Sunteți pe pagina 1din 99

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

1

BAZE DE DATE UZUALE ÎN ŞTIINŢELE

BAZE DE DATE

SOCIALE

O bază de date este, simplu spus, un tabel în care sunt concentrate informaţiile de care dispunem despre fiecare unitate statistică dintr-un eşantion sau populaţie. De cele mai multe ori unităţile statistice sunt persoanele car au fost chestionate într-o anchetă dar pot fi, tot atât de bine, şi localităţile unei ţări, unităţile economice dintr-o anumită regiune, etc. De obicei despre unităţile statistice avute în vedre deţinem informaţii diverse, deci fiecărui individ îi vor corespunde nişte seturi de date. La modul general, o bază de date are o structură de tipul următor:

Unitate

Nume

Nume

Nume

Nume

statistică

variabilă 1

variabilă 2

variabilă 3

variabilă 4

a

a1

a2

a3

a4

b

b1

b2

b3

b4

c

c1

c2

c3

c4

d

d1

d2

d3

d4

e

e1

e2

e3

e4

f

f1

f2

f3

f4

g

g1

g2

g3

g4

h

h1

h2

h3

h4

i

i1

i2

i3

i4

Tabelul 1

În tabelul de mi sus sunt definite 4 variabile statistice peste populaţia

formată din unităţile statistice a, b, c,

...

,

i.

O variabilă statistică face ca fiecărui individ dintr-o populaţie să-i corespundă o anumită valoare. Prima variabilă statistică face ca individului a să-i corespundă valoare a1, individului b să-i corespundă valoarea b1,

...

,

individului i să-i corespundă valoarea i1. Fiecărui individ îi va corespunde un set de valori pe care le ia în funcţie de variabilele care au fost definite în baza de date. Individului a îi corespund valorile a1, a2, a3, a4, individului b îi corespund valorile b1, b2,

b3, b4,

iar individului i îi corespund valorile i1, i2, i3, i4.

... În partea de sus a fiecărei coloane dintr-o bază de date va apărea

numele variabilei statistice. Variabile statistice frecvent utilizate într-o bază de date sunt vârsta, starea civilă, salariul, atitudinea faţă de un anumit

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

partid, etc. Deoarece în majoritatea bazelor de date se poate folosi un număr limitat de caractere pentru numele variabilei, vor apărea frecvent prescurtări care să facă trimitere la semnificaţia variabilei sau, pur şi simplu, un set de litere şi cifre a cărui înţeles ne este cunoscut.

 

Exemplu cu date fictive

 

Nr

Vârstă

Salar

Studii

Ani_

crt

muncă

  • 1 25

2.32

Sup

5

  • 2 24

3.40

Med

6

  • 3 45

1.59

Inf

20

  • 4 65

1.67

Sup

41

  • 5 21

1.78

Med

1

  • 6 56

4.60

Sup

35

  • 7 67

6.78

Med

40

  • 8 43

6.50

Sup

19

  • 9 23

4.67

Med

2

10

31

1.49

Inf

5

Tabelul 2

Bazele de date frecvent utilizate de sociologi sunt gestionate de programe pe calculator special destinate acestui scop. Astfel de programe, cum ar fi EXCEL, SPSS, dBASE, etc., dau posibilitatea introducerii datelor sub forma tabelului discutat mai sus, oferind, în plus, o serie de alte facilităţi.

Shortcut ↓ Figura 1
Shortcut
Figura 1

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Înainte de-a discuta despre programele specializate în gestionarea bazelor de date, să ne amintim câteva lucruri simple legate de utilizarea calculatorului. Cum se lansează un program? Există mai multe posibilităţi:

Putem folosi succesiunea de comenzi Start – Programs, selectăm SPSS 8.0 for Windows şi apoi simplu clic stânga. (vezi fig. 1) Dacă pe ecranul calculatorului există un shortcut pentru programul care ne interesează, dăm dublu clic stânga. (vezi fig. 1) Aceste variante sunt valabile pentru orice program care funcţionează sub sistemul de operare Windows. Un program mai poate fi lansat şi dând dublu clic stânga pe un fişier care a fost construit în acel program. Pentru a putea vizualiza felul în care e organizată informaţia într-un calculator putem utiliza programul Windows Explorer. Folderele, figurate întotdeauna cu pătrate de culoare galbenă, pot conţine la rândul lor alte foldere, fapt care ne ajută să organizăm informaţia în memoria calculatorului. Folderul 000 Barometre conţine folderul ARHIVE şi mai multe fişiere.

Fereastra deschisă cu programul Windows Explorer
Fereastra deschisă cu programul Windows Explorer

Figura 2

Dând dublu clic stânga pe fişierul 1995_97_bop, (care este un fişier de tip bază de date construit în SPSS) vom lansa programul SPSS care va deschide respectiva bază de date. Faptul de a utiliza programele instalate pe un calculator, indiferent de natura acestora, presupune o anumită disciplină. Cu ajutorul programelor construim fişiere care conţin informaţii utile şi pe care vom dori să le regăsim. Pentru ca acest lucru să fie posibil trebuie întâi să construim un folder special destinat păstrării fişierelor noastre. Figura 3 a fost obţinută prin programul Windows Explorer. Fereastra din stânga indică felul în care e organizată informaţia la nivelul calculatorului. Structura este arborescentă: de unitatea My Computer (care are nivelul cel mai general) sunt direct legate:

  • - 3½ Floppy (A:)

care reprezintă unitatea de dischetă

Local Disk (C:)

  • - adică prima partiţie din memoria calculatorului

MARE2 (D:)

  • - cea de a doua partiţie din memoria calculatorului

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 3 Direct legate de partiţia MARE2 (D:) apar o serie

Figura 3

Direct legate de partiţia MARE2 (D:) apar o serie de foldere, printre care:

  • SCOALA DE STATISTICA

000

  • 000 Articol Petrosani
    000

  • Caiet Prog Stat

000

  • IDD sem II

000

REFERATE Doctorat

Folderele în dreptul cărora apare un pătraţel conţin, la rândul lor, alte foldere. Pentru a vizualiza conţinutul unui astfel de folder trebuie să dăm simplu clic stânga deasupra pătraţelului. În imaginea de mai sus, toate foldere direct legate de partiţia MARE2 (D:) conţin şi alte foldere, excepţie făcând 000 REFERATE Doctorat. Folderul 000 IDD sem II (deschis pentru a se vedea ce cuprinde), conţine folderul Acreditare IDD. Fereastra din partea dreaptă are ca rol vizualizarea conţinutului elementului din fereastra stângă care a fost selectat (prin simplu clic stânga).

În

imaginea de mai

sus

a fost selectată partiţia

MARE2

(D:)

iar

în

fereastra din dreapta apar folderele care sunt direct legate de aceasta. Folderul Acreditare IDD, care nu e direct legat de MARE2 (D:), nu apare în fereastra din dreapta. Pentru a crea un folder, trebuie întâi să îl selectă (din fereastra din partea dreaptă) pe cel de care dorim să fie legat noul folder, cu simplu clic stânga.

În situaţia prezentată în figura 4, folderul selectat a fost 000 IDD sem II iar conţinutul acestuia apare în parte din dreapta a imaginii. Pe lângă folderul Acreditare IDD el mai conţine şi trei fişiere. Selectând meniul File (simplu clic stânga) apoi New Folder şi dând din nou clic stânga, vom obţine în fereastra din dreapta folderul pe care ne-am propus să-l construim (fig. 5).

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 4 Ultimul pas pe care trebuie

Figura 4

Ultimul pas pe care trebuie să-l mai facem este acela de a da un nume noului folder introducând direct de la tastatură un set de caractere, să spunem Student.

Figura 5 În ambele ferestre va apărea, în loc de New Folder, numele ales,
Figura 5
În ambele
ferestre va
apărea, în
loc
de
New Folder, numele ales,

Student.

Nu trebuie să uităm: construcţia folderelor e importantă, în primul rând, pentru a putea păstra într-un loc clar stabilit fişierele pe care le construim cu programele pe care le utilizăm.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

PROGRAMUL SPSS DE ANALIZĂ ŞI GESTIUNE A BAZELOR DE DATE

SPSS este un program care permite atât gestionarea bazelor de date precum şi efectuarea unor diverse prelucrări statistice asupra datelor. Să ne reamintim câte ceva din cele discutate până acum:

Cum poate fi lansat programul SPSS?

  • a) Folosind succesiunea de comenzi Start – Programs – SPSS

  • b) Dând dublu clic asupra unui fişier construit în SPSS

  • c) Dând dublu clic asupra shortcut-ului construit pentru programul SPSS

Dacă aţi ales una dintre variante, pe ecranul calculatorului va apărea

imaginea de mai jos:

Informatică aplicată în ştiinţele sociale PROGRAMUL SPSS DE ANALIZĂ ŞI GESTIUNE A BAZELOR DE DATE SPSS

Figura 6

Meniul File ne permite să deschidem un fişier de tip SPSS care există în memoria calculatorului sau să creăm un nou fişier, ne dă posibilitatea să salvăm un fişier pe care l-am construit sau l-am modificat. Tipărirea unui document se realizează tot cu ajutorul meniului File. În general, tot ceea ce ţine de operaţiile cu fişiere se realizează prin intermediul meniului File.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale PROGRAMUL SPSS DE ANALIZĂ ŞI GESTIUNE A BAZELOR DE DATE SPSS

Figura 7

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Meniul Edit face posibilă anularea unor comenzi greşite, copierea unor informaţii dintr-o parte în alta a bazei de date, ştergerea anumitor informaţii. De asemenea, cu meniul Edit putem căuta anumite valori ale variabilelor. Anumite setări implicite ale programului SPSS se realizează tot cu ajutorul acestui meniu.

Figura 8 Meniul View permite stabilirea modului în care să fie prezentat
Figura 8
Meniul
View
permite
stabilirea
modului
în
care
fie
prezentat

programul SPSS pe ecranul calculatorului. De exemplu, faptul de a apărea

sau nu liniile orizontale şi verticale care delimitează valorile existente în baza de date poate fi stabilit cu ajutorul acestui meniu.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Meniul Edit face posibilă anularea unor comenzi

Figura 9

Meniul Data permite definirea şi modificarea modului în care au fost definite variabilele statistice din baza de date, introducerea unor noi variabile etc. Tot prin acest meniu pot fi ordonate informaţiile din baza de date în funcţie de valorile uneia sau a mai multor variabile. Meniul Data dă posibilitatea adăugării la o bază de date deja existentă a alteia care conţine informaţii referitoare la aceiaşi indivizi. Cu ajutorul acestui meniu se pot selecta, din baza de date, indivizii care respectă o anumită condiţie pentru a-i analiza separat.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 10 Meniul Transform permite modificarea valorilor variabilelor existente în baza

Figura 10

Meniul Transform permite modificarea valorilor variabilelor existente în baza de date sau construirea unor noi variabile pornind de la cele deja existente. Se pot face, de exemplu, regrupări ale valorilor unei variabile într- un număr mai mic de categorii sau se pot transforma variabile continue în variabile categoriale. Acest meniu oferă, de asemenea, posibilitate introducerii anumitor informaţii în baza de date în locul celor care lipsesc utilizând anumite procedee de aproximare (pornind de la datele existente).

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 10 Meniul Transform permite modificarea valorilor variabilelor existente în baza

Figura 11

Meniul Statistics oferă diferite variante de prelucrări statistice pentru variabilele definite în baza de date. De exemplu, permite construirea tabelelor care prezintă numărul de indivizi care iau aceleaşi valori pentru o anumită variabilă statistică (distribuţii de frecvenţă). Cu ajutorul acestui meniul putem realiza, de asemenea, diverse analize ale relaţiilor care există între două sau mai multe variabile.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 12 Meniul Graphs se referă la

Figura 12

Meniul Graphs se referă la modalităţile de prezentare grafică a datelor obţinute prin analizele statistice. Pot fi alese modurile cele mai sugestive de expunere a informaţiilor obţinute, în funcţie de tipurile de variabile utilizate, de tipul de analiză realizată, etc. Multiplele opţiuni ale acestui meniu permit adecvarea prezentărilor grafice la tipul de public căruia i se adresează.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 12 Meniul Graphs se referă la

Figura 13

Meniul Utilities permite obţinerea rapidă de informaţii despre variabilele existente în baza de date. Cu ajutorul acestui meniu putem găsi uşor o variabila în baza de date, fapt important atunci când aceasta este de mari dimensiuni. Cu ajutorul meniului Utilities putem crea unele seturi de variabile pentru situaţia în care nu dorim să analizăm întreaga bază de date.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 14 Meniul Help oferă informaţii despre utilizarea programului SPSS, cum

Figura 14

Meniul Help oferă informaţii despre utilizarea programului SPSS, cum ar fi cele privind modul în care pot fi date comenzile în acest program prin instrucţiuni introduse de la tastatură. Acest meniu permite, de asemenea, accesarea site-ului SPSS, care conţine o serie de date utile.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 14 Meniul Help oferă informaţii despre utilizarea programului SPSS, cum

Figura 15

Meniul Window are doar rolul de a minimiza toate ferestrele deschise în cadrul programului SPSS şi de a le trimite în bara de jos a ecranului. Pentru ca respectivele ferestre să apară din nou pe ecran, este suficient să fie selectate cu ajutorul mausului (simplu clic stânga).

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 14 Meniul Help oferă informaţii despre utilizarea programului SPSS, cum

Figura 16

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

GESTIONAREA DATELOR CU EXCEL

Excel este un alt program care poate fi extrem de util unui sociolog. La fel ca şi SPSS, permite construirea bazelor de date, chiar dacă, în principal, a fost proiectat pentru realizarea de diverse calcule tabelare. Multe dintre facilităţile grafice ale programului Excel sunt superioare celor oferite se SPSS. Un aspect important este acela că transferul datelor între cele două programe se poate realiza cu uşurinţă, fără riscul pierderii de informaţii. Meniurile celor două programe prezintă o serie de asemănări şi de aceea vom insista doar asupra anumitor aspecte. În programul Excel numele variabilei statistice va apărea în prima celulă din coloana în care se găsesc valorile acelei variabile.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® GESTIONAREA DATELOR CU EXCEL Excel este un

Figura 17

Dacă vom construi o bază de date în Excel şi dorim ca aceasta să poată fi apoi deschisă corect şi cu ajutorul programului SPSS, va trebui să respectăm o serie de cerinţe legate de numele variabilelor:

  • a) Se folosesc cel mult 8 caractere

  • b) Primul caracter trebuie să fie o literă

  • c) Nu se acceptă spaţii libere între caractere

  • d) Caracterele pot fi litere, cifre şi liniuţa de jos

Meniul File permite operaţiile cu fişiere, ca şi în cazul programului SPSS. Acest soft oferă facilităţi în plus legate de tipărirea, cu ajutorul imprimantei, a fişierelor pe care le construim. Între SPSS şi Excel, transferul datelor este posibil dacă sunt respectate anumite condiţii: pentru ca o bază de date construită în Excel să poată fi deschisă şi din programul SPSS, este necesar ca în momentul când o

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

salvăm să alegem un tip de fişier caracteristic unei variante mai vechi a programului, adică Microsoft Excel Worksheet 4.0. (vezi fig. 19)

Informatică aplicată în ştiinţele sociale salvăm să alegem un tip de fişier caracteristic unei variante mai

Figura 18

Imaginea de mai jos prezintă o parte din fereastra care se obţine prin succesiunea File – Save As. În această căsuţă de dialog putem selecta tipul de document sub a cărui formă dorim să fie salvat fişierul.

Va trebui să–i dăm un nume, Figura 19 (în acest caz „Exemplu”) şi să selectăm
Va trebui
să–i
dăm un nume,
Figura 19
(în acest caz „Exemplu”)
şi să selectăm

formatul Microsoft Excel Worksheet 4.0.

Meniul Edit, pe lângă facilităţile existente în SPSS, dă posibilitatea

înlocuirii automate a anumitor valori existente în baza de date cu altele.

O

altă

diferenţă constă în faptul că numărul

de comenzi care pot

fi

anulate nu este limitat, ca în cazul SPSS-ului la una singură. Comanda Undo poate fi succesiv aplicată ori de câte ori este necesar.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Fig. 20 Meniul View oferă diferite variante

Fig. 20

Meniul View oferă diferite variante pentru modul de prezentare a bazei de date. Tot acest meniu ne dă posibilitatea să setăm tipurile de comenzi din Excel care pot fi date direct, fără a mai apela meniurile programului.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Fig. 20 Meniul View oferă diferite variante

Fig. 21

Meniul Insert facilitează introducerea de noi linii şi coloane în baza de date sau a unui tabel deja construit. În fişierele Excel pot fi inserate, de asemenea, reprezentări grafice extrem de diverse, cu scopul de a evidenţia proprietăţile variabilelor care au fost definite. Apelarea funcţiilor care permit calculele tabelare se realizează tot prin intermediul acestui meniu. În acelaşi timp, sunt oferite facilităţi pentru Inserarea unor fişiere imagine, a unor documente care au fost construite în alte programe decât Microsoft Excel.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 22 Meniul Format permite stabilirea dimensiunilor liniilor şi coloanelor din

Figura 22

Meniul Format permite stabilirea dimensiunilor liniilor şi coloanelor din tabelul în care sunt introduse datele. Acelaşi meniu dă posibilitatea vizualizării doar a anumitor părţi din tabel. Astfel pot fi tipărite doar datele care prezintă interes la un moment dat. Redenumirea tabelului în care au fost introduse datele sau stabilirea dimensiunilor celulelor în mod diferit, în funcţie de anumite condiţii se realizează tot cu ajutorul meniului Format.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 22 Meniul Format permite stabilirea dimensiunilor liniilor şi coloanelor din

Figura 23

Meniul Tools dă posibilitatea setării limbii în care sunt introduse datele şi verificarea gramaticală a textului. Sunt oferite, de asemenea, facilităţi pentru protejarea fişierelor construite prin introducerea unei parole necesară deschiderii acestora. Cu ajutorul aceluiaşi meniu se pot selecta barele de comenzi directe care să apară pe ecranul calculatorului sau se pot realiza combinaţiile dorite de astfel de comenzi.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Prin meniul Tools putem stabili setările implicite care vor fi utilizate în rularea programului Microsoft Excel

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Prin meniul Tools putem stabili setările implicite

Figura 24

Meniul Data oferă facilităţi pentru ordonarea datelor existente în tabel în funcţie de cel mult 3 variabile simultan, cu posibilitatea sortării ascendente sau descendente a fiecărei variabilă în parte. Prin acelaşi meniu putem selecta valorile dintr-o coloană a tabelului care îndeplinesc unele condiţii.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Prin meniul Tools putem stabili setările implicite

Figura 25

Meniul Window dă posibilitatea deschiderii unei noi ferestre a programului Excel (putem lucra simultan cu mai multe baze de date). De asemenea, permite stabilirea modului de vizualizare a ferestrelor care au fost deschise. O altă facilitate oferită este aceea de a putea împărţi o aceeaşi bază de date (foaie de lucru) în două zone distincte cu care se poate lucra ca şi cum am avea de–a face cu două tablouri distincte.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 26 Meniul Help permite un dialog interactiv în care se

Figura 26

Meniul Help permite un dialog interactiv în care se pot obţine răspunsuri la întrebările despre programul Excel care au fost formulate de utilizatori. Prin acest meniu putem da comanda de detectare şi înlăturare a posibilelor erori de funcţionare a programului Excel. În plus, putem solicita rularea unui program demonstrativ care explică utilizarea comenzilor Excel.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 26 Meniul Help permite un dialog interactiv în care se

Figura 27

Verificaţi-vă cunoştinţele!

BAZE DE DATE

1) Informaţiile dintr-o bază de date despre o unitate statistică le citim pe linii:

a) Adevărat

b) Fals

2) Valorile atribuite unităţilor statistice din populaţie în funcţie de o anumită variabilă le citim pe linii:

  • a) b) Fals

Adevărat

3) Unităţile statistice dintr-o bază de date ar putea fi firmele dintr-un judeţ:

  • a) b) Fals

Adevărat

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

4) Variabila vârstă din tabelul 2 este de tip calitativ :

  • a) b) Fals

Adevărat

5) Variabila salar din tabelul 2 este de tip cantitativ:

  • a) b) Fals

Adevărat

6) Excel poate fi lansat prin succesiunea: Start-Program Files-Microsoft Excel:

  • a) b) Fals

Adevărat

7) În fereastra din figura 2, Microsoft Word poate fi lansat dând dublu clic deasupra fişierului 1995_97_Chest:

a) Adevărat

b) Fals

8) Programele rulând sub Windows pot fi lansate dând dublu clic deasupra shortcutului special destinat:

  • a) b) Fals

Adevărat

9) Fişierul 1995_97_bop (figura 2) este cuprins în folderul ARHIVE:

  • a) b) Fals

Adevărat

10).Un folder nu poate conţine în acelaşi timp şi foldere şi fişiere:

  • a) b) Fals

Adevărat

11) Folderul 000 Caiet Prog Stat (fig. 3) nu conţine foldere direct legate de el:

  • a) b) Fals

Adevărat

12) Folderul Acreditare IDD (figura 3) este direct legat de folderul 000 IDD sem II

  • a) b) Fals

Adevărat

13) Folderul Analiza Sociometrica (fig. 3) e direct legat de partiţia MARE2 (D:)

  • a) b) Fals

Adevărat

14) În figura 3, partea dreaptă a ferestrei vizualizează doar folderele direct legate de partiţia MARE2 (D:)

a) Adevărat

b) Fals

15) Partea dreaptă a ferestrei deschisă cu Explorer permite vizualizarea

fişierelor şi folderelor cuprinse în folderul selectat în partea stângă a ferestrei:

  • a) b) Fals

Adevărat

16) Folderul 000 IDD sem II (figura 4) conţine fişierul 000 IDD sem II:

  • a) b) Fals

Adevărat

17) Pentru a construi un nou folder trebuie întâi să îl selectăm pe cel de care dorim să fie direct legat:

a) Adevărat

b) Fals

18) Selectarea folderului de care dorim să fie direct legat cel pe care îl creăm trebuie făcută din partea dreaptă a ferestrei deschisă cu programul Windows Explorer:

a) Adevărat

b) Fals

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

19) Comanda File - New Folder trebuie dată înainte de a selecta folderul de care vrem să fie legat cel pe care ne-am propus să îl creăm:

  • a) b) Fals

Adevărat

20) Numele folderului nou construit cu Explorer trebuie introdus de la tastatură:

  • a) b) Fals

Adevărat

PROGRAMUL SPSS DE ANALIZĂ ŞI GESTIUNE A BAZELOR DE DATE

21) Pentru deschiderea unui fişier de tip SPSS vom utiliza meniul Edit:

  • a) b) Fals

Adevărat

22) Pentru a crea un nou fişier de tip SPSS vom utiliza meniul File:

  • a) b) Fals

Adevărat

23) Pentru salvarea modificărilor făcute asupra unui fişier de tip SPSS vom utiliza meniul File:

  • a) b) Fals

Adevărat

24) Tipărirea unui document SPSS se poate realiza cu ajutorul meniului Edit:

  • a) b) Fals

Adevărat

25) Anularea unei comenzi greşite se realizează cu ajutorul meniului Edit:

  • a) b) Fals

Adevărat

26) Definirea variabilelor din baza de date se face cu ajutorul meniului Data:

  • a) b) Fals

Adevărat

27) Construirea unor noi variabile pornind de la cele deja existente sau modificarea valorilor variabilelor din baza de date se face cu meniul Data:

a) Adevărat

b) Fals

28) Modul de prezentare a programului SPSS pe ecranul calculatorului se stabileşte cu meniul View:

a) Adevărat

b) Fals

29) Unirea a două baze de date care conţin informaţii despre aceiaşi indivizi se face cu meniul View:

a) Adevărat

b) Fals

30) Distribuţia de frecvenţă a unei variabile statistice se poate construi cu ajutorul meniului Statistics:

a) Adevărat

b) Fals

31) Alegerea modului de prezentare a datelor obţinute prin prelucrări statistice se face cu meniul Graphs:

a) Adevărat

b) Fals

32) Obţinerea rapidă de informaţii despre variabilele existente în baza de date se face cu meniul Help:

a) Adevărat

b) Fals

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

33) Obţinerea de informaţii despre utilizarea programului SPSS se realizează cu meniul Utilities:

  • a) Adevărat

b) Fals

34) Minimizarea ferestrelor deschise din programul SPSS se realizează cu ajutorul meniului Help:

  • a) Adevărat

b) Fals

35) Informaţii despre comenzile SPSS date fără folosirea meniurilor pot fi aflate prin meniul Help:

  • a) Adevărat

b) Fals

GESTIONAREA DATELOR CU EXCEL

36) Transferul datelor între Excel şi SPSS este imposibil de realizat:

  • a) Adevărat

b) Fals

37) Pentru a transfera datele din Excel în SPSS, numele variabilei trebuie să apară în prima celulă din partea de sus a coloanei ce conţine valorile variabilei:

  • a) Adevărat

b) Fals

38) Pentru ca baza de date din Excel să poată fi deschisă din SPSS trebuie ca numele variabilelor să aibă cel mult 8 caractere (litere, cifre sau liniuţa de jos), să înceapă cu o literă, să nu conţină spaţii:

  • a) b) Fals

Adevărat

39) Meniul File din Excel are facilităţi asemănătoare cu meniul File din SPSS:

  • a) b) Fals

Adevărat

40) Pentru a putea deschide cu SPSS baza de date din Excel ea trebuie salvată sub forma Excel Worksheet 4.0:

a) Adevărat

b) Fals

41) Meniul Edit permite anularea doar a unui număr limitat de comenzi date în Excel:

  • a) b) Fals

Adevărat

42) Setările implicite ale programului SPSS se realizează cu meniul Edit:

  • a) b) Fals

Adevărat

43) Introducerea de noi linii sau coloane în baza de date se realizează cu ajutorul meniului Insert:

a) Adevărat

b) Fals

44) Apelarea funcţiilor care permit calculele tabelare e face cu ajutorul meniului Format:

a) Adevărat

b) Fals

45) Stabilirea dimensiunilor liniilor şi coloanelor din baza de date se face utilizând meniul Format:

a) Adevărat

b) Fals

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

46) Verificarea gramaticală a textului şi protejarea accesului la fişiere se face cu meniul Window:

a) Adevărat

b) Fals

47) Obţinerea de răspunsuri la întrebările despre funcţionarea programului

Excel formulate de către utilizatori se face cu ajutorul meniului Help:

a) Adevărat

b) Fals

48) Deschiderea de noi ferestre şi stabilirea modului de vizualizare a acestora se face cu meniul Help:

  • a) b) Fals

Adevărat

49) Ordonarea datelor în funcţie de una sau mai multe variabile se

realizează prin meniul Data:

  • a) b) Fals

Adevărat

50) Selectarea valorilor unei variabile care îndeplinesc aceeaşi condiţie se face cu meniul Tools:

a) Adevărat

b) Fals

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

51) Informaţiile dintr-o bază e date se referă întotdeauna la indivizi umani:

a) Adevărat

b) Fals

52) O variabilă statistică face ca fiecărui individ dintr-o populaţie (sau eşantion) să-i corespundă o anumită valoare:

a) Adevărat

b) Fals

53) Fiecărui individ îi va corespunde un set de valori pe care le ia în funcţie de variabilele care au fost definite în baza de date:

a) Adevărat

b) Fals

54) Numele variabilelor definite în baza de date vor da întotdeauna o descriere completă a semnificaţiei respectivei variabile:

a) Adevărat

b) Fals

55) Programele pe calculator care permit gestionarea bazelor de date frecvent utilizate de sociologi sunt Excel, SPSS, dBASE, etc.:

a) Adevărat

b) Fals

56) Un program care rulează sub Windows poate fi lansat dând dublu clic dreapta deasupra unui fişier construit cu ajutorul acelui program:

a) Adevărat

b) Fals

57) Lansarea unui program care rulează sub Windows se poate face cu succesiunea de comenzi Start-Programs:

  • a) b) Fals

Adevărat

58) Construirea unui nou folder se realizează prin programul Windows Explorer:

  • a) b) Fals

Adevărat

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

59) Vizualizarea modului în care este organizată informaţia în memoria calculatorului se poate realiza cu Windows Explorer:

a) Adevărat

b) Fals

60) Vizualizarea conţinutului unui folder (folderele direct legate de el şi fişierele) se poate realiza cu ajutorul programului Windows Explorer:

  • a) b) Fals

Adevărat

61) Un folder nu poate conţine în acelaşi timp şi foldere şi fişiere:

  • a) b) Fals

Adevărat

62) Programul SPSS nu oferă alte facilităţi decât posibilitatea de a construi baze de date:

a) Adevărat

b) Fals

63) Un fişier de tip bază de date construit în SPSS poate fi salvat astfel încât să existe posibilitatea deschiderii lui din programul Excel:

a) Adevărat

b) Fals

64) Un fişier de tip bază de date construit în Excel poate fi salvat astfel încât să existe posibilitatea deschiderii lui din programul SPSS:

a) Adevărat

b) Fals

65) Numele variabilelor statistice dintr-o bază de date construită în SPSS trebuie să înceapă întotdeauna cu o cifră:

a) Adevărat

b) Fals

66) Numele variabilelor statistice dintr-o bază de date construită în SPSS trebuie să aibă cel mult 8 caractere fără spaţii între ele şi să fie formate doar din litere, cifre sau liniuţa de jos:

a) Adevărat

b) Fals

67) Pentru ca o bază de date construită în Excel să poată fi corect deschisă în SPSS trebuie ca numele variabilelor să fie trecute în prima căsuţă a coloanei care conţine valorile variabilei:

a) Adevărat b) Fals

Cheia răspunsurilor

1)

a

11)

b

21)

b

31)

a

41)

b

51)

b

61)

b

2)

b

12)

a

22)

a

32)

b

42)

a

52)

a

62)

b

3)

a

13)

a

23)

a

33)

b

43)

a

53)

a

63)

a

4)

b

14)

a

24)

b

34)

b

44)

b

54)

b

64)

a

5)

a

15)

a

25)

a

35)

a

45)

a

55)

a

65)

b

6)

a

16)

a

26)

a

36)

b

46)

b

56)

b

66)

a

7)

a

17)

a

27)

b

37)

a

47)

a

57)

a

67)

a

8)

a

18)

a

28)

a

38)

a

48)

b

58)

a

9)

b

19)

b

29)

b

39)

a

49)

a

59)

a

10)

b

20)

a

30)

a

40)

a

50)

b

60)

a

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

1

STRUCTURA PROGRAMULUI SPSS

MENIUL FILE

Am arătat că acest meniu e utilizat pentru operaţiile de deschidere sau salvare a fişierelor cu care operează programul SPSS. Trebuie precizat faptul că acest program utilizează mai multe tipuri de fişiere.

Dacă vom da comanda File – New, cu scopul de a construi un nou fişier

de

tip SPSS,

care

nu

următoarea fereastră:

va conţine iniţial

nici o informaţie,

vom obţine

Informatică aplicată în ştiinţele sociale 1 STRUCTURA PROGRAMULUI SPSS MENIUL FILE Am arătat că acest meniu

Alegând opţiunea:

Figura 1

  • - Data vom deschide un fişier tip bază de date.

  • - Syntax deschidem un fişier în care pot fi scrise succesiuni de comenzi SPSS ce pot fi rulate fără se a mai apela la meniurile programului.

  • - Output deschidem un fişier în care vor fi păstrate prelucrările statistice realizate cu ajutorul programului SPSS

  • - Draft Output vom deschide un fişier text în care putem insera tabele sau grafice generate de SPSS, comentarii ale acestora (fragmente de text); există, în plus, facilităţi de pregătire a documentului pentru tipărire.

  • - Script deschidem un fişier destinat liniilor de comandă din programul SPSS.

Dacă vom alege comanda File - Open, având ca scop deschiderea unui fişier, şi vom selecta opţiunea All files(*.*) din dreptul opţiunii Files of type:, vom vizualiza toate fişierele existente în folderul Caiet b5 (vezi figura 2).

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 2 Primele 5 fişiere (de tipuri

Figura 2

Primele 5 fişiere (de tipuri diferite) au fost generate de programul SPSS. Atunci când dorim să deschidem un anumit tip de fişier, putem specifica acest lucru (Files of type) şi în fereastră vor apărea doar fişierele de acel tip. Este important de reţinut că programul SPSS poate deschide, pe lângă fişierele generate de el, şi baze de date construite cu alte programe.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 2 Primele 5 fişiere (de tipuri

Figura 3

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

În figura 3 au fost selectate pentru a fi vizualizate fişierele de tip bază de date SPSS şi plasate în folderul Caiet b5 (căsuţa de dialog Files of type). Cu SPSS putem genera mai multe tipuri de fişiere; extensiile lor sunt:

Data

sav

Syntax

sps

Output

spo

Draft Output

rtf

Script

sbs

În partea de jos a figurii 3 apar toate tipurile de fişiere care pot fi

deschise cu ajutorul programului SPSS, inclusiv dBASE, Excel, etc. Când deschidem un fişier, pe lângă tipul (extensia) acestuia, trebuie să indicăm şi locul în care se află, adică folderul în care este conţinut. Pentru a selecta folderul Caiet b5, unde se află fişierul pe care vrem să-l deschidem, trebuie, mai întâi, selectată partiţia MARE2 (D:), apoi trebuie selectat folderul Caiet Prog Stat şi, în final, Caiet b5.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale În figura 3 au fost selectate pentru a fi vizualizate fişierele

Figura 4

După fiecare selectare se va da comanda Open. Ultima comandă Open va fi dată după ce va fi selectat chiar fişierul care este vizat în exemplul nostru, adică Fisier Baza de date.

Comenzile File - Save respectiv File - Save As au rolul de a determina fixarea în memoria calculatorului a fişierelor nou create cu ajutorul programului SPSS sau a modificărilor care au fost făcute asupra unor fişiere deja existente. Când a fost creat un nou fişier sau când dorim să indicăm un anumit folder (altul decât locaţia iniţială) pentru un fişier pe care l-am modificat, vom folosi comanda File - Save As (vezi figura 5). După ce am stabilit locul dorit pentru fişierul cu care lucrăm, putem, în continuare, să utilizăm comanda simplă File – Save. E bine să facem mai

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

multe salvări în timp ce lucrăm la un fişier, pentru a nu risca să pierdem informaţii.

După

cum am precizat mai sus, comanda

File

-

Save As

necesită

indicarea folderului în care va fi

pus fişierul

pe care dorim să-l salvăm

(partea superioară a figurii 5, căsuţa de dialog „Save in”). Trebuie să facem aceiaşi paşi ca şi atunci când deschidem un fişier, adică să selectăm succesiv folderele şi să dăm comanda Open, până când ne poziţionăm în folderul unde dorim să fie salvat fişierul, după care vom da comanda Save.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® multe salvări în timp ce lucrăm la

Figura 5

În fereastra de mai sus apar toate tipurile de fişiere sub a căror formă pot fi salvate fişierele construite cu ajutorul programului SPSS. Trebuie reţinut că bazele de date construite în SPSS pot fi interpretate şi de alte programe, cum ar fi Excel, dBASE, etc., dacă sunt salvate sub acel format.

Opţiunea Display – Data Info oferă posibilitatea obţinerii de informaţii despre variabilele existente într-o bază de date.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® multe salvări în timp ce lucrăm la

25

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Se va alege întâi

Figura 6 folderul în care se află fişierul care ne interesează

(fereastra de dialog „Look in”) apoi se va selecta respectivul fişier şi se va

da comanda Open. Programul SPSS va genera un fişier de tip Output (extensia spo) în care vor fi prezentate toate variabilele din baza de date care a fost selectată, împreună cu o serie de informaţii privitoare la aceste variabile. Este important de reţinut că prin comanda Display – Data Info pot fi obţinute informaţii numai despre fişierele generate de programul SPSS care sunt de tipul Data (cu extensia sav). O altă restricţie este aceea că această comandă nu poate fi utilizată pentru a obţine informaţii despre baza de date la care lucrăm în acel moment.

Comanda File - Read ASCII Data are ca scop introducerea într-o bază de date a informaţiilor existente într-un fişier text în care valorile variabilelor statistice sunt delimitate cu ajutorul spaţiilor, tabulatorilor sau a altor tipuri de caractere. Pentru o corectă introducere a datelor trebuie precizat modul în care trebuie „citite” datele respective. Utilizarea instrucţiunii nu este recomandată datorită riscului mare de apariţie a erorilor.

Comanda File - Print are ca rezultat tipărirea la imprimantă a fişierului la care se lucrează în acel moment. Este recomandabil ca pentru tipărirea rezultatelor analizelor realizate cu ajutorul programului SPSS să se apeleze la un fişier de tipul Draft Output, care permite organizarea informaţiei în vederea printării. Acest tip de fişier poate fi deschis, de asemenea, de un editor de texte cum ar fi Microsoft Word.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Se va alege întâi Figura 6 folderul în care se află

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

MENIUL DATA

Figura 7

Opţiunea Data – Define Variable ne permite să definim variabilele unei noi baze de date în SPSS. Ne putem gândi la situaţia în care am finalizat o cercetare sociologică, de exemplu o anchetă pe bază de chestionar, şi dorim să creăm o bază de date în care să introducem informaţiile obţinute prin răspunsurile subiecţilor la întrebările cuprinse în chestionar.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® MENIUL DATA Figura 7 Opţiunea Data –

Figura 8

Există două principale modalităţi de introducere a informaţiilor în memoria calculatorului:

1) Sub formă numerică 2) Sub forma alfanumerică, adică şiruri de caractere (text) Trebuie precizat că nu există o legătură directă între modul de păstrare a informaţiilor despre variabilele statistice şi semnificaţia lor sociologică. O variabilă calitativă, ale cărei valori nu sunt ordonate, cum este starea civilă, poate fi introdusă sub forma unui şir de caractere (variabilă alfanumerică) sau poate fi introdusă sub formă numerică, fiecare cifră dintre cele 4 alese simbolizând una din cele 4 situaţii posibile. În figura 9 sunt prezentate două variabile statistice, una numerică şi cealaltă alfanumerică, care conţin, de fapt, aceeaşi informaţie, dacă vom ţine cont de semnificaţiile atribuite cifrelor 1, 2 3 şi 4. Având în vedere că este mult mai comodă introducerea datelor numerice decât a celor

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

alfanumerice, se va apela la prima variantă ori de câte ori va fi posibil. Vom defini variabile alfanumerice atunci când nu avem coduri pentru înregistrarea răspunsurilor sau când aceste coduri ar fi exagerat de multe.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale alfanumerice, se va apela la prima variantă ori de câte ori

Figura 9

Răspunsurile la întrebările deschise, în măsura în care n-au fost postcodificate, vor trebui introduse sub formă de şir de caractere. În cazul variabilelor care au un număr relativ redus de categorii, indiferent că sunt calitative sau cantitative, vom introduce datele sub formă numerică, fiecare cifră simbolizând una dintre categoriile variabilei. Pentru a nu pierde legătura între valorile variabilei statistice definită în baza de date şi categoriile pe care acestea le simbolizează, vom putea ataşa câte o etichetă fiecărei valori, adică un scurt text cu rol explicativ. O etichetă explicativă poate fi ataşată şi numelui variabilei, având în vedere că de multe ori acest nume e o simplă înşiruire de litere şi cifre, care nu permite deducerea semnificaţiei respectivei variabile. După ce selectăm prin simplu clic stânga una dintre căsuţele variabilei pe care vrem să o definim, cu succesiunea de comenzi Data-Define Variable vom obţine fereastra prezentată în figura 10. În primul rând vom da numele variabilei respectând regulile pe care le-am precizat deja (se folosesc doar litere şi cifre, eventual liniuţa din partea de jos, se începe cu o literă şi nu se depăşeşte totalul de 8 caractere). Vom preciza apoi tipul de variabilă din punct de vedere sociologic pe care dorim să-l construim:

Scale pentru variabile cantitative

Ordinal pentru variabilele calitative ale căror categorii sunt ordonate

Nominal pentru variabilele calitative cu categorii care nu sunt ordonate. Cele patru butoane de la nivelul ferestrei de dialog, Type, Labels, Missing

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Values şi Column Format, ne vor permite să stabilim caracteristicile variabilei pe care dorim s-o creăm. De asemenea, vom putea crea etichetele pentru numele variabilei şi pentru valorile acesteia, dacă este cazul.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Values şi Column Format , ne vor

Figura 10

Prin comanda Type definim modul în care vor fi interpretate datele care vor fi introduse de la tastatură. În situaţia din figura 11 am stabilit că vor fi introduse date numerice având cel mult 5 cifre înainte de zecimale (4 dacă numărul e negativ) şi cel mult 2 cifre zecimale (8 caractere, inclusiv punctul). Dacă am dori să introducem numere întregi, am da valoarea 0 pentru Decimal Places. Trebuie reţinut că în SPSS nu se foloseşte virgula ci punctul pentru a delimita zecimalele.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Values şi Column Format , ne vor

Figura 11

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Dacă dorim să definim o variabilă alfanumerică, vom alege String şi vom indica numărul maxim de caractere pe care pot să-l aibă valorile variabilei. Aceste valori pot fi litere sau cifre, spaţii libere sau orice alt caracter. În figura 12 a fost definită o variabilă alfanumerică având maximum 20 de caractere.

Figura 12
Figura
12

Trebuie să reţinem că şi în cazul variabilelor alfanumerice se pot atribui etichete pentru valori şi pentru numele variabilei.

Prin comanda Labels vom putea atribui etichete numelor variabilelor şi, dacă e cazul, valorilor luate de aceste variabile. În cazul variabilelor cu un număr mare de valori distincte, vom atribui etichete doar numelui variabilei. Dacă ne referim la exemplul în care variabila st_civ_1 desemna starea civilă a respondenţilor, iar datele au fost introduse sub formă numerică, este util să atribui etichete atât numelui variabilei cât şi valorilor acesteia.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Dacă dorim să definim o variabilă alfanumerică, vom alege String şi

Figura 13

În fereastra prezentată în figura 13 s-au atribuit etichete pentru numele variabilei şi pentru valorile 1, 2 şi 3. Dând comanda Add va fi atribuită şi eticheta Vaduv pentru valoarea 4. După ce au fost atribuite toate etichetele trebuie dată comanda Continue. Trebuie reţinut faptul că atribuirea de etichete numelui variabilei sau valorilor acesteia nu influenţează în nici un fel conţinutul real al bazei de

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

date. Etichetele au doar rolul de a preciza semnificaţia variabilelor şi a face mai uşor de interpretat rezultatele prelucrărilor statistice din SPSS.

O problemă importantă atunci când sunt introduse informaţii în baza de date e legată de gestionarea datele care lipsesc (butonul Missing Values).

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® date. Etichetele au doar rolul de a

Figura 14

Dacă dorim ca valorile 99 („Nonrăspuns”) şi 88 („Nu e cazul”), să fie declarate ca date lipsă, putem alege opţiunea Discret missing values. În aceste condiţii, valorile 88 şi 99 vor fi tratate diferenţiat în prelucrările statistice din programului SPSS, separat de restul datelor considerate valide. Dacă dorim ca valorile aflate într-un anumit interval să fie definite ca date lipsă, alegem Range of missing values. Pentru variabila „media de absolvire a bacalaureatului”, valorile între 0 şi 5.99 pot fi declarate ca şi date lipsă. În continuare, dacă dorim ca, pe lângă valorile mai mici decât 6 ale variabilei să declarăm 99 ca nonrăspuns, alegem Range plus one discrete missing value. Dacă hotărâm să renunţăm la modul în care au fost declarate datele lipsă, este suficient să alegem opţiunea No missing values şi în prelucrările statistice realizate cu ajutorul programului SPSS valorile respective vor fi tratate ca oricare altele.

Opţiunea Define Column Format are rolul de a stabili care este numărul de caractere vizibil pe ecranul calculatorului pentru o anumită variabilă.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® date. Etichetele au doar rolul de a

Figura 15

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Numărul de caractere stabilit nu va influenţa nici introducerea informaţiilor în baza de date, nici prelucrările statistice realizate asupra acelor informaţii. Putem stabili, de asemenea, vizualizarea informaţiei în baza de date (alinierea sau centrarea pe coloane a valorilor variabilelor). Opţiunea Data - Insert Variable permite inserarea unei noi variabile în baza de date, într-o poziţie aleasă de noi.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Numărul de caractere stabilit nu va influenţa nici introducerea informaţiilor în

Figura 16

Dacă dorim să inserăm o variabilă între cele a căror nume este varsta respectiv salar, vom selecta una dintre căsuţele variabilei salar şi apoi vom da comanda Data - Insert Variable. Apoi vom defini noua variabilă (care apare iniţial cu numele var00002) folosind opţiunea Data - Define Variable. Variabilele vor fi întotdeauna inserate la stânga celei anterior selectate.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Numărul de caractere stabilit nu va influenţa nici introducerea informaţiilor în

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Figura 17

Facilitatea prezentată mai sus este utilă în situaţia în care, de exemplu, am omis o variabilă în timpul proiectării unei baze de date.

Opţiunea Data – Insert Chase permite introducerea unui nou articol în baza de date, adică a valorilor luate de către o nouă unitate statistică în funcţie de variabilele definite în acea bază de date. Comanda e utilă în situaţia în care, după ce am introdus datele dintr-o anchetă, am descoperit un chestionar care fusese rătăcit şi dorim să-l introducem la locul lui.

Figura 18

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 17 Facilitatea prezentată mai sus este

Din baza de date (figura 18) lipseau informaţiile din chestionarul numărul 3. Selectând o căsuţă corespunzând chestionarului numărul 4 şi dând comanda Data-Insert Case vom putea introduce datele lipsă.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 17 Facilitatea prezentată mai sus este

Figura 19

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Facilitatea de inserarea a unui nou caz în baza de date trebuie folosită cu prudenţă deoarece adăugarea accidentală a unei linii care nu conţine informaţii va conduce la interpretarea valorilor de respective ca fiind date lipsă. Opţiunea Data - Go to Case dă posibilitatea găsirii rapide a liniei din baza de date unde se află informaţiile despre o anumită unitate statistică. În fereastră trebuie să indicăm numărul unităţii statistice care ne interesează.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Facilitatea de inserarea a unui nou caz în baza de date

Figura 20

Dând comanda OK în fereastra din figura 20, vom alege cazul aflat pe a treia linie de sus a bazei de date.

Opţiunea Data - Template permite crearea unor setări pentru variabile într-un mod asemănător cu instrucţiunea Data – Define Variable dar cu diferenţa că acesta pot fi apelate ori de câte ori dorim să definim o nouă variabilă de tipul respectiv. Acest fapt este important când avem de definit mai multe variabile într-un mod asemănător (dar cu nume diferite, evident).

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Facilitatea de inserarea a unui nou caz în baza de date

Figura 21

Din fereastra prezentată în figura 21 poate fi aleasă o anumită setare din cele existente. DEFAULT este setarea implicită pe care o dă automat programul SPSS atunci când este deschisă o nouă bază de date. Setarea TEMP1 am construit-o drept exemplu. Pentru construirea unei noi setări trebuie dată comanda Define (stânga jos, fig. 19). Comenzile Type, Value Labels, Missing Values şi Column Format sunt identice cu cele folosite la definirea directă a variabilelor. După ce se dă un nume noii setări, trebuie dată comanda Add pentru a fi păstrată în memoria calculatorului. Atunci când dorim să aplicăm o anumită setare asupra unei variabile, dăm clic asupra uneia dintre căsuţele acesteia şi apoi dăm comanda Data – Template. Alegem apoi setarea pe care o dorim şi dăm comanda OK. Dacă în fereastra din figura 22 au fost selectate toate

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

opţiunile de sub indicaţia Apply, atunci pentru noua variabilă vor fi definite toate caracteristicile, inclusiv etichetele ataşate valorilor. Mai rămâne de

stabilit doar numele acesteia şi eticheta ataşată acestui nume.
stabilit
doar
numele
acesteia
şi eticheta
ataşată
acestui
nume.

Figura 22

Dacă dorim ca noua variabilă să aibă doar anumite caracteristici dintr-o setare, vom selecta de sub indicaţia Apply doar ceea ce ne interesează. Putem selecta doar tipul variabilei (Type) şi formatul coloanei (Column Format), restul setărilor rămânând cele implicite din SPSS.

Opţiunea Data – Sort Cases oferă posibilitatea ordonării crescătoare sau descrescătoare a unităţilor statistice din baza de date în funcţie de valorile luate după una sau mai multe variabile. Dacă dorim ca în baza de date din figura 24 sortarea să se facă întâi după apartenenţa de sex, apoi după studii şi în al treilea rând după salar, vom da comanda Data – Sort Cases şi vom obţine fereastra de mai jos:

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® opţiunile de sub indicaţia Apply, atunci pentru

Figura 23

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Pentru a obţine sortarea dorită, trebuie să mai introducem şi variabila salar în partea din dreapta a ferestrei prin selectarea ei şi apoi prin clic dat pe săgeata dintre cele două părţi ale ferestrei. În cazul de faţă am ales o ordonare ascendentă. Figura 24 prezintă aceeaşi bază de date înainte de a fi ordonată (stânga) respectiv după ce a fost ordonată (dreapta).

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Pentru a obţine sortarea dorită, trebuie să mai introducem şi variabila
Informatică aplicată în ştiinţele sociale Pentru a obţine sortarea dorită, trebuie să mai introducem şi variabila

Figura 24

Variabilele sex şi studii sunt alfanumerice aşa că ordinea de sortare este cea alfabetică. Ordonarea a fost făcută întâi după apartenenţa de sex. Apoi, atât pentru sexul masculin cât şi pentru sexul feminin, s-a realizat o ordonare în funcţie de nivelul de studii (întâmplător ordinea alfabetică e aceeaşi cu cea logică). În al treilea rând, persoanele cu aceeaşi apartenenţă de sex şi cu acelaşi nivel de studii au fost ordonate crescător în funcţie de nivelul salarului. Trebuie reţinut faptul că sortările se fac în funcţie de valoarea numerică pentru variabilele numerice şi în după poziţia în alfabet pentru variabilele alfanumerice. Daca valorile unei variabile alfanumerice sunt atât litere cât şi cifre (interpretate, evident, tot ca şi caractere), ordonarea ascendentă va

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

începe cu cifrele şi apoi va continua alfabetic cu literele sau grupurile de litere care constituie valorile variabilei. Atenţie: nu se poate opta pentru sortarea ascendentă în funcţie de anumite variabile şi pentru sortarea descendentă în funcţie de altele. Revenirea la modul de aranjare a datelor se poate face dacă sortăm ascendent după variabila nr_crt.

Opţiunea Data - Transpoze

se

utilizează

atunci

când

dorim

schimbăm liniile şi coloanele unei baze de date între ele. Într-o analiză sociometrică asupra unui grup mic, valorile 1 semnifică atracţie, -1 respingere iar 0 indiferenţă. Cu 99 s-a notat situaţia „Nu e cazul”, indivizii neputând exprima opţiuni în raport cu propria persoană.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® începe cu cifrele şi apoi va continua

Figura 25

În Figura 25 apar alegerile şi respingerile exprimate de indivizi. Pe coloane putem citi faptul că Mihai îl alege pe Dan, îl respinge pe Ion şi o alege pe Ana. Dacă dorim ca baza de date să prezinte alegerile şi respingerile întrunite de către fiecare individ (pe coloane apar alegerile şi respingerile exprimate de ceilalţi în raport cu subiectul), dăm comanda Data - Transpoze:

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® începe cu cifrele şi apoi va continua

37

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Figura 26

Variabila nume o vom selecta şi o vom introduce în căsuţa Name Variable. Numele variabilelor ce vor apărea în noua bază de date vor fi vechile valori ale variabilei nume. Celelalte variabile vor fi introduse în căsuţa Variable(s). Figura 27 prezintă rezultatul comenzii Data – Transpoze – Ok asupra bazei de date prezentată în figura 25.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 26 Variabila nume o vom selecta şi o vom introduce

Figura 27

Comanda Data – Transpoze poate fi utilizată şi dacă numărul variabilelor nu este egal cu cel al cazurilor existente în baza de date. Trebuie reţinut faptul că variabilele alfanumerice nu vor fi transformate în cazuri (unităţi statistice) din noua bază de date ci vor fi considerate ca date lipsă. Dacă variabila destinată să genereze numele noilor variabile este de tip alfanumeric, valorile acesteia vor constitui respectivele nume. Dacă variabila e numerică cu valori distincte, SPSS va adăuga litera v înaintea fiecărei valori.

Opţiunea Data – Merge Files – Add Cases permite adăugarea de noi cazuri (unităţi statistice) în baza de date. Ne putem imagina situaţia când mai multe persoane au introdus datele rezultate în urma unei anchete pe bază de chestionar, fiecare construind propria bază de date. Condiţia pentru ca aceste baze de date să poată fi unite într-una singură este ca ele să fie definite în mod identic. Variabilele din cele două baze de date trebuie să aibă aceleaşi nume, să fie de acelaşi tip (numeric au alfanumeric) şi cu aceeaşi lăţime a coloanei.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Diferenţele acceptate sunt cele referitoare la etichete (care nu sunt luate în considerare) şi la ordinea variabilelor în baza de date care nu are importanţă atâta vreme cât variabilele sunt identic definite. Cele două baze de date din figura 28 nu pot fi deschise simultan în SPSS. Le-am prezentat astfel pentru a sugera că dacă nr_crt semnifică numărul chestionarului, prima bază de date conţine informaţiile existente în cele numerotate de al 1 la 7 iar a doua cele existente în chestionarele cu numerele de ordine cuprinse între 8 şi 14.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Diferenţele acceptate sunt cele referitoare la etichete
Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Diferenţele acceptate sunt cele referitoare la etichete

Figura 28

Pentru a construi o bază de date sumativă, vom începe prin a deschide una dintre ele, de exemplu Baza de date 1-7. Dăm apoi comanda Data – Merge Files – Add Cases şi obţinem fereastra de mai jos:

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Diferenţele acceptate sunt cele referitoare la etichete

Figura 29

În continuare selectăm baza de date pe care dorim s-o adăugăm, adică Baza de date 8-14, şi vom da comanda Open. Obţinem fereastra din figura 30.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 30 Dacă există variabile care nu au corespondent exact în

Figura 30 Dacă există variabile care nu au corespondent exact în cealaltă bază de date, vor apărea în stânga ferestrei. Dacă nu există astfel de variabile, se poate da comanda OK şi vom obţine noua bază de date.

Opţiunea Data – Merge Files – Add Variables este utilizată atunci când avem o bază de date care se referă la o anumită populaţie sau eşantion şi dorim să adăugăm o altă bază de date, conţinând noi variabile, care se referă la aceleaşi unităţi statistice. Ne putem gândi la situaţia în care aceloraşi indivizi li s-au aplicat, succesiv, două chestionare. Pentru ca viitoarea bază de date să fie corect construită, este foarte important să existe o variabilă comună între bazele de date de la care pornim, care să atribuie fiecărui individ o anumită valoare, diferită de toate celelalte. Cele două baze de date trebuie întâi ordonate crescător în funcţie de această variabilă (care să permită o ordonare totală) şi abia apoi însumate.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 30 Dacă există variabile care nu au corespondent exact în
Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 30 Dacă există variabile care nu au corespondent exact în

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Figura 31

Observăm că cele două baze de date au comună variabila nr_crt şi că aceasta permite ordonarea totală. Prima operaţie care trebuie făcută este aceea de ordonare ascendentă a fiecărei baze de date. În continuare deschidem una dintre cele două baze de date şi dăm comanda Data – Merge Files – Add Variables (vezi figura 32). Dacă prima bază de date deschisă a fost Fisier Varsta Salar, vom selecta baza de date Fisier Studii ani munc Sex şi vom da apoi comanda Open. Vom obţine fereastra din figura 33 în care variabilele cu semnul * aparţin bazei de date pe care am deschis-o prima iar cele cu semnul + aparţin celei pe care dorim s-o adăugăm. Variabila nr_crt(+) va fi folosită ca variabilă cheie după ce vom alege opţiunea Match cases on key variables in sorted fiels.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 31 Observăm că cele două baze

Figura 32 Vom selecta variabila şi apoi o vom introduce în căsuţa Key Variables.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 31 Observăm că cele două baze

Figura 33

În final vom da comanda OK şi vom obţine noua bază de date. Dacă

variabila cheie pe

care am

folosit-o nu a realizat o ordonare perfectă a

unităţilor din baza de date, (ia aceeaşi valoare de două ori), vor apărea

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

erori. Programul SPSS testează acest aspect şi dă mesaje referitoare la inadvertenţele ce apar în momentul combinării celor două baze de date. De reţinut că putem folosi în acelaşi timp mai multe variabile cheie comune cu ajutorul cărora vom ordona crescător, în prealabil, bazele de date. Vom recurge la această variantă dacă nu dispunem de o singură variabilă comună care să permită ordonarea totală a ambelor baze de date şi avem, în schimb, un set de caracteristici comune cum ar fi: stare civilă, categorie de vârstă sau de venit, rezidenţă, etc. Nici una dintre variabile, luată separat nu poate realiza o ordonare perfectă dar, luate împreună, acest lucru are şanse să se realizeze. Dacă omitem sortarea ascendentă prealabilă combinării celor două baze, pierdem legătura dintre unităţile statistice şi valorile care le corespund.

MENIUL EDIT

Opţiunea Edit – Undo are rolul de a anula o comandă care a fost dată prin programul SPSS. Trebuie reţinut că, spre deosebire de alte programe, cum ar fi Excel sau Word, în SPSS nu pot fi anulate succesiuni de mai multe comenzi. În plus, pentru anumite comenzi instrucţiunea Undo nu este aplicabilă. De exemplu, definirea unei variabile nu poate fi anulată prin această comandă şi nici adăugarea de noi cazuri într-o bază de date.

Opţiunile Edit – Cut, Copy şi Paste sunt strâns legate între ele aşa că le vom prezenta împreună.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale erori. Programul SPSS testează acest aspect şi dă mesaje referitoare la

Figura

34

Dacă dorim să mutăm variabila salar în dreapta variabilei sex, selectăm cu simplu clic stânga numele variabilei şi apoi dăm comanda Edit – Cut. Informaţia va fi păstrată într-o zonă de memorie numită clip-board.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Selectând numele variabilei din dreapta celei numită sex (care încă nu a fost definită) şi dând comanda Edit – Paste, vom muta variabila salar în noua poziţie (atât valorile variabilei cât şi numele acesteia). Dacă am repeta aceiaşi paşi dând întâi comanda Edit – Copy şi apoi Edit – Paste, s-ar păstra vechea variabilă salar şi vom obţine, în plus, o nouă variabilă, având aceleaşi valori cu cea de la care am pornit, acelaşi mod de definire dar un nume diferit, generat automat d SPSS. Cu ajutorul comenzilor Cut, Copy şi Paste pot fi mutate sau copiate porţiuni din tabelul în care sunt introduse valorile variabilelor statistice. Pentru a selecta mai multe celule ale unei variabile dăm clic stânga deasupra primeia şi apoi, ţinând apăsat butonul mouse-ului, coborâm vertical cu mouse-ul până la ultima. Lăsăm apoi butonul şi dăm comenzile pe care le dorim. Pentru selectarea pe linii se procedează în mod analog. Celulele selectate, pe linii sau pe coloane, vor apărea înnegrite. Pentru a indica locul în care să fie pusă informaţia introdusă în clipboard va trebui să selectăm o celulă din baza de date înainte de a da comanda paste. Dacă selectarea iniţială a datelor a fost făcută pe coloane, informaţia din clipboard va fi organizată pe verticală, de sus în jos, începând cu căsuţa care a fost selectată. Dacă selectarea iniţială a datelor a fost făcută pe linii, informaţia din clipboard va fi organizată pe orizontală, de la stânga la dreapta, începând cu căsuţa care a fost selectată. Dacă vom da comanda paste în zone ale bazei de date în care nu au fost încă definite variabilele, comanda paste va eşua pentru valorile alfanumerice din căsuţele selectate. Cu ajutorul comenzilor Edit – Copy şi apoi Edit – Paste se pot transfera porţiuni sau chiar întreaga bază de date SPSS în programul Excel. Pentru a selecta o porţiune din baza de date procedăm ca şi la o selectare pe linii dar de-a lungul barei în care apar numele variabilelor. Evident, prin acest procedeu poate fi selectată chiar întreaga bază de date. În Excel ne vom poziţiona într-una din căsuţele tabelului. Datele care au fost memorate în clipboard vor fi organizate de sus în jos şi de la stânga la dreapta, pornind de la celula pe care am selectat-o. Valorile selectate în SPSS le vom regăsi integral în Excel, indiferent dacă este vorba de variabile numerice sau alfanumerice. Un transfer analog se poate realiza şi din Excel în SPSS. În acest caz, însă, valorile variabilelor alfanumerice nu vor fi transferate dacă, în prealabil, nu au fost definite variabile alfanumerice corespunzătoare zonelor în care urma să se realizeze respectivul transfer. Trebuie reţinut faptul că prin transferul realizat cu ajutorul comenzilor Cut sau Copy şi apoi Paste nu se transferă şi numele variabilei. Este preferabil ca, ori de câte ori este posibil, să se realizeze transferuri de date între programe utilizând meniul File şi opţiunea Save As. Comenzile Cut (Copy) Paste sunt utilizate şi atunci când dorim să copiem într-un fişier construit într-un editor de texte (de exemplu Word) rezultate ale prelucrărilor statistice realizate cu programul SPSS.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Opţiunea Edit – Clear dă posibilitatea ştergerea din baza de date a

uneia sau mai multor variabile. Acestea

se

selectează după cum am

discutat mai sus şi apoi se dă comanda Clear. Dacă dorim să ştergem doar anumite valori ale variabilelor, acestea trebuie mai întâi selectate şi apoi pot fi şterse, indiferent dacă selectarea a fost făcută pe linii sau pe coloane.

Opţiunea Edit – Find permite găsirea unei anumite valori a variabilei. În figura 35 e prezentat un fragment dintr-o bază de date conţinând mai multe variabile, printre care şi cea desemnând vechimea în muncă a subiecţilor. Presupunând că dorim să găsim, în baza de date, valoarea 40 pentru

variabila

ani_munc, ne vom poziţiona intr-una din căsuţele variabilei

respective şi apoi

Edit – Find.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Opţiunea Edit – Clear dă posibilitatea ştergerea din baza de date

vom da comanda

Figura 35

Pentru găsirea valorii care ne interesează avem două opţiuni de căutare:

ascendentă (butonul Search Forward), şi descendentă (Search Backward).

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Opţiunea Edit – Clear dă posibilitatea ştergerea din baza de date

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Figura 36

Facilităţile de căutare a valorilor variabililor pot fi utile, de exemplu, atunci când am constatat că au fost introduse date aberante şi dorim să le excludem sau când dorim să vedem dacă nu există contradicţii între valorile variabilelor care se referă la acelaşi individ.

Opţiunea Edit – Options dă posibilitatea realizării setărilor implicite ale programului SPSS. Definirea automată a variabilelor, modul de organizare a prelucrărilor de date realizate în SPSS pot fi stabilite cu aceste comenzi. Pot fi alese, de asemenea tipul şi dimensiunea caracterelor utilizate, modul de gestionare a etichetelor variabilelor, etc.

MENIUL VIEW

Opţiunea View – Status Bar

e utilizată

pentru a stabili prezenţa sau

absenţa barei din partea de jos a imaginii bazei de date.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 36 Facilităţile de căutare a valorilor

Figura 37

Aceasta are rolul de a oferi informaţii privitoare la faptul dacă o succesiune de comenzi SPSS a fost finalizată sau dacă e în curs de finalizare.

Opţiunea View – Toolbars permite organizarea barei cu comenzi directe, care apare sub meniurile principale ale programului SPSS. În imaginea din figura 37, primul buton reprezintă comanda File – Open, al doilea File – Save,

al treilea File – Print, etc. Bara de comenzi din fereastra de mai sus apare

implicit în

SPSS. Pentru a construi

o astfel

de bară

în

care să alegem

anumite comenzi, dăm comanda View – Toolbars şi apoi New Toolbar.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

În cele două ferestre s-a optat ca noua bară de comenzi să apară numai atunci când programul SPSS operează cu baze de date.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale În cele două ferestre s-a optat ca noua bară de comenzi

Figura 38

Informatică aplicată în ştiinţele sociale În cele două ferestre s-a optat ca noua bară de comenzi

În fereastra din dreapta am dat numele „Exemplu” pentru viitoarea bara de comenzi. Selectăm, apoi, opţiunea Customize din fereastra aflată în dreapta. Am selectat meniul Data din partea stângă a ferestrei din figura 39 iar în partea dreaptă au apărut opţiuni ale acestui meniu ce pot fi introduse în bara de comenzi din partea de jos (din dreptul simbolului X=).

Informatică aplicată în ştiinţele sociale În cele două ferestre s-a optat ca noua bară de comenzi

Figura 39

Prin clic stânga, fără a elibera butonul mouse-ului, comenzile din partea dreaptă a ferestrei pot fi „tractate” până la noua bară de comenzi. În final dăm OK. Observăm că în fereastra alăturată sunt disponibile două bare de comenzi, una existentă implicit în SPSS (Data Editor) şi cealaltă care tocmai a fost construită (Exemplu). Putem selecta oricare dintre barele de comenzi.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 40 Se pot crea mai multe

Figura 40

Se pot crea mai multe astfel de bare de comenzi pe care să le selectăm în funcţie de necesităţi. Dând comanda OK pentru situaţia prezentată în fereastra de mai sus, vom obţine ambele bare de comenzi în fereastra de prezentare a bazei de date. Pentru a afla rapid semnificaţia butoanelor din bara de comenzi e suficient să poziţionăm mouse-ul deasupra unui anumit buton şi va apărea o fereastră în care e precizată succesiunea de comenzi echivalente cu apăsarea lui.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 40 Se pot crea mai multe

Figura 41

În figura 41 mouse-ul a fost suprapus peste al treilea buton din dreapta (a doua linie cu comenzi directe) care înlocuieşte comanda Insert Variable.

Opţiunea View – Fonts permite stabilirea tipului de caractere şi a dimensiunii acestora. De asemenea, se poate stabili stilul de prezentare a caracterelor: normal, îngroşat sau înclinat dreapta.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 42 Din partea de jos a ferestrei se pot seta

Figura 42

Din partea de jos a ferestrei se pot seta tipurile de caractere ale alfabetului care sunt acceptate de către SPSS.

Opţiunea View – Grid Lines stabileşte dacă în baza de date vor fi sau nu vizibile liniile şi coloanele care delimitează valorile variabilelor.

Opţiunea View – Value Labels dă posibilitatea vizualizării, în baza de date, a etichetelor variabilelor în locul valorilor. Acest fapt nu are nici o influenţă asupra informaţiei păstrate în memoria calculatorului şi, evident, nici aspra modului în care au fost definite variabilele.

MENIUL TRANSFORM

Opţiunea Transform – Compute permite construirea unor noi variabile statistice pornind de la cele existente în baza de date. În Target Variable vom scrie numele variabilei pe care vrem s-o generăm. În cazul nostru dorim ca, pornind de la două variabile, prima desemnând numărul de persoane din gospodărie iar a doua reprezentând venitul total al gospodăriei, să construim variabila venit pe membru de familie.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 43 În partea din dreapta a

Figura 43

În partea din dreapta a figurii 43 apar o serie de butoane. Aceste pot fi folosite când dorim să construim variabile utilizând expresii matematice mai complexe. Pe lângă operaţiile matematice uzuale apar şi operatori logici:

&

şi logic

|

sau logic

~

nu logic

<

mai mic

<=

mai mic sau egal

>

mai mare

>=

mai mare sau egal

~=

diferit de

**

ridicarea la putere

În fereastra din figura 44 am apelat la funcţiile puse la dispoziţie de

programul SPSS pentru a calcula suma mai multor variabile. Pentru a utiliza o

anumită

funcţie, întâi o selectăm

şi

apoi

o

trimitem în

căsuţa

Numeric

Expression dând clic pe săgeata din dreptul expresiei Functions. Pentru funcţia SUM variabilele trebuie să fie numerice şi separate prin virgulă.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 44 Pentru a obţine o scurtă descriere a funcţiilor care

Figura 44

Pentru a obţine o scurtă descriere a funcţiilor care sunt disponibile în SPSS e suficient să o selectăm pe cea care ne interesează şi să dăm clic dreapta (comandă utilizată în general pentru a obţine informaţii). În căsuţa Numeric Expression putem utiliza şi o expresie logică. Pentru situaţiile în care expresia logică este adevărată se va atribui valoarea 1 noii variabile şi 0 în rest.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 44 Pentru a obţine o scurtă descriere a funcţiilor care

Figura 45

Variabila ven_mare va lua valoarea 1 pentru indivizii care au un salariu mai mare de 4 milioane şi 0 pentru ceilalţi. În acest mod putem construi variabile dihotomice pornind de la unele cu mai multe categorii. (Ex.: variabila căsătorit = 1 pentru cei căsătoriţi şi 0 în rest).

Opţiunea transform

compute permite alocarea anumitor valori pentru

variabila ce urmează a fi construită dacă este îndeplinită o anumită condiţie. Revenind la primul exemplu, în care am construit variabila ven_pers (venitul pe membru de familie), ne putem gândi că în baza de date ar putea apărea accidental valoarea 0 sau valori foarte mari. Putem pune condiţia ca aceste valori să nu fie luate în consideraţie pentru construcţia noii variabile dacă vom selecta butonul If. În fereastra din figura 46 a fost formulată cerinţa logică prin care variabila pers_p33 trebuie să fie diferită de 0 şi mai mică decât 20. Pentru valorile variabilei pers_p33 care nu îndeplinesc această condiţie, noii variabile nu-i vor fi atribuite valori (rămân date lipsă). Pentru a putea formula condiţia logică trebuie întâi aleasă opţiunea din fereastra prezentată în figura 46 Include if case satisfies condition. După formularea condiţiei alegem Continue.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 46 Opţiunea Transform – Recode oferă

Figura 46

Opţiunea Transform – Recode oferă posibilitatea construirea unei noi variabile pornind de la una deja existentă. Există două variante:

înlocuirea vechii variabile (Transform – Recode – into Same Variables)

păstrarea vechii variabile (Transform – Recode – into Different Variables) Este preferabilă a doua variantă căci nu riscăm să pierdem informaţii iniţial existente în baza de date. O primă situaţi e aceea în care dorim să transformăm o variabilă continuă (cu un număr foarte mare de valori) într-una categorială.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 46 Opţiunea Transform – Recode oferă

Figura 47

În fereastra din figura 47 am selectat variabila salar şi am introdus-o în căsuţa centrală dând clic pe săgeata neagră îngroşată. În partea dreaptă a ferestrei am dat numele noii variabile (salar_3c) şi am ales eticheta numelui variabilei (Salar 3 categorii).

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Următorul pas îl reprezintă comanda Change. Înainte de a indica modul de alocare a valorilor noii variabile, putem să introducem şi o condiţie logică. Dând clic pe butonul If vom obţine o fereastră identică cu cea

discutată la opţiunea Transform Compute care ne va permite să stabilim în ce condiţii vor fi alocate valorile noii variabile. În cazul nostru putem pune

condiţia logică (salar >0)&(ani_munc ~=

0), adică

variabila

salar să

fie

pozitivă şi numărul de ani munciţi să fie

diferit de

0.

Dăm apoi

comanda

continue. Alegând opţiunea Old and New Values vom obţine fereastra din figura 48:

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Următorul pas îl reprezintă comanda Change . Înainte de a indica

Figura 48

Partea stângă a ferestrei se referă la valorile vechii variabile iar cea dreaptă la valorile noii variabile. Deoarece variabila venit are un număr mare de valori, vom selecta opţiunea Range şi vom indica un interval (în cazul prezentat între 0 şi 1.99 milioane) pentru care noua variabilă să ia o anumită valoare (1 pentru exemplul nostru). Vom da apoi comanda Add. Procedăm analog pentru intervalul 2 – 3.99, atribuind valoarea 2 noii variabile. Pentru ultimul interval utilizăm opţiunea Range 4 through highest pentru valorile vechii variabile şi dăm valoarea 3 pentru noua variabilă.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Următorul pas îl reprezintă comanda Change . Înainte de a indica

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Figura 49 Pentru valorile mai mari decât 4 ale vechii variabile, cea nouă ia valoarea 3. Pentru a ne asigura că valorile vechii variabile care lipseau din baza de date (corespundeau unor celule goale) sau care au fost declarate ca date lipsă (ex. 99 pentru nonrăspuns, etc.) vor fi interpretate tot ca date lipsă, e bine să alegem opţiunea System or user mising pentru valorile vechii variabile şi System missing pentru valorile celei noi. Dacă variabila iniţială are un număr relativ mic de valori şi noi dorim să realizăm o regrupare a acestora vom utiliza opţiunea Value atât pentru valorile vechii variabile cât şi pentru cele ale noii variabile. Să presupunem că pornim de la o variabilă ordinală cu 5 categorii pe care dorim să o transformăm într-una cu numai 3.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 49 Pentru valorile mai mari decât

Figura 50

Primele două categorii le putem grupa în una singură (F. puţin şi Puţin), categoria care desemnează mijlocul scalei rămâne nenodificată iar ultimele două categorii sunt iarăşi combinate (Mult şi F. mult). Dacă dorim să ne asigurăm că valorile accidentale ale vechii variabile, altele decât 1, 2, 3, 4 sau 5 nu vor fi transformate în valori ale noii variabile ci vor fi considerate ca date lipsă, putem alege din partea stângă a ferestrei All other values iar din partea dreaptă System missing.

Opţiunea Transform – Automatic Recode este utilă atunci când dorim să transformăm o variabilă alfanumerică într-una numerică. Dacă într-o bază de date variabila desemnând judeţul în care locuieşte individul a fost definită ca alfanumerică, putem construi o nouă variabilă care să înlocuiască numele judeţului cu numărul care indică poziţia acelui judeţ într-o ordine alfabetică crescătoare sau descrescătoare. Înainte de a folosi această comandă, este bine să verificăm modul în care au fost introduse datele. Dacă aceeaşi

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

valoare a variabilei alfanumerice a fost introdusă în forme diferite (litere mari sau mici, prescurtări, etc.), codurile numerice alocate vor fi diferite. Alegând opţiunea Transform – Automatic Recode obţinem fereastra:

Informatică aplicată în ştiinţele sociale valoare a variabilei alfanumerice a fost introdusă în forme diferite (litere

Figura 51

Dăm numele noii variabile şi apoi selectăm butonul New Name. Dacă dorim ca ordonarea să fie crescătoare, alegem Recode starting from - Lowest value. După cum se vede din figura 52, fiecărui judeţ îi corespunde un număr în funcţie de poziţia în ordonarea alfabetică.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale valoare a variabilei alfanumerice a fost introdusă în forme diferite (litere
Informatică aplicată în ştiinţele sociale valoare a variabilei alfanumerice a fost introdusă în forme diferite (litere

Figura 52

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Programul SPSS alocă în mod automat etichete valorilor noii variabile care vor fi chiar valorile vechii variabile. Dând comanda Data - Define Variable –Labels pentru variabila judet_nr vom obţine:

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Programul SPSS alocă în mod automat etichete

Figura 53

Transformarea unei variabile alfanumerice în variabilă numerică poate fi utilă atunci când dorim să punem o condiţie logică care să se refere la respectiva variabilă. (variabilele alfanumerice fiind excluse din expresiile logice, putem apela la cele numerice obţinută prin Transform – Automatic Recode).

Opţiunea Transform - Replace missing Values înlocuirii datelor lipsă din baza de date.

oferă posibilitatea

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Programul SPSS alocă în mod automat etichete

Figura 54

În fereastra din figura 54, variabila info4 a fost selectată pentru a se înlocui datele lipsă. Programul SPSS va genera o nouă variabilă, info4_1, care va avea aceleaşi valori cu cea iniţială, cu diferenţa că datele lipsă vor fi înlocuite, în acest caz, cu valoarea medie a variabilei.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Din partea de jos a ferestrei se poate alege şi o altă metodă de înlocuire a datelor lipsă decât Series mean, folosită în exemplul nostru.

MENIUL UTILITIES

Opţiunea Utilities – Variables facilitează obţinerea rapidă a informaţiilor despre variabilele din în baza de date. Dând comanda vom obţine fereastra:

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Din partea de jos a ferestrei se poate alege şi o

Figura 55

Selectând, de exemplu, variabila judet_nr vor fi afişate:

Numele variabilei

Eticheta (Judetul sub forma numerica)

Tipul (numerică cu o cifră)

Valorile semnificând datele lipsă

Tipul de scală de măsură propriu variabilei Etichetele valorilor variabilei

Dacă dorim să identificăm în baza de date o anumită variabilă, aceasta

trebuie

întâi selectată din partea

stângă a

ferestrei şi apoi

trebuie dată

comanda Go To. Facilitatea e utilă dacă avem multe variabile în baza de date.

Opţiunea Utilities – File Info est asemănătoare cu cea precedentă, diferenţa constând în faptul că informaţiile despre variabile vor fi oferite într-un fişier de tip Output care se referă la întreaga bază de date.

Opţiunea Utilities – Define Sets permite selectarea anumitor variabile din baza de date care vor fi utilizate în operaţiile realizate cu ajutorul programului SPSS. Această selectare este utilă atunci când în baza de date există multe variabile şi, pentru o anumită secvenţă de lucru, nu avem nevoie decât de unele dintre ele. Dând comanda Utilities – Define Sets vom obţine fereastra din figura 56. Am numit EXEMPLU noul set. Variabilele care vor face parte din set au fost selectate din căsuţa din partea stângă şi introduse în cea dreaptă

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

prin clic dat pe săgeata neagră. În continuare dăm comanda Add Set pentru a fi memorată gruparea pe care am realizat-o şi apoi Close.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® prin clic dat pe săgeata neagră. În

Figura 56

Trebuie să observăm că această

selecţie nu va influenţa

în

nici

un

fel

informaţia deja existentă în baza de date. Pentru

ca

selecţia pe care am

realizat-o să fie operantă ea va trebui activată cu opţiunea Utilities – Use Sets.

Opţiunea Utilities – Use Sets oferă posibilitatea selectării seturilor de variabile din baza de date care să fie operante în prelucrările din SPSS. Dând comanda de mai sus obţinem fereastra din figura 57.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® prin clic dat pe săgeata neagră. În

Figura 57

În căsuţa din dreapta trebuie introduse grupările de variabile care dorim să

fie

active

în

prelucrările

de

date.

Ca

urmare,

dăm

clic

pe

gruparea

ALLVARIABLES, care desemnează selectarea tuturor variabilelor, şi o trecem în căsuţa din partea stângă (grupările de variabile care nu vor fi active). Setul EXEMPLU, care tocmai a fost construit, trebuie introdus în căsuţa din partea dreaptă. Setul NEWVARIABLES, dacă este poziţionat în căsuţa din partea dreaptă, va face ca eventualele variabile nou construite să fie şi ele active cât timp utilizăm setul EXEMPLU.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Să presupunem că am ales setarea din fereastra prezentată în figura 58. După

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Să presupunem că am ales setarea din fereastra prezentată în figura

comanda OK ea va deveni operantă.

Figura 58

Dacă vom da, de exemplu, comanda Transform Automatic Recode (figura 59), vom obţine o fereastră în care lista variabilelor va fi restrânsă la cele pe care le-am ales atunci când am definit setul EXEMPLU (figura 56). Recodificând variabila numvar am obţine o nouă variabilă, care va intra, la rândul ei, în lista de variabile care apare în căsuţa din partea stângă.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Să presupunem că am ales setarea din fereastra prezentată în figura

Figura 59

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Dacă nu am fi selectat setul NEWVARIABLES, o variabilă nou creată nu ar fi apărut în lista respectivă. Nu trebuie să uităm că aceste grupări ale variabilelor sunt făcute doar cu scopul de a face mai uşoară identificarea variabilelor cu care dorim să operăm, la un moment dat, în analizele pe care le realizăm. Seturile de variabile pe care le definim nu modifică în nici un fel structura bazei de date sau informaţiile cuprinse în aceasta. Pentru a reveni la situaţia în care toate variabilele sunt disponibile pentru prelucrările statistice dorite, este suficient să dăm comanda Utilities – Use Sets şi să trecem în partea dreaptă a ferestrei (vezi figura 58) setul ALLVARIABLES. Dacă dorim ca şi variabilele nou construite să fie accesibile operaţiilor din SPSS, vom introduce în aceeaşi zonă setul NEWVARIABLES.

MENIUL STATISTICS

Opţiunea Statistics – Summarize – Frequencies (singura discutată din acest meniu) permite construirea tabelelor de frecvenţă şi a histogramelor pentru variabilele din baza de date.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Dacă nu am fi selectat setul NEWVARIABLES

Figura 60

Partea din stânga a ferestrei din figura 60 indică variabilele existente în baza de date. Partea din dreapta a ferestrei indică variabilele care au fost selectate pentru a se calcula distribuţia de frecvenţă. În exemplul prezentat în figura 60, a fost selectată variabila studii (simplu clic stânga în lista cu variabilele din baza de date şi apoi simplu clic stânga pe săgeata situată între cele două liste). În colţul din stânga jos al ferestrei trebuie aleasă opţiunea Display frecuency tables pentru ca tabelele de frecvenţă să fie afişate de SPSS. Pentru a preciza ce indicatori statistici să fie calculaţi alegem opţiunea Statistics (vezi figura 61).

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Dacă selectăm Quartiles vor fi afişate valorile care ar corespunde indivizilor ce divid seria crescătoare a valorilor variabilei în grupe de câte 25% din întregul efectiv. În colţul din stânga jos putem alege indicatorii de împrăştiere pe care dorim să-i calculăm (abaterea standard, varianţa, amplitudinea, valorile minime şi maxime ale variabilei). În colţul din dreapta sus putem alege calcularea mediei, medianei, a modului şi a sumei tuturor variabilelor. În colţul din stânga jos putem alege opţiunea Skewness pentru a obţine un indicator al asimetriei a distribuţiei de frecvenţă a variabilei. Valoarea pozitivă a indicatorului arată faptul că distribuţia este alungită spre stânga iar valoarea negativă indică o alungire spre dreapta. O valoare supraunitară a coeficientului arată că distribuţia diferă semnificativ de cea normală.

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Dacă selectăm Quartiles vor fi afişate valorile care ar corespunde indivizilor

Figura 61

Pentru a stabili modul de prezentare grafică a distribuţiei de frecvenţă vom alege succesiunea Statistics – Summarize – Frequencies – Charts

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Dacă selectăm Quartiles vor fi afişate valorile care ar corespunde indivizilor

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Figura 62

Selectând Bar charts distribuţia variabilei va fi reprezentată prin bare a căror lungime e proporţională cu numărul indivizilor care se găsesc în diferitele categorii ale variabilei iar alegând Pie charts, distribuţia variabilei va fi reprezentată prin sectoare de cerc a căror suprafaţă e proporţională cu frecvenţele diferitelor valori ale variabilei. În ambele cazuri putem alege ca gradaţiile graficului să fie realizate în procente sau în valori absolute (alegem Frequencies sau Percentages). Selectând Histograms frecvenţele vor fi reprezentate prin dreptunghiuri alăturate a căror suprafaţă este proporţională cu frecvenţele valorilor variabilei. Putem opta pentru vizualizarea pe acelaşi grafic a distribuţiei normale pentru a vedea în ce măsură datele noastre se apropie sau se îndepărtează de aceasta. Trebuie reţinut că pentru variabilele alfanumerice nu se pot construi histograme. Pentru a stabili modul de organizare a informaţiei la nivelul tabelelor de frecvenţă şi a graficelor aferente folosim opţiunea Statistics – Summarize – Frequencies – Format.

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 62 Selectând Bar charts distribuţia variabilei

Figura 63 Alegând Ascending values datele vor fi prezentate în ordinea crescătoare a

valorilor variabilei; alegând Ascending counts datele vor fi expuse în ordinea crescătoare a frecvenţelor pe care le au valorile variabilei.

Alegerea opţiunii Supress tables with more than

categories are ca

... rezultat faptul că pentru variabilele care au mai multe categorii decât numărul care îl precizăm în fereastră nu vor fi construite tabelele de frecvenţă. Opţiunea Multiple Variables se referă la situaţia în care dăm comanda de construire a tabelelor de frecvenţă pentru mai multe variabile concomitent. Avem posibilitatea să stabilim modul în care va fi organizat fişierul de tip Output: dacă alegem opţiunea Compare variables, datele vor fi prezente astfel încât să uşureze comparaţiile între tabelele de frecvenţă, între graficele construite pentru diferitele variabile sau între indicatorii statistici calculaţi. Dacă alegem opţiunea Organize output by variables întâi vor fi prezentate toate informaţiile despre prima variabilă, apoi despre a doua, etc. În continuare prezentăm prelucrările statistice care se pot realiza pentru

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

o variabilă cantitativă, cu un număr mic de valori diferite, care exprimă numărul de ani de şcoală ai indivizilor. Precizăm faptul că o serie dinte aceste prelucrări nu au sens decât pentru variabilele de tip cantitativ. În figura 64 e prezentat tabelul ce conţine indicatorii statistici calculaţi de programul SPSS pentru o variabilă care indică numărul de ani de şcoală. Există 2096 indivizi în baza de date din care n-au răspuns la întrebare 6. Valoarea medie a variabilei este 9.93, eroarea medie datorită eşantionării e 8.01x10 -2 , mediana este 10, valoarea cea mai frecventă (modul) este 12. Dispersia variabilei (abaterea standard) este de 3.67 iar varianţa este 13.44. Coeficientul care indică îndepărtarea faţă de distribuţia normală (a lui Gauss) este egal cu -0.397 (deplasare spre dreapta). Valoarea minimă a variabilei este 0 iar cea maximă este 20 (Range reprezintă diferenţa).

ani scoalã

Statistics

N Valid 2096 Missing 6 Mean Std. Error of Mean Median Mode Std. Deviation Variance Skewness
N
Valid
2096
Missing
6
Mean
Std. Error of Mean
Median
Mode
Std. Deviation
Variance
Skewness
Std. Error of Skewness
Range
Minimum
Maximum
Sum
Percentiles
9.93
8.01E-02
10.00
12
3.67
13.44
-.397
.053
20
0
20
20810
10
4.00
20
8.00
25
8.00
30
8.00
40
10.00
50
10.00
60
12.00
70
12.00
75
12.00
80
12.00
ani scoalã
90
14.00
Valid
Cumulative
Frequency
Percent
Percent
Percent
Figura 64
Valid
0
52
2.5
2.5
2.5
4
260
12.4
12.4
14.9
Anii de şcoală totalizaţi de subiecţi sunt 20812. În continuare sunt
prezentate valorile variabilei care delimitează grupurile de câte 10% din
populaţia ordonată crescător după numărul de ani de şcoală absolviţi.
Figura 65 prezintă tabelul de frecvenţă construit de programul SPSS.
8
425
20.2
20.3
35.2
10
508
24.2
24.2
59.4
12
519
24.7
24.8
84.2
14
145
6.9
6.9
91.1
15
28
1.3
1.3
92.4
16
142
6.8
6.8
99.2
20
17
.8
.8
100.0
Total
2096
99.7
100.0
Missing
System
6
.3
Total
2102
100.0

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Valorile variabilei sunt 0, 4, 8, 10, 12, 14, 15, 16, şi 20. Coloana Freuency indică frecvenţa cu care apar acestea iar coloana Percent indică procentele. Coloana Valid Percent indică procentele calculate prin raportare doar la cei care au răspuns la întrebare. Cumulative Percent indică procentul celor care au cel mult un anumit nivel de şcolaritate (Ex.: 35.2 % dintre indivizi au cel mult 10 ani de şcoală). Imaginea din figura 65 prezintă histograma variabilei ce desemnează numărul anilor de şcoală. Axa verticală indică frecvenţele (numărul de indivizi) iar cea orizontală numărul anilor de şcoală

ani scoalã 600 500 400 300 200 100 Std. Dev = 3.67 Mean = 9.9 0
ani scoalã
600
500
400
300
200
100
Std. Dev = 3.67
Mean = 9.9
0
N = 2096.00
0.0
2.5
5.0
7.5
10.0
12.5 15.0
17.5 20.0
ani scoalã
Frequency

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Figura 66

Se observă uşoara asimetrie spre dreapta a distribuţiei în raport cu cea normală. Lungimea intervalelor de pe axa orizontală este egală (2.5) iar valorile ce apar pe axă corespund valorilor medii. Pentru că nu există indivizi cu ani de şcoală cuprinşi între 1,25 şi 3.75, frecvenţa va fi nulă în acest caz. Observăm că abaterea standard, media şi numărul de subiecţi din baza de date sunt apar şi în fişierul imagine generat de programul SPSS.

Verificaţi-vă cunoştinţele!

MENIUL FILE

 

1) Opţiunea File-New poate fi utilizată doar pentru a crea noi baze de date:

a)

Adevărat

b) Fals

2) Prelucrările statistice realizate de programul SPSS sunt păstrate în fişiere de tip Output:

a)

Adevărat

b) Fals

3) Pentru a da serii de comenzi SPSS fără a mai apela la meniuri trebuie construit un fişier Sintax:

a)

Adevărat

b) Fals

4) Fişierul de tip Draft Output este de tip text şi permite redactarea raportului de cercetare

a)

Adevărat

b) Fals

5) Comanda File-Open are ca scop crearea unui nou fişier:

a)

Adevărat

b) Fals

6) Pentru a vizualiza fişierele conţinând prelucrări de date de tip SPSS trebuie selectată extensia sav:

a)

Adevărat

b) Fals

7) Pentru a deschide un fişier este suficient să-i scriem numele în căsuţa de dialog „File Name” din fereastra deschisă cu comanda File Open:

a)

Adevărat

b) Fals

8) Pentru a deschide un fişier este necesar să indicăm calea pentru a ajunge la folderul care îl conţine:

a)

Adevărat

b) Fals

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

9) Succesiunile de instrucţiuni File-Save şi File-Open pot fi utilizate în scopuri asemănătoare:

a) Adevărat

b) Fals

10) Dacă dorim ca fişierul în care am lucrat să fie păstrat într-un anumit folder, vom da comanda File-Save As:

a) Adevărat

b) Fals

11) Când dorim salvarea unui fişier în folderul în care acesta este păstrat folosim comanda File-Save:

a) Adevărat

b) Fals

12) Dacă dorim salvarea bazei de date construită în SPSS astfel încât să poată fi deschisă din Excel alegem extensia xls:

  • a) b) Fals

Adevărat

13) Putem obţine informaţii despre variabilele existente într-o bază de date cu comanda File-Open:

  • a) b) Fals

Adevărat

14) Fişierele text conţinând date pot fi citite de SPSS prin comanda File - Read ASCII Data:

  • a) b) Fals

Adevărat

15) Tipărirea fişierelor în SPSS se poate realiza prin comanda File-Open:

  • a) b) Fals

Adevărat

Întrebări recapitulative pentru Meniul FILE

16) Care meniu din SPSS e folosit pentru deschiderea unei baze de date?

  • a) Transform

  • b) Edit

  • c) File

  • d) Data

17) Care este succesiunea de comenzi SPSS este necesară pentru a obţine fereastra din figura 67?

  • a) File – New Data

  • b) File - Open

  • c) Edit - Find

  • d) Data - Define Dates

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® 9) Succesiunile de instrucţiuni File-Save şi File-Open

65

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Figura 67

18) Ce tip de fişier trebuie selectat din căsuţa de dialog „Files of type” (fereastra din fig. 68) pentru vizualizate fişierele de tipul bază de date SPSS existente în folderul „Bazatotal”?

a) SPSS/PC+(*.sys) b) Excel(*.xls) c) SPSS(*.sav) d) Synt ax
a)
SPSS/PC+(*.sys)
b)
Excel(*.xls)
c)
SPSS(*.sav)
d)
Synt
ax

(*.sps)

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Figura 68

19) Ce selectare trebuie făcută pentru a fi vizualizate toate tipurile de fişiere existente în folderul „Bazatotal”?

  • a) SPSS/PC+(*.sys)

  • b) All files (*.*)

  • c) Syntax (*.sps)

  • d) SPSS(*.sav)

20) Cum putem deschide un anumit fişier existent în folderul „Bazatotal”?

  • a) Selectăm fişierul (simplu clic cu mouse-ul) si apoi dăm „Paste”

  • b) Selectăm fişierul si apoi dăm „Open”

  • c) Selectăm fişierul si apoi dăm „Cancel”

  • d) Scriem numele fişierului în fereastra „File name” şi dăm comanda „Paste”

21) Deschiderea unui fişier din folderul Bazatotal se mai modul următor:

poate face în

  • a) Selectăm fişierul şi apoi dăm dublu clic stânga cu mouse-ul

  • b) Scriem în fereastra „File name” numele fişierului şi dăm comanda „Cancel”

  • c) Selectăm fişierul şi apoi dăm simplu clic stânga cu mouse-ul

  • d) Selectăm fişierul şi apoi dăm comanda „Paste”

22) Cum procedăm pentru a deschide un fişier aflat în alt folder decât „Bazatotal”?

  • a) În căsuţa de dialog „File name” scriem numele fişierului şi dăm comanda „Open”

  • b) Indicăm calea prin care se ajunge la folderul care conţine fişierul pe care dorim să-l deschidem dând clic în dreptul căsuţei de dialog „Look in”

  • c) Se scrie numele fişierului dorit în căsuţa de dialog „Look in”

  • d) Se scrie numele folderului dorit în căsuţa de dialog „Look in”

23) Ce tip de fişier trebuie selectat din căsuţa de dialog pentru a vizualiza fişierele construite în Excel existente în folderul „Cerctare OSP Iulie 2000”?

  • a) SPSS (*.sav)

  • b) Excel (*.xls)

  • c) Syntax (*.sps)

  • d) dBASE (*.dbf)

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 69 24) Fişierul Continuare 2001 din figura 69 a fost

Figura 69

24) Fişierul Continuare 2001 din figura 69 a fost construit cu programul:

  • a) SPSS

  • b) EXCEL

  • c) Microsoft Word

  • d) Altul decât cele expuse

25) Pentru a deschide o bază de date care a fost construită în Microsoft Excel cu ajutorul aceluiaşi program se utilizează meniul:

  • a) Format

  • b) Edit

  • c) File

  • d) Data

26) Pentru a salva baza de date construită în Excel (vezi fig. 70) utilizăm meniul:

a) Format b) Edit c) File d) Data
a)
Format
b)
Edit
c)
File
d)
Data

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Figura 70

27) Pentru ca baza de date din Excel să poată fi corect deschisă din SPSS e necesar ca numele variabilelor să respecte următoarele condiţii:

  • a) Să apară în partea de sus a fiecărei coloane din tabel

  • b) Să conţină cel mult 8 caractere iar prima să fie o literă

  • c) Să nu conţină spaţii libere sau semne de punctuaţie

  • d) Toate aspectele mai sus menţionate

28) Ce comenzi Excel sunt necesare pentru obţinerea ferestrei din figura 71?

  • b) File - New

  • c) File - Open

  • d) Edit - Find

  • e) File -Save As

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 70 27) Pentru ca baza de

Figura 71

29) Pentru a salva baza de date Excel astfel încât să poată fi apoi corect deschisă din SPSS alegem din căsuţa de dialog “Save as type” tipul de fişier:

  • a) Microsoft Excel 97-2000 & 5.0/95Workbook

  • b) Microsoft Excel 4.0 Workbook

  • c) Microsoft Excel 4.0 Worksheet

  • d) Microsoft Excel 3.0 Worksheet

MENIUL DATA

1) În baza de date din SPSS variabilele calitative vor fi întotdeauna introduse sub formă alfanumerică:

a) Adevărat

b) Fals

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

2) Răspunsurile la întrebările deschise care n-au fost postcodificate se introduc, de obicei, sub formă alfanumerică:

a) Adevărat

b) Fals

3) Variabilele calitative cu număr mic de categorii pot fi introduse în baza de date sub formă numerică:

a) Adevărat

b) Fals

4) O anumită caracteristică nu poate fi introdusă în baza prin două variabile distincte, una numerică iar cealaltă alfanumerică:

a) Adevărat

b) Fals

5) Eticheta pentru numele sau valorile variabilei reprezintă un scurt text cu rol explicativ:

  • a) b) Fals

Adevărat

6) Pentru a defini în SPSS o variabilă dăm comenzile Data-Define Dates:

  • a) b) Fals

Adevărat

7) Pentru a defini variabilele ca fiind numerice alegem opţiunea String:

  • a) b) Fals

Adevărat

8) Pentru a defini variabilele ca fiind alfanumerice alegem opţiunea Numeric:

  • a) b) Fals

Adevărat

9) Opţiunea Labels ne permite să dăm etichete pentru numele variabilei sau pentru valorile acesteia:

a) Adevărat

b) Fals

10) În cazul variabilelor cu număr mare de valori diferite nu se vor atribui etichete valorilor:

a) Adevărat

b) Fals

11) În fereastra prezentată în figura 13 eticheta numelui variabilei este „Starea civila a responentului”:

a) Adevărat

b) Fals

12) În fereastra din figura 13 valorile numerice 1, 2 3 şi 4 ale variabilei au fost înlocuite cu valori alfanumerice:

a) Adevărat

b) Fals

13) În fereastra din figura 14 valorile cuprinse între 88 şi 89 au fost declarate ca reprezentând date lipsă:

  • a) b) Fals

Adevărat

14) Pentru a defini un interval de valori ca reprezentând date lipsă folosim

Range of missing values (vezi figura 14):

  • a) b) Fals

Adevărat

15) În fereastra din figura 15 s-a stabilit faptul că valorile variabilei din baza de date au cel mult 8 caractere:

a) Adevărat

b) Fals

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

16) Inserarea unei variabile în baza de date se face cu ajutorul comenzii Data-Insert Case:

a) Adevărat

b) Fals

17) Inserarea unui nou articol în baza de date se face cu ajutorul comenzii Data-Insert Variable:

a) Adevărat

b) Fals

18) Inserarea variabilei se face întotdeauna la stânga celei a cărei căsuţă am selectat-o iniţial:

a) Adevărat

b) Fals

19) Variabila nou inserată va trebui definită chiar dacă SPSS alocă automat setările implicite şi generează un nume pentru respectiva variabilă:

a) Adevărat

b) Fals

20) Inserarea unui nou articol în baza de date se face deasupra căsuţei pe care am selectat-o iniţial:

a) Adevărat

b) Fals

21) Instrucţiunea Go to Case permite găsirea rapidă a variabilei care ne interesează din baza de date:

a) Adevărat

b) Fals

22) Opţiune Data Template permite crearea unor setări pentru variabile ce pot fi aplicate o singură dată:

a) Adevărat

b) Fals

23) În SPSS se pot crea mai multe setări care pot fi selectate în funcţie de variabila pe care o definim:

a) Adevărat

b) Fals

24) Pentru a aplica o setare asupra unei variabile, o selectăm, dăm comanda Data Template, alegem acea setare pe care o dorim şi apoi dăm comanda OK:

a) Adevărat

b) Fals

25) Setările cuprinse într-un Template se pot aplica doar în totalitate asupra noii variabile:

a) Adevărat

b) Fals

26) Sortarea cazurilor din baza de date în funcţie de valorile unei variabile se poate face doar ascendent:

  • a) b) Fals

Adevărat

27) Ordinea introducerii variabilelor după care dorim să realizăm sortarea

multiplă nu este importantă:

  • a) b) Fals

Adevărat

28) Sortările se fac în ordinea alfabetică pentru variabilele alfanumerice:

  • a) b) Fals

Adevărat

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

29) Sortările se fac întâi după valorile primei variabile apoi după valorile celei de a doua, etc.:

a) Adevărat

b) Fals

30) Putem realiza simultan o sortare ascendentă după anumite valori şi descendentă după altele:

a) Adevărat

b) Fals

31) Comanda Data Transpoze face ca valorile luate de fiecare individ în funcţie de vechile variabile să devină o variabilă din nouă baza de date:

a) Adevărat

b) Fals

32) Opţiunea Data Transpoze permite stabilirea numelor variabilelor din noua bază de date:

a) Adevărat

b) Fals

33) Putem da comanda Data Transpoze doar dacă numărul variabilelor e egal cu cel al coloanelor:

  • a) b) Fals

Adevărat

34) Variabilele alfanumerice nu pot fi transformate în cazuri din baza de date:

  • a) b) Fals

Adevărat

35) Numele variabilelor din baza de date obţinută prin comanda Data Transpoze trebuie indicat neapărat printr-o variabilă numerică:

a) Adevărat

b) Fals

36) Opţiunea Data – Merge Files – Add Cases permite adăugarea de noi variabile în baza de date:

a) Adevărat

b) Fals

37) Pentru a uni 2 baze de date prin opţiunea Data – Merge Files – Add Cases trebuie ca variabilele să fie definite identic (nume, tip, număr de caractere):

a) Adevărat

b) Fals

38) Pentru a uni bazele de date din figura 28, o deschidem pe una dintre ele şi apoi dăm comanda Data-Merge Files-Add Cases:

a) Adevărat

b) Fals

39) Fereastra din figura 29 permite alegerea bazei de date pe care dorim să o adăugăm la cea deja deschisă:

a) Adevărat

b) Fals

40) Partea dreaptă a ferestrei din figura 30 ne arată care dintre variabilele

unei baze de date nu are corespondent în cealaltă:

a) Adevărat

b) Fals

41) Opţiunea Data–Merge Files–Add Variables permite adăugarea de noi variabile în baza de date:

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

  • a) Adevărat

b) Fals

42) Bazele de date din figura 31 trebuie să conţină aceleaşi variabile pentru a putea fi sumate:

  • a) Adevărat

b) Fals

43) Informaţiile cuprinse în bazele de date sumate prin comanda Data– Merge Files–Add Variables trebuie să se refere la aceiaşi indivizi:

  • a) Adevărat

b) Fals

44) Pentru a uni bazele de date din figura 31 o deschidem pe una şi apoi dăm comanda Data-Merge Files-Add Cases:

  • a) Adevărat

b) Fals

45) Pentru a uni corect bazele de date care se referă la aceiaşi indivizi e necesară o variabilă comună care să permită ordonarea lor totală:

  • a) Adevărat

b) Fals

Întrebări recapitulative pentru Meniul Data

46) Pentru definirea variabilelor din baza de date a programului SPSS trebuie folosit meniul:

  • a) Format

  • b) Edit

  • c) File

  • d) Data

47) Pentru a se obţin fereastra din figura 72, trebuie folosită următoarea succesiune de comenzi:

  • a) File - New

  • b) File - Open

  • c) Data - Define Variable

  • d) Data – Define Dates

48) Referitor la numele variabilei definită în baza de date a programului SPSS trebuie respectate următoarele condiţii:

  • a) Trebuie scris cu litere mari

  • b) Trebuie să înceapă cu o cifră

  • c) Trebuie să fie alcătuit din mai mult de 8 caractere

  • d) Trebuie să fie diferit de al celorlalte variabile deja existente

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 72 49) Pentru a obţine fereastra din imaginea de mai

Figura 72

49) Pentru a obţine fereastra din imaginea de mai jos trebuie folosită succesiunea de comenzi:

  • a) File - Define Variable - Type

  • b) Data - Define Variable - Type

  • c) Data - Define Dates - Type

  • d) File - Define Dates - Type

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 72 49) Pentru a obţine fereastra din imaginea de mai

Figura 73

50) Setarea făcută în fereastra din figura 73 indică faptul că e definită o variabilă care ia valori:

  • a) Cu cel mult 8 cifre după virgula zecimală

  • b) Numerice cu cel mult 2 zecimale şi cel mult 8 caractere (inclusiv semnul şi punctul zecimal)

  • c) De tipul şirului de caractere (alfanumerice)

  • d) Numerice întregi

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

51) În figura 74, valorile variabilei din baza de date vor fi interpretate ca:

  • a) Numere întregi cu max. 20 de cifre

  • b) Şiruri de cel mult 20 de caractere

  • c) Numere naturale cu max. 20 cifre

  • d) Numerice sau alfanumerice

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® 51) În figura 74, valorile variabilei din

Figura 74

52) Când definim o variabilă reprezentând numele unor persoane, folosim opţiunea:

  • a) Numeric

  • b) Scientific notation

  • c) String

  • d) Date

53) Prin ce succesiune de comenzi se obţin ferestrele din figurile 75-79?

  • a) Data - Define Variables- Define Missing Values

  • b) Data - Define Dates

  • c) Data - Insert Variable

  • d) Data - Insert Case

- Define Missing Values

- Define Missing Values

- Define Missing Values

54) Fiecare dinte următoarele enunţuri se referă la câte una dintre figurile 75-79. Puneţi în corespondenţă enunţurile cu numărul figurii respective:

  • a) Valorile variabilei cuprinse între 11 şi 19 sunt considerate ca date lipsă

  • b) Valorile variabilei cuprinse între 12 şi 15 precum şi val. 99 sunt considerate ca fiind date lipsă

  • c) Nici una dintre valorile variabilei nu e considerată ca fiind dată lipsă

  • d) Valorile 87, 88 şi 89 sunt considerate ca fiind date lipsă

55) Dacă definim variabila vârstă pe o populaţie de indivizi cu drept de vot şi dorim ca valoarea 999 să semnifice „Nonrăspuns” iar valorile cuprinse între 1 şi 17 să fie considerate ca date lipsă, care figură trebuie aleasă?

56) Dacă dorim ca toate valorile pe care le ia variabila să fie luate în considerare în prelucrările statistice realizate cu ajutorul programului SPSS, care dintre opţiunile prezentate în figurile 75-79 trebuie aleasă?

57) Dacă dorim ca pentru o variabilă valoarea 88 să însemne „Nonrăspuns”, care din figurile 75-78 ne oferă această opţiune?

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 75 Figura 77 Fereastra 76 Fereastra 78 58) Dacă dorim

Figura 75

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 75 Figura 77 Fereastra 76 Fereastra 78 58) Dacă dorim

Figura 77

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 75 Figura 77 Fereastra 76 Fereastra 78 58) Dacă dorim

Fereastra 76

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 75 Figura 77 Fereastra 76 Fereastra 78 58) Dacă dorim

Fereastra 78

58) Dacă dorim ca pentru o variabilă valoarea 77 să semnifice „Nu e cazul”, 88 să însemne „Nu ştiu” iar 99 să indice faptul că persoana nu a răspuns la întrebare, care dintre figuri prezintă opţiunea de care avem nevoie?

59) Fereastra din figura 79 se obţine prin succesiunea de comenzi:

  • a) Data – Define Variables - Column Format

  • b) Data – Define Dates

  • c) Data – Insert Variable

  • d) Data – Insert Case

- Column Format

- Column Format

- Column Format

Informatică aplicată în ştiinţele sociale Figura 75 Figura 77 Fereastra 76 Fereastra 78 58) Dacă dorim

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Figura 79

60) Cifra 8 din dreptul expresiei „Column Widt” (figura 79) arată faptul că:

  • a) Nu pot fi introduse în baza de date valori cu mai mult de 8 caractere

  • b) În baza de date vor fi vizibile doar valorile variabilei care au cel mult 8 caractere

  • c) În baza de date vor fi vizibile doar valorile variabilei care au mai mult de 8 caractere

  • d) Nu pot fi introduse în baza de date valori ale variabilei cu mai puţin de 8 caractere

61) Fereastra din figura 80 se obţine prin succesiunea de comenzi:

a) Data – Define Variables - Labels b) Data – Define Dates - Labels c) Data
a)
Data – Define Variables
- Labels
b)
Data – Define Dates
- Labels
c)
Data – Insert Variable
- Labels
d)
Data – Insert Case
- Labels

Figura 80

62) Pentru fereastra din figura 80, e adevărate că:

  • a) Variabila vizată se numeşte Stare civilă

  • b) Eticheta variabilei este st_civ

  • c) Variabila este alfanumerică

  • d) Nonrăspuns este eticheta pentru valoarea 5

63) Pentru a finaliza procesul de definire a etichetelor în situaţia prezentată mai sus, trebuie efectuate următoarele succesiuni de comenzi:

  • a) Continue – Add

  • b) Add – Continue

  • c) Add – Cancel

  • d) Continue – Cancel

64) Putem atribui etichete valorilor variabilei atunci când variabila este:

  • a) De tip alfanumeric cu un număr mare de valori distincte (Ex. Numele)

  • b) De tip numeric cu un număr mare de valori diferite (Ex. Salariul)

  • c) Numerică sau alfanumerică cu număr mic de valori distincte

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

  • d) În toate situaţiile precizate mai sus

65) Definirea etichetelor pentru numele variabilei şi pentru valorile acesteia

va avea ca efect:

  • a) Înlocuirea în baza de date a valorilor variabilei cu etichetele aferente

  • b) Vizualizarea, în prelucrările din SPSS, a etichetelor variabilelor în locul valorilor

  • c) Înlocuirea vechiului nume al variabilei cu eticheta atribuită

  • d) Transformarea variabilelor numerice în variabile alfanumerice

66) Neintroducerea de etichete pentru variabilă sau pentru valorile acesteia va avea ca efect:

  • a) Imposibilitatea realizării de prelucrări statistice cu acea variabilă

  • b) Vizualizarea, în prelucrările din SPSS, doar a numelui variabilei şi a

valorilor acesteia

  • c) Imposibilitatea introducerii valorilor variabilei în baza de date

  • d) Imposibilitatea da a defini variabila respectivă

67) Fereastra din figura 81 se obţine prin succesiunea de comenzi:

  • a) - Sort Cases

Edit

  • b) - Sort Cases

Data

  • c) - Sort Cases

File

  • d) Utilities- Sort Cases

Informatică aplicată în ştiinţele sociale d) În toate situaţiile precizate mai sus 65) Definirea etichetelor pentru

Figura 81

68) Situaţia prezentată în figura 81 va determina următoarele transformări în baza de date:

  • a) Ordonarea alfabetică indivizilor în baza de date după variabila „sat”

  • b) Ordonarea locuitorilor fiecărui sat după variabila „numărul gospodăriei”

  • c) Ordonarea ascendentă în funcţie de cele două variabile

  • d) Toate aspectele mai sus menţionate

69) Referitor la sortarea indivizilor în baza de date se poate afirma că:

  • a) Se realizează întâi după prima variabila, apoi după doua, etc.

  • b) Putem sorta simultan ascendent după o variabilă şi descendent după alta

  • c) Pentru variabilele alfanumerice sortarea nu este posibilă

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

  • d) Pentru variabilele numerice sortarea

se

realizează

în

ordine

alfabetică 70) Fereastra din figura 82 se obţine prin succesiunea de comenzi:

  • a) File - Select Cases

  • b) Data - Select Cases

c)

Edit

- Select Cases

  • d) Utilities- Select Cases

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® d) Pentru variabilele numerice sortarea se realizează

Figura 82

71) Dacă dorim ştergerea din baza de date a cazurilor care nu intră în selecţia pe care o facem vom alege:

  • a) All cases

  • b) Filtered

  • c) Deleted

  • d) Use filter variable

72) Prelucrările statistice care vor fi realizate după selectare cazurilor care respectă condiţia pe care am formulat-o:

  • a) Se aplică doar cazurilor selectate

  • b) Se aplică tuturor datelor din baza iniţială

  • c) Se aplică doar cazurilor care nu au fost selectate

  • d) Se aplică doar asupra variabilei filtru

73) Dacă alegem opţiunea Unselected Cases Are Deleted:

  • a) Cazurile neselectate vor fi eliminate definitiv din baza de date

  • b) Cazurile neselectate vor fi păstrate în baza de date

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

  • c) Cazurile selectate vor fi eliminate definitiv din baza de date

  • d) Nici una dintre situaţiile prezentate mai sus

74) Fereastra de mai jos se obţine pornind de la cea prezentată în figura 82 alegând opţiunile:

  • a) All cases – If

  • b) All cases – Filtered

  • c) If condition is satisfied – If

  • d) Use filter variable – If

Informatică aplicată în ştiinţele sociale c) Cazurile selectate vor fi eliminate definitiv din baza de date

Figura 83

75) Situaţia prezentată în figura 83 conduce la selectarea din baza de date a cazurilor pentru care variabila m_bac_17:

  • a) E mai mare sau egală cu 7

  • b) E mai mică sau egală cu 7

  • c) E diferită de valoarea 7

  • d) Este egală cu valoarea 7

76) Arătaţi care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate pentru ambele dintre cele două ferestre din figurile 84 şi 85:

  • a) E obţinută prin comanda Data – Select Cases – Random Sample

  • b) Prezintă selectarea unui subeşantion din baza de date cu mărimea de aproximativ 10%

  • c) Prezintă selectarea unui subeşantion de 200 de cazuri din primele 1800 din baza de date

  • d) Se utilizează atunci când se dispune de baze de date de dimensiuni mici

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 84 Figura 85 77) Atunci când

Figura 84

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 84 Figura 85 77) Atunci când

Figura 85

77) Atunci când avem două baze de date care se referă la aceiaşi indivizi

dar conţin variabile diferite, ce opţiune trebuie folosită pentru a putea

construi o singură bază de date care să conţină toate variabilele?

  • a) Data - Merge Files – Add Chases

  • b) Data - Merge Files - Add Variables

  • c) Transform Merge Files – Add Chases

  • d) Transform Merge Files - Add Variables

78) Pentru ca reunirea celor două baze de date prezentate în figura 86 să fie corectă trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

  • a) Cazurile din prima bază să fie identic ordonate cu cele dintr-a doua

  • b) Numărul de indivizi din prima bază să fie diferit de cel dintr-a doua

  • c) Numărul de variabile din prima bază să fie identic cu cel dintr-a doua

  • d) Variabilele din prima bază de date să coincidă cu cele dintr-a doua

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 84 Figura 85 77) Atunci când
Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ® Figura 84 Figura 85 77) Atunci când

Figura 86

79) Cele două baze de date:

Informatică aplicată în ştiinţele sociale

a)

b)

c)

d)

Pot fi întotdeauna deschise simultan în SPSS

Nu pot fi niciodată deschise simultan în SPSS

Pot fi deschise simultan doar dacă se referă la aceeaşi populaţie

Pot fi deschise simultan dacă sunt ordonate după acelaşi criteriu

80) Figura 87 indică faptul că baza de date la care ataşăm variabile:

a)

b)

c)

Conţine variabilele chemo şi time

Conţine variabila cheie compar

E ordonată după variabila compar

d) Toate
d)
Toate

enunţurile de mai sus

Figura 87 81) Fereastra din figura 87 arată că baza de date din care ataşăm variabile:

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

a)

Conţine variabila status

b)

Conţine variabila cheie compar

c)

E ordonată după variabila compar

d)

Toate enunţurile de mai sus

82) Despre variabila cheie, utilizată pentru combinarea corectă a celor două baze de date, se poate afirma că:

a)

Trebuie să fie conţinută într-una singură dintre bazele de date pe care le combinăm

b)

Nu e necesară ordonarea completă a cazurilor din bazele de date

c)

Trebuie să ordoneze crescător şi complet cazurile din fiecare bază de date

d)

Trebuie să ordoneze descrescător cazurile din fiecare bază de date

83) Dacă utilizăm mai multe variabile cheie pentru combinarea bazelor este necesar ca:

a)

Grupul de variabile să existe în ambele baze de date

b)

Bazele de date să fie ordonate ascendent după variabilele cheie

c)

Ordinea variabilelor în momentul sortării ascendente să fie aceeaşi

d)

Toate aspectele de mai sus

84) Fereastra din figura 88 ne oferă următoarele informaţii privind agregarea celor două baze de date:

a)

</