Sunteți pe pagina 1din 7

nivelului garanţiilor solicitate de către Departamentul Clearing al Bursei Române de

Mărfuri. În cazul în care investitorul investitorul îşi închide poziţiile pe care le deţine, el
poate reintra în posesia garanţiilor, după ce în prealabil au fost stinse toate obligaţiile
apărute în urma tranzacţiilor.
În condiţiile în care investitorul nu a reuşit să-şi închidă poziţiile pe care le deţinea
în ring la scadenţă, situaţia în contul investitorului este prezentată în tabelul de mai jos:

Cumparare

virtual final
Profit sold
Stoc

Vanzare
Pret de Pret de Necesar în Existent în

virtual
initial

(net)
Stoc
virtual Profit din Profit total Comisioane Marja
Activ regula-rizare regula-rizare marja si în marja si în
initial tranzactii (*) BRM (**) variabila
anterior curent rezerva rezerva
(net)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11=3*|5-6|*% 12 13=12-11
Marca BRM 30 V 6301,39455 6362,00000 -1818,16 25 55 C -1818,163 195,200
Dolar BRM 16 C 10492,47311 10520,00000 440,430 31 15 C 440,430 112,240
Total -1377,733 -1377,733 307,440 8765,120 8765,120
9-10= -1685,173 Înstiintare

În urma marcării la piaţă la activul de bază marca germană se înregistrează o


pierdere de 1.818.163 lei, iar comisioanele datorate pe acest activ de bază se ridică la
195.200 lei.
La activul dolar BRM – decembrie ’98, în urma marcării la piaţă se înregistrează
un profit de 440.430 lei prin creşterea preţului de regularizare la 10.520,000 lei, iar
valoarea comisioanelor se ridică la 112.240 lei.
În urma stingerii obligaţiilor pe care le-a avut, în contul investitorului se află suma
de 8.765.120 lei, înregistrând o pierdere în valoare de 1.234.880 lei, datorate evoluţiei
adverse a pieţei la activul de bază marca germană din final, dar şi la activul de bază dolar
pe parcursul şedinţelor de tranzacţionare. La aceste cauze se mai adaugă şi fragilitatea
pieţei şi lipsa de experienţă a actorilor pieţei futures din cadrul Bursei Române de
Mărfuri, datorate faptului că lansarea tranzacţiilor la termen în cadrul instituţiei mai sus
amintite a avut loc în data de 20 noiembrie 1998.
Este deci uşor de observat că au existat o serie de factori care au afectat succesul
investiţiilor pe această piaţă tânără, în formare, însă dacă toţi aceşti factori negativi nu ar
fi existat, iar piaţa la termen a Bursei Române de Mărfuri ar fi dat posibilitatea
tranzacţionării şi a contractelor options, atunci investitorul ar fi putut beneficia de
avantajele acestor contracte de opţiune. El ar fi avut posibilitatea alegerii mai multor
instrumente de protejare a investiţiilor lui.

4.2. Simularea operaţiunilor pe piaţa opţiunilor

Opţiunile, aceste titluri derivate ce sunt considerate investiţiile specialiştilor, pot fi


utilizate după cum s-a văzut în nenumărate situaţii pentru satisfacerea diferitelor scopuri.
Pe piaţa opţiunilor acţionează atât investitori doritori să tranzacţioneze aceste
contracte (să le cumpere şi să le vândă), cât şi formatorii de piaţă, adică cei care stabilesc
preţul teoretic al acestor contracte urmând ca pe baza acestuia şi a raportului cerere –
ofertă să se formeze preţul de piaţă al opţiunilor, preţ la care vor fi tranzacţionate. Să îi
analizăm separat pe participanţii pe piaţa opţiunilor.

4.2.1. Operaţiuni specifice formatorilor de piaţă

Formatorul de piaţă (market maker-ul) este interesat de calcularea preţului teoretic


al opţiunilor. O listă de preţuri va arăta valorile teoretice ale primelor opţiunilor la preţuri
de exercitare şi maturităţi diferite. Pentru calculul primelor, el utilizează modelele
menţionate mai sus, adaptându-le bineînţeles la tipul opţiunii (dacă aceasta este
europeană sau americană, dacă e pe acţiuni ce plătesc dividende sau pe acţiuni ce nu
plătesc dividende, dacă e pe rata dobânzii, pe valută sau pe alte tipuri de active).
În funcţie de tipul opţiunii pentru care trebuie să calculeze preţul acestuia,
floor trader-ul alege modelul corespunzător. În toate modelele observăm că apar cinci
variabile care trebuie incluse în formula finală, formulă ce dă prima teoretică a opţiunii.
Cele cinci variabile sunt:
1. preţul curent al activului de bază al opţiunii;
2. preţul de exercitare al opţiunii;
3. timpul rămas până la expirarea opţiunii;
4. nivelul curent al ratei dobânzii pentru creditele lipsite de risc;
5. volatilitatea estimată a preţului activului de bază al opţiunii.
Din cei cinci factori, primii patru sunt cu certitudine cunoscuţi în momentul când
opţiunea e cotată, astfel că cel de al cincilea factor şi anume volatilitatea (estimarea
acesteia) rămâne punctul cheie în calcularea opţiunii.
După cum ştim, volatilitatea este măsura fluctuaţiei preţului unui activ.
Ea se defineşte ca abatere standard a schimbărilor procentuale ale preţului activului
respectiv. Schimbarea procentuală a preţului se calculează în practică ca diferenţă între
logaritmii naturali ai preţurilor curente şi cei ai preţurilor anterioare. Ca urmare, abaterea
standard a unei serii de N numere se calculează astfel:

1 r
  ( X i  X ) 2
N i 1

4.2.1.1. Calcularea primei unei opţiuni call folosind modelul binomial

Formularea problemei
Să se calculeze preţul unei opţiuni call americane pe cursul de schimb ROL / USD
plecând de la ipotezele:
a. rata spot S = 10.400 ROL / USD;
b. rata forward se calculează după formula:
 nr 
S 1  d d  zile 
F 
360 
nrzile
1 d f 
360
Pentru calculul ratei forward se consideră:
- rata dobânzii pentru valuta internă: 70%;
- rata dobânzii pentru valuta străină: 6%.
c. preţul de exercitare este K = 10.200 ROL / USD;
d. perioada până la scadenţă T = 1 an.
e. volatilitatea se calculează plecând de la datele din tabelul de mai jos, date ce
reprezintă cursul de schimb ROL / USD pe un interval de 12 luni (ianuarie 1998 -
decembrie 1998), cursul fiecărei luni reprezentând o medie a cursurilor zilnice din
luna respectivă:

Luna Cursul ROL / USD


ianuarie 8.293
februarie 8.230
martie 8.207
aprilie 8.379
mai 8.477
iunie 8.569
iulie 8.699
august 8.781
septembrie 9.050
octombrie 9.380
noiembrie 9.908
decembrie 10.528

f. presupunem că S urmează un proces binomial ce se divide pe trei intervale.


Procesul binomial va fi de forma:
Suu
Su u
Su u Suu
S Su d
Sd d Sud
Sd d
d Sdd
d

După cum se observă am presupus că după prima perioadă, rata spot poate avea
una din cele două valori Su sau Sd. Probabilitatea cu care are loc evenimentul ca rata spot
să crească la Su o notăm cu p şi ea se va calcula pe baza unei formule pe care o vom da
mai jos, în timp ce probabilitatea ca să aibă loc evenimentul contrar, adică rata spot să
scadă la Sd este, evident (1 – p). Pentru calculul valorilor u şi d, în practică se utilizează
formulele:
T

ue r

1
d
u
Pentru calculul probabilităţii p, în practică se utilizează formula:
F
d
p S
ud
Rezolvare
Pentru început vom calcula volatilitatea. Pentru aceasta avem nevoie de date din
tabelul de mai sus, pe baza cărora se obţine valoarea abaterii standard:

Cursul ROL / Yt
Luna X t  ln ( X t  X )2
USD (Yt) Yt 1
ianuarie 8.293 - -
februarie 8.230 -0,007 0,0007
martie 8.207 -0,002 0,0005
aprilie 8.379 0,020 0
mai 8.477 0,011 0,0001
iunie 8.569 0,010 0,0001
iulie 8.699 0,015 0
august 8.781 0,009 0,0001
septembrie 9.050 0,030 0
octombrie 9.380 0,035 0,0001
noiembrie 9.908 0,054 0,0010
decembrie 10.528 0,060 0,0015

X
X  0,021
t

Media este: 12
 ( X t  X ) 2  0,0041
1 r 1
Abaterea standard este:    ( X t  X ) 2   0,0041  0,0184
N i 1 12

Volatilitatea este: V    12  0,0637


În continuare calculez:
0 , 06 37
u  e T / r  e 1 / 3  1,0425
V

1
d   0,9592
u
p  0,8526
q  1  p  0,1474

Valoarea opţiunii la expirare (T = 0) este dată în tabelul de mai jos:

Modalităţi S* S* - K Val. opţiunii


Suuu 11783,1533 1583,1533 1583,1533
Suud 10841,6313 641,6313 641,6313
Sudd 9975,3408 -224,6592 0
Sddd 9178,2704 -1021,7296 0

Valoarea opţiunii la T = 1/3 rezultă din tabelul:

Modalităţi S* S* - K Val. actuală Val. opţiunii


Suu 11302,785 1102,785 4794,717 4794,717
Sud 10399,646 199,646 868,026 868,026
Sdd 9568,672 -631,328 0 0

Observaţii:
1. aceste valori sunt construite;
2. prima valoare pentru S* corespunde lui S* = Suu = 11.302,785. La această valoare
putem exercita opţiunea indicată şi primi diferenţa pentru următoarea perioadă,
asumându-ne un anumit risc care ne poate conduce la un câştig mai mare sau la o
pierdere faţă de perioada curentă;
3. valoarea actualizată se calculează după formula:
p  ( S *  K ) coresp  (1  p )( S *  K ) coresp
valactualiz 
r1 / 3

Valoarea opţiunii la T = 2/3 rezultă din tabelul:

Modalităţi S* S* - K Val. actuală Val. opţiunii


Su 10842 642 1365,9574 1365,9574

S-ar putea să vă placă și