Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Senescenta senzoriala
Vazul – se reduce semnificativ campul vizual, scade calitatea imaginii, scade acomodarea vizuala
(presbiopie)
Auzul – scade sensibilitatea auditiva (presbiacuzie)
Atentia – scade atentia voluntara, capacitatea de concentrare, se diminueaza capacitatea mnezica si
cognitiva
Memoria – scade memoria, modificari de orientare tempo-spatiala
Gandirea – scade flexibilitatea gandirii, apare frecventa stereotipurilor, dificultatea adaptarii rapide
Limbajul – scaderea fluxului verbal, lentoarea ritmului si vocabularului, slabirea vocii
Afectivitatea – depresie, apatie, comportament emotional, irascibilitate, labilitate emotionala
Modificari ale pielii si fanerelor, piele uscata, cu pete, riduri, transpiratie redusa, rarirea si albirea
parului, edentare, ingrosarea unghiilor.
Starea terminala reprezinta perioada trecerii de la viata la moarte. Moartea reprezinta o etapa din
viata, ultima din viata biologica, incetarea definitiva si ireversibila a tuturor functiilor vitale, ca
urmare a opririi generalizate a metabolismului celular. Exista o moarte clinica, aparenta, cu potential
reversibil, si o moarte biologica reala, definitiva. Poate fi subita, rapida, lenta.
Modificari in parametri fiziologici care pot surveni cu ore sau zile inainte de moarte:
-pacientul se simte slabit, dezorientat, refuza alimentatia si medicatia
-prezinta interes redus fata de ceea ce se intampla in jur
-survin modificari respiratorii (respiratie Kussmaul sau agonica, respiratie superficiala abia simtita)
-modificari circulatorii – puls slab perceptibil, neregulat, extremitati reci, fata palida, nas ascutit,
privire fixa, sticloasa
-scaderea reflexelor pana la disparitie, inghitire dificila
-diminuarea functiilor senzoriale, incontinenta
-temperatura corpului scade sau poate creste spectaculos (febra terminala)
Diagnosticul mortii reale se stabileste prin metode clinice si paraclinice: scaderea temperaturii
corporale, scade cu un grad pe ora la cadavru, incetarea miscarilor respiratorii, bataile cordului
inceteaza (traseu EKG plat, puls absent), abolirea reflexelor.
Dupa moarte, la nivelul cadavrului pot fi observate modificari atat precoce cat si tardive:
-algor mortis – racirea completa a corpului la 24 ore dupa moarte
-palor mortis – paloarea cadaverica datorata constrictiei arterelor, capilarelor
-rigor mortis – rigiditatea, incepe la 1-2 ore post mortem, dupa 6 ore este complet instalata, iar la 72
ore este in rezolutie totala.
Alte modificari: pielea devine galbena, apoi bruna, se intareste, luciul scleroticii dispare, corneea
devine opalescenta.
Ingrijirea corpului post mortem
In functie de situatie, membrii echipei de ingrijiri paliative la domiciliu pot consilia familia asupra
aspectelor ingrijirilor post mortem ale corpului: indepartarea cateterelor si a materialului de
incontinenta, indepartarea canulelor traheale, inchiderea stomei, portul protezei dentare,
imbalsamarea si dezodorizarea.
Moartea poate fi dorita, acceptata, refuzata, subita, naturala, violenta.
Semne de probabilitate ale mortii: stopul cardio-respirator, paliditatea cadaverica, relaxarea
completa a musculaturii, disparitia reflexului pupilar.
Semne sigure: rigiditatea si petele cadaverice, instalate aproximativ la 1-2 ore dupa moarte.