Apa necesară celor mai mari sisteme de irigaţii este
asigurată de importante fluvii, precum: Huang He şi Chiang Jiang (China), Indus (Pakistan), Tigru şi Eufrat
(Câmpia Mesopotamiei), Amu Daria şi Sâr Daria (Asia Centrală), Nil (Egipt), Mississippi, Rio Grande şi
Columbia (SUA), Dunărea (Europa Centrală), Niger (Africa de Vest), Volga (Rusia) ş.a.
 Arată, la hartă, fluviile precizate mai sus.
 Apa – resursă pentru industrie. Apa reprezintă o importantă materie primă pentru industrie (exemplu:
industria alimentară) şi o sursă importantă de energie.
Potenţialul energetic amenajabil al apelor curgătoare este apreciat la peste 20.000 miliarde kwh/an şi
poate fi valorificat cu ajutorul hidrocentralelor.
Între fluviile cu potenţial hidroenergetic ridicat se numără cele marcate, pe harta de mai jos, cu numere de
la 1 la 10.
 Scrie în tabel numele acestor fluvii.
Număr Numele fluviului Număr Numele fluviului
1 6
2 7
3 8
4 9
5 10
Harta regiunilor irigate și a fluviilor cu potențial hidroenergetic ridicat
 Scrie:
a. avantajele și dezavantajele utilizării apelor curgătoare pentru producerea energiei electrice.
Avantaje: .................................................................................................................................................................
Dezavantaje: ...........................................................................................................................................................
b. șase ape curgătoare din România pe care au fost construite hidrocentrale.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Apele oceanice și continentale sunt utilizate și în alte domenii.
 Scrie alte domenii în care sunt utilizate apele oceanice și continentale.
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
10
RESURSELE BIOSFEREI
Biosfera oferă o varietate de resurse pentru societatea omenească.
Biomasa este apreciată la aproximativ 1.000 miliarde tone, cu o predominare a resurselor vegetale. 40%
din cantitate revine uscatului și 60% oceanelor şi mărilor.
A. Bioresursele terestre (domeniul continental) cuprind: vegetația (pădurile, pajiștile și culturile
agricole) și fauna (animalele sălbatice, animalele domestice și fauna piscicolă).
 Pădurea (de conifere, de foioase, tropicală și ecuatorială) reprezintă o componentă acvatică a
mediului natural și un factor de echilibru.
În urmă cu două milenii pădurile acopereau cca. 55% din suprafața uscatului. În prezent, în urma defrișărilor
intense, suprafața forestieră s-a redus la cca. 26%, anual diminuându-se cu aproximativ 11 milioane hectare.
Pădurea este deosebit de importantă prin funcțiile sale: climatică, hidrologică, antierozională,
habitațional-cinegetică și estetică și de recreere.
 Împreună cu profesorul de la clasă, stabiliți și scrieți în ce constau aceste funcții ale pădurii.
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
 Valoarea economică a pădurii este dată de:
 lemnul utilizat în industrie, construcții etc.;
 resursele alimentare furnizate (fructe, ciuperci ș.a.);
 resursele pentru alte industrii (cauciuc natural, tananți, chinină, plută etc.).
Din punct de vedere economic, cele mai valoroase sunt pădurile din zonele temperate (în special cele de
conifere). Ele asigură cea mai mare parte a lemnului destinată industriei de profil.
 Explicaţi din ce cauză pădurile de foioase au fost defrişate pe suprafeţe foarte întinse.
Pădurile intertropicale sunt mai modeste din punct de vedere economic, dar în cadrul lor sunt prezente
esenţe foarte valoroase (santal, teck, arbore-de-cauciuc, mahon, abanos ş.a.).
 Pajiştile (formaţiuni ierboase: stepă, savană, tundră, pajişti alpine) acoperă cca. 24% din suprafaţa
uscatului şi sunt utilizate pentru păşunatul erbivorelor.
 Fauna terestră – încă din cele mai vechi timpuri – a reprezentat o resursă importantă pentru om. Ea a
oferit şi încă oferă unor comunităţi carne, blănuri, piei, pene, ouă etc. În prezent, vânătoarea este practicată
de mai puţin de 50.000 de persoane (eschimoşii/inuiţii din nordul Canadei, unele triburi din pădurea
amazoniană, din Africa Ecuatorială etc.). Între speciile faunistice cu valoare economică ridicată se
evidenţiază: vulpea polară, iepurele polar, renul, hermelina, nurca siberiană, elanul, căprioara, cerbul, jderul,
antilopa, elefantul african, rinocerul, zebra, girafa şi lama.6
 Precizaţi şi arătaţi la hartă mediile naturale în care trăiesc: vulpea
polară, renul, hermelina, jderul, elanul, rinocerul, girafa şi lama.
Din cauza vânătorii, pescuitului, defrişărilor, desţelenirilor, desecărilor, poluării etc. peste 6.000 de specii
de animale sunt ameninţate cu dispariţia. Unele dintre aceste specii sunt ocrotite în cadrul parcurilor
naţionale şi rezervaţii naturale, valorificate la rândul lor prin turism.
B. Bioresursele marine sunt insuficient cunoscute şi exploatate.
 Plantele din domeniul oceanic (algele marine, iarba de mare) eliberează prin fotosinteză peste 25% din
oxigenul planetei.
6
N. Ilinca, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Petrion, Bucureşti, f. a., p. 114.
11
 Algele (albastre, verzi, brune, roşii) sunt folosite în hrana oamenilor (în Japonia, Filipine, China,
Franţa, Italia, Norvegia, Marea Britanie etc.), ca furaj pentru animale, ca îngrăşământ în agricultură şi ca
materie primă pentru industrie chimică. Unele state cultivă alge (acvacultură) în golfuri şi bazine artificiale.
 Analizează harta de mai jos (Harta exploatării biosferei marine. Pescuit, acvacultură şi crescătorii de stridii) şi scrie
numele ţărilor care cultivă alge.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Fauna marină Harta exploatării biosferei marine. Pescuit, acvacultură şi crescătorii de stridii
cuprinde zooplancto-
nul, peştii, mami-
ferele marine etc.
 Krill-ul (cru-
staceu planctonic)
este utilizat pentru
producerea făinii
furajere.
 Peştii şi
mamiferele repre-
zintă cele mai
importante resurse
faunistice marine.
Anual se pescuiesc
cca. 100 mil. t (sub
0,5% din potenţia-
lul mondial).
 Cu ajutorul hărţilor Resursele faunistice marine şi Harta exploatării biosferei marine. Pescuit, acvacultură şi
crescătorii de stridii, scrie: a) principale regiuni de pescuit şi b) ţările cu producţii mari de peşte pescuit.
a) ...........................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
b) ................................. Resursele faunistice marine7
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
În unele state au fost
amenajate ferme
marine pentru peşti,
creveţi, stridii etc.
 Analizează harta exploatării biosferei marine şi scrie numele ţărilor în care se găsesc ferme pentru stridii.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
7
După: I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică şi Pe-
dagogică, Bucureşti, 2004, p. 53; Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, Bucureşti, 2005, p. 89.
12
EVOLUŢIA ÎN TIMP ŞI SPAŢIU A PRACTICILOR AGRICOLE

 Ce este agricultura?
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Agricultura a apărut în urmă cu aproape opt-zece milenii, la finalul ultimei perioade glaciare. Până la acea
dată, omul era un simplu vânător şi culegător.
Pe baza informaţiilor acumulate la orele de istorie, descrieţi viaţa comunităţilor umane primitive.
Revoluţia neolitică a însemnat transformarea omului din vânător-culegător în cultivator sedentar.
Iniţial, comunităţile umane au domesticit animale (oi, capre, porci, vaci), iar apoi au cultivat cereale (orz,
grâu, porumb, orez).
În mileniul al VII-lea î.Hr. cultivarea orzului s-a extins din China şi India până în vestul Europei
(Danemarca şi Marea Britanie), iar grâul, secara şi ovăzul se cultivau din Orientul Apropiat până în Europa
de Vest. Cultura orezului se practica în China şi Asia de Sud-Est, iar a meiului, în Mexic, India, China şi
Câmpia Mesopotamiei. Porumbul şi bumbacul, originare din Mexic, se cultivau încă din mileniul al IV-lea î.Hr.
Cămila a fost domesticită în mileniul al IV-lea, iar calul, în mileniul al III-lea. Găina a fost domesticită în
India şi curcanul, în mileniul al II-lea, în America.
Treptat, în evoluţia agriculturii s-au evidenţiat mai multe focare ale cultivării plantelor: iraniano-
mediteranean, mexicano-peruvian, Insulindei, abisiniano-yemenit, Africii Centrale şi Asiei de Sud-Est.
Focarele cultivării plantelor pe Glob8
Focarul agricol Regiunea geografică Plante cultivate
 iraniano-meditera- Între bazinul fluviului Indus şi Munţii Grâu, orz, secară, ovăz, măslin, in, mazăre, varză,
nean Hindukush până în Munţii Atlas rapiţă, bumbac, viţă-de-vie, spanac
 mexicano-peruvian Sudul Americii de Nord, America Centrală Porumb, bumbac, fasole, cartof, tutun, tomate,
şi vest-nord-vestul Americii de Sud ardei, floarea-soarelui,
 Insulindei Insulele Indonezia şi Filipine Cocotier, bananier, palmier, mirodenii
 abisiniano-yemenit Sud-vestul Peninsulei Arabia şi Podişul Orz, grâu, mei, sorg, ovăz, mazăre, lucernă, arbore
Etiopiei (Africa) de cafea
 Africii Centrale Africa Centrală (de la Oceanul Atlantic la Palmier pentru ulei, plante cu tuberculi
Oceanul Indian)
 Asiei de Sud-Est Peninsulele India şi Indochina şi sudul Orez, mei, hrişcă, soia, sorg, ridiche, ceapă, citrice,
Chinei ceai, tutun, iută, mac, susan, trestie de zahăr
 Cu ajutorul informaţiilor Harta focarelor iniţiale de cultivare ale plantelor

din tabelul de mai sus, delimitaţi,
pe harta alăturată, focarele
iniţiale de cultivare ale plantelor.
Coloraţi cu:
roşu, focarul iraniano-
mediteranean;
mov, focarul mexicano-
peruvian;
albastru, focarul Insulindei;
maro, focarul abisino-
yemenit
verde, focarul Africii
Centrale;
galben, focarul Asiei de Sud-
Est.
Mult timp s-a practicat agricultura de subzistenţă, cu producţii reduse, chiar insuficiente. Mai târziu,
dezvoltarea tehnicilor agricole şi perfecţionarea uneltelor au determinat creşterea producţiilor agricole,
surplusul fiind valorificat prin comercializare. Astfel, în multe părţi ale Globului, s-a trecut treptat de la
agricultura de subzistenţă la agricultura comercială.
8
2005, p. 83-84.
13
TIPURI ŞI STRUCTURI TERITORIALE AGRICOLE

În prezent pe Glob se întâlnesc aproape toate tipurile de practici agricole cunoscute de om de-a lungul
istoriei sale.
Forma de organizare agricolă este redată prin aspectul morfologic al terenurilor şi prin tipul de
exploatare.
Cele două tipuri de exploatare cunoscute în prezent – agricultura tradiţională şi agricultura modernă –
sunt determinate de:  forma de proprietate,  modul de organizare,  structura culturilor,  echiparea
tehnică şi  intensitatea sau frecvenţa practicilor agricole.9
A. Agricultura tradiţională (de subzistenţă), prin randamentul scăzut, asigură necesarul alimentar
comunităţii locale. Se disting: agricultura primitivă şi agricultura propriu-zisă.
 Agricultura primitivă este prezentă în regiunile geografice cu condiţii naturale limitate, din statele slab
dezvoltate economic.
În cadrul agriculturii primitive se evidenţiază:  agricultura migratorie (itinerantă) şi  păstoritul nomad.
 Împreună cu profesorul de la clasă, stabiliți și scrieți în ce constau şi unde se practică: a) agricultura migratorie şi
b) păstoritul nomad.
a) Agricultura migratorie (itinerantă). ......................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
b) Păstoritul nomad. ...............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
 Agricultura propriu-zisă (preindustrială) se distinge prin:  agricultura extensivă mixtă,  agricultura
fără irigaţii,  agricultura prin irigaţii şi  agricultura latifundiară.
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliți și scrieți în ce constau: a) agricultura extensivă mixtă, b) agricultura fără
irigaţii, c) agricultura prin irigaţii şi d) agricultura latifundiară.
a) Agricultura extensivă mixtă. ...............................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
În regiuni din: America Latină, Europa de Sud, Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa de Nord.
b) Agricultura fără irigaţii. ......................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
În regiuni din Asia de Sud şi Asia de Sud-Est.
c) Agricultura prin irigaţii. ......................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
În regiuni din Asia de Sud-Est (Peninsula Indochina, China, Indonezia).
d) Agricultura latifundiară. ......................................................................................................................................................
9
2005, p. 84.
14
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Se practică în regiuni din: America Latină, Orientul Apropiat, Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Europa
de Sud (Grecia, Spania).
B. Agricultura modernă (producătoare de marfă sau comercială) a apărut la mijlocul secolului al

XIX-lea şi are ca principal scop obţinerea unor producţii foarte mari, datorită procedeelor agrotehnice
moderne (mecanizare, chimizare, irigaţii etc.). Este caracteristică ţărilor dezvoltate economic: Marea
Britanie, Franţa, Olanda, Belgia, Germania, SUA, Australia, Noua Zeelandă ş.a. în sfera acestei categorii se
disting:  agricultura mixtă intensivă,  agricultura specializată şi  agricultura cu plantaţii.10
 Îndrumaţi de profesorul de la clasă, stabiliți și scrieți în ce constau: a) agricultura mixtă intensivă, b) agricultura
specializată (sau „agricultura fără ţărani”) şi c) agricultura cu plantaţii.
a) Agricultura mixtă intensivă. ...............................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Se practică în regiuni ţări din Europa Centrală şi de Vest, în nord-estul SUA, Noua Zeelandă şi sud-estul
Australiei.
b) Agricultura specializată sau („agricultura fără ţărani”). .......................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Acest tip de agricultură se practică în America de Nord, Europa de Vest, Australia, Noua Zeelandă,
Argentina, Africa de Sud etc.
Cele mai frecvente specializări sunt: cultivarea grâului (SUA, Australia, Canada), cultivarea plantelor
industriale (bumbac, trestie de zahăr, tutun ş.a.) şi creşterea animalelor (SUA – în Corn-belt, Noua
Zeelandă, Argentina, Australia, Olanda, Belgia, Danemarca ş.a.).
c) Agricultura cu plantaţii. ......................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
 Agricultura socialistă – inclusă şi ea în categoria agricultură modernă – se mai practică în puţine ţări
(China, Coreea de Nord, Vietnam, Cuba). O astfel de agricultură se practica şi în România, până în anul 1990.
 Pe baza informaţiilor pe care le deţineţi, descrieţi cum funcţiona agricultura românească în perioada socialistă.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Pe baza datelor din tabel, realizează harta Cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, utilizând simbolurile sugerate.
Nr. Plante cultivate/ State
specii de animale
1 Grâu China, SUA, India, Franţa, Rusia, Canada, Franţa, Turcia, Australia, Argentina, Germania
2 Porumb SUA, China, Brazilia, Argentina, Mexic, Franţa, Ungaria
3 Orez China, India, Indonezia, Bangladesh, Vietnam, Thailanda, Myanmar, Japonia, Filipine
4 Viţă-de-vie Franţa, Spania, Italia, SUA, Grecia, România, Argentina, Chile, Algeria, Africa de Sud
5 Citrice Brazilia, SUA, Mexic, China, Spania, Italia, Grecia, Japonia, Israel, Turcia, Egipt
6 Bovine India, Brazilia, SUA, China, Argentina, Mexic, Australia, Franţa, Rusia, Etiopia
7 Ovine Australia, China, India, Iran, Noua Zeelandă, Spania, Africa de Sud
8 Porcine China, SUA, Brazilia, Germania, Spania, Polonia, Mexic, Japonia, Rusia, India
10
Conform altor surse, în cadrul agriculturii comerciale se disting următoarele tipuri:  agricultura predominant
cerealieră,  agricultura mixtă (policultura şi creşterea intensivă a animalelor),  agricultura mediteraneană,
 agricultura specializată pe viticultură şi pomicultură,  agricultura specializată în creşterea extensivă a animalelor
ş.a. (După: Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, Bucureşti, 2005, p. 94.; O. Mândruţ,
Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Corint, Bucureşti, f. a., p. 70.).
15
16
REGIUNI ŞI PEISAJE AGRICOLE

A. Regiunile agricole ale Terrei
Regiunile agricole, suprapuse în mare parte pe cele climatice, „au o serie de caracteristici determinate
atât de zonalitatea latitudinală şi etajarea altitudinală, cât şi de activitatea antropică”11. Datorită acestui fapt
„în condiţii climatice identice, pot exista tipuri şi structuri agricole diferite, în funcţie de alţi factori, între
care nivelul de dezvoltare economică, dezvoltarea tehnică etc.”12
 Activitate pe grupe. Cu ajutorul textului din manual, scrieţi caracteristicile regiunilor agricole ale Terrei.
Grupa 1: Regiunea tropicală umedă (sau regiunea agricolă ecuatorială permanent umedă)
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 2: Regiunea tropicală cu două sezoane (sau regiunea agricolă a tropicelor cu umiditate alternantă)
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 3: Regiunea tropical-uscată (sau Regiunea agricolă aridă)
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 4: Regiunea musonică
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 5: Regiunea mediteraneană
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 6: Regiunea temperată (sau Regiunea agricolă cerealieră corespunzătoare latitudinilor temperate)
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 7: Regiunea subpolară
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
A. Peisajele agricole
Peisajul agricol „cuprinde toate parcelele cu culturi agricole şi amenajările efectuate în scopul ridicării
capacităţii de producţie” a solului. Se caracterizează prin „extensiune, formă (închis sau deschis) şi utilizare
(monocultură, policultură)”.13
 Activitate pe grupe. Cu ajutorul textului din manual, scrieţi caracteristicile peisajelor agricole de mai jos..
Grupa 1: Peisajul câmpurilor cultivate deschise (openfield)
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
11
I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004, p. 57.
12
S. Neguț, Gabriela Apostol, M. Ielenicz, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 71-72.
13
I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004, p. 58.
17
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 2: Peisajul câmpurilor cultivate închise (bocage)
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 3: Peisajele mediteraneene
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 4: Peisajele montane
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 5: Peisajul nord-american
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 6: Peisajul latino-american
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 7: Peisajul musonic (satelor-grădini)
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Alte peisaje:
 Peisajul pomi-viticol colinar este întâlnit în regiunile de deal şi podiş din centrul şi sud-estul Europei
(Germania, Ungaria, Serbia, România, Republica Moldova etc.). Suprafeţe întinse sunt acoperite cu viţă-de-
vie ce alternează cu livezi de pomi fructiferi. Sunt prezente plantaţii tradiţionale, intensive şi supraintensive,
unele pe versanţi terasaţi.
 Peisajul agricol itinerant este caracteristic Africii ecuatoriale şi tropicale, bazinului Amazonului etc.
Sistemul constă în luarea terenurilor în cultură pentru o perioadă de 2-3 ani. După epuizarea solului,
terenurile sunt abandonate.
 Peisajul agricol al oazelor este prezent în regiunile tropical-uscate. Pe parcelele mici din oaze, cu şi
fără irigaţii, se cultivă curmali, citrice, mei, bumbac, orez, diferite legume ş.a.
 Peisajul polderelor este caracteristic Olandei. Terenurile „smulse” din Marea Nordului (prin îndiguiri şi
drenaje)sunt netede, cu parcelele de formă geometrizată.
 Peisajul periurban este prezent în regiunile preorăşeneşti. În cadrul acestui peisaj se evidenţiază
cultivarea legumelor în sere şi solarii.
 Peisajul agrar mixt se evidenţiază printr-o îmbinare a practicilor legate de cultivarea plantelor şi
creşterea animalelor.
 Caracterizaţi peisajul agricol din regiunea în care locuiţi.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
18
EVOLUŢIA ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE

 Ce este industria?
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Multă vreme industria a fost considerată cea mai importantă ramură a economiei, ea furnizând celorlalte
ramuri mijloacele de producţie.
Industria are originea în activităţile tradiţionale şi meşteşugăreşti. Trecerea de la manufacturi la folosirea
maşinilor a fost numită revoluţie industrială.
Revoluţia industrială a debutat în secolul al XVIII-lea în Anglia, prin introducerea maşinii cu aburi,
inventată şi perfecţionată de James Watt, între 1760 şi 1785. Din Anglia, industria s-a extins în Germania,
Franţa, Belgia, SUA, Japonia etc.
La rândul ei, maşina cu aburi, utilizată în filaturi, în industria textilă, în siderurgie etc., mare
„consumatoare” de cărbuni, a determinat creşterea producţiei carbonifere din Marea Britanie (Wales,
Yorkshire), Germania (Ruhr) şi Franţa (Lorena).
Descoperirea locomotivei, de G. Stephenson, în 1815, a determinat construirea primei căi ferate, în anul 1930.
După anul 1880 s-a produs a doua revoluţie industrială. Datorită unor noi invenţii s-au dezvoltat noi
ramuri şi subramuri: industria energiei electrice, producerea oţelului, chimia de sinteză etc. Treptat, în
siderurgie şi pentru termocentrale, cărbunele a fost înlocuit de petrol, furnizat de mari producători mondiali
(SUA, Rusia, Mexic, România).
După cel de-al Doilea Război Mondial industria s-a diversificat foarte mult. S-au dezvoltat: electronica,
petrochimia, energia nucleară, industria aerospaţială, telefonia mobilă (după 1990) etc.
În zilele noastre se produce o nouă revoluţie industrială, denumită informaţională sau inteligentă. Ea se
evidenţiază prin evoluţia explozivă a unor noi tehnologii, de folosirea unor noi aliaje, de informatizare şi
robotizare etc.
 După parcurgerea textului de mai sus, completează în tabelul de mai jos: ce ştiaţi despre industrie şi ce aţi învăţat.
ŞTIAM AM ÎNVĂŢAT
 Ramurile industriei:14
 industria energetică şi a energiei electrice:  industria carboniferă;  industria petrolului;  industria
gazelor naturale;  industria energiei electrice;
 industria metalurgică:  metalurgia feroasă (siderurgia);  metalurgia neferoasă;  construcţiile de maşini ş.a.;
 industria chimică:  industria petrochimică;  industria produselor clorosodice;  industria îngrăşămintelor
chimice;  industria produselor farmaceutice;  industria lacurilor şi vopselelor;
 industria lemnului:  industria de exploatare a lemnului;  industria cherestelei;  industria mobilei;
 industria celulozei şi hârtiei:
 industria materialelor de construcţii:  industria lianţilor; industria prefabricatelor din beton; industria
ceramicii;
 industria uşoară şi alimentară:  industria uşoară (textilă, pielărie, blănărie);  industria poligrafică;
 industria alimentară (morăritului şi panificaţiei, produselor lactate, produselor din carne, băuturilor
spirtoase ş.a.).
14
După Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, Bucureşti, 2005, p. 101.
19
INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE

Energia electrică este indispensabilă dezvoltării economico-sociale a oricărei ţări. Ea este utilizată în
toate ramurile economice – industrie, agricultură, transporturi, telecomunicaţii ş.a. – şi asigură un standard
ridicat de viaţă populaţiei.
 Explicaţi importanţa industriei energiei electrice pentru agricultură.
Producţia energiei electrice a început la sfârşitul secolului al XIX-lea, primele uzine fiind construite în
Franţa, SUA (New York), Marea Britanie (Londra), România (Bucureşti) etc. În 1869 a fost pusă în
funcţiune prima hidrocentrală, la Lancey (în Franţa), iar în 1882 au intrat în producţie primele termocentrale:
Helborn Viaduct (lângă Londra) şi Thomas Edison (la Londra).
Energia electrică se produce în diferite centrale electrice – termocentrale, hidrocentrale, centrale
atomoelectrice ş.a. – pe baza combustibililor fosili, combustibililor nucleari, energiei apelor, energiei eoliene etc.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, completează spaţiile libere din testul de mai jos.
 Termocentralele folosesc combustibilii fosili (………………….., ………………….., ………………
………………….. şi …………………..…………………..).
Aceste centrale termoelectrice asigură cca. 65% din producţia mondială de energie electrică şi sunt
amplasate în:
 regiunile de exploatare a combustibililor fosili:
 bazine carbonifere: Ruhr (în …………………..), Moscova (…………………..), Silezia
Superioară (…………………..), Fushun (…………………..), Donbass (…………………..),
Appalachi (…………………..) ş.a.;
 regiuni petrolifero-gazeifere (Volga-Ural, Golful Mexic, Golful Persic ş.a.);
 în cadrul unor centre urbane: Tokyo, Paris, New York, München, Bucureşti ş.a.;
 de-a lungul apelor curgătoare navigabile (Rhône, Rhin, Dunăre, Oder, Ohio ş.a.) şi în regiunile
portuare (în statele importatoare de combustibili minerali: Japonia, Franţa, Italia, Suedia ş.a.).
 Stabiliţi şi scrieţi avantajele şi dezavantajele utilizării termocentralelor pentru producerea energiei electrice.
Avantaje: ................................................................................................................................................................
Dezavantaje: ...........................................................................................................................................................
 Hidrocentralele (centratele hidroenergetice) produc energie electrică pe baza utilizării energiei
…………………..……………… şi participă cu aproximativ 20% la producţia globală de energie electrică.
Dintre fluviile bine valorificate hidroenergetic se impun: Columbia, Tennessee, Colorado şi Sfântu
Laurenţiu (pe continentul …………………..…………………..), Parana şi Orinoco (în …………………..
…………………..), Volga şi Dunărea (în …………………..), Huang He, Chang Jiang, Enisei, Obi şi Indus
(în …………………..), Nil, Zambezi şi Congo (în …………………..).
Între statele care îşi asigură cea mai mare parte din necesarul de energie electrică valorificând energia
apelor curgătoare se numără: Brazilia, Zambia, Austria, Norvegia, Canada şi Elveţia.
 Stabiliţi şi scrieţi avantajele şi dezavantajele utilizării hidrocentralelor pentru producerea energiei electrice.
Avantaje: ................................................................................................................................................................
Dezavantaje: ...........................................................................................................................................................
 Centratele atomoelectrice (nucleare) folosesc ………………………………….……………..………...
(………………….., ………………….. şi …………………..) şi contribuie cu cca. 17% la producţia de
energie electrică mondială.
În prezent, cele aproximativ 440 de centrale nucleare funcţionează în 32 de ţări: SUA, Franţa, Japonia,
Germania, Marea Britanie, Rusia ş.a.
Statele care îşi asigură cu centrale atomoelectrice peste 50% din totalul energiei electrice necesare sunt:
Lituania, Belgia, Franţa şi Suedia.
 Stabiliţi şi scrieţi avantajele şi dezavantajele utilizării atomocentralelor pentru producerea energiei electrice.
Avantaje: ................................................................................................................................................................
Dezavantaje: ...........................................................................................................................................................
20
 Centrale electrice pe bază de energii neconvenţionale

a) Centralele geotermice utilizează energia calorică a …………..………..………………….. („cărbunele
roşu”) din regiunile cu vulcani activi, în: Islanda, Noua Zeelandă, Japonia, SUA, Mexic, Indonezia, Filipine,
Rusia, Italia, China etc. În statele El Salvador şi Nicaragua, centralele geotermice asigură peste 30% din
totalul naţional de energie electrică.
 Stabiliţi şi scrieţi avantajele utilizării centralele geotermice pentru producerea energiei electrice.
…………...............................................................................................................................................................
b) Centralele mareomotrice valorifică energia mareelor („cărbunele verde”). Sunt amplasate în regiunile
în care fluxul depăşeşte 5 m înălţime (Marea Mânecii, Golful Bristol, Marea Albă, Marea Japoniei etc.).
Astfel de centrale funcţionează în Franţa (Rance), Marea Britanie (Severn), Argentina (San Jose), Australia,
Canada, Rusia ş.a.
 Stabiliţi şi scrieţi avantajele şi dezavantajele utilizării centralelor mareomotrice pentru producerea energiei electrice.
Avantaje: ................................................................................................................................................................
Dezavantaje: ...........................................................................................................................................................
c) Centralele solare (helioelectrice) folosesc energia solară (radiaţia solară). Se găsesc în funcţiune în
SUA, Franţa, Italia, Spania, Germania, Japonia, Israel, Australia, China, Algeria, India ş.a.
d) Centralele eoliene valorifică forţa ………………….. . În lume funcţionează peste 30.000 de centrale
eoliene, în SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, Canada, Danemarca, Belgia, Olanda ş.a.
 Stabiliţi şi scrieţi avantajele şi dezavantajele utilizării centralelor eoliene pentru producerea energiei electrice.
Avantaje: ................................................................................................................................................................
Dezavantaje: ...........................................................................................................................................................
 Analizează tabelul de mai jos şi scrie:
a. numele principalelor zece state producătoare de energie electrică: ………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
b. cantitatea de energie electrică a SUA: …………………………………………………………………………...
c. cantitatea de energie electrică produsă de Brazilia: ……………………………………………………………….
d. diferenţa de energie electrică produsă de SUA şi Norvegia: ……………………………………………………….
Principalele ţări producătoare de energie electrică15
15
După S. Neguţ, Gabriela Apostol, M. Ielenicz: Geografie. Manual pentru clasa a V-a, Edit. Humanitas, Bucureşti,
2000, p. 78; O. Mândruţ: Geografie umană. Manual pentru clasa a V-a, Edit. Corint, f.a., p. 77.
21
REGIUNILE INDUSTRIALE
Regiunile industriale sunt spaţii ce concentrează activităţi, centre şi grupări de centre industriale. Se
caracterizează „prin coeficient ridicat de industrializare, urbanizare, dotare cu căi de comunicaţii, resurse
umane calificate şi angajate, intense legături economice, intensitate mare a transporturilor, agricultură
specializată în servirea populaţiei şi variate aspecte de degradare a mediului înconjurător”.16
A. Factorii geografici în localizarea şi dezvoltarea regiunilor industriale

Repartiţia regiunilor industriale este generată de următorii factori:
1. Factorii potenţiali sau de condiţionare: a) formaţiunile geologice;
b) factorii fizico-geografici;
c) componentele demografice.
2. Factorii de determinare: a) dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei;
b) baza tehnico-materială a economiei;
c) politicile de investiţii.
 Împreună cu profesorul de la clasă, stabiliţi importanţa următorilor factori:
 formaţiunile geologice
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
 factorii fizico-geografici
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
 componentele demografice
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
 dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
 baza tehnico-materială a economiei
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
 politicile de investiţi
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
B. Tipuri de regiuni industriale

 Cu ajutorul manualului şi a profesorului de la clasă, completează spaţiile libere din testul de mai jos.
În funcţie de specificul factorilor genetici, regiunile industriale sunt grupate în următoarele tipuri:
a) regiuni industriale bazate pe tradiţia meşteşugărească (tradiţii anterioare revoluţiei industriale:
producţie textilă, pielărie-încălţăminte, prelucrarea lemnului, prelucrarea metalelor, producţia alimentară
ş.a.): Lyon (în Franţa), Catalonia (în ……………………), Flandra (……………………), Zurich
(……………………), Saxonia (……………………), Boemia Centrală ……………………);
b) regiuni industriale formate pe baza resurselor energetice şi de minereuri: carbonifere, petrolifere şi
metalurgice.
 regiuni industriale carbonifere: West Middland (în ……………………), Ruhr-Rhin
(……………………), Ostrawa-Karvina (……………………), Silezia Superioară (……………………),
Donbass (……………………), Kuzbass (……………………), Appalachi (……………………), Fushun
(……………………), Petroşani (……………………).
16
N. Ilinca, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Petrion, Bucureşti, f. a., p. 148.
22
 regiuni industriale petrolifere: Golful Mexic (în …………………… şi ……………………), Golful

Persic (în ţările cu ieşire la acesta), Marea Caspică (în Azerbaidjan), Marea Nordului (……………………
şi ……………………);
 regiuni industriale metalurgice: Lorena (în ……………………), Ural (……………………),
Shenyang-Anshan (sau …………………… de Nord-Est), Tubarao, Transvaal (cu Pretoria şi Johannesburg,
în ……………………).
c) regiuni industriale de tip urban şi portuare:
 regiuni industriale urbane: Moscova (în ……………………), Viena (……………………), Paris
(……………………), Budapesta (……………………), Ciudad de México (……………………), Beijing
(……………………), Torino-Milano (……………………), São Paulo-Belo Horizonte
(……………………);
 regiuni industriale portuare: Rotterdam (în ……………………), Singapore (……………………),
Shanghai şi Hong Kong (……………………), Londra (……………………), New York
(……………………), Tokyo-Kobe (sau Regiunea industrială niponă, în ……………………).
d) regiuni industriale mixte, suprapuse unor mari aglomeraţii urbane şi megalopolisuri: Randstadt-
Holland (în ……………………), Boswash (……………………), Megalopolisul Marilor Lacuri
(…………………… şi ……………………), Tokaido (……………………), Megalopolisul brazilian.
Harta principalelor regiuni industriale
 Analizează harta alăturată şi, utilizând

diferite surse de informare, completează după
model: Moscova = 19.
Anglia Centrală = ….., Anglia de Sud =
….., Barcelona = ….., Berlin = ….., Brno =
….., Donbass = ….., Györ-Budapesta =
….., Kiev = ….., Marsilia = ….., Moscova
= ….., Randstadt-Holland = ….., Oviedo =
….., Paris = ….., Ruhr-Rhin = ….., Sankt
Petersburg = ….., Silezia Superioară = …..,
Stockholm = ….., Torino-Milano = …..,
Ural = ….. şi Viena = ….. .
23
STUDIU DE CAZ: ANALIZA A DOUĂ REGIUNI INDUSTRIALE

 Activitate în perechi. Cu ajutorul informaţiilor din manual, realizaţi, în tabelul de mai jos, o analiză comparativă a
două regiuni industriale.
Regiunea industrială Regiunea industrială
Numele regiunilor
………………………..…………………. ……………………..…………………….
……………………………………………... ……………………………………………...
Localizare ……………………………………………... ……………………………………………...
(poziţia ……………………………………………... ……………………………………………...
geografică)
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
Vârsta ……………………………………………... ……………………………………………...

……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
Factorii genetici
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
Profilul în timp
……………………………………………... ……………………………………………...
(evoluţia)
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
Cinci ……………………………………………... ……………………………………………...
caracteristici ……………………………………………... ……………………………………………...
esenţiale ……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
Principalele
……………………………………………... ……………………………………………...
centre industriale ……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
24
CĂILE DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORTURILE

 Căile de comunicaţie asigură legătura între aşezările umane, între regiunile cu materii prime şi cele de
prelucrare şi de consum. Prin intermediul lor se realizează transporturile.
 Transporturile asigură circulaţia oamenilor, mărfurilor şi înlesnesc relaţiile economice şi sociale între
statele Globului.
 În funcţie de mediul în care sunt amplasate, căile de comunicaţie se diferenţiază în:
 terestre (pe uscat): feroviare şi rutiere;
 navale (pe apă): fluviale şi maritime;
 aeriene;
 speciale: liniile de înaltă tensiune, transportul prin conducte şi telecomunicaţiile (legăturile telefonice
şi telegrafice, sistemele radio şi de televiziune, sistemele de Internet)
I. TRANSPORTURILE PE USCAT (TERESTRE)
A. Transporturile feroviare
 Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor feroviare.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
În anul 1830, în Marea Britanie, pe linia Liverpool-Manchester, a fost pus în circulaţie primul tren tractat
de o locomotivă cu aburi. Linia avea lungimea de cca. 60 km, iar viteza de deplasare era de 25 km/h.17
În prezent, lungimea căilor ferate depăşeşte 1.600.000 km (cca. 490.000 km în America de Nord şi
Centrală, 400.000 km în Europa etc.).
 Analizează graficul de mai jos şi scrie:
a. numele primelor cinci state cu cele mai lungi rețele feroviare: ………………………………………………..........
…………………………………………………………………………………………………………………...
b. cu cât este mai lungă rețeaua feroviară din SUA Statele cu cele mai lungi rețele feroviare
față de cea din Rusia: ……………....…...............
c. cauzele pentru care rețeaua feroviară din
Australia (stat dezvoltat economic și cu teritoriu
foarte întins) are lungimea mult mai mică:
…………............................................................
............................................................................
............................................................................
……………………………………………........
…………………………………........................
1
Pentru depășirea unor obstacole naturale (munți, ape curgătoare, strâmtori) rețeaua feroviară a fost
completată cu tuneluri, poduri și ferry-boat-uri. Se evidențiază tunelurile din Munții Alpi, Munții Apenini,
din Japonia și de sub Marea Mânecii (vezi tabelul „Tuneluri feroviare de mari dimensiuni”).
 Cum explicaţi faptul că Tuneluri feroviare de mari dimensiuni 18
Denumirea Statul Anul intrării Lungimea
majoritatea tunelurilor de mari în exploatare (m)
dimensiuni se găsesc în Europa Seikan Japonia 1989 53.800
și Japonia? Eurotunel Franța-Marea Britanie 1994 51.500
Daishimizu Japonia 1982 22.200
Importante legături de ferry- Simplon Elveția-Italia 1905 19.823
boat sunt între Peninsula Apenini Italia 1934 18.506
Scandinavia și continent, între Saint-Gothard Elveția 1882 15.003
17
În România, primele căi ferate au fost: Oraviţa-Baziaş (1856), Jimbolia-Timişoara (1857), Constanţa-Cernavodă (1860).
18
2005, p. 105.
25
Marea Britanie și continent, între insulele Noii Zeelande și între cele ale Japoniei.
 Analizaţi tabelul „Căi ferate de mare altitudine”. Stabiliţi continentul pe care se găsesc şi explicaţi această situaţie.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Căi ferate de mare altitudine19
Staţii-limită Ţara Altitudinea Staţii-limită Ţara Altitudinea
maximă (m) maximă (m)
Lima-Oroya Peru 4.829 Arequipa-Puno Peru 4.470
Rio Mulatos-Potosi Bolivia 4.787 Pikes-Peak SUA 4.260
Arica-La Paz Chile-Bolivia 4.620
 Clasificarea căilor ferate
1. după particularităţile mediului geografic: a) construite la suprafaţa solului; b) construite în subteran
(în galeriile miniere, în tuneluri, metroul); c) suspendate pe piloni;
2. după ecartamentul căii ferate:
a) cu ecartament normal (1.435 mm), în România, Ungaria, Austria, Germania etc.;
b) cu ecartament mare (1.524 mm), în Republica Moldova, Rusia, Ucraina, China, Mongolia etc.;
c) cu ecartament foarte mare (1.676 mm), în America de Nord şi de Sud, Spania, India etc.;
d) cu ecartament îngust (între 700 şi 1.200 mm), în regiunile montane, miniere etc.
 Cum explicaţi faptul că în România căile ferate au ecartamentul normal, iar în Republica
Moldova, mare (larg)?
3. după intensitatea traficului de călători şi mărfuri:
a) căi ferate magistrale (cu importanţă naţională şi internaţională: Transsiberianul - 9.302 km,
Transafricanul - 6.530 km, New York-Los Angeles - 5.560 km, Transaustralianul - 3.960 km ş.a.);
b) căi ferate naţionale (leagă marile centre urbane ale unei ţări);
c) căi ferate secundare.
În ultimele decenii au intrat în funcțiune trenuri de mare viteză: TGV (în Franța), Shinkansen (Japonia),
Shanghai Maglev (China), Eurostar (Marea Britanie) ș.a.
B. Transporturile rutiere
 Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor rutiere.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Lungimea căilor rutiere modernizate depășește 15 milioane km, iar cea a autostrăzilor, peste 285.000 km.
Densitatea rețelei rutiere înregistrează cele mai mari valori în Europa Occidentală, SUA și Asia de Est
(Japonia, Coreea de Sud).
Șoselele urcă până la 5.300 m în Podișul Tibet, 4.800 m în Munții Anzi, 2.700 m în Munții Alpi și la
peste 2.000 m în Munții Carpați.
 Analizează graficul alăturat şi scrie: Țările cu cele mai lungi rețele rutiere
a. numele primelor cinci state cu cele mai lungi rețele rutiere:

………………………………………………....................
…………………………………………………….……...
b. cauzele pentru care rețeaua rutieră a Canadei este mult mai
mică în comparaţie cu cea a Indiei: ........................................
............................................................................................
............................................................................................
În funcție de densitatea traficului, căile rutiere pot fi
grupate în: a) drumuri naționale, b) drumuri regionale și c) drumuri de interes local.
19
2005, p. 105.
26
 Activitate în perechi. Folosiţi atlasul geografic şcolar şi informaţiile de pe internet şi trasaţi pe harta de mai jos:
a) cu albastru, traseele următoarelor magistrale feroviare: 1 = Transsiberianul (Moscova-Vladivostok); 2 = Transandinul (Buenos Aires-Valparaiso);
3 = Transaustralianul (Perth-Adelaide-Melbourne-Sydnei); 4 = Transafricanul (între Lagos – Nigeria și Mombassa – Kenya); 5 = New York-Los Angeles; Boston-
Chicago-Seattle; 6 = Jacksonville-New Orleans-Phoenix-Los Angeles.
b) cu roşu, traseele următoarelor magistrale rutiere: 7 = Panamericana (între Fairbanks – Alaska şi Puerto Montt – Chile); 8 = Transsahariana (între Alger – Kano,
Nigeria); 9 = Transamazonia (Joao Pessoa-Ceuzeiro do Sul, Beazilia); 10 = Quebec-Vancuver (Canada).
C o l e g i u l
27
N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” d i n B u c u r e ș t i
Transsahariana (3.200 km, în Africa), Quebec-Vancuver (în Canada), Sydney-Perth (în Australia) ș.a.
km, străbate, pe latura pacifică, America de la nord la sud), Transamazonia (5.500 km, în Brazilia),
 Magistralele rutiere sunt prezente pe toate continentele. Se evidențiază: Panamericana (peste 27.000
II. TRANSPORTURILE PE APĂ (NAVALE)

A. Transporturile maritime
 Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor marine.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Istoria navigaţiei cunoaşte trei centre unde au fost create corăbii cu profil şi cu caracteristici specifice:
1. în Oceanul Pacific, piroga cu flotor, incapabilă de a lupta cu vânturile; 2. în China, jonca – o corabie cu
fundul plat, greu de manevrat; 3. în Europa (Marea Mediterană), vasul cu chilă, cel mai bun pentru a rezista
în lupta cu valurile mării.20
 Explicaţi importanţa navigaţiei maritime în istoria descoperirilor geografice.
În zilele noastre, datorită progreselor tehnicii, se construiesc vase mineraliere şi petroliere cu
deplasamentul de peste 200.000 tdw21 şi supernave pentru pasageri.
Aproximativ 80% din schimburile internaţionale de mărfuri se realizează între trei spaţii economice:
Europa Occidentală, America de Nord şi Asia-Pacific. Mărfurile cele mai traficate sunt: petrolul şi
produsele petroliere (35%), cărbunii, minereurile şi cerealele.
În prezent, flota comercială maritimă22 mondială însumează aproximativ 700 milioane tone, fiind
concentrată în proporţie de cca. 70% în ţările dezvoltate (Grecia, Japonia, SUA, Norvegia, Rusia, China ş.a.).
Se evidenţiază şi unele state mici care practică aşa-numitele „pavilioane de complezenţă”: Panama, Liberia,
Bahamas, Malta, Cipru etc.
 În ce consta practica „pavilioanelor de complezenţă”?
 Porturile sunt spaţii economice active care deservesc transporturile pe apă şi comunică intens cu
interiorul ţărilor.
 După infrastructură şi specificul produselor (structura traficului de mărfuri), acestea pot fi:
a. porturi complexe: Rotterdam, Tokyo, Yokohama, Osaka, Chiba, Londra, Shanghai, Hong Kong,
Hamburg, New York, San Francisco, Singapore, Anvers, Marsilia, Rio de Janeiro, Genova, Le Hâvre,
Cape Town, Melbourne, Recife, Karachi, Wellington, Constanţa ş.a.;
b. porturi specializate în traficul anumitor mărfuri (materii prime):
○ porturi petroliere: Ra’s Tannūrah şi Yanbu (în Arabia Saudită), Mina al Ahmadi (Kuwait), Kharg
Terminal (Iran), Houston (SUA), Batumi (Georgia) ş.a.;
○ porturi pentru cărbuni: Cardiff (Marea Britanie), Gdansk (Polonia),
○ porturi pentru minereu de fier: Narvik (Norvegia), Tubarao (Brazilia), Duluth (SUA);
○ porturi pentru cereale: Odessa (Ucraina), La Plata (Argentina), Sydney (Australia), Yangoon/Rangoon
(orez, Myanmar);
○ porturi pentru cafea: Santos (Brazilia);
○ porturi pentru lemn: Arhanghelsk (Rusia);
○ porturi pentru peşte: Reykjavik (Islanda).
 După volumul traficului anual de mărfuri,23 porturile se clasifică astfel:
○ porturi foarte mari (peste 50 milioane tone pe an): Singapore, Rotterdam (Olanda), Shanghai şi Hong
Kong (China), Chiba şi Nagoya (Japonia), Ulsan (Coreea de Sud), Houston şi New York (SUA) ş.a.;
○ porturi mari (între 20 şi 50 milioane tone pe an): Hamburg (Germania), Rio de Janeiro (Brazilia),
Constanţa ş.a.;
○ porturi mijlocii (între 10 şi 20 milioane tone pe an): Alexandria (Egipt), Barcelona (Spania), Sydney
(Australia) ş.a.;
○ porturi mici şi foarte mici (sub 10 milioane tone pe an): Helsinki (Finlanda), Alger (Algeria), Mangalia ş.a.
20
S. Goldenberg, S. Belu, Epoca marilor descoperiri geografice, Edit. Humanitas, Bucureşti, 2002, p. 20-21.
21
Tdw = simbol pentru tonă deadweight. Deadweight = greutatea maximă pe care o poate transporta o navă.
22
Flotă = totalitatea navelor şi a mijloacelor auxiliare care deservesc o anumită regiune. Se disting: flote comerciale,
flote de pescuit şi flote de război (După: M. Ielenicz, Ge. Erdeli, I. Marin, Dicţionar de termeni geografici pentru
gimnaziu şi liceu, Edit. Corint, Bucureşti, 2007, p. 87).
23
După: Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, Bucureşti, 2005, p. 118-119.
28
 Activitate în perechi. Analizaţi harta „Mari porturi ale lumii”, de mai jos. Cu ajutorul atlasului geografic şcolar şi a
reţelei Internet, completaţi, în tabel, numele porturilor marcate, pe hartă, cu numere şi ţările în care se găsesc.
NR. PORT ŢARA NR. PORT ŢARA
1. 11.
2. 12.
3. 13.
4. 14.
5. 15.
6. 16.
7. 17.
8. 18.
9. 19.
10. 20.
Mari porturi ale lumii
Pentru scurtarea distanţelor, au fost realizate prin excavare o serie de canale pentru navigaţie.
 Stabiliţi legăturile realizate de următoarele canale Caracteristicile canalelor reprezentative24
pentru navigaţie: Canal Lungimea (km) Lăţimea (m)
 Kiel, între: .................................................................... Kiel 99 102
 Panama, între: .............................................................. Panama 81,6 91-300
Suez 161 70-125
 Suez, între: .................................................................. 6,3 24
Corint
 Corint, între: .................................................................
 Arată, la hartă, canalele pentru navigaţie menţionate mai sus.
A. Transporturile fluviale
 Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor fluviale.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
24
După: I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004, p. 69-70.
29
Transporturile fluviale (interioare) se practică pe fluvii, pe canale şi pe lacuri. Sunt transportate în special
produse siderurgice, cărbuni, produse petroliere, produse agricole ş.a. Cele mai importante sisteme de
navigaţie sunt cele de pe Mississippi (SUA), Volga (Rusia), Marile Lacuri (SUA şi Canada), Gange (India),
Chang Jiang şi Huang He (China), Amazon (Brazilia), Nil (Egipt), Rhin, Rhône şi Dunărea (Europa) ş.a.
Transporturile interioare au determinat dezvoltarea unor importante sisteme portuare: Duisburg (cu cel
mai mare trafic naval, pe Rhin), Moscova, Sevilla, Köln, Toronto, Duluth, Detroit, Chicago, St. Louis,
Manaus, Rosario, Galaţi ş.a.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul atlasului geografic şcolar şi a reţelei Internet, completaţi în tabelul de mai jos,
pentru porturi: numere fluviului pe care sunt amplasate şi ţărilor în care se găsesc.
PORT FLUVIU ŢARA PORT FLUVIU ŢARA
Bagdad Montréal
Cairo Rosario
Kinshasa St. Louis
Lyon Volgograd
Manaus Wuhan
 Analizează harta alăturată şi completează tabelul de mai jos.
NR. PORT APĂ CURGĂTOARE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
III. TRANSPORTURILE AERIENE
 Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor ariene.

...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Transporturile aeriene au apărut în secolul al XX-lea şi au devenit extrem de importante pentru
deplasărilor intercontinentale a persoanelor, a mărfurilor uşoare (produse farmaceutice, bijuterii ş.a.), a
corespondenţei, a presei etc.
 Utilizează manualul şcolar şi scrie:
a) ţările cu transport aerian foarte dezvoltat: ...............................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
b) oraşele cu aeroporturi mari: ..................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
IV. TRANSPORTURILE SPECIALE

 Cu ajutorul informaţiilor din manual sau din alte surse de documentare, arată importanţa transporturilor speciale
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
30
COMERŢUL
Comerţul reprezintă ramura economiei în cadrul căreia se desfăşoară circulaţia mărfurilor şi a serviciilor
şi realizează legătura dintre producţie şi consum25. Cuprinde: comerţul interior şi comerţul exterior
(internaţional).
 Comerţul interior se produce ........................................................................................... El reflectă
puterea de cumpărare a populaţiei din regiunea ori ţara respectivă.
În ţările sărace predomină produsele agroalimentare, confecţiile, textilele, încălţămintea etc. Ţările
bogate se evidenţiază printr-o balanţă echilibrată între produsele de bază (alimente, îmbrăcăminte) şi
celelalte produse de alt ordin (autovehicule, produse farmaceutice şi cosmetice etc.).
 Comerţul internaţional se realizează.................................................................................... El stă la
baza mondializării economice şi a globalizării şi este controlat, în bună măsură, de bursele de mărfuri.
Balanţa comercială redă raportul dintre importuri Principalii exportatori Principalii importatori
şi exporturi. mondiali mondiali
 Analizaţi tabelul alăturat şi explicaţi faptul SUA SUA
că principalele state exportatoare sunt, în acelaşi Marea Britanie Germania
Franţa Japonia
timp, şi principalele state importatoare.
Germania Marea Britanie
 În structura mărfurilor exportate se evidenţiază: Italia Franţa
 Comerţul cu produse agricole: grâu (SUA, Japonia Italia
Canada ş.a.), orez (Thailanda, Myanmar, Vietnam, Olanda Olanda
Laos, Cambodgia), banane şi ananas (Thailanda, Filipine, Ecuador, Columbia ş.a.), citrice (Spania, Italia,
Grecia, Turcia, Israel ş.a.), cafea, ceai, carne de vită etc.
 Comerţul cu combustibili: petrol (Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Venezuela ş.a.),
gaze naturale (Rusia, Olanda, Indonezia, Algeria, Canada ş.a.), cărbuni (SUA, Australia, Africa de Sud,
Columbia) ş.a.
 Comerţul cu materii prime neagricole: minereu de fier (Brazilia, Australia ş.a.), cupru (Chile,
Zambia), lemn (Canada, Rusia, Suedia, Malaysia, Indonezia, Gabon) etc.
 Comerţul cu produse prelucrate: siderurgice, echipamente industriale, autovehicule, electronice şi
electrotehnice, produse farmaceutice etc.
 Analizează harta Harta comerţului internaţional
alăturată şi scrie
statele exportatoare de:
 cereale: .................
.................................
.................................
.................................
.................................
 cafea: ....................
.................................
 ceai: ......................
.................................
.................................
 carne, lână: ...........
.................................
.....................................................................................  cărbuni: ....................................................................
 minereu de fier: ......................................................... .....................................................................................
.....................................................................................  produse prelucrate: ...................................................
 bauxită, aluminiu: ...................................................... .....................................................................................
 petrol: ....................................................................... .....................................................................................
..................................................................................... .....................................................................................
25
Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, Bucureşti, 2005, p. 121.
31
TURISMUL
Turismul este o ramură a economiei care cpnstă în călătoria în afara locului de domiciliu stabil în scopul
odihnei, cunoașterii sau pentru satisfacerea unor dorințe.
Dezvoltarea și importanța turismului au determinat înființarea, în 1974, a Organizației Mondiale a
Turismului (O.M.T.), cu sediul la Madrid.
∙ Turismul implică două categorii de activități:
1. activitățile prin care se realizează petrecerea timpului liber, călătorind în altă localitate sau țară;
2. industria de bunuri și servicii, creată pentru satisfacerea intereselor manifestate de turiști.26
∙ După modul de desfășurare a activităților, turismul de împarte în:
a) ............................................................................ b) ............................................................................
 Prin ce se deosebește turismul intern de cel internațional?
 Activitate în echipă. Cu ajutorul testului din manual, stabiliţi şi scrieţi factorii care au favorizat dezvoltarea
turismului în ultimele decenii.
 ...........................................................................................................................................................................
 ...........................................................................................................................................................................
 ...........................................................................................................................................................................
 ...........................................................................................................................................................................
 Resursele turistice (care constituie potențialul turistic) sunt grupate în două mari categorii: naturale și
antropice.
 Sub îndrumarea profesorului de la clasă, stabiliţi şi scrieţi resursele turistice naturale și antropice.
○ resursele naturale27: ......................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
○ resursele antropice (realizate de oameni în decursul timpului): ..................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Formele de turism / tipurile de turism sunt condiţionate de resursele turistice şi de modul de
exploatare şi diferă de la o regiune geografică la alta.
 Activitate în echipă. Utilizând textul din manual, scrieţi regiunile geografice şi care se practică următoarele forme
de turism:
 balnear-maritim: ..........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 montan şi de sporturi de iarnă: ....................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 de cură balneară: .........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 de vânătoare şi pescuit: ...............................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 cultural-istoric: ............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Alte forme de turism:
 turism religios, la: Roma, Vatican, Ierusalim (Israel), Mecca şi Medina (Arabia Saudită), Benares
(India), Lhasa (China);
26
S. Neguț, Gabriela Apostol, Ielenicz Mihai, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, Bucureşti, 2000, p. 94.
27
Conform manualului apărut la Editura Didactică şi Pedagogică (2004, p. 73), în categoria resurselor naturale sunt
incluse şi „resursele utilizate şi amenajate de om (grădini zoologice, botanice ş.a.)”.
32
 turism comercial-expoziţional şi de afaceri, cu ocazia marilor târguri şi expoziţii naţionale şi

internaţionale, la: Leipzig (Germania), Osaka (Japonia), Sopot (Polonia), Sevilla (Spania), Bucureşti
(România);
 turism festivalier, cu ocazia unor festivaluri: Cannes (Franţa), Veneţia şi San Remo (Italia), Monte
Carlo (Monaco), Los Angeles şi Las Vegas (SUA), Rio de Janeiro (Brazilia);
 turism sportiv, legat de olimpiade, campionate mondiale, turnee de tenis – Paris. Londra, Hanovra
(Germania), Melbourne (Australia) ş.a. –, curse automobilistice de Formula 1 – Imola (Italia), Indianapolis
(SUA), Hungaroring (Ungaria), Adelaide (Australia), Le Mans (Franţa) ş.a.
 Între marile regiuni turistice de pe Glob se evidenţiază:  regiunea litorală şi insulară a Mării
Mediterane (Spania, Italia, Franţa, Malta, Grecia, Turcia ş.a.),  regiunea litorală a Peninsulei Florida
(SUA),  regiunea californiană (SUA şi Mexic),  regiunea litorală a Mării Negre (România, Bulgaria,
Ucraina ş.a.),  regiunea Munţilor Alpi (Franţa, Elveţia, Germania, Italia, Austria ş.a.),  regiunea Văii Nilului
(Egipt),  regiunea Munţilor Himalaya (Nepal, Bhutan, India ş.a.),  regiunea Munţilor Carpaţi (România,
Slovacia ş.a.),  regiunea Podişului Tibet (China),  regiunea Mării Moarte, Lacul Tiberiada şi Ierusalim
(Israel),  litoralul sud-estic brazilian,  regiunea andină (Peru, Bolivia, Ecuador ş.a.) etc.
 Arătaţi la hartă regiunile turistice precizate mai sus.
 Fluxurile turistice au înregistrat creşteri considerabile. Principalele ţări receptoare de turişti sunt:
Franţa, SUA, Spania, Italia, China, Canada ş.a. Statele care asigură fluxurile de turişti sunt, în general,
statele dezvoltate: SUA, Germania, Japonia, Franţa, Marea Britanie, Canada, Olanda, Italia ş.a.
 Pe baza datelor de mai jos, realizează harta Principalele ţări receptoare de turişti.
Colorează, pe hartă, cu:
 roşu ţările care primesc peste 40 milioane de turişti anual: Franţa, SUA, Spania şi Italia;
 albastru ţările care primesc între 20 şi 40 milioane de turişti anual: China, Canada, Marea Britanie şi Portugalia.
 verde ţările care primesc între 10 şi 20 milioane de turişti anual: Polonia, Mexic, Austria, Germania, Elveţia, Grecia,
Belgia şi Ungaria.
 galben ţările care primesc între 5 şi 10 milioane de turişti anual: Turcia, Bulgaria, Olanda, Cehia, Slovenia, Israel,
Thailanda şi Malaysia.
 maro ţările care primesc între 1 şi 5 milioane de turişti anual: Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia,
Belarus, Botswana, Brazilia, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Croaţia, Danemarca, Egipt, Emiratele Arabe Unite,
Estonia, Filipine, Finlanda, Irlanda, India, Indonezia, Japonia, Libia, Lituania, Maroc, Norvegia, Noua Zeelandă,
Republica Moldova, România, Rusia, Suedia, Tunisia, Ucraina, Uruguay Vietnam şi Zimbabwe28.
28
După: I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004, p. 75 (harta „Turismul mondial – ţări receptoare”, cu modificări).
33
BIBLIOGRAFIE
Cocean P., Dan Rodica, Marc D., Bena N.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Sigma, Bucureşti,
2005.
Erdeli Ge., Vlăsceanu Gh., Şerban Cătălina: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică,
Bucureşti, 2005.
Furdui M.: Caietul elevului. Geografie clasa a X-a, Edit. Techno Media, Sibiu, 2015.
Goldenberg S., Belu S.: Epoca marilor descoperiri geografice, Edit. Humanitas, Bucureşti, 2002.
Ielenicz M., Erdeli Ge., Marin I.: Dicţionar de termeni geografici pentru gimnaziu şi liceu, Edit. Corint,
Bucureşti, 2007.
Ilinca N.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Petrion, Bucureşti, f.a.
Mărculeţ I.: Geografia continentelor. Europa. Caiet pentru clasa a VI-a, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”,
ISBN 978-973-0-22194-7, Bucureşti, 2016.
Mărculeţ I., Dumitrescu M.: Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a, Colegiul
Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-20574-9, Bucureşti, 2015.
Mândruţ O.: Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Corint, Bucureşti, f.a.
Mândruţ O.: Atlas Geografic Şcolar, Edit. Corint, Bucureşti, 2008.
Neguţ S., Apostol Gabriela, Ielenicz M.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, Bucureşti,
2000.
Popescu M.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, Bucureşti, 2005.
Posea Gr., Aur N.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. All, Bucureşti, 2005.
Surd V., Zotic V., Popa-Bota H., Erchedi Nicoleta: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Dacia, Cluj-
Napoca, 2005.
Tufescu V., Posea Gr., Cucu V., Velcea I., Mândruţ O.: Geografia economică şi a populaţiei. Manual pentru
clasa a X-a, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990.
Velcea I., Popescu Claudia, Nicolae I., Dumitru D.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004.
34

Geografie Umană. Caiet Pentru Clasa A X-A, Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț, 2018 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie Umană. Caiet Pentru Clasa A X-A, Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț, 2018 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Naţional „I. L.

Caragiale” din Bucureşti

IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

Caiet pentru clasa a X-a

IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

Caiet pentru clasa a X-a

Unitatea de învățare: GEOGRAFIE ECONOMICĂ

 Resursele naturale:  Resursele naturale – clasificare

 Agricultura:  Evoluţia în timp şi spaţiu a practicilor agricole

 Industria:  Evoluţia activităţilor industriale

 Serviciile:  Căile de comunicaţie şi transporturile

RESURSELE NATURALE – CLASIFICARE

C. După criteriul durabilităţii exploatării şi al posibilităţii de refacere, sunt: resurse inepuizabile şi

RESURSELE EXTRAATMOSFERICE ŞI ALE ATMOSFEREI

 Conversia energiei solare în energie termică.

 Conversia energiei solare în energie electrică.

Gaze rare (neon, kripton, xenon)

Harta politică a lumii

 cinci state cu producții

 șapte state cu producții

 opt state cu producții mari

D. Rocile de construcție cele mai frecvent

EVOLUŢIA ÎN TIMP ŞI SPAŢIU A PRACTICILOR AGRICOLE

 Cu ajutorul informaţiilor Harta focarelor iniţiale de cultivare ale plantelor

TIPURI ŞI STRUCTURI TERITORIALE AGRICOLE

a) Agricultura extensivă mixtă. ...............................................................................................................................................

B. Agricultura modernă (producătoare de marfă sau comercială) a apărut la mijlocul secolului al

a) Agricultura mixtă intensivă. ...............................................................................................................................................

REGIUNI ŞI PEISAJE AGRICOLE

EVOLUŢIA ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE

INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE

 Centrale electrice pe bază de energii neconvenţionale

A. Factorii geografici în localizarea şi dezvoltarea regiunilor industriale

B. Tipuri de regiuni industriale

 regiuni industriale petrolifere: Golful Mexic (în …………………… şi ……………………), Golful

 Analizează harta alăturată şi, utilizând

STUDIU DE CAZ: ANALIZA A DOUĂ REGIUNI INDUSTRIALE

Vârsta ……………………………………………... ……………………………………………...

CĂILE DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORTURILE

a. numele primelor cinci state cu cele mai lungi rețele rutiere:

II. TRANSPORTURILE PE APĂ (NAVALE)

III. TRANSPORTURILE AERIENE

 Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor ariene.

IV. TRANSPORTURILE SPECIALE

 turism comercial-expoziţional şi de afaceri, cu ocazia marilor târguri şi expoziţii naţionale şi

S-ar putea să vă placă și