Sunteți pe pagina 1din 18

Primă instanţă: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă (jud.

Dan Dubcovețchi)
Dosarul nr. 2a-1752/22 / 2-19045362-02-2a-15042022 /

DECIZIE
27 septembrie 2022 mun.
Chişinău
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ
al Curții de Apel Chișinău
În componență:
Președintele completului, judecătorul Liuba Pruteanu
Judecătorii: Ion Țurcan și Iurie Cotruță
Grefierul: Valeria Puntea
Examinând în şedinţă publică, cererea de apel declarată de Ixari Natalia
împotriva hotărârii Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 27 ianuarie 2021,
adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ixari Anatolie
împotriva lui Ixari Natalia cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea
domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, și
cererea reconvențională a lui Ixari Natalia împotriva lui Ixari Anatolie privind
desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de
întreținere a copiilor minori,-
a constatat:
Circumstanțele cauzei:
La 18 aprilie 2018, Anatolie Ixari a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Nataliei Ixari, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție
a Familiei Ștefan Vodă cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului
copiilor minori.
În motivarea acțiunii a invocat că la 28 februarie 2007, a încheiat căsătoria cu
Natalia Ixari, din relațiile conjugale s-au născut trei copii, Gheorghe Ixari - la *****,
Tatiana Ixari - la ***** și Anatolie Ixari - la *****.
A menționat că copiii Tatiana Ixari și Anatolie Ixari se află la întreținerea lui, iar
Gheorghe Ixari se află la un tratament îndelungat la spitalul oncologic.
La fel, a precizat că viața familială cu pârâta a eșuat, în familie predomină
certuri, neînțelegeri, deși au încercat să depășească problemele, încercările nu s-au
soldat cu succes.
Având în vedere împrejurările cauzei și anume: vârsta copiilor, faptul că copii
minori au nevoie de îngrijirea și educația lui, sunt atașați mai mult de el, de condițiile
locative, situația materială și personalitatea lui – este caracterizat pozitiv, dispune de
toate calitățile și condițiile pentru a garanta un mediu de trai decent drepturilor și
intereselor copiilor, a considerat că domiciliul copiilor minori urmează a fi stabilit cu
dânsul.
Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 37, 74-75 Codul familie, art.
166-167 CPC.
A solicitat desfacerea căsătoriei încheiată cu Natalia Ixari și stabilirea
domiciliului copiilor minori Tatiana Ixari și Anatolie Ixari cu dânsul.
Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni sediul Ștefan Vodă din 26 decembrie
2018, a fost desfăcută căsătoria încheiată între Anatolie Ixari și Natalia Ixari. A fost
stabilit locul de trai al copiilor minori, fiica Tatiana Ixari, fiul Gheorghe Ixari și fiul
Anatolie Ixari împreună cu tata Anatolie Ixari (f.f.32, vol.I).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2020, a fost admis apelul
declarat de Natalia Ixari, casată hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei
Căușeni sediul Ștefan Vodă și remisă cauza la rejudecare în instanța de fond, în alt
complet de judecată (f.d.42, vol II).
La 15 aprilie 2019, Anatolie Ixari a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Nataliei Ixari cu privire la încasarea pensiei de întreținere.
În susținerea acesteia a invocat că pârâta de mai mult timp nu participă la
întreținerea copiilor minori, iar toate grijile de creștere și de întreținere sunt lăsate de
fosta sa soție în exclusivitate pe seama lui.
Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 74, 75 Codul familiei, art.
166-167 CPC.
A solicitat încasarea de la Natalia Ixari în beneficiul lui a pensiei de întreținere a
copiilor minori Tatiana Ixari și Anatolie Ixari în mărime de 1 000 de lei pentru fiecare
copil, din momentul adresării în instanța de judecată și până la majoratul copiilor.
La 15 octombrie 2020, Natalia Ixari a depus în procedura cauzei la acţiunea lui
Anatolie Ixari împotriva Nataliei Ixari cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea
domiciliului copiilor minori, cerere reconvențională împotriva lui Anatolie Ixari,
intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Anenii Noi cu
privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea
pensiei de întreținere a copiilor minori.
În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că a fost în relație de căsătorie cu
Anatolie Ixari și în timpul căsătoriei s-au născut trei copii minori: Tatiana Ixari,
născută la *****, Gheorghe Ixari, născut la ***** și Anatolie Ixari, născut la *****.
A relatat că la sfârșitul anului 2017, începutul anului 2018, fiul lor Gheorghe
Ixari era grav bolnav și a fost internat în spital, iar dânsa a fost în preajma copilului.
Tot în această perioadă, Anatolie Ixari a luat ceilalți doi copii și a plecat la mama
sa în altă localitate, unde a început să locuiască cu o altă femeie.
La 26 martie 2019, copilul Gheorghe Ixari a decedat, iar dânsa dorește să fie
alături de copiii săi, așa cum a fost întotdeauna.
A menționat că, după ce s-a întors acasă și a dorit să-și vadă copii, Anatolie Ixari
categoric i-a interzis să vadă copiii.
Astfel, de la începutul anului 2018, nu se poate bucura de prezența copiilor, iar
când s-a adresat în vederea stabilirii unui grafic de întrevederi cu copiii, nici acesta nu
a fost respectat, fiind iscate certuri din partea lui Anatolie Ixari și mama acestuia.
Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 20, 26 din Constituția
Republicii Moldova, art. 2, 6, 16, 18, 33, 35, 37, 38, 63, 64, 74, 75 Codul familiei, art.
166-167 CPC.
A solicitat desfacerea căsătoriei încheiate cu Anatolie Ixari, stabilirea
domiciliului copiilor minori Tatiana Ixari și Anatolie Ixari cu dânsa și încasarea de la
Anatolie Ixari în beneficiul ei a pensiei de întreținere a copiilor minori Tatiana Ixari și
Anatolie Ixari în cuantum de 1/3 din salariu și/sau alte venituri, precum și obligarea
lui Anatolie Ixari la plata taxei de stat în mărime de 200 de lei pentru eliberarea
adeverinței de desfacere a căsătoriei și a altor cheltuieli de judecată.
Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din
04 noiembrie 2020, cauzele civile au fost conexate într-un proces.

Poziția instanțelor de judecată:


Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 27 ianuarie
2021, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Ixari. A
fost desfăcută căsătoria între Anatolie Ixari și Natalia Ixari, înregistrată la 28 februarie
2007, la Primăria Carahasani r-nul Ștefan Vodă, înregistrată sub nr. 4. Pentru
înregistrarea desfacerii căsătoriei a fost încasată de la reclamant și de la pârâtă taxa de
stat în mărime de câte 500 % a unei unităţi convenţionale – câte 100 de lei. A fost
determinat domiciliul copiilor minori a părților: Anatolie Ixari, născut la 21 august
2017 și Tatiana Ixari, născută la ***** cu Anatolie Ixari. A fost încasată de la Natalia
Ixari în beneficiul lui Anatolie Ixari pensia pentru întreținerea copiilor minori:
Anatolie Ixari, născut la 21 august 2017 și Tatiana Ixari, născută la *****, în mărime
de câte 800 de lei, lunar, pentru fiecare copil, începând cu 16 aprilie 2019, până la
atingerea majoratului de către copii. A fost respinsă ca neîntemeiată cererea
reconvențională a Nataliei Ixari. A fost încasată de la Natalia Ixari în bugetul de stat
taxa de stat în mărime de 576 de lei (f.d.106, vol.III).
La data de 09 februarie 2021, în termenul prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC, prin
intermediul oficiului poștal, Ixari Natalia, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață,
a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 27
ianuarie 2021.
În susținerea cererii de apel, apelanta Ixari Natalia și-a exprimat dezacordul cu
hotărîrea primei instanțe, reiterînd motivele de fapt și de drept expuse în cererea
reconvețională.
Menționează apelanta că, prima instanță și-a motivat hotărîrea doar prin faptul
că, fiica Tatiana şi-a exprimat dorinţa de a rămâne cu tata.
Consideră apelanta că, instanţa urma să analizeze argumentul fiicei precum că
mama o ignoră şi argumentele mamei, care a comunicat că se teme să discute cu ea,
deoarece aceasta o provoacă, apoi o înregistrează pentru a prezenta înregistrările
tatălui.
Consideră apelanta că, prin separarea copiilor de mamă, Ixari Anatolie nu numai
că creează impedimente la întrevederi dintre copii şi mamă, dar i-a lipsit pe aceştia de
posibilitatea de a se bucura de dragostea maternă şi afecţiunea reciprocă.
Cît priveşte condiţiile de trai, a indicat că instanţa de fond a evitat să atragă
atenţia la declaraţiile fiicei Tatiana, care a comunicat că ei locuiesc la gazdă şi că este
frig în casă, din ce considerente stau toţi într-o singură odaie, adică tatăl, doi copii şi
(dădaca) concubina.
Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 30 iunie 2021, a fost admis apelul
declarat de Natalia Ixari, casată parțial hotărârea din 27 ianuarie 2021 a Judecătoriei
Căușeni sediul Ștefan Vodă în partea stabilirii domiciliului copiilor minori și
încasarea pensiei de întreținere și emisă în această parte o hotărâre nouă, prin care a
fost admisă parțial cererea reconvențională depusă de Natalia Ixari. A fost determinat
domiciliul copiilor minori a părţilor: Anatolie Ixari, născut la 21 august 2017 şi
Tatiana Ixari, născută la ***** cu mama - Natalia Ixari. A fost încasată de la Anatolie
Ixari în beneficiul Nataliei Ixari pensia pentru întreţinerea copiilor minori: Anatolie
Ixari, născut la 21 august 2017 şi Tatiana Ixari, născută la *****, în cuantum de 1/3
din salariu și/sau din alte venituri realizate de Anatolie Ixari, începând cu 30 iunie
2021, până la atingerea majoratului de către copii. În rest, a fost menținută hotărârea
primei instanțe (f.d.164, vol. III).
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 aprilie 2022, s-a admis
recursul declarat de Anatolie Ixari. S-a casat parţial decizia din 30 iunie 2021 a Curţii
de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Anatolie Ixari
împotriva Nataliei Ixari cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului
copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și la cererea
reconvențională a Nataliei Ixari împotriva lui Anatolie Ixari cu privire la desfacerea
căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a
copiilor minori, şi anume în partea prin care a fost casată hotărârea primei instanţe şi
emisă o nouă hotărâre prin care au fost respinse cerinţele lui Anatolie Ixari din
acţiunea iniţială cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori Tatiana Ixari și
Anatolie Ixari cu tata şi încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori Tatiana Ixari
și Anatolie Ixari, admisă cererea reconvenţională a Nataliei Ixari, determinat
domiciliul copiilor minori Anatolie Ixari, născut la 21 august 2017 şi Tatiana Ixari,
născută la ***** cu mama - Natalia Ixari şi încasată de la Anatolie Ixari în beneficiul
Nataliei Ixari pensia pentru întreţinerea copiilor minori: Anatolie Ixari, născut la
21 august 2017 şi Tatiana Ixari, născută la *****, în cuantum de 1/3 din salariu și/sau
din alte venituri realizate de Anatolie Ixari, începând cu 30 iunie 2021, până la
atingerea majoratului de către copii, cu remiterea cauzei în partea dată spre rejudecare
la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată (f.d.17-26, vol. IV).

Argumentele părților în ședința instanței de apel:


În ședința de judecată a instanței de apel, apelanta Ixari Natalia și reprezentantul
acesteia, avocatul Musteață Eugeniu, au solicitat admiterea apelului declarat în modul
formulat.
În ședința de judecată a instanței de apel, intimatul Ixari Anatolie a solicitat
respingerea apelului declarat de Ixari Natalia.
În ședința instanței de apel, reprezentantul intervenientului accesoriu Direcția
Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei, a solicitat emiterea unei soluții în
corespundere cu interesul superior al copilului.

Aprecierea instanţei de apel:


Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii contestate, prin prisma argumentelor
invocate în cererea de apel şi în raport cu materialele dosarului, Colegiul civil ajunge
la concluzia de a admite cererea de apel, cu casarea parțială a hotărârii instanței de
fond, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 373 Cod de procedură civilă, (1) Instanţa de apel verifică,
în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi
temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi
aplicarea legii în primă instanţă. (2) În limitele apelului, instanţa de apel verifică
circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, precum şi
cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea cauzei,
apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către
participanţii la proces. (3) În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente
sau dovezi noi, instanţa de apel se pronunţă în fond, numai în temeiul celor invocate
în primă instanţă. (5) Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor
motivelor invocate în apel.
Conform art. 385 lit. e) Cod de procedură civilă, instanța de apel, după ce judecă
apelul, este în drept să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei
instanţe, dispunînd încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă există
temeiurile prevăzute la art. 265 şi 267.
Potrivit prevederilor art.265 lit. a) CPC, instanţa judecătorească dispune
încetarea procesului în cazul în care cauza nu urmează a fi judecată în procedură
civilă.
Potrivit art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie
să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele
constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.
Judecând cauza în ordine de apel, Colegiul judiciar a stabilit că, la 28.02.2007,
părțile au înregistrat căsătoria la Primăria *****, r-nul Ștefan Vodă, iar în timpul
căsătoriei s-au născut 3 copii: Ixari Tatiana, a.n.*****, Ixari Anatolie, a.n.***** și
Ixari Gheorghe n. *****, decedat la 26 martie 2019 (f.d.6-7).
În continuare, Colegiul notează că, urmează să verifice legalitatea hotărârii
instanței de fond, ținând cont de concluziile inserate în Decizia Curții Supreme de
Justiție din 06 aprilie 2022.
Cu referire la cerința privind stabilirea domiciliului copiilor minori, instanța
de apel relevă următoarele.
Potrivit jurisprudenței de principiu a CtEDO în materia relațiilor familiale,
pentru un părinte și copilul său, faptul de a fi împreună reprezintă un element
fundamental al vieții de familie (Olsson v. Sweden nr.10465/83 din 24.03.1988, §59).
Potrivit art.63 din Codul Familiei, în cazul cînd părinţii locuiesc separat,
domiciliul copilului care nu a atins vîrsta de 14 ani se determină prin acordul
părinţilor. Dacă lipsește acordul părinților cu privire la stabilirea domiciliului
copilului, iar copilul care a împlinit vârsta de 14 ani refuză să aleagă cu care părinte
vrea să locuiască, domiciliul minorului se stabilește de către instanța de judecată,
ținând cont de interesele și opinia copilului, în conformitate cu vârsta și gradul său de
maturitate. În acest caz, instanţa judecătorească va lua în considerare ataşamentul
copilului faţă de fiecare dintre părinţi, faţă de fraţi şi surori, vîrsta copilului, calităţile
morale ale părinţilor, relaţiile existente între fiecare părinte şi copil, posibilităţile
părinţilor de a crea condiţii adecvate pentru educaţia şi dezvoltarea copilului
(îndeletnicirile şi regimul de lucru, condiţiile de trai etc.). La determinarea
domiciliului copilului minor, instanţa judecătoreasă va cere şi avizul autorităţii
tutelare teritoriale în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiecăruia dintre părinţi.
Totodată, potrivit art. 54 Codul Familiei, copilul are dreptul să-şi exprime opinia
la soluţionarea în familie a problemelor care îi ating interesele şi să fie audiat în cursul
dezbaterilor judiciare sau administrative. De opinia copilului se ţine cont în mod
obligatoriu, în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate, dacă aceasta nu
contravine intereselor copilului.
Colegiul civil invocă art. 3 alin. (1) al Convenţiei privind drepturile copilului
care stipulează expres că în toate acţiunile care privesc copiii, întreprinse de
instituţiile de asistenţă socială publice sau private, de instanţele judecătoreşti,
autorităţile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala.
Potrivit art.5 al Convenției, statele părţi vor respecta responsabilitatea, dreptul şi
obligația pe care le au părinții sau, după caz, membrii familiei lărgite sau a
comunității, conform cutumei locale, tutorii sau alte persoane prin lege responsabile
pentru copil, de a-i da acestuia, într-un mod care să corespundă dezvoltării
capacităților acestuia, orientarea şi sfaturile corespunzătoare exercitării drepturilor pe
care i recunoaște prezenta Convenție.
Instanța de apel subliniază că, la stabilirea domiciliului copilului minor instanța
de judecată va cere avizul autorității tutelare, pregătit în baza procesului întocmit de
autoritatea tutelare la domiciliul fiecăruia dintre părinți, în care se vor elucida
condițiile de trai ale acestora, aspectele psihologice ale relațiilor dintre părinte și copil,
prezența altor rude și relațiilor acestora cu copilul, faptul dacă părintele și-a creat o
nouă familie, dorința copilului de a locui cu mama sau cu tata și alte momente
importante.
În privința stabilirii domiciliului copilului minor Ixari Tatiana, n. *****,
care a împlinit vârsta de 14 ani, Colegiul consideră necesar a înceta procesul civil în
partea pretenției respective, în temeiul art. 265 lit. a) Cod de procedură civilă,
deoarece pretenția nu urmează a fi judecată în procedură civilă, or, determinarea
domiciliului copilului care a împlinit vârsta de 14 ani și a ales cu care părinte vrea să
locuiască, nu este de competența instanței de judecată.
Astfel se reiterează că, potrivit art.63 alin.(1) 1 din Codul familiei, în cazul în
care părinții locuiesc separat, copilul care a atins vârsta de 14 ani alege cu care
dintre părinți vrea să locuiască. Dacă acesta refuză să aleagă cu care părinte vrea să
locuiască, domiciliul copilului se stabilește prin acordul părinților.
Iar, potrivit aliniatului (2) al aceluiași articol, domiciliul minorului se stabilește
de către instanța de judecată, dacă lipsește acordul părinților cu privire la stabilirea
domiciliului copilului, iar copilul care a împlinit vârsta de 14 ani refuză să aleagă cu
care părinte vrea să locuiască.
Sub aspectul dat, Colegiul evidențiază că, fiind audiată în ședința de judecată
minora Ixari Tatiana a declarat că la moment locuiește cu tatăl său, cu fratele mai mic
și cu dădaca în satul Floreni, r-nul Anenii Noi. A mai comunicat că locuiesc într-o
casă închiriată, are camera personală, relațiile cu tatăl său sunt bune, dar cu mama sa
nu prea vrea să se vadă. Dorește să locuiască cu tatăl său și să nu fie despărțită de
fratele mai mic (f.d.103, vol. III).
În contextul normelor legale sus indicate, raportate la circumstanțele de fapt
stabilite, Colegiul atestă că domiciliul minorului copilului minor Ixari Tatiana, n.
***** nu urmează a fi stabilit de către instanța de judecată și nici prin acordul
părinților, deoarece la caz nu suntem în prezența unui refuz al minorului de a alege cu
cine dintre părinți dorește să locuiască, or copilul și-a exprimat dorința de a locui în
continuare cu tatăl său Anatolie Ixari.
De menționat că stabilirea domiciliului copilului minor cu unul dintre părinți,
urmează a fi analizată sub aspectul unei ingerințe în dreptul la respectarea vieții de
familie în sensul art.8 din CtEDO, or, admisibilitatea ingerinței în dreptul garantat de
art.8 al CtEDO soților Ixari Natalia și Ixari Anatolie, cu ocazia stabilirii domiciliului
copilului minor urmează a fi compatibilă regulii triplului test: - măsura să fie în
conformitate cu legea; - să urmărească un scop legal; - să fie necesară într-o societate
democratică (W.v.UK nr.9749/82 din 08.07.1987 §59, Olsson v. Sweden nr.10465/83
din 24.03.1988, §59, Gnahore v. France 19.09.2000, §50).
Colegiul Civil, examinând sub aspectul legalității ingerința în exercițiul dreptului
garantat de art.8 din CtEDO, reiterează că potrivit prevederilor art.63 alin.(1), (1) 1 din
Codul familiei, în cazul când părinții locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a
atins vârsta de 14 ani se determină prin acordul părinților, iar copilul care a atins
vârsta de 14 ani alege cu care dintre părinți vrea să locuiască. Dacă acesta refuză să
aleagă cu care părinte vrea să locuiască, domiciliul copilului se stabilește prin acordul
părinților.
În speță, reieșind din declarațiile minorei Ixari Tatiana, având deja împliniți 14
ani, aceasta și-a exprimat dorința de a locui cu tata.
Prin urmare, în cazul în care copilul minor care a atins vârsta de 14 ani alege
singur cu care dintre părinți vrea să locuiască, instanța de fond incorect a concluzionat
asupra stabilirii domiciliului copilului minor cu tatăl, or în acest caz procesul urma a fi
încetat, motiv pentru care Colegiul va casa hotărârea instanței de fond în această parte
și va emite în partea pretenției respective o nouă hotărâre sub formă de încheiere de
încetare a procesului.
În continuare, cu referire la stabilirea domiciliului copilului minor Ixari
Anatolie, n. *****, se rețin următoarele.
Din suportul probator anexat la dosar, rezultă că apelanta Ixari Natalia este
domiciliată în satul Geamăna, r-nul Anenii Noi și, conform anchetei sociale efectuate
la 23.09.2020, se atestă că, familia are condiții bune de trai pentru creșterea copiilor
(f.d.52).
Potrivit caracteristicii eliberate de către primăria Geamăna, apelanta Ixari Natalia
se caracterizează pozitiv (vol.II, f.d.9).
Totodată, conform caracteristicii eliberate de către primăria Carahasani,
reclamantul Ixari Anatolie se caracterizează din punct de vedere pozitiv, ca o persoană
cu caracter liniștit și echilibrat (vol. II, f.d.227).
Potrivit caracteristicii eliberate de la locul de muncă, reclamantul Ixari Anatolie,
este angajat în calitate de vînzător la stația de alimentare cu combustibil „Rompetrol”,
se remarcă prin seriozitate și capacitate sporită de muncă (vol.II, f.d.226).
Conform evaluării inițiale efectuate de către asistenții sociali, la data de
02.12.2020, s-a constatat că, reclamantul dispune de condiții de trai satisfăcătoare
(f.d.89, vol. III).
Fiind audiat în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, minorul Ixari
Anatolie, n. *****, a declarat că locuiește cu sora, cu tatăl său și concubina tatălui. La
grădiniță merge cu tatăl său. Pe mama Ixari Natalia, care era prezentă în sala de
judecată, nu a recunoscut-o.
În atare circumstanţe, Colegiul reţine ca fiind întemeiată soluția instanţei de fond
în partea stabilirii domiciliului minorului Ixari Anatolie n. ***** cu tatăl său, precum
și respingerea pretenției din acțiunea reconvențională privind stabilirea domiciliului
minorului cu mama sa, reținând în acest sens, interesul superior al copilului minor,
precum și atașamentul copilului față de tatăl său.
Astfel, colegiul constată că anume tatăl Ixari Anatolie, în limita posibilităţilor şi
a mijloacelor financiare, întruneşte toate condiţiile de viaţă necesare dezvoltării
copilului minor, ca urmare şi determinarea locului de domiciliere a copilului cu acesta
este oportună.
În acest sens, Colegiul civil menţionează că, în cazul examinării litigiilor cu
privire la stabilirea domiciliului copilului minor în cazul în care părinţii locuiesc
separat, urmează să se ţină cont exclusiv de interesul superior al copilului.
Examinând pretenția cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, instanţa
de judecată urmează să ţină cont de art. 18 din Convenţia pentru protecţia copilului,
care prevede că statele părţi vor depune eforturi pentru asigurarea recunoaşterii
principiului potrivit căruia ambii părinţi au responsabilităţi comune pentru creşterea şi
dezvoltarea copilului.
Prin urmare, Colegiul civil consideră că, la stabilirea domiciliului copilului
minor Ixari Anatolie cu tatăl său și la respingerea pretenției din acțiunea
reconvențională privind stabilirea domiciliului copilului Ixari Anatolie cu mama sa,
instanţa de fond a ținut cont în mod prioritar de interesul superior al copilului minor,
precum și de înscrisurile indicate supra.
În fortificarea soluției instanței de fond, urmează a fi reținută și opinia exprimată
de minorul Ixari Anatolie, care fiind audiat în cadrul judecării în instanța de apel, a
comunicat faptul că în prezent, locuiește cu tatăl său, sora mai mare și concubina
tatălui. Totodată, se menționează că minorul nu a recunoscut-o pe mama sa, Ixari
Natalia în sala de judecată, lipsind vreo legătură afectivă între copil și mamă.
Totodată, suportul probatoriu administrat în prezenta cauză, demonstrează cu
certitudine atașamentul copilului minor față de tatăl său.
Mai mult, Colegiul civil subliniază că determinarea domiciliului copilului minor
cu tatăl său, nu poate fi tratată drept o lezare a intereselor mamei la întreţinerea şi
educarea copilului, or, determinarea domiciliului copilului cu unul din părinţi, nu
semnifică instituirea restricţiilor în exercitarea drepturilor părinteşti, exerciţiul acestor
drepturi părinteşti fiind garantat de lege şi nu este limitat.
Colegiul notează că, apelanta nu este lipsită de dreptul de a stabili un grafic de
întrevedere cu copilul, inclusiv prin intermediul instituţiilor statale, care au obligaţia
pozitivă de apărare a drepturilor și intereselor părții în acest sens. Totodată, urmează a
fi reținut și faptul că copilul are dreptul de a menține relațiile personale şi contactul
direct cu ambii părinţi, deși aceștia sunt separați.
În această ordine de idei, Colegiul notează că, conform art.3 alin.(1) din
Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, în
vigoare pentru Republica Moldova la 25 februarie 1993, în toate deciziile care îi
privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială,
de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele
superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.
Or, instanţele urmează a ţine cont de principiul interesului superior al copilului
consacrat la art. 9 din Convenţia cu privire la drepturile copilului la care Republica
Moldova este parte, de menţinerea echilibrului drepturilor copiilor al ambilor părinţi
care nu se află în relaţie de căsătorie.
Implicit, Colegiul relevă că soluţia instanţei de fond cu referire la domiciliul
copilului minor nu poate fi considerată ca fiind în detrimentul acestuia, ținând cont și
de legătura afectivă care există între copil și tatăl său, Ixari Anatolie.
Instanța notează că, la stabilirea domiciliului copiilor minori se impune nu doar o
analiză a stării materiale a părinţilor, dar urmează a fi evaluat şi interesul copiilor,
vârsta acestora, precum și atitudinea manifestată față de ambii părinți.
Astfel, deși avizele privind condițiile de trai ale ambilor părinți sunt deopotrivă
satisfăcătoare, instanța urmează să țină cont, în mod prioritar de interesul superior al
copilului și atașamentul acestuia față de tatăl său, cu care este oportun să locuiască în
continuare.
De altfel, ținând cont de faptul că minora Ixari Tatiana a ales să locuiască cu tatăl
său, pentru a nu supune minorul Ixari Anatolie unei separări față de sora sa mai mare,
Colegiul reține că stabilirea domiciliului acestuia urmează a fi stabilită cu tatăl său.
Or, articolul 9 din Convenția privind Drepturile Copiilor, prevede că un copil nu
poate fi separat de părinții săi împotriva voinței sale și că toate părțile trebuie să aibă
posibilitatea de a participa la procedurile referitoare la această situație. Orientările
ONU pentru îngrijirea alternativă a copiilor susțin în continuare drepturile copiilor în
aceste condiții și obligațiile corespunzătoare ale statelor.
În plus, conform art. 12 pct. (1), (2) al Convenţiei internaţionale cu privire la
drepturile copilului, statele părţi vor garanta copilului capabil de discernamânt dreptul
de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl priveşte, opiniile
copilului urmând să fie luate în considerare ţinându-se seama de vârsta sa şi de gradul
său de maturitate.
Totodată, Colegiul nu neagă caracteristicile personale și posibilitățile materiale
ale mamei, însă ataşamentul copilului față de tată, vîrsta acesteia și legătura
emoţională, în raport cu avizul organelor abilitate, opinia copilului minor exprimată în
cadrul şedinţei de judecată a instanței de apel, reprezintă circumstanţe esenţiale şi
importante în dezvoltarea psiho-emoţională a copilului, care au determinat instanța
ierarhic superioară să mențină soluția instanței de fond de stabilire a domiciliului
copilului minor Ixari Anatolie cu tatăl său și de respingere a pretenției din acțiunea
reconvențională privind stabilirea domiciliului copilului Ixari Anatolie cu mama sa.
Colegiul civil, menţionează că, apelanta este totuși în drept să dezvolte în
continuare legături de familie cu copiii săi, în virtutea posibilităților legitime care îi
stau la dispoziție.
Distinct, Colegiul civil remarcă faptul că, interesul superior al copilului se
determină prin examinarea tuturor criteriilor de apreciere cum sunt, vârsta copilului,
conduita fiecărui părinte, situaţia materială, posibilitățile concrete de a se ocupa
efectiv de copil, garanțiile morale pe care le prezintă, aspecte care au făcut obiect de
analiză şi pentru instanţa de fond.
În cauza Karrer contra României din 21 februarie 2012, CtEDO a statuat că
problemele privind reuniunea dintre părinți si copii trebuie tratate cu promptitudine,
deoarece, trecerea timpului poate avea consecințe iremediabile asupra relației lor,
părinții având prioritate la educația lor față de oricare alte persoane. Încredințarea
minorului către unul dintre părinți, nu trebuie să echivaleze cu diminuarea implicării
celuilalt părinte în educația, creșterea și îngrijirea copilului, în cazul apariției unor
circumstanțe în exercitarea egală a obligațiunilor părintești, ci trebuie să existe un just
echilibru în exercitarea puterii părintești asupra copiilor, deoarece este în interesul
copiilor ca aceștia să poată în mod real şi efectiv să aibă legături personale cu ambii
părinți.
Instanța de apel menționează că, autoritatea părintească asupra minorului nu este
doar un drept al părintelui, dar şi un drept al copilului de care copilul poate fi lipsit
doar în situații speciale ce ţin de interesul său superior. Așadar, interesul copilului
impune că numai anumite circumstanțe cu totul excepționale să poată duce la o
ruptură a legăturii de familie dintre părinte şi copil.
Curtea Europeană în jurisprudența sa a menționat că, pentru un părinte şi copilul
său a fi împreună reprezintă un element fundamental al vieții familiale, chiar dacă
relația între părinți a fost ruptă (Elsholz v. Germania, hotărâre din 13 iulie 2000, §43).
La caz, instanța de apel conchide că normele de drept naţionale şi internaţionale
stabilesc că răspunderea pentru creşterea copilului şi asigurarea dezvoltării sale le
revine ambilor părinţi, care indiferent de situaţiile de conflict apărute între ei trebuie
să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.
Cu referire la pretenția privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor
minori, instanța de apel relevă că întreţinerea materială a copiilor minori este o
obligaţie fundamentală, consfinţită în art. 48 alin. (2) din Constituţia Republicii
Moldova, care expres stabileşte că părinţii au îndatorirea de a asigura creşterea,
educaţia şi instruirea copiilor. Or, creşterea, educaţia şi instruirea copiilor este posibilă
numai în condiţiile exercitării corespunzătoare a obligaţiilor părinteşti de întreţinere
materială a acestora.
Conform art. 50 al Codului familiei, copiii născuţi în afara căsătoriei au aceleaşi
drepturi şi obligaţii faţă de părinţii şi rudele lor ca şi cei născuţi de la persoane
căsătorite.
În conformitate cu prevederile art. 58 alin. (1) din Codul familiei, părinții au
drepturi şi obligații egale faţă de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în
căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.
Conform prevederilor art.74 Codul familiei, părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină
copiii minori şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material. Modul de
plată a pensiei de întreţinere se determină în baza unui contract încheiat între părinţi
sau între părinţi şi copilul major inapt de muncă. Dacă lipseşte un atare contract şi
părinţii nu participă la întreţinerea copiilor, pensia de întreţinere se încasează pe cale
judecătorească, la cererea unuia dintre părinţi, a tutorelui copilului sau a autorităţii
tutelare teritoriale.
În conformitate cu prevederile art.18 alin.(1) al Convenţiei Internaţionale cu
privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989 de la New York, statele părţi vor
depune eforturi pentru asigurarea recunoaşterii principiului potrivit căruia ambii
părinţi au o răspundere comună pentru creşterea şi dezvoltarea copilului. Răspunderea
pentru creşterea copilului şi asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând
părinţilor sau, după caz, reprezentanţilor săi legali. Aceştia trebuie să se conducă
înainte de orice după interesul superior al copilului.
Potrivit art.75 alin. (1) Codul familiei, pensia de întreţinere pentru copilul minor
se încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime de 1/4 - pentru
un copil, 1/3 - pentru 2 copii şi 1/2 - pentru 3 şi mai mulţi copii.
În același timp, în baza art. 76 Codul familiei, în cazurile cînd părintele care
datorează întreţinere copilului său are un salariu şi/sau alte venituri neregulate sau
fluctuabile ori primeşte salariu şi/sau alte venituri, total sau parţial, în natură, ori nu
are un salariu şi/sau alte venituri, precum şi în alte cazuri cînd, din anumite motive,
încasarea pensiei de întreţinere, sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri,
este imposibilă, dificilă sau lezează substanţial interesele uneia dintre părţi, instanţa
judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreţinere într-o sumă
bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă şi sub forma
unei cote din salariu şi/sau alte venituri conform art.75. Cuantumul sumei băneşti fixe
încasate în conformitate cu alin. (1) se determină de instanţa judecătorească, ţinîndu-
se cont de starea materială şi familială a părţilor, de alte circumstanţe importante şi
păstrîndu-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului.
Prin prisma prevederilor enunțate în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de
apel consideră că instanța de fond, corect a dispus încasarea din contul apelantei Ixari
Natalia a pensiei de întreținere a copiilor minori, în mărime de 800 lei lunar, pentru
fiecare, începînd cu data adresării cererii de chemare în judecată, până la atingerea
majoratului copiilor.
În temeiul prevederilor art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului,
ambii părinţi, în egală măsură poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică,
intelectuală, spirituală şi socială a copilului, ţinând cont în primul rând de interesele
acestuia.
Colegiul civil menționează că la soluționarea cerinței de încasare a pensiei
alimentare pentru întreținerea copiilor minori, instanța are obligația de a asigura
copiilor protecția și îngrijirea necesară în vederea asigurării bunăstării sale, ținând
cont de drepturile și obligațiile părinților săi și în acest scop va lua toate măsurile
corespunzătoare.
Mai mult, Colegiul civil reține că dezvoltarea, creșterea şi educarea copilului
sunt obligațiunile stricte ale ambilor părinți, indiferent de faptul dacă locuiesc
împreună sau nu cu copilul, într-o societate democratică interesele copiilor fiind
primordiale.
Prin prisma prevederilor enunțate în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de
apel relevă că, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor,
urmează a fi luată în calcul starea materială reală a apelantei Ixari Natalia, cu
stabilirea posibilității de executare a acesteia.
Colegiul notează că, la materialele dosarului nu au fost prezentate înscrisuri care
să confirme veniturile lunare ale apelantei Ixari Natalia sau că ar fi încadrată în
câmpul muncii.
Respectiv, instanța de apel, reieșind din obligația ambilor părinți de a-și întreține
copilul minor conchide că, suma pensiei alimentare stabilită de prima instanță în
mărime de 800 lei lunar, pentru copiii minori Ixari Tatiana și Ixari Anatolie este una
proporțională raportată la datele Biroului Naţional de Statistică.
Astfel, în temeiul art. 76 alin. (1) Codul familiei, ținând cont de interesul
superior al copilului minor, precum și de posibilitățile reale ale apelantei de executare
a obligației de întreținere, Colegiul civil consideră justă soluția instanței de fond
privind stabilirea pensiei alimentare într-o sumă bănească fixă în mărime de 800 lei
lunar pentru fiecare copil.
Instanța de apel pune în evidență faptul că, răspunderea pentru creşterea copiilor
şi asigurarea dezvoltării sale le revine ambilor părinţi și aceştia trebuie să se conducă
înainte de orice, de interesul superior al copilului, prevedere reglementată în cadrul
legal pertinent, care instituie că, părinţilor le revine în primul rând responsabilitatea de
a asigura, în limita posibilităţilor şi a mijloacelor lor financiare, condiţiile de viaţă
necesare dezvoltării copiilor.
În susținerea opiniei enunțate, instanța de apel pune în evidență faptul că,
oricărui copil îi este recunoscut dreptul la un nivel de viaţă suficient pentru
dezvoltarea sa fizică, mintală, spirituală, morală şi socială, iar părinţilor care au în
grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita
posibilităţilor şi a mijloacelor lor financiare, condiţiile de viaţă necesare dezvoltării
copilului.
Totodată, art. 18 alin. (1) al Convenţiei privind drepturile copilului prevede că,
statele părţi vor depune eforturi pentru asigurarea recunoaşterii principiului potrivit
căruia ambii părinţi au o răspundere comună pentru creşterea şi dezvoltarea copilului.
Răspunderea pentru creşterea copilului şi asigurarea dezvoltării sale le revine în
primul rîndpărinţilor sau, după caz, reprezentanţilor săi legali. Aceştia trebuie să se
conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.
Concomitent, din textul art.27 alin.(2) din Convenţie, se desprinde că părinţilor
şi oricăror altor persoane care au în grijă un copil le revine în primul rînd
responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităţilor şi a mijloacelor lor financiare,
condiţiile de viaţă necesare dezvoltării copilului.
Astfel, instanța de apel conchide că, obligația de a contribui la întreținerea,
dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală şi socială a copiilor le revine ambilor părinţi,
prin urmare pensia pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 800,00 lei lunar
pentru fiecare nu este disproporţionată cu scopul urmărit și nu lezează în mod arbitrar
şi inechitabil drepturile şi obligaţiile apelantei Ixari Natalia.
Raportând circumstanțele pricinii la dispozițiile legale enunţate, Colegiul Civil
ajunge la concluzia privind casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea
stabilirii domiciliului copilului minor Ixari Tatiana și va emite în această parte o nouă
hotărâre, sub formă de încheiere privind încetarea procesului în temeiul art. 265 lit. a)
CPC, în partea stabilirii domiciliului copilului minor Ixari Tatiana, deoarece pretenția
nu urmează a fi judecată în procedură civilă. În rest, hotărîrea instanței de fond se
menține, fără modificări.
În conformitate cu prevederile art.265 lit. a), art. 385 lit. e) şi art. 393 alin.(1)
CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curţii de Apel
Chişinău,
d e c i d e:
Se admite apelul declarat de Ixari Natalia.
Se casează parțial hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 27
ianuarie 2021, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Ixari Anatolie către Ixari Natalia cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea
domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, și
cererea reconvențională depusă de Ixari Natalia către Ixari Anatolie privind desfacerea
căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a
copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, în partea stabilirii
domiciliului copilului minor Ixari Tatiana, n. ***** și se emite în această parte o
nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care:
Procesul în partea stabilirii domiciliului copilului minor Ixari Tatiana, n.
*****, se încetează.
În rest, hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 27 ianuarie 2021,
se menține fără modificări.
Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de
Justiție în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale, prin intermediul
Curţii Supreme de Justiție.

Preşedintele completului, judecător: Liuba Pruteanu

Judecătorii: Ion Țurcan

Iurie Cotruță
Primă instanţă: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă (jud. Dan Dubcovețchi)
Dosarul nr. 2a-1752/22 / 2-19045362-02-2a-15042022 /
DECIZIE
Dispozitiv
27 septembrie 2022 mun.
Chişinău
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ
al Curții de Apel Chișinău
În componență:
Președintele completului, judecătorul Liuba Pruteanu
Judecătorii: Ion Țurcan și Iurie Cotruță
Grefierul: Valeria Puntea
Examinând în şedinţă publică, cererea de apel declarată de Ixari Natalia
împotriva hotărârii Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 27 ianuarie 2021,
adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ixari Anatolie
împotriva lui Ixari Natalia cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea
domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, și
cererea reconvențională a lui Ixari Natalia împotriva lui Ixari Anatolie privind
desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de
întreținere a copiilor minori,-
În conformitate cu prevederile art.265 lit. a), art. 385 lit. e) şi art. 393 alin.(1)
CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curţii de Apel
Chişinău,
d e c i d e:
Se admite apelul declarat de Ixari Natalia.
Se casează parțial hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 27
ianuarie 2021, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Ixari Anatolie către Ixari Natalia cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea
domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, și
cererea reconvențională depusă de Ixari Natalia către Ixari Anatolie privind desfacerea
căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a
copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, în partea stabilirii
domiciliului copilului minor Ixari Tatiana, n. ***** și se emite în această parte o
nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care:
Procesul în partea stabilirii domiciliului copilului minor Ixari Tatiana, n.
*****, se încetează.
În rest, hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 27 ianuarie 2021,
se menține fără modificări.
Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de
Justiție în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale, prin intermediul
Curţii Supreme de Justiție.

Preşedintele completului, judecător: Liuba Pruteanu

Judecătorii: Ion Țurcan

Iurie Cotruță

S-ar putea să vă placă și