SUMAR

Introducere……………………………………………………………………………………..2
COMPARTIMENTUL METODOLOGIC…………………………………………………...3

I. Prezentare generală……………………………………………………………...…5
II. Desfăşurarea procesului didactic………………………………………………….7
III. Caracteristicile studenţilor U.S.M……………………………………………..…11
CONCLUZIII………………………………………………………………………………….14
Anexe…………………………………………………………………………………………...15

1
Introducere
Învăţămîntul superior din Republica Moldova reprezintă partea componentă a sistemului
de învăţămînt care are drept scop:
 formarea unei personalităţii multilateral dezvoltate şi creative, pregătirea, perfecţionarea
şi recalificarea la nivel superior a specialiştilor şi a cadrelor ştiinţifice în diverse domenii;
 asigurarea aspiraţiilor personalităţii de a-şi aprofunda şi extinde studiile;
 promovarea cercetării ştiinţifice şi implementarea rezultatelor ei;
 păstrarea, îmbogăţirea şi propagarea patrimoniului ştiinţific, tehnic, artistic şi cultural.
Putem spune ca societatea moldovenească se află într-un proces de schimbare în care
toate elementele de ordin economic, social, politic, au cunoscut o nouă dinamică în încercarea de
adaptare la condiţiile prezente. Importanţa învăţămîntului superior devine tot mai evidentă.
Universitatea devine resursa instituţională absolut indispensabilă economiei şi societăţii
moldoveneşti pentru construirea societăţii bazate pe cunoaştere şi realizarea obiectivelor de
redefinire a fundamentelor competitivităţii.
Preocuparea pentru asigurarea calităţii în mediul universitar este oportună şi importantă,
atîta timp cît calitatea este soluţia care oferă instituţiei de învăţămînt superior credibilitate şi în
faţa clienţilor, o face competitivă şi îi asigură existenţa. Lucrarea de faţă abordează calitatea
studiilor în învăţămîntul superior a Universităţii de Stat din Moldova U.S.M., prezentînd totodată
sintetic atitudinea studenţilor faţă de însăşi procesul de învăţămînt.

2
COMPARTIMENTUL METODOLOGIC

Cercetarea respectivă a fost efectuată pe un eşantion de 503 de studenţi a Universităţii de

Stat din Moldova U.S.M.. Eşantionul a fost construit proporţional pe facultăţi (vezi Tabelul 1), ani
de studii şi sex al studenţilor (vezi Figurile 1 şi 2).

Tabelul 1. Repartizarea respondenţilor după facultăţi.

Număr
Facultatea %
respondenţi
Sociologie şi Asistenţă Socială (SAS) 145 28,8
Biologie si Pedologie (BP) 29 5,8
Istorie şi Fizică (IF) 66 13,1
Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării (JSC) 60 11,9
Limbi şi Literaturi Straine (LLS) 59 11,7
Litere (L) 24 4,8
Matematică şi Informatică (MI) 25 5,0
Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi
50 10,0
Administrative (RIŞPA)
Ştiinte Economice şi Aplicative (ŞEA) 45 8,9
Total 503 100,0

Scopul studiului a fost de a cunoaşte percepţia şi atitudinea studentului înmatriculat la U.S.M

faţă de calitatea studiilor dar şi gradul de implicare a acestora în procesul educativ.

Figura 1. Repartizarea respondenţilor după anii de studiii

Anul 1
23,7% Anul 3
34%

Anul 2
41,9%

3
 Figura 2. Sexul respondentului

Masculin
30,4%

Feminin
69,6%

Pentru realizarea scopului propus au fost înaintate următoarele obiective ale cercetării:
1. de a depista scopul pentru care studenţii au venit la Universitate;
2. de a evidenţia percepţia de către studenţi a Universităţii de Stat din Moldova ca instituţie
de învăţămînt superior;
3. de a stabili gradul de mulţumire a studenţilor faţă de calitatea studiilor de la facultate;
4. de a evalua nivelul de obiectivitate manifestat de către profesor în evaluarea cunoştinţelor
studenţilor;
5. de a determina cooperarea dintre studenţi în procesul de învăţare a temelor;
6. de a identifica sursele de informare de către studenţi pentru pregătirea temelor de acasă;
Obiectul cercetării îl constituie cunoaşterea mai bună a studentului U.S.M.
Subiecţii cercetării sunt studenţii înmatriculaţi la U.S.M din cei 3 ani de studii.
Instrumentul de ceretare pentru desfăşurarea studiului au fost ancheta pe bază de chestionar cu
răspunsuri precodificate.
Baza empirică a cercetării cuprinde un sondaj de opinie. Grupul ţintă al acestuia, fiind constituit
din studenţii înmatriculaţi la U.S.M. Sondajul cuprinde un eşantion de 150 respondenţi, din
localităţi atît urbane, cît şi rurale. Instrumentul a fost alcătuit din diferite tipuri de întrebări,
întrebările sunt alcătuite în conformitate cu diferite tipuri de scale. Chestionarul a cuprins 12
întrebări, din care datele socio-demografice 4 întrebări.

4
 I. PREZENTARE GENERALĂ
Schimbările care au loc în lume constituie o provocare pentru învăţămîntul superior din
Republica Moldova, stimulînd reforme menite să producă transformări la nivel de strategii şi
politici educaţionale. În aceste circumstanţe, cunoaşterea opiniei studenţilor cu privire la
modificările întreprinse în învăţămîntul superior prin prisma schimbărilor în cadrul Universităţii
de Stat din Moldova, putem spune că datele studiului rată că în mare parte scopul pentru care
studenţii îşi fac studiile la U.S.M. este pentru a obţine o profesie 44,9%, pe cînd 27,9% au venit
pentru a acumula cunoştinţe iar 22,5% pentru a primi diploma de studii. Un procent mic de
studenţi au evidenţiat universitatea ca motiv de distracţie – 3,8%.

Figura 3. Dvs. ati venit la USM cu scopul:

44,9%

27,9%
22,5%

3,8%
1%

de a acumulade a obtine o de a primi de a Va distra altceva

cunostinte profesie diploma de
studii
superioare

Alegerea Universităţii de Stat din Moldova ca instituţie de învăţămînt superior pentru uniii
respondenţi este o alegere corectă, însă numărul celor care consideră că este o alegere greşită
prevalează, pe cînd unui număr destul de impunător de studenţi le este dificil să răspundă la
această întrebare.
Figura de mai jos desemnează repartizarea răspunsurilor pe ani de studii. Observăm o
diferenţă nu mare în datele prezentate şi o evoluţie pozitivă privind percepţia Universităţii de
către studenţi. 25% dintre studenţii anului I consideră că alegerea USM este corectă, în anul doi
procentajul creşte pînă la 42%, însă spre anul III deja este de 33% .

5
De asemenea, există unele diferenţe pe facultăţi la această întrebare: cel mai mult se mîndresc cu această
realizare studenţii facultăţilor de Sociologie şi Asistenţa Socială (33%), Relaţii Internaţionale, Ştiinţe
Politice şi Administrative (13%), Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării (11%), Limbi şi Literaturi Straine
(10,40%), Istorie şi Fizică (9,60%), Ştiinte Economice şi Aplicative (8,40%). Nu este un prilej de mîndrie
de a fi student la USM cel mai mult pentru studenţii de la Matematică şi Informatică (5,5%), Biologie si
Pedologie (4,3%), Litere (4,1%).
Datele studiului ne permit să înaintăm următoarele concluzii la acest compartiment:

1. Alegerea corectă de a fi student la USM este de 77,3% din respondenţi. Într-o proporţie mai
mare a fi student la USM este un prilej de mîndrie pentru studenţii anului II (42%), pentru
studentele de sex feminin (73%).
2. Factorii motivatori principali în alegerea USM pentru obţinerea studiilor superioare sunt: de a
obţine o profesie (44,9%), de a acumula cunoştinţe (27,9%), de a primi diplomă de studii
superioare (22,5%) şi nemijlocit unii studenţi au veni la USM pentru a se distra un procent micuţ
de (3,8%).
3. Alegerea corectă de a deveni student a USM pe facultăţi este facultatea Sociologie şi Asistenţa
Socială cu 32,4%, după care urmează FRISPA cu 11,6%, însă cel mai mic procentaj îl are
facultatea de Biologie şi Pedologie cu 4,6%.

6
 II. DESFĂŞURAREA PROCESULUI DIDACTIC
Calitatea procesului didactic reprezintă un ansamblu de caracteristici care îi conferă
acestuia capacitatea de a satisface necesităţile exprimate şi implicite ale beneficiarilor direcţi,
deci a studenţilor. În cadrul cercetării sociologice “Student USM - 2012”, s-a încercat să se
identifice gradul de mulţumire a studenţilor faţă de calitatea studiilor prin evidenţierea cauzelor
celor nemulţumiţi, precum şi evaluarea nivelului de obiectivitate manifestat de către profesor la
ore.
În figura reprezentată mai jos vedem în descreştere mulţumirea faţă de calitatea cursurilor
predate în facultăţi, astfel încit studenţii de la anul I sunt mulţumiţi în proporţie de 27%, cei din
anul II – 43% şi cei din anul III în raport de 30%.

Figura 5. Mulţumirea faţă de calitatea prelegerilor:

50%
45% 43% 42%
40%
40%
35%
30%
30% 27% da
25%
nu
20% 18%
15%
10%
5%
0%
1 2 3
Anul de studii

Procentajul înalt de nemulţumire a studenţilor de calitatea prelegerilor efectuate în cadrul

facultăţilor poate fi explicat din următoarele motive: materialul orei de curs nu este bine
structurat şi sistematizat – 50,9% dintre respondenţi; unele discipline sunt predate în stil
informativ, fără a pune în discuţie o problemă – 63,7%; uneori se crează impresia că profesorul
vine nepregătit la orele de curs– 42,8%; bibliografia recomandată este învechită – 43,7%;
insuficienţa dotare a orelor de curs cu utilaj tehnic (TV, video, computer, casetofon, proiector
etc.) – 66,1% (a se vedea anexa 1).

7
 În ceea ce priveşte desfăşurarea mai reuşită a seminarelor, studenţii au sugerat
următoarele modalităţi: lucru în grup 77,8%, dezbaterele 75,4%, întrebare – răspuns 67,1%,
testare în scris – 45,3%; brainstorming-ul – 42,4% (a se vedea anexa 2)
Intenţionînd să se cunoască nivelul de obiectivitate al profesorilor demonstrat în
evaluarea cunoştinţelor studentului, s-au obţinut următoarele rezultate: diferit, în funcţie de
situaţie şi dispoziţie a profesorului – 27,6%; obiectiv, conform criteriilor unificate – 27,2%,
subiectiv, în dependenţă de atitudinea personală a profesorului – 23,3%, greu de spus: 21,9%.

Figura 6. Evaluarea cunoştinţelor studenţilor este:

30

27,6%
25 27,2%
23,3% 21,9%
20

15

10

0
obiectiv conform subiectiv, in diferit, in functie de greu de spus
criteriilor unificate dependenta de situatie si dispozitia
atitudinea personala profesorului faţă de
student

Dorind să se estimeze implicarea profesorilor în lucru cu studenţii în afara orelor de curs, 21,9%
dintre respondenţi au menţionat că majoritatea profesorilor îşi ajută discipolii pentru o înţelegere
mai bună temelor dificile, 31,8% au relatat că profesorii nu se implică iar 46,3% au specificat ca
se implică doar unii profesorii (Figura 7). Această situaţie denotă faptul că profesorii sunt activi
şi cointeresaţi de a oferi studenţilor cunoştinţe.

8
 Figura 7. Implicarea profesorilor în afara orelor de curs la
însuşirea temelor dificile de către studenţi

21,90%
31,80%

da, majoritatea
da, unii
nu

46,30%

Studenţii au precizat că ajutorul primit de la profesori de obicei se realizează sub formă de

consultaţii individuale (a se vedea Tabelul 2).
Tabelul 2. Forma în care este acordat ajutorul
Anul de studii
1 2 3
Row % Row % Row %
da 21,60% 43,50% 35,00%
Ajutor acordat sub nu
forma de discutii 11,80% 29,40% 58,80%
nu pot raspunde 76,90% 23,10%
da 16,60% 42,00% 41,40%
Ajutor acordat sub
forma de consultatii nu
23,20% 44,00% 32,80%
individuale
nu pot raspunde 20,00% 42,90% 37,10%
da 20,60% 43,70% 35,70%
Ajutor acordat sub
nu
forma de Oferirea de 12,10% 42,40% 45,50%
literatura, surse
Internet nu pot raspunde
20,00% 40,00% 40,00%
da 11,80% 41,20% 47,10%
Ajutor acordat sub nu 19,40% 56,50% 24,20%
alte forme
nu pot raspunde
24,00% 40,00% 36,00%

Am constatat că respondenţii au aperciat ca la facultatea Sociologie şi Asistenţă Socială

profesorii acordă ajutor sub forma de discutii – 33,9%, însă cel mai puţin profesorii acordă
ajutor sub forma de discutii – 3,5% la facultatea Litere. De asemenea procentajul este tot mare
9
 la facultatea Sociologie şi Asistenţă Socială profesorii acordă ajutor sub formă de consultaţii
individuale – 29,3%, însă cel mai puţin profesorii acordă ajutor sub formă de consultaţii
individuale - 1,3%, aceasta denotă că facultatea Sociologie şi Asistenţă Socială sunt cei mai
buni profesori, care sunt mereu cu inima deschisă pentru studenţi (a se vedea Tabelul 3).
Tabelul 3. Forma în care este acordat ajutorul pe facultăţi
FSAS FBP FIF FJSC FLLS FL FMI FRISPA FSEA
Row % Row % Row % Row % Row % Row % Row % Row % Row %
Ajutor da 33,90% 5,30% 12,00% 11,30% 10,60% 3,50% 6,40% 9,20% 7,80%
acordat nu 11,80% 2,90% 14,70% 29,40% 2,90% 5,90% 11,80% 8,80% 11,80%
sub forma nu pot
de discutii raspunde 15,40% 46,20% 7,70% 15,40% 15,40%
Ajutor
acordat da
29,30% 4,50% 15,90% 15,90% 8,90% 1,30% 8,90% 5,10% 10,20%
sub forma
de nu 27,20% 6,40% 8,00% 12,00% 13,60% 8,00% 6,40% 11,20% 7,20%
consultatii nu pot
individuale raspunde 40,00% 20,00% 14,30% 2,90% 5,70% 14,30% 2,90%
Ajutor
acordat da
sub forma 32,10% 7,60% 12,60% 13,40% 10,10% 2,90% 6,50% 8,70% 6,10%
de nu 21,20% 3,00% 12,10% 15,20% 6,10% 9,10% 9,10% 9,10% 15,20%
Oferirea
de
literatura, nu pot
surse raspunde
Internet 20,00% 6,70% 6,70% 20,00% 6,70% 6,70% 6,70% 26,70%
Ajutor da 5,90% 41,20% 5,90% 17,60% 17,60% 11,80%
acordat nu 21,00% 11,30% 12,90% 7,30% 8,90% 12,90% 10,50% 15,30%
sub alte nu pot
forme raspunde 25,00% 6,00% 14,00% 13,00% 21,00% 7,00% 3,00% 6,00% 5,00%

III. CARACTERISTICILE STUDENŢILOR U.S.M

10
 Reuşita la învăţătură a studenţilor depinde în mare măsură de stăruinţa fiecăruia şi de relaţiile
intraindividuale dintre aceştia. În compartimentul de faţă ne-a interesat nivelul de cooperare şi
ajutorul reciproc pe care îl manifestă studenţii, precum şi sursele de informare pe care le folosesc
pentru pregătirea temelor de acasă. Cercetarea de faţă ne-a permis să evidenţiem că studenţii de
fapt sunt mai puţin cooperanţi atunci cînd vine vorba de a se ajuta unii pe alţii, 42,5% dintre
respondenţi au declarat că nu se ajută la însuşirea materialului dificil, pe cînd 46,9% au afirmat
că se ajută (a se vedea Figura 8).

Figura 8. Ajutorul între studenţi

42,5%

da
nu

46,9%

Dacă e să vorbim despre facultăţi, atunci cei de la facultatea Sociologie şi Asistenţă Socială,
studenţii se ajută cel mai mult 32,6%, apoi urmează cei de la facultatea de la Jurnalism şi Ştiinţe
ale Comunicării 12,3%, cel mai puţin studenţii se ajută cei de la facultatea de Litere 2,5% (Figura 9).

11
 Figura 9. Studenţii cu reuşită academică înaltă acordă ajutor
studenţilor ce întîlnesc dificultăţi la însuşirea materialului

10,20%
8,90%
32,60% FSAS
FBP
FIF
7,20%
FJSC

2,50% FLLS
FL
FMI
8,90%
FRISPA
7,20%
FSEA
12,30% 10,20%

În ce priveşte sursele de informare folosite de studenţi pentru pregătirea temelor de acasă,

intervievaţii au menţionat mai multe surse, printre cele mai importante fiind: Internetul –
menţionat de 84,5% dintre cei chestionaţi; conspectele făcute la prelegeri – 80,9%; biblioteca
facultăţii – 71,6%; biblioteca USM – 58,4%, biblioteca personală – 49,9%.
Respondenţii de la facultatea de Sociologie şi Asistenţa Socială pentru pregătirea temelor
de acasa folosesc Biblioteca CRRAS 51,1% şi cel mai puţin pentru pregătirea temelor de acasa
folosesc Biblioteca Academiei de Ştiinţe a Moldovei 19,5% (a se vedea Tabelul 4).

Tabelul 4. Surse folosite pentru pregătirea temelor de acasă pe facultăţi.

12
13
 Facultatea
FSAS FBP FIF FJSC FLLS FL FMI FRISPA FSE

Pentru pregatirea
da
temelor de acasa 28,20% 3,70% 14,30% 10,50% 12,20% 6,50% 5,80% 10,20% 8,5
folosesc Biblioteca
nu
USM 29,70% 8,60% 11,50% 13,90% 11,00% 2,40% 3,80% 9,60% 9,6

Pentru pregatirea da
temelor de acasa 29,20% 5,00% 9,70% 11,90% 13,30% 5,80% 3,90% 11,90% 9,2
folosesc biblioteca
de la facultate nu
28,00% 7,70% 21,70% 11,90% 7,70% 2,10% 7,70% 4,90% 8,4
Pentru pregatirea da
temelor de acasa 51,10% 2,30% 15,30% 17,60% 4,60% 2,30% 3,10% 3,8
folosesc Biblioteca
CRRAS nu
21,00% 7,00% 12,40% 9,90% 14,20% 6,50% 5,90% 12,40% 10,8
Pentru pregatirea
temelor de acasa da
folosesc Biblioteca 21,60% 2,50% 16,70% 19,80% 12,30% 3,10% 2,50% 14,20% 7,4
Nationala nu 32,30% 7,30% 11,40% 8,20% 11,40% 5,60% 6,20% 7,90% 9,7
Pentru pregatirea
temelor de acasa
da
folosesc Biblioteca
Academiei de 19,50% 2,30% 29,90% 16,10% 5,70% 4,60% 17,20% 4,6
Stiinte a Moldovei nu 30,80% 6,50% 9,60% 11,10% 13,00% 5,80% 5,00% 8,40% 9,9
Pentru pregatirea
temelor de acasa da
folosesc conspectele
26,80% 5,90% 12,80% 11,30% 13,30% 5,40% 4,70% 10,30% 9,6
facute la prelegeri
nu 37,50% 5,20% 14,60% 14,60% 5,20% 2,10% 6,30% 8,30% 6,3
Pentru pregatirea
temelor de acasa
da
folosesc lliteratura
din biblioteca 26,30% 5,20% 12,70% 15,90% 12,00% 4,80% 8,00% 8,00% 7,2
personala nu 31,30% 6,30% 13,50% 7,90% 11,50% 4,80% 2,00% 11,90% 10,7
Pentru pregatirea
da
temelor de acasa 26,10% 6,10% 9,40% 13,20% 12,70% 5,20% 5,20% 11,50% 10,6
folosesc Internetul nu 43,60% 3,80% 33,30% 5,10% 6,40% 2,60% 3,80% 1,30%
Pentru pregatirea
da
temelor de acasa 22,90% 4,20% 33,30% 4,20% 2,10% 8,30% 20,80% 4,2
folosesc altceva nu 29,50% 5,90% 11,00% 12,70% 12,70% 5,30% 4,60% 8,80% 9,5
În cadrul cercetării respondenţii au proiectat un tablou al studentului USM. Conform
tabelului de mai jos observăm mai multe calităţi ale studenţilor decît defecte, deci studentul tipic
al facultăţii Sociologie şi Asistenţa Socială este: activ – 31,3%; disciplinat – 30,1%; responsabil
– 29,4%; prietenos – 28,9%; cei de la facultatea de Litere şi Biologie şi Pedologie se
subapreciază astfel FBP sunt activi – 4,3%, disciplinaţi – 3,3%, cei de la FL disciplinaţi – 5,5%,
prietenoşi – 4,8%.

CONCLUZII

14
 Cercetarea de faţă şi-a propus ca scop de a cunoaşte percepţia şi atitudinea studentului
înmatriculat la USM faţă de calitatea studiilor dar şi gradul de implicare a acestora în procesul
educativ. Studenţii din diferiţi ani de studii şi diferite facultăţi au menţionat opinii diverse faţă de
decizia de a alege Universitatea de Stat din Moldova ca insituţie de de învăţămînt superior şi
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, cei mai mulţi consideră că au făcut o alegere
corectă (33%).
În mare parte, studenţii sunt mulţumiţi faţă de calitatea prelegerilor desfăşurate la
facultate (65,8%), însă (34,2%) nu sunt mulţumiţi de calitatea prelegerilor din motiv că este
insuficienţa dotarea orelor de curs cu utilaj tehnic (TV, video, computer, casetofon, proiector) –
66,1%, şi unele discipline sunt predate in stil informativ, fara a pune in discutie o problema –
63,7%.
Cercetarea de faţă ne-a permis să evidenţiem că studenţii de fapt sunt mai puţin
cooperanţi atunci cînd vine vorba de a se ajuta unii pe alţii iar pentru pregătirea temelor de acasă
sursa la care cel mai fregvent se apelează este Internetul, după care conspectele de la prelegeri şi
apoi bibliotecile.

15