Titlul analizei impactului Analiza Impactului de Reglementare

(poate conţine titlul propunerii de act normativ) la proiectul de Lege pentru

modificarea şi completarea unor
acte legislative.
Data: 06.04.2018
Autoritatea administraţiei publice autor: Agenţia de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală
Subdiviziunea: Direcția juridică
Direcția drept de autor
Persoana responsabilă şi informaţia de Morari Daniela, tel. 022 400 652
contact: e-
mail:daniela.morari@agepi.gov.md;
Rusu Eugeniu, tel. 022 400 555
e-mail:eugeniu.rusu@agepi.gov.md

Componentele analizei impactului de reglementare

1. Stabilirea complexităţii analizei impactului de reglementare

Criteriul Punctajul (de la 1 la 3)

Nivelul de interes public faţă de intervenţia 2
propusă
Gradul de inovaţie al intervenţiei propuse 2
Mărimea potenţialelor impacturi ale iniţiativei 2
propuse
TOTAL 6
Argumentare/descifrarea succintă a punctajului atribuit:
a) 2– Nivelul de interes public faţă de intervenția propusă este mediu, deoarece
vizează un grup social restrâns, părţile interesate/implicate fiind utilizatorii,
care valorifică obiectele de drept de autor și/sau conexe, organizațiile de
gestiune colectivă (OGC) și titularii de drepturi de autor și/sau conexe.
b) 2– Gradul de inovaţie al intervenţiei propuse – intervenţia vine cu inovații
parțiale care schimbă în parte mecanismele de bază existente în prezent,
respectiv, modifică parțial normele ce țin de dreptul de retransmisie simultană
și fără modificări, prin eter sau prin cablu, a operei transmise prin eter sau
prin cablu, reproducerea operelor în scopuri personale, reproducerea
reprografică, organizațiile de gestiune colectivă, atribuţiile, drepturile şi
obligaţiile acestora, precum și monitorizarea activităţii acestora de către
oficiul național de proprietate intelectuală.

c) 2 – Mărimea potenţialelor impacturi ale iniţiativei propuse vizează o parte

reprezentativă a unui sector economic şi constă în asigurarea unui grad ridicat
de protecţie a titularilor dreptului de autor şi drepturilor conexe prin
instituirea unui cadru legal care oferă posibilitatea valorificării operelor
1
 protejate, precum și reducerea poverii financiare a mediului de afaceri
implicat pe acest segment.

2. Definirea problemei
Componenta juridică
Pentru a asigura realizarea eficientă a principiilor protecţiei dreptului de autor şi
a drepturilor conexe, în special, în ceea ce priveşte gestiunea colectivă a drepturilor
patrimoniale, precum și pentru a identifica o soluție de redresare a situației în
domeniul gestiunii colective este necesară modificarea şi completarea Legii nr.
139/2010 și Legii nr. 114 din 03.07.2014 cu privire la Agenția de Stat pentru
Proprietatea Intelectuală (în continuare, Legea nr. 114/2014), sub diferite aspecte.
În conformitate cu prevederile Directivei Parlamentului European şi a
Consiliului 2001/29/CE din 22.05.2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale
dreptului de autor şi drepturilor conexe în societatea informaţională (Directiva
2001/29/CE), statele membre prevăd dreptul exclusiv al autorului de a autoriza sau de
a interzice reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, prin orice
mijloace şi în orice formă, în totalitate sau în parte a operelor lor.
Totodată, potrivit reglementărilor normative din art. 5 ale Directivei 2001/29/CE,
statele membre pot să prevadă excepții și limitări de la dreptul de reproducere, pentru
reproduceri pe orice suport realizate de către o persoană fizică pentru uz personal și în
scopuri care nu sunt direct sau indirect comerciale, cu condiția ca titularii de drepturi
să primească compensații echitabile pentru operele sau obiectele protejate în cauză.
În acelaşi timp, Rezoluţia Parlamentului European din 27 februarie 2014
referitoare la taxele pentru copiere privată (2013/2114(INI)) subliniază importanţa
excepţiilor şi limitărilor în ceea ce priveşte reproducerea operelor, mai ales reieşind
din faptul că, în prezent, remuneraţia pentru copia privată constituie o importantă
sursă de venit pentru diferite categorii de titulari de drepturi, fiind necesar ca aceasta
să fie instituită pentru „toate materialele şi suporturile utilizate pentru capacităţi de
înregistrare şi de stocare în scopuri private a creaţiilor autorilor”.
În context, de menţionat că obligaţia de achitare a remuneraţiei compensatorii
pentru reproducerea operelor în scopuri personale nu constituie o noutate nici pentru
legislaţia naţională în domeniul dreptului de autor şi a drepturilor conexe, fiind
instituită iniţial prin Legea nr.293 din 23.11.1994 privind dreptul de autor şi drepturile
conexe (abrogată prin Legea nr.139 din 02.07.2010 privind dreptul de autor şi
drepturile conexe), potrivit prevederilor căreia remuneraţia compensatorie în cuantum
de 3% din preţul de vânzare cu amănuntul se plătea de către întreprinderile (inclusiv
producătorii şi importatorii) care comercializau echipament (audio şi
videomagnetofoane şi alt echipament) şi suporturi materiale (peliculă, audio- şi (sau)
video-casete, discuri laser, compact-discuri etc.) utilizate pentru reproducerea
operelor.
Prin urmare, în prezent Legea nr.139/2010 la art.26 stabileşte prescripţii
normative referitoare la reproducerea operelor în scopuri personale (copia privată),
potrivit cărora reproducerea unei opere publicate legal se permite fără consimţământul
autorului sau al altui titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraţii
compensatorii de către persoanele fizice sau juridice care produc sau importă orice
echipament (audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri etc.) şi suporturi
2
materiale (suporturi pentru imprimarea sonoră şi/sau video, casete, discuri laser,
compact-discuri etc.) care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri.
În contextul Acordului de Asociere RM-UE, Republica Moldova şi-a asumat
angajamentul în vederea depunerii eforturilor necesare pentru a promova dialogul şi
cooperarea între OGC-uri, în scopul promovării disponibilităţii operelor şi altor
elemente protejate şi transferul de redevenţe pentru utilizarea acestor opere sau altor
elemente protejate, în special prin transpunerea prevederilor Directivei 2014/26/CE
din 26.02.2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor conexe și acordarea de licențe
multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe
piața internă (în continuare - Directiva 2014/26/CE), fapt prestabilit în pct. 291 al
Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica
Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2017-2019, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.1472 din 30.12.2016.
Dreptul de autor şi drepturile conexe, protecţia acestor drepturi şi răspunderea
pentru încălcarea lor se reglementează de Constituţia Republicii Moldova, tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte, Legea nr.114/2014, Legea
nr.139/2010 şi de alte acte normative relevante.

Motivul apariţiei problemei şi estimarea dimensiunii acesteia.

Ca urmare a consultărilor cu reprezentanţii titularilor de drepturi şi ai mediului
privat, precum şi la recomandarea experţilor europeni în cadrul proiectului EuropeAid
„Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în
Republica Moldova”, pentru a asigura realizarea eficientă a principiilor protecţiei
dreptului de autor şi a drepturilor conexe, în special în domeniul remunerației de autor
pentru dreptul de retransmisie, reproducerii operelor în scopuri personale (copiei
private), reproducerii reprografice și a gestiunii colective a drepturilor de autor și
drepturilor conexe, s-a decis necesitatea modificării Legii nr.139/2010 şi, respectiv, s-
a propus iniţierea proiectului de lege în acest sens.
Totodată, în contextul perfecţionării continue a legislaţiei din domeniul
proprietății intelectuale, modul de activitate al OGC urmează a fi adaptat normelor UE
întru soluționarea problemelor legate de buna desfășurare a gestionării drepturilor de
autor și drepturilor conexe în numele titularilor de drepturi de către acestea, precum și
a consolidării și asigurării unei activități transparente.
În ceea ce privește propunerea de completare a art. 11 cu alin. (51) din Legea nr.
139/2010, aceasta are drept scop stabilirea sumei remunerației de autor pentru dreptul
de retransmisie la nivel de lege, inclusiv revizuirea respectivului cuantum.
Potrivit art. 11 alin. (5) din Legea nr. 139/2010, dreptul de retransmisie prin
cablu se exercită exclusiv prin intermediul organizației de gestiune colectivă, regulă
care corespunde prevederilor art. 9 din Directiva 93/83/CEE a Consiliului din 27
septembrie 1993 privind coordonarea anumitor norme referitoare la dreptul de autor și
drepturile conexe aplicabile difuzării de programe prin satelit și retransmisiei prin
cablu și menținută prin prezentul proiect de lege. În prezent, cuantumul minim al
remunerației de autor pentru dreptul de retransmisie, constituie 5,6 % din suma
încasată de la abonaţi (3,2% - dreptul de autor şi 2,4% - drepturile conexe) sau prin
acord - taxa lunară sau trimestrială pentru întreg volumul de emisiuni, stabilită în
contract, conform Hotărârii Guvernului nr. 641 din 12.07.2001 despre tarifele minime
3
ale remunerației de autor. În prezent, dacă organizația de gestiune colectivă ar colecta
remunerația de autor pentru dreptul de retransmisie numai în cuantum de 5,6 % din
suma încasată de la abonați, aceasta ar constitui 8 456 000 lei. De menționat că, acesta
constituie cuantumul minim de la care părțile pot negocia suma remunerației pentru
dreptul de retransmisie. Însă, din considerentul că cuantumul maxim nu este
reglementat, în practică se aplică într-o manieră incorectă și unilaterală prevederea
legală, remunerația minimă pentru dreptul de retransmisie fiind colectată chiar și sub
limita minimă astfel stabilită. Astfel, pentru remedierea acestei situații se propune
completarea art. 11 cu alin. (51), fapt ce presupune indicarea expresă la nivel de lege a
remunerației de autor pentru dreptul de retransmisie, în cuantum de 2% din veniturile
obținute din activitatea de retransmitere a serviciilor de programe, fără TVA, dar nu
mai puțin de 0,5 lei per abonat pe lună. Respectiv, în limitele cuantumului astfel
stabilit, organizațiile de gestiune colectivă și operatorii rețelelor prin cablu urmează să
negocieze cuantumul remunerației pentru dreptul de retransmisie.
Drept bază pentru stabilirea respectivului cuantum a constituit Studiul ”Evoluția
Pieței de Comunicații Electronice în anul 2016” elaborat de Agenția Națională pentru
Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) în
baza datelor statistice pentru anul 2016 prezentate de către furnizorii autorizați de
rețele și servicii de comunicații electronice. Potrivit Studiului ANRCETI, în anul 2016
au fost înregistrați 270 mii de abonați la serviciile TV cu plată (TV prin cablu și IP
TV), iar venitul lunar per abonat constituie 46,4 lei. Drept urmare, valoarea pieței
serviciilor TV contra plată a constitut 151,8 mln. lei.
Sub aspect comparativ, în România cuantumul remunerației pentru dreptul de
retransmisie constituie 6%, acesta fiind stabilit printr-o metodologie negociată cu
părțile implicate atât în achitarea remunerației, cât și colectarea acesteia; în Spania
cuantumul se prezintă în limitele 2,7% - 4,4% din veniturile obținute din activitatea de
retransmisie prin cablu; în Portugalia – maxim 2,5%.
Astfel, având în vedere diferențele de valută, precum și costul serviciilor de
retransmisie, considerăm că cuantumul de 2% pentru dreptul de retransmisie fără
TVA se prezintă a fi unul rezonabil, respectiv, în baza acestui calcul, suma anuală
colectată de către organizația de gestiune colectivă avizată cu acest drept ar
constitui aproximativ 3 036 000 lei în cazul în care toți operatorii de servicii TV cu
plată ar achita respectivul cuantum. Limita maximă propusă se prezintă a fi una reală
și va permite colectarea de către organizația de gestiune colectivă a remunerației de
autor pentru dreptul de retransmisie, totodată, aceasta va reduce din povara financiară
a mediului privat (în speță, a organizațiilor de difuziune prin eter sau prin cablu).

În conformitate cu art. 26 alin. (1) din Legea nr. 139/2010, reproducerea unei
opere publicate legal se permite fără consimţământul autorului sau al altui titular al
dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraţii compensatorii, atunci când
reproducerea este făcută de o persoană fizică exclusiv pentru uz personal şi dacă nu
urmăreşte obţinerea vreunui avantaj comercial direct sau indirect.
Dreptul la remuneraţie compensatorie poate fi exercitat exclusiv prin intermediul
unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, iar producătorii şi
importatorii, la punerea în circulaţie a echipamentului şi a suporturilor menționate
supra, trebuie să informeze organizaţia de gestiune colectivă despre plata remuneraţiei
4
compensatorii, punând la dispoziția acesteia documentele necesare care indică
numărul de unităţi de echipamente şi/sau de suporturi produse ori importate, precum
şi datele privind identitatea distribuitorilor care au pus sau prin intermediul cărora au
fost puse în circulaţie echipamentul ori suporturile.
Reieşind din cele expuse, prevederea legală din art. 26 al Legii nr.139/2010
menţionează expres că remuneraţia compensatorie se achită pentru orice echipamente
şi suporturi materiale care pot fi utilizate pentru efectuarea unor reproduceri,
exemplificând unele dintre acestea: audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri
etc., suporturi pentru imprimarea sonoră şi/sau video, casete, discuri laser, compact-
discuri etc., iar cuantumul remuneraţiei convenite va constitui cel puţin 3% din suma
încasată din vânzarea (revânzarea) echipamentului şi a suporturilor specificate la alin.
(3) din art.26 al Legii nr.139/2010.
Însă această exemplificare este interpretativă, generând în rândul
importatorilor/producătorilor de echipamente discuţii controversate referitoare la
faptul dacă unele echipamente cad sub incidenţa acestei prevederi sau nu.
OGC eliberează utilizatorilor licenţe pentru valorificarea operelor sau a
obiectelor drepturilor conexe, drepturile asupra cărora le-au fost încredinţate în
gestiune de titularii de drepturi sau sunt exercitate în virtutea legii și stabileşte
cuantumul remuneraţiei, precum şi alte condiţii de licenţiere aplicabile modurilor de
valorificare a obiectelor ale căror drepturi i-au fost delegate în gestiune, în baza
negocierilor cu persoanele care au obligaţia să plătească remuneraţia sau cu asociaţiile
care le reprezintă, ceea ce actualmente duce la aplicarea unor tarife disproporționate
pentru aceleași categorii de utilizatori, în consecință, fiind în detrimentul mediului de
afaceri.
Astfel, în procesul implementării redacției actuale a art. 26 din Legea nr.
139/2010 s-au constatat unele divergențe de interpretare, și anume în raport cu lista
echipamentelor și suporturilor materiale care pot fi utilizate pentru reproducerea
operelor în scopuri personale și pentru care se achită remunerația compensatorie, acest
aspect generând unele litigii dintre organizațiile de gestiune colectivă și importatorii
de echipamente și suporturi materiale.
Diferențe de abordare în raport cu aplicabilitatea prevederilor art. 26 din Legea
nr. 139/2010 s-au evidențiat și în partea ce ține de achitarea a cel puțin 3% din suma
încasată din vânzarea (revânzarea) echipamentelor şi a suporturilor materiale (art. 26
alin. (6) lit. b) din Legea nr. 139/2010).
În mod special, importatorii de echipamente și suporturi materiale din Republica
Moldova, invocă solicitările organizaţiilor de gestiune colectivă a drepturilor de autor
privind achitarea unor sume enorme pentru importul şi distribuţia echipamentelor de
comunicaţii (cel puţin 3% din venituri), inclusiv retroactiv, precum şi compensarea
prejudiciului moral în mărime exagerată. Mai mult, importatorii de echipamente și
suporturi materiale menționează că stabilirea remunerației în valoare procentuală din
suma încasată din vânzarea echipamentelor şi suporturilor materiale este inechitabilă,
aceasta, reprezentând o povară financiară destul de însemnată pentru sectorul privat.
Astfel, s-a propus stabilirea unui tarif diferențiat al remunerației compensatorii pentru
fiecare echipament și suport material, așa încât acesta să nu fie calculat din valoarea
echipamentului, însă doar pentru părți componente.
Pornind de la premisa faptului că norma legală urmează să fie clară, pentru a se
5
exclude orice echivoc, precum și întru evitarea în perspectivă și a altor dificultăți de
aplicare, se impune modificarea art. 26 și 27 din Lege, inclusiv prin revizuirea
integrală a mecanismului în acest sens.
În scopul responsabilizării importatorilor de echipamente și suporturilor
materiale (în continuare, mărfuri) în vederea achitării remunerației compensatorii
pentru reproducerea operelor în scopuri personale se propune stabilirea unui termen
concret în interiorul căruia urmează să-și onoreze această obligație.
Subsecvent, pentru o maximă transparență în procesul de repartizare și achitare
efectivă a acestui drept de către organizația de gestiune colectivă astfel desemnată
(colectorul unic) se propune ca remunerația compensatorie să se transfere la un cont
special deschis de AGEPI. Serviciul Vamal, va comunica în baza solicitării AGEPI,
datele privind importul echipamentelor și suporturilor materiale care pot fi utilizate
pentru efectuarea unor copii private. La rândul său, AGEPI urmează să transfere
trimestrial la contul colectorului unic remunerația compensatorie acumulată,
respectiv, acesta după deducerea cheltuielilor aferente gestionării drepturilor, este
obligat să achite efectiv autorilor/titularilor de drepturi sumele ce reies din repartizare
timp de 3 luni de la data transferului remunerației de către AGEPI.
De menționat că, se propune acordarea temeiului legal Guvernului de a aproba
Lista echipamentelor și suporturilor materiale care pot fi utilizate pentru efectuarea
reproducerilor unei opere publicate legal, respectiv, se optează pentru extinderea
acestei liste, iar în consecință se impune revizuirea cuantumului în vigoare a
remunerației convenite.
Drept bază pentru elaborarea Listei prenotate va constitui Nomenclatura
combinată a mărfurilor, adoptată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014, cu indicarea
codurilor pozițiilor tarifare corespunzătoare în dependență de funcția și destinația
principală, caracteristicile tehnice și capacitățile de stocare. Cuantumul remunerației
compensatorii pentru reproducerea operelor în scopuri personale se va stabili pentru
fiecare echipament sau suport material în parte, însă care nu va depăși limita maximă
stabilită la nivel de lege. Stabilirea diferențiată a remunerației compensatorii pentru
echipamente, se efectuează reieșind din faptul că preţul echipamentelor
multifuncționale este determinat, în cea mai mare măsură, de componente care nu pot
şi nu sunt utilizate în scopul copierii private. Echipamentele multifuncționale posedă
și alte funcții decât cea de înregistrare şi/sau reproducere a sunetului şi/sau a
imaginilor. Nemijlocit, o delimitare dintre aceste echipamentele unifuncționale și
multifuncționale se va efectua prin Hotărârea de Guvern, reieșind din Nomenclatura
combinată a mărfurilor.
Astfel, prin prezentul proiect de lege se propune ca remunerația compensatorie
să se achite de importatorii echipamentelor și suporturilor materiale care pot fi
utilizate pentru efectuarea unor copii private, în continuare) în cuantum nu mai mult
de 0,3% pentru echipamente multifuncționale, nu mai mult de 0,5% pentru
echipamente unifuncționale și nu mai mult de 1% pentru suporturi materiale calculate
din valoarea facturată cu referire la importatori, fără taxa pe valoare adăugată, dar care
nu va depăși 500 lei per unitate.
În ceea ce privește remunerația compensatorie pentru reproducerea reprografică
prevăzută la art. 27 din Lege, prin prezentul proiect de lege se propune același
mecanism de realizare a acestui drept ca și în cazul reproducerii operelor în scopuri
6
personale (art. 26), însă cuantumul remunerației compensatorii pentru reproducerea
reprografică nu va depăși 0,8 % din valoarea facturată cu referire la importatori, fără
taxa pe valoare adăugată.
La elaborarea Listei echipamentelor și suporturilor materiale care pot fi utilizate
pentru efectuarea reproducerilor unei opere publicate legal se va stabili cuantumul
remunerației compensatorii pentru fiecare echipament și suport material în parte, însă
care nu va depăși cuantumul menționat supra.
Drept bază de calcul a cuantumului remunerației compensatorii pentru
reproducerea operelor în scopuri personale propuse prin prezentul proiect de lege (art.
26) a constituit informația prezentată de către Serviciul Vamal Consiliului Economic
pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova cu referire la importul echipamentelor și
suporturilor materiale în Republica Moldova pentru perioada anilor 2013 - trimestrul
III 2017 și este reflectată, după cum urmează:

Remunerație compensatorie aplicată la

valoarea mărfii la IMPORT 2013-2017 0,3% 0,5% 1%
2013 - trimestrul 1 1183,071 1971,784 3943,56841
2013 - trimestrul 2 874,129 1456,881 2913,7626
2013 - trimestrul 3 1128,187 1880,312 3760,62472
2013 - trimestrul 4 1593,305 2655,509 5311,01766
2013 - TOTAL 4778,692 7964,487 15928,973
2014 - trimestrul 1 1096,865 1828,108 3656,21606
2014 - trimestrul 2 925,253 1542,088 3084,17564
2014 - trimestrul 3 945,755 1576,258 3152,51659
2014 - trimestrul 4 1983,948 3306,579 6613,15851
2014 - TOTAL 4951,820 8253,033 16506,067
2015 - trimestrul 1 1259,603 2099,338 4198,67506
2015 - trimestrul 2 1113,130 1855,217 3710,43459
2015 - trimestrul 3 1425,669 2376,115 4752,22941
2015 - trimestrul 4 1838,415 3064,025 6128,05033
2015 - TOTAL 5636,817 9394,695 18789,389
2016 - trimestrul 1 811,826 1353,044 2706,08732
2016 - trimestrul 2 1298,487 2164,144 4328,28861
2016 - trimestrul 3 1577,430 2629,049 5258,09843
2016 - trimestrul 4 2426,993 4044,988 8089,97636
2016 - TOTAL 6114,735 10191,225 20382,451
2017 - trimestrul 1 1489,924 2483,206 4966,41176
2017 - trimestrul 2 1409,807 2349,679 4699,35808
2017 - trimestrul 3 1792,633 2987,721 5975,44195
2017 - TOTAL 4692,364 7820,606 15641,212

Total 2013-2017 26174,428 43624,046 87248,092

Recitalul (35) din Directiva 2001/29/CE din 22 mai 2001 privind armonizarea
anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea
7
informațională, prevede că: „În cazul anumitor excepții sau limitări, titularii
drepturilor trebuie să primească o compensație echitabilă pentru a fi despăgubiți
corespunzător pentru utilizarea operelor lor sau a altor obiecte protejate. La
determinarea formei, a modalităților detaliate și a posibilelor niveluri ale acestei
compensații echitabile, ar trebui să se țină cont de împrejurările specifice fiecărui caz.
În evaluarea acestor împrejurări, un criteriu util ar fi potențialul prejudiciu cauzat
titularului de drept prin actul în cauză. În cazul în care titularul dreptului a fost deja
plătit în altă formă, de exemplu sub forma unor redevențe din contractul de licență, nu
se mai poate face o plată specifică sau separată. Nivelul compensației echitabile ar
trebui să țină cont de gradul de utilizare a măsurilor tehnologice de protecție prevăzute
prin prezenta directivă. Anumite situații în care prejudiciul cauzat titularului de drept
este minim nu pot da naștere unei obligații de plată.”
Totodată, după cum am menționat supra nu toate echipamentele sunt utilizate în
scopul copierii private, unele dintre ele (echipamentele multifuncționale) posedă și
alte funcții decât cea de înregistrare şi/sau reproducere a sunetului şi/sau a imaginilor,
respectiv, urmează să se țină cont de importanța capacității suportului de a reproduce
opere pentru în scopuri personale.
Articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2001/29CE din 22 mai 2001
privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în
societatea informațională, analizat în coroborare cu recitalul (35) al acesteia, permite
statelor membre să prevadă, în anumite cazuri care intră în domeniul de aplicare al
excepției privind copia privată, o scutire de la plata compensației echitabile, cu
condiția ca prejudiciul cauzat în aceste cazuri titularilor de drepturi să fie minim. Este
de competența acestor state să stabilească pragul unui astfel de prejudiciu, știut fiind
că pragul respectiv trebuie aplicat în special în conformitate cu principiul egalității de
tratament.
În contextul ratificării de către Republica Moldova a Tratatului pentru facilitarea
accesului la operele publicate ale persoanelor nevăzătoare cu deficiențe de vedere sau
cu alte dificultăți de citire a materialelor imprimate (în continuare, Tratatul de la de la
Marrakesh) se propune modificarea prevederilor art. 28 lit. h) din Legea nr. 139/2010,
potrivit cărora este permis fără consimţământul autorului sau al altui titular al
dreptului de autor şi fără plata vreunei remuneraţii utilizarea operelor în folosul
persoanelor cu deficienţe vizuale, având legătură directă cu deficienţa respectivă şi
fiind de natură necomercială, în măsura justificată de o astfel de utilizare.
Tratatul în cauză reglementează protecția juridică prin acordarea facilităților
unor categorii de persoane, precum și stabilește norme privind beneficiarii protecției,
limitările și excepțiile din legislațiile naționale privind exemplarele în format
accesibil, rolul entităților responsabile din domeniu, măsurile tehnologice de protecție,
etc.
Prin intermediul Tratatului la de la Marrakesh, Republica Moldova și-a asumat
obligația de a oferi șanse egale tuturor persoanelor, de a respecta și recunoaște
drepturile persoanelor cu dezabilități și de a beneficia de măsuri care să le asigure
integrarea socială și profesională.
În același timp, potrivit clauzelor Tratatului de la Marrakesh, părțile contractante
trebuie să prevadă în legislația națională privind dreptul de autor limitări sau excepții
de la dreptul de reproducere, dreptul de distribuție și dreptul de comunicare publică,
8
după cum este stabilit în Tratatul OMPI privind dreptul de autor, pentru a facilita
disponibilitatea operelor sub formă de exemplare în format accesibil pentru
persoanele beneficiare. Limitările sau excepțiile prevăzute în legislația națională
trebuie să permită introducerea modificărilor necesare pentru a asigura accesul la
operă într-un format alternativ.
Suplimentar, printre modificările de bază și conceptuale care se regăsesc în
prezentul proiect de act legislativ se identifică și expunerea într-o nouă redacție a
Capitolului VII “Gestiunea colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și drepturilor
conexe” în vederea transpunerii parțiale a unor prevederi din Directiva 2014/26/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind gestiunea
colectivă a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile
asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă (Directiva
2014/26/CE).
Problemele legate de funcționarea organizațiilor de gestiune colectivă conduc la
gestionarea ineficientă a dreptului de autor și a drepturilor conexe la nivelul pieței
interne, în detrimentul deopotrivă al membrilor organismelor de gestiune colectivă, al
titularilor de drepturi și al utilizatorilor.
Printre cele mai importante reglementări propuse spre completare conform
proiectului evidențiem prevederi cu privire la:
- drepturile titularilor dreptului de autor și ai drepturilor conexe, care autorizează
o organizație de gestiune colectivă printr-un acord în formă scrisă, pentru fiecare
drept, categorie de drepturi sau tip de opere și de alte obiecte protejate, precum și
drepturile titularilor de drepturi care nu sunt membri nici a unei organizații de
gestiune colectivă, dar au o legătură juridică directă cu aceasta, prin lege sau alt tip de
contract decât cel de gestiune. Aceste prevederi vin să sublinieze faptul că organizația
de gestiune colectivă îi reprezintă pe titularii de drepturi, își exercită atribuțiile în
numele acestora, precum și își desfășoară activitatea în vederea satisfacerii drepturilor
lor, iar contractul/legătura juridică dintre organizație și titular, presupune drepturi
pentru fiecare dintre părțile semnatare. De asemenea, s-a stipulat prin norme juridice
concrete faptul că doar titularul dreptului poate decide asupra gestionării drepturilor
sale patrimoniale fie individual (facultativ), fie prin intermediul sistemului de gestiune
colectivă. Mai mult decât atât, acesta având oricând dreptul să revoce autorizația
acordată unei organizații de gestiune colectivă și să opteze pentru gestiunea
individuală (facultativă) a drepturilor sale, cu excepția gestiunii colective obligatorii.
- regulile în baza cărora se exercită gestiunea colectivă. OGC au obligația să
utilizeze remuneraţia acumulată exclusiv pentru repartizarea şi plata ei titularilor
dreptului de autor şi ai drepturilor conexe, respectiv, remunerațiile colectate de
organizația de gestiune colectivă nu sunt și nu pot fi asimilate veniturilor
acestora. Mai mult decât atât, toate beneficiile obținute de organizație din plasamente
bancare sau alte activități urmează să fie repartizate între titularii de drepturi membri
ai acesteia sau care nu sunt membri dar au o legătură juridică directă cu aceasta printr-
un contract în formă scrisă, altul decât cel de gestiune.
Reieșind din situația actuală, în condițiile statutare, organizațiile de gestiune
colectivă ar trebui să-și rețină un comision de administrare ce nu depășește 40% din
remunerațiile colectate de la utilizatori. Însă, în cadrul controlului efectuat asupra
activității organizațiilor de gestiune colectivă în anii precedenți, se depista mereu că se
9
depășește comisionul stabilit de către Adunarea Generală având cheltuieli
nejustificate, ba mai mult, având un comision de 99%. Prin urmare, pentru a nu se mai
admite astfel de situații, prin prezentul proiectul de Lege a fost introdus cuantumul
maxim al reținerilor (art. 51 din proiect), în mărime de 20%, în cazul drepturilor
gestionate colectiv facultativ (comisionul de colectare – 5% și comisionul de
repartizare și achitare – 15%) și 15% în cazul drepturilor gestionate colectiv
obligatoriu.
Necesitatea modificării politicilor de gestiune este argumentată de faptul că OGC
are de fapt, scopul de a acționa în interesul titularilor de drepturi pe care îi reprezintă,
cheltuielile exagerate impuse de OGC pentru gestionarea drepturilor titularilor, care
sunt reținute de către OGC arbitrar și nu în momentul repartizării remunerațiilor, este
în detrimentul acestora, în consecință producându-se un efect negativ asupra tuturor
participanților implicați.
Drept bază de calcul pentru comisionul de administrare ce nu poate depăși 15%
și respectiv, 20% a constituit practica României, care la moment a impus un comision
ce nu depășește 15%. S-a luat ca reper nivelul de activitate a organizațiilor de gestiune
colectivă în anii precedenți, posibilitatea de dezvoltare a acestora, dar și
recomandările oferite de către Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în cadrul
schimburilor de experiență. Mai mult decât atât, s-a luat în considerație și cheltuielile
nejustificate ale organizațiilor de gestiune colectivă depistate în actele de control ceea
ce de altfel prejudiciază titularii de drepturi. Drept urmare, având în vedere că
organizațiile de gestiune colectivă nu au o experiență similară celor din România, se
consideră că stabilirea unui comision de gestiune în cuantum de 15% și respectiv,
20% este echitabilă în raport cu titularii de drepturi. Totodată, acest procentaj va fi
diminuat din moment ce organizațiile de gestiune colectivă vor acoperi în procesul
colectării toate drepturile și toți utilizatorii ce valorifică obiecte ale dreptului de autor
și drepturilor conexe.
Subsecvent, prin prezentul proiect de lege, s-a stabilit cu titlu obligatoriu, ca
fiecare organizație de gestiune colectivă să repartizeze remunerația colectată în termen
de 9 luni de la sfârșitul anului calendaristic în care au fost colectate remunerațiile, iar
plata acesteia către titularii de drepturi să fie efectuată în termen de 30 zile de la
repartizare, or acest lucru va obliga fiecare organizație să efectueze toate aceste
operațiuni în termene cât mai restrânse, iar titularii de drepturi să poată beneficia de
sumele de bani ce li se cuvin. Fiecare regulă introdusă are scopul de a atribui gestiunii
colective un caracter stabil, iar activitatea propriu-zisă să fie reglementată strict de
lege, pentru a nu crea posibilități de acțiune contrare regulilor prestabilite. În acest
mod, se încearcă a se preîntâmpina și neconformitățile care pot fi admise în activitatea
organizațiilor de gestiune colectivă.
- interzicerea organizațiilor de gestiune colectivă să desfășoare activitate
comercială sau să valorifice operele și obiectele drepturilor conexe care i-au fost
încredințate în gestiune. Aceste prevederi asigură respectarea drepturilor încredințate
în gestiune organizațiilor de către titularii de drepturi, fiind percepute drept garanție a
activității organizației, desfășurate doar pentru realizarea intereselor titularilor.
- condițiile privind avizarea organizațiilor de gestiune colectivă, potrivit cărora
organizațiile de gestiune colectivă se înființează și funcționează în temeiul
reglementărilor privind asociațiile fără scop lucrativ, cu avizul de constituire și
10
funcționare temporară sau cu avizul de funcționare eliberate în baza deciziei AGEPI
(art. 511). În prezent, condițiile și modul de avizare a asociațiilor obștești pentru a
obține calitatea de OGC au creat o situație confuză prin care utilizatorii de obiecte de
drept de autor și/sau conexe s-au pomenit în situația în care mai multe OGC solicitau
concomitent plata remunerației. Aceste circumstanțe au dus la apariția litigiilor între
OGC referitoare la recuperarea remunerației acumulată ilegal. Astfel, au fost incluse
aspecte noi în domeniu, precum avizul de constituire și funcționare, acordat pentru un
termen de 3 ani pentru organizațiile de gestiune colectivă noi create și care
îndeplinesc condițiile specificate în articolul 511 și avizul de funcționare acordat
organizațiilor de gestiune colectivă, după expirarea termenului de 3 ani, dacă vor
îndeplini cumulativ condițiile stipulate la art. 511 alin. (5). Totodată, organizațiile de
gestiune colectivă vor fi avizate pe categorii de drepturi, și anume drepturi de autor și
drepturi conexe. Menționăm că condițiile de avizare a organizațiilor de gestiune
colectivă, avizarea pe categorii de drepturi, precum și acordarea avizelor de
constituire și funcționare temporară/de funcționare au menirea să sporească gradul de
eficiență a activității organizațiilor, dar și să acorde AGEPI posibilitatea de a acționa
în corespundere cu situațiile care vor surveni pe parcursul activității organizațiilor
existente. Mai mult decât atât, se va spori interesul organizațiilor de gestiune colectivă
de a desfășura activitatea sa bazată pe respectarea principiilor de transparență,
responsabilitate și bună guvernare, or odată cu primirea avizului de constituire și
funcționare temporară acestea vor fi obligate să demonstreze atât titularilor de
drepturi, cât și AGEPI capacitatea lor de a gestiona, pe principii colective, drepturile
patrimoniale încredințate în gestiune de către titularii de drepturi.
- conceptul de colector unic, care va fi organizația de gestiune colectivă
desemnată pe baza reprezentativității, prin Decizia AGEPI (art. 51 2). Ulterior, acesta
având dreptul de a încheia cu toate organizațiile de gestiune colectivă un acord prin
care se stabilesc criteriile de repartizare a remunerațiilor. Colectorul unic este creat cu
scopul optimizării interacțiunii dintre utilizatorii obiectelor dreptului de autor și/sau a
drepturilor conexe și titularii de drepturi sau organizațiile de gestiune colectivă
similare din străinătate, în calitate de beneficiari ai remunerațiilor corespunzătoare.
Odată cu crearea unui colector unic, agenții economici vor interacționa cu o singură
organizație și vor semna un singur contract, colectorul unic fiind cel care va semna
contractele de licență din numele organizațiilor de gestiune colectivă beneficiare,
acumularea și distribuirea sumelor între acestea, etc.
- obligațiile organizațiilor de gestiune colectivă, în special cele referitoare la
asigurarea transparenței activităților lor, având obligația de a publica pe pagina
proprie de Internet informații actualizate referitoare la statutul și regulamentele
interne, rapoartele anuale de transparență, lista membrilor, lista acordurilor de
reprezentare încheiate cu alte organizații de gestiune colectivă și alte date importante
prevăzute la art. 514 alin. (2). Aceste prevederi tind a exclude situațiile în care titularul
de drepturi/utilizatorul nu are acces la informațiile privind activitatea organizației de
gestiune colectivă, pagina web constituind mijlocul cel mai eficient de informare a
beneficiarilor despre activitatea desfășurată.
- informațiile care se includ în statutul organizațiilor de gestiune colectivă (art.
3
51 ). Includerea acestor prevederi este condiționată de existența în prezent, în statutele
organizațiilor legal avizate, a unor norme care diferă de la o organizație la alta, iar
11
eventualele modificări aprobate la statut, sunt aduse la cunoștința AGEPI cu
întârziere. Astfel, proiectul legii include o prevedere prin care, orice propunere de
modificare sau completare a statutului se supune avizării AGEPI, cu două luni înainte
de adunarea generală a organizației de gestiune colectivă în cadrul căreia modificarea
urmează să fie aprobată. Reieșind din atribuțiile organizației de gestiune colectivă,
statutul acesteia are și un conținut specific, mai amplu de cel al unei asociații obștești.
- conținutul raportului anual de transparență. Reieșind din considerentul că în
prezent fiecare organizație de gestiune colectivă întocmește raportul anual (darea de
seamă) și include în conținutul acestuia informații incomplete, iar legea actuală nu
prevede obligații în acest sens, s-a propus introducerea prevederilor referitoare la
informațiile ce trebuie incluse în raportul anual de transparență, cum ar fi: bilanțul
contabil, contul de venituri și cheltuieli, situația fluxurilor de trezorerie, informații
privind sumele totale plătite directorului general, membrilor consiliului de
administrare, sumele reținute în scopuri sociale, culturale și educaționale, informații
privind remunerațiile colectate, repartizate și plătite titularilor de drepturi, informații
financiare privind comisionul reținut titularilor de drepturi, etc. Mai mult decât atât,
este prevăzută obligația organizației de gestiune colectivă de a publica raportul anual
de transparență pe pagina sa proprie de internet, unde rămâne la dispoziția publicului
minim 5 ani.
- stabilirea reglementărilor privind controlul funcționării organizațiilor de
gestiune colectivă (art. 5110), precum și prevederile privind încălcarea de către
organizațiile de gestiune colectivă a prevederilor legii privind dreptul de autor și
drepturile conexe (art. 5111). În acest context, precum și în scopul conștientizării
organizațiilor de gestiune colectivă de a avea o activitate bazată pe principii de
transparență, responsabilitate și bună guvernare vizavi de titularii de drepturi,
propunem ca în cazul în care acestea încalcă obligațiile stipulate la art. 51 11 alin. (2),
AGEPI să poată decide retragerea temporară a avizului acordat în conformitate cu
prevederile art. 511 din proiect. Retragerea temporară a avizului are ca efect
suspendarea activității organizației de gestiune colectivă până la schimbarea, de către
adunarea generală, a administratorului general și a membrilor consiliului de
administrare. Aceste prevederi sunt generate de faptul că în prezent titularii de
drepturi sunt prejudiciați de administrarea defectuoasă a organizațiilor de gestiune
colectivă, or aceste administrații nu îndeplinesc principala obligație atribuită de lege:
plata remunerațiilor de autor către titularii de drepturi.
Modificările propuse la Legea nr. 114/2014 sunt în strânsă corelare cu
modificările operate la Legea nr. 139/2010 (în special, art. 26, 27, 51).

De menționat că, amendamentele propuse prin prezentul proiect de lege,

stabilesc un mecanism adecvat de desfășurare a activității de gestiune colectivă care
corespunde acquis-ului comunitar european, totodată, acestea ar asigura realizarea
corespunzătoare a drepturilor titularilor de drepturi și ar crea condiții stabile pentru
reprezentanții mediului de afaceri, care pe parcursul activității valorifică obiectele de
drept de autor și/sau conexe și urmează să achite remunerație de autor.

12
Mai jos sunt identificate efectele pozitive şi oportunităţile în acest sector.

Efecte pozitive:
- ajustarea condițiilor de achitare a remuneraţiei compensatorii și a condițiilor
de desfășurare a activității de gestiune colectivă acquis-ului comunitar;
- realizarea angajamentelor Republicii Moldova în cadrul Acordului de
asociere cu UE în domeniul protecţiei dreptului de autor şi drepturilor
conexe, sub toate aspectele;
- perfecţionarea mecanismului de acumulare şi distribuire a remuneraţiei
pentru valorificarea obiectelor dreptului de autor/drepturilor conexe, luând în
considerare progresul tehnologic accelerat;
- asigurarea transparenţei activităţii organizaţiilor de gestiune colectivă din
Republica Moldova;
- crearea unui climat favorabil pentru mediul de afaceri;
- oferirea de șanse egale tuturor persoanelor, prin respectarea și recunoașterea
drepturilor persoanelor cu dezabilități.

Oportunităţi:
- elaborarea cadrului legislativ în domeniul protecţiei dreptului de autor şi
drepturilor conexe ajustat rigorilor comunitare;
- stabilirea unui mecanism clar de acumulare şi distribuire a remuneraţiei
compensatorii pentru efectuarea reproducerilor unei opere publicate legal;
- modificarea politicilor de gestiune a dreptului de autor şi drepturilor conexe
de către OGC în scopul acționării în interesul titularilor de drepturi pe care îi
reprezintă;
- facilitarea colectării remuneraţiei pentru valorificarea obiectelor de drepturi
de autor şi/sau conexe;
- reducerea costurilor gestiunii drepturilor de autor şi/sau conexe.

Impacturile negative sau costurile intervenţiei statului la etapa elaborării AIR nu au

fost identificate.

Estimarea posibilelor consecinţe în cazul în care nici o acţiune nu e întreprinsă.

Neadoptarea sau amânarea modificării legislației în domeniul dreptului de autor și
drepturilor conexe vor avea un impact negativ, în special, în raport cu titularii de
drepturi, care potrivit situației existente, nu primesc remunerația cuvenită, precum și
asupra utilizatorilor obiectelor dreptului de autor și/sau drepturilor conexe, care în
mare parte o reprezintă din mediul de afaceri.
Stabilirea scopurilor acţiunilor statului: Scopul principal al elaborării proiectului
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative îl constituie perfecţionarea
mecanismului de acumulare şi distribuire a remuneraţiei pentru valorificarea
obiectelor dreptului de autor/drepturilor conexe, în special prin aplicarea unui
cuantum diferențiat în dependenţă de tipul suporturilor materiale şi a echipamentelor
pentru care se datorează remunerația compensatorie, precum și revizuirea sistemului
de gestiune colectivă, prin introducerea noțiunilor generale și regulilor de exercitare
ale gestiunii colective, condițiilor și procedurii de avizare a organizaţiilor care vor
13
gestiona drepturile patrimoniale ale titularilor de drepturi, prevederilor referitoare la
organele de conducere și statutul organizației de gestiune colectivă, sancțiunilor
aplicabile unei organizații în cazul depistării unor iregularități în activitatea acesteia în
urma controlului efectuat de către AGEPI.

3. Stabilirea obiectivelor
Proiectul are drept obiectiv principal crearea unui mecanism eficient de
funcţionare a sistemului dreptului de autor şi drepturilor conexe, precum şi a unui
cadru normativ accesibil de asigurare a protecţiei drepturilor atât ale titularilor, cât şi
ale beneficiarilor în procesul de valorificare a obiectelor dreptului de autor și/sau a
drepturilor conexe, inclusiv prin perfecţionarea mecanismului de acumulare şi
distribuire a remuneraţiei pentru valorificarea obiectelor dreptului de autor/drepturilor
conexe.
Obiectivele specifice ale prezentelor reglementări sunt următoarele:
 diferenţierea cuantumului remuneraţiei compensatorii pentru utilizarea
echipamentelor şi suporturilor materiale la reproducerile unei opere publicate
legal, în dependenţă de tipul suporturilor materiale şi a echipamentelor și
extinderea listei acestora;
 asigurarea realizării eficiente a principiilor protecţiei dreptului de autor şi a
drepturilor conexe, în special, în ceea ce priveşte gestiunea colectivă a
drepturilor patrimoniale, prin modificarea capitolului cu privire la gestiunea
colectivă a dreptului de autor și a drepturilor conexe, fiind introduse norme cu
privire la:
- concretizarea drepturilor titularilor dreptului de autor și ai drepturilor conexe;
- regulile în baza cărora se exercită gestiunea colectivă;
- interzicerea organizațiilor de gestiune colectivă să desfășoare activitate
comercială sau să valorifice operele și obiectele drepturilor conexe care i-au
fost încredințate în gestiune;
- condițiile privind avizarea organizațiilor de gestiune colectivă;
- conceptul de colector unic;
- stabilirea reglementărilor privind controlul funcționării organizațiilor de
gestiune colectivă, precum și prevederile privind încălcarea de către
organizațiile de gestiune colectivă a prevederilor legii privind dreptul de autor
și drepturile conexe;
 identificarea soluțiilor de redresare a situației în domeniul gestiunii colective.

4. Identificarea opţiunilor
În cadrul elaborării AIR s-au stabilit 3 opţiuni de soluţionare a problemelor
identificate:
a) I - opţiunea „a nu face nimic”. Opţiunea constă în a nu elabora nici un
proiect de act legislativ care să soluţioneze eventualele probleme identificate
în prezenta AIR;
b) II - opţiunea „aprobarea prin act departamental”. Opţiunea constă în
elaborarea unui proiect de act normativ departamental, care să soluţioneze
14
 eventualele probleme identificate în prezenta AIR;
c) III – opțiunea recomandată. Opțiunea constă în adoptarea proiectului legii
pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Opţiunea I – „A nu face nimic”.

Avantaje – Nu sunt identificate.
Dezavantaje – Lipsa unui cadru juridic şi instituţional adecvat necesităţilor
implementării eficiente a protecţiei dreptului de autor şi drepturilor conexe, prin
netranspunerea prevederilor actelor comunitare în domeniu, astfel subminând
principiul supremaţiei legii.
Opţiunea I nu prevede realizarea din partea statului a unor măsuri şi acţiuni.
Cadrul legislativ şi guvernamental în vigoare, care nu corespunde întru totul cerinţelor
legislative actuale de reglementare a raporturilor ce apar în procesul de valorificare a
obiectelor dreptului de autor și/sau a drepturilor conexe, se va menţine. Astfel va fi
ratată posibilitatea îmbunătăţirii reglementărilor respective.
În cazul acestei opţiuni nu sunt prevăzute careva avantaje. Din contra, neimplicarea în
continuare a statului în ajustarea acestui mecanism va avea ca și consecinţă
neimplementarea prevederilor actualizate ale legislaţiei naţionale în domeniul
dreptului de autor şi drepturilor conexe.

Opţiunea II – „Aprobarea prin act guvernamental/departamental”.

Avantaje – Nu sunt identificate.

Dezavantaje – 1) Nu va fi respectat principiul supremaţiei legii, precum şi clauzele
actelor comunitare/tratatelor internaţionale în domeniul dreptului de autor şi
drepturilor conexe la care Republica Moldova este parte;
2) Nu va fi respectată procedura de modificare a actelor legislative,
stabilită prin Legea nr.780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative.

Opțiunea III – “Adoptarea proiectului legii pentru modificarea și completarea

unor acte legislative”.
Avantaje – 1) Stabilirea clară a mecanismului de colectare, repartizare și achitare
a remunerației compensatorii pentru reproducerea operelor în scopuri personale și
reproducerea reprografică în vederea responsabilizării actorilor implicați în acest
proces;
2) Asigurarea unei protecții efective a drepturilor titularilor de drepturi, în
special în ceea ce privește gestiunea colectivă: transparența activității organizațiilor de
gestiune colectivă, concretizarea drepturilor titularilor dreptului de autor și ai
drepturilor conexe, reducerea comisionului de administrare a drepturilor reținut de
către organizațiile de gestiune colectivă pentru gestionarea dreptului de autor și a
celor conexe.
3) Susținerea mediului de afaceri, prin norme care ar diminua presiunea
asupra acestora. Se va diminua cuantumul remunerației compensatorii pentru
reproducerea operelor în scopuri personale, care în prezent constituie cel puțin 3% din
suma încasată din vînzarea (revînzarea) echipamentului și a suporturilor materiale.

15
Astfel, potrivit proiectului, cuantumul remunerației compensatorii pentru
reproducerea operelor în scopuri personale va constitui: nu mai mult de 0,3% pentru
echipamente multifuncționale, nu mai mult de 0,5% pentru echipamente
unifuncționale și nu mai mult de 1% pentru suporturi materiale calculate din valoarea
facturată, fără taxa pe valoare adăugată, dar care nu va depăși 500 lei per unitate, iar
pentru reproducerea reprografică va constitui: nu mai mult de 0,8% din valoarea
facturată, fără taxă pe valoare adăugată. Totodată, se va extinde lista echipamentelor
și suporturilor materiale pentru care se achită remunerație compensatorie.
De menționat că, costuri de conformare suplimentare pentru utilizatori (mediul
de afaceri) nu vor apărea, din contra, acestea vor fi reduse, reieșind din diminuarea
cuantumului remunerației de autor pentru dreptul de retransmisie (art. 11 alin. (51) din
proiect) și a remunerației compensatorii pentru copia privată și reproducerea
reprografică (art. 26 și 27 din proiect).
În ceea ce privește costurile de conformare pentru organizațiile de gestiune
colectivă, în procesul implementării mecanismului propus prin prezentul proiect de
lege, acestea vor fi acoperite din comisionul de gestiune reținut la colectarea,
repartizarea și achitarea remunerației de autor.
Drept urmare, o novație în acest sens (art. 51 din proiect), este și faptul că
comisioanele de gestiune să fie oprite de către organizațiile de gestiune colectivă în
momentul colectării sumelor (o parte din comision, ceea ce îi va permite organizației
de gestiune colectivă o mai bună organizare și administrare a activității) și la
momentul efectuării plății sumelor către titularii de drepturi (restul comisionului), pe
când în prezent organizațiile de gestiune colectivă își rețin cheltuielile aferente
gestionării drepturilor (comisioanele de administrare) la momentul repartizării
remunerațiilor acumulate.
Dezavantaje – Nu sunt identificate.
5. Analiza şi compararea opţiunilor
Analiza impactului de reglementare identifică în termeni calitativi şi cantitativi
potenţialele impacturi majore ale intervenţiei statului.

Impactul negativ sau costurile intervenţiei statului

Impacturile negative sau costurile intervenţiei statului la etapa elaborării AIR nu au
fost identificate.

Implementarea prevederilor ce urmează a fi stabilite în prezentul act legislativ nu va

necesita careva costuri majore suplimentare din partea statului sau agenţilor
economici.

Impactul pozitiv sau beneficiile intervenţiei statului:

Iniţiativa în cauză va conduce la stabilirea de către stat a unor reglementări clare
referitoare la:
- procedura/modalitatea de colectare şi achitare a remuneraţiei compensatorii
specificate la art.26 și art. 27 din Legea nr.139/2010;
- noțiunile generale și regulile de exercitare ale gestiunii colective;
- condițiile și procedura de avizare a organizaţiilor care vor gestiona drepturile

16
patrimoniale ale titularilor de drepturi;
- drepturile membrilor organizației de gestiune colectivă sau titularilor de drepturi
care nu sunt membrii organizației de gestiune colectivă;
- organele de conducere și statutul organizației de gestiune colectivă;
- sancțiunile aplicabile unei organizații în cazul depistării unor iregularități în
activitatea acesteia în rezultatul controlului efectuat de către AGEPI.

Impactul de reglementare al proiectului constă în eliminarea vidului

reglementar în ceea ce priveşte procedura de colectare şi achitare a remuneraţiei
compensatorii specificate la art. 26 și 27 din Legea nr.139/2010, precum şi în scopul
consolidării activității organizațiilor de gestiune colectivă prin racordarea legislaţiei
naţionale din domeniu la cea comunitară.

Astfel, prin proiectul respectiv sunt reflectate aspectele principale în contextul

următoarelor acte comunitare:
 Directiva nr. 93/83/CEE a Consiliului din 27 septembrie 1993 privind
coordonarea anumitor norme referitoare la dreptul de autor și drepturile conexe
aplicabile difuzării de programe prin satelit și retransmisiei prin cablu;
 Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind
armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în
societatea informațională;
 Directiva 2014/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
26.02.2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor conexe și acordarea de
licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru
utilizare online pe piața internă;
 Rezoluţia Parlamentului European din 27 februarie 2014 referitoare la taxele
pentru copiere privată (2013/2114(INI);
 Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie
2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală;
 Directiva 2003/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie
2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale
(directiva privind comerțul electronic), în special ale comerțului electronic pe
piața internă.

Impacturile asupra întreprinderilor mici şi mijlocii:

Este necesar de menţionat faptul că proiectul propus nu are impact direct asupra
activităţii de întreprinzător, ci doar are ca scop reglementarea eficientă a procedurilor
de colectare şi achitare a remuneraţiei compensatorii pentru echipamentele concepute
pentru realizarea de copii, precum şi pentru suporturile materiale pe care se pot realiza
înregistrări sonore şi audiovizuale.

Nesiguranţele majore referitor la potenţialele impacturi ale intervenţiei statului

nu au fost depistate.
De asemenea, în cadrul analizei impactului de reglementare propuse nu au fost
identificate costuri majore ori impacturi negative, deoarece modificările respective se
referă, în special, la procedurile ce ţin de aplicarea unor excepţii şi limitări ale
17
drepturilor patrimoniale ale autorilor sau ale altor titulari ai dreptului de autor sau
drepturilor conexe, precum și la noțiunile generale și regulile de exercitare ale
gestiunii colective în domeniul dreptului de autor.
Impacturi pozitive:
 sporirea gradului de transparență în activitatea organizațiilor de gestiune
colectivă;
 reducerea comisionului de administrare a drepturilor reținut de către
organizațiile de gestiune colectivă pentru gestionarea dreptului de autor și a
celor conexe;
 crearea unui sistem bine definit în timp referitor la atribuțiile organizațiilor de
gestiune colectivă în vederea colectări, repartizării și achitării remunerației de
autor;
 responsabilizarea actorilor implicaţi în procesul de colectare şi achitare a
remuneraţiei compensatorii pentru echipamentele concepute pentru realizarea
de copii, precum şi pentru suporturile materiale pe care se pot realiza
înregistrări sonore şi audiovizuale;
 stoparea practicii abuzive din partea organizaţiilor de gestiune colectivă faţă de
importatorii şi distribuitorii de echipamente la colectarea remuneraţiei
compensatorii;
 susținerea mediului de afaceri, prin norme care ar diminua presiunea asupra
acestora;
 armonizarea legislației în vigoare cu prevederile legislației Uniunii Europene.
6. Implementarea şi monitorizarea (se completează pentru analiza complexă)

7. Consultarea
Reieșind din necesitatea completării Legii nr. 139/2010 cu norme indispensabile
funcționării eficiente a sistemului dreptului de autor și drepturilor conexe pe teritoriul
ţării noastre, precum și în vederea perfecționării și ajustării la reglementările acquis-
ului comunitar a actului normativ menționat, autorii AIR consideră oportună iniţierea
şi promovarea proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte
legislative (pe segmentul dreptului de autor și drepturilor conexe).

Determinarea grupurilor de interese. Efectele introducerii noilor reglementări în

proiectul propuse vor fi resimţite, în primul rând, de părţile interesate/implicate:
utilizatorii, care valorifică obiectele de drept de autor și/sau conexe, organizațiile de
gestiune colectivă și titularii de drepturi de autor și/sau conexe.
De menţionat că, pentru asigurarea regulilor privind transparența în procesul
decizionat, AGEPI a organizat consultări/dezbateri publice, inclusiv pe platforma
Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova la care au
participat reprezentanți ai OGC (Asociația Obștească Oficiul Republican al Dreptului
de Autor, Asociația Obștească Asociația Națională “Copyright”), mediului de afaceri
(Î.M. „Orange Moldova” S.A., Î.M. Moldcell S.A., Asociația Patronală Camera de
Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova), Asociația Națională a
Companiilor din Domeniul Tehnologii Informaționale și Comunicații, S&T Mold
S.R.L., S.R.L. “Ultra Distribution”, etc.), autorităților publice (Serviciul Vamal) și

18
titularii de drepturi.
Pentru consultare, proiectul de lege a fost plasat plasat pe pagina web a AGEPI, în
directoriul: Transparența/Consultări publice/Proiecte de acte normative (DAC),
termenul solicitat de prezentare a propunerilor fiind 09.02.2018.
De asemenea, proiectul a fost remis spre coordonare autorităților și instituțiilor
interesate, potrivit procedurii regulamentare, observațiile cărora se regăsesc în tabelul
de divergențe.
În ceea ce privește poziția reprezentanților fiecărui grup de interese, în speță a
utilizatorilor și a organizațiilor de gestiune colectivă, Asociația Patronală Camera de
Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova) optează pe stabilirea unui
cuantum mai diminuat al remunerației pentru dreptul de retransmisie, al remunerației
compensatorii pentru reproducerea operelor în scopuri personale și pentru
reproducerea reprografică, iar Oficiul Republican al Dreptului de Autor (ORDA), se
pronunță pentru un cuantum mai mare pentru aceste tipuri de remunerații, decît cel
stabilit în proiectul legii.
Asociația Națională “Copyright” nu a prezentat avizul pe marginea proiectului de
lege, acesta fiind expediat oficial pentru avizare prin scrisoarea AGEPI nr. 170 din 26
ianuarie 2018.
Poziția reprezentanților grupului de interese menționată supra, nu se acceptă din
următorul considerent:
Art. 26 alin. (5) prevede că lista echipamentelor și suporturilor materiale pentru
care se achită remunerație compensatorie, identificată conform Nomenclaturii
combinate a mărfurilor, precum și cuantumul acestora pentru fiecare poziție tarifară,
în dependență de funcția și destinația principală, caracteristicile tehnice și capacitățile
de stocare, se aprobă de Guvern. Această prevedere are drept obiectiv extinderea listei
echipamentelor și suporturilor materiale pentru care urmează a fi achitată remunerația
compensatorie, stabilind cuantumul pentru fiecare echipament și suport material în
parte, reieșind din limita maximă propusă în proiect.
Aspectul respectiv va asigura un echilibru între reducerea cuantumului
remunerației compensatorii ce urmează a fi achitată de către utilizatori și extinderea
listei echipamentelor și suporturilor materiale pentru care se va achita remunerație
compensatorie, aspect ce va avea un impact pozitiv asupra remunerației ce urmează a
fi achitată titularilor de drepturi.
La fel, în cazul cuantumului remunerației pentru retransmisia prin cablu propus în
proiect, este asigurată o proporționalitate prin diminuarea semnificativă a
procentajului datorat de către utilizatorii de retransmisie prin cablu și extinderea
serviciilor pentru care se datorează remunerația pentru retransmisie prin cablu.
Alte observații pe marginea proiectului, precum și opinia/argumentele pe marginea
acestora sunt reflectate în tabelul de divergențe anexat la proiectul de lege.
Anexă:
Nota informativă la proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte
legislative;
Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative;
Tabelul de divergențe la proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor
acte legislative.

19
20