Testament olograf.

Condiţii de
valabilitate. Lipsa menţiunii privind
datarea actului. Consecinţe.
Decizie 376 din 16.03.2010

Potrivit art. 859 Cod civil, omisiunea datarii personal de catre testator a testamentului
olograf se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului juridic unilateral pentru cauza de moarte.

Dovada datei se poate completa sau rectifica în functie de elemente intrinseci sau
extrinseci ale actului, însa numai în masura în care acestea deriva din elementele intrinseci si
contribuie la consolidarea indicatiilor ce decurg din continutul înscrisului de ultima vointa. Se pot
administra probe pentru lamurirea unei date incomplete sau involuntar eronate aplicata de
testator pe testament, dar nu si în ipoteza inexistentei acestui element esential pentru validitatea
actului.

Reclamanta C.S. a chemat în judecata pe pârâtii C.D. si G.L. pentru ca prin hotarârea ce
se va pronunta sa se constate deschisa succesiunea defunctului C.G., decedat la data de
11.12.2007; sa se constate calitatea de mostenitor testamentar a reclamantei asupra bunurilor
cuprinse în testamentul olograf, scris, semnat si datat de mâna autorului la data de 02.11.2007;
iesirea din indiviziune asupra bunurilor transmise prin mostenire legala ramase în mostenirea
defunctului.

Pârâtul C.D. a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat sa se constate nulitatea
absoluta a testamentului olograf invocat de reclamanta deoarece nu exprima vointa defunctului,
fiind întocmit în urma presiunilor exercitate de reclamanta , în perioada în care defunctul era
foarte grav bolnav si nu mai avea reprezentarea faptelor.

De asemenea, solicita nulitatea acestui act deoarece nu îndeplineste conditiile de forma

cerute de lege si anume nu este datat personal de cel care l-a întocmit, aratând ca lipsa datei
trecuta de însusi testator atrage nulitatea testamentului.

In urma analizarii si interpretarii probelor solicitate de parti, Judecatoria Drobeta Turnu

Severin a pronuntat încheierea de admitere în principiu din data de 16.09.2009 prin care, a
admis în parte si în principiu actiunea si cererea reconventionala.

A constatat deschisa succesiunea defunctul C.G., a constatat compunerea masei

succesorale, a constatat ca mostenitorii defunctului sunt reclamanta, în calitate de sotie
supravietuitoare si cei doi pârâti, în calitate de descendenti.

S-a respins capatul de cerere privind constatarea calitatii de mostenitor testamentar al

reclamantei, s-a constatat nulitatea absoluta a testamentului olograf, intitulat "consimtamânt
scris".
 Pentru evaluarea si lotizarea bunurilor succesorale s-a dispus efectuarea unor expertize în
specialitatea constructii, topo si bunuri mobile.

Judecatoria a pronuntat sentinta civila nr. 1110/03.03.2009, prin care s-au omologat
rapoartele de expertiza întocmite în cauza, s-au atribuit bunuri partilor, în proprietate exclusiva.

Pentru a hotarî asupra cererii reconventionale, instanta a retinut ca din declaratiile

martorilor audiati a rezultat ca defunctul avea intentia, mai mult sau mai putin influentat, de a
întocmi un act sotiei pentru mai multe bunuri din mostenirea sa, acesta fiind lucid pâna în
momentul mortii sale, însa nici unul dintre martori nu a afirmat cu certitudine ca a vazut sau a luat
parte la încheierea unui astfel de înscris. S-a retinut totodata faptul ca înscrisul intitulat
,,consimtamânt scris" a fost întocmit în tot, scris si semnat de catre testator, fapt recunoscut de
catre pârât la interogatoriu luat din oficiu de catre instanta cât si de catre parti. Datarea acestuia
nu a fost facuta de mâna testatorului, fapt recunoscut si de catre reclamanta prin concluziile
scrise, precum si de catre pârâtul C.D. la interogatoriu, aceasta data a fost pusa de catre pârât
ulterior întocmirii înscrisului, motiv fata de care ,în baza art. 859 Cod civil, s-a constatat nulitatea
testamentului olograf intitulat " Consimtamânt scris ," al defunctului, pentru lipsa datei pusa de
mâna testatorului.

Atât împotriva încheierii pronuntate la 16.09.2008 cât si împotriva sentintei civile a declarat
apel reclamanta, sustinând ca în mod nelegal s-a constatat nulitatea absoluta a testamentului
olograf pentru faptul ca nu a fost datat de testator, întrucât data nu este în mod real un element
de esenta testamentului olograf. In conditiile în care însusi pârâtul C.D. a înscris în testament
data întocmirii acestuia, nu mai are interes sa invoce lipsa datei scrisa de testator. Mai mult
acesta a recunoscut ca testamentul a fost întocmit în momentul în care defunctul a iesit din spital,
moment care s-a dovedit cu biletul de iesire din spital. Prin urmare data întocmirii testamentului a
fost dovedita si nu exista nici o cauza de nulitate a testamentului, defunctul nu a avut nici un
moment în care sa-si piarda capacitatea de a dispune;

Prin decizia nr.313/A din 29 octombrie 2009, pronuntata de Tribunalul Mehedinti, s-a admis
apelul cu privire l alte critici, referitoare la compunerea loturilor partilor. S-au respins criticile
privind solutionarea cererii reconventionale, retinându-se ca testamentul este lovit de nulitate
absoluta pentru neîndeplinirea uneia dintre cerintele de solemnitate, respectiv datarea acestuia
de catre testator.

Împotriva acestei decizii civile, în termen legal, a declarat recurs reclamanta, criticând-o
pentru nelegalitate.

A sustinut ca în mod gresit s-a dispus nulitatea absoluta a testamentului olograf pentru
inexistenta datei întocmirii actului juridic, acest element nefiind în mod real de esenta
testamentului olograf, practica judiciara si doctrina admitând ca testamentul care nu poarta nicio
data poate fi validat prin reconstituire partiala, daca se dovedeste ca în decursul perioadei în care
testamentul a putut fi redactat testatorul nu a fost nici un moment în stare de incapacitate si nu a
redactat un testament contrar. În cauza, s-a facut dovada faptului ca testatorul nu si-a pierdut
vreun moment capacitatea de a dispune, si în plus, intimatul pârât, care contesta testamentul,
recunoaste ca a semnat actul în timpul vietii testatorului, dupa ce acesta a iesit din spital.
 Critica respectiva a fost considerata nefondata de catre instanta de recurs, pentru
urmatoarele considerente.

Curtea a constat ca instantele de fond au apreciat în mod corect, în acord cu dispozitiile ar.
859 Cod civil, ca omisiunea datarii personal de catre testator a testamentului olograf se
sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului juridic unilateral pentru cauza de moarte.

În speta, manifestarea de vointa a autorului C.G., materializata în cuprinsul înscrisului

intitulat " consimtamânt scris, desi îndeplineste conditiile de a fi scrisa si semnata de mâna
testatorului, nu este si datata de acesta, iar mentionarea datei la care martorii au aplicat
semnaturile la finele actului nu îl valideaza si nu acopera omisiunea aplicarii datei personal de
catre testator.

Data testamentului olograf prezinta importanta pentru a se determina daca la momentul

întocmirii actului testatorul avea capacitatea de a dispune, si pentru a se verifica validitatea
testamentului, în situatia în care testatorul a lasat mai multe testamente.

Este adevarat ca dovada datei se poate completa sau rectifica în functie de elemente
intrinseci ale actului, rezultate din cuprinsul actului de ultima vointa, sau de elemente extrinseci,
însa numai în masura în care acestea deriva din elementele intrinseci, si contribuie la
consolidarea indicatiilor ce decurg din continutul înscrisului de ultima vointa. Altfel spus, se pot
administra probe pentru lamurirea unei date incomplete sau involuntar eronate aplicata de
testator pe testament, nu si în ipoteza inexistentei acestui element esential pentru validitatea
actului.

Nu rezulta din niciunul dintre elementele intrinseci ale actului ca data aplicata de martori la
finele testamentului coincide cu data exteriorizarii manifestarii de vointa din partea defunctului.

În consecinta, testamentul olograf încheiat de catre autor este nul absolut, caz în care
împartirea bunurilor ramase la decesul acestuia urmeaza regulile devolutiunii legale.

Sanctiunea care intervine este nulitatea absoluta pentru lipsa unui element esential al
actului juridic, si nu nulitatea relativa, asa cum a sustinut recurenta reclamanta prin motivele de
recurs. Prin urmare, cauza de nulitate nu poate fi asanata prin confirmare de catre partea care ar
fi avut interes sa invoce ineficacitatea actului, fiind astfel lipsit de relevanta juridica faptul ca unul
dintre succesorii care au sustinut nulitatea testamentului a semnat actul în calitate de martor.

https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-jgktr3l/