dosarul nr.

2-3047/18

sediul central

HOTĂRÎRE

În numele Legii

12 februarie 2019 mun.

Chişinău

Judecătoria Chişinău (sediul Rîșcani) în

componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul Avasiloaie Tatiana

grefier Bătrînu Tatiana

cu participarea translatorului Secrieru Alexandru

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui XXXXXXXXX
împotriva lui XXXXXXXXX cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor
și încasarea pensiei de întreținere.

În ședința de judecată s-a prezentat:

Reclamanta XXXXXXXXX,

XXXXXXXXX, fiind citat legal, nu s-a prezentat.

a constatat:

Pretențiile reclamantei:

La 06 decembrie 2018, reclamanta XXXXXXXXX a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui XXXXXXXXX cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei
de întreținere.

În motivarea cererii a indicat că s-a căsătorit cu XXXXXXXXX la data de XXXXXXXXX, căsătoria fiind
trecută în registrul de stare civilă cu nr. 697.

Indică reclamanta, că din timpul căsătoriei, au doi copii minori XXXXXXX născută la XXXXXX și
XXXXXXXXX născută XXXXXXXXXX.
 Menționează că incompatibilitatea caracterelor și viziunile contrare asupra modului și principiilor de
conviețuire în contextul atmosferei create, au condus-o la convingerea fermă privind imposibilitatea păstrării
familiei.

Susține că relațiile de familie sunt grav și iremediabil vătămate prin neînțelegerea, absența ajutorului
reciproc și ceartă încât continuarea căsătoriei pentru ea este vădit imposibilă, motiv pentru care a decis să
desfacă căsătoria încheiată cu XXXXXXXXX.

Informează că nu-i este clară poziția pârâtului cu privire la desfacerea căsătoriei pe motiv că refuză să se
prezinte la Oficiul de Stare Civilă și nu au o poziție clară în privința întreținerii copiilor minori și stabilirea
domiciliului.

Mai indică că conviețuirea în comun și păstrarea familiei este imposibilă deoarece nu există stimă, înțelegere
și ajutor reciproc, fără de care nu poate exista o familie și în acest sens solicită să nu fie acordat un termen de
conciliere.

Menționează că potrivit informației de la Biroul național de Statistică privind valoarea minimului de existență
în mun. Chișinău pentru un copil de la 7-17 ani constituie 2234,1 lei.

Consideră că fiecare copil este în drept să aibă un părinte adevărat, un tată care să aibă grijă d el. să-l iubească și
să-l ajute material, cât și spiritual și moral, un copil are nevoie de hrană, încălțăminte, îmbrăcăminte, medicamente
etc., or întreținerea copilului minor nu poate fi pusă doar în sarcina mamei.

Indică că la momentul depunerii cererii, pârâtul achită alimente copiilor în sumă de 100 dolari pentru
fiecare copil, iar în total 200 dolari.

Prin urmare, pentru neadmiterea eschivării de la respectarea drepturilor copiilor minori prevăzute de
legislația în vigoare, consideră oportun de a încasa de la XXXXXXXXX în beneficiul reclamantei pensia de
întreținere pentru copiii minori în mărime de 2234,1 lei pentru fiecare.

Își întemeiază acțiunea pe prevederile art. art. 37, 63, 74, 75 Codul familiei și art. art.
5, 7, 166, 167 Cod de procedură civilă și solicită desfacerea căsătoriei între reclamanta XXXXXXXXX și
XXXXXXXXX, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori în mărime de 2234,1 lei pentru fiecare,
stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama și încasarea cheltuielilor de judecată, inclusiv cheltuieli cu
privire la asistența juridică.

Obiecțiile pârâtului:

În ședința e judecată pârâtul XXXXXXXXX nu s-a prezentat fiind citat legal despre ora, data și locul petrecerii
ședinței de judecată (f.d. 21), referință nu a depus, motiv pentru care în temeiul art. 206 Cod de procedură civilă,
instanța a dispus examinarea cauzei în lipsa sa.

Poziția intervenientului accesoriu Direcției pentru Protecția Drepturilor

Copilului s. Botanica, mun. Chișinău:

La XXXXXXXXX Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului s. Botanica, mun.

Chișinău a depus aviz-concluzie cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX
născută la XXXXXXX și XXXXXX născută XXXXXXXXXX.

Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului a sectorului
Botanica, în rezultatul evaluării materialelor acumulate la dosar, a constatat că copii minori XXXXXX născută la
XXXXX și XXXXXX născută XXXXXXX sunt născuți din relația de căsătorie între XXXXXXXXX și
XXXXXXXXX, înregistrată de OSC Botanica cu nr. 697 la XXXXXXXXX. Indică că la moment copii minori
locuiesc cu mama la adresa mun. Chișinău, XXXXXXXXXX.

În contextul articolului 73 al Codului Familiei al Republicii Moldova, în procesul instrumentării

cazului copilului copiilor minori XXXXXXXX născută la XXXXXXXXXX și XXXXXXXX născută
XXXXX, au fost examinate condițiile sociale și de trai ale reclamantei, domiciliată în mun. Chișinău, XXXXX,
constatându-se că aici locuiesc copiii minori XXXXXX născută la XXXXX și XXXXXX născută
XXXXXXXXXX, mama copiilor XXXXXXXXX a.n.
XXXXXXXX și bunica pe linia maternă Gasanova Tatiana a.n. XXXXXXXXXX.

Indică că familia locuiește într-un apartament privatizat cu o odaie, cu suprafața de 37

m.p. dotat cu mobilă și tehnica necesară pentru asigurarea unui trai decent.

Menționează că locuința este conectată la toate sursele de comunicații. Condițiile social-locative și

starea igienico-sanitară sunt bune. Copii dispun de toate cele necesare pentru creștere și dezvoltare multilaterală.
La momentul vizitei, condițiile igienico-sanitare erau respectate. Condițiile de creștere, dezvoltare și întreținere ale
copiilor sunt adecvate normelor de trai. Din discuțiile cu mama, s-a constatat că ultima crește și educă copii de una
singură, iar tatăl participă financiar la creșterea copiilor.

Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului a sectorului
Botanica consideră că mama copilului, cet. XXXXXXXXX dispune de condițiile necesare pentru creșterea,
întreținerea, educația și instruirea copiilor minori XXXXXXXX născută la XXXXXXXX și XXXXXXX
născută XXXXXX.

Constatările, concluziile instanței de judecată și legislația pertinentă.

În şedinţa de judecată s-a stabilit cu certitudine că, la data de 20 iulie 2007, a fost înregistrată căsătoria
între XXXXXXXXX și XXXXXXXXX, cu nr. 697 de către Oficiul Stării Civile sectorul Botanica, mun.
Chișinău.

În timpul căsătoriei, s-au născut doi copii minori XXXXXXXX a.n. XXXXX și XXXXXXX
a.n. XXXXX (13,14).

Pretenția cu privire la desfacerea căsătoriei.

În conformitate cu art. 37 al.(3) Codul familiei instanţa judecătorească va desface căsătoria dacă va
constata că convieţuirea soţilor şi păstrarea familiei în continuare sânt imposibile.

În ședința de judecată s-a constatat că relațiile de familie sunt grav și iremediabil vătămate prin
neînțelegerea, absența ajutorului reciproc, ceartă și lipsă de stimă. Se reţine că, părţile locuiesc separat, reclamanta nu
dorește păstrarea familiei - circumstanţe ce dau posibilitate instanţei să conchidă că, căsnicia acestora s-a
destrămat definitiv.
 Instanţa de judecată constatând că, convieţuirea soţilor şi păstrarea familiei în continuare sunt
imposibile, va dispune desfacerea căsătoriei.

Pretenția cu privire la stabilirea domiciliul copilului minor al părților,

XXXXXXXX născută la XXXX și XXXXXXXX născută la XXXXXX, cu mama
XXXXXXXXX.

În ședința de judecată s-a constatat că, potrivit certificatului de naştere, copia căruia a fost anexată la dosar,
părinţii copilului minor XXXXXX născută la XXXXX și XXXXXXXXX născută la XXXXXXXX sunt părţile
litigante: XXXXXXXXX și XXXXXXXXX.

Prin avizul – concluzie a Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului s. Botanica, mun. Chișinău nr.
61/06-159 din XXXXXXXXX, comisia consideră că mama copiilor, cet. XXXXXXXXX dispune de
condițiile necesare pentru creșterea, întreținerea, educația și instruirea copiilor săi XXXXXX născută la
XXXXXXX și XXXXXXX născută la XXXXXXXXX.

Conform art. 38 alin.2 lit. d) Codul familiei, în cazul lipsei unui acord între soţi sau dacă se va dovedi că
acordul lezează drepturile şi interesele copiilor minori sau ale unuia dintre soţi, instanţa judecătorească este
obligată să stabilească cu cine dintre părinţi vor locui copiii minori după divorţ.

Conform art. 63 Codul familiei, în cazul când părinţii locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a
atins vârsta de 14 ani se determină prin acordul părinţilor. Dacă un atare acord lipseşte, domiciliul minorului
se stabileşte de către instanţa judecătorească, ținându-se cont de interesele şi părerea copilului (dacă acesta a
atins vârsta de 10 ani). În acest caz, instanţa judecătorească va lua în considerare ataşamentul copilului faţă
de fiecare dintre părinţi, faţă de fraţi şi surori, vârsta copilului, calităţile morale ale părinţilor, relaţiile
existente între fiecare părinte şi copil, posibilităţile părinţilor de a crea condiţii adecvate pentru educaţia şi
dezvoltarea copilului (îndeletnicirile şi regimul de lucru, condiţiile de trai etc.). La determinarea domiciliului
copilului minor, instanţa judecătorească va cere şi avizul autorităţii tutelare în a cărei rază teritorială se află
domiciliul fiecăruia dintre părinţi.

Principiul interesului superior al copilului reprezintă mesajul fundamental al Convenţiei

Internaţionale cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, iar
implementarea lui – o obligaţie de prim ordin pentru statele membre care au ratificat-o.

Potrivit art.3 alin.1 din Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului, în toate acţiunile care
privesc copiii, întreprinse de instituţiile de asistenţă socială publice sau private, de instanţele judecătoreşti,
autorităţile administrative sau organele legislative, interesele copilului vor prevala.

Instanța consideră întemeiată pretenția reclamantei XXXXXXXXX cu privire la stabilirea

domiciliului copiilor minori XXXXXX a.n. XXXXX și XXXXXX a.n. XXXXXXXX cu mama.

Instanța a ajuns la această concluzie reieșind din următoarele considerente.

În cauza Pini și Bertini, Manera și Atripaldi vs. România Curtea a arătat că: "interesul superior al
copilului impune găsirea unei familii pentru minor și nu a unui copil pentru o familie sau
părinte".

Reieșind din constatarea Curții, instanța consideră că la stabilirea domiciliului copilului minor
urmează să fie luat în considerație interesul major al copilului minor.
 În acest context, în ședința de judecată s-a constatat că după separarea părinților, copiii minori locuiesc cu
mama XXXXXXXXX și bunica pe linia maternă, în apartamentul din mun. Chișinău, bd. XXXXXXXXX. Din
avizul – concluzie nr. 61/06-159 din XXXXXXXXX rezultă că condițiile de trai în acest imobil corespund
pentru creșterea și educarea copiilor minori. Deci prin stabilirea domiciliului copiilor minori la locul de trai al
mamei, unde locuiesc și la acest moment copiii, va fi asigurată o continuitate și se va asigura o locuință principală
și statornică.

Prin urmare, având în vedere împrejurările stabilite, acţionând în interesul major al copiilor minori, luând
în considerare vârsta acestora, precum şi faptul că, XXXXXXXXX dispune de toate calităţile şi condiţiile
necesare pentru a garanta copiilor un mediu de trai decent drepturilor şi intereselor acestora, instanţa de judecată
consideră rezonabil de a stabili locul de trai al copiilor minori XXXXXXXX a.n. XXXXXXXXX și
XXXX a.n. XXXXXXXXXXX, la domiciliul mamei XXXXXXXXX.

Totodată, instanţa menţionează că, stabilirea domiciliului copilului cu mama, nu îl lipseşte pe pârâtul
XXXXXXXXX de a-şi exercita în deplină măsură drepturile şi obligaţiile părinteşti, prevăzute de legislaţia în
vigoare.

Pretenția cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori

XXXXXXX a.n. XXXXXXXX și XXXXXXXX a.n. XXXXXX în mărime de 2234,1 lei
pentru fiecare.

Cu referire la cerinţa reclamantei XXXXXXXXX cu privire la încasarea pensiei de întreținere a

copiilor minori XXXXXXXXX a.n. XXXXXXX și XXXXXX a.n. XXXXXXXXX în mărime de 2234,1 lei
pentru fiecare urmează a fi admisă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 74 al.(1) Codul familiei părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copiii minori şi copiii
majori inapţi de muncă care necesită sprijin material.

În conformitate cu art. 76 al.(1) Codul familiei în cazurile când părintele care datorează întreţinere
copilului său are un salariu şi/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primeşte salariu şi/sau alte
venituri, total sau parţial, în natură, ori nu are un salariu şi/sau alte venituri, precum şi în alte cazuri când, din
anumite motive, încasarea pensiei de întreţinere, sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri, este
imposibilă, dificilă sau lezează substanţial interesele uneia dintre părţi, instanţa judecătorească poate să
stabilească cuantumul pensiei de întreţinere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o
sumă bănească fixă şi sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri conform art.75.

În ședința de judecată s-a constatat cu certitudine că cererea de chemare în judecată, prin care reclamanta
solicită încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori, în sumă bănească fixă în mărime de 2234 lei pentru
fiecare, a fost depusă la data de XXXXXXXXX.

Conform prevederilor art.76 alin.2 Codul familiei al RM, cuantumul sumei băneşti fixe încasate în
conformitate cu alin.1 se determină de instanţa judecătorească, ţinându-se cont de starea materială şi familială
a părţilor, de alte circumstanţe importante şi păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare
materială a copilului.

Din poziția reclamantei, comunicată în ședința de judecată, rezultă că, pârâtul participă financiar, la
creșterea copiilor, lunar, în sumă de 100 dolari pentru fiecare copil.

Instanța reiterează că starea materială a tatălui, în speță a pârâtului, care este obligat
să-și întrețină copiii minori, XXXXXXXXXX și XXXXXXXXX nu este un factor esențial și primordial, or
acesta în orice circumstanțe este obligat să asigure întreținerea a copilului, necesară pentru o dezvoltare normală a
acestuia. La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, în orice caz, instanța ține cont în primul rând de dreptul
copilului de a beneficia de o întreținere corespunzătoare, precum și de interesele acestuia.

În acest sens, instanța reține și prevederile art.18 alin.(1) din Legea privind drepturile copilului nr.338 din 15
decembrie 1994, care prevede că ambii părinţi, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă
răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală şi socială a copilului, ținând cont în
primul rând de interesele acestuia.

La caz sunt relevante și prevederile articolului 18 alin.(1) al Convenţiei internaţionale din 20.11.1989 cu
privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, care statuează că statele
părţi vor depune eforturi pentru asigurarea recunoaşterii principiului potrivit căruia ambii părinţi au o
răspundere comună pentru creşterea şi dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creşterea copilului şi
asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinţilor sau, după caz, reprezentanţilor săi legali. Aceştia
trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.

În contextul relatat instanța conchide că cuantumul pensiei de întreținere nu poate fi limitat doar la
satisfacerea necesităților minime a copilului, or în toate cazurile este important de a asigura copilului condiții
materiale necesare pentru o dezvoltare fizică și socială a acestuia.

Mai cu seamă este necesar de a ține cont și de faptul că copiii locuiesc cu reclamanta care, la rândul ei, îi
asigură cu spațiul locativ și respectiv suportă toate cheltuielile în acest sens.

Față de cele ce preced și reieşind din faptul că ambii părinţi urmează să participe la întreţinerea copiilor,
instanţa va încasa de la de la Bilik Șehmus în beneficiul lui Bilik Iulia, pensia de întreţinere a copiilor minori
XXXXXX născută la XXXXXX și XXXXX născută la XXXXXX, în mărime de cîte 2234 (două mii două sute
treizeci și patru) lei/lunar pentru fiecare copil, începînd cu data de 06 decembrie 2018, pînă la atingerea majoratului
de către fiecare dintre copii.

Cheltuieli de judecată.

În temeiul art.94 al. (1) instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la
cerere, părţii care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă
parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar
pârâtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului.

Din chitanța de plată nr. UIGT-D600 din XXXXXXXXX, rezultă că, reclamanta a achitat suma de 140 lei cu
titlu de taxă de stat la depunerea cererii de chemare în jduecată (f.d.4).

Prin urmare, instanța va încasa de la de la XXXXXXXXX în beneficiul lui XXXXXXXXX cheltuielile de

judecată în sumă de 140 (una sută patruzeci) lei - taxa de stat.

În conformitate cu art. 96 al.(1) Cod de procedură civilă instanţa judecătorească obligă partea care a
pierdut procesul să compenseze părţii care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în
măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.

Din ordinul de plată nr. 757348 din XXXXXXXXX, rezultă că, reclamanta a achitat suma de 600 lei
pentru acordarea asistenței juridice de către avocatul Alexandru Zmeu (f.d.16).

Astfel, instanța va încasa de la de la XXXXXXXXX în beneficiul lui XXXXXXXXX cheltuielile

pentru asistența juridică în sumă de 600 (șase sute) lei, ca fiind reale, necesare și rezonabile.

În conformitate cu art. 98 al.(1) Cod de procedură civilă cheltuielile aferente judecării pricinii,
suportate de instanţa judecătorească, precum şi taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se
încasează la buget de la pârât proporţional părţii admise din acţiune dacă pârâtul nu este scutit de plata
cheltuielilor de judecată.

Prin urmare, instanța va încasa de la XXXXXXXXX în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1608,48
(una mie șase sute opt,48) lei, de plata căreia reclamanta a fost scutită de drept la depunerea cererii de chemare în
judecată.

În conformitate cu art.37, 38, 76 Codul familiei, art. art. 238-241CPC, instanţa de judecată h o t ă r ă ş t e

Admite cererea de chemare în judecată a lui XXXXXXXXX împotriva lui XXXXXXXXX cu privire la
desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere.

Desface căsătoria încheiată între XXXXXXXXX şi XXXXXXXXX, înregistrată de OSC Botanica

mun.Chișinău la data de 20 iulie 2007, actul de căsătorie nr.697.

Stabilește domiciliul copilului minor al părților, XXXXXXXXX născută la XXXXXXXX și

XXXXXXXXXX născută la XXXXXXXXX, cu mama XXXXXXXXX.

Se încasează de la XXXXXXXXX în beneficiul lui XXXXXXXXX, pensia de întreţinere a copiilor minori

XXXXX născută la XXXXXXXX și XXXXXXXXXX născută la XXXXXXXXX, în mărimede cîte2234 (două
mii douăsutetreizeci și patru) lei/lunarpentrufiecare copil, începînd cu data de 06 decembrie 2018, pînă la atingerea
majoratului de către fiecare dintre copii.

Se încasează de la XXXXXXXXX în beneficiul statului taxa de stat în suma de 1608,48 (una mie șase sute
opt,48)lei.

Se încasează de la XXXXXXXXX în beneficiul lui XXXXXXXXX cheltuielile de judecată - 140 (una sută
patruzeci) lei – taxa de stat și 600 (șase sute) lei – cheltuieli de asistență juridică.

În termen de 3 zile de la data rămînerii definitive a prezentei hotărîri, o copie a acesteia va fi expediată Oficiul Stării
Civile Botanica mun.Chișinău.

Hotărârea este de executare imediată în partea încasării pensiei de întreținere.

 Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 zile, de la data pronunțării
dispozitivului hotărîrii, prin intermediul Judecătoriei Chișinău (sediul central).

Preşedintele şedinţei,

judecătorul Avasiloaie Tatiana