Dosarul nr.

2-10518/2019 /12-2-37530-
25062019/
HOTĂRÂRE
În numele Legii

13 octombrie 2020 mun.

Chişinău

Judecătoria Chișinău (sediul Centru)

în componenţa:
preşedintele şedinţei, judecătorul Sergiu Suvac
grefier Veronica Popa, Dan Purice

cu participarea reprezentantului reclamantei, avocatul Tamciuc Larisa, a

reprezentantului pârâților, avocat Goncearuc Olga, precum și a reprezentantului
intervenientului accesoriu, ***** – avocatul Coptu Sergiu,
în lipsa reclamantei, *****, a pârâților, ***** și *****, a intervenienților
accesorii, notarul public Badalova Viorica, IP „Agenția Servicii Publice”, *****, *****,
*****, ***** legal citați în conformitate cu prevederile art. 102-105 Codul de procedură
civilă,

examinând în ședință publică cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de ***** împotriva ***** și *****, intervenienți accesorii, notarul public Badalova
Viorica, IP „Agenția Servicii Publice”, *****, *****, *****, *****, privind rezoluțiunea
contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață și radierea
înregistrărilor din Registrul bunurilor imobile,

a c o n s t a t a t:

Argumentele participanților la proces.

La 04 iunie 2019, *****, reprezentată de avocatul, Tamciuc Larisa, a depus cerere
de chemare în judecată împotriva ***** și *****, intervenienți accesorii, notarul public
Badalova Viorica, IP „Agenția Servicii Publice”, privind rezoluțiunea contractului de
înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață și radierea înregistrărilor din
Registrul bunurilor imobile.
În motivarea acțiunii, partea reclamantă a indicat că la 03 aprilie 2018, între tatăl
reclamantei, *****, și ***** a fost încheiat contractul de înstrăinare a bunului cu
condiţia întreţinerii pe viaţă, potrivit căruia primul a transmis, iar ***** a primit în
proprietate apartamentul nr. 85 din *****, autentificat notarial de notarul, Badalova
Viorica.
 A menționat că, contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă
a fost înregistrat la organul cadastral la 04.04.2018, ca proprietari al apartamentului
figurând soții ***** și *****.
Susține că la sfârșitul lunii septembrie 2018, ***** a depus plângere la
Procuratura mun. Chișinău, solicitând atragerea la răspundere penală a soților, ***** și
*****, pe motiv că au dobândit prin înșelăciune apartamentul sus enunțat, precum și
atragerea la răspundere penală a notarului, care ilegal a întocmit contractul de înstrăinare
a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.
A relatat că prin ordonanța procurorului din 12.03.2019 s-a refuzat în pornirea
urmăririi penale în privința ***** și *****, fiind clasat procesul penal pe marginea
sesizării cu privire la infracțiune.
Consideră partea reclamantă că, contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia
întreţinerii pe viaţă necesită a fi reziliat, cu radierea dreptului de proprietate al pârâților
din registrul bunurilor imobile pe motiv că *****, care avea 59 ani, era sănătos, voinic și
nu avea nevoie de îngrijirea cuiva.
Mai mult, susține că fiica lui îi transfera periodic bani pentru cheltuielile curente,
transmitea prin intermediul prietenilor colete cu produse alimentare, cu mijloace
financiare.
Partea reclamantă a precizat că ***** a decedat la 15.09.2018, fiind găsit fără
suflare în propriul apartament, în stare de putrefacție.
A indicat că, pe lângă alte obligații, contractul conținea obligația pârâților de a
asigura zilnic beneficiarul întreținerii cu produse alimentare, îmbrăcăminte la necesitate,
cu îngrijire medicală, dacă aceasta va fi dictată de starea sănătății persoanei, achitarea
lunară a tuturor plăților aferente întreținerii imobilului, achitarea plăților pentru ritualul
înmormântării.
A afirmat că, condițiile contractului au fost în totalitate ignorate de ***** *****,
deoarece, reieșind din cele oficial confirmate, *****, mai mult de 3 zile, nu a fost vizitat,
nu a fost asigurat cu produse alimentare zilnice, nu s-a interesat de sănătatea
beneficiarului întreținerii, fapt care duce la rezoluțiunea contractului din 03 aprilie 2018.
Susține că unicul moștenitor a lui ***** este *****. Relațiile între cei doi au fost
bune. Deși rareori își vizita tatăl, deseori vorbea cu el la telefon, comunica prin
intermediul rețelelor de socializare, având în vedere că ***** locuiește cu fiul său peste
hotarele țării.
A mai relatat că își ajuta material și financiar tatăl.
A indicat că părinții săi au divorțat la 26.02.1986 și că mama, *****, a decedat la
*****.
Solicită, partea reclamantă, rezoluţiunea contractului de înstrăinare a bunului cu
condiţia întreţinerii pe viaţă nr. 2225 din 03.04.2018, încheiat între ***** și ***** în
privința bunului imobil cu nr. cadastral *****, din mun. Chişinău, *****, cu obligarea
organului cadastral să radieze dreptul de proprietate al pârâților din Registrul bunurilor
imobile.
 La 10 octombrie 2019, reprezentanta pârâților – avocatul, Goncearuc Olga, a
înaintat referință prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată (f.d. 52-
58).
În motivarea referinței a confirmat faptul încheierii între ***** și ***** a
contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă din 03 aprilie 2018,
potrivit căruia primul s-a obligat să transmită apartamentul nr. 85 din *****.
A menționat că, ***** locuiește în ***** situat în mun. Chişinău, *****,
începând cu anul 1977. Prima are la întreținere trei copii, dintre care doi sunt minori.
Cu defunctul, *****, soții ***** erau vecini, menționând că însăși ***** a venit
personal cu inițiativa de a fi încheiat contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia
întreţinerii pe viaţă.
Susține că ***** era o persoană inteligentă, amabilă, iar copiii pârâtei des
comunicau cu primul, având un respect special față de el.
A relatat că *****, devenind prietenul familiei *****, s-a destăinuit că suferă din
motiv că fiica sa deloc nu îl vizitează, nu se interesează de starea sa, simțindu-se părăsit și
ducând o viață fără surse de existență.
Afirmă că normele care se referă la contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia
întreţinerii pe viaţă nu stipulează restricții față de beneficiarul întreținerii, care poate fi
orice persoană fizică care dispune cu titlu de proprietate de un bun imobil sau mobil și
care poate servi drept obiect al contractului de înstrăinare a bunului cu condiția
întreținerii pe viață.
A indicat că ***** locuia singur, nu era vizitat de nimeni, nu comunica cu fiica sa,
iar anterior, din spuse lui *****, fiica sa își permitea să vorbească vulgar cu el,
ofensându-l și ignorându-l.
A menționat că în acțiunea formulată, reclamanta afirmă că periodic îi transmitea
bani tatălui său, însă fără a proba acest fapt.
În acest context a relatat că anume soții ***** îl ajutau financiar pe defunctul
*****, ultimul având și restanțe la serviciile comunale neachitate, iar în urma încheierii
contractului din 03.04.2018, și-au onorat întru totul obligațiile asumate.
A indicat că decesul lui ***** a fost total neprevăzut pentru *****, astfel încât
ultima nu-și putea imagina că în momentul când îl apela și apelurile nu erau preluate,
beneficiarul întreținerii era deja decedat.
A reținut că anume ***** *****a, făcându-și griji pentru *****, a apelat la
serviciile corespunzătoare pentru a stabili de ce ultimul nu este de găsit, precum și tot ei
au avut grijă de organizarea serviciilor funerare, suportând toate cheltuielile necesare.
Deși reclamanta a fost anunțată despre decesul tatălui său, dânsa nu a fost prezentă
la înmormântare, precum și nici la ulterioarele ritualuri generate de decesul persoanei.
A mai menționat că apartamentul nr. 85 din *****, obiect al contractului de
înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, ulterior a fost înstrăinat lui ***** și
***** în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 7668 din 14.11.2018, iar potrivit
contractului de vânzare-cumpărare nr. 468 din 25.01.2019, apartamentul a ajuns în
proprietatea lui ***** și ***** (f.d. 52-58).
 Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru emisă protocolar în ședința
din 10 octombrie 2019, în condițiile art. 67 Codul de procedură civilă, au fost atrași în
calitate de intervenienți accesorii, *****, *****, *****, ***** (f.d. 49).
La 19 noiembrie 2019, reprezentantul intervenientului accesoriu, IP „Agenția
Servicii Publice”, a depus referință în care a indicat că deoarece reclamantul nu are
pretenții față de modalitatea în care registratorul a recepționat documentele și a efectuat
înregistrarea dreptului înscris, consideră că cererea de chemare în judecată formulată este
o acțiune în rectificare, fără a fi în situația caracterizată prin întreprinderea de acțiuni
neîntemeiate din partea registratorului. Consideră că atragerea în proces a IP „Agenția
Servicii Publice” este neîntemeiată (f.d. 138).
La 25 noiembrie 2019, reprezentantul intervenientului accesoriu, *****, –
avocatul Sergiu Coptu, a prezentat referința în care s-a expus asupra respingerii acțiunii
ca fiind neîntemeiată (f.d. 151-153).
În motivarea referinței, a indicat că ***** împreună cu soțul său, *****,
domiciliază în or. Cahul. Dorind să procure pentru familia lor un apartament în mun.
Chișinău, de mai multe ori au vizualizat un site cu anunțuri în acest sens, dând și peste
anunțul de vânzare a apartamentului nr. 85 din *****.
Deși susține că au văzut mai mult apartamente, au hotărât, în cele din urmă, să
procure de la familia ***** anume apartamentul sus enunțat, încheind, așadar, la
14.11.2018 contractul de vânzare-cumpărare, potrivit căruia au cumpărat bunul imobil,
compus din 2 odăi, la prețul de 31500 euro.
A menționat că apartamentul nr. 85 din *****, inițial era într-o stare deplorabilă,
necesitând efectuarea unei reparații esențiale.
A relatat că după ce au procurat apartamentul, au investit în el o sumă consistentă
de bani pentru efectuarea reparației.
A afirmat că în urma unor discuții cu soțul său, au decis să înstrăineze
apartamentul, dat fiind faptul că aveau nevoie urgent de bani.
Fiind scos la vânzare, au fost identificați cumpărătorii, ***** și soția sa *****,
care la 25.01.2019 au procurat apartamentul respectiv.
Deoarece ***** și soțul său, *****, au fost dobânditori de bună-credință ai
apartamentului vizat, respectiv ***** și soția sa *****, la fel sunt de bună credință,
admiterea acțiunii inițiale ar putea avea efecte juridice și asupra dreptului său de
proprietate, considerând că nu există niciun temei sau motiv prevăzut de lege pentru a se
dispune rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață,
iar în consecință fiind necesar a respinge cererea de chemare în judecată formulată de
*****.
A mai invocat în susținerea poziției sale și faptul că, contractul de înstrăinare a
bunului cu condiția întreținerii pe viață a fost autentificat la notar, care i-a explicat lui
***** conținutul și esența acestuia, astfel încât ultimul a încheiat în mod benevol
contractul. De asemenea, în timpul vieții sale, ***** nu a întreprins nicio acțiune în
modul stabilit de lege cu privire la rezoluțiunea sau anularea contractului, consideră că
familia ***** probabil și-a executat corect obligațiunile sale contractuale cu privire la
acordarea întreținerii prevăzute (f.d. 151-153).
 În ședința de judecată, reprezentantul reclamantei – avocatul, Tamciuc Larisa, a
susţinut acţiunea pe motivele de fapt şi de drept invocate în cererea de chemare în
judecată formulată.
Reprezentanta pârâților, ***** și *****, – avocatul Goncearuc Olga, a solicitat
respingerea acțiunii în baza argumentelor expuse în conținutul referinței.
Reprezentantul intervenientului accesoriu, ***** – avocatul Coptu Sergiu, la fel, a
cerut respingerea acțiunii potrivit referinței formulate.
Intervenienții accesorii, *****, *****, au depus cerere prin care au solicitat
examinarea cauzei în absența lor, menționând, totodată, că nu există niciun temei pentru a
fi rezoluționat contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață încheiat
la 02.04.2018, pledând pentru respingerea acțiunii depuse de ***** (f.d. 150).
Restul participanților, și anume, intervenienții accesorii, notarul public Badalova
Viorica, IP „Agenția Servicii Publice”, *****, *****, deși au fost legal citați (f.d. 127,
128, 131, 144, 146, 149, 179, 186, 187), la ședință nu s-au prezentat din motive
necunoscute instanței, din care considerente, în condițiile art. 205 alin. (4) Codul de
procedură civilă, instanța a dispus examinarea cauzei în absența acestora.
Aprecierea instanței.
Studiind materialele dosarului, apreciind în conformitate cu art.130 Cod de
procedură civilă probele administrate, instanţa de judecată ajunge la concluzia că cererea
de chemare în judecată depusă de ***** împotriva ***** și *****, intervenienți
accesorii, notarul public Badalova Viorica, IP „Agenția Servicii Publice”, *****, *****,
*****, *****, privind rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția
întreținerii pe viață și radierea înregistrărilor din Registrul bunurilor imobile, urmează a fi
respinsă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărîrea judecătorească
trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe
circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de
judecată.
În ședința de judecată instanța a constatat următoarele circumstanțe de fapt.
Materialele cauzei atestă că, reclamanta *****, născută la *****, este fiica lui
***** și *****, fapt confirmat prin adeverința de naștere prezentată (f.d. 19).
Totodată, instanța constată că părinții reclamantei, ***** și *****, au fost în
relații de căsătorie până la 26 februarie 1986, fapt confirmat prin certificatul de divorț
seria și numărul ***** (f.d. 29).
Reieșind din materialul probatoriu administrat, inițial apartamentul nr. 85 din
*****, a aparținut cu drept de proprietate lui ***** potrivit contractului de vânzare-
cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 04.02.1995 (f.d. 60).
Instanța reține că la 03 aprilie 2018, între *****, în calitate de beneficiar al
întreținerii, și *****, în calitate de dobânditor, a fost încheiat contractul de înstrăinare a
bunului cu condiția întreținerii pe viață, în baza căruia primul a transmis în proprietatea
ultimei, apartamentul nr. 85, cu nr. cadastral *****, din mun. Chişinău, ***** *****, în
schimbul întreținerii pe viață a lui ***** (f.d 65-66).
 În temeiul contractului nominalizat, atât pârâta, *****, cât și pârâtul, *****, au
devenit proprietari devălmași ai apartamentului 85 din *****, fapt confirmat prin extrasul
din registrul bunurilor imobile (f.d. 13).
Instanța atestă că la 15 septembrie 2018, tatăl reclamantei – *****, a decedat, fapt
confirmat prin certificatul de deces înregistrat cu nr. 3838 la 19 septembrie 2018 (f.d. 18).
Din conținutul raportului de constatare nr. 201803C1870 din 25 octombrie 2018
întocmit de medicul legist din cadrul Centrului de Medicină Legală, rezultă că moartea
decedatului, *****, a survenit cu circa 3 zile până la efectuarea examinării medico-
legale, fără a putea fi stabilită cauza modificărilor cadaverice tardive (f.d. 14-17).
În altă ordine de idei, instanța reține că în urma decesului lui *****, reclamanta
***** a depus la notar la 25.09.2018 declarația de acceptare a succesiunii, fiind, așadar,
confirmată înregistrarea dosarului succesoral (f.d. 30).
Totodată, din actele cauzei rezultă că apartamentul 85 din *****, a fost vândut de
către ***** și ***** cumpărătorului ***** în baza contractului de vânzare-cumpărare
nr.7670 din 14 noiembrie 2018, contract autentificat și înregistrat în registrul bunurilor
imobile la 20.11.2018, dreptul de proprietate fiind înregistrat atât după *****, cât și după
***** (f.d. 67-68).
Ulterior, potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr.468 din 25 ianuarie 2019,
***** și *****, în calitate de vânzători au înstrăinat același apartament cumpărătorilor,
***** și ***** (f.d. 154-155).
Instanța atestă, că în ambele contracte de vânzare-cumpărare, prețul bunului imobil
l-a constituit echivalentul în lei moldovenești a 31500 euro.
De asemenea, la materialele cauzei au fost prezentate înscrisuri care confirmă
adresarea reclamantei cu o plângere în adresa Procuraturii mun. Chișinău prin care se
solicită atragerea la răspundere penală a lui ***** și *****, situația finalizată cu emiterea
ordonanței de neîncepere a urmăririi penale, cu clasarea procesului penal, pe motiv că nu
există faptul infracțiunii (f.d. 20-28).
Considerând că pârâții, ***** și *****, au ignorat în totalitate obligațiile rezultate
din contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, reclamanta s-a
adresat în instanța de judecată cu prezenta cerere de chemare în judecată.
Instanța va soluționa cauza civilă în conformitate cu prevederile Codului civil în
redacția în vigoare la momentul încheierii contractului.
Conform art. 839 alin. (1) Cod civil, în baza contractului de înstrăinare a bunului
cu condiţia întreţinerii pe viaţă, o parte (beneficiarul întreţinerii) se obligă să dea
celeilalte părţi (dobînditor) în proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobînditorul se
obligă să asigure beneficiarului întreţinere în natură – locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutorul
necesar pe timpul cît va trăi, precum şi înmormîntare.
La acest segment, instanța remarcă că, contractul de întreținere este cu titlu oneros,
deoarece ambele părți urmăresc la încheierea contractului propriile interese materiale, și
anume, dobânditorul primește bunul, iar beneficiarul întreținerea corespunzătoare.
Art. 844 alin. (1) Cod civil prevede că beneficiarul întreţinerii este în drept să
ceară rezoluţiunea contractului în cazul nerespectării obligaţiilor de către dobînditor.
 Distinct de cele enunțate, în instanța de judecată cerința de rezoluțiune a
contractului a fost formulată nu de către beneficiarul întreținerii, care potrivit contractului
a fost *****, ci de către fiica acestuia, *****.
Atfel art 844 stabileşte posibilitatea rezoluţiunii contractului de înstrăinare a
bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă la cererea beneficiarului întreţinerii, în cazul
nerespectării obligaţiilor contractuale de către dobînditor.
Într-o altă ordine de idei, la verificarea respectării obligaţiei de prestare a
întreţinerii în limitele condiţiilor indicate în contract, urmează a se lua în considerare
faptul că nu este suficientă prezumarea faptului doar și exclusiv din declaraţiile
beneficiarului întreţinerii, că obligaţia de întreţinere nu a fost executată sau a fost
executată necorespunzător.
În cadrul examinării cauzei nu au fost prezentate probe, din care ar rezulta că
beneficiarul întreținerii, *****, ar fi avut obiecții referitor la modul de respectare a
obligațiilor asumate în temeiul contractului din 03.04.2018.
Potrivit pct. 3.1 din contractul nr. 2225 din 03.04.2018, obligația dobânditorului
de întreținere pe viață a beneficiarului întreținerii includea: asigurarea hranei zilnice;
asigurarea cu îmbrăcăminte, cu îngrijire medicală dacă aceasta va fi dictată de starea
sănătății persoanei; achitarea lunară a tuturor plăților aferente întreținerii imobilului;
achitarea plăților pentru ritualul înmormântării (f.d. 65 verso).
Deși prin cererea de chemare în judecată reclamanta pretinde nerespectarea
corespunzătoare a obligațiilor rezultate din contractul de înstrăinare a bunului cu condiția
întreținerii pe viață din 03.04.2018, probele prezentate de către partea pârâtă reflectă
contrariul, și anume, că beneficiarul întreținerii a fost asigurat cu produse alimentare, fapt
confirmat prin copiile bonurilor de plată anexate la dosar (f.d. 71-90), precum și prin
lipsa datoriilor în privința plăților aferente întreținerii imobilului, fapt confirmat prin
facturile și bonurile de plată prezentate și anexate la dosar (f.d. 91-120).
Mai mult, pârâții au prezentat instanței și probe privind suportarea cheltuielilor de
înmormântare a lui ***** (f.d. 121 – 126).
Distinct de cele concluzionate de reclamantă că pârâții, ***** și *****, nu și-au
îndeplinit corespunzător obligațiile asumate, și anume, în partea obligației de asigurare
zilnică cu produse alimentare cu trimitere la faptul că ***** nu a fost vizitat mai multe
zile la rând, instanța conchide că respectiva obligație nu presupune în fapt vizitarea
zilnică a beneficiarului întreținerii, această obligație fiind posibil de realizat și prin
vizitarea persoanei la anumite intervale de timp, cu asigurarea de produse suficiente până
la următoarea vizită.
Astfel, după cum și anterior a fost indicat, pe lângă faptul că reclamanta, *****, nu
este beneficiarul întreținerii pentru a solicita rezoluțiunea contractului de înstrăinare a
bunului cu condiția întreținerii pe viață, probele aduse de partea pârâtă, la care instanța a
făcut referire în conținutul prezentei hotărâri, confirmă respectarea prevederilor
contractuale de către dobânditori.
Totodată, deși reclamanta pretinde că, în pofida faptului că este plecată peste
hotare, contacta cu tatăl său și îl ajuta perioadic prin expedierea de bani și colete, la
materialele dosarului nu a fost prezentată vreo dovadă în acest sens.
 Mai mult decât atât, potrivit răspunsului Inspectoratului General al Poliției de
Frontieră, din 22 ianuarie 2020, în perioada 01.01.2016-31.12.2019, în privința
reclamantei ***** nu a fost fixată nicio traversare a frontierei de stat prin punctele de
trecere controlate de autoritățile oficiale ale Republicii Moldova (f.d. 163).
Având în vedere constatările de mai sus, argumentele invocate de partea
reclamantă în justificarea pretențiilor sale sunt declarative şi nu au niciun suport legal.
În contextul circumstanțelor de fapt constatate, prin prisma materialului probator
anexat, instanța consideră ca nu sunt întrunite în speţă temeiurile legale ce ar justifica
rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viața,
respectiv, și nici radierea înregistrărilor din Registrul bunurilor imobile în privința
apartamentului nr. 85 din *****, din care motiv, acțiunea reclamantei, *****, urmează a
fi respinsă.
Partea dispozitivă.
În conformitate cu prevederile art. art. 238-241 Codul de procedură civilă al
Republicii Moldova, instanța

HOTĂRĂŞTE:

Cererea de chemare în judecată depusă de ***** împotriva ***** și *****,

intervenienți accesorii, notarul public Badalova Viorica, IP „Agenția Servicii Publice”,
*****, *****, *****, *****, privind rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu
condiția întreținerii pe viață și radierea înregistrărilor din Registrul bunurilor imobile, se
respinge.
Hotărârea cu drept de apel la Curtea de Apel Chişinău, în termen de 30 zile de la
pronunțarea dispozitivului hotărârii, prin intermediul Judecătoriei Chişinău (sediul
Centru).

Preşedintele şedinţei, Sergiu

Suvac
Judecătorul

Copia corespunde originalului,

Judecătorul Sergiu
Suvac