Informatica Aplicata in Stiintele Sociale

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®
1
BAZE DE DATE UZUALE ÎN ŞTIINŢELE
SOCIALE
BAZE DE DATE
O bază de date este, simplu spus, un tabel în care sunt concentrate

informaţiile de care dispunem despre fiecare unitate statistică dintr-un
eşantion sau populaţie. De cele mai multe ori unităţile statistice sunt
persoanele car au fost chestionate într-o anchetă dar pot fi, tot atât de bine,
şi localităţile unei ţări, unităţile economice dintr-o anumită regiune, etc. De
obicei despre unităţile statistice avute în vedre deţinem informaţii diverse,
deci fiecărui individ îi vor corespunde nişte seturi de date.
La modul general, o bază de date are o structură de tipul următor:
Unitate Nume Nume Nume Nume

statistică variabilă 1 variabilă 2 variabilă 3 variabilă 4
a a1 a2 a3 a4
b b1 b2 b3 b4
c c1 c2 c3 c4
d d1 d2 d3 d4
e e1 e2 e3 e4
f f1 f2 f3 f4
g g1 g2 g3 g4
h h1 h2 h3 h4
i i1 i2 i3 i4
Tabelul 1
În tabelul de mi sus sunt definite 4 variabile statistice peste populaţia
formată din unităţile statistice a, b, c, ..., i.
O variabilă statistică face ca fiecărui individ dintr-o populaţie să-i
corespundă o anumită valoare. Prima variabilă statistică face ca individului
a să-i corespundă valoare a1, individului b să-i corespundă valoarea b1, ...,
individului i să-i corespundă valoarea i1.
Fiecărui individ îi va corespunde un set de valori pe care le ia în funcţie
de variabilele care au fost definite în baza de date. Individului a îi
corespund valorile a1, a2, a3, a4, individului b îi corespund valorile b1, b2,
b3, b4, ... iar individului i îi corespund valorile i1, i2, i3, i4.
În partea de sus a fiecărei coloane dintr-o bază de date va apărea
numele variabilei statistice. Variabile statistice frecvent utilizate într-o bază
de date sunt vârsta, starea civilă, salariul, atitudinea faţă de un anumit
Informatică aplicată în ştiinţele sociale
partid, etc. Deoarece în majoritatea bazelor de date se poate folosi un

număr limitat de caractere pentru numele variabilei, vor apărea frecvent
prescurtări care să facă trimitere la semnificaţia variabilei sau, pur şi simplu,
un set de litere şi cifre a cărui înţeles ne este cunoscut.
Exemplu cu date fictive

Nr Ani_
Vârstă Salar Studii
crt muncă
1 25 2.32 Sup 5
2 24 3.40 Med 6
3 45 1.59 Inf 20
4 65 1.67 Sup 41
5 21 1.78 Med 1
6 56 4.60 Sup 35
7 67 6.78 Med 40
8 43 6.50 Sup 19
9 23 4.67 Med 2
10 31 1.49 Inf 5
Tabelul 2
Bazele de date frecvent utilizate de sociologi sunt gestionate de
programe pe calculator special destinate acestui scop. Astfel de programe,
cum ar fi EXCEL, SPSS, dBASE, etc., dau posibilitatea introducerii datelor
sub forma tabelului discutat mai sus, oferind, în plus, o serie de alte
facilităţi.
Shortcut
↓
Figura 1
Înainte de-a discuta despre programele specializate în gestionarea bazelor

de date, să ne amintim câteva lucruri simple legate de utilizarea calculatorului.
Cum se lansează un program? Există mai multe posibilităţi:
Putem folosi succesiunea de comenzi Start – Programs, selectăm SPSS
8.0 for Windows şi apoi simplu clic stânga. (vezi fig. 1)
Dacă pe ecranul calculatorului există un shortcut pentru programul care
ne interesează, dăm dublu clic stânga. (vezi fig. 1)
Aceste variante sunt valabile pentru orice program care funcţionează sub
sistemul de operare Windows.
Un program mai poate fi lansat şi dând dublu clic stânga pe un fişier care
a fost construit în acel program.
Pentru a putea vizualiza felul în care e organizată informaţia într-un
calculator putem utiliza programul Windows Explorer.
Folderele, figurate întotdeauna cu pătrate de culoare galbenă, pot
conţine la rândul lor alte foldere, fapt care ne ajută să organizăm informaţia
în memoria calculatorului.
Folderul 000 Barometre conţine folderul ARHIVE şi mai multe fişiere.
Fereastra deschisă cu programul Windows Explorer
Figura 2
Dând dublu clic stânga pe fişierul 1995_97_bop, (care este un fişier de
tip bază de date construit în SPSS) vom lansa programul SPSS care va
deschide respectiva bază de date.
Faptul de a utiliza programele instalate pe un calculator, indiferent de
natura acestora, presupune o anumită disciplină.
Cu ajutorul programelor construim fişiere care conţin informaţii utile şi pe
care vom dori să le regăsim. Pentru ca acest lucru să fie posibil trebuie întâi
să construim un folder special destinat păstrării fişierelor noastre.
Figura 3 a fost obţinută prin programul Windows Explorer. Fereastra din
stânga indică felul în care e organizată informaţia la nivelul calculatorului.
Structura este arborescentă: de unitatea My Computer (care are nivelul
cel mai general) sunt direct legate:
- 3½ Floppy (A:) care reprezintă unitatea de dischetă
- Local Disk (C:) adică prima partiţie din memoria calculatorului
- MARE2 (D:) cea de a doua partiţie din memoria calculatorului
3
Figura 3
Direct legate de partiţia MARE2 (D:) apar o serie de foldere, printre care:
 000 SCOALA DE STATISTICA
 000 Articol Petrosani
 000 Caiet Prog Stat
 000 IDD sem II
000 REFERATE Doctorat
Folderele în dreptul cărora apare un pătraţel conţin, la rândul lor, alte
foldere. Pentru a vizualiza conţinutul unui astfel de folder trebuie să dăm
simplu clic stânga deasupra pătraţelului.
În imaginea de mai sus, toate foldere direct legate de partiţia MARE2 (D:)
conţin şi alte foldere, excepţie făcând 000 REFERATE Doctorat.
Folderul 000 IDD sem II (deschis pentru a se vedea ce cuprinde), conţine
folderul Acreditare IDD.
Fereastra din partea dreaptă are ca rol vizualizarea conţinutului elementului
din fereastra stângă care a fost selectat (prin simplu clic stânga).
În imaginea de mai sus a fost selectată partiţia MARE2 (D:) iar în
fereastra din dreapta apar folderele care sunt direct legate de aceasta.
Folderul Acreditare IDD, care nu e direct legat de MARE2 (D:), nu apare în
fereastra din dreapta.
Pentru a crea un folder, trebuie întâi să îl selectă (din fereastra din partea
dreaptă) pe cel de care dorim să fie legat noul folder, cu simplu clic stânga.
În situaţia prezentată în figura 4, folderul selectat a fost 000 IDD sem II
iar conţinutul acestuia apare în parte din dreapta a imaginii. Pe lângă
folderul Acreditare IDD el mai conţine şi trei fişiere.
Selectând meniul File (simplu clic stânga) apoi New Folder şi dând din
nou clic stânga, vom obţine în fereastra din dreapta folderul pe care ne-am
propus să-l construim (fig. 5).
Figura 4
Ultimul pas pe care trebuie să-l mai facem este acela de a da un nume
noului folder introducând direct de la tastatură un set de caractere, să
spunem Student.
Figura 5
În ambele ferestre va apărea, în loc de New Folder, numele ales,
Student.
Nu trebuie să uităm: construcţia folderelor e importantă, în primul rând,
pentru a putea păstra într-un loc clar stabilit fişierele pe care le construim
cu programele pe care le utilizăm.
5
PROGRAMUL SPSS DE ANALIZĂ ŞI GESTIUNE A BAZELOR DE DATE
SPSS este un program care permite atât gestionarea bazelor de date

precum şi efectuarea unor diverse prelucrări statistice asupra datelor. Să ne
reamintim câte ceva din cele discutate până acum:
Cum poate fi lansat programul SPSS?
a) Folosind succesiunea de comenzi Start – Programs – SPSS
b) Dând dublu clic asupra unui fişier construit în SPSS
c) Dând dublu clic asupra shortcut-ului construit pentru programul SPSS
Dacă aţi ales una dintre variante, pe ecranul calculatorului va apărea
imaginea de mai jos:
Figura 6
Meniul File ne permite să deschidem un fişier de tip SPSS care există în

memoria calculatorului sau să creăm un nou fişier, ne dă posibilitatea să
salvăm un fişier pe care l-am construit sau l-am modificat.
Tipărirea unui document se realizează tot cu ajutorul meniului File.
În general, tot ceea ce ţine de operaţiile cu fişiere se realizează prin
intermediul meniului File.
Figura 7
Meniul Edit face posibilă anularea unor comenzi greşite, copierea unor
informaţii dintr-o parte în alta a bazei de date, ştergerea anumitor informaţii.
De asemenea, cu meniul Edit putem căuta anumite valori ale variabilelor.
Anumite setări implicite ale programului SPSS se realizează tot cu
ajutorul acestui meniu.
Figura 8
Meniul View permite stabilirea modului în care să fie prezentat

programul SPSS pe ecranul calculatorului. De exemplu, faptul de a apărea
sau nu liniile orizontale şi verticale care delimitează valorile existente în
baza de date poate fi stabilit cu ajutorul acestui meniu.
Figura 9
Meniul Data permite definirea şi modificarea modului în care au fost definite

variabilele statistice din baza de date, introducerea unor noi variabile etc.
Tot prin acest meniu pot fi ordonate informaţiile din baza de date în
funcţie de valorile uneia sau a mai multor variabile.
Meniul Data dă posibilitatea adăugării la o bază de date deja existentă a
alteia care conţine informaţii referitoare la aceiaşi indivizi.
Cu ajutorul acestui meniu se pot selecta, din baza de date, indivizii care
respectă o anumită condiţie pentru a-i analiza separat.
7
Figura 10
Meniul Transform permite modificarea valorilor variabilelor existente în

baza de date sau construirea unor noi variabile pornind de la cele deja
existente. Se pot face, de exemplu, regrupări ale valorilor unei variabile într-
un număr mai mic de categorii sau se pot transforma variabile continue în
variabile categoriale. Acest meniu oferă, de asemenea, posibilitate
introducerii anumitor informaţii în baza de date în locul celor care lipsesc
utilizând anumite procedee de aproximare (pornind de la datele existente).
Figura 11
Meniul Statistics oferă diferite variante de prelucrări statistice pentru

variabilele definite în baza de date. De exemplu, permite construirea
tabelelor care prezintă numărul de indivizi care iau aceleaşi valori pentru o
anumită variabilă statistică (distribuţii de frecvenţă).
Cu ajutorul acestui meniul putem realiza, de asemenea, diverse analize
ale relaţiilor care există între două sau mai multe variabile.
Figura 12
Meniul Graphs se referă la modalităţile de prezentare grafică a datelor

obţinute prin analizele statistice.
Pot fi alese modurile cele mai sugestive de expunere a informaţiilor
obţinute, în funcţie de tipurile de variabile utilizate, de tipul de analiză
realizată, etc. Multiplele opţiuni ale acestui meniu permit adecvarea
prezentărilor grafice la tipul de public căruia i se adresează.
Figura 13
Meniul Utilities permite obţinerea rapidă de informaţii despre variabilele

existente în baza de date. Cu ajutorul acestui meniu putem găsi uşor o
variabila în baza de date, fapt important atunci când aceasta este de mari
dimensiuni.
Cu ajutorul meniului Utilities putem crea unele seturi de variabile pentru
situaţia în care nu dorim să analizăm întreaga bază de date.
9
Figura 14
Meniul Help oferă informaţii despre utilizarea programului SPSS, cum ar

fi cele privind modul în care pot fi date comenzile în acest program prin
instrucţiuni introduse de la tastatură. Acest meniu permite, de asemenea,
accesarea site-ului SPSS, care conţine o serie de date utile.
Figura 15
Meniul Window are doar rolul de a minimiza toate ferestrele deschise în

cadrul programului SPSS şi de a le trimite în bara de jos a ecranului.
Pentru ca respectivele ferestre să apară din nou pe ecran, este suficient
să fie selectate cu ajutorul mausului (simplu clic stânga).
Figura 16
GESTIONAREA DATELOR CU EXCEL
Excel este un alt program care poate fi extrem de util unui sociolog. La fel ca şi
SPSS, permite construirea bazelor de date, chiar dacă, în principal, a fost
proiectat pentru realizarea de diverse calcule tabelare. Multe dintre facilităţile
grafice ale programului Excel sunt superioare celor oferite se SPSS.
Un aspect important este acela că transferul datelor între cele două
programe se poate realiza cu uşurinţă, fără riscul pierderii de informaţii.
Meniurile celor două programe prezintă o serie de asemănări şi de
aceea vom insista doar asupra anumitor aspecte.
În programul Excel numele variabilei statistice va apărea în prima celulă
din coloana în care se găsesc valorile acelei variabile.
Figura 17
Dacă vom construi o bază de date în Excel şi dorim ca aceasta să poată

fi apoi deschisă corect şi cu ajutorul programului SPSS, va trebui să
respectăm o serie de cerinţe legate de numele variabilelor:
a) Se folosesc cel mult 8 caractere
b) Primul caracter trebuie să fie o literă
c) Nu se acceptă spaţii libere între caractere
d) Caracterele pot fi litere, cifre şi liniuţa de jos
Meniul File permite operaţiile cu fişiere, ca şi în cazul programului SPSS.

Acest soft oferă facilităţi în plus legate de tipărirea, cu ajutorul imprimantei,
a fişierelor pe care le construim.
Între SPSS şi Excel, transferul datelor este posibil dacă sunt respectate
anumite condiţii: pentru ca o bază de date construită în Excel să poată fi
deschisă şi din programul SPSS, este necesar ca în momentul când o
11
salvăm să alegem un tip de fişier caracteristic unei variante mai vechi a

programului, adică Microsoft Excel Worksheet 4.0. (vezi fig. 19)
Figura 18
Imaginea de mai jos prezintă o parte din fereastra care se obţine prin
succesiunea File – Save As. În această căsuţă de dialog putem selecta tipul
de document sub a cărui formă dorim să fie salvat fişierul.
Figura 19
Va trebui să–i dăm un nume, (în acest caz „Exemplu”) şi să selectăm
formatul Microsoft Excel Worksheet 4.0.
Meniul Edit, pe lângă facilităţile existente în SPSS, dă posibilitatea

înlocuirii automate a anumitor valori existente în baza de date cu altele.
O altă diferenţă constă în faptul că numărul de comenzi care pot fi
anulate nu este limitat, ca în cazul SPSS-ului la una singură. Comanda
Undo poate fi succesiv aplicată ori de câte ori este necesar.
Fig. 20
Meniul View oferă diferite variante pentru modul de prezentare a bazei

de date. Tot acest meniu ne dă posibilitatea să setăm tipurile de comenzi
din Excel care pot fi date direct, fără a mai apela meniurile programului.
Fig. 21
Meniul Insert facilitează introducerea de noi linii şi coloane în baza de

date sau a unui tabel deja construit. În fişierele Excel pot fi inserate, de
asemenea, reprezentări grafice extrem de diverse, cu scopul de a evidenţia
proprietăţile variabilelor care au fost definite.
Apelarea funcţiilor care permit calculele tabelare se realizează tot prin
intermediul acestui meniu. În acelaşi timp, sunt oferite facilităţi pentru
Inserarea unor fişiere imagine, a unor documente care au fost construite în
alte programe decât Microsoft Excel.
13
Figura 22
Meniul Format permite stabilirea dimensiunilor liniilor şi coloanelor din

tabelul în care sunt introduse datele.
Acelaşi meniu dă posibilitatea vizualizării doar a anumitor părţi din tabel.
Astfel pot fi tipărite doar datele care prezintă interes la un moment dat.
Redenumirea tabelului în care au fost introduse datele sau stabilirea
dimensiunilor celulelor în mod diferit, în funcţie de anumite condiţii se
realizează tot cu ajutorul meniului Format.
Figura 23
Meniul Tools dă posibilitatea setării limbii în care sunt introduse datele şi

verificarea gramaticală a textului. Sunt oferite, de asemenea, facilităţi
pentru protejarea fişierelor construite prin introducerea unei parole
necesară deschiderii acestora. Cu ajutorul aceluiaşi meniu se pot selecta
barele de comenzi directe care să apară pe ecranul calculatorului sau se
pot realiza combinaţiile dorite de astfel de comenzi.
Prin meniul Tools putem stabili setările implicite care vor fi utilizate în
rularea programului Microsoft Excel
Figura 24
Meniul Data oferă facilităţi pentru ordonarea datelor existente în tabel în

funcţie de cel mult 3 variabile simultan, cu posibilitatea sortării ascendente
sau descendente a fiecărei variabilă în parte. Prin acelaşi meniu putem
selecta valorile dintr-o coloană a tabelului care îndeplinesc unele condiţii.
Figura 25
Meniul Window dă posibilitatea deschiderii unei noi ferestre a programului

Excel (putem lucra simultan cu mai multe baze de date). De asemenea,
permite stabilirea modului de vizualizare a ferestrelor care au fost deschise.
O altă facilitate oferită este aceea de a putea împărţi o aceeaşi bază de
date (foaie de lucru) în două zone distincte cu care se poate lucra ca şi cum
am avea de–a face cu două tablouri distincte.
15
Figura 26
Meniul Help permite un dialog interactiv în care se pot obţine răspunsuri

la întrebările despre programul Excel care au fost formulate de utilizatori.
Prin acest meniu putem da comanda de detectare şi înlăturare a
posibilelor erori de funcţionare a programului Excel. În plus, putem solicita
rularea unui program demonstrativ care explică utilizarea comenzilor Excel.
Figura 27
Verificaţi-vă cunoştinţele!
BAZE DE DATE
1) Informaţiile dintr-o bază de date despre o unitate statistică le citim pe linii:
a) Adevărat b) Fals
2) Valorile atribuite unităţilor statistice din populaţie în funcţie de o anumită
variabilă le citim pe linii:
3) Unităţile statistice dintr-o bază de date ar putea fi firmele dintr-un judeţ:
4) Variabila vârstă din tabelul 2 este de tip calitativ :

5) Variabila salar din tabelul 2 este de tip cantitativ:
6) Excel poate fi lansat prin succesiunea: Start-Program Files-Microsoft Excel:
7) În fereastra din figura 2, Microsoft Word poate fi lansat dând dublu clic
deasupra fişierului 1995_97_Chest:
8) Programele rulând sub Windows pot fi lansate dând dublu clic deasupra
shortcutului special destinat:
9) Fişierul 1995_97_bop (figura 2) este cuprins în folderul ARHIVE:
10).Un folder nu poate conţine în acelaşi timp şi foldere şi fişiere:
11) Folderul 000 Caiet Prog Stat (fig. 3) nu conţine foldere direct legate de el:
12) Folderul Acreditare IDD (figura 3) este direct legat de folderul 000 IDD
sem II
13) Folderul Analiza Sociometrica (fig. 3) e direct legat de partiţia MARE2 (D:)
14) În figura 3, partea dreaptă a ferestrei vizualizează doar folderele direct
legate de partiţia MARE2 (D:)
15) Partea dreaptă a ferestrei deschisă cu Explorer permite vizualizarea
fişierelor şi folderelor cuprinse în folderul selectat în partea stângă a ferestrei:
16) Folderul 000 IDD sem II (figura 4) conţine fişierul 000 IDD sem II:
17) Pentru a construi un nou folder trebuie întâi să îl selectăm pe cel de care
dorim să fie direct legat:
18) Selectarea folderului de care dorim să fie direct legat cel pe care îl
creăm trebuie făcută din partea dreaptă a ferestrei deschisă cu programul
Windows Explorer:
17
19) Comanda File - New Folder trebuie dată înainte de a selecta folderul de
care vrem să fie legat cel pe care ne-am propus să îl creăm:
20) Numele folderului nou construit cu Explorer trebuie introdus de la tastatură:
PROGRAMUL SPSS DE ANALIZĂ ŞI GESTIUNE A BAZELOR DE DATE

21) Pentru deschiderea unui fişier de tip SPSS vom utiliza meniul Edit:
22) Pentru a crea un nou fişier de tip SPSS vom utiliza meniul File:
23) Pentru salvarea modificărilor făcute asupra unui fişier de tip SPSS vom
utiliza meniul File:
24) Tipărirea unui document SPSS se poate realiza cu ajutorul meniului Edit:
25) Anularea unei comenzi greşite se realizează cu ajutorul meniului Edit:
26) Definirea variabilelor din baza de date se face cu ajutorul meniului Data:
27) Construirea unor noi variabile pornind de la cele deja existente sau
modificarea valorilor variabilelor din baza de date se face cu meniul Data:
28) Modul de prezentare a programului SPSS pe ecranul calculatorului se
stabileşte cu meniul View:
29) Unirea a două baze de date care conţin informaţii despre aceiaşi indivizi
se face cu meniul View:
30) Distribuţia de frecvenţă a unei variabile statistice se poate construi cu
ajutorul meniului Statistics:
31) Alegerea modului de prezentare a datelor obţinute prin prelucrări statistice
se face cu meniul Graphs:
32) Obţinerea rapidă de informaţii despre variabilele existente în baza de
date se face cu meniul Help:
33) Obţinerea de informaţii despre utilizarea programului SPSS se

realizează cu meniul Utilities:
34) Minimizarea ferestrelor deschise din programul SPSS se realizează cu
ajutorul meniului Help:
35) Informaţii despre comenzile SPSS date fără folosirea meniurilor pot fi
aflate prin meniul Help:
GESTIONAREA DATELOR CU EXCEL

36) Transferul datelor între Excel şi SPSS este imposibil de realizat:
37) Pentru a transfera datele din Excel în SPSS, numele variabilei trebuie să
apară în prima celulă din partea de sus a coloanei ce conţine valorile variabilei:
38) Pentru ca baza de date din Excel să poată fi deschisă din SPSS trebuie
ca numele variabilelor să aibă cel mult 8 caractere (litere, cifre sau liniuţa
de jos), să înceapă cu o literă, să nu conţină spaţii:
39) Meniul File din Excel are facilităţi asemănătoare cu meniul File din SPSS:
40) Pentru a putea deschide cu SPSS baza de date din Excel ea trebuie salvată
sub forma Excel Worksheet 4.0:
41) Meniul Edit permite anularea doar a unui număr limitat de comenzi date
în Excel:
42) Setările implicite ale programului SPSS se realizează cu meniul Edit:
43) Introducerea de noi linii sau coloane în baza de date se realizează cu
ajutorul meniului Insert:
44) Apelarea funcţiilor care permit calculele tabelare e face cu ajutorul
meniului Format:
45) Stabilirea dimensiunilor liniilor şi coloanelor din baza de date se face
utilizând meniul Format:
19
46) Verificarea gramaticală a textului şi protejarea accesului la fişiere se

face cu meniul Window:
47) Obţinerea de răspunsuri la întrebările despre funcţionarea programului
Excel formulate de către utilizatori se face cu ajutorul meniului Help:
48) Deschiderea de noi ferestre şi stabilirea modului de vizualizare a
acestora se face cu meniul Help:
49) Ordonarea datelor în funcţie de una sau mai multe variabile se
realizează prin meniul Data:
50) Selectarea valorilor unei variabile care îndeplinesc aceeaşi condiţie se
face cu meniul Tools:
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE
51) Informaţiile dintr-o bază e date se referă întotdeauna la indivizi umani:
52) O variabilă statistică face ca fiecărui individ dintr-o populaţie (sau
eşantion) să-i corespundă o anumită valoare:
53) Fiecărui individ îi va corespunde un set de valori pe care le ia în funcţie
de variabilele care au fost definite în baza de date:
54) Numele variabilelor definite în baza de date vor da întotdeauna o
descriere completă a semnificaţiei respectivei variabile:
55) Programele pe calculator care permit gestionarea bazelor de date
frecvent utilizate de sociologi sunt Excel, SPSS, dBASE, etc.:
56) Un program care rulează sub Windows poate fi lansat dând dublu clic
dreapta deasupra unui fişier construit cu ajutorul acelui program:
57) Lansarea unui program care rulează sub Windows se poate face cu
succesiunea de comenzi Start-Programs:
58) Construirea unui nou folder se realizează prin programul Windows Explorer:
59) Vizualizarea modului în care este organizată informaţia în memoria

calculatorului se poate realiza cu Windows Explorer:
60) Vizualizarea conţinutului unui folder (folderele direct legate de el şi
fişierele) se poate realiza cu ajutorul programului Windows Explorer:
61) Un folder nu poate conţine în acelaşi timp şi foldere şi fişiere:
62) Programul SPSS nu oferă alte facilităţi decât posibilitatea de a construi
baze de date:
63) Un fişier de tip bază de date construit în SPSS poate fi salvat astfel
încât să existe posibilitatea deschiderii lui din programul Excel:
64) Un fişier de tip bază de date construit în Excel poate fi salvat astfel
încât să existe posibilitatea deschiderii lui din programul SPSS:
65) Numele variabilelor statistice dintr-o bază de date construită în SPSS
trebuie să înceapă întotdeauna cu o cifră:
66) Numele variabilelor statistice dintr-o bază de date construită în SPSS
trebuie să aibă cel mult 8 caractere fără spaţii între ele şi să fie formate
doar din litere, cifre sau liniuţa de jos:
67) Pentru ca o bază de date construită în Excel să poată fi corect deschisă
în SPSS trebuie ca numele variabilelor să fie trecute în prima căsuţă a
coloanei care conţine valorile variabilei:
Cheia răspunsurilor
1) a 11) b 21) b 31) a 41) b 51) b 61) b
2) b 12) a 22) a 32) b 42) a 52) a 62) b
3) a 13) a 23) a 33) b 43) a 53) a 63) a
4) b 14) a 24) b 34) b 44) b 54) b 64) a
5) a 15) a 25) a 35) a 45) a 55) a 65) b
6) a 16) a 26) a 36) b 46) b 56) b 66) a
7) a 17) a 27) b 37) a 47) a 57) a 67) a
8) a 18) a 28) a 38) a 48) b 58) a
9) b 19) b 29) b 39) a 49) a 59) a
10) b 20) a 30) a 40) a 50) b 60) a
21
1
STRUCTURA PROGRAMULUI SPSS
MENIUL FILE
Am arătat că acest meniu e utilizat pentru operaţiile de deschidere sau salvare a

fişierelor cu care operează programul SPSS. Trebuie precizat faptul că acest
program utilizează mai multe tipuri de fişiere.
Dacă vom da comanda File – New, cu scopul de a construi un nou fişier
de tip SPSS, care nu va conţine iniţial nici o informaţie, vom obţine
următoarea fereastră:
Figura 1
Alegând opţiunea:
- Data vom deschide un fişier tip bază de date.
- Syntax deschidem un fişier în care pot fi scrise succesiuni de comenzi
SPSS ce pot fi rulate fără se a mai apela la meniurile programului.
- Output deschidem un fişier în care vor fi păstrate prelucrările statistice
realizate cu ajutorul programului SPSS
- Draft Output vom deschide un fişier text în care putem insera tabele
sau grafice generate de SPSS, comentarii ale acestora (fragmente de
text); există, în plus, facilităţi de pregătire a documentului pentru tipărire.
- Script deschidem un fişier destinat liniilor de comandă din programul SPSS.
Dacă vom alege comanda File - Open, având ca scop deschiderea unui
fişier, şi vom selecta opţiunea All files(*.*) din dreptul opţiunii Files of type:,
vom vizualiza toate fişierele existente în folderul Caiet b5 (vezi figura 2).
Figura 2
Primele 5 fişiere (de tipuri diferite) au fost generate de programul SPSS.
Atunci când dorim să deschidem un anumit tip de fişier, putem specifica
acest lucru (Files of type) şi în fereastră vor apărea doar fişierele de acel tip.
Este important de reţinut că programul SPSS poate deschide, pe lângă
fişierele generate de el, şi baze de date construite cu alte programe.
Figura 3
23
În figura 3 au fost selectate pentru a fi vizualizate fişierele de tip bază de

date SPSS şi plasate în folderul Caiet b5 (căsuţa de dialog Files of type).
Cu SPSS putem genera mai multe tipuri de fişiere; extensiile lor sunt:
Data sav
Syntax sps
Output spo
Draft Output rtf
Script sbs
În partea de jos a figurii 3 apar toate tipurile de fişiere care pot fi
deschise cu ajutorul programului SPSS, inclusiv dBASE, Excel, etc.
Când deschidem un fişier, pe lângă tipul (extensia) acestuia, trebuie să
indicăm şi locul în care se află, adică folderul în care este conţinut.
Pentru a selecta folderul Caiet b5, unde se află fişierul pe care vrem să-l
deschidem, trebuie, mai întâi, selectată partiţia MARE2 (D:), apoi trebuie
selectat folderul Caiet Prog Stat şi, în final, Caiet b5.
Figura 4
După fiecare selectare se va da comanda Open. Ultima comandă Open va
fi dată după ce va fi selectat chiar fişierul care este vizat în exemplul nostru,
adică Fisier Baza de date.
Comenzile File - Save respectiv File - Save As au rolul de a determina
fixarea în memoria calculatorului a fişierelor nou create cu ajutorul programului
SPSS sau a modificărilor care au fost făcute asupra unor fişiere deja existente.
Când a fost creat un nou fişier sau când dorim să indicăm un anumit folder
(altul decât locaţia iniţială) pentru un fişier pe care l-am modificat, vom folosi
comanda File - Save As (vezi figura 5).
După ce am stabilit locul dorit pentru fişierul cu care lucrăm, putem, în
continuare, să utilizăm comanda simplă File – Save. E bine să facem mai
multe salvări în timp ce lucrăm la un fişier, pentru a nu risca să pierdem

informaţii.
După cum am precizat mai sus, comanda File - Save As necesită
indicarea folderului în care va fi pus fişierul pe care dorim să-l salvăm
(partea superioară a figurii 5, căsuţa de dialog „Save in”). Trebuie să facem
aceiaşi paşi ca şi atunci când deschidem un fişier, adică să selectăm
succesiv folderele şi să dăm comanda Open, până când ne poziţionăm în
folderul unde dorim să fie salvat fişierul, după care vom da comanda Save.
Figura 5
În fereastra de mai sus apar toate tipurile de fişiere sub a căror formă pot
fi salvate fişierele construite cu ajutorul programului SPSS. Trebuie reţinut
că bazele de date construite în SPSS pot fi interpretate şi de alte programe,
cum ar fi Excel, dBASE, etc., dacă sunt salvate sub acel format.
Opţiunea Display – Data Info oferă posibilitatea obţinerii de informaţii
despre variabilele existente într-o bază de date.
25
Figura 6
Se va alege întâi folderul în care se află fişierul care ne interesează
(fereastra de dialog „Look in”) apoi se va selecta respectivul fişier şi se va
da comanda Open.
Programul SPSS va genera un fişier de tip Output (extensia spo) în care
vor fi prezentate toate variabilele din baza de date care a fost selectată,
împreună cu o serie de informaţii privitoare la aceste variabile. Este
important de reţinut că prin comanda Display – Data Info pot fi obţinute
informaţii numai despre fişierele generate de programul SPSS care sunt de
tipul Data (cu extensia sav). O altă restricţie este aceea că această comandă
nu poate fi utilizată pentru a obţine informaţii despre baza de date la care
lucrăm în acel moment.
Comanda File - Read ASCII Data are ca scop introducerea într-o bază
de date a informaţiilor existente într-un fişier text în care valorile variabilelor
statistice sunt delimitate cu ajutorul spaţiilor, tabulatorilor sau a altor tipuri
de caractere. Pentru o corectă introducere a datelor trebuie precizat modul
în care trebuie „citite” datele respective.
Utilizarea instrucţiunii nu este recomandată datorită riscului mare de
apariţie a erorilor.
Comanda File - Print are ca rezultat tipărirea la imprimantă a fişierului la
care se lucrează în acel moment. Este recomandabil ca pentru tipărirea
rezultatelor analizelor realizate cu ajutorul programului SPSS să se apeleze
la un fişier de tipul Draft Output, care permite organizarea informaţiei în
vederea printării. Acest tip de fişier poate fi deschis, de asemenea, de un
editor de texte cum ar fi Microsoft Word.
Figura 7
MENIUL DATA
Opţiunea Data – Define Variable ne permite să definim variabilele unei

noi baze de date în SPSS. Ne putem gândi la situaţia în care am finalizat o
cercetare sociologică, de exemplu o anchetă pe bază de chestionar, şi
dorim să creăm o bază de date în care să introducem informaţiile obţinute
prin răspunsurile subiecţilor la întrebările cuprinse în chestionar.
Figura 8
Există două principale modalităţi de introducere a informaţiilor în
memoria calculatorului:
1) Sub formă numerică
2) Sub forma alfanumerică, adică şiruri de caractere (text)
Trebuie precizat că nu există o legătură directă între modul de păstrare a
informaţiilor despre variabilele statistice şi semnificaţia lor sociologică.
O variabilă calitativă, ale cărei valori nu sunt ordonate, cum este starea
civilă, poate fi introdusă sub forma unui şir de caractere (variabilă
alfanumerică) sau poate fi introdusă sub formă numerică, fiecare cifră dintre
cele 4 alese simbolizând una din cele 4 situaţii posibile.
În figura 9 sunt prezentate două variabile statistice, una numerică şi
cealaltă alfanumerică, care conţin, de fapt, aceeaşi informaţie, dacă vom
ţine cont de semnificaţiile atribuite cifrelor 1, 2 3 şi 4. Având în vedere că
este mult mai comodă introducerea datelor numerice decât a celor
27
alfanumerice, se va apela la prima variantă ori de câte ori va fi posibil.

Vom defini variabile alfanumerice atunci când nu avem coduri pentru
înregistrarea răspunsurilor sau când aceste coduri ar fi exagerat de multe.
Figura 9
Răspunsurile la întrebările deschise, în măsura în care n-au fost
postcodificate, vor trebui introduse sub formă de şir de caractere.
În cazul variabilelor care au un număr relativ redus de categorii,
indiferent că sunt calitative sau cantitative, vom introduce datele sub formă
numerică, fiecare cifră simbolizând una dintre categoriile variabilei. Pentru a
nu pierde legătura între valorile variabilei statistice definită în baza de date
şi categoriile pe care acestea le simbolizează, vom putea ataşa câte o
etichetă fiecărei valori, adică un scurt text cu rol explicativ.
O etichetă explicativă poate fi ataşată şi numelui variabilei, având în vedere
că de multe ori acest nume e o simplă înşiruire de litere şi cifre, care nu
permite deducerea semnificaţiei respectivei variabile.
După ce selectăm prin simplu clic stânga una dintre căsuţele variabilei pe
care vrem să o definim, cu succesiunea de comenzi Data-Define Variable vom
obţine fereastra prezentată în figura 10.
În primul rând vom da numele variabilei respectând regulile pe care le-am
precizat deja (se folosesc doar litere şi cifre, eventual liniuţa din partea de
jos, se începe cu o literă şi nu se depăşeşte totalul de 8 caractere).
Vom preciza apoi tipul de variabilă din punct de vedere sociologic pe care
dorim să-l construim:
 Scale pentru variabile cantitative
 Ordinal pentru variabilele calitative ale căror categorii sunt ordonate
 Nominal pentru variabilele calitative cu categorii care nu sunt ordonate.
Cele patru butoane de la nivelul ferestrei de dialog, Type, Labels, Missing
Values şi Column Format, ne vor permite să stabilim caracteristicile variabilei pe

care dorim s-o creăm. De asemenea, vom putea crea etichetele pentru numele
variabilei şi pentru valorile acesteia, dacă este cazul.
Figura 10
Prin comanda Type definim modul în care vor fi interpretate datele care
vor fi introduse de la tastatură.
În situaţia din figura 11 am stabilit că vor fi introduse date numerice având
cel mult 5 cifre înainte de zecimale (4 dacă numărul e negativ) şi cel mult 2
cifre zecimale (8 caractere, inclusiv punctul). Dacă am dori să introducem
numere întregi, am da valoarea 0 pentru Decimal Places. Trebuie reţinut că
în SPSS nu se foloseşte virgula ci punctul pentru a delimita zecimalele.
Figura 11
29
Dacă dorim să definim o variabilă alfanumerică, vom alege String şi vom

indica numărul maxim de caractere pe care pot să-l aibă valorile variabilei.
Aceste valori pot fi litere sau cifre, spaţii libere sau orice alt caracter. În figura
12 a fost definită o variabilă alfanumerică având maximum 20 de caractere.
Figura 12
Trebuie să reţinem că şi în cazul variabilelor alfanumerice se pot atribui
etichete pentru valori şi pentru numele variabilei.
Prin comanda Labels vom putea atribui etichete numelor variabilelor şi,
dacă e cazul, valorilor luate de aceste variabile. În cazul variabilelor cu un
număr mare de valori distincte, vom atribui etichete doar numelui variabilei.
Dacă ne referim la exemplul în care variabila st_civ_1 desemna starea
civilă a respondenţilor, iar datele au fost introduse sub formă numerică, este
util să atribui etichete atât numelui variabilei cât şi valorilor acesteia.
Figura 13
În fereastra prezentată în figura 13 s-au atribuit etichete pentru numele
variabilei şi pentru valorile 1, 2 şi 3. Dând comanda Add va fi atribuită şi
eticheta Vaduv pentru valoarea 4. După ce au fost atribuite toate etichetele
trebuie dată comanda Continue.
Trebuie reţinut faptul că atribuirea de etichete numelui variabilei sau
valorilor acesteia nu influenţează în nici un fel conţinutul real al bazei de
date. Etichetele au doar rolul de a preciza semnificaţia variabilelor şi a face

mai uşor de interpretat rezultatele prelucrărilor statistice din SPSS.
O problemă importantă atunci când sunt introduse informaţii în baza de
date e legată de gestionarea datele care lipsesc (butonul Missing Values).
Figura 14
Dacă dorim ca valorile 99 („Nonrăspuns”) şi 88 („Nu e cazul”), să fie
declarate ca date lipsă, putem alege opţiunea Discret missing values. În
aceste condiţii, valorile 88 şi 99 vor fi tratate diferenţiat în prelucrările
statistice din programului SPSS, separat de restul datelor considerate valide.
Dacă dorim ca valorile aflate într-un anumit interval să fie definite ca date
lipsă, alegem Range of missing values. Pentru variabila „media de absolvire a
bacalaureatului”, valorile între 0 şi 5.99 pot fi declarate ca şi date lipsă. În
continuare, dacă dorim ca, pe lângă valorile mai mici decât 6 ale variabilei să
declarăm 99 ca nonrăspuns, alegem Range plus one discrete missing value.
Dacă hotărâm să renunţăm la modul în care au fost declarate datele
lipsă, este suficient să alegem opţiunea No missing values şi în prelucrările
statistice realizate cu ajutorul programului SPSS valorile respective vor fi
tratate ca oricare altele.
Opţiunea Define Column Format are rolul de a stabili care este numărul
de caractere vizibil pe ecranul calculatorului pentru o anumită variabilă.
Figura 15
31
Numărul de caractere stabilit nu va influenţa nici introducerea

informaţiilor în baza de date, nici prelucrările statistice realizate asupra
acelor informaţii. Putem stabili, de asemenea, vizualizarea informaţiei în
baza de date (alinierea sau centrarea pe coloane a valorilor variabilelor).
Opţiunea Data - Insert Variable permite inserarea unei noi variabile în
baza de date, într-o poziţie aleasă de noi.
Figura 16
Dacă dorim să inserăm o variabilă între cele a căror nume este varsta
respectiv salar, vom selecta una dintre căsuţele variabilei salar şi apoi vom
da comanda Data - Insert Variable. Apoi vom defini noua variabilă (care
apare iniţial cu numele var00002) folosind opţiunea Data - Define Variable.
Variabilele vor fi întotdeauna inserate la stânga celei anterior selectate.
Figura 17
Facilitatea prezentată mai sus este utilă în situaţia în care, de exemplu, am
omis o variabilă în timpul proiectării unei baze de date.
Opţiunea Data – Insert Chase permite introducerea unui nou articol în
baza de date, adică a valorilor luate de către o nouă unitate statistică în
funcţie de variabilele definite în acea bază de date. Comanda e utilă în
situaţia în care, după ce am introdus datele dintr-o anchetă, am descoperit
un chestionar care fusese rătăcit şi dorim să-l introducem la locul lui.
Figura 18
Din baza de date (figura 18) lipseau informaţiile din chestionarul numărul
3. Selectând o căsuţă corespunzând chestionarului numărul 4 şi dând
comanda Data-Insert Case vom putea introduce datele lipsă.
Figura 19
33
Facilitatea de inserarea a unui nou caz în baza de date trebuie folosită cu

prudenţă deoarece adăugarea accidentală a unei linii care nu conţine
informaţii va conduce la interpretarea valorilor de respective ca fiind date lipsă.
Opţiunea Data - Go to Case dă posibilitatea găsirii rapide a liniei din
baza de date unde se află informaţiile despre o anumită unitate statistică. În
fereastră trebuie să indicăm numărul unităţii statistice care ne interesează.
Figura 20
Dând comanda OK în fereastra din figura 20, vom alege cazul aflat pe a
treia linie de sus a bazei de date.
Opţiunea Data - Template permite crearea unor setări pentru variabile
într-un mod asemănător cu instrucţiunea Data – Define Variable dar cu
diferenţa că acesta pot fi apelate ori de câte ori dorim să definim o nouă
variabilă de tipul respectiv. Acest fapt este important când avem de definit
mai multe variabile într-un mod asemănător (dar cu nume diferite, evident).
Figura 21
Din fereastra prezentată în figura 21 poate fi aleasă o anumită setare din
cele existente. DEFAULT este setarea implicită pe care o dă automat
programul SPSS atunci când este deschisă o nouă bază de date. Setarea
TEMP1 am construit-o drept exemplu.
Pentru construirea unei noi setări trebuie dată comanda Define (stânga
jos, fig. 19). Comenzile Type, Value Labels, Missing Values şi Column
Format sunt identice cu cele folosite la definirea directă a variabilelor. După
ce se dă un nume noii setări, trebuie dată comanda Add pentru a fi păstrată
în memoria calculatorului. Atunci când dorim să aplicăm o anumită setare
asupra unei variabile, dăm clic asupra uneia dintre căsuţele acesteia şi apoi
dăm comanda Data – Template. Alegem apoi setarea pe care o dorim şi
dăm comanda OK. Dacă în fereastra din figura 22 au fost selectate toate
opţiunile de sub indicaţia Apply, atunci pentru noua variabilă vor fi definite
toate caracteristicile, inclusiv etichetele ataşate valorilor. Mai rămâne de
stabilit doar
numele acesteia
şi eticheta ataşată
acestui nume.
Figura 22
Dacă dorim ca noua variabilă să aibă doar anumite caracteristici dintr-o
setare, vom selecta de sub indicaţia Apply doar ceea ce ne interesează.
Putem selecta doar tipul variabilei (Type) şi formatul coloanei (Column
Format), restul setărilor rămânând cele implicite din SPSS.
Opţiunea Data – Sort Cases oferă posibilitatea ordonării crescătoare

sau descrescătoare a unităţilor statistice din baza de date în funcţie de
valorile luate după una sau mai multe variabile.
Dacă dorim ca în baza de date din figura 24 sortarea să se facă întâi
după apartenenţa de sex, apoi după studii şi în al treilea rând după salar,
vom da comanda Data – Sort Cases şi vom obţine fereastra de mai jos:
Figura 23
35
Pentru a obţine sortarea dorită, trebuie să mai introducem şi variabila

salar în partea din dreapta a ferestrei prin selectarea ei şi apoi prin clic dat
pe săgeata dintre cele două părţi ale ferestrei. În cazul de faţă am ales o
ordonare ascendentă. Figura 24 prezintă aceeaşi bază de date înainte de a
fi ordonată (stânga) respectiv după ce a fost ordonată (dreapta).
Figura 24
Variabilele sex şi studii sunt alfanumerice aşa că ordinea de sortare este
cea alfabetică.
Ordonarea a fost făcută întâi după apartenenţa de sex. Apoi, atât pentru
sexul masculin cât şi pentru sexul feminin, s-a realizat o ordonare în funcţie
de nivelul de studii (întâmplător ordinea alfabetică e aceeaşi cu cea logică).
În al treilea rând, persoanele cu aceeaşi apartenenţă de sex şi cu acelaşi
nivel de studii au fost ordonate crescător în funcţie de nivelul salarului.
Trebuie reţinut faptul că sortările se fac în funcţie de valoarea numerică
pentru variabilele numerice şi în după poziţia în alfabet pentru variabilele
alfanumerice. Daca valorile unei variabile alfanumerice sunt atât litere cât şi
cifre (interpretate, evident, tot ca şi caractere), ordonarea ascendentă va
începe cu cifrele şi apoi va continua alfabetic cu literele sau grupurile de

litere care constituie valorile variabilei.
Atenţie: nu se poate opta pentru sortarea ascendentă în funcţie de
anumite variabile şi pentru sortarea descendentă în funcţie de altele.
Revenirea la modul de aranjare a datelor se poate face dacă sortăm
ascendent după variabila nr_crt.
Opţiunea Data - Transpoze se utilizează atunci când dorim să
schimbăm liniile şi coloanele unei baze de date între ele.
Într-o analiză sociometrică asupra unui grup mic, valorile 1 semnifică
atracţie, -1 respingere iar 0 indiferenţă. Cu 99 s-a notat situaţia „Nu e
cazul”, indivizii neputând exprima opţiuni în raport cu propria persoană.
Figura 25
În Figura 25 apar alegerile şi respingerile exprimate de indivizi. Pe coloane
putem citi faptul că Mihai îl alege pe Dan, îl respinge pe Ion şi o alege pe Ana.
Dacă dorim ca baza de date să prezinte alegerile şi respingerile
întrunite de către fiecare individ (pe coloane apar alegerile şi respingerile
exprimate de ceilalţi în raport cu subiectul), dăm comanda Data - Transpoze:
37
Figura 26
Variabila nume o vom selecta şi o vom introduce în căsuţa Name Variable.
Numele variabilelor ce vor apărea în noua bază de date vor fi vechile valori ale
variabilei nume. Celelalte variabile vor fi introduse în căsuţa Variable(s).
Figura 27 prezintă rezultatul comenzii Data – Transpoze – Ok asupra
bazei de date prezentată în figura 25.
Figura 27
Comanda Data – Transpoze poate fi utilizată şi dacă numărul variabilelor
nu este egal cu cel al cazurilor existente în baza de date. Trebuie reţinut
faptul că variabilele alfanumerice nu vor fi transformate în cazuri (unităţi
statistice) din noua bază de date ci vor fi considerate ca date lipsă.
Dacă variabila destinată să genereze numele noilor variabile este de tip
alfanumeric, valorile acesteia vor constitui respectivele nume. Dacă variabila
e numerică cu valori distincte, SPSS va adăuga litera v înaintea fiecărei valori.
Opţiunea Data – Merge Files – Add Cases permite adăugarea de noi

cazuri (unităţi statistice) în baza de date. Ne putem imagina situaţia când
mai multe persoane au introdus datele rezultate în urma unei anchete pe
bază de chestionar, fiecare construind propria bază de date. Condiţia
pentru ca aceste baze de date să poată fi unite într-una singură este ca ele
să fie definite în mod identic. Variabilele din cele două baze de date trebuie
să aibă aceleaşi nume, să fie de acelaşi tip (numeric au alfanumeric) şi cu
aceeaşi lăţime a coloanei.
Diferenţele acceptate sunt cele referitoare la etichete (care nu sunt luate

în considerare) şi la ordinea variabilelor în baza de date care nu are
importanţă atâta vreme cât variabilele sunt identic definite.
Cele două baze de date din figura 28 nu pot fi deschise simultan în
SPSS. Le-am prezentat astfel pentru a sugera că dacă nr_crt semnifică
numărul chestionarului, prima bază de date conţine informaţiile existente în
cele numerotate de al 1 la 7 iar a doua cele existente în chestionarele cu
numerele de ordine cuprinse între 8 şi 14.
Figura 28
Pentru a construi o bază de date sumativă, vom începe prin a deschide
una dintre ele, de exemplu Baza de date 1-7. Dăm apoi comanda Data –
Merge Files – Add Cases şi obţinem fereastra de mai jos:
Figura 29
În continuare selectăm baza de date pe care dorim s-o adăugăm, adică
Baza de date 8-14, şi vom da comanda Open. Obţinem fereastra din figura 30.
39
Figura 30
Dacă există variabile care nu au corespondent exact în cealaltă bază de
date, vor apărea în stânga ferestrei. Dacă nu există astfel de variabile, se
poate da comanda OK şi vom obţine noua bază de date.
Opţiunea Data – Merge Files – Add Variables este utilizată atunci când
avem o bază de date care se referă la o anumită populaţie sau eşantion şi
dorim să adăugăm o altă bază de date, conţinând noi variabile, care se
referă la aceleaşi unităţi statistice. Ne putem gândi la situaţia în care
aceloraşi indivizi li s-au aplicat, succesiv, două chestionare. Pentru ca
viitoarea bază de date să fie corect construită, este foarte important să
existe o variabilă comună între bazele de date de la care pornim, care să
atribuie fiecărui individ o anumită valoare, diferită de toate celelalte. Cele
două baze de date trebuie întâi ordonate crescător în funcţie de această
variabilă (care să permită o ordonare totală) şi abia apoi însumate.
Figura 31
Observăm că cele două baze de date au comună variabila nr_crt şi că
aceasta permite ordonarea totală.
Prima operaţie care trebuie făcută este aceea de ordonare ascendentă a
fiecărei baze de date. În continuare deschidem una dintre cele două baze de
date şi dăm comanda Data – Merge Files – Add Variables (vezi figura 32).
Dacă prima bază de date deschisă a fost Fisier Varsta Salar, vom selecta
baza de date Fisier Studii ani munc Sex şi vom da apoi comanda Open.
Vom obţine fereastra din figura 33 în care variabilele cu semnul * aparţin
bazei de date pe care am deschis-o prima iar cele cu semnul + aparţin celei
pe care dorim s-o adăugăm.
Variabila nr_crt(+) va fi folosită ca variabilă cheie după ce vom alege
opţiunea Match cases on key variables in sorted fiels.
Figura 32
Vom selecta variabila şi apoi o vom introduce în căsuţa Key Variables.
Figura 33
În final vom da comanda OK şi vom obţine noua bază de date. Dacă
variabila cheie pe care am folosit-o nu a realizat o ordonare perfectă a
unităţilor din baza de date, (ia aceeaşi valoare de două ori), vor apărea
41
erori. Programul SPSS testează acest aspect şi dă mesaje referitoare la

inadvertenţele ce apar în momentul combinării celor două baze de date.
De reţinut că putem folosi în acelaşi timp mai multe variabile cheie
comune cu ajutorul cărora vom ordona crescător, în prealabil, bazele de
date. Vom recurge la această variantă dacă nu dispunem de o singură
variabilă comună care să permită ordonarea totală a ambelor baze de date
şi avem, în schimb, un set de caracteristici comune cum ar fi: stare civilă,
categorie de vârstă sau de venit, rezidenţă, etc. Nici una dintre variabile,
luată separat nu poate realiza o ordonare perfectă dar, luate împreună,
acest lucru are şanse să se realizeze.
Dacă omitem sortarea ascendentă prealabilă combinării celor două
baze, pierdem legătura dintre unităţile statistice şi valorile care le corespund.
MENIUL EDIT
Opţiunea Edit – Undo are rolul de a anula o comandă care a fost dată prin
programul SPSS. Trebuie reţinut că, spre deosebire de alte programe, cum
ar fi Excel sau Word, în SPSS nu pot fi anulate succesiuni de mai multe
comenzi. În plus, pentru anumite comenzi instrucţiunea Undo nu este
aplicabilă. De exemplu, definirea unei variabile nu poate fi anulată prin
această comandă şi nici adăugarea de noi cazuri într-o bază de date.
Opţiunile Edit – Cut, Copy şi Paste sunt strâns legate între ele aşa că le
vom prezenta împreună.
Figura
34
Dacă dorim să mutăm variabila salar în dreapta variabilei sex, selectăm
cu simplu clic stânga numele variabilei şi apoi dăm comanda Edit – Cut.
Informaţia va fi păstrată într-o zonă de memorie numită clip-board.
Selectând numele variabilei din dreapta celei numită sex (care încă nu a
fost definită) şi dând comanda Edit – Paste, vom muta variabila salar în
noua poziţie (atât valorile variabilei cât şi numele acesteia).
Dacă am repeta aceiaşi paşi dând întâi comanda Edit – Copy şi apoi Edit
– Paste, s-ar păstra vechea variabilă salar şi vom obţine, în plus, o nouă
variabilă, având aceleaşi valori cu cea de la care am pornit, acelaşi mod de
definire dar un nume diferit, generat automat d SPSS.
Cu ajutorul comenzilor Cut, Copy şi Paste pot fi mutate sau copiate
porţiuni din tabelul în care sunt introduse valorile variabilelor statistice.
Pentru a selecta mai multe celule ale unei variabile dăm clic stânga
deasupra primeia şi apoi, ţinând apăsat butonul mouse-ului, coborâm
vertical cu mouse-ul până la ultima. Lăsăm apoi butonul şi dăm comenzile
pe care le dorim. Pentru selectarea pe linii se procedează în mod analog.
Celulele selectate, pe linii sau pe coloane, vor apărea înnegrite.
Pentru a indica locul în care să fie pusă informaţia introdusă în clipboard
va trebui să selectăm o celulă din baza de date înainte de a da comanda
paste. Dacă selectarea iniţială a datelor a fost făcută pe coloane, informaţia
din clipboard va fi organizată pe verticală, de sus în jos, începând cu căsuţa
care a fost selectată. Dacă selectarea iniţială a datelor a fost făcută pe linii,
informaţia din clipboard va fi organizată pe orizontală, de la stânga la
dreapta, începând cu căsuţa care a fost selectată. Dacă vom da comanda
paste în zone ale bazei de date în care nu au fost încă definite variabilele,
comanda paste va eşua pentru valorile alfanumerice din căsuţele selectate.
Cu ajutorul comenzilor Edit – Copy şi apoi Edit – Paste se pot transfera
porţiuni sau chiar întreaga bază de date SPSS în programul Excel.
Pentru a selecta o porţiune din baza de date procedăm ca şi la o selectare
pe linii dar de-a lungul barei în care apar numele variabilelor. Evident, prin
acest procedeu poate fi selectată chiar întreaga bază de date. În Excel ne
vom poziţiona într-una din căsuţele tabelului. Datele care au fost memorate
în clipboard vor fi organizate de sus în jos şi de la stânga la dreapta, pornind
de la celula pe care am selectat-o. Valorile selectate în SPSS le vom regăsi
integral în Excel, indiferent dacă este vorba de variabile numerice sau
alfanumerice. Un transfer analog se poate realiza şi din Excel în SPSS. În
acest caz, însă, valorile variabilelor alfanumerice nu vor fi transferate dacă,
în prealabil, nu au fost definite variabile alfanumerice corespunzătoare
zonelor în care urma să se realizeze respectivul transfer.
Trebuie reţinut faptul că prin transferul realizat cu ajutorul comenzilor Cut
sau Copy şi apoi Paste nu se transferă şi numele variabilei. Este preferabil
ca, ori de câte ori este posibil, să se realizeze transferuri de date între
programe utilizând meniul File şi opţiunea Save As.
Comenzile Cut (Copy) Paste sunt utilizate şi atunci când dorim să copiem
într-un fişier construit într-un editor de texte (de exemplu Word) rezultate
ale prelucrărilor statistice realizate cu programul SPSS.
43
Opţiunea Edit – Clear dă posibilitatea ştergerea din baza de date a

uneia sau mai multor variabile. Acestea se selectează după cum am
discutat mai sus şi apoi se dă comanda Clear. Dacă dorim să ştergem doar
anumite valori ale variabilelor, acestea trebuie mai întâi selectate şi apoi pot
fi şterse, indiferent dacă selectarea a fost făcută pe linii sau pe coloane.
Opţiunea Edit – Find permite găsirea unei anumite valori a variabilei.

În figura 35 e prezentat un fragment dintr-o bază de date conţinând mai
multe variabile, printre care şi cea desemnând vechimea în muncă a subiecţilor.
Presupunând că dorim să găsim, în baza de date, valoarea 40 pentru
variabila ani_munc, ne vom poziţiona intr-una din căsuţele variabilei
respective şi apoi vom da comanda
Edit – Find.
Figura 35
Pentru găsirea valorii care ne interesează avem două opţiuni de căutare:
ascendentă (butonul Search Forward), şi descendentă (Search Backward).
Figura 36
Facilităţile de căutare a valorilor variabililor pot fi utile, de exemplu, atunci
când am constatat că au fost introduse date aberante şi dorim să le
excludem sau când dorim să vedem dacă nu există contradicţii între valorile
variabilelor care se referă la acelaşi individ.
Opţiunea Edit – Options dă posibilitatea realizării setărilor implicite ale

programului SPSS. Definirea automată a variabilelor, modul de organizare
a prelucrărilor de date realizate în SPSS pot fi stabilite cu aceste comenzi.
Pot fi alese, de asemenea tipul şi dimensiunea caracterelor utilizate, modul
de gestionare a etichetelor variabilelor, etc.
MENIUL VIEW
Opţiunea View – Status Bar e utilizată pentru a stabili prezenţa sau

absenţa barei din partea de jos a imaginii bazei de date.
Figura 37
Aceasta are rolul de a oferi informaţii privitoare la faptul dacă o succesiune
de comenzi SPSS a fost finalizată sau dacă e în curs de finalizare.
Opţiunea View – Toolbars permite organizarea barei cu comenzi directe,

care apare sub meniurile principale ale programului SPSS. În imaginea din
figura 37, primul buton reprezintă comanda File – Open, al doilea File – Save,
al treilea File – Print, etc. Bara de comenzi din fereastra de mai sus apare
implicit în SPSS. Pentru a construi o astfel de bară în care să alegem
anumite comenzi, dăm comanda View – Toolbars şi apoi New Toolbar.
45
În cele două ferestre s-a optat ca noua bară de comenzi să apară numai
atunci când programul SPSS operează cu baze de date.
Figura 38
În fereastra din dreapta am dat numele „Exemplu” pentru viitoarea bara de
comenzi. Selectăm, apoi, opţiunea Customize din fereastra aflată în dreapta.
Am selectat meniul Data din partea stângă a ferestrei din figura 39 iar în
partea dreaptă au apărut opţiuni ale acestui meniu ce pot fi introduse în bara
de comenzi din partea de jos (din dreptul simbolului X=).
Figura 39
Prin clic stânga, fără a elibera butonul mouse-ului, comenzile din partea
dreaptă a ferestrei pot fi „tractate” până la noua bară de comenzi. În final dăm
OK. Observăm că în fereastra alăturată sunt disponibile două bare de
comenzi, una existentă implicit în SPSS (Data Editor) şi cealaltă care tocmai
a fost construită (Exemplu). Putem selecta oricare dintre barele de comenzi.
Figura 40
Se pot crea mai multe astfel de bare de comenzi pe care să le selectăm în
funcţie de necesităţi.
Dând comanda OK pentru situaţia prezentată în fereastra de mai sus, vom
obţine ambele bare de comenzi în fereastra de prezentare a bazei de date.
Pentru a afla rapid semnificaţia butoanelor din bara de comenzi e suficient
să poziţionăm mouse-ul deasupra unui anumit buton şi va apărea o fereastră
în care e precizată succesiunea de comenzi echivalente cu apăsarea lui.
Figura 41
În figura 41 mouse-ul a fost suprapus peste al treilea buton din dreapta (a
doua linie cu comenzi directe) care înlocuieşte comanda Insert Variable.
Opţiunea View – Fonts permite stabilirea tipului de caractere şi a

dimensiunii acestora. De asemenea, se poate stabili stilul de prezentare a
caracterelor: normal, îngroşat sau înclinat dreapta.
47
Figura 42
Din partea de jos a ferestrei se pot seta tipurile de caractere ale alfabetului
care sunt acceptate de către SPSS.
Opţiunea View – Grid Lines stabileşte dacă în baza de date vor fi sau nu
vizibile liniile şi coloanele care delimitează valorile variabilelor.
Opţiunea View – Value Labels dă posibilitatea vizualizării, în baza de

date, a etichetelor variabilelor în locul valorilor. Acest fapt nu are nici o
influenţă asupra informaţiei păstrate în memoria calculatorului şi, evident, nici
aspra modului în care au fost definite variabilele.
MENIUL TRANSFORM
Opţiunea Transform – Compute permite construirea unor noi variabile

statistice pornind de la cele existente în baza de date.
În Target Variable vom scrie numele variabilei pe care vrem s-o generăm.
În cazul nostru dorim ca, pornind de la două variabile, prima desemnând
numărul de persoane din gospodărie iar a doua reprezentând venitul total
al gospodăriei, să construim variabila venit pe membru de familie.
Figura 43
În partea din dreapta a figurii 43 apar o serie de butoane. Aceste pot fi
folosite când dorim să construim variabile utilizând expresii matematice mai
complexe. Pe lângă operaţiile matematice uzuale apar şi operatori logici:
& şi logic
| sau logic
~ nu logic
< mai mic
<= mai mic sau egal
> mai mare
>= mai mare sau egal
~= diferit de
** ridicarea la putere
În fereastra din figura 44 am apelat la funcţiile puse la dispoziţie de
programul SPSS pentru a calcula suma mai multor variabile. Pentru a utiliza o
anumită funcţie, întâi o selectăm şi apoi o trimitem în căsuţa Numeric
Expression dând clic pe săgeata din dreptul expresiei Functions. Pentru funcţia
SUM variabilele trebuie să fie numerice şi separate prin virgulă.
49
Figura 44
Pentru a obţine o scurtă descriere a funcţiilor care sunt disponibile în SPSS
e suficient să o selectăm pe cea care ne interesează şi să dăm clic dreapta
(comandă utilizată în general pentru a obţine informaţii). În căsuţa Numeric
Expression putem utiliza şi o expresie logică. Pentru situaţiile în care expresia
logică este adevărată se va atribui valoarea 1 noii variabile şi 0 în rest.
Figura 45
Variabila ven_mare va lua valoarea 1 pentru indivizii care au un salariu mai
mare de 4 milioane şi 0 pentru ceilalţi. În acest mod putem construi variabile
dihotomice pornind de la unele cu mai multe categorii. (Ex.: variabila căsătorit
= 1 pentru cei căsătoriţi şi 0 în rest).
Opţiunea transform compute permite alocarea anumitor valori pentru
variabila ce urmează a fi construită dacă este îndeplinită o anumită condiţie.
Revenind la primul exemplu, în care am construit variabila ven_pers (venitul
pe membru de familie), ne putem gândi că în baza de date ar putea apărea
accidental valoarea 0 sau valori foarte mari. Putem pune condiţia ca aceste
valori să nu fie luate în consideraţie pentru construcţia noii variabile dacă vom
selecta butonul If. În fereastra din figura 46 a fost formulată cerinţa logică prin
care variabila pers_p33 trebuie să fie diferită de 0 şi mai mică decât 20. Pentru
valorile variabilei pers_p33 care nu îndeplinesc această condiţie, noii variabile
nu-i vor fi atribuite valori (rămân date lipsă). Pentru a putea formula condiţia
logică trebuie întâi aleasă opţiunea din fereastra prezentată în figura 46
Include if case satisfies condition. După formularea condiţiei alegem Continue.
Figura 46
Opţiunea Transform – Recode oferă posibilitatea construirea unei noi

variabile pornind de la una deja existentă. Există două variante:
 înlocuirea vechii variabile (Transform – Recode – into Same Variables)
 păstrarea vechii variabile (Transform – Recode – into Different Variables)
Este preferabilă a doua variantă căci nu riscăm să pierdem informaţii iniţial
existente în baza de date.
O primă situaţi e aceea în care dorim să transformăm o variabilă continuă
(cu un număr foarte mare de valori) într-una categorială.
Figura 47
În fereastra din figura 47 am selectat variabila salar şi am introdus-o în
căsuţa centrală dând clic pe săgeata neagră îngroşată. În partea dreaptă a
ferestrei am dat numele noii variabile (salar_3c) şi am ales eticheta numelui
variabilei (Salar 3 categorii).
51
Următorul pas îl reprezintă comanda Change. Înainte de a indica modul

de alocare a valorilor noii variabile, putem să introducem şi o condiţie
logică. Dând clic pe butonul If vom obţine o fereastră identică cu cea
discutată la opţiunea Transform Compute care ne va permite să stabilim în
ce condiţii vor fi alocate valorile noii variabile. În cazul nostru putem pune
condiţia logică (salar >0)&(ani_munc ~= 0), adică variabila salar să fie
pozitivă şi numărul de ani munciţi să fie diferit de 0. Dăm apoi comanda
continue.
Alegând opţiunea Old and New Values vom obţine fereastra din figura 48:
Figura 48
Partea stângă a ferestrei se referă la valorile vechii variabile iar cea dreaptă
la valorile noii variabile. Deoarece variabila venit are un număr mare de valori,
vom selecta opţiunea Range şi vom indica un interval (în cazul prezentat între 0
şi 1.99 milioane) pentru care noua variabilă să ia o anumită valoare (1 pentru
exemplul nostru). Vom da apoi comanda Add. Procedăm analog pentru
intervalul 2 – 3.99, atribuind valoarea 2 noii variabile.
Pentru ultimul interval utilizăm opţiunea Range 4 through highest pentru
valorile vechii variabile şi dăm valoarea 3 pentru noua variabilă.
Figura 49
Pentru valorile mai mari decât 4 ale vechii variabile, cea nouă ia valoarea 3.
Pentru a ne asigura că valorile vechii variabile care lipseau din baza de
date (corespundeau unor celule goale) sau care au fost declarate ca date
lipsă (ex. 99 pentru nonrăspuns, etc.) vor fi interpretate tot ca date lipsă, e
bine să alegem opţiunea System or user mising pentru valorile vechii
variabile şi System missing pentru valorile celei noi.
Dacă variabila iniţială are un număr relativ mic de valori şi noi dorim să
realizăm o regrupare a acestora vom utiliza opţiunea Value atât pentru
valorile vechii variabile cât şi pentru cele ale noii variabile. Să presupunem
că pornim de la o variabilă ordinală cu 5 categorii pe care dorim să o
transformăm într-una cu numai 3.
Figura 50
Primele două categorii le putem grupa în una singură (F. puţin şi Puţin),
categoria care desemnează mijlocul scalei rămâne nenodificată iar ultimele
două categorii sunt iarăşi combinate (Mult şi F. mult). Dacă dorim să ne
asigurăm că valorile accidentale ale vechii variabile, altele decât 1, 2, 3, 4
sau 5 nu vor fi transformate în valori ale noii variabile ci vor fi considerate ca
date lipsă, putem alege din partea stângă a ferestrei All other values iar din
partea dreaptă System missing.
Opţiunea Transform – Automatic Recode este utilă atunci când dorim să

transformăm o variabilă alfanumerică într-una numerică. Dacă într-o bază de
date variabila desemnând judeţul în care locuieşte individul a fost definită ca
alfanumerică, putem construi o nouă variabilă care să înlocuiască numele
judeţului cu numărul care indică poziţia acelui judeţ într-o ordine alfabetică
crescătoare sau descrescătoare. Înainte de a folosi această comandă, este
bine să verificăm modul în care au fost introduse datele. Dacă aceeaşi
53
valoare a variabilei alfanumerice a fost introdusă în forme diferite (litere mari

sau mici, prescurtări, etc.), codurile numerice alocate vor fi diferite.
Alegând opţiunea Transform – Automatic Recode obţinem fereastra:
Figura 51
Dăm numele noii variabile şi apoi selectăm butonul New Name. Dacă dorim
ca ordonarea să fie crescătoare, alegem Recode starting from - Lowest value.
După cum se vede din figura 52, fiecărui judeţ îi corespunde un număr în
funcţie de poziţia în ordonarea alfabetică.
Figura 52
Programul SPSS alocă în mod automat etichete valorilor noii variabile care
vor fi chiar valorile vechii variabile.
Dând comanda Data - Define Variable –Labels pentru variabila judet_nr
vom obţine:
Figura 53
Transformarea unei variabile alfanumerice în variabilă numerică poate fi
utilă atunci când dorim să punem o condiţie logică care să se refere la
respectiva variabilă. (variabilele alfanumerice fiind excluse din expresiile logice,
putem apela la cele numerice obţinută prin Transform – Automatic Recode).
Opţiunea Transform - Replace missing Values oferă posibilitatea

înlocuirii datelor lipsă din baza de date.
Figura 54
În fereastra din figura 54, variabila info4 a fost selectată pentru a se înlocui
datele lipsă. Programul SPSS va genera o nouă variabilă, info4_1, care va
avea aceleaşi valori cu cea iniţială, cu diferenţa că datele lipsă vor fi înlocuite,
în acest caz, cu valoarea medie a variabilei.
55
Din partea de jos a ferestrei se poate alege şi o altă metodă de înlocuire a

datelor lipsă decât Series mean, folosită în exemplul nostru.
MENIUL UTILITIES
Opţiunea Utilities – Variables facilitează obţinerea rapidă a informaţiilor

despre variabilele din în baza de date. Dând comanda vom obţine fereastra:
Figura 55
Selectând, de exemplu, variabila judet_nr vor fi afişate:
 Numele variabilei
 Eticheta (Judetul sub forma numerica)
 Tipul (numerică cu o cifră)
 Valorile semnificând datele lipsă
 Tipul de scală de măsură propriu variabilei
 Etichetele valorilor variabilei
Dacă dorim să identificăm în baza de date o anumită variabilă, aceasta
trebuie întâi selectată din partea stângă a ferestrei şi apoi trebuie dată
comanda Go To. Facilitatea e utilă dacă avem multe variabile în baza de date.
Opţiunea Utilities – File Info est asemănătoare cu cea precedentă,
diferenţa constând în faptul că informaţiile despre variabile vor fi oferite într-un
fişier de tip Output care se referă la întreaga bază de date.
Opţiunea Utilities – Define Sets permite selectarea anumitor variabile din
baza de date care vor fi utilizate în operaţiile realizate cu ajutorul programului
SPSS. Această selectare este utilă atunci când în baza de date există multe
variabile şi, pentru o anumită secvenţă de lucru, nu avem nevoie decât de
unele dintre ele. Dând comanda Utilities – Define Sets vom obţine fereastra
din figura 56. Am numit EXEMPLU noul set. Variabilele care vor face parte din
set au fost selectate din căsuţa din partea stângă şi introduse în cea dreaptă
prin clic dat pe săgeata neagră. În continuare dăm comanda Add Set pentru a
fi memorată gruparea pe care am realizat-o şi apoi Close.
Figura 56
Trebuie să observăm că această selecţie nu va influenţa în nici un fel
informaţia deja existentă în baza de date. Pentru ca selecţia pe care am
realizat-o să fie operantă ea va trebui activată cu opţiunea Utilities – Use Sets.
Opţiunea Utilities – Use Sets oferă posibilitatea selectării seturilor de

variabile din baza de date care să fie operante în prelucrările din SPSS.
Dând comanda de mai sus obţinem fereastra din figura 57.
Figura 57
În căsuţa din dreapta trebuie introduse grupările de variabile care dorim să
fie active în prelucrările de date. Ca urmare, dăm clic pe gruparea
ALLVARIABLES, care desemnează selectarea tuturor variabilelor, şi o trecem
în căsuţa din partea stângă (grupările de variabile care nu vor fi active).
Setul EXEMPLU, care tocmai a fost construit, trebuie introdus în căsuţa din
partea dreaptă. Setul NEWVARIABLES, dacă este poziţionat în căsuţa din
partea dreaptă, va face ca eventualele variabile nou construite să fie şi ele
active cât timp utilizăm setul EXEMPLU.
57
Să presupunem că am ales setarea din fereastra prezentată în figura 58.

După
comanda OK ea va deveni operantă.
Figura 58
Dacă vom da, de exemplu, comanda Transform Automatic Recode (figura
59), vom obţine o fereastră în care lista variabilelor va fi restrânsă la cele pe
care le-am ales atunci când am definit setul EXEMPLU (figura 56).
Recodificând variabila numvar am obţine o nouă variabilă, care va intra,
la rândul ei, în lista de variabile care apare în căsuţa din partea stângă.
Figura 59
Dacă nu am fi selectat setul NEWVARIABLES, o variabilă nou creată nu ar fi

apărut în lista respectivă.
Nu trebuie să uităm că aceste grupări ale variabilelor sunt făcute doar cu
scopul de a face mai uşoară identificarea variabilelor cu care dorim să
operăm, la un moment dat, în analizele pe care le realizăm. Seturile de
variabile pe care le definim nu modifică în nici un fel structura bazei de date
sau informaţiile cuprinse în aceasta.
Pentru a reveni la situaţia în care toate variabilele sunt disponibile pentru
prelucrările statistice dorite, este suficient să dăm comanda Utilities – Use
Sets şi să trecem în partea dreaptă a ferestrei (vezi figura 58) setul
ALLVARIABLES. Dacă dorim ca şi variabilele nou construite să fie accesibile
operaţiilor din SPSS, vom introduce în aceeaşi zonă setul NEWVARIABLES.
MENIUL STATISTICS
Opţiunea Statistics – Summarize – Frequencies (singura discutată din

acest meniu) permite construirea tabelelor de frecvenţă şi a histogramelor
pentru variabilele din baza de date.
Figura 60
Partea din stânga a ferestrei din figura 60 indică variabilele existente în
baza de date. Partea din dreapta a ferestrei indică variabilele care au fost
selectate pentru a se calcula distribuţia de frecvenţă.
În exemplul prezentat în figura 60, a fost selectată variabila studii (simplu
clic stânga în lista cu variabilele din baza de date şi apoi simplu clic stânga
pe săgeata situată între cele două liste).
În colţul din stânga jos al ferestrei trebuie aleasă opţiunea Display
frecuency tables pentru ca tabelele de frecvenţă să fie afişate de SPSS.
Pentru a preciza ce indicatori statistici să fie calculaţi alegem opţiunea
Statistics (vezi figura 61).
59
Dacă selectăm Quartiles vor fi afişate valorile care ar corespunde

indivizilor ce divid seria crescătoare a valorilor variabilei în grupe de câte
25% din întregul efectiv.
În colţul din stânga jos putem alege indicatorii de împrăştiere pe care
dorim să-i calculăm (abaterea standard, varianţa, amplitudinea, valorile
minime şi maxime ale variabilei).
În colţul din dreapta sus putem alege calcularea mediei, medianei, a
modului şi a sumei tuturor variabilelor.
În colţul din stânga jos putem alege opţiunea Skewness pentru a obţine
un indicator al asimetriei a distribuţiei de frecvenţă a variabilei. Valoarea
pozitivă a indicatorului arată faptul că distribuţia este alungită spre stânga
iar valoarea negativă indică o alungire spre dreapta. O valoare supraunitară
a coeficientului arată că distribuţia diferă semnificativ de cea normală.
Figura 61
Pentru a stabili modul de prezentare grafică a distribuţiei de frecvenţă
vom alege succesiunea Statistics – Summarize – Frequencies – Charts
Figura 62
Selectând Bar charts distribuţia variabilei va fi reprezentată prin bare a
căror lungime e proporţională cu numărul indivizilor care se găsesc în
diferitele categorii ale variabilei iar alegând Pie charts, distribuţia variabilei
va fi reprezentată prin sectoare de cerc a căror suprafaţă e proporţională cu
frecvenţele diferitelor valori ale variabilei.
În ambele cazuri putem alege ca gradaţiile graficului să fie realizate în
procente sau în valori absolute (alegem Frequencies sau Percentages).
Selectând Histograms frecvenţele vor fi reprezentate prin dreptunghiuri
alăturate a căror suprafaţă este proporţională cu frecvenţele valorilor
variabilei. Putem opta pentru vizualizarea pe acelaşi grafic a distribuţiei
normale pentru a vedea în ce măsură datele noastre se apropie sau se
îndepărtează de aceasta. Trebuie reţinut că pentru variabilele alfanumerice
nu se pot construi histograme.
Pentru a stabili modul de organizare a informaţiei la nivelul tabelelor de
frecvenţă şi a graficelor aferente folosim opţiunea Statistics – Summarize –
Frequencies – Format.
Figura 63
Alegând Ascending values datele vor fi prezentate în ordinea crescătoare a
valorilor variabilei; alegând Ascending counts datele vor fi expuse în ordinea
crescătoare a frecvenţelor pe care le au valorile variabilei.
Alegerea opţiunii Supress tables with more than ... categories are ca
rezultat faptul că pentru variabilele care au mai multe categorii decât numărul
care îl precizăm în fereastră nu vor fi construite tabelele de frecvenţă.
Opţiunea Multiple Variables se referă la situaţia în care dăm comanda de
construire a tabelelor de frecvenţă pentru mai multe variabile concomitent.
Avem posibilitatea să stabilim modul în care va fi organizat fişierul de tip
Output: dacă alegem opţiunea Compare variables, datele vor fi prezente
astfel încât să uşureze comparaţiile între tabelele de frecvenţă, între
graficele construite pentru diferitele variabile sau între indicatorii statistici
calculaţi. Dacă alegem opţiunea Organize output by variables întâi vor fi
prezentate toate informaţiile despre prima variabilă, apoi despre a doua, etc.
În continuare prezentăm prelucrările statistice care se pot realiza pentru
61
o variabilă cantitativă, cu un număr mic de valori diferite, care exprimă

numărul de ani de şcoală ai indivizilor. Precizăm faptul că o serie dinte
aceste prelucrări nu au sens decât pentru variabilele de tip cantitativ.
În figura 64 e prezentat tabelul ce conţine indicatorii statistici calculaţi de
programul SPSS pentru o variabilă care indică numărul de ani de şcoală.
Există 2096 indivizi în baza de date din care n-au răspuns la întrebare 6.
Valoarea medie a variabilei este 9.93, eroarea medie datorită eşantionării e
8.01x10-2, mediana este 10, valoarea cea mai frecventă (modul) este 12.
Dispersia variabilei (abaterea standard) este de 3.67 iar varianţa este
13.44. Coeficientul care indică îndepărtarea faţă de distribuţia normală (a lui
Gauss) este egal cu -0.397 (deplasare spre dreapta).
Valoarea minimă a variabilei este 0 iar cea maximă este 20 (Range
reprezintă diferenţa).
Statistics
ani scoalã
N Valid 2096
Missing 6
Mean 9.93
Std. Error of Mean 8.01E-02
Median 10.00
Mode 12
Std. Deviation 3.67
Variance 13.44
Skewness -.397
Std. Error of Skewness .053
Range 20
Minimum 0
Maximum 20
Sum 20810
Percentiles 10 4.00
20 8.00
25 8.00
30 8.00
40 10.00
50 10.00
60 12.00
70 12.00
75 12.00
80 12.00
ani scoalã
90 14.00
Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid 0 Figura
52 642.5 2.5 2.5
4 260 12.4 12.4 14.9
Anii de şcoală totalizaţi8 de subiecţi
425
sunt 20812.
20.2 20.3
În continuare
35.2
sunt
prezentate valorile variabilei
10 care508delimitează
24.2 grupurile
24.2 de59.4
câte 10% din
populaţia ordonată crescător12 după519numărul 24.7de ani de
24.8 şcoală84.2 absolviţi.
14 145 6.9 6.9 91.1
Figura 65 prezintă tabelul
15
de frecvenţă construit de programul SPSS.
28 1.3 1.3 92.4
16 142 6.8 6.8 99.2
20 17 .8 .8 100.0
Total 2096 99.7 100.0
Missing System 6 .3
Total 2102 100.0
Figura 65
Valorile variabilei sunt 0, 4, 8, 10, 12, 14, 15, 16, şi 20. Coloana
Freuency indică frecvenţa cu care apar acestea iar coloana Percent indică
procentele. Coloana Valid Percent indică procentele calculate prin raportare
doar la cei care au răspuns la întrebare.
Cumulative Percent indică procentul celor care au cel mult un anumit
nivel de şcolaritate (Ex.: 35.2 % dintre indivizi au cel mult 10 ani de şcoală).
Imaginea din figura 65 prezintă histograma variabilei ce desemnează
numărul anilor de şcoală. Axa verticală indică frecvenţele (numărul de
indivizi) iar cea orizontală numărul anilor de şcoală
ani scoalã
600
500
400
300
200
Frequency
100 Std. Dev = 3.67

Mean = 9.9
0 N = 2096.00
0.0 2.5 5.0 7.5 10.0 12.5 15.0 17.5 20.0
ani scoalã
63
Figura 66
Se observă uşoara asimetrie spre dreapta a distribuţiei în raport cu cea
normală.
Lungimea intervalelor de pe axa orizontală este egală (2.5) iar valorile ce
apar pe axă corespund valorilor medii. Pentru că nu există indivizi cu ani de
şcoală cuprinşi între 1,25 şi 3.75, frecvenţa va fi nulă în acest caz.
Observăm că abaterea standard, media şi numărul de subiecţi din baza de
date sunt apar şi în fişierul imagine generat de programul SPSS.
Verificaţi-vă cunoştinţele!
MENIUL FILE
1) Opţiunea File-New poate fi utilizată doar pentru a crea noi baze de date:
2) Prelucrările statistice realizate de programul SPSS sunt păstrate în
fişiere de tip Output:
3) Pentru a da serii de comenzi SPSS fără a mai apela la meniuri trebuie
construit un fişier Sintax:
4) Fişierul de tip Draft Output este de tip text şi permite redactarea
raportului de cercetare
5) Comanda File-Open are ca scop crearea unui nou fişier:
6) Pentru a vizualiza fişierele conţinând prelucrări de date de tip SPSS trebuie
selectată extensia sav:
7) Pentru a deschide un fişier este suficient să-i scriem numele în căsuţa de
dialog „File Name” din fereastra deschisă cu comanda File Open:
8) Pentru a deschide un fişier este necesar să indicăm calea pentru a ajunge
la folderul care îl conţine:
9) Succesiunile de instrucţiuni File-Save şi File-Open pot fi utilizate în scopuri

asemănătoare:
10) Dacă dorim ca fişierul în care am lucrat să fie păstrat într-un anumit folder,
vom da comanda File-Save As:
11) Când dorim salvarea unui fişier în folderul în care acesta este păstrat
folosim comanda File-Save:
12) Dacă dorim salvarea bazei de date construită în SPSS astfel încât să
poată fi deschisă din Excel alegem extensia xls:
13) Putem obţine informaţii despre variabilele existente într-o bază de date
cu comanda File-Open:
14) Fişierele text conţinând date pot fi citite de SPSS prin comanda File -
Read ASCII Data:
15) Tipărirea fişierelor în SPSS se poate realiza prin comanda File-Open:
Întrebări recapitulative pentru Meniul FILE
16) Care meniu din SPSS e folosit pentru deschiderea unei baze de date?
a) Transform
b) Edit
c) File
d) Data
17) Care este succesiunea de comenzi SPSS este necesară pentru a
obţine fereastra din figura 67?
a) File – New Data
b) File - Open
c) Edit - Find
d) Data - Define Dates
65
Figura 67
18) Ce tip de fişier trebuie selectat din căsuţa de dialog „Files of type”
(fereastra din fig. 68) pentru vizualizate fişierele de tipul bază de date SPSS
existente în folderul „Bazatotal”?
a) SPSS/PC+(*.sys)
b) Excel(*.xls)
c) SPSS(*.sav)
d) Synt
ax
(*.sps)
Figura 68
19) Ce selectare trebuie făcută pentru a fi vizualizate toate tipurile de fişiere
existente în folderul „Bazatotal”?
a) SPSS/PC+(*.sys)
b) All files (*.*)
c) Syntax (*.sps)
d) SPSS(*.sav)
20) Cum putem deschide un anumit fişier existent în folderul „Bazatotal”?
a) Selectăm fişierul (simplu clic cu mouse-ul) si apoi dăm „Paste”
b) Selectăm fişierul si apoi dăm „Open”
c) Selectăm fişierul si apoi dăm „Cancel”
d) Scriem numele fişierului în fereastra „File name” şi dăm comanda „Paste”
21) Deschiderea unui fişier din folderul Bazatotal se mai poate face în
modul următor:
a) Selectăm fişierul şi apoi dăm dublu clic stânga cu mouse-ul
b) Scriem în fereastra „File name” numele fişierului şi dăm comanda
„Cancel”
c) Selectăm fişierul şi apoi dăm simplu clic stânga cu mouse-ul
d) Selectăm fişierul şi apoi dăm comanda „Paste”
22) Cum procedăm pentru a deschide un fişier aflat în alt folder decât
„Bazatotal”?
a) În căsuţa de dialog „File name” scriem numele fişierului şi dăm
comanda „Open”
b) Indicăm calea prin care se ajunge la folderul care conţine fişierul pe care
dorim să-l deschidem dând clic în dreptul căsuţei de dialog „Look in”
c) Se scrie numele fişierului dorit în căsuţa de dialog „Look in”
d) Se scrie numele folderului dorit în căsuţa de dialog „Look in”
23) Ce tip de fişier trebuie selectat din căsuţa de dialog pentru a vizualiza
fişierele construite în Excel existente în folderul „Cerctare OSP Iulie 2000”?
a) SPSS (*.sav)
b) Excel (*.xls)
c) Syntax (*.sps)
d) dBASE (*.dbf)
67
Figura 69
24) Fişierul Continuare 2001 din figura 69 a fost construit cu programul:
a) SPSS
b) EXCEL
c) Microsoft Word
d) Altul decât cele expuse
25) Pentru a deschide o bază de date care a fost construită în Microsoft
Excel cu ajutorul aceluiaşi program se utilizează meniul:
a) Format
b) Edit
c) File
d) Data
26) Pentru a salva baza de date construită în Excel (vezi fig. 70) utilizăm meniul:
a) Format
b) Edit
c) File
d) Data
Figura 70
27) Pentru ca baza de date din Excel să poată fi corect deschisă din SPSS
e necesar ca numele variabilelor să respecte următoarele condiţii:
a) Să apară în partea de sus a fiecărei coloane din tabel
b) Să conţină cel mult 8 caractere iar prima să fie o literă
c) Să nu conţină spaţii libere sau semne de punctuaţie
d) Toate aspectele mai sus menţionate
28) Ce comenzi Excel sunt necesare pentru obţinerea ferestrei din figura 71?
b) File - New
c) File - Open
d) Edit - Find
e) File -Save As
Figura 71
29) Pentru a salva baza de date Excel astfel încât să poată fi apoi corect
deschisă din SPSS alegem din căsuţa de dialog “Save as type” tipul de fişier:
a) Microsoft Excel 97-2000 & 5.0/95Workbook
b) Microsoft Excel 4.0 Workbook
c) Microsoft Excel 4.0 Worksheet
d) Microsoft Excel 3.0 Worksheet
MENIUL DATA
1) În baza de date din SPSS variabilele calitative vor fi întotdeauna introduse

sub formă alfanumerică:
69
2) Răspunsurile la întrebările deschise care n-au fost postcodificate se

introduc, de obicei, sub formă alfanumerică:
3) Variabilele calitative cu număr mic de categorii pot fi introduse în baza de
date sub formă numerică:
4) O anumită caracteristică nu poate fi introdusă în baza prin două variabile
distincte, una numerică iar cealaltă alfanumerică:
5) Eticheta pentru numele sau valorile variabilei reprezintă un scurt text cu
rol explicativ:
6) Pentru a defini în SPSS o variabilă dăm comenzile Data-Define Dates:
7) Pentru a defini variabilele ca fiind numerice alegem opţiunea String:
8) Pentru a defini variabilele ca fiind alfanumerice alegem opţiunea Numeric:
9) Opţiunea Labels ne permite să dăm etichete pentru numele variabilei sau
pentru valorile acesteia:
10) În cazul variabilelor cu număr mare de valori diferite nu se vor atribui
etichete valorilor:
11) În fereastra prezentată în figura 13 eticheta numelui variabilei este
„Starea civila a responentului”:
12) În fereastra din figura 13 valorile numerice 1, 2 3 şi 4 ale variabilei au
fost înlocuite cu valori alfanumerice:
13) În fereastra din figura 14 valorile cuprinse între 88 şi 89 au fost
declarate ca reprezentând date lipsă:
14) Pentru a defini un interval de valori ca reprezentând date lipsă folosim
Range of missing values (vezi figura 14):
15) În fereastra din figura 15 s-a stabilit faptul că valorile variabilei din baza
de date au cel mult 8 caractere:
16) Inserarea unei variabile în baza de date se face cu ajutorul comenzii

Data-Insert Case:
17) Inserarea unui nou articol în baza de date se face cu ajutorul comenzii
Data-Insert Variable:
18) Inserarea variabilei se face întotdeauna la stânga celei a cărei căsuţă
am selectat-o iniţial:
19) Variabila nou inserată va trebui definită chiar dacă SPSS alocă automat
setările implicite şi generează un nume pentru respectiva variabilă:
20) Inserarea unui nou articol în baza de date se face deasupra căsuţei pe
care am selectat-o iniţial:
21) Instrucţiunea Go to Case permite găsirea rapidă a variabilei care ne
interesează din baza de date:
22) Opţiune Data Template permite crearea unor setări pentru variabile ce pot fi
aplicate o singură dată:
23) În SPSS se pot crea mai multe setări care pot fi selectate în funcţie de
variabila pe care o definim:
24) Pentru a aplica o setare asupra unei variabile, o selectăm, dăm comanda
Data Template, alegem acea setare pe care o dorim şi apoi dăm comanda OK:
25) Setările cuprinse într-un Template se pot aplica doar în totalitate asupra
noii variabile:
26) Sortarea cazurilor din baza de date în funcţie de valorile unei variabile
se poate face doar ascendent:
27) Ordinea introducerii variabilelor după care dorim să realizăm sortarea
multiplă nu este importantă:
28) Sortările se fac în ordinea alfabetică pentru variabilele alfanumerice:
71
29) Sortările se fac întâi după valorile primei variabile apoi după valorile
celei de a doua, etc.:
30) Putem realiza simultan o sortare ascendentă după anumite valori şi
descendentă după altele:
31) Comanda Data Transpoze face ca valorile luate de fiecare individ în
funcţie de vechile variabile să devină o variabilă din nouă baza de date:
32) Opţiunea Data Transpoze permite stabilirea numelor variabilelor din
noua bază de date:
33) Putem da comanda Data Transpoze doar dacă numărul variabilelor e
egal cu cel al coloanelor:
34) Variabilele alfanumerice nu pot fi transformate în cazuri din baza de date:
35) Numele variabilelor din baza de date obţinută prin comanda Data
Transpoze trebuie indicat neapărat printr-o variabilă numerică:
36) Opţiunea Data – Merge Files – Add Cases permite adăugarea de noi
variabile în baza de date:
37) Pentru a uni 2 baze de date prin opţiunea Data – Merge Files – Add Cases
trebuie ca variabilele să fie definite identic (nume, tip, număr de caractere):
38) Pentru a uni bazele de date din figura 28, o deschidem pe una dintre
ele şi apoi dăm comanda Data-Merge Files-Add Cases:
39) Fereastra din figura 29 permite alegerea bazei de date pe care dorim
să o adăugăm la cea deja deschisă:
40) Partea dreaptă a ferestrei din figura 30 ne arată care dintre variabilele
unei baze de date nu are corespondent în cealaltă:
41) Opţiunea Data–Merge Files–Add Variables permite adăugarea de noi
variabile în baza de date:
42) Bazele de date din figura 31 trebuie să conţină aceleaşi variabile pentru
a putea fi sumate:
43) Informaţiile cuprinse în bazele de date sumate prin comanda Data–
Merge Files–Add Variables trebuie să se refere la aceiaşi indivizi:
44) Pentru a uni bazele de date din figura 31 o deschidem pe una şi apoi
dăm comanda Data-Merge Files-Add Cases:
45) Pentru a uni corect bazele de date care se referă la aceiaşi indivizi e
necesară o variabilă comună care să permită ordonarea lor totală:
Întrebări recapitulative pentru Meniul Data
46) Pentru definirea variabilelor din baza de date a programului SPSS

trebuie folosit meniul:
a) Format
b) Edit
c) File
d) Data
47) Pentru a se obţin fereastra din figura 72, trebuie folosită următoarea
succesiune de comenzi:
a) File - New
b) File - Open
c) Data - Define Variable
d) Data – Define Dates
48) Referitor la numele variabilei definită în baza de date a programului
SPSS trebuie respectate următoarele condiţii:
a) Trebuie scris cu litere mari
b) Trebuie să înceapă cu o cifră
c) Trebuie să fie alcătuit din mai mult de 8 caractere
d) Trebuie să fie diferit de al celorlalte variabile deja existente
73
Figura 72
49) Pentru a obţine fereastra din imaginea de mai jos trebuie folosită
succesiunea de comenzi:
a) File - Define Variable - Type
b) Data - Define Variable - Type
c) Data - Define Dates - Type
d) File - Define Dates - Type
Figura 73
50) Setarea făcută în fereastra din figura 73 indică faptul că e definită o
variabilă care ia valori:
a) Cu cel mult 8 cifre după virgula zecimală
b) Numerice cu cel mult 2 zecimale şi cel mult 8 caractere (inclusiv
semnul şi punctul zecimal)
c) De tipul şirului de caractere (alfanumerice)
d) Numerice întregi
51) În figura 74, valorile variabilei din baza de date vor fi interpretate ca:
a) Numere întregi cu max. 20 de cifre
b) Şiruri de cel mult 20 de caractere
c) Numere naturale cu max. 20 cifre
d) Numerice sau alfanumerice
Figura 74
52) Când definim o variabilă reprezentând numele unor persoane, folosim
opţiunea:
a) Numeric
b) Scientific notation
c) String
d) Date
53) Prin ce succesiune de comenzi se obţin ferestrele din figurile 75-79?
a) Data - Define Variables- Define Missing Values
b) Data - Define Dates - Define Missing Values
c) Data - Insert Variable - Define Missing Values
d) Data - Insert Case - Define Missing Values
54) Fiecare dinte următoarele enunţuri se referă la câte una dintre figurile
75-79. Puneţi în corespondenţă enunţurile cu numărul figurii respective:
a) Valorile variabilei cuprinse între 11 şi 19 sunt considerate ca date lipsă
b) Valorile variabilei cuprinse între 12 şi 15 precum şi val. 99 sunt
considerate ca fiind date lipsă
c) Nici una dintre valorile variabilei nu e considerată ca fiind dată lipsă
d) Valorile 87, 88 şi 89 sunt considerate ca fiind date lipsă
55) Dacă definim variabila vârstă pe o populaţie de indivizi cu drept de vot
şi dorim ca valoarea 999 să semnifice „Nonrăspuns” iar valorile cuprinse
între 1 şi 17 să fie considerate ca date lipsă, care figură trebuie aleasă?
56) Dacă dorim ca toate valorile pe care le ia variabila să fie luate în
considerare în prelucrările statistice realizate cu ajutorul programului SPSS,
care dintre opţiunile prezentate în figurile 75-79 trebuie aleasă?
57) Dacă dorim ca pentru o variabilă valoarea 88 să însemne „Nonrăspuns”,
care din figurile 75-78 ne oferă această opţiune?
75
Figura 75 Fereastra 76
Figura 77 Fereastra 78
58) Dacă dorim ca pentru o variabilă valoarea 77 să semnifice „Nu e cazul”,
88 să însemne „Nu ştiu” iar 99 să indice faptul că persoana nu a răspuns la
întrebare, care dintre figuri prezintă opţiunea de care avem nevoie?
59) Fereastra din figura 79 se obţine prin succesiunea de comenzi:
a) Data – Define Variables - Column Format
b) Data – Define Dates - Column Format
c) Data – Insert Variable - Column Format
d) Data – Insert Case - Column Format
Figura 79
60) Cifra 8 din dreptul expresiei „Column Widt” (figura 79) arată faptul că:
a) Nu pot fi introduse în baza de date valori cu mai mult de 8 caractere
b) În baza de date vor fi vizibile doar valorile variabilei care au cel mult 8
caractere
c) În baza de date vor fi vizibile doar valorile variabilei care au mai mult
de 8 caractere
d) Nu pot fi introduse în baza de date valori ale variabilei cu mai puţin de
8 caractere
a) Data – Define Variables - Labels
b) Data – Define Dates - Labels
c) Data – Insert Variable - Labels
d) Data – Insert Case - Labels
Figura 80
62) Pentru fereastra din figura 80, e adevărate că:
a) Variabila vizată se numeşte Stare civilă
b) Eticheta variabilei este st_civ
c) Variabila este alfanumerică
d) Nonrăspuns este eticheta pentru valoarea 5
63) Pentru a finaliza procesul de definire a etichetelor în situaţia prezentată
mai sus, trebuie efectuate următoarele succesiuni de comenzi:
a) Continue – Add
b) Add – Continue
c) Add – Cancel
d) Continue – Cancel
64) Putem atribui etichete valorilor variabilei atunci când variabila este:
a) De tip alfanumeric cu un număr mare de valori distincte (Ex. Numele)
b) De tip numeric cu un număr mare de valori diferite (Ex. Salariul)
c) Numerică sau alfanumerică cu număr mic de valori distincte
77
d) În toate situaţiile precizate mai sus

65) Definirea etichetelor pentru numele variabilei şi pentru valorile acesteia
va avea ca efect:
a) Înlocuirea în baza de date a valorilor variabilei cu etichetele aferente
b) Vizualizarea, în prelucrările din SPSS, a etichetelor variabilelor în
locul valorilor
c) Înlocuirea vechiului nume al variabilei cu eticheta atribuită
d) Transformarea variabilelor numerice în variabile alfanumerice
66) Neintroducerea de etichete pentru variabilă sau pentru valorile acesteia
va avea ca efect:
a) Imposibilitatea realizării de prelucrări statistice cu acea variabilă
b) Vizualizarea, în prelucrările din SPSS, doar a numelui variabilei şi a
valorilor acesteia
c) Imposibilitatea introducerii valorilor variabilei în baza de date
d) Imposibilitatea da a defini variabila respectivă
a) Edit - Sort Cases
b) Data - Sort Cases
c) File - Sort Cases
d) Utilities- Sort Cases
Figura 81
68) Situaţia prezentată în figura 81 va determina următoarele transformări
în baza de date:
a) Ordonarea alfabetică indivizilor în baza de date după variabila „sat”
b) Ordonarea locuitorilor fiecărui sat după variabila „numărul gospodăriei”
c) Ordonarea ascendentă în funcţie de cele două variabile
69) Referitor la sortarea indivizilor în baza de date se poate afirma că:
a) Se realizează întâi după prima variabila, apoi după doua, etc.
b) Putem sorta simultan ascendent după o variabilă şi descendent după alta
c) Pentru variabilele alfanumerice sortarea nu este posibilă
d) Pentru variabilele numerice sortarea se realizează în ordine

alfabetică
a) File - Select Cases
b) Data - Select Cases
c) Edit - Select Cases
d) Utilities- Select Cases
Figura 82
71) Dacă dorim ştergerea din baza de date a cazurilor care nu intră în selecţia
pe care o facem vom alege:
a) All cases
b) Filtered
c) Deleted
d) Use filter variable
72) Prelucrările statistice care vor fi realizate după selectare cazurilor care
respectă condiţia pe care am formulat-o:
a) Se aplică doar cazurilor selectate
b) Se aplică tuturor datelor din baza iniţială
c) Se aplică doar cazurilor care nu au fost selectate
d) Se aplică doar asupra variabilei filtru
73) Dacă alegem opţiunea Unselected Cases Are Deleted:
a) Cazurile neselectate vor fi eliminate definitiv din baza de date
b) Cazurile neselectate vor fi păstrate în baza de date
79
c) Cazurile selectate vor fi eliminate definitiv din baza de date

d) Nici una dintre situaţiile prezentate mai sus
74) Fereastra de mai jos se obţine pornind de la cea prezentată în figura 82
alegând opţiunile:
a) All cases – If
b) All cases – Filtered
c) If condition is satisfied – If
d) Use filter variable – If
Figura 83
75) Situaţia prezentată în figura 83 conduce la selectarea din baza de date a
cazurilor pentru care variabila m_bac_17:
a) E mai mare sau egală cu 7
b) E mai mică sau egală cu 7
c) E diferită de valoarea 7
d) Este egală cu valoarea 7
76) Arătaţi care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate pentru ambele
dintre cele două ferestre din figurile 84 şi 85:
a) E obţinută prin comanda Data – Select Cases – Random Sample
b) Prezintă selectarea unui subeşantion din baza de date cu mărimea de
aproximativ 10%
c) Prezintă selectarea unui subeşantion de 200 de cazuri din primele 1800 din
baza de date
d) Se utilizează atunci când se dispune de baze de date de dimensiuni mici
Figura 84 Figura 85
77) Atunci când avem două baze de date care se referă la aceiaşi indivizi
dar conţin variabile diferite, ce opţiune trebuie folosită pentru a putea
construi o singură bază de date care să conţină toate variabilele?
a) Data - Merge Files – Add Chases
b) Data - Merge Files - Add Variables
c) Transform Merge Files – Add Chases
d) Transform Merge Files - Add Variables
78) Pentru ca reunirea celor două baze de date prezentate în figura 86 să
fie corectă trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
a) Cazurile din prima bază să fie identic ordonate cu cele dintr-a doua
b) Numărul de indivizi din prima bază să fie diferit de cel dintr-a doua
c) Numărul de variabile din prima bază să fie identic cu cel dintr-a doua
d) Variabilele din prima bază de date să coincidă cu cele dintr-a doua
Figura 86
79) Cele două baze de date:
81
a) Pot fi întotdeauna deschise simultan în SPSS

b) Nu pot fi niciodată deschise simultan în SPSS
c) Pot fi deschise simultan doar dacă se referă la aceeaşi populaţie
d) Pot fi deschise simultan dacă sunt ordonate după acelaşi criteriu
80) Figura 87 indică faptul că baza de date la care ataşăm variabile:
a) Conţine variabilele chemo şi time
b) Conţine variabila cheie compar
c) E ordonată după variabila compar
d) Toate
enunţurile de mai sus
Figura 87
81) Fereastra din figura 87 arată că baza de date din care ataşăm variabile:
a) Conţine variabila status

b) Conţine variabila cheie compar
c) E ordonată după variabila compar
d) Toate enunţurile de mai sus
82) Despre variabila cheie, utilizată pentru combinarea corectă a celor două
baze de date, se poate afirma că:
a) Trebuie să fie conţinută într-una singură dintre bazele de date pe care
le combinăm
b) Nu e necesară ordonarea completă a cazurilor din bazele de date
c) Trebuie să ordoneze crescător şi complet cazurile din fiecare bază de date
d) Trebuie să ordoneze descrescător cazurile din fiecare bază de date
83) Dacă utilizăm mai multe variabile cheie pentru combinarea bazelor este
necesar ca:
a) Grupul de variabile să existe în ambele baze de date
b) Bazele de date să fie ordonate ascendent după variabilele cheie
c) Ordinea variabilelor în momentul sortării ascendente să fie aceeaşi
d) Toate aspectele de mai sus
84) Fereastra din figura 88 ne oferă următoarele informaţii privind
agregarea celor două baze de date:
a) Prima bază de date conţine variabilele subject, score, tension, trial
b) A II-a bază de date (ale cărei variabile le adăugăm) conţine variabilele
anxiety, score, tension, trial
c) Ordinea variabilelor score, tension, trial trebuie respectată la sortarea
prealabilă a bazelor de date
d) Toate
aspectele de mai sus
83
Figura 88
85) Pentru a reuni două baze de date având variabilele definite identic dar
referindu-se la indivizi diferiţi (aflaţi în aceeaşi populaţie sau eşantion), ce
opţiune trebuie folosită?
a) Data - Merge Files – Add Chases
b) Data - Merge Files - Add Variables
c) Edit Merge Files – Add Chases
d) Edit Merge Files - Add Variables
86) Fereastra din imaginea prezentată în figura 89 indică faptul că:
a) Se construieşte o bază de date prin adăugarea de noi cazuri
b) Variabila date_ va fi eliminată din noua bază de date
c) Variabila date_ e definită diferit în cele două bazele iniţiale
Figura 89
87) Condiţia ca operaţia de adăugare a noilor cazuri să fie corectă este:
a) Cele două baze de date să nu conţină variabile comune
b) Variabilele din cele două baze de date să fie definite în mod identic
c) Cele două baze de date să fie sortate ascendent după aceeaşi
variabilă care să permită o ordonare completă
d) Etichetele variabilelor din cele două baze de date să fie identice
MENIUL EDIT
1) Cu ajutorul comenzii Edit - Undo pot fi anulate oricâte comenzi succesive

date în SPSS:
2) Pentru a schimba locul unei variabile în baza de date dăm comenzile Edit
Copy şi apoi Edit Paste:
3) Pentru a obţine o variabilă cu valori identice cu una existentă dăm
comanda Edit Cut şi apoi Edit Paste:
4) Selectarea unei porţiuni din baza de date creată în SPSS se poate
realiza atât pe linii cât şi pe coloane:
5) Orice zonă din baza de date SPSS care a fost selectată poate fi copiată
într-un tabel din Excel:
6) Variabilele alfanumerice nu pot fi transferate din SPSS în Excel prin Edit
Copy şi apoi Edit Paste:
7) Prin transferul variabilelor utilizând Edit Copy şi apoi Edit Paste se pierde
numele variabilei:
8) Pentru a şterge din baza de date a una sau mai multe variabile le
selectăm şi dăm Edit - Options:
9) Pentru a găsi o valoare a unei variabile, selectăm variabila, dăm comanda
Edit - Find şi indicăm valoarea:
10) Pentru a modifica setările implicite ale programului SPSS dăm
comanda Edit - Clear:
MENIUL VIEW
85
1) Pentru a selecta sau de-selecta bara de informaţii din josul ecranului

folosim View - Toolbars:
2) Bara de informaţii din josul ecranului indică dacă o comandă SPSS se
derulează sau a fost finalizată:
3) Pentru a modifica bara de comenzi ce apare sub meniurile principale
SPSS folosim View - Fonts:
4) Pentru a construi o nouă bară de comenzi alegem opţiunea View - Toolbars
şi apoi New Toolbar:
5) New Toolbar - Customize permite să introducem în bara de comenzi opţiuni
de la meniuri diferite:
6) Instrucţiunea View - Toolbars permite selectarea barei (barelor) de comenzi
pe care o (le) dorim:
7) Pentru a afla semnificaţia unui buton din bara de comenzi dăm simplu clic
stânga deasupra lui:
8) Pentru a stabili tipul şi dimensiunea caracterelor utilizate în SPSS folosim
opţiunea View - Fonts:
9) Pentru ca liniile şi coloanele bazei de date să fie vizibile trebuie selectat
View - Value Labels:
10) Pentru a fi vizualizate în baza de date etichetele în locul valorilor
selectăm View - Grid Lines:
MENIUL TRANSFORM
1) Pentru a construi noi variabile pornind de la cele existente folosim opţiunea

Transform – Compute:
2) O nouă variabilă poate fi construită prin combinarea matematică a mai multor
variabile deja existente:
3) Nu putem atribui valori numerice noii variabile apelând la expresii logice ce
conţin variabila iniţială:
4) SPSS permite utilizarea unor funcţii pentru construcţia de noi variabile:
5) Pentru a obţine descrierea unei funcţii predefinită în SPSS trebuie s-o
selectăm şi să dăm clic stânga:
6) Pentru a aloca valorile noii variabile doar în cazul în care e îndeplinită o
condiţie logică dăm comanda Transform Compute – If:
7) Opţiunea Transform – Recode – into Same Variables presupune
păstrarea vechii variabile:
8) Comanda Transform – Recode – into Different Variables presupune
renunţarea la vechea variabilă:
9) Alocarea valorilor variabilei obţinută prin recodificare poate depinde de
îndeplinirea unei condiţii logice:
10) Prin recodificare putem transforma o variabilă numerică continuă într-una
cu mai multe categorii:
11) Fereastra din figura 48 arată că noua variabilă ia valoarea 1 pentru
valorile celei vechi cuprinse între 0 şi 1.99:
valorile celei vechi cuprinse între 2 şi 3.99:
valorile celei vechi mai mari decât 3:
87

valorile 1 sau 2 ale vechii variabile:
15) Fereastra din figura 50 arată că pentru valorile vechii variabile diferite de
1, 2 3, 4 sau 5, cea nouă ia valoarea 0:
16) Pentru a transforma o variabilă numerică într-una alfanumerică dăm
comanda Automatic Recode:
17) Valorile noii variabile (obţinută prin Automatic Recode) sunt numere ce
indică poziţiile vechilor valori într-o ordonare alfabetică:
18) Etichetele noilor valori trebuie introduse după ce s-a finalizat operaţia
de recodificare automată:
19) Etichetele noilor valori sunt chiar valorile variabile alfanumerice iniţiale:
20) Recodificând variabilele alfanumerice, le putem utiliza în expresii logice:
Întrebări recapitulative pentru Meniul Transform

21) Pentru a construi o nouă variabilă pornind de la una care există deja în
baza de date fără a pierde nici o informaţie, trebuie să alegem opţiunea:
a) Recode - Into Same Variables
b) Recode - Into Different Variables
c) Oricare dintre opţiuni
d) Nici una dintre opţiuni
Figura 90
22) Fereastra din figura 91 arată faptul că variabila pe care urmează să o
construim:
a) Se numeşte veni_p32
b) Se numeşte veni_3ca
c) Va înlocui vechea variabilă
d) Nu are etichetă
Figura 91
23) Din fereastra prezentată în figura 92 rezultă că variabila nou construită:
a) E egală cu 1 pentru valorile peste 1 milion ale vechii variabile
b) E egală cu 2 pentru valorile cuprinse între 1 şi 2 milioane
c) E de tip alfanumeric
d) Este subunitară
Figura 92
24) Din figura 93 rezultă că variabila nou construită e egală cu:
a) 1 pentru valori peste 2 milioane ale vechii variabile
b) 3 pentru valorile peste 2 milioane ale vechii variabile
89
c) 2 pentru valorile sub 1 milion ale vechii variabile

d) 1 pentru valorile cuprinse între 1 şi 2 milioane
Figura 93
25) Fereastra din figura 94 arată că:
a) Vechea variabilă lua valorile 1, 2, şi 3
b) Noua variabilă va lua valorile 1, 2, 3, 4, şi 5
c) Noua variabilă e egală cu 1 pentru valorile 1 şi 2 ale celei vechi
d) Noua variabilă e egală cu 2 pentru valorile 4 şi 5 ale celei vechi
Figura 94
26) Fereastra din figura 95 arată faptul că:
a) Valorile vechii variabile definite ca lipsind vor corespunde unor celule
goale ale noii variabile
b) Celulele noii variabile rămân goale dacă n-au fost completate pentru prima
c) Pentru noua variabilă dispare diferenţa între tipurile de date lipsă
Figura 95
a) Valorile vechii variabile diferite de 1, 2, 3, 4 sau 5 vor fi interpretate ca
date lipsă
b) Noua variabilă e alfanumerică
c) Noua variabilă ia valorile 1, 2, 3, 4 sau 5
d) Vechea variabilă ia valorile 1, 2 sau 3
Figura 96
a) Valorile noii variabile sunt egale cu 5 pentru valori mai mari sau egale cu
5 ale vechii variabile
91
b) Noua variabilă ia aceleaşi valori cu variabila veche pentru valorile mai mici
decât 5 ale acesteia
c) Noua şi vechea variabilă au unele valori comune
Figura 97
a) Transforme – Recode
b) Transforme – Automatic Recode
c) Data – Recode
d) Data – Automatic Recode
Figura 98
30) Fereastra din figura 98 indică faptul că:
a) Noua variabilă este „lic_abs1”
b) Vechea variabilă este „liceul”
c) Vechea variabilă e alfanumerică

d) Noua variabilă e alfanumerică
31) Comanda Automatic Recode se foloseşte atunci când dorim să obţinem
o variabilă:
a) numerică pornind de la una alfanumerică
b) Numerică având ca etichete pentru valori chiar valorile variabilei
alfanumerice iniţiale
c) Numerică cu valori exprimând poziţia valorilor variabilei alfanumerice
într-o ordonare alfabetică
a) Transforme – Recode
b) Transforme – Compute
c) Data – Compute
d) Edit – Compute
Figura 99
33) Fereastra prezentată în figura 99 indică faptul că variabila care
urmează să fie construită:
a) Se numeşte veni_p32
b) Se numeşte pers_p33
c) Este alfanumerică
d) E egală cu raportul valorilor variabilelor veni_p32 şi pers_p33
34) Fereastra din figura 100 indică faptul că variabila nou construită cu
ajutorul comenzii Compute Variable:
a) Se numeşte bun_p31a
93
b) Se numeşte p31min
c) Este alfanumerică
d) Se numeşte MIN
Figura 100
35) În figura 100, pentru a construi noua variabilă se face apel la funcţia
MIN despre care putem face următoarele afirmaţii:
a) Operează cu variabile numerice
b) Face apel la variabilele existente bun_p31a, con_p31b, nor_p31c
c) returnează cea mai mică valoare dintre cele ale variabilelor
36) Pentru a putea face accesibile funcţiile oferite de SPSS în calculele
matematice de care avem nevoie trebuie să realizăm următorii paşi:
a) Să selectăm din căsuţa de dialog „Functions” acea funcţie care ne
interesează şi să dăm clic stânga pe săgeata îndreptată spre căsuţa
„Numeric Expression”.
b) Să selectăm din căsuţa de dialog „Functions” acea funcţie care ne
interesează şi să dăm clic stânga pe butonul OK
c) Să selectăm cu clic dreapta funcţia care ne interesează din căsuţa de
dialog „Functions” şi să dăm clic stânga pe săgeata îndreptată spre
căsuţa „Numeric Expression”
d) Să selectăm din căsuţa de dialog „Functions” acea funcţie care ne
interesează şi să dăm clic stânga pe butonul Paste
MENIUL UTILITIES
1) Pentru a afla rapid informaţii despre o anumită variabilă dăm comanda

Utilities - Variables:
2) Pentru a obţine lista cu informaţii despre toate variabilele din baza de date
alegem Utilities – File Info:
3) Pentru a indica variabilele care dorim să fie accesibile în prelucrările de
date din SPSS alegem Utilities – Define Sets:
4) Pentru a alege o grupare de variabile (dintre cele stabilite deja) dăm
comanda Utilities – Use Sets:
5) Comenzile Utilities - Define Sets şi Use Sets sunt utile când în baza de date
există multe variabile:
6) Figura 56 şi figura 57 au fost obţinute prin succesiunea de comenzi
Utilities – Define Sets:
7) Fereastra din figura 57 indică faptul că setul numit EXEMPLU va fi activ
dacă dăm comanda OK:
8) În fereastra din figura 58 variabilele din setul EXEMPLU şi cele nou create
vor fi disponibile în prelucrările de date:
9) În partea stângă a ferestrei din figura 56 apare lista variabilelor care au
fost grupate în setul EXEMPLU:
10) Noua variabilă obţinută recodificând variabila numvar (fig. 59) va intra
în lista celor disponibile în prelucrările de date dacă e valabilă setarea din
figura 58:
Întrebări recapitulative pentru Meniul Utilities
95

a) Utilities – Variables
b) Data – Variables
c) Window – Variables
d) File – Variables
Figura 101
12) În partea stângă a ferestrei din figura 101 prezentate:
a) Numele variabilelor în ordinea din baza de date
b) Etichetele variabilelor
c) Etichetele valorilor (dacă acestea au fost definite)
13) Partea din dreapta a ferestrei ne informează că variabila „casa1”:
a) Are eticheta „Locuinţa dvs. este racordată la apă curentă?”
b) Este de tip alfanumeric şi permite introducerea în baza de date a unui
singur caracter
c) Valorile variabilei pot fi şirurile de caractere „Da, în sistem propriu”,
„Da, în localitate” sau „Nu”
d) Valorile 1, 2 şi 3 au fost declarate ca date lipsă
14) Pentru a găsi în baza de date o anumită variabilă trebuie realizaţi
următorii paşi:
a) Selectarea variabilei din partea stângă a ferestrei şi comanda Go To
b) Selectarea variabilei din partea stângă a ferestrei şi comanda Paste
c) Dublu clic pe variabila care ne interesează în partea stângă a ferestrei
d) Nici una dintre variantele de mai sus
15) Lista tuturor variabilelor din baza de date în ordinea în care acestea au
fost introduse se poate obţine prin următoarea succesiune de comenzi:
a) Utilities – File Info

b) Data – File Info
c) Window – File Info
d) File – File Info
16) Fereastra din figura 102 a fost obţinută cu succesiunea de comenzi:
a) Utilities – Use Sets
b) Utilities – Define Sets
c) Utilities – File Info
d) Utilities – Variables
Figura 102
17) Fereastra din figura 102 ne indică faptul că:
a) Gruparea de variabile ce va fi utilizată în prelucrările statistice este
SUPRAFETE
b) Variabilele care vor fi construite în continuare nu vor fi disponibile
pentru prelucrările statistice de date din SPSS
c) Lista din partea dreaptă a ferestrei reprezintă variabilele existente în
baza de date
d) Lista din partea dreaptă a ferestrei reprezintă grupările de variabile
(seturile) care au fost selectate pentru a fi disponibile în prelucrările
statistice de date di SPSS
18) Pentru a fi luate în considerare toate variabilele existente în baza de date
trebuie să apară în partea dreaptă a ferestrei din figura 102 următorul set:
a) NEWVARIABLES
b) ALLVARIABLES
c) SUPRAFETE
d) Nici unul dintre seturile precizate mai sus
MENIUL STATISTICS
97
1) În figura 60 variabilele din stânga ferestrei au fost selectate pentru a li se

construi tabelele de frecvenţă:
2) Tabelele de frecvenţă nu vor fi afişate dacă se selectează opţiunea
Display frecuency tables:
3) Pentru calcularea valorilor inter-quartilice (figura 61) trebuie selectată
opţiunea Percentile Values Quartiles:
4) Pentru a obţine un indicator al asimetriei distribuţiei variabilei trebuie
aleasă opţiunea Skewness:
5) Fereastra din figura 61 se obţine prin comenzile Statistics – Summarize
– Frequencies – Statistics
6) În fereastra din figura 60, selectând butonul Charts, putem stabili modul
în care să fie prezentată grafic distribuţia de frecvenţă:
7) Doar când folosim histograma putem compara distribuţia de frecvenţă a
variabilei cu cea normală (a lui Gauss):
8) Fereastra din figura 62 artă că s-a optat pentru precizarea procentelor în
reprezentarea grafică aleasă:
9) Fereastra din figura 63 arată că datele vor fi prezentate în ordinea
crescătoare a frecvenţelor valorilor:
10) Fereastra Din figura 63 arată că se vor afişa tabelele de frecvenţă,
indiferent de numărul valorilor variabilei:
Cheia răspunsurilor pentru Meniul File

1) b 5) b 9) b 13) b 17) a 21) a 25) c 29) c

2) a 6) b 10) a 14) a 18) c 22) b 26) c
3) a 7) b 11) a 15) b 19) b 23) b 27) d
4) a 8) a 12) a 16) c 20) b 24) a 28) e
Cheia răspunsurilor pentru Meniul Data

1) b 13) b 25) b 37) a 49) b 58) 76 70) b 82) c
2) a 14) a 26) b 38) a 50) b 59) a 71) c 83) d
3) a 15) b 27) b 39) a 51) b 60) b 72) a 84) d
4) b 16) b 28) a 40) a 52) c 61) a 73) a 85) a
5) a 17) b 29) a 41) a 53) a 62) d 74) c 86) d
6) b 18) a 30) b 42) b 54a) 77 63) b 75) b 87) b
7) b 19) a 31) a 43) a 54b) 78 64) c 76) a
8) b 20) a 32) a 44) b 54c) 75 65) b 77) b
9) a 21) b 33) b 45) a 54d) 76 66) b 78) a
10) a 22) b 34) a 46) d 55) 78 67) b 79) b
11) a 23) a 35) b 47) c 56) 75 68) d 80) d
12) b 24) a 36) b 48) d 57) 76 69) a 81) d
Cheia răspunsurilor pentru Meniul Edit

1) b 3) b 5) a 7) a 9) a
2) b 4) a 6) b 8) b 10) b
Cheia răspunsurilor pentru Meniul View

1) b 3) b 5) a 7) b 9) b
2) a 4) a 6) a 8) a 10) b
Cheia răspunsurilor pentru Meniul Transform

1) a 6) a 11) a 16) b 21) b 26) d 31) d 36) a
2) a 7) b 12) a 17) a 22) b 27) a 32) b
3) b 8) b 13) a 18) b 23) b 28) d 33) d
4) a 9) a 14) a 19) a 24) b 29) b 34) b
5) b 10) a 15) b 20) a 25) c 30) c 35) d
Cheia răspunsurilor pentru Meniul Utilities

1) a 4) a 7) b 10) a 13) a 16) a
2) a 5) a 8) a 11) a 14) a 17) a
3) a 6) b 9) b 12) a 15) a 18) b
Cheia răspunsurilor pentru Meniul Statistics

1) b 3) a 5) a 7) a 9) b
2) b 4) a 6) a 8) b 10) a
99

Informatica Aplicata in Stiintele Sociale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Informatica Aplicata in Stiintele Sociale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mircea Rîşteiu, Lucian Marina, Millea Vlad, Cornel Filipescu ®

O bază de date este, simplu spus, un tabel în care sunt concentrate

Unitate Nume Nume Nume Nume

partid, etc. Deoarece în majoritatea bazelor de date se poate folosi un

Exemplu cu date fictive

Înainte de-a discuta despre programele specializate în gestionarea bazelor

PROGRAMUL SPSS DE ANALIZĂ ŞI GESTIUNE A BAZELOR DE DATE

SPSS este un program care permite atât gestionarea bazelor de date

Meniul File ne permite să deschidem un fişier de tip SPSS care există în

Meniul View permite stabilirea modului în care să fie prezentat

Meniul Data permite definirea şi modificarea modului în care au fost definite

Meniul Transform permite modificarea valorilor variabilelor existente în

Meniul Statistics oferă diferite variante de prelucrări statistice pentru

Meniul Graphs se referă la modalităţile de prezentare grafică a datelor

Meniul Utilities permite obţinerea rapidă de informaţii despre variabilele

Meniul Help oferă informaţii despre utilizarea programului SPSS, cum ar

Meniul Window are doar rolul de a minimiza toate ferestrele deschise în

GESTIONAREA DATELOR CU EXCEL

Dacă vom construi o bază de date în Excel şi dorim ca aceasta să poată

Meniul File permite operaţiile cu fişiere, ca şi în cazul programului SPSS.

salvăm să alegem un tip de fişier caracteristic unei variante mai vechi a

Meniul Edit, pe lângă facilităţile existente în SPSS, dă posibilitatea

Meniul View oferă diferite variante pentru modul de prezentare a bazei

Meniul Insert facilitează introducerea de noi linii şi coloane în baza de

Meniul Format permite stabilirea dimensiunilor liniilor şi coloanelor din

Meniul Tools dă posibilitatea setării limbii în care sunt introduse datele şi

Meniul Data oferă facilităţi pentru ordonarea datelor existente în tabel în

Meniul Window dă posibilitatea deschiderii unei noi ferestre a programului

Meniul Help permite un dialog interactiv în care se pot obţine răspunsuri

4) Variabila vârstă din tabelul 2 este de tip calitativ :

PROGRAMUL SPSS DE ANALIZĂ ŞI GESTIUNE A BAZELOR DE DATE

33) Obţinerea de informaţii despre utilizarea programului SPSS se

GESTIONAREA DATELOR CU EXCEL

46) Verificarea gramaticală a textului şi protejarea accesului la fişiere se

59) Vizualizarea modului în care este organizată informaţia în memoria

Am arătat că acest meniu e utilizat pentru operaţiile de deschidere sau salvare a

În figura 3 au fost selectate pentru a fi vizualizate fişierele de tip bază de

multe salvări în timp ce lucrăm la un fişier, pentru a nu risca să pierdem

Opţiunea Data – Define Variable ne permite să definim variabilele unei

alfanumerice, se va apela la prima variantă ori de câte ori va fi posibil.

Values şi Column Format, ne vor permite să stabilim caracteristicile variabilei pe

Dacă dorim să definim o variabilă alfanumerică, vom alege String şi vom

date. Etichetele au doar rolul de a preciza semnificaţia variabilelor şi a face

Numărul de caractere stabilit nu va influenţa nici introducerea

Facilitatea de inserarea a unui nou caz în baza de date trebuie folosită cu

Opţiunea Data – Sort Cases oferă posibilitatea ordonării crescătoare

Pentru a obţine sortarea dorită, trebuie să mai introducem şi variabila

începe cu cifrele şi apoi va continua alfabetic cu literele sau grupurile de

Opţiunea Data – Merge Files – Add Cases permite adăugarea de noi

Diferenţele acceptate sunt cele referitoare la etichete (care nu sunt luate

erori. Programul SPSS testează acest aspect şi dă mesaje referitoare la

Opţiunea Edit – Clear dă posibilitatea ştergerea din baza de date a

Opţiunea Edit – Find permite găsirea unei anumite valori a variabilei.

Opţiunea Edit – Options dă posibilitatea realizării setărilor implicite ale

Opţiunea View – Status Bar e utilizată pentru a stabili prezenţa sau

Opţiunea View – Toolbars permite organizarea barei cu comenzi directe,

Opţiunea View – Fonts permite stabilirea tipului de caractere şi a

Opţiunea View – Value Labels dă posibilitatea vizualizării, în baza de

Opţiunea Transform – Compute permite construirea unor noi variabile

Opţiunea Transform – Recode oferă posibilitatea construirea unei noi

Următorul pas îl reprezintă comanda Change. Înainte de a indica modul

Opţiunea Transform – Automatic Recode este utilă atunci când dorim să

valoare a variabilei alfanumerice a fost introdusă în forme diferite (litere mari