Sunteți pe pagina 1din 13

Analiza erodabilității, amendarea și estimarea

necesității pentru irigații pentru profilul nr. 4A


Viișoara
CUPRINS

Introducere
I. Analiza asupra profilului Viișoara
 Erodabilitatea solului
 Amendarea solurilor
 Estimarea mecesității de irigație

II. Concluzie
Bibliografie
Lista figurilor

Fig.nr. 1 Localizarea profilului nr.4A Viișoara


Fig.nr. 2 Pădure de foioase
Fig.nr. 3 Graficul temperaturilor medii lunare
Fig.nr. 4 Graficul precipitațiilor medii lunare
Fig.nr. 5 Reprezentarea grafica a principalelor formațiuni granulometrice
Fig.nr. 6 Reprezentarea grafica a reacției solului
Fig.nr. 7 Bilanțul dintre evapotranspirație și precipitații
Fig.nr. 8 Reprezentarea evapotranspirației potențiale

Lisata tabelelor

Tab. nr. 1 Analiza indicatorului K de erodabilitate


Tab. nr. 2 Analiza indicatorului S de erodabilitate
Tab. nr.3 Amendarea calcică a solului
Tab. nr. 4Amendarea gisică a solului
Tab. nr. 5 Calcularea factorului CUA
INTRODUCERE

Profilul de sol nr. 4A este localizat în Podișul Moldovei, în subunitatea Podișul


Bârladului, pe dealurile Fălciului la NV de localitatea Viișoara.

Fig nr. 1 Localizarea profilului nr. 4A Viișoara

Relieful profilului este denudațional (sculptural)/ culme interfluvială (platou) cu o


panta de 3-5% cu expoziție VSV. Drenajul natural global este unul bun. Adâncimea apei
freatice are caracter permanent și este foarte slab mineralizată, cu adâncime foarte mare (mai
mare de 10m).
Vegetația naturală este reprezentată de pădure de silvostepă cu cvercinee,iar ca specii
reprezentative întâlnim: Quercus robur , Fraxinus excelsior, Carpinus betulus, Tilia
Tomentosa; arbusti : Cornus sanguinea, Cornus mas specii ruboase : Agrostis sp,. Bromus
sp,. Polygonum convolvulus Urtica dioica (ruderalizată) .
Fig nr.2 Pădure de foiase (www.google.ro/imghp )

Temperatura medie anuală a profilului nr.4A Viișoara este 9,7o C, cu un maxim


inregistrat în luna iulie,de 21,3oC si cu un minim înregistrat în luna ianuare de -3,3oC.

25
22.5
20
17.5
15
12.5
10
7.5
5
2.5
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-2.5
-5

Fig nr. 3 Graficul temperaturilor medii lunare


Cantitatea medie de precipitaţii este de 518,8 mm pe an, luna iunie fiind cea în care se
înregistrează maximul mediu pluviometric de 75,4 mm,iar luna februarie fiind cea in care se
inregistreaza minimul mediu pluviometric de 24,4 mm.
100

80

75.4
69
60
57.1 57.2

40 45.7
42.6

31.9 32.9
28.4 29.2
20 25 24.4

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Fig nr.4 Graficul precipitaţiilor medii lunare

Datele pluviometrice cât şi cele legate de temperatură sunt preluate de la staţia Bârlad în
intervalul (1896 – 2000).
Solul evoluează în condițiile mai sus menționate și nu prezintă risc de degradare
datorat activitațiilor antropice cum ar fi agricultura.

I Analiza asupra profilului nr.4A Viișoara

În cadrul acestui proiect va fi realizată o analiză din punct de vedere cantitativ asupra
erodabilitații, amendării și estimării necesarului pentru irigații pentru profilul nr. 4A Viișoara.

I.1. Erodabilitatea solului

Erodabilitatea solului reprezintă acțiunea factorilor externi asupra acestuia, apa fiind
cel mai dinamic și mai impunător factor care acționează.Trebuie luate în considerare și
proprietațile solului, care pot sau nu, să implice la rândul lor vulnerabilități și totodata factorii
climatici sau de natură tehnologică.
Pentru a evalua din punct de vedere cantitaiv al erodabilității, au fost folosiți mai mulți
indicatori precum indicele K( după Băloi ), indicele S (P. Stănescu) și indicele R care
reprezintă susceptibilitatea formării crustei.
Solurile ce conțin luturi și nisipuri foarte fine sunt în general cele mai erodabile.
Erodabilitatea scade pe măsură ce crește conținutul de argilă ( acționează ca o punte de
legătură între particule, limitând erodabilitatea).
65
60
55
50
45
40
procente

35 Nisip grosier (2,0 – 0,2 mm )


30 Nisip fin ( 0,2 – 0,02 mm )
25
20 Praf (0,02 – 0,002 mm )
15 Argila ( <0,002 mm )
10
5
0
Am1 Am2 Ame AB Bv1 Bv2 Cca1 Cca2 Cca3
Orizonturi

Fig. nr.5 Reprezentarea grafică a principalelor formațiuni granulometrice

Ținând cont de cantitatea mare de nisip fin, putem afirma că. solul are o mare afinitate
catre erodabilitate . Textura solului influenţează atât cuantumul scurgerii, cât şi rezistenţa la
acţiunea de detaşare şi transport, exercitată de apă. Cercetările au arătat că atât solurile uşoare,
permeabile, dar necoezive, cât mai ales cele grele, coezive, dar greu permeabile, pot fi uşor
afectate de eroziune. Din acest punct de vedere, cele mai rezistente sunt solurile cu textură
mijlocie, lutoasă şi luto-nisipoasă, care pe lângă permeabilitatea bună, prezintă şi o coerenţă.
Analiza erodabilităţii solului după indicele K ne pune în evidenţă faptul că aceasta
scade sau creşte în funcţie de concentraţia de praf sau materie organică. Valorile indicelui K
cresc continuu pe măsura ce avansăm spre profil, în legătură directă cu procentajul de praf,
care scade.Acesta continua să crească chiar dacă conținutul de nisip începe sa crească în
orizonturile inferioare .
Tab. 1. Analiza indicatorului K de erodabilitate (dupa Băloi)

Orizontul Am1 Am2 Ame AB Bv1 Bv2 Cca1 Cca2 Cca3


pH 6.68 6.32 5.89 5.95 6.33 6.7 8.46 8.4 8.55
Humus 5.04 4.56 2.52 1.5 1.14 0.66 - - -
Nisip 58.9 58.2 55.6 52.5 55.4 57.7 63.1 64.4 62.3
Argila 25.1 25.4 24.7 28.5 26.6 24.5 21.2 19.6 19.8
K 0.0073762 0.0072748 0.00802082 0.00922983 0.011054096 0.01548734 - - -

Calculul celui de al doilea indice (S) ne aduce în analiză valori între 0,83 şi 2,89. După
încadrarea indicelui S, orizonturile profilului nr. 4 din zona Viișoara prezintă un grad de
erodabilitate moderat în cazul primelor două orizonturi și extrem de puternic în rest.

Tab.2. Analiza indicelui S de erodabilitate (dupa Stănescu)


Orizontul Am1 Am2 Ame AB Bv1 Bv2 Cca1 Cca2 Cca3
pH 6.68 6.32 5.89 5.95 6.33 6.7 8.46 8.4 8.55

Humus 5.04 4.56 2.52 1.5 1.14 0.66 - - -

Nisip 58.9 58.2 55.6 52.5 55.4 57.7 63.1 64.4 62.3
Argila 25.1 25.4 24.7 28.5 26.6 24.5 21.2 19.6 19.8
DA 1.12 1.05 1.28 1.4 1.37 1.32 - - -
n 15 15 15 15 15 15 15 15 15
s 0.8330487 0.8350746 1.542144 1.9627451 2.301098398 2.89709302 - - -

extrem de extrem de extrem de extrem de


Interpretare moderat moderat - - -
puternică puternică puternică puternică

Din analiza indicelui S, reiese ca profilul de sol prezinta un risc moderat de erodare în
partea superioara(primii 42 de cm), apoi în continuare prezinta un risc extrem de puternic. Cu
toate ca solul are un asemenea potential de erodabilitate, acesta nu se va accentua, deoarece
utilizarea acestuia este forestiera neimplicand vehicularea stratului superior al orizontului.
În concluzie, profilul de sol nr.4 A Viișoara prezintă erodabilitate moderata ceea ce
impune restricții funcționale si riscuri asociate, minime si moderate .

I.2Amendarea solurilor

În țara noastră, solurile acide care necesită măsuri ameliorative, ocupă o suprafață de
3,4 milioane de hectare. Se înscriu în categoria solurilor acide amendabile, tipuri pedologice
care dețin pHH2O < 5,8-6, deci sunt moderat acide (5,01 – 5,8) și puternic acide (<5) și au un
grad al saturației în baze < 75%, condiții în care aluminiul mobil se poate concentra la nivele
fitotoxice. În programul de ameliorare a acestor soluri, amendarea calcică și fertilizarea
rațională sunt măsuri prioritare și de cea mai ridicată eficiență.

Amendarea calcică a solurilor acide se realizează pentru corectarea reacției (pH-ului)


spre domeniul slab acid-neutru, compatibil cu cerințele și exigențele culturilor și pentru
înlăturarea activității fitotoxice datorată ionilor de aluminiu, condiții în care amendamentele
calcaroase completează rezervele unor cationi (în principal de calciu) și astfel redresează
chimic, fizic și biologic productivitatea acestor soluri. În general, plantele agricole și horticole
au condițiile cele mai bune de creștere și dezvoltare în domeniul de reacție (pH) slab acid –
neutru (pH=6,8-7,2).În cazul profilului nostru avem următoarea variație a pH .

9 8.46 8.4 8.55


8
6.68 6.32 6.33 6.7
7 5.89 5.95
6
unitati pH

5
4
3
2
1
0
0 -15 15 -27 27- 42 42 - 62 62 -81 81- 98 98 - 140 140 - 167 167 - 200
Am1 Am2 Ame AB Bv1 Bv2 Cca1 Cca2 Cca3
Orizonturi

Figura nr.6 Reprezentarea grafică a reacției solului


Din analiza reacției ph-ul observam că întalnim o reactie slab acidă cu o accentuare
mai ales în cazul orizonturilor Ame și AB. Doar în cazurile orizonturilor Cca prezinta reacție
slab si moderat alcalină.
Tab. nr.3 Amendarea calcică a solului în cadrul profilului nr. 4A
Am1 Am2 Ame AB Bv1 Bv2 Cca1 Cca2 Cca3
agrocalcar 1.5241 4.525968 6.663578 3.954762 2.208955 0.641485 -3.34333 -3.845 -3.00833
marne 9.14459 27.15581 39.98147 23.72857 13.25373 3.848909 -20.06 -23.07 -18.05
Spuma
2.74338 8.146742 11.99444 7.118571 3.976119 1.154673 -6.018 -6.921 -5.415
dedef
Zgură
1.44388 4.287759 6.312864 3.746617 2.092694 0.607723 -3.16737 -3.64263 -2.85
de oțel

Rezultatele pentru calculul dozele de amendamente sunt pozitive ceea ce implică o


intervenție mai ales în cazul orizonturilor Ame și AB unde valorile pH sunt cel mai scazute.
Amendamentele pentru corectarea reactiei alcaline a solurilor se aplica de regula
toamna, odata cu aratura de baza. Amendarea trebuie asociata cu lucrari de afânare adânca si
de cele mai multe ori cu irigare cu apa pentru spalarea sarurilor formate.
Tab. nr.4 Amendarea gipsică a solului în cadrul profilului nr. 4A
Am1 Am2 Ame AB Bv1 Bv2 Cca1 Cca2 Cca3
gips -0.8385 -0.779 -0.7295 -0.619 -0.6105 -0.543 - - -
fosfogips -1.04813 -0.97375 -0.91188 -0.77375 -0.76313 -0.67875 - - -
clorura
-0.71273 -0.66215 -0.62008 -0.52615 -0.51893 -0.46155 - - -
de calciu
acid sulfuric
-0.47795 -0.44403 -0.41582 -0.35283 -0.34799 -0.30951 - - -
Concentrate
sulf -0.15932 -0.14801 -0.13861 -0.11761 -0.116 -0.10317 - - -
carbonat
-0.48633 -0.45182 -0.42311 -0.35902 -0.35409 -0.31494 - - -
de calciu

Rezultatele pentru calculul amendarii gipsice sunt negative, ceea ce indică faptul că
solul nu necesită amendare gipsică.

I.3 Estimarea necesității irigației

Sunt unele tipuri de soluri, care pentru o productivitate bună, necesită irigaţii. Acest
lucru este dat în primul rând de caracteristicile fizice, fizico-mecanice, hidro-fizice ale solului
(precum textură, permeabilitate sau gradul de tasare) dar şi de caracteristici precum regimul
precipitaţiilor sau caracterul temperaturilor, care duce în final la procesul de evapotranspiraţie.
In urma analizei bilanțului dintre evapotranspirație și precipitații rezultatul a fost unul
negativ. Cu alte cuvinte , procesul de evapotranspiratie este unul mai intens decât cel al
precipitațiilor, fiind un deficit mediu anual de -331,7 mm

precipitații

evapotranspirație

bilanț

-400 -300 -200 -100 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

Fig.nr.7 Bilanțul dintre evapotranspirație și precipitații


Fig nr8 Repartitia evapotranspiratia potentiale dupa Penmam (1961 – 2000)

Având în vedere ca terenul este exploatat forestier, acest deficit nu implică nici un risc
avand în vedere și dezvoltarea radiculara a arborilor.
Pentru analiza cantitativa, mai poate fi utilizat indicele capacitătii de apa usor
accesibilă (CUA). În calcularea CUA se iau în considerare indici precum capacitatea de
câmp, coeficientul de ofilire, adâncimea în centimetri a orizonturilor sau densitatea aparentă.
Tab. nr.5 Calcularea factorului CUA, în cadrul profilului nr4 A Viișoara
Am1 Am2 Ame AB Bv1 Bv2 Cca1 Cca2 Cca3
CC 25.5 25.2 23 21.8 21 20.5 - - -
CO 9.6 10.1 9.8 9.2 10.4 9.3 7.1 6.2 6.5
H 50 50 50 50 50 50 50 50 50
DA 1.12 1.05 1.28 1.4 1.37 1.32 - - -
f 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.60 0.6 0.6
CUA 118.13 134.85 97.72 124.6 99.33 93.88 - - -

Conform valorilor obtinute din calculul CUA profilul are un indice al capacității de
apă usor accesibila, foarte mare , ceea ce nu implică restricții
II. Concluzii

Din punct de vedere al indicilor de erodabilitate K și S pentru profilul nr 4A Viișoara


se constată o creștere a acestora, de la o erodabilitate moderata, in partea superioara a
profilului (primii 42 de cm), incheind cu o erodabilitate extrem de puternica in partea
inferioara a acestuia. Putem afirma că, în acest profil de sol există atât o eroziune în adâncime
cât și în suprafață, creșterea valorilor pe profil stabilindu-se în corelație cu scăderea
conținutului de materie organică, dar și cu ponderile diferențiate ale formațiunilor
granulometrice din sol (nisip, praf, argilă).
Analizând apoi tipurile de amendamente pe care le necesita solul, s-a constat necesară
interventia cu amendamente calcice. Amendamentele îmbunătățesc însușirile fizice, chimice
și biologice ale solurilor. Deoarece nu toate solurile se încadrează în valorile optime de reacție
(6,8-7,2 unități de pH), pentru solurile moderate sau puternic acide, cât și pentru cele moderat
și puternic alcaline este necesar ca reacția acestora să fie corectată prin intermediul
amendamentelor calcice (pentru solurile acide) și gipsice (pentru solurile alcaline).
Al treilea parametru studiat și analizat este estimarea necesității irigației. În urma
calculelor realizate, s-a observat încadrarea profilului nr.4A în clasa cu deficit de umiditate
mic.
Prin analiza celor 2 indici ai erodabilităţii, al necesarului de amendamente si al
necesitații irigației, profilul este predispus atât eroziunii în adâncime cât și eroziunii la
suprafață și prezinta o reactie moderat acida a pH-ului, necesitând astfel o interventie cu
amendamente calcice. Prezinta un deficit de umiditate dar, dat fiind faptul ca terenul este
exploatat forestier, nu implica riscuri.
Bibliografie

1. Rusu, C. (1998) Fizica, chimia şi biologia solului, Iaşi: Edit. Univ. „Al. I.
Cuza”;
2. Filipov Feodor (2005) Pedologie , Ed. ,, Ion Ionescu de la Brad ” , Iași
*** Metodologia elaborării studiilor pedologice. Vol III I.C.P.A. București,
1987
*** Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor I.C.P.A. București 2012
*** www.google.com/earth - hărți - Google Earth;
*** www.google.ro/imghp