Dosarul nr.

2-924/18 ;*****2-2-20899-02042018
Dosarul nr. 2-3921/18;*****2-2-42205-09112018

HOTĂRÂRE
În numele Legii
20 februarie 2023 mun. Chișinău
Judecătoria Chișinău /sediul Centru/
Instanța compusă din:
Președintele ședinței,
Judecătorul Diana Tricolici
Grefier Vadim Bulachii
Cu participarea interpretului Aliona Jitar

reclamantului Spînu Igor, reprezentat de avocatul Chirica Iurie, împuternicit prin

mandatul nr.*****159044 din 26 martie 2018, pârâtei Feșcenco Irina, reprezentată de
avocatul Rusu Serghei, împuternicit prin mandatul nr.*****155441 din 23 aprilie 2018,
în lipsa pârâtului Feșcenco Nicolai, reprezentat de avocatul Mustață Sergiu, împuternicit
prin mandatul nr.*****540871 din 20 septembrie 2020, intervenienților accesorii notarul
Palii Olga și notarul Badalova Viorica citate legal
examinând în ședință de judecată publică acţiunea civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de Spînu Igor din nume propriu și în interesele copiilor minori *****
***** către Feșcenco Irina, intervenient accesoriu Palii Olga privind declararea nulității
contractului de donație și compensarea cheltuielilor de judecată
acțiunea reconvențională înaintată de Feșcenco Irina împotriva lui Spînu Igor,
intervenient accesoriu notarul Badalova Viorica privind declararea nulității testamentului,
certificatului de calitate de moștenitor și compensarea cheltuielilor de judecată
și acțiunea civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Spînu Igor din nume
propriu și în interesele copiilor minori ***** ***** către Feșcenco Irina și Feșcenco
Nicolai privind declararea succesorilor rezervatari ca nedemni și compensarea
cheltuielilor de judecată
A CONSTATAT :

Argumentele participanților la proces:

1. Spînu Igor s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată din
nume propriu și în interesele copiilor minori ***** ***** către Feșcenco Irina,
intervenient accesoriu Palii Olga privind declararea nulității contractului de donație și
compensarea cheltuielilor de judecată.
2. Reclamantul în motivarea acțiunii a indicat că a conviețuit în concubinaj cu
Feșcenco Xenia. Din relația lor au doi copii minori: *****și *****. La data de 05
iulie 2016 Feșcenco Xenia a întocmit un testament autentic la notarul public Viorica
Badalova, conform căruia moștenitorul averii este Spînu Igor. Pe data de
 23 decembrie 2017, Feșcenco Xenia a decedat, fapt ce se confirmă prin actul de deces
nr.***** din 23 decembrie 2017. Averea defunctei Feșcenco Xenia era constituită din
cota-parte din apartamentul nr.*****, de pe adresa în mun. Chișinău, sect. Botanica,
str.*****, bun imobil care a fost dobândit cu drept de proprietate de familia Feșcenco
prin privatizare, la care au participat 4 persoane: Feșcenco Irina, Feșcenco Nicolae,
Feșcenco Xenia și Feșcenco Egor, fiecare deținând câte ¼ cotă-parte din acest
apartament.
3. Reclamantul explică că a solicitat informații de la Agenția Servicii Publice, Serviciul
Cadastral Teritorial Chișinău, unde a primit răspunsul nr.0100/18/34272
din*****5 martie 2018 prin care a fost informat că în urma verificării băncii centrale
de date a cadastrului bunurilor imobile, la situația din*****6.03.2018, pe numele
Xeniei Feșcenco nu sunt înregistrate cu drept de proprietate bunuri imobile amplasate
pe teritoriul Republicii Moldova.
4. Conform certificatului eliberat de Agenția Servicii Publice, serviciul teritorial
cadastral Chișinău, în calitate de proprietari al bunului imobil de pe adresa în
mun.Chișinău, sect.Botanica, str.***** *****, figurează: Feșcenco Irina Vladimir
deținând cu drept de proprietate ¼ cota parte în temeiul certificatului cu privire la
dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună nr.379 din
01.02.2018 (*****, înregistrat la 01.02.2018; Feșcenco Irina Vladimir – dreptul de
proprietate a ¼ cota parte în temeiul contractului de donație nr.380 din 01.02.2018
(*****) înregistrat la 01.02.2018; Feșcenco Irina Vladimir – drept de proprietate a ½
cota parte în temeiul contractului de donație nr.390 din 01.02.2018, înregistrat la
01.02.2018.
5. Relatează că, la 21 martie 2018, de către notarul Viorica Badalova a fost emis
certificatul înregistrat cu *****973 de calitate de moștenitor pe numele lui Spînu Igor.
Susține că este evident faptul că Feșcenco Xenia nici nu a putut să încheie contractele
de donație nr.380 și nr.390 datate cu 01.02.2018, pentru că a decedat la 23.12.2017.
Consideră că, contractele menționate sunt falsificate și trebuie sancționate cu nulitate
absolută și anulat dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună
nr.379 din 01.02.2018 (*****.
6. Ulterior, reclamantul Spînu Igor a depus cerere de chemare în judecată modificată,
prin care a explicat că făcând cunoștință cu materialele cauze penale pornite în urma
acțiunilor ilegale de donare a apartamentului, a depistat că, actele care au stat la baza
încheierii contractului de donație în privința apartamentului cu nr. cadastral ***** s-
au efectuat în baza procurii pe numele lui Feșcenco Nicolai, ultimul fiind împuternicit
de Xenia Feșcenco și Feșcenco Egor de a dona cota-parte ce le revenea din
apartamentul cu nr.cadastral ***** lui Feșcenco Irina. Iar actul care conține cota-
parte din proprietate a lui Feșcenco Xenia este contractul de donație nr.390 din
01.02.2018. Astfel, evidențiază că, procura eliberată pe numele lui Feșcenco Nicolai
este datată cu*****5 decembrie 2017 și nu era valabilă la momentul încheierii actului
juridic de donație, deoarece conform prevederilor art.255, alin.(1), lit.f) Cod civil,
valabilitatea procurii a încetat în legătură cu survenirea decesului lui Feșcenco Xenia,
 la 23 decembrie 2017, iar actul de donație a fost întocmit pe data de 01 februarie
2018.
7. Mai indică că, există bănuială rezonabilă că semnătura din procura menționată nu
aparține Xeniei Feșcenco, având în vedere că la momentul întocmirii procurii
Feșcenco Xenia se afla la Spitalul Clinic ***** fiind diagnosticată cu o boală
incurabilă, și fiind sub influența procedurilor și preparatelor medicamentelor a fost
efectiv în imposibilitate fizică de a semna. În aceeași ordine de idei, reclamantul a
menționat faptul că Feșcenco Xenia nu scria în grafia latină.
8. Din aceste considerente, într-un final reclamantul Spînu Igor în baza prevederilor art.
art. 216, 217, 827, 829,*****449,*****458,*****500,*****505 Cod civil,
art.art.85,*****19,*****74,*****75,*****78,*****92 Cod de procedură civilă, art.
53 Codul familiei a solicitat declararea nulității absolute a contractului de donație
nr.390 din 01.02.2018 prin care s-a donat ½ cota-parte din apartamentul nr.*****, de
pe adresa mun.Chișinău, str.***** *****, cu nr. cadastral ***** Irinei Feșcenco, ce
aparținea cu drept de proprietate Xeniei Feșcenco, precum și compensarea
cheltuielilor de judecată.
9. La data de*****0.09.2019, a fost primită în procedură acțiunea reconvențională
înaintată de Feșcenco Irina împotriva lui Spînu Igor, intervenient accesoriu notarul
Badalova Viorica privind declararea nulității testamentului din 05 iulie 2016
autentificat de notarul Badalova Viorica, declararea nulității certificatului de calitate
de moștenitor din 21 martie 2018 eliberat de notarul Badalova Viorica și compensarea
cheltuielilor de judecată.
10. În susținerea acțiunii reconvenționale a indicat că, capacitatea de exercițiu a defunctei
Feșcenco Xenia era viciată, fapt care duce la nulitatea testamentului.
A mai menționat că în perioada anilor 2016-2017 Feșcenco Xenia s-a aflat într-o
stare de sănătate precară, ulterior a aflat că suferă de o maladie incurabilă. Astfel,
cunoscând acest fapt Feșcenco Xenia la data de*****5.12.2017 a întocmit 2 procuri,
potrivit uneia Feșcenco Xenia a împuternicit-o pe Feșcenco Irina de a reprezenta
interesele copiilor minori *****și ***** în fața instituțiilor, organizațiilor de stat,
administrative, medicale sau oricăror alte instanțe cu dreptul de a le însoți personal,
precum și de a ieși din țară sau de a determina însoțitorii. Potrivit celeilalte procuri
Feșcenco Xenia a împuternicit pe tatăl său Feșcenco Nicolai de a reprezenta interesele
acesteia în fața Agenției Servicii Publice în vederea obținerii actelor privind costul
bunului imobil, atribuirea cotei-părți precum și oferirea dreptului de a dona cota-parte
Irinei Feșcenco.
11. Astfel, consideră că la momentul semnării testamentului voința acesteia era viciată,
or, raționamentul care a stat la baza întocmirii actelor juridice era dorința de a
respecta ultima voință a fiicei Feșcenco Xenia, care a dorit ca Feșcenco Irina să aibă
grijă de copiii *****și *****, având în vedere că Spînu Igor o amenința pe
Feșcenco Xenia că o să-i i-a copiii și o să-i ducă la casă de copii.
12. Feșcenco Irina și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 2209 alin. (1), (2),
art. 2210 alin. (1), art. 2211 alin. (1), (3), art. 337 alin. (1) și a solicitat respingerea
acțiunii inițiale cu admiterea acțiunii reconvenționale.
13. La data de 07 noiembrie 2018, Spînu Igor din nume propriu și în interesele copiilor
minori ***** ***** a depus cerere de chemare în judecată împotriva Feșcenco Irina
și Feșcenco Nicolai privind declararea succesorilor rezervatari ca nedemni și
compensarea cheltuielilor de judecată.
14. În motivarea acțiunii depusă de Spînu Igor din nume propriu și în interesele copiilor
minori ***** ***** către Feșcenco Irina și Feșcenco Nicolai privind declararea
succesorilor rezervatari ca nedemni și compensarea cheltuielilor de judecată,
reclamantul Spînu Igor a indicat aceleași circumstanțe de fapt și de drept indicate în
cererea de chemare în judecată privind declararea nulității contractului de donație și
compensarea cheltuielilor de judecată.
A mai adăugat că, în cadrul procesului penal Feșcenco Irina a declarat că notarului
Palii Olga i-au fost prezentate toate actele, iar despre faptul că procura nu este valabilă
ultima nu a cunoscut. Reclamantul susține că pârâții Feșcenco Irina și Feșcenco Nicolai
au aflat după decesul fiicei, că ultima a testat lui Spînu Igor cota-parte a sa din
apartament.
Spînu Igor menționează că Feșcenco Nicolai fiind audiat în cadrul dosarului penal
a declarat că Feșcenco Xenia a donat mamei sale Feșcenco Irina cota-parte din
apartamentul nr.*****, str.*****, *****, mun.Chișinău în vederea transmiterii ulterioare
copiilor săi și nu lui Spînu Igor și amantei acestuia.
15. Susține reclamantul că în cadrul procesului penal, notarul Palii Olga a declarat că la
data de 01 februarie 2018 s-au prezentat Feșcenco Nicolai și Feșcenco Irina cu
rugămintea de a perfecta contractele de donație pe cote-părți din apartamentul
nr.*****, str.*****, ***** mun.Chișinău. Reclamantul explică că notarul a stabilit
că în calitate de proprietari a apartamentului nr.*****, str.*****, mun.Chișinău,
*****, sunt indicați Irina Feșcenco, Feșcenco Nicolai, Feșcenco Xenia și Feșcenco
Egor. Mai indică că, notarul a declarat că au fost stabilite contractele de donație a
cotelor părți, în baza procurii întocmită pe numele Xeniei Feșcenco autentificată de
notarul Bondarciuc Olga la*****5.12.2017 și în baza procurii eliberate pe numele lui
Feșcenco Egor din 29.01.2018 autentificată de notarul Sidorenco Ghenadii, Federația
Rusă, regiunea Crasnodar. A mai indicat Spînu Igor că în cadrul declarațiilor notarul
a menționat că Feșcenco Nicolai a donat 2/4 cote-părți în folosul Irinei Feșcenco, 2/4
cote părți a copiilor și*****/4 personală. Astfel, relatează reclamantul că notarul a
preîntâmpinat părțile despre răspunderea pentru comunicarea informațiilor false în
procesul autentificării actelor, iar Feșcenco Nicolai a declarat că procurile întocmite
din numele Xeniei Feșcenco și Feșcenco Egor în baza cărora a fost semnat contractul
de donație sunt valabile.
16. În baza prevederilor art. art. 255, 256, 257,
828,*****432,*****434,*****435,*****438,*****449,*****458,*****500,*****
505 Cod civil, art.85, art.52 din Legea *****453 din 08.11.2002 cu privire la
notariat, reclamantul Spînu Igor a solicitat declararea succesorilor rezervatari
 Feșcenco Nicolai și Feșcenco Irina ca nedemni de moștenire a averii succesorale
după decesul Xeniei Feșcenco și compensarea cheltuielilor de judecată.
17. Prin încheierea protocolară din 07 iulie 2020, cauza civilă nr.2-3921/2018 la cererea
de chemare în judecată depusă de Spînu Igor din nume propriu și în interesele
copiilor minori ***** ***** către Feșcenco Irina și Feșcenco Nicolai privind
declararea succesorilor rezervatari ca nedemni și compensarea cheltuielilor de
judecată a fost conexată la cu cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Spînu Igor din nume propriu și în interesele copiilor minori ***** *****
către Feșcenco Irina, intervenient accesoriu Palii Olga privind declararea nulității
contractului de donație și compensarea cheltuielilor de judecată.
18. În ședința de judecată reclamantul Spînu Igor, reprezentat de avocatul Chirica Iurie a
susținut acțiunea privind declararea nulității absolute a contractului de donație nr.390
din 01.02.2018 prin care s-a donat ½ cota-parte din apartamentul nr.*****, de pe
adresa mun.Chișinău, str.***** *****, cu nr. cadastral ***** Irinei Feșcenco, în
partea donării cotei-părți deținute cu drept de proprietate Xeniei Feșcenco. La fel a
susținut acțiunea privind declararea succesorilor rezervatari Feșcenco Nicolai și
Feșcenco Irina ca nedemni de moștenire a averii succesorale după decesul Xeniei
Feșcenco și compensarea cheltuielilor de judecată. În același timp, reclamantul a
solicitat respingerea acțiunii reconvenționale. Avocatul Chirica Iurie a evidențiat că
urmează de a fi declarați succesorii rezervatari Feșcenco Nicolai și Feșcenco Irina ca
nedemni de moștenire a averii succesorale după decesul Xeniei Feșcenco, deoarece
ultimii au acționat în detrimentul copiilor minori. A susținut că pârâții cunoșteau că
în situația în care nu ar fi existat niciun testament lăsat de Feșcenco Xenia, copiii erau
primii moștenitori. Respectiv, este evident că Spînu Igor, este reprezentantul legal al
copiilor, și că tatăl copiilor urma să administreze bunul până copiii vor ajunge la
majorat. În acest sens, a subliniat că pârâții din aceste considerente nu au luat în
calcul la intocmirea procurii din numele Feșcenco Xenia, care a împuternicit pe tatăl
său Feșcenco Nicolai să acționeze în vederea donării cotei-părți din bunul imobil cei
aparține, copiilor săi.
19. Pârâta Feșcenco Irina, reprezentată de avocatul Rusu Serghei în ședința de judecată a
susținut acțiunea privind declararea nulității testamentului din 05 iulie 2016
autentificat de notarul Badalova Viorica, declararea nulității certificatului de calitate
de moștenitor din 21 martie 2018 eliberat de notarul Badalova Viorica și
compensarea cheltuielilor de judecată. Totodată Feșcenco Irina a solicitat respingerea
acțiunilor înaintate de Spînu Igor.
În cadrul dezbaterilor judiciare Feșcenco Irina a explicat că au fost depuse actele
la notar în vederea încheierii contractului de donație când fiica sa era în viață, și când a
avut loc semnarea contractului nu a cunoscut că urma să aducă la cunoștință notarului că
fiica Feșcenco Xenia era decedată. A mai explicat că despre existența testamentului a
cunoscut în momentul când au fost acționați în judecată de către Spânu Igor privind
contestarea contractului de donație, atunci când a primit citația instanței, aproximativ în
luna aprilie 2018.
Avocatul Rusu Serghei, în interesele Irinei Feșcenco a explicat că în cererea de
chemare în judecată inițială reclamantul Spânu Igor formulează niște presupuneri în
privința faptului că contractele de donație nr.380 și nr.389 ar fi false, fără a aduce careva
probe în acest sens. A menționat că, imobilul situat în mun.Chișinău, str***** *****,
nr.***** cu nr.cadastral ********** a fost dobândit prin privatizare de către Feșcenco
Irina, Feșcenco Nicolai, Feșcenco Egor și Feșcenco Xenia, fiecare dispune de ¼ cotă-
parte din apartament. Susține că, deși Spînu Igor indică că acționează în interesele
copiilor minori *****și *****, acesta urmărește scopul obținerii cotei de ¼ din
apartamentul vizat în acțiune și nu îl interesează soarta copiilor săi. În acest sens, a
evidențiat că la*****4 februarie 2019, prin dispoziția *****36 a Direcției pentru
protecția drepturilor copilului sect.Botanica, copiii minori *****și ***** au fot plasați în
regim de urgență la Centrul Municipal de Plasament și Reabilitare a copiilor de vârstă
Fragedă, Irinei Freșcenco fiindu-i permise întrevederile cu aceștia, iar în privința lui
Spînu Igor a fost inițiat procesul privind luarea copiilor fără decăderea din drepturile
părintești. A explicat că, Feșcenco Irina a avut intenția de a institui tutela în privința
copiilor *****și *****.
Din aceste considerente, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată
inițiale ca fiind una neîntemeiată. Cât privește acțiunea depusă de Spînu Igor privind
declararea succesorilor rezervatari Feșcenco Irina, Feșcenco Nicolai ca nedemni,
consideră că circumstanțele indicate în cererea de chemare în judecată nu justifică
admiterea acțiunii.
20. În ședința de judecată pârâtul Feșcenco Nicolai, nu s-a prezentat, însă ultimul fiind
reprezentat de avocatul Mustață Sergiu împuternicit pe acțiunea privind declararea
succesorilor rezervatari Feșcenco Irina, Feșcenco Nicolai ca nedemni, ultimul a
solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată. În acest sens, a explicat că pârâtul
Feșcenco Nicolai în momentul când a fost împuternicit prin procură ca să acționeze
din numele fiicei sale, în vederea donării cotei-părți din imobil, nu a cunoscut despre
existența testamentului.
21. Intervenientul accesoriu Notarul Viorica Badalova în ședința de judecată nu s-a
prezentat, astfel instanța a considerat posibil examinarea cauzelor în lipsa acesteia.
Prin referința depusă, notarul a explicat că, acțiunea reconvențională este nefondată și
nu conține niciun temei juridic de declarare nulă a testamentului, or motivarea
nulității se bazează pe evenimentele ce au avut loc după întocmirea testamentului, în
decembrie anului 2017. Susține că testamentul a fost întocmit la solicitarea Xeniei
Feșcenco care a exprimat voința sa de a testa averea lui Spînu Igor, voința acesteia
nefiind viciată. La autentificarea testamentului fiind verificată capacitatea de
exercițiu, exprimarea consimțământului valabil a Xeniei Feșcenco, ultima s-a
prezentat și a exprimat dorința de a întocmi un testament în favoarea lui Spînu Igor.
22. Intervenientul accesoriu Palii Olga fiind citată legal, în ședința de judecată nu a fost
prezentă, respectiv instanța a considerat posibil examinarea cauzelor în lipsa acesteia.

Aprecierea instanței de judecată.

23. Audiind părțile și participanții la proces, examinând materiale dosarului, instanța de

judecată ajunge la concluzia de a admite acțiunea depusă de Spânu Igor privind
declararea nulității contractului de donație și compensarea cheltuielilor de judecată, a
respinge acțiunea reconvențională depusă de Feșcenco Irina privind declararea
nulității testamentului, certificatului de calitate de moștenitor și compensarea
cheltuielilor de judecată, și a respinge acțiunea depusă de Spânu Igor privind
declararea succesorilor rezervatari ca nedemni și compensarea cheltuielilor de
judecată, din considerentele ce urmează.
24. În conformitate cu art.*****30 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanţa
judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar
în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
25. În ședința de judecată s-a constatat că reclamantul Spînu Igor a conviețuit în
concubinaj cu Feșcenco Xenia. Din relația lor au doi copii minori *****și *****.
26. La data de 05 iulie 2016, Feșcenco Xenia a întocmit un testament la notarul public
Badalova Viorica, conform căruia moștenitorul averii este Spînu Igor.
27. Materialele cauzei atestă că averea defunctei Feșcenco Xenia era constituită din cota-
parte din apartamentul nr.*****, de pe adresa în mun. Chișinău, sect. Botanica,
str.*****, bun imobil care a fost dobândit cu drept de proprietate de familia Feșcenco
prin privatizare, la care au participat 4 persoane: Feșcenco Irina, Feșcenco Nicolae,
Feșcenco Xenia și Feșcenco Egor, fiecare deținând câte ¼ cotă-parte din acest
apartament.
28. Conform art. 242 alin. (1), (2) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019), un
act juridic poate fi încheiat personal sau prin reprezentant. Împuternicirile
reprezentantului rezultă din lege, din act juridic sau din împrejurările în care
acţionează. Actul juridic încheiat de o persoană (reprezentant) în numele unei alte
persoane (reprezentat) în limitele împuternicirilor dă naştere, modifică sau stinge
drepturile şi obligaţiile civile ale reprezentatului.
29. Conform art. 252 alin. (1), (2) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019),
procura este înscrisul întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de
reprezentat unui sau mai multor reprezentanţi. Procura eliberată pentru încheierea de
acte juridice în formă autentică trebuie să fie autentificată notarial.
30. La data de*****5 decembrie 2017, prin procura nr. 4226 autentificată de notarul
Bondarciuc Olga, valabilă pe un teren de un an și întocmită la Spitalul Clinic
municipal nr.***** din mun. Chișinău, str. Milestiu, 20, Feșcenco Xenia a
împuternicit pe Feșcenco Nicolai, să-i reprezinte interesele la mai multe instituții
publice în vederea ridicării actelor necesare pentru defalcarea cotei-părți ce-i aparține
din ap. ***** de pe adresa în mun. Chișinău, sect. Botanica, str. *****,*****, la
 privatizarea căreia a participat, cu dreptul de a semna contractul privind determinarea
cotelor părți din proprietatea comună în devălmășie, precum și dreptul de a înregistra
contractul la organele competente, cu dreptul de a ridica actele necesare pentru
donația cotei-părți ce-i aparține din bunul imobil ap. ***** de pe adresa în mun.
Chișinău, sect. Botanica, str. *****,***** pe numele mamei sale Feșcenco Irina și
dreptul de a încheia contractul de donație a bunului imobil menționat.
31. Tot la*****5 decembrie 2027, prin procura nr. 4225, autentificată de notarul
Bondarciuc Olga, valabilă pe un teren de trei ani și întocmită la Spitalul Clinic
municipal nr.***** din mun. Chișinău, str. Milestiu, 20, Feșcenco Xenia a
împuternicit pe Feșcenco Irina să reprezinte interesele sale ca reprezentant legal în
privința fiicelor *****și *****, cu dreptul de a însoți copiii în orice țară din lume, a
numi însoțitorii, de a reprezenta interesele în fața oricărei ambasade sau consulat în
vederea deschiderii, primirii vizei, cu dreptul de a depune actele necesare și primirea
pașaportului nou pentru plecări pe numele fiicelor minore, și alte drepturi.
32. Pe data de 23 decembrie 2017, Feșcenco Xenia a decedat, fapt ce se confirmă prin
actul de deces nr.***** din 23 decembrie 2017.
33. La data de 01 februarie 2018, în temeiul art. 370 Cod civil, art. 6 al Legii privatizării
fondului de locuințe nr.*****324-XII din*****0.03.1993, hotărârii Comisiei de
Privatizare a fondului de locuințe din or. Chișinău nr. 66 din*****3.04.1995 și la
cererea semnată de Feșcenco Irina, Feșcenco Nicolai, Feșcenco Xenia și Feșcenco
Egor, notarul Palii Olga a eliberat certificatul cu privire la dreptul de proprietate
asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie cu nr. 381. /f.d.57 Vol. I/
34. Potrivit certificatului în cauză lui Feșcenco Irina, Feșcenco Nicolai, Feșcenco Xenia
și Feșcenco Egor le aparține dreptul de proprietate la câte ¼ cotă-parte din bunul
imobil proprietatea comună în devălmășie din ap. ***** din mun. Chișinău,
sect. Botanica, str. *****,*****, cu nr. cadastral **********.
35. Tot la 01 februarie 2018, Feșcenco Nicolai, acționând în calitate de reprezentat din
numele Feșcenco Xenia, în baza procurii nr. 4226 din*****5 decembrie 2017 și din
numele lui Feșcenco Egor, în baza procurii autentificate de notarul Sidorenco
Ghenadii, din Krasnodar, Federația Rusă, denumiți ,,donatori” și Feșcenco Irina, în
calitate de ,,donatar” a fost încheiat contractul de donație a bunului imobil nr. 390.
/f.d. 55-56 Vol. I, f.d. 29-30 Vol. II/
36. Conform pct.***** din contract ,,donatorii” în persoana reprezentantului a transmis
cu titlu gratuit în proprietate privată ,,donatoarei” fiecare câte o ¼ cotă-parte din
apartamentul nr. ***** cu numărul cadastral **********, situat în mun. Chișinău,
sect. Botanica, str. *****,*****.
37. Punctul 3 din contract prevede că ,,donatarul” primește în dar de la fiecare din
,,donatori”, în persoana reprezentantului câte ¼ cotă-parte din apartamentul nr. *****
cu numărul cadastral **********, situat în mun. Chișinău, sect. Botanica,
str. *****,*****.
38. În aceeași zi, a fost înregistrat contractul de donație nr. 390 din 01 februarie 2018 în
Registrul bunurilor imobile. Respectiv, conform înscrierilor din Registrul bunurilor
imobile Feșcenco Irina este unicul proprietar al bunului imobil apartamentul nr.
 ***** cu numărul cadastral **********, situat în mun. Chișinău, sect. Botanica,
str. *****,*****.
39. Din răspunsul Agenției Servicii Publice rezultă că reclamantul Spînu Igor a fost
informat că la*****6 martie 2018 în urma verificării băncii centrale de date a
cadastrului bunurilor imobile, pe numele Feșcenco Xenia (decedată) nu sunt
înregistrate cu drept de proprietate bunuri imobile amplasate pe teritoriul
Republicii Moldova.
40. La data de 21 martie 2018, notarul Badalova Viorica a eliberat pe numele lui Spînu
Igor certificatul ce atestă calitatea de moștenitor al averii Feșcenco Xenia, decedată la
23 decembrie 2017.
41. Conform art. 61 alin. (1), (1) Codul familiei, drepturile şi interesele legitime ale
copiilor sunt apărate de către părinţii lor. Părinţii sunt reprezentanţii legali ai copiilor
lor şi acţionează în numele lor în relaţiile cu toate persoanele fizice şi juridice,
inclusiv în autorităţile administraţiei publice şi instanţele judecătoreşti, fără a avea
nevoie de împuterniciri speciale.
42. Circumstanțele mai sus menționate l-au determinat pe reclamantul Spînu Igor, din
nume propriu și în calitate de reprezentat legal în interesele copiilor minori *****și
*****, de a solicita instanței de judecată declararea nulității absolute a contractului
de donație nr.390 din 01.02.2018 prin care s-a donat ½ cota-parte din apartamentul
nr.*****, de pe adresa mun.Chișinău, str.***** *****, cu nr. cadastral *****
Irinei Feșcenco, în partea donării cotei-părți deținute cu drept de proprietate
Xeniei Feșcenco.
43. Conform art. 220 alin. (1) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019), actul
juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută).
44. Articolul 221 alin. (1) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019), indică expres
că nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un
interes născut şi actual. Instanţa de judecată o invocă din oficiu.
45. Instanța de judecată analizând circumstanțele invocate în raport cu normele de drept
citate supra, constată temeinicia argumentelor reclamantului cu privire la declararea
nulității absolute a contractului de donație nr.390 din 01.02.2018 prin care s-a donat
½ cota-parte din apartamentul nr.*****, de pe adresa mun.Chișinău, str.***** *****,
cu nr. cadastral ***** Irinei Feșcenco, în partea donării cotei-părți deținute cu drept
de proprietate Xeniei Feșcenco.
46. Or, după cum s-a constatat contractul de donație nr. 390 din 01 februarie 2018 a fost
încheiat, de reprezentantul Xeniei Fescenco (decedată la 23 decembrie 2017),
Fescenco Nicolai, în baza unei procuri a cărei valabilitate a încetat la data de
23 decembrie 2017.
47. Această stare de fapt și de drept rezultă din prevederile art. 255 alin. (1), lit. f) Cod
civil (în redacția de până la 01 martie 2019), care indică expres că valabilitatea
procurii încetează în cazul decesului persoanei fizice care a eliberat procura,
declarării ei drept incapabilă, limitată în capacitatea de exerciţiu ori dispărută fără de
veste.
48. Conform art. 256 Cod civil în vigoare până la modificările din 01.03.2019, persoana
care a eliberat procura este obligată să informeze despre anularea şi încetarea
valabilităţii procurii pe cel căruia i-a eliberat procura şi pe terţii cunoscuţi de el cu
care reprezentantul urma să contracteze. Aceeaşi obligaţie o au succesorii celui care a
eliberat procura în cazurile stipulate la art.255 alin.(1) lit.d) şi f).
49. Iar conform art. 257 alin. (2) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019), la
încetarea valabilităţii procurii, persoana căreia îi este eliberată procura sau succesorii
ei sunt obligaţi să restituie imediat procura.
50. Prin urmare, contractul de donație nr.390 din 01.02.2018 prin care s-a donat ½ cota-
parte din apartamentul nr.*****, de pe adresa mun.Chișinău, str.***** *****, cu
nr. cadastral ***** Irinei Feșcenco, în partea donării cotei-părți deținute cu drept de
proprietate de Xenia Feșcenco, și anume ¼ cotă-parte, se declară nul în temeiul
prevederilor art. 221 alin. (1) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019).
51. Pârâta Feșcenco Irina în cadrul dezbaterilor judiciare a explicat că nu a acționat cu
rea-credință împreună cu soțul său Feșcenco Nicolai la încheierea contractului de
donație, deoarece nu au cunoscut că urmau a informa notarul despre decesul fiicei
sale Feșcenco Xenia, invocând necunoașterea legii.
52. Instanța de judecată evidențiază prevederile art.*****6 alin. (2) din Constituția
Republicii Moldova care indică expres că toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali
în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine
etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.
Respectiv, necunoașterea legii nu este o scuză care să poată fi folosită în apărarea
unui cetățean. În concluzie eroarea de drept nu exonerează de răspundere, iar actele
juridice încheiate înafara legii se sancționează cu nulitatea absolută.
53. Or, pârâtul Feșcenco Nicolai avea obligația contractuală prevăzută la pct.*****3 din
contractul de donație, care prevede că: reprezentantul garantează că la momentul
încheierii contractului... a procurii în baza căreia acționează din numele
,,donatorului” nu au fost anulate și sunt valabile.
54. Iar pct. 9 din contractul de donație prevede expres că părțile contractante poartă
răspundere pentru veridicitatea informației și legalitatea actelor prezentate notarului
pentru autentificarea contractului de donație.
55. Pentru aceste motive, s-a declarat nul contractul de donație nr. 390 din 01 februarie
2018 prin care Feșcenco Xenia reprezentată de Feșcenco Nicolai, în baza procurii nr.
4226 din*****2 decembrie 2017 autentificată de notarul Bondarciuc Olga, a donat
Irinei Feșcenco ¼ cotă-parte din apartamentul nr. *****, cu numărul cadastral
********** din mun. Chișinău, str. *****,1.
56. În conformitate cu art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanţa judecătorească
obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut
câştig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă
parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii
admise din pretenţii, iar pârâtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile
reclamantului.
57. Articolul 82 Cod de procedură civilă, prevede că cheltuielile de judecată se compun
din taxa de stat şi din cheltuielile de judecare a cauzei. Iar, prevederile art. 85 Cod de
procedură civilă, de taxă de stat pentru judecarea cauzelor civile se scutesc minorii –
pentru cererile de apărare a drepturilor lor.
58. În consecință, instanța de judecată reținând prevederile art. 94 alin. (1) Cod de
procedură civilă, încasează de la Feșcenco Irina în beneficiul lui Spînu Igor
cheltuielile de asistență juridică suportate în mărime de 5400 lei (cinci mii patru sute
lei). La fel, având în vedere că reclamantul a fost scutit la etapa primirii cererii de
chemare în judecată de la plata taxei de stat, iar pârâta Feșcenco Irina a pierdut
procesul, cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat se încasează de la Feșcenco
Irina în beneficiul statului în mărime de 2651,31 lei (două mii șase sute cincizeci și
unu lei, 31 bani).
59. Vis-a-vis de acțiunea reconvențională înaintată de Feșcenco Irina împotriva lui
Spînu Igor, intervenient accesoriu notarul Badalova Viorica privind declararea
nulității testamentului, certificatului de calitate de moștenitor, insțanța pentru început
reține că în cadrul dezbaterilor judiciare reclamantul Spînu Igor, reprezentat de
avocatul Chirica Iurie au invocat omiterea termenului de prescripție de către
Feșcenco Irina la înaintarea acțiunii reconvenționale privind declararea nulității
testamentului, certificatului de calitate de moștenitor.
60. Conform art. 2210 alin. (1) (în redacția de până la 01 martie 2019), dispoziţia
testamentară poate fi anulată numai de persoana care va beneficia nemijlocit din
anularea dispoziţiei testamentare.
61. Conform art. 2211 alin. (1), (2) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019),
termenul de prescripţie al acţiunii în anulare este de 1 an. Termenul de prescripţie se
calculează din momentul când persoana îndreptăţită a aflat despre existenţa
temeiurilor de anulabilitate. Dispoziţiile legale privind suspendarea cursului
prescripţiei se aplică în mod corespunzător.
Aliniatul (3) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019), prevede expres că
acţiunea în anulare nu poate fi înaintată după expirarea termenului de 3 ani de la data
deschiderii moştenirii.
62. În primul rând, instanța evidențiază că această chestiune a fost soluționată prin
încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 27 noiembrie 2019.
63. Cu toate acestea, în cadrul dezbaterilor judiciare pentru justa soluționare a cauzei, și
pentru a clarifica momentul când a aflat Feșcenco Irina despre existența testamentul
contestat, s-a constatat că ultima a aflat despre existența testamentului în luna
aprilie 2018, atunci când a primit înștiințarea instanței despre intentarea procesului
civil la cererea de chemare în judecată depusă de Spînu Igor.
64. Astfel, fiind depusă acțiunea reconvențională prin intermediul oficiului poștal la data
de 25 aprilie 2019 /f.d. 98 Vol. I/, și primită în procedură la data de*****0
septembrie 2019 se constată că acțiunea a fost depusă în termenul prevăzut de lege.
Spînu Igor nu a demonstrat contrariul.
65. Cât privește temeinicia pretențiilor înaintate de Feșcenco Irina împotriva lui Spînu
Igor, intervenient accesoriu notarul Badalova Viorica privind declararea nulității
 testamentului, certificatului de calitate de moștenitor și compensarea cheltuielilor de
judecată, instanța consideră că acestea sunt neîntemeiate, din considerentele ce
urmează.
66. Articolul 1449 alin. (1) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019), prevede că
testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil şi personal prin care
testatorul dispune cu titlu gratuit, pentru momentul încetării sale din viaţă, de toate
bunurile sale sau de o parte din ele.
67. Conform art. 1469 alin. (1)-(3) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019),
testamentul este nul dacă sunt prezente condiţiile de nulitate a actelor juridice.
Dispoziţiile testamentare care contravin legii sau intereselor publice, precum şi
condiţiile care nu sînt clare sau contravin una alteia, sunt nule. Testamentul întocmit
cu nerespectarea formei stabilite de lege este nul.
68. Se reține că testamentul din 05 iulie 2016 semnat de Feșcenco Xenia, autentificat de
notarul Badalova Viorica conform căruia moștenitorul averii este Spînu Igor, este în
conformitate cu prevederile art. 1458 lit. b) Cod civil (în redacția de până la 01 martie
2019), care prevede că testamentul este autentic, ceea ce presupune - autentificat
notarial, precum şi asimilat cu cel autentificat notarial.
69. Conform art. 2209 alin. (1) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019),
dispoziţia testamentară este anulabilă în măsura în care testatorul a fost în eroare cu
privire la conţinutul manifestării sale de voinţă sau nu avea, în genere, intenţia de a
face o manifestare de voinţă cu un asemenea conţinut şi se presupune că, dacă ar fi
cunoscut starea lucrurilor, el nu ar fi făcut o asemenea manifestare de voinţă.
70. Conform art. 2210 alin. (1) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019),
dispoziţia testamentară poate fi anulată numai de persoana care va beneficia
nemijlocit din anularea dispoziţiei testamentare.
71. Argumentul reclamantei Feșcenco Irina pe acțiunea reconvențională precum că fiind
semnat testamentul contestat, de fapt voința fiicei Feșcenco Xenia a fost viciată, și
din acest motiv urmează a fi anulat testamentul și certificatul de calitate de
moștenitor, nu poate fi reținut.
72. Nu poate fi reținut nici argumentul reclamantei Feșcenco Irina precum că
circumstanțele în care a fost scris testamentul și faptul că acesta a fost întocmit la 05
iulie 2016, ulterior la 15 decembrie 2017 au fost semnate procurile de către Feșcenco
Xenia, prin care a împuternicit-o cu drepturi în privința copiilor minori, denotă că
consimțământul Xeniei Fescenco la semnarea testamentului nu a fost liber exprimat.
73. La fel, nu este relevantă explicația reclamantei Feșcenco Irina precum că
raționamentul care a stat la baza întocmirii procurilor de către Feșcenco Xenia, pe
numele Feșcenco Irina prin care a acordat împuterniciri de reprezentare în privința
copiilor săi, aceasta presupune dorința de a respecta ultima voință a fiicei Feșcenco
Xenia.
74. Instanța evidențiază că nu s-a făcut dovada precum că testatorul a fost în eroare cu
privire la conţinutul manifestării sale de voinţă la momentul semnării testamentului
sau că nu a avut intenția de a face o manifestare de voinţă cu un asemenea conţinut.
75. Prin urmare, argumentele reclamantei Feșcenco Irina privind ilegalitatea
testamentului contestat, nu au un suport juridic. De altfel, în conformitate cu
prevederile art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să
dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor
sale dacă legea nu dispune altfel.
76. Instanța menționează că, consecutivitatea acțiunilor cu referire la semnarea de către
Feșcenco Xenia a testamentului contestat și ulterior a procurilor semnate, nu poate
constitui temei de a pune la îndoială conștientizarea pe deplin a acțiunilor sau voința
testatorului la momentul semnării testamentului.
77. Or, conform art. 199 alin. (2) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019),
consimțământul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este
exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat. Iar, conform art. 52
alin. (1) din Legea cu privire la notariat nr. 1453 din 08.11.2002, persoana care
desfășoară activitate notarială autentifică testamentele persoanelor cu capacitatea de
exercițiu deplină.
78. Mai mult, prevederile art. 200 alin. (3) Cod civil (în redacția de până la 01 martie
2019), indică expres că valabilitatea manifestării de voință nu este afectată de decesul
persoanei care și-a exprimat voința, sau de lipsirea ei de capacitate de exercițiu, dacă
aceste evenimente au avut loc după exprimarea voinței.
79. La fel, explicația reclamantei Feșcenco Irina precum că Feșcenco Xenia înainte cu 8
zile de deces, l-a împuternici pe tatăl său Feșcenco Nicolai prin procura eliberată la
15 decembrie 2017, în vederea donării cotei-părți din bunul imobil ce-i aparținea
presupune că și-a schimbat voința, nu justifică anularea testamentului.
80. Aceasta deoarece, conform art. 1465 lit. a) Cod civil (în redacția de până la 01 martie
2019), testatorul poate modifica sau revoca testamentul în orice moment prin
întocmirea unui nou testament, care revocă în mod direct, total sau parţial,
testamentul anterior ce contravine noului testament.
81. În concluzie, instanța nu a stabilit temeiuri de nulitate a testamentului contestat
conform art. 1446 alin. (1)-(3) Cod civil. Pretenția privind declararea nulă a
certificatului de calitate de moștenitor, la fel se respinge ca neîntemeiată. Aceasta
deoarece este o pretenție subsecventă celei de contestare a testamentului, și având în
vedere că instanța nu a constatat temeiuri de a declara nul testamentul, respectiv
certificatul de calitate de moștenitor a fost eliberat în condițiile legii.
82. Din aceste considerente, instanța a ajuns la concluzia respingerii acțiunii
reconvenționale înaintată de către Feșcenco Irina privind declararea nulității
testamentului și a certificatului de calitate de moștenitor. Cât privește cheltuielile de
judecată, acestea nu sunt pasibile încasării deoarece Feșcenco Irina a pierdut
procesul, respectiv prevederile art. 94 Cod de procedură civilă, nu se aplică.
83. Cu referire la acțiunea înaintată de Spînu Igor din nume propriu și în interesele
copiilor minori ***** ***** către Feșcenco Irina și Feșcenco Nicolai privind
declararea succesorilor rezervatari ca nedemni și compensarea cheltuielilor de
judecată, instanța consideră că aceasta este neîntemeiată, din următoare considerente.
84. Conform art. 1438 Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019), acţiunea de
declarare a persoanei ca succesor nedemn trebuie să fie intentată de persoana
interesată în termen de un an din data deschiderii succesiunii.
85. Susține reclamantul Spînu Igor din nume propriu și în interesele copiilor minori
***** ***** că la data de 01 august 2028, la o lună și o săptămână după decesul
Xeniei Feșcenco, părinții defunctei Feșcenco Irina și Feșcenco Nicolai au încheiat
două contracte de donație, printre care și contractul contestat nr. 390 din 01 februarie
2018. În acest sens, reclamantul menționează că pârâții nu pot invoca că nu au
cunoscut despre boala fiicei, decesul ei, sau că nu cunoșteau că nu procedează corect,
acționând în baza unei procuri nevalabile.
86. Explică reclamantul că pe lângă faptul că pârâții au acționat în baza unui act
nevalabil, consideră că este important a se lua în considerație că ultimii au tăinuit
acest fapt și față de autorități Agenția Servicii Publice, notarul Palii Olga și prin
înstrăinarea cotei-părți din imobil ce-i aparținea defunctei prin contractul de donație
contestat, astfel a fost lipsit de efect testamentul autentic întocmit de Feșcenco Xenia.
În acest sens, reclamantul a notat că astfel a fost diminuată rezerva succesorală care
se cuvine copiilor minori, or alte bunuri defuncta nu deținea.
87. Conform art. 1432 alin. (1) Cod civil, moştenirea este transmiterea patrimoniului unei
persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moştenirea) către succesorii săi.
88. Conform art. 1434 Cod civil, nu poate fi succesor testamentar sau legal persoana
care:
a) a comis intenţionat o infracţiune sau o faptă amorală împotriva ultimei voinţe,
exprimate în testament, a celui ce a lăsat moştenirea dacă aceste circumstanţe sunt
constatate de instanţa de judecată;
b) a pus intenţionat piedici în calea realizării ultimei voinţe a celui ce a lăsat moştenirea şi
a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la
majorarea cotei succesorale ale tuturor acestora.
89. Prevederile art. 1435 Cod civil, indică expres că circumstanţa care constituie temei
pentru decădere din dreptul la succesiune trebuie constatată de instanţa de judecată.
Acţiunea poate fi intentată de persoana pentru care decăderea succesorului nedemn
din dreptul la succesiune are consecinţe patrimoniale.
90. Conform art. 1500 alin. (1) lit. a) Cod civil, în cazul succesiunii legale, moştenitori cu
drept de cotă egală sunt: a) de clasa I – descendenţii (fiii şi fiicele celui ce a lăsat
moştenirea, la fel şi cei născuţi vii după decesul lui, precum şi cei înfiaţi), soţul
supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi (părinţii, înfietorii) celui ce a lăsat
moştenirea.
91. Iar prevederile art. 1505 Cod civil, indică expres că succesorii de clasa I inapţi pentru
muncă au dreptul de a moşteni, independent de conţinutul testamentului, cel puţin o
doime cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de succesiune legală
(rezervă succesorală).
92. Instanța evidențiază că cel ce a lăsat moștenirea prin testamentul din 05 iulie 2016, la
caz Fescenco Xenia a lăsat întreaga avere ce se va găsi în patrimoniul său la data
decesului, din ce nu ar fi alcătuită și unde nu s-ar afla cet. Spînu Igor.
93. În cadrul dezbaterilor judiciare, cât și din materialele cauzei s-a constatat că unica
avere a testatorului este constituită din cota-parte din apartamentul nr.*****, de pe
adresa în mun. Chișinău, sect. Botanica, str.***** ce aparținea Xeniei Fescenco.
94. În temeiul prevederilor art. 1435 Cod civil, instanța urmează să stabilească dacă sunt
circumstanțe care constituie temei pentru decădere din dreptul la succesiune în
privința părinților defunctei Feșcenco Nicolai și Feșcenco Irina.
95. Vis-a-vis de argumentele reclamantului Spînu Igor privind declararea succesorilor
rezervatari Feșcenco Nicolai și Feșcenco Irina ca nedemni, instanța consideră că
aceste argumente nu justifică decăderea lui Feșcenco Nicolai și Feșcenco Irina din
dreptul la succesiune conform art. 1434 Cod civil.
96. Or, pentru ca instanța să constate acțiunile lui Feșcenco Nicolai și Feșcenco Irina ca o
faptă imorală atunci când au acționat la încheierea contractului de donație, era
necesar a se stabili că ultimii au cunoscut despre existența testamentului lăsat. În
cadrul dezbaterilor judiciare s-a stabilit că pârâții nu au cunoscut despre existența
testamentului, decât numai când au primit înștiințarea instanței despre intentarea
procesului de către Spînu Igor privind contestarea contractului de donație. Prin
urmare, nu se poate considera că astfel, pârâții au avut intenția de a influiența voința
testatorului sau că au acționat în vederea de a pune piedici în calea realizării ultimei
voinţe a celui ce a lăsat moştenirea.
97. Mai explică reclamantul Spînu Igor că încă un motiv pentru care urmează a fi
declarați pârâții Feșcenco Nicolai și Feșcenco Irina ca succesori rezervatari nedemni
este acela că ultimii sunt succesori de gradul I. Și conform art. 1505 Cod civil au
dreptul de a moşteni, independent de conţinutul testamentului, cel puţin o doime
cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de succesiune legală (rezervă
succesorală), deoarece ultimii sunt pensionari pe limită de vârstă, iar pensionarii sunt
considerate persoane inapte de muncă.
98. Instanța de judecată evidențiază că aceasta este o interpretare greșită, deoarece
moștenitorul de clasa I, în cazul succesiunii legale, la caz părinții care sunt
pensionari pe limită de vârstă, nu presupune că sunt inapți de muncă pentru a
moșteni în condițiile art. 1505 Cod civil (rezervă succesorală).
99. În acest sens, instanța ține să menționeze că potrivit principiului libertății
testamentare, orice persoană fizică capabilă poate dispune de patrimoniul său pentru
cauză de moarte. Însă, pentru a proteja pe anumiți moștenitori legali, cei mai
apropiați defunctului, numiți moștenitori rezervatari, împotriva libertăților excesive
ale celui care lasă moștenirea, legiuitorul a stabilit că o parte din moștenire numită
rezervă succesorală li se cuvine acestora în mod imperativ. Rezerva succesorală este
acea parte din moștenire care se cuvine conform legii moștenitorilor rezervatari și
de care cel ce a lăsat moștenirea nu poate dispune prin liberalități.
100. Prin urmare, rezerva succesorală limitează dreptul de dispoziție a celui care lasă
moștenirea numai cât privește liberalitățile, indiferent că este vorba despre
liberalități mortis causa (făcute prin testament) sau donații. Calitatea de moștenitor
rezervatar o au succesorii de clasa I indicați la art. 1500 alin. (1) lit. a) Cod civil,
 care sunt inapți de muncă. Cât privește întinderea rezervei succesorale, ei vor avea
dreptul la ½ din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în calitate de moștenitor legal.
101. La caz, pârâții Feșcenco Nicolai și Feșcenco Irina fiind pensionari pe limită de
vârstă nu întrunesc calitatea de moștenitori rezervatari, deoarece nu s-a probat că
ultimii sunt inapți de muncă, ceea ce limitează dreptul acestora de a pretinde la
rezerva succesorală.
102. Or, potrivit definițiilor prevăzute în pct. 3 din Regulamentul sanitar privind
supravegherea sănătății persoanelor expuse afecțiunii factorilor profesionali de risc
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1025 din 07.09.2016, inaptitudine temporară
în muncă reprezintă - incapacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a
desfăşura activitatea la locul de munca în profesia/funcţia pentru care se solicită
examenul medical privind aptitudinea în muncă, până la reevaluarea sănătăţii de
către medicul în patologii profesionale, iar inaptitudine permanentă în
muncă reprezintă - incapacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a
desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită
examenul medical privind aptitudinea în muncă.
103. De asemenea, se reține că conform art. 55 alin. (1) lit. f) și art. 54 alin. (2) din Codul
muncii, contractul individual de muncă poate fi încheiată pe durată determinată cu
persoanele pensionate, conform legislației în vigoare, pentru limită de vârstă ori
vechime în muncă (sau care au obținut dreptul la pensie pentru limită de vârstă ori
vechime în muncă) și sunt încadrate în câmpul muncii pe o perioadă de până la 2
ani, care, la expirare, poate fi prelungită de părți în condițiile art. 54 alin. (2) și ale
art. 68 alin. (1) și alin. (2) lit. a).
104. În concluzie, instanța conchide că atingerea vârstei de pensionare nu este echivalentă
cu noțiunea inaptitudinii de muncă operată în Codul civil și invocată de reclamant,
or din dispozițiile legale citate supra se atestă că persoana care este pensionată
conform legislației în vigoare, pentru limită de vârstă sau vechime în muncă nu
denotă inaptitudinea de muncă a acestuia.
105. Din aceste considerente, instanța de judecată a ajuns la concluzia respingerii acțiunii
înaintată de Spînu Igor din nume propriu și în interesele copiilor minori *****
***** către Feșcenco Irina și Feșcenco Nicolai privind declararea succesorilor
rezervatari ca nedemni. Corespunzător cererea privind încasarea cheltuielile de
judecată se respinge, deoarece Spînu Igor a pierdut procesul, respectiv prevederile
art. 94 Cod de procedură civilă, nu se aplică.
106. Într-o altă ordine de idei, instanța de judecată reține că prin încheierea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie 2018, a fost admisă cererea de asigurare a
acțiunii depusă de Spînu Igor, și aplicat sechestru asupra apartamentului cu nr.
cadastral *****, aplasat în mun. Chișinău, str. *****,*****.
107. În conformitate cu art. 180 alin. (21) Cod de procedură civilă, anularea măsurilor de
asigurare a acţiunii se dispune de instanţa de judecată odată cu pronunţarea asupra
fondului printr-o hotărâre de respingere a acţiunii. Reglementările referitoare la
caracterul definitiv al actului judecătoresc prin care se soluţionează fondul sunt
aplicabile integral şi asupra prevederilor referitoare la măsurile de asigurare.
 Aliniatul (3) din același articol prevede că în cazul respingerii acţiunii, măsurile
anterioare de asigurare a acţiunii se menţin până când hotărârea judecătorească
devine definitivă. În cazul admiterii acţiunii, măsurile anterioare de asigurare îşi
păstrează efectul până la executarea hotărârii judecătoreşti.
108. Astfel, având în vedere că prevederile mai sus indicate, instanța ajunge la concluzia
anulării măsurilor de asigurare a acțiunii din momentul devenirii definitive a
hotărârii judecătorești.
109. În conformitate cu art. art. 94, 98, 238-241 Cod de procedură civilă, instanța de
judecată

HOTĂRĂŞTE:

Se admite acţiunea civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Spînu Igor

din nume propriu și în interesele copiilor minori ***** ***** către Feșcenco Irina,
intervenient accesoriu Palii Olga privind declararea nulității contractului de donație și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Se declară nul contractul de donație nr. 390 din 01 februarie 2018 prin care
Feșcenco Xenia reprezentată de Feșcenco Nicolai, în baza procurii nr. 4226
din*****2 decembrie 2017 autentificată de notarul Bondarciuc Olga, a donat Irinei
Feșcenco ¼ cotă-parte din apartamentul nr. *****, cu numărul cadastral ********** din
mun. Chișinău, str. *****,1.
Se încasează de la Feșcenco Irina în beneficiul lui Spînu Igor cheltuielile de
asistență juridică în mărime de 5400 lei (cinci mii patru sute lei).
Se încasează de la Feșcenco Irina în beneficiul statului taxa de stat în mărime de
2651,31 lei (două mii șase sute cincizeci și unu lei, 31 bani).
Se anulează măsura de asigurare aplicată prin încheierea Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 02 aprilie 2018, din momentul devenirii definitive a hotărârii
judecătorești.
Se respinge ca neîntemeiată acțiunea reconvențională înaintată de Feșcenco Irina
împotriva lui Spînu Igor, intervenient accesoriu notarul Badalova Viorica privind
declararea nulității testamentului, certificatului de calitate de moștenitor și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Se respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă la cererea de chemare în judecată
depusă de Spînu Igor din nume propriu și în interesele copiilor minori ***** ***** către
Feșcenco Irina și Feșcenco Nicolai privind declararea succesorilor rezervatari ca nedemni
și compensarea cheltuielilor de judecată.
Hotărârea cu drept de apel la Curtea de Apel Chişinău, în termen de 30 zile din
momentul pronunțării dispozitivului hotărârii, prin intermediul Judecătoriei Chișinău
/sediul Centru/.

Președintele ședinței,
Judecătorul Diana Tricolici