UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PRIVAT

DREPT NOTARIAL

Lucru individual

TESTAMENT OLOGRAF

A elaborat: Malcic Vanesa

studentă, anul III

A verificat: Țurcan Daniela

doctor în drept, conferențiar universitar

CHIȘINĂU, 2022
 CUPRINS

Testamentul olograf. Noțiuni. Condiții ...................... 3

Testamentul olograf. Avantaje/Dezavantaje ............. 4

Actualitatea testamentului olograf ............................ 6

Concluzii ...................................................................... 7

Bibliografie .................................................................. 8
 Testamentul olograf. Noțiuni. Condiții

Testamentul olograf reprezintă actul unilateral, personal și revocabil, prin care o

persoană, numită testator, dispune, în una din formele cerute de lege, pentru timpul
când nu va mai fi în viață.

Testamentul olograf este un act solemn, astfel încât scrierea integrală, datarea și
semnarea de mâna testatorului sunt prevăzute de lege sub sancțiunea nulității
absolute.

Pentru a fi considerat testament olograf, trebuie să fie îndeplinite, în mod

cumulativ 3 condiții:

 să fie scris în întregime mâna testatorului;

 să fie datat de mâna testatorului;
 să fie semnat de mâna testatorului.

Dacă vreuna din condițiile enumerate mai sus lipsește, atunci testamentul nu este
valabil.

Un aspect important al testamentului olograf este că poate fi realizat de orice

persoană care știe să scrie, în orice loc și în orice moment, fără a fi nevoie de
martori prezenți la încheierea lui. De asemenea, nu implică nicio cheltuială
suplimentară, tot ce ai nevoie este creion/pix și suport de hârtie. Dacă motivele
pentru care te-ai decis să închei un astfel de testament s-au schimbat, chiar și
parțial, ai libertatea oricând să revoci primul testamemt și să închei altul sau să nu
mai scrii niciunul.

Pe cât de simplu este să închei un astfel de testament, pe atât el poate prezenta și

dezavantaje. Acesta poate fi falsificat foarte ușor de o altă persoană sau poate fi
distrus sau ascuns după moartea testatorului. De cele mai multe ori, persoana care
încheie un astfel de testament nu are cunoștințe juridice, prin urmare se pot regăsi
în cuprinsul înscrisului testamentar formulări confuze sau care nu exprimă reală
voință a acestuia.
 Testament olograf. Avantaje/Dezavantaje

Testamentul olograf, ca și oricare component din care face parte practica

judiciară al domeniului public poate avea avantaje și dezavantaje, în dependență de
facilitatea, întocmirea și capacitatea de a pricepe mecanismul funcționării în raport
cu subiecții care nu au nicio atribuție sau cunoștinție în domeniul dreptului.

Avantajele testamentului olograf sunt:

 poate fi făcut oriunde şi oricând dorește testatorul, fără ajutorul unei terțe
persoane, spre deosebire de testamentul notarial în cazul căruia testatorul
trebuie să apeleze la serviciile unui notar public;
 este gratuit sau, cel puțin, cheltuielile cu redactarea lui sunt aprope
inexistente;
 este supus celor mai simple formalităţi, însă acest lucru îl face şi mai uşor de
atacat, spre deosebire de testamentul autentic;
 se poate revoca de îndată şi fără respectarea unor formalităţi (chiar şi prin
distrugere fizică)
 poate asigura secretul asupra dispoziţiilor de ultimă voinţă a testatorului,
dacă este păstrat corespunzător

Astfel, în linii generale, avantajele testamentului olograf sunt: costul și confortul.

Dezavantajele testamentului olograf sunt:

 Costuri mai mari la dezbaterea moștenirii. Spre deosebire de credința

populară, testamentul olograf poate crește considerabil cheltuielile suportate
de către moștenitorul testamentar în momentul dezbaterii succesiunii
deoarece în cazul unui testament olograf sunt situații când va trebui
efectuată o expertiză grafoscopică;
 Voința testatorului poate fi ușor influențată prin sugestie sau captație de
către persoanele interesate. Astfel, există riscul ca testatorul să testeze total
sau parțial împotriva voinței sale;
  Este foarte ușor de falsificat, comparativ cu testamentul notarial care face
mult mai dificilă folosirea mijloacelor dolosive;
 Este mult mai ușor de atacat în instanță față de testamentul autentic a cărui
contestare este mai anevoioasă, deoarece actul autentificat la notariat are
autoritate publică și beneficiază de prezumție legală de autenticitate și
validitate;
 Dacă nu este întocmit cu ajutorul unui jurist specializat în procedura
succesorală precum notarul public, testamentul olograf poate fi inutilizabil
din cauza necunoașterii unor prevederi legale la redactarea lui sau a unor
exprimări confuze care îl fac imposibil de interpretat;
 persoanele rău intenționate îl pot ascunde sau distruge cu ușurința dacă
testatorul nu l-a depus intr-un loc sigur sau l-a întocmit într-un singur
exemplar. În cazul distrugerii testamentului notarial, se poate solicita
oricând un duplicat la notariatul unde a fost autentificat;

Dacă e să revizuim cele menționate și analizate anterior, testamentul olograf este

mai complicat și problematic în raport cu testamentul autentic, deoarece acesta nu
prevede cel mai important lucru: licitatea sută la sută și garanția că acest testament
va fi luat în considerație și îndeplinit, după voința defunctului. Testamentul olograf
crează o mulțime de dificultăți începând cu întocmirea acestuia, de exemplu: dacă
testatorul nu cunoaște condițiile și termenii de întocmire a testamentului olograf,
acesta riscă să fie declarat nul. Astfel, este posibil riscul testamentului de pieri, nu
fi găsit sau modificat de către alți subiecți cointeresați.

În așa context, testamentul autentic include în sine confidențialitatea, astfel încât

nimeni din succesori sau alte persoane cointeresate nu poate afecta sau inversa
testamentul în folosul său. Notarul asigură îndeplinirea strictă a testamentului după
moartea defunctului, ceea ce înseamnă că dorința acestuia va fi îndeplinită cu
exactitate, fără abateri. Dacă defunctul nu cunoaște procedura întocmirii
testamentului olograf, acesta poate omite greșeli în urma scrierii acestuia, iar după,
niciun notar nu își va asuma responsabilitatea de a isprăvi aceste lacuni și de a face
partajarea averii.

Actualitatea testamentului olograf

Cu toate că este un act solemn, acesta este încorporat într-un act juridic sub
semnătură privată. Astfel fiind, se impun următoarele precizări: depozitarea
testamentului la un birou notarial nu îl transformă într-un testament autentic; el
rămâne un testament olograf şi valabil ca atare dacă a fost scris în întregime, datat
şi semnat de mâna testatorului.

Consider că, pîna la deschiderea procedurii succesorale noratiale, testamentul

olograf, indiferent că este găsit la inventarierea bunurilor succesorale, sau

este adus de partea interesată, trebuie să fie prezentat spre avizare oricărui notar
public.

Forţa probantă a testamentului olograf rezultă din caracterul său de înscris sub
semnatură privată, chiar dacă el este supus formalităţilor pe care le-am expus. In
această privinţă, se face deosebire între forţa probantă a scriiturii şi semnăturii, pe
de o parte, şi cea a datei testamentului, pe de altă parte.

Din formularea dată de legiuitor vom reţine, aşadar, că nu orice scriere olografă,
chiar avînd ca obiect transmisiunea bunurilor după moartea celui ce lasă
moştenirea, va putea fi considerată testament olograf, ci numai aceea care va fi
scrisă integral, semnată şi datată de mâna testatorului.

Cu toate că este foarte uşor de întocmit, în prezent, în R.Moldova, această formă

testamentară este cea mai puţin utilizată, adică cea mai puţin întîlnită în practică,
deoarece după deschiderea succesiunii (decesul unei persoane fizice) şi la
deschiderea procedurii succesorale notariale, notarii solicită, în mod obligatoriu,
efectuarea unei expertize a testamentului olograf.
 Dacă în Republica Moldova testamentul olograf este forma testamentară cea mai
puţin întîlnită în practică, în România acesta este cea mai frecventă dintre formele
ordinare ale testamentului şi este cel mai des întîlnită în practică.
 Concluzie

Analizând subiectul testamentului olograf, aș putea spune că această formă

testamentară este una facilă din punct de vedere al modalității întocmirii acestuia,
dar doar pentru persoanele care au însușit și cunosc condițiile prevăzute în
legislația Republicii Moldova.

În linii generale, aș opta pentru testamentul autentic, deoarece acesta reprezintă

garanția și legalitatea anticipată a testamentului, pe care i-o oferă notarul
testatorului.

În urma analizei subiectului ”testament olograf” am definit clar pentru mine doar
un avantaj: cheltuielile minime, dar, în cazul în care survin litigii referitor la
corectitudinea și legalitatea acestui testament, acest avantaj dispare, o dată cu
puterea legală a acestui testament.

Testamentul olograf este doar un înscris sub semnătură privată, prin urmare, nu
beneficiază de puterea doveditoare a unui act autentificat la notariat. Spre
deosebire de testamentul olograf, cel autentic, numit și notarial, beneficiază de
forţa probantă a actelor autentice, sarcina dovezii revenind celui care-l contestă.

Nu consider actual întocmirea testamentului olograf, decât în situațiile

excepționale, cum ar fi starea de sănătate a testatorului. În alte situații, consider
testamentul olograf a fi irelevant și riscant, deoarece acesta preîntâmpină
survenirea multor lacune.

Testamentul olograf este o formă mai veche, care și-a epuizat termenul, astăzi
fiind mai practic și sigur testamentul autentic, care niciodată nu-și va pierde
relevanța prin puterea legală care i-o oferă notarul.
 Bibliografie

https://notari.pro/dictionar-juridic-dex/testamentul-olograf

Articol despre testamentul olograf.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Actualitatea%20testamentului
%20olograf.pdf

Veronica Gîsca,

conferenţiar universitar, doctor în drept, ASEM

” ACTUALITATEA TESTAMENTULUI OLOGRAF”