GABRIELA TOMAG AP. an III, gr.

II
SPEȚĂ I
Prin acţiunea civilă, reclamanta PRIMĂRIA MUN. CT, a chemat în judecată pe pârâţii
RIAAAT şi ATR , solicitând instanţei să se pronunţe o hotărâre prin care, să se dispună
anularea actului de căsătorie Nr. X din 10.05.2013, înregistrat din eroare la PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI CT jud. CJ, privind pe RIAAAT şi BR.
În motivare se arată că din eroare, ofiţerul de stare civilă a înregistrat la registrul de căsătorii
al Primăriei Mun. CT, jud. CJ, actul de căsătorie Nr. X din data de 10.05.2013, în următoarele
împrejurări : la data de 1.05.2013, la S.P.C.L.E.P., Starea civilă CT a fost înregistrată
declaraţia de căsătorie a numiţilor BR (cetăţean român) şi RIAAAT (cetăţean iordanian).
Se învederează că art. 42 alin. 5 din H.G.64/2011 pentru aplicarea Metodologiei cu privire la
aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, prevede că „ cetăţenii străini din
Statele terţe, fac dovada identităţii cu paşaportul emis de Statul ai căror cetăţeni sunt, în care
săfie aplicată viza de intrare pe teritoriul României ; viza trebuie să fie valabilă la data
depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei”. Cetăţeanul iordanian a
prezentat paşaportul iordanian cu viză de intrare pe teritoriul României, valabilă în perioada
10.01.2012- 09.07.2012, precum şi o viză de intrare în data de 22.09.2012. Pentru viza din
data de 22.09.2012, nu era prevăzută perioada de valabilitate. Întrucât, în data de 25.04.2013,
Ministerul Afacerilor Externe al României, la Bucureşti, a aplicat ştampila de supralegalizare
pe actele prezentate de cetăţeanul iordanian, necesare pentru încheierea căsătoriei, ofiţerul de
stare civilă, care a preluat declaraţia de căsătorie, a avut convingerea că, şederea cetăţeanului
iordanian pe teritoriul României, a fost verificată la M.A.E.
În data de 15.05.2013, ulterior încheierii căsătoriei, cu ocazia efectuării comunicărilor
prevăzute de H.G. 64/2011, în cazul căsătoriilor cu cetăţeni străini, ofiţerul de stare civilă a
solicitat cu adresa nr. 1/1119 din 14.05.2013, la Serviciul pentru Imigrări al Judeţului Cluj, să
comunice legalitatea şederii în România a cetăţeanului iordanian.
Serviciul pentru Imigrări al Judeţului Cj, cu adresa Nr. …….. din data de 14.05.2013, anexată
prezentei, a comunicat că, şederea cetăţeanului iordanian pe teritoriul României, a devenit
ilegală, cu data de 2.11.2012.
Urmare a acestei situaţii, reclamanta apreciază că, atât la data depunerii declaraţiei de
căsătorie, cât şi la data oficierii acesteia, nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 42
alin. 5 din H.G 64/2011, în speţă fiind incidente prevederile art. 127 alin. 1 pct. d din H.G
64/2011, care statuează că : „ anularea se poate cere, în cazul în care nu s-au respectat
prevederile legale la întocmirea actului de stare civilă”.
Faţă de considerentele prezentate, reclamanta solicită admiterea acţiunii, aşa cum a fost
formulată, şi pe cale de consecinţă, solicită a se pronunţa o hotărâre prin care instanţa să
dispună anularea căsătoriei, încheiată la Primăria Municipiului CT, în data de 10.05.2013, sub
Nr. 13.
În drept, reclamanta a invocat H.G 64/2011, Cod pr. civilă.
S-au anexat alăturat actele care au stat la baza încheierii căsătoriei, precum şi adresa O.R.I.
Cluj Nr. ………../ 14.05.2013.
La data de 28 iunie 2013 pârâţii RIAAAT şi ATR ( fostă B) au formulat şi depus la dosar
întâmpinare solicitând instanţei să dispună respingerea cererii de chemare în judecată
formulată de către reclamantă, prin care s-a solicitat anularea actului de căsătorie nr. X din
10.05.2013, ca nefondată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, avându-
se în vedere următoarele motive: Noul Cod civil, prevede în mod expres la Capitolul IV
Nulitatea căsătoriei, cazurile de nulitate absolută ( art. 293- 296 ) şi de nulitate relativă a
căsătoriei ( art. 297- art. 303). Vis- a- vis a dreptul de a invoca motive susceptibile de anulare
a căsătoriei, pârâţii au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei deoarece
în capitolul IV, Secţiunea 1, art.293, din Noul Cod civil, sunt prevăzute cazurile de nulitate
absolută a căsătoriei, respectiv încălcarea dispoziţiilor art. 271, 273, 274, 276 şi art. 287 alin.
1 din N.C.civ ( consimţământul, bigamia, rudenia, lipsa soţilor şi martorilor la încheierea
căsătoriei). Prerogativa exercitării dreptului la acţiune îi revine potrivit art. 296 N.C.Civ
oricărei persoane interesate. În capitolul IV Secţiunea 2 art. 297 din Noul Cod Civil unt
prevăzute cazurile de nulitate relativă a căsătoriei, respectiv lipsa încuviinţărilor prevăzute de
lege. Prima teză a acestui articol enumără cazurile în care căsătoria s-a încheiat fără
încuviinţările sau autorizarea prevăzută la art. 272 alin. 2, 4 şi 5 ( căsătoria minori peste 16
ani, încuviinţarea părinţilor, tutorelui, instanţei). Art.298, art.299, art. 300 Cod civil prevăd de
asemenea cazuri de nulitate relativă ( consimţământul viciat, lipsa discernământul, căsătoria
minorului cu tutorele).De remarcat este că,în enumerarea cazurilor de anulabilitate prevăzute
de art. 272 alin. 2, 4 şi 5 Noul Cod civ, nu se regăseşte cazul în care un cetăţean străin nu a
avut la data încheierii căsătoriei o viză valabilă de şedere pe teritoriul României.
Se arată că în privinţa persoanei care poate să declanşeze o acţiune în anularea actului
căsătoriei, art. 297 alin. 2 Noul Cos civ prevede că, anulabilitatea poate fi invocată numai de
cel a cărui încuviinţare era necesară. Drept care, Noul Cod Civil instituie calitatea procesuală
activă specială în sarcina părinţilor, tutorelui, autorităţii tutelare.
Acţiunea formulată de către reclamanta se apreciază că nu se circumscrie ca şi motivaţie
niciunui caz de anulabilitate absolută sau relativă. Motivarea acţiunii reclamantei se face pe
art. 127 alin. 1 lit. d din H.G/2011, adică „nu s-au respectat prevederile legale la întocmirea
actului de stare civilă „, iar aplicarea art. 126 alin. 1 din acelaşi text legal, adică calitatea
procesuală activă, aparţine oricărei persoane interesate, fac din motivul şederii nelegale pe
teritoriul României, o nulitate absolută, dar care aparent, nu este în mod expres prevăzută de
către Noul Cod civil.
Se învederează că nulităţile absolute care duc la anulabilitatea căsătoriei, sunt prevăzute în
mod expres, iar valabilitatea vizei de şedere a unui străin în România, nu este o condiţie
stipulată expres în Codul Civil, ca şi condiţie de fond a încheierii căsătoriei, drept urmare nu
este un caz de nulitate absolută.
Se apreciază că în cazul în care, şederea pârâtului ar deveni legală, ar însemna că,
nelegalitatea şederii sale în România ar avea aspectul unei nulităţi relative. Din prevederile
legale de mai sus, se observă că, nulitatea relativă poate fi invocată de către reclamantă, în
condiţiile în care aceasta nu şi-a dat acordul la încheierea căsătoriei ca şi părinte sau tutore.
Potrivit art. 48 alin. 2 din Constituţia României, cazurile de nulitate la căsătorie trebuie
prevăzute de lege, de aceea motivul lipsei şederii legale pe teritoriul României, nu poate fi
invocat în prezenta acţiune de anulare a actului căsătoriei, nefiind prevăzut de lege. Acest
motiv de anulabilitate prezentat mai sus, nu poate avea un caracter dualist de nulitate absolută
( din prisma art. 126 H.G. nr.64/2011 a calităţii procesuale) nulitate relativă ( din prisma
O.U.G. nr. 194/2002, art. 297 Cod civ) şi în acelaşi timp să nu fie prevăzut de lege.
Pârâţii au invocat şi excepţia lipsei de interes a reclamantei în promovarea acţiunii de anulare
a actului căsătoriei, având ca motiv nelegalitatea şederii pe teritoriul României a pârâtului
Rakan Ibrahim.
În motivarea acestei excepţii arată că, potrivit art. 42 alin. 5 din H.G nr.64/2011, invocat de
către reclamantă, una dintre condiţiile imperative ale H.G nr. 64/2011 era că, la data depunerii
declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei cetăţeanul ţării terţe ( spaţiul U.E)
trebuie să facă dovada aplicării vizei de intrare, viza trebuind să fie valabilă atât la data
depunerii declaraţiei de căsătoriei, cât şi la data oficierii căsătoriei. Reclamanta, recunoaşte
că, la data încheierii căsătoriei ( 10.05.2013) avea aplicată viza de intrare pe teritoriul
României, adică nu a intrat în ţară în mod fraudulos. Reclamanta invocă în fapt textul de lege
care se referă la viza de intrare, dar din motivele acţiunii şi expunerea lor reiese faptul că,
doreşte anularea căsătoriei pentru lipsa vizei de şedere. Nu se invocă vreun altfel de text legal
în vigoare în afară de art. 42 alin. 5 din H.G. nr.64/2011 referitor la şederea pe teritoriul
României.
Se apreciază că reclamanta face o confuzie gravă între viza de intrare ( acces pe teritoriul
României) şi viza de şedere O.U.G. nr. 194/2002 prevede la art. 6 intrarea străinilor în
România ( viza de intrare ) iar la art. 20 , tipurile de vize. Aşa cum rezultă din adresa
nesecretănr. 2924398 din 14.05.2013, emisă de Serviciul Român pentru Imigrări, la data
încheierii căsătoriei depăşise perioada şederii legale pe teritoriul României.
Dovada lipsei de interes vis- a – vis de anularea căsătoriei este şi faptul că, potrivit art. 134 şi
art. 136 din O.U.G.194/2002 abilitatea de a sancţiona şederea nelegală pe teritoriul României,
revine funcţionarilor M.A.I. şi nu Primăriei CT.
Pe fondul cauzei se prevalează pârâţii de o paralelă: cazul în care se încheie căsătoria în
interiorul Ambasadei României din Amman. Accesul în ambasadă, teritoriu al României se
face în mod formal, adică viza de intrare este dată prin acceptul accesului, nefiind o condiţie
de încheiere a căsătoriei, obţinerea unui drept de şedere în incinta ambasadei.
În finalul întâmpinării, se arată faptul că, a solicitat Serviciului Român pentru Imigrări
acordarea dreptului de şedere pentru cetăţenii străini membri de familie ai cetăţenilor
români.Cererea sa, este în lucru, până la soluţionarea prezentei cauze. Graţie acţiunii
reclamante, arată că, soţiei sale i-a fost eliberată o carte provizorie de identitate pe numele de
fată ( B) , aceasta neavând aproximativ o lună şi jumătate un document de identitate valabil.
Pârâţii, solicită astfel, pentru toate aceste motive respingerea acţiunii formulate de către
reclamantă şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, se invocă Constituţia României, Noul Cod Civil, OUG nr. 194/2002, H.g nr.
64/2011
În probaţiune, pârâţii se prevalează de proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma excepţiei lipsei capacităţii procesuale de
folosinţă a reclamantei Primăria CT, invocată de către instanţă din oficiu:
Instanţa reţine că prin scriptul de la dos. s-a indicat ca având calitatea de reclamant în
prezentul dosar Primăria CT prin primar.
Cu privire la aceasta, instanţa reţine că potrivit art. 77 din Legea nr. 215/2001, „primarul,
viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al
primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria
comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi
dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale”.
Astfel fiind, primăria nu este decât o structură funcţională, lipsită de personalitate juridică şi
care, prin urmare, nu poate fi reclamant.
Dimpotrivă, Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor CT, fiind o entitate
cu personalitate juridică, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 4 din OG nr. 84/2001 coroborat
cu prevederile Legii nr. 372/2002.
Astfel fiind, în aprecierea instanţei, raportat la dispoziţiile HG nr. 64/2011 şi ale art. 56
NCPC, poate să fie Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor CT,
nicidecum Primăria CT.
Faţă de toate cele de mai sus, instanţa urmează a admite excepţia lipsei capacităţii procesuale
de folosinţă a reclamantei Primăria Câmpia Turzii, invocată de către instanţă din oficiu, a
anula acţiunea introductivă de instanţă, fără a se mai pronunţa asupra celorlalte excepţii
invocate a căror soluţie este subsidiară celei admisă de instanţă şi fără a se pronunţa asupra
fondului cauzei.
Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de către reclamant, instanţa le va acorda doar în
parte – taxa de timbru de 50 lei integral, timbrul judiciar de 0,3 lei integral, 300 lei cu titlu de
onorariu avocaţial obţinut prin reducerea de la 1000 lei întrucât cauza a rămas în pronunţare
pe o excepţia neinvocată de reprezentantul reclamantului, iar cauza a avut doar două termene
de judecată. Astfel, instanţa va obliga reclamanta la plata unor cheltuieli de judecată totale de
350,30 lei, potrivit art.451, alin.2 şi art. 452, 453, alin.1 NCPC.
SPEȚĂ II
Judecatoria Medias
Sentinta civila nr.224/10.02.2010
Domeniu asociat - familie
La data de 8 decembrie 2009 s-a inregistrat la Judecatoria Medias cererea formulata de
Primaria Comunei S. M. cu sediul in S. M.,str. S.S.,nr.-,jud. S.prin care a solicitat
pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna:
- completare tuturor rubricilor ramase necompletate in actul de casatorie nr. 18/10.09.2009(act
transcris )aflat in registrul de stare civila casatorii al Comunei S. M.
- completarea rubricilor precizate mai sus atat in exemplarul I cat si in exemplarul II al
registrului de stare civila casatorii
In motivarea cererii se arata ca la data de 10 septembrie 2009 a primit la sediul Primariei ,din
partea Serviciului Stare Civila Compartimentul transcrieri si schimbari nume din cadrul
Consiliului Judetean S.Directia Judeteana de Evidenta a Persoanelor S.,o comunicare prin
care se invedera faptul ca se avizeaza transcrierea certificatului de casatorie eliberat de
autoritatile din S. privind pe M. P. T..
Se arata ca in urma primirii comunicarii Primaria Comunei S. M. a EMIS Dispozitia nr.
254/10.09.2009 privind aprobarea transcrierii certificatului de casatorie eliberat de autoritatile
din S. privind pe M. P. T. si B. A. C. in registrele de stare civila romanesti.
C. A. ,in calitate de ofiter stare civila,arata ca s-a conformat dispozitiilor Primarului comunei
S. M. si in data de 10.09.2009 a operat in registrul de stare civila casatorii,exemplarul I si
II,intocmind Actul de Casatorie nr. 18 din data de 10.09.2009 ca urmare a transcrierii
certificatului de casatorie spaniol. In baza actului de casatorie intocmit,a eliberat si
Certificatul de Casatorie seria CE nr. 797579.
La data de 29.09.2009 patru consilieri ai Serviciului Stare Civila - Compartimentul
Coordonare si Control din cadrul Consiliului Judetean S. Directia Judeteana de Evidenta a
Persoanelor S. au efectuat un control in cadrul activitatii de stare civila desfasurata la Primaria
comunei S. M. In urma controlului efectuat s-a intocmit Procesul - verbal cu nr. de
inregistrare 373 din 29.09.2009. la pagina 3 punctul 1 din acest proces verbal se arata ca in
ceea ce priveste actul de casatorie nr. 18/2009 - act transcris se promoveaza actiune de
completare a rubricilor ramase necompletate,datorita faptului ca nu a preluat in intregime
datele inscrise in certificatul de casatorie emis de autoritatile spaniole.
Ofiterul de stare civila, C. A. isi recunoaste culpa privind necompletarea in mod
necorespunzator a formularului a actului de casatorie. Acesta solicita completare rubricilor
atat in exemplarul I cat si in exemplarul II al registrului de stare civila casatorii ,intrucat
conform Legii nr. 119/1996 registrele de stare civila se intocmesc in dublu exemplar. In
conformitate cu dispozitiile art.102 alin 2 din Metodologia nr. 1 din 13.,10.1997 pentru
aplicarea unitara a dispozitiilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila.
Registrele de stare civila ,precum si fiecare an calendaristic se vizeaza ,pentru deschidere si
inchidere,de catre primar.
Primul exemplar al registrelor de stare civila se pastreaza la serviciul public comunitar local
de evidenta a persoanelor unde s-a intocmit,iar al doilea exemplar se inainteaza,dupa
caz,consiliului judetean sau Consiliului General al Municipiului B.,in termen de 30 de zile de
la data cand toate filele din registru au fost completate.
In drept,sunt invocate
- dispozitiile art.6,art.9,art.13,art.58,art.60 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare
civila.
- art.1,art.9,art.13,art.102 din Metodologia nr. 1 din 13.10.1997 pentru aplicarea unitara a
dispozitiilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila
La termenul de judecata ,din 13 ianuarie 2010au fost introdusi in cauza in calitate de parati,M.
P. T. cu domiciliul in S. M., nr.-, Jud.S. si M. P. A. C. cu domiciliul in P.,str.H. c. si C.,nr.-
,bl.-,sc-,et.-,ap.-, jud. A.,care nu s-au prezentat la judecata si nu au depus Intampinare.
Examinand actele si lucrarile dosarului,instanta retine urmatoarele:
La data de 24 august 2009,M. P. T. a solicitat Primariei S. M. transcrierea in registrul de stare
civila roman a certificatului de casatorie eliberat de autoritatile spaniole privind casatoria cu
M. P. A. C. .
Prin dispozitiile nr. 254/2009 a Primariei S. M. s-a aprobat transcrierea certificatului de
casatorie,val. 002447,pagina 111 eliberat de autoritatile din S. in registrul de stare civila
romanesc privind pe M. P. T. si B. A. C. .Ducerea la indeplinire a revenit ofiterului de stare
civila.
La transcrierea actului de casatorie nr. 18 din 10 septembrie 2009,atat in registrul de casatorie
exemplarul I,cat si in exemplarul II s-a omis completarea rubricilor privind tara unde s-a
nascut sotia,numele si prenumele parintilor ambilor soti.
In baza dispozitiilor art. 60 din legea nr. 119/1996 actuala se va admite cererea reclamantei si
se va dispune obligarea serviciului de stare civila sa procedeze la completarea rubricilor
necompletate potrivit celor de mai sus.