Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
.ra'
lnvatfl singur
limba francezil,
r incepdtori -
& 4 CD-uri audio
fraducere:
t*
*-'*ia[&?*'o"'\
.*-.---.--.
N
NICULESCU
vh
q
iil
o
q
F
!!
E
'':
u
q
G
!I
;
fg
i
81 r. r33. r(075.4)
Tipdril in Rominia
ISBN: 978-973-748-100-9
sau prin orice sistsm de stocare Si accesare a datelor, I{ra permisiunea Editurii NICULESCU.
Orice nerEspectare a aceslol prevederi cofrduce in mod automal la rispunderea penale faltr de legile nalionale $i intemalionale privind proprietatea intelectuali.
h{ Yenit in lumea limbii franceze!
flsmr$ in situatii simple din viata de zi cu zi atunci c6nd calatorili in Franla. Prezentul curs vd va insoli pe
i6t&rn;iva va da din ce in ce mai multi siguranla, intr-o manierd motivanta, in folosirea limbii franceze.
f c* stnrctura cu rsu lu i?
6,1mil or-tine opt unitafi didactice av6nd, la rAndul lor, c6te cinci leclii 9i o recapitulare. numitE lnterlude.
;51phqie este compusd dintr-o parte a de doua pagini ;i o parte b, tot de doui pagini. Dialogurile de la
mef frec5rei parli a se constituie intr-o poveste cu continuitate. Partea b continud cu un text nou, un colaj
Ftqrw! dalog pe tema enunlata in povestea expusS.
n61lar $ gramatic5: lmediat dupa dialog sau text vi sunt prezentate toate cuvintele noi, incadrate intr-o
@- Cu gramatica veli face cuno;tin!5 treptat, prin intermediul unor explicalii simple.
Errff Cu ajutorul exerciliilor orale gi scrise de pe CD gi din carte vd puteli consolida cunogtinfele de gramatici
i&rrcbular. Exercitiile marcate cu simbolul @ve stau la dispozilie pe CD. Exerciliile scrise sunt marcate cu
h t iar exerciliile cu ar trebui rezolvate pe o foaie de hdrtie separati. cel mai bine ar fi sa folosili
ffi
Fnu rest uhim tip de exeicitii un caiet in care s6 le adunati ;i pe care sd le puteli apoi revedea ori de c6te ori
uulwrie.
f,ftr pentru o invSlare mai u;oari ;i mai eficient5:ln capitolul Sugestii veli face cuno;tinli cu metode
pfucu ajutorul cdrora veli reline mai.repede cuvintele noi ;i vd vefi organiza invSlarea intr-un mod mai
ffi
r+Ef! gi Francezd autentic5! $: ln aceste rubricr veli descoperi expresii uzuale foarte utile ;i informalii
*tere Franla.
hrfude: La sfSr5itul unei unitdli didactice puteli face bilanful: veli recapitula materia invalati prin texte
. #nentare 5i exercilii, veti aprofunda cuno5tinlele de limbi ;i veli completa eventualele lacune.
1t;. La sfgr;itul veli gdsi textele tuturor dialogurilor si exerciliile de pe CD, precum ;i cheia exerciliilor. in
ci(ii
rrtlerdiul gramatical este prezentat5 iar gramatica, de data aceasta din perspectiva interdependenlei dintre
fu-le ei pirti, fiind explicate si alte detalii 5i cazuri speciale. lntregul fond de cuvinte pe care il veli invSla in acest
@r.rseste prezentat in vocabutar. Aici puteli cauta in cazul in care nu sunteli siguri de un cuv6nt.
;geqelitotul de la prima incercare. Daca vi este mai u;or si inv6tafi citind, atunci citili maiintSi textul gi abia-
*i arultati-|. invSlali regulat gi inetape mici. Nu rim6nefi prea mult la o leclie, pentru ci in lnterlude aveli
&r rru ocazia sd recapitulali cele invSlate.
ltisa.Gva acum purtafiin lumea muzicii.lncepelicu Pr6lude givefivedea c6t de multe lucruriStilideja!
[)ts@ie placutd;isucces!
t-riE
cinq 5
Cuvint inainte Pagina 5
P16lude
o
G
Tr
6 six
a:'
'
fur V Rezervarea de bilete r Discu.tie despre hobby-uri r Vll Disculie despre zodii 5i horoscopuri '
i' concediu
Rezervarea unei camere pentru Hobby-ul ca profesie
62 21a Morne Rouge .114 t'aider
31a.Je voudrais bien 166
:64
2Ib C'est pour une r6servation 116 31b ll faudrait ameliorer le cadre de vie 1 68
'ffi Zla Panne d'essence 18 32a La routine, ga me deprime
1 17o
'68 Zlb Vol de voiture 120 32b Les pr6visions de la rentr6e 172
'70 zta Quand j'6tais jeune.. . 122 33a ll va faire le tour du monde 174
'72 Ztb LeEons particulidres 124 33b Celuiqui n'avait jamais vu la mer 116
74 24a On y va?
'
126 34a Tu prends une annee sabbatique 178
'76 24b Formules d'h6bergement 128 34b Faire de sa passion son m6tier 180
'79 25a C'est la haute saison 130 35a Rien ne marche 182
80 25b Un s6jour ir la mer 132 35b Diff6rents milieux 184
tBz lnterlude V 134 lnterlude Vll 186
pre Vl Exprimarea dezamagirii . Disculie despre viitor o Vllt Recomandiri ' Discutie despre viala la !ar6 .
La aeroport Exprimarea entuziasmului
88 26a Tu n'en veuxplus? 140 36a Je ne te l6che plus! 192
:BO crise
26b Situations de 142 36b Partir en randonn6e 194
92 27a Bienvenue chez Victor Hugo 144 37a Je te l'ai deja dit 1s6
146 37b Se mettre au vert ': |
2llb La r6sidence secondaire 198
94 2ga Promis, jur6 148 38a ll faut que vous veniez 200
r-96 2gb Le vingt et unidme sidcle 150 38b C',est 6crit en franEais? 202
98 29a Nous nous 6crivons depuis 2 ans 1 152 39a Le rOvel 204
100 igb Qu'est-ce qu'il devient? 154 39b C'est le bonheur! 206
lo2 iilla Quelle peur j,ai euel 56 40a On fera cours en cr6ole
1 208
104 itob Embarquement imm6diat 158 40b lnscrivez-vousl 210
105 Interlude Vl 160 lnterlude Vlll 212
108
Vocabular 310
sept 7
Artic
@.
&re
j
@
rno
N$BSS$ Lrtnud&a.d.t.ffi&t tl6.f..prdol66 .&a.
a
Veli gisi aici c6teva cuvinte franluze;ti pe care cu siguran!5 le inlelegeli ;i care au aceeaSi semnificalie in
limba rom6ni. Le recunoasteti?
o fi fi
3. la premidre 10. le judo 17. le manuscrit
o o
4.le balcon 1 1. la guitare 18. la qualit6
o fi
5. le parfum 12. la lampe 19. le lac
o o fi
6. le ski 13. le concert 20. la pantomime
o fi
7. la cassette 14. la technique 21. le calendrier
o o
8 huit
Articolul hotar6t la feminin singular este /a, iar la masculin este /e. ln franceza nu exista genul neutru.
Ordonati pe o foaie de h6rtie cuvintele de la exerc(iul 7 in funclie de categoria din care fac parte.
Ascultali cu atenlie, apoi gdsili pronunlia corectd. fI
u tyl GlBil oN [5] cul [gi] QUA[ka] cH til cA [ka] uM [E]
tie Tn
rER trjel E tel rEcH[tek] E tel sK[sk] lu [rv] EN / AN / AM [d]
facem cuno;tinla!
Acum sunteti pregatit si cdlStoritiimpreuni cu prietenii no;triTn spaliulfrancez? MaiintAi sd
Enchant6l
neuf 9
fu
,ti (
l'e (eu), tu (tu), il (el), elle (ea), on (se), nous (noi), vous (voi / dumneavoastrd),
/s (ei), e//es (ele).
10 dix
1a
h
,trllt nous sommes
Ucs vous 6fes
nGs ils sonf
CET elles sonf
& secr6taire
-,------....
d chouette!
----.-...
lh ftrlde de gradul de familiaritate fal6 de o persoand se folosette tu sau yous pe l6ng5 pronume.
ft-nfiera la un grup care include numai persoane / obiecte de gen masculin sau persoane / obiecte
tg:nnasculin ;i feminin. CI qF $ = d sau I I Cf = d
&rsreferi numai la un grup feminin. S Q I = I
llEl eCompletali cu verbul 6tre.
l. tu
Bonjour, Fiona, .... secr6taire?
2- Oui, je ................ ...... secr6taire.
3- !|s............ ........ dans l'orchestre.
4- Mario clarinettiste.
@ W amintili? Cunoagteli deja cuvintele franfuze;ti care desemneazi aceste noliuni. Puteli gasi din nou
rcte cuvinte? Daca nu, uitali-va in Pr6lude. Pronuntali cu voce tare gi folositi cuvSntul ga.
@ 5
le.
la.
Bravo! Ali invalat deja prima jum5tate a lectiei.
Distractie plScuta in partea a doua!
onze 11
@ Cititi cirlile de identitate ale Fionei, ale lui Claire si ale lui Mario. Ascultati. /."l
Nom Petit
Pr6nom Fiona
Date et lieu de naissance 11 .02.1968, Cork
Profession secr6taire
Nom Dubois
P16nom Claire Anne
Date et lieu de naissance 1 1 .1 0.1 971 , Strasbourg
Wi!1flii!fi,M @ Completali gi pronunlati propozitia cu voce tare. Puteli ciuta in dictionar profesia pe care o aveli.
I
1
l
1. l'ing6nieur (m.,tl)
2. le pr6sident
3. le coiffeur
4. le journaliste
5. le m6canicien
6. le photographe
w..ffi..m"
12 douze
La fel ca in cazul lui le professeur, exista si alte denumiri de profesii care nu au formi de feminin: le medecin,
le ministre, l'ingdnieur... Bineinleles cd in limbajul colocvial le professeur devine /e prof sau la profl
C4J Ascultafi cum se pronun!5 profesiile. Cum sunt pronunlate aceste litere? Scrieti cuvintele
in dreptul fiecarei categorii. Transcrierea foneticd ve poate fi de ajutor:
lul [c]
OU o
lwal Ie*]
ol EUR
[sj r] lel
CIEN E.
@ Scrieti pe o foaie toate cuvintele terminate in -on j -om pe care le-ali invSlat deja, Exersali pronunlia.
F6te de la musique a fostinfiintat5 in 1982 de catre Jack Lang,toslul ministru francez al culturii. Ea a
devenit foarte populara. ln fiecare an la inceputul verii, mai exact Ia 21 iunie, se c6nti in toata Franla.
Spectacolele de jazz si concertele de pe strazi. drn cafenele si din silile de concert inviti la o desf5tare
fara bani. Sunt reprezentate toate genurile: muzici clasicS, reggae, pop, techno, jazz, rock... 5i,
bineinteles, se c6nti si unele chansons celebre.
i)
lo
I,
treize 1 3
,u
WO a Si invS!6m verbul chanter. Ali auzit gi ali citit deja trei forme in dialog. Acum completali tabelul de
conjugare.
chanter
Je ................ .. trds mal. 5
Tu................ .. vraiment bien.
ll ................ .. aussi,
Elle chante.
Nous chanfons.
Vous ...............
lls chanfent.
Elles chantent.
DupE acest model de conjugare se conjugd 90% dintre verbele franceze. lnvatati bine terminatiile verbelor
terminate in -erl
@ Exersali conjugarea in -er cu ajutorul verbelor adorer, chanter 5i danser, complet6nd propozifiile
urmitoare.
Aten!ie:
in cazul lui adorer toate verbele care incep cu o vocald,ie deviney'.
gi la
Dacd dupd adorer urmeaz5 un alt verb, acesta trebuie pus la infinitiv: j'adore danser.
1 Fiona
. Claire et (adorer) la musique classique et le jazz.
2. Fiona ........ (chanter) trds bien et Claire ...... (danser) trds bien le tango.
3. Mario et Claire .......... (chanter) trds mal.
b Ascultati rdspunsurile corecte ti fili atenli la liaison (legatura dintre cuvinte): f-s
thlde De ex.: Nous adorons...
@ , La o intrebare se poate r5spunde cu oui sau non. P6ni acum aliinvSlat una dintre modalitSlile de
formulare a intrebdrii: ridicarea intonaliei la sf6r5itul propoziliei. Astfel, o propozilie afirmativa devine
intrebare prin intonalie: Iu es musicien, toi aussi?
rbelor
( s,rs"rfi-
I Ca se vi verificati permanent pronunlia, inregistrali-vi cu un casetofon!
quinze 15
Ascultati si cititi si dumneavoastri
O o petrecere se int6lnesc mai mulli prietenr vechi. Acestia
La se salut5.
impreuni cu ei. f)
) Bonjour. Marie-Frangoise,
comment allez-vous?
* Bonjour, Monsieur Pr6v6t,
qa va bien, et vous? h
J
i-
I
) Salut, Dominique! ga va? ,.u
I
B Non, pas trds bien,..
l
) Et le travail? 1B
I
B (a va vraiment mal.
) Et Jean-Marie?
$ (a va trds bien, merci.
I
trEs bien foarte bine commentallez-vous? | cum v5 merge? /
et toi? si tu? (de la aller a merge) | ce mai faceli?
la sant6 sinetatea MonsieurPr6vdt I Domnul Pr6v6t 5
pas trEs bien... nu prea bine gavabien I imi merge bine / sunt
Et le travail? gi serviciul? bine ,8
Nu este intotdeauna ugor si vE dali seama daci un nume f ranluzesc este masculin sau feminin. Dominique,
86n6dicte, Claude pot fi at6t masculine, c6t ;i feminine. Atenlie insa: F16d6ric / Fr6d6rique.
r
Pascal, Michel, JoEI, Rapha6l, Daniel, Paul, Andr6 sunt prenume masculine. Ele au ins5 si o formd de
feminin: Pascale, Michdle, JoElle, Rapha6lle, Danielle, Paule, Andr6e, care se pronunla la fel.
Jean-Marie, Marie-France, Marie-Sophle... Prenumele compuse cu Marie pot fi uneori inSelStoare. Daca 15
Marie e primul nume, el e feminin, dar dac5 e al doilea, e masculin'. tean-Marie este un barbat.
1 5 seize
?h
t
i
I
ffi, "m, ffi*, m_ w, vraiment mal C Prt tr6s bien
Qtrds bien Q bien Q mal Q
mal mal
Vous chantez Qtros bien Q bien Q Qtrds
t=. JoLt
am
\--
I
dix-sept 17
Fiona, Claire 5i Mario isi incheie seara intr_o cafenea. r_ui Mario ii este foame pi comand6 ceva
de mSncare. f)
Fiona: J'ai soif. On va au caf6 Saint-Jean?
Claire: Bonne id6e!
I
Mario: J'ai faiml Toi aussi, Claire, tu as faim?
Serveur: Bonjour, messieurs-dames, vous d6sirez? 1
Mario: Bonjour. Est-ce que vous avez des croque_monsieur?
Serveur: Oui, bien s0r. 3
Atenfie:
on se traduce prin noi sau se: on va inseam nd noi mergem sau se
rne4ge. on se foloseSte foarte des cu sensul
de noi in limbajul colocvial.
.,?
l8 dix-huit
3a
a ceva
1. Cel mai simplu mod de a formula ointrebare este cu ajutorul intonaliei. Se ridici tonul vocii la sf6rgitul
propoziliei. (intrebarea prin intonalie)
Se foloseSte est-ce gue + subiect + verb. Ordinea cuvintelor 5i intonalia propoziliei rim6n aceleaSica Siin
cazul intrebdrii prin intonatie. lnaintea unei vocale, est-ce gue se prescurteazi est-ce qu'.
w lntrebarea prin inversiune se formeazd prin mutarea subiectului dupi verb. Pronumele se leag5 de verb
printr-o cratimS. lntrebarea prin inversiune se folose;te mai ales in limbajul scris sau in limbajul elevat.
b Transformali apoi aceste propozitiiin intrebari. Folosilitoate cele trei modalitati de formulare a uneiintreb5ri.
pnsul
@ Gisifi intrebarea corectS.
@l
i
@ Stiti deja unele forme ale verbului avoir (a avea). Completati tabelul cu ajutorul dialogului 5iinv5!a!i
conJUgarea.
nuhi
,l
avoir
l
dix-neuf 19
ut*
O Priviticolajul' lncercali si traduceli bauturile si oferta de sendvisuri.
Apoi ascultati pronuntia corectd. 1.)
11
ffiAr
1. un caf6 4. un digestif 7. un chocolat chaud 1 0. un th6
2. un caf6 au lait 5. une eau min6rale
3. un jus de pomme
8. une limonade 1 l. un coca
6. un cognac 9. une infusion 12. une biere pression
Retineti:
20 vingt
3b
i'
la tomate / Ies tomates une bidre / des biEres un g6teau / des g6teaux (prdjituri)
Pluralul se formeazi prin addugarea unui sau -x, fard ca aceste litere si se pronunfe.
1.) Oui, bonne id6e, deux croque-monsieur et deux bidres, s'il vous plait.
@
2. ) Bonjour, vous d6sirez, mesdames? 5. ) Tu as soif, Pauline?
3. ) Oui, et j'ai faim aussi. 6. ) Bonjour, monsieur. vous avez
4. ) Non, mais nous avons des croque-monsieur. des sandwiches?
7. ) Alors on va au bar de l'orchestre?
M
w.ffi: ffiffi
@ Ce dialog se potrivegte fiecirei imagini? Ascultali 9i numerotafi'
'l I
I
@
I
@ Uitali-vi inc5 o dat6 la colaj ;i comandaii ceva. Vorbiti cu voce tare gi scrieli:
-]
otarat
Je voudrais ......'., s'ilvous plait'
@
--l
I
I in fran_ta se folosesc foarte defMonsieur, Madame sau Mademoiselle (sau forma de plural: MessieurS
I Mesdames, Mesdemoiselles). De exemplu, se spune: Bonjour, Madame. Au revoir, monsieur. Boniour, Madame
I orboit. S'ilvous plait, monsieur. Merci beaucoup, mademoiselle....
) I mademoise//e se folose;te adesea 5i este acceptat cu pldcere. Se foloseSte pentru fete sau femei necdsitorite.
I Mesdames et messieurs (doamnelor si domnilor:) devine in limbajul colocvial Messieurs-dames.
I C6 se da bacsis? Se plStegte chelnerului nota de plata prezentata gi.se lasd pe masd cAteva monede.
I pentru a chema chelnerul este mai politicos si spuneti s'il vous plait sau monsieur, dec6t gargonl
L_
vingt et un 21
n* /;--*:--"---:*'-.--"--\
n" *e Lla,*va )
-*1.3_y.?yl?
Fiona si Mario discutE la cafenea despre prenume
si originea ror. r'*I
Mario: irm {
Fiona, c'est irlandais comme pr6nom, n,est-ce pasZ
Tu es lrlandaise?
Fiona: Non, je suis Franco-irlandais;. l,zlais toi, Mario,
tu es ltalienZ
Mario: Non, je ne suis pas ltalien, je suis Roumain
Fiona: Alors tu as peut-Ctre des parents italiens? E
Mario: Non, pas du tout... Je suis de Craiova.
Fiona: CraiovaT Ce n'est pas une ville italienne?
Mario: Non, c'est une ville roumaine,
un oras
Italien/Italienne i italian/italianci italienne
ne... pas
une ville
I un oras itatian lT
I nu roumaine
une ville
Roumain/Roumaine I rom6n /rom6nc6 I un oras rom6nesc
en roumain I in romina
1. Radu C
a) lassy (/apr)
b) Bruxelles (Bruxel tes)
2. Janine O
c) Montr6al
d)Nice (Nrsa)
W
3. Marc C
e) Qu6bec
f) Gendve (Geneva)
ffi
4. Catherine
g)Br6me (Bremen)
C i
@
un post de tereviziune in rimba francezi: .I
flxista TV5. Urmariti-il
i
l
lw @ in dialog alifacut cunostintS cu negatia.
Cum rSspunde Mario la intrebarea Fionei? t
I Fiona; Tu es ltalien? Mario: .......... rii
'i
a
Cu ajutorul dialogului g5siti acum negatia
lui c,esf: t
22 vingt-deux
regula:
negatia este formate din doui elemente:
!.l ll danse bien? ) Non, i1... 4. ) Vous 6tes FrangaiVe? ) Non, je'..
) lls sont de Paris? ) Non, ils... 5. I Tu as faim? ) Non, je...
2-
3- ] Ca va? ) Non, qa... . 6. ) Elle est professeur? ) Non, elle...
lecliei.
conrpletafi adjectivele potrivite cu ajutorul dialogului de la inceputul
hlanda: C'est ........... ...... comme pr6nom? Tu es " """" """"" """""?
ftalia: Je ne suis pas .....'.'.'......'.".'..'.."""""" ; des parents """" """' ;
cru-
une ville Romflnia" Je suis " """'
C'est une ville .............
na-
lo
rpr)
@
Aten!ie:
Denumiriledenalionalitdlisescriuculiterdmare:Tuesltalien'
Adjectivele derivate de la numele de lari
"
se scriu insS cu literS micS: c'est une ville italienne'
pe care il determinS'
vingt-trois 23
Les boissons internntionales
. {n
Les boissons: a) le champagn(
# {
ffit
c) le coca-cola ffi*ofu',,..
b) le whisky d) le caf6 f) la vodka
).t,,4
1,,/
boissons
& -"
{4 & ffi""'
les
I beuturile internationale I'Irlande(l) | trlanda
internationales I
Ia Russie I Rusia (
uneboisson I obautur; les Etats-Unis (2. p/.) | Statele Unite ale Americii
un pays / des pays I o ]ara / lari I'Italie 6) | ttalia
la France il
I Franla le vin blanc I vinul alb ur[
,,,,,WiW b Ce bauturi vb plac? Alegeti bduturile de la punctula si formali propozitii dupi urm5torul exemplut
@ " stiti deja cd pluralul se formeaz6 prin adaugarea unui -s, ca de exemplu in des parenfs italiens sau
les boisso ns nternationa es.
i I
24 vingt-quatre
4b
)
fil 9ti1i mai mult decdt credeli!
Gasili pentru fiecare lard gi gpecialitate culinara imaginea potrivitS. Acestea sunt iSri in care se voroeite
franceza.
ln peste 44 de !6ri, franceza este limba oficiala. ln Europa, aceste !5ri sunt
Franla, Elvelia, Belgia, Luxemburg si Monaco.ln Africa, franceza este Iimba
oficiala de stat gi parlial ;i limbd matern5 in peste 25 de !ari, cum ar fi
Senegal, Algeria, Maroc;i Tunisia. ln alte !5ri, franceza este limbi de predare
orme:
vingt-cinq 25
*u
Fiona: Un ap6ritif?
Mario: Oui, volontlers.
Claire: Avec plaisir.
Fiona: Champagne?
Claire: Euh... oui... qu,est-ce qu,on f6te?
Mario: Unanniversaire?
Fiona: Non, non, ce n,est pas mon anniversaire...
Claire: Alors, qu,est-ce qu,on f6te?
Fiona: C'est une surprisel Sant6l
$ Qu'est-ce qu'on f6te?
c
la f€ter a sdrbdtori)
(de
Ce sirbitorim? un num6ro I un numar
c'estici! | aici estel
! Qu'est-ce que / Ce...? (pronume un ap6ritif un aperitiv
u
qu'...? i
Elle habite or)?
interogativ) volontiers I cu plicere
j
*
(de lahabiter a locui)
Unde locuiegte? Avecplaisir, I Cu placere.
une rue
Unanniversaire I o:niversare
je Sais (de /a savoir
o strad5 mon I al meu (pron. pcs.,
gtiu
a sti) pers. l, sg., m.)
i quel num6ro?
unesurprise! losurprizdl
| la ce numdr? Sant6! I sanet.t.t
01 23 45 678g10
z6ro un deux trois quatre cinq six sept huit neuf dix
11 12 13 14 ,s 16 1718i.920
onze douze treize quatorze quinze seize dix-sept dix-huit dix-neuf vingt
26 vingt-six
5a
In Franla, f iecare departement este numerotat alfabetic. Ultimele dou6 cif re de la numirul de inmatriculare
al ma;inii sau primele doud de la codul pogtal indicS cifra departamentelor.
& (il
De ex.: 01: I'Ain (m.), 06: les Alpes-Maritimes (f. pl.) etc.
Conjugali alte doua verbe terminate in -er: habiter (a locui) 1i fiter (a sdrbdtori).
t habiter
J' ..................................... Paris
Tu ................................... ici?
Elle .................................. ott?
...........
Nous 5, rue de la R6publique.
Vous........... Strasbourg?
@ Marcali mai intSi a;a-numita liaison (legdtura dintre cuvinte), apoi ascultali pronunfia corectS.
' jazz.
1. lls adorent le 3. Vous habitez Ajaccio. 5. Nous adorons la f6te de la musique.
2. Vous 6tes ltalien? 4. Elles habitent Rome.
Gl Stili cum se pun intrebirile cu est-ce gue. Relineli ordinea cuvintelor in cazul in care mai apare un cuv6nt
interogativ, cum ar fi o0:
t0
vous...................... ? ) Nous f6tons un anniversaire.
dix
,ort .....................? ) Une bidre et un sandwich, s'il vous plait.
C7) Ascultali urmitoarea scend ;i marcali cu + sau - dacd persoana respectiv5 accepta sau nu oferta.
(a-tFle
1.o 20 3C 4.O sO
vingt-sept 27
ub
E@CilAscultatisicititi5idumneavoastr5teXtul.G5si!iapoiimagineapotrivitipentrufiecaredialog'
W@G5si!ifelicitareaCaresepotrive;teflec5reiperSoane.
tn este adjectiv: Bonne annde! Mario est un bon clarinettiste. (bon / bonne + substantiv)
ffi este adverb: Fiona chante blen. (verb + bien)
sose;te in
Atunci c6nd (incd) nu cunoagteli bine o persoana, puteli fi invitat doar la un aperitiv. Oaspetele
l. jurul orelor 18 sau 19, bea un paharimpreunS cu gazda 9i m5n6nc5 impreunS amuse'gueules sau canapas
invitali la masa de pr6nz sau la cina,
imici aperitive). Oaspetele isi ia rdmas bun inainte de masd. Daca sunteli
nu trebuie si fili niciodata foarte punctuali, ci trebuie sa veniti cu un sfert de or5 mai tSrziu, ca o dovadi de
politele. Se obi;nuie;te ca oaspetele sa aducS un cadou. Mai int6i se servette o bautura, apoi oaspefii ;i
gazda se a;azi la masa. Dupa felul principal de m6ncare se oferd de obicei un desert 9i o cafea. La ocazii
vingt-neuf 29
a ............ ans. Elle est ..
(profession)
et veut ouvrir .......... .. . Elle .......... tr6s bien.
Elle est ...... .. (nationarite), ereile vient de
co*, en ............._,....
Elle .............. .... 5, rue de la R6publique i Strasbourg.
F
i;
::W@vamairuILi::",',,:1;,TfjI5H.ute?Cuplatiurm5toareIeintreb5ri;iraspunsuriinmodlogic,
lO trente
Trecelila plural.
le sau Ia? W
chocolat .......... bidre th6 beurre
funinine
gfrstantivele cu terminalia -e: la tomate, la lampe;
,sbstantivele cu terminalia -t6: la liberte (libertatea); -tion: la situation: -ette: la trompette;
de: la mdthode; -ade'.la salade; -ure'.la culture... .
masculine
srbstantivele cu terminalia -age: le garage; -ment'. le gouvernement (guvernul); -eau: le bureau;
-*lrtpe sau -phone'. le microscope j le telephone. . . .
od logic.
ajutor in invdlarea cuvintelor ;i a sensurilor lor multiple vd este oferit de dicfionar. Cel mai bine este sa
rati un diclionar cu cca 100 000 de cuvinte gi expresii, cici la acest volum veli gisili cea mai mare
a sensurilor gi a cazurilor speciale. Vi oferim aici numai c6teva exemple pentru a va familiariza cu
&bnarul:
ffil ain Pr6lude aliTnvdlat cuvintele de maijos. Cautali in diclionar semnificalia lor in francezd 5i in rom6ni.
Au aceste cuvinte aceeagi semnificalie?
Notali traducerea lorl
Ia serviette {} Servelelul {r
h garage {}................ garajul fl
la culture fi... ............ cultura fl
la veste O............ ... vesta o
bFi!icurios!Cauta-tiechivalentulurmdtoarelorcuvinte;inota!igenu|acestora:feminin(/i)saumasculin(m,)?@
soarele O , ............. luna fl
pimSntul ft........ .. . telefonul {t
lumina {t l'amour fil.
trente et un 31
t
Q Hanovre 1. Moscova
Q Nuremberg 2. Koln
Q Arome 3. Viena
Q nome 4. Aachen
Q Munich 5. Nurnberg
Q Londres 6. Bremen
Q Moscou 7. Hanovra
Q Bruxelles 8. Londra
Q cologne 9. Basel
Q Vienne 10. Roma
Q aate 11. Munchen
Q aix-la-Chapelle 12. Bruxelles
tw
I
I
Ci) Ascultati dialogurile si priviti desenele si fotografiile. ordonati elementele de mai jos si refaceti I
dialogurile. d-} Il-
rE
t-
,*&1-s
.{
*i
* C'est mon anniversaire. ) Je suis en vacances d Paris. ) Avec plaisir. -llrlutftf,te
mmrn
J'ai vingt ans. 3 Le Louvre... ) Vous travaillez ir Cahors? 4
ulmyd
) Non, je suis Frangais. ) Quelle est votre profession? ) Non, je travaille d Toulouse,
milmmry
$ Tu es Alg6rienT * Qu'est-ce que vous visitezT chez Airbus.
) Je suis chanteuse. l Vous voulez boire une bidre
avec moi? D3
unAlg6rien I un algerran unechanteuse I o cantareati
I
32 trente-deux
omostintelor
*sau 6tre?
lLGdrerine des parents portugais. 6. C' ............ un homme trds sympathique.
L& -..-...... ..22 ans. 7. Nous ...... faim!
t"[ ----........... ing6nieur. 8. Est-ce que vous des sandwiches?
l-I|H trEs faim. 3. Nous avons sommeil. (Ne este somn.) 5. Vous avez froid? Ud este frig?)
a soif. 4. Elle a trds chaud. (Eiii este foarte cald.)
P
m..ffi",ffi..ffi.
trristice
trente-trois 33
I *---{tnterlude}-
\/
rlry -R-"t',,'"4
I
se g5sesc la caf6'tabac sau la posti,
l-Timbrele
an nazal: [6]
6: [e]
6/ai /d: [e]
b Ascultali cum se pronunld aceste cuvinte. Puteli gdsi ;i alte cuvinte in lxliile 7-5 care se pronun!5
astfel? ff
Voici Toulouse. Paul ... Toulouse, la ...................... rose. Paul et Marianne, une Am6ricaine,
tffi pas les ... bavards. Paul invite Marianne i une "........
Je suis de Saint-Malo, en
hrl}:ur, monsieur!
Je voudrais un jus d'orange, s'il vous plait.
I*rL Marie!
!-
or{ugarea verbelor terminate ?n -er g o prepoziliile de dinaintea numelor de orage ;i de !5ri
@ aticolul hotarSt gi nehotir6t h C negatia
:Am6ricaine,
formele adjectivelor ce indicd
na-tionalitati gi numele de nationalitati
i
o pronumele interogativ que / gu'in combinalie cu
est-ce gue
ele trei modalitati de formulare
r, elle adore a unei intrebari
n.................
en Roumanie, au Portugal,
.-..... un caf6. i Paris, aux Etats-Unis,
trente-cinq 35
proiect al Fionei: ea vrea sa deschidS o Scoala de
iffi Fiona, Claire ;i Mario ciocnesc un pahar in cinstea noului
muzicS. Prietenii o ajuti la realizarea acestui proiect' fl
@ O C6nd vrea Fiona si deschida gcoala de muzicS? Cautali in text intreba rea,,Citnd?" 5i
intrebare.
rispunsul la aceastd
11
Atenlie:
inainte de numele lunii se foloseSte prepozilia en en octobre'
35 trente-six
i o ;coal6 de kJta}i cum se pronunla numele lunilor gi repetati-le. fl
SUdeta numerele p6na la 20. Acum vom numira mai departe pdna la 31. Ascultafi. f)
II 22 23 24 25
drqgfi et un vingt-deux vingt-trois vingt-quatre vingt-cinq
r 27 2S 29 30 31
*Ut-dx vingt-sept vingt-huit vingt-neuf trente trente et un
fumfletali tabelul de conjugare allui vouloir (a vrea) cu ajutorul dialogului. Vouloir esle un verb neregulat
gi' e parte din grupa a lll-a de verbe.
mloir
,F -----................... Retineti:
Dupd vouloir urmeazE un substantiv:
tu -.-._...................
ll veut un jus d'orange.
Itrdle veut Sau poate urma un verb la infinitiv:
umrs rou/ons Elle veut ouvrir une ecole de
m.swulez musique en octobre.
trelles veulent
frteste persoane au, ca gi Fiona, un proiect important. Ce vor sE faca? Raspundeli folosind verbul vouloir.
frgi verificali corectitud nea propozif lor d u m neavoastrS.
i ii fl
lb er: 1 . lls ont un cafd en Bretagne. )
lls veulent avoir un cafd en Bretagne.
uul la aceastd
a Tu chantes it l'Olympia? 6. Elle f6te son anniversalre i Tahiti.
l$ne!i: Unele adjective folosite frecvent stau insi inaintea substantivului: grand, -e (mare), petit, -e
lpfq nicd), gros, grosse @ros, groasd, mare), bon, bonne (bun, bund), mauvais, -e (rdu, rea), joli, -e
ff4u1, drdgufd), jeune (t6niir, tflndrd), de ex.: un grand projet, une bonne rdde etc.
A*ctivulse acordi in gen ;i numir cu substantivul!
taflural desdevine de: des oranges ) degrosses oranges.
ll,rneralele stau intotdea u na ina i ntea substantivu lu i'. six ora nges.
trente-sept 37
6b
i i+
g t li{rrire 1 l. du ItlA'lAli
t !r!t-!sq!' :1 C .r Sftdri[s 2 Boris
ll: i- t Brrii€ ly 3 tiil. Jaaques
tl: L{ t Sertvii?*
i { }l$tir
: fil { odilefl td 5 iiait
S iiditi: t5
$ Edetr(l .t 6 lNlri{e;lir I FrudBrce MS
,J
8 Mririre
in ? f6licil? t 7 J..9.*cioS. r*7
7 its'6cnd
M I J+u it'i) t. lrr: V$llS .i8
*T -5Afr*- :, E+iohiflie
; I v{e'cr tv1 3 Paeirte \i9
v 10
trrn$oisa
tjl IO Srbnga sto
10 Guill*$me S I I io*i*e 1 I Eit*;|.
h'l ",.' 2 Aoxille
I 1 Flutin l) .:r ius$,ir 1
fi 13 frllisi8 13 fu]r*ii* d3 l'. I
,t 12 ltti*na .r 'tS i{r
I 3 Yvet! i* 1! Staii;4*
, 14 lrrxini lrt Hr54q
't
E
.F[ffi
Caiheriils
Louis Crepir 3 :.lii O?loninc
Nalrtlia Iimil'i
ffiil*llimt
_t
lmelins
s Sim. Jude
i)
:
:ti{ffi$ J 31 ar'sde I
Tittr#* lit"t't sr
i\l!rcissB
i r 31 rsnaceccr lll:
':l Nut6' Brnffi' Toulou$
:l Va@nccs $olaires : Zone A- - -Cs'n' Clormnt-tErrand' Gnnoble' LYon' Mmtmllior' Nsncv'Mstt'
zonrB-Aix'Mtneille'Ami6N'B$ngon'Oiion'r-irl"'iitog$'Nit"'OA'"nt'to""'poitilc'Rtims'Bouen'Srrrsbouro
zonc C.-'..€ordc!ux, Cr6tsil, Parb, Veis'ill€s
des pEres
l'hiver(rn.) llarna
38 trente'huit
hire), diferite dela exerciliul 7 puteli citi inifialele zilelor sSptim6nii. Ordonali-le.
l|5ffiun an foarte plin! Ce intenlionati sd faceli? Alcatuili propozilii logice dupa model:
3, h Saint-Michel: c'est /e
lil-hcamaval: c'est le
este ultima zi inainte de inceperea postului. in aceastd zi se f ac crflpes (clatite). De ziua nationala
un ddfil{ pe Champs-Elysfies in prezenla pregedintelui statului, a guvernului ;i a multor
oficiali si spectatori, iar seara are loc un mare spectacol de foc de artificii pe Champ-de-Mars. Cu o
hainte, in intreaga Fran!5 au loc petreceri dansante;ifocuri de artificii.
trente-neuf 39
I
I
,u
lw,l Ainceput vacanla de var5. Mario gi Claire au ceva de s5rbatorit: sunt ?mpreun6 de cinci ani. Mario merge la
o cofetErie si cumpara un tort. /-}
1@o
d
,W citron
200 g de chocolats belges;...........................€ le g6teau au ........€
i
3. ea ........... .. euros
a Afi inv6lat alte doui verbe: coOter (a costa) gi faire (a face, a costa). Co0ter este un verb regulat care
se termind in -er. Completatiintrebirile cu verbul cotter.
40 quarante
rirc merge h
mai ales la persoana a lll-a singular sau plural!
/ ea ................... combien?
les courses.
la vaisselle.
le m6nage.
m,
5Ees ... un g5teau ffi
i sa traduceli aceste *presii in romdna'
bien?
bien?
quarante et un 41
twew @ Ce produse se g5sesc in urmEtoarele magazine?
ffi
rilr
tffi
ffio
la maison de la presse
-ryf,mh
3. une baguette et
des biscottes
7. un savon
!'
Alc5tuiti-va o cartotecS si faceti c6te o fisa pentru fiecare magazin. Completati apoi treptat
denumirile
produselor care se gdsesc in acele magazine.
42 quarante-deux
7b
M
51 cinquante et un 52 cinquante-deux 60 soixante
sixante et un 70 soixante-dix 71 soixante et onze 72 soixante-douze
80 quatre-vingts 81 quatre-vingt-un 82 quatre-vingt-deux
salade ingt-dix S'l quatre-vingt-onze 100 cent 101 cent un
cents 300 trois cents 1 000 mille
&
aucisses et
prefurile pe care le auzili.
O+r
Osa
Ozo
Cr se:
O:+
Ooe
Oeo
Css
O
Or
ro+
gsg
Ozs
Ozooo
Oqz+
rbiftecks
,Dnpd rrieti in litere numerele care au r6mas.
--tente-six, ... .
rffimn$e:
numeralelor 21, 31, 41, 51 1i 61, cifra 7 se leagd de cealalt5 prin ef Sifdrd cratimd.
ifudtap-dialogul din 6prcerie. Cumparali apoi din magazinele dela exerciliul 7 produsele ilustrate mai
ffiu, ilotati-va prelu ri le.
Sierie
D Bonfrrurl
I Donjour, vous d6sirez?
D "bru.rdrais des p6tes et des biscuits,
rabas au rhum fi vous plait.
r_geteau D ffiarcc Ea?
t- Noire D [Ine salade.
I '
D lffia.
D (a fait combien?
D gafait 18 euros 50.
I
I
md multi francezi merg la cumparaturi o data pe saptamEni in supermarketuri mari, numite
J
cumpara de la bEcinie produsele proaspete precum fructele, legumele sau mdrfurile pe care au
h cumpere de la supermarket. in general, in Franla magazinele se inchid la ora 19 sau 20.
proaspata sau crorssants se pot cump6ra ;i duminicd dimineali, motiv pentru care luni dimineata
eptat denumirile
s.rnt inchise.
qtrarante-trois 43
i
I
I
Su
lffiilt
Claire ar vrea si-i facd o surprizd lui Mario cu ocazia aniversarii lor. Aceasta il leag5 la ochi, apoi pleacd
cu magina. f}
Mario: Mais oir on va?
Claire: Surprise.
Mario: ie n'aime pas les surprises. O0 sommes-nous?
Claire: Sur l'autoroute.
Mario: Et oir allons-nous?
Claire: Dans une ville.
Mario: Loin?
Claire: Assez, oui.
Mario: Combien de kilomdtres?
Claire: Je ne sais pas. Beaucoup.
.;
Claire: Surprise.
I' Mario: grrr... !
in dialog alte doua verbe terminate in -er: aimer (a iubi, a pldcea) ti aller (a merge). Aller
verb neregulat terminat in -er. Completali tabelele cu ajutorul dialogului.
aller
Je vals
Tu vas
lllOn
Nous .
Yous allez
lls vont
rerbele aller si 6tre se folosesc urmdtoarele prepozitii: On va it Colmar? On est dans une ville.
ut Allemagne. lntrebarea ,,unde" se formuleaza astfel: Oi vas-tu?
quarante-cinq 45
8b
Ascultali gi cititi ;i dumneavoastrd in acela;i timp. Gasili mijlocul de transport potrrvit pentru fiecare
ffiffiffiWffiffi
minidialog.
;:
t
I I
lL
# Vous prenez...?
(de laprerdre)
prendre qc
| Luali...?
I a lua ceva
cher/chire
lecentre-ville
ou
un pied
lscumP/scumP5
I centrul
I sau
oragului
I ilM@
I
Re!ine!i:
Atunci c6nd suntem pe mijlocul de transport respectiv, se foloseSte d (d vdlo), dar cSnd suntem in acel
mijloc de transport se foloseSte en (en voiture). Prepoziliile d / en se folosesc cu verbul arrer.
46 quarante-six
pentru fiecare Aten!ie:
Duptt prendre se folose;te articolul
hotarAt:7'e prends le mdtro.
Verbele apprendre (a invd.ta) si
comprendre (aintelege) se conjugi
dupd acelagi model.
bbus C
r voiture?
s en bus, dmneavoastra? Ce mijloc de transport folosili? Rdspundeli la intrebari folosind mljloacele de trans-
est pratique. &r tabel. Atenlie la prepozilia folositS!
ilre le metro?
oruintele, form6nd perechi de antonime: grand, -e + petit,'e; bon, bonne * mauvais, -e;
d61egf;en avoir envie de... * avoir horreur de...
Trl fais la vaisselle? (ne pas avoir envie) 4. il Tu prends le bus? (d6tester)
Uurs allez au centre-ville? (adorer) 5. S Vous faites le pleinT (d6tester)
fdt un gSteau? (avoir horreur de) 6. I Elle prend l'avion? (aimer)
e a acesteia: pe
I suntem in acel
hlete (un carnet) de la automat sau de la casa de bilete
barajul electronic. Pentru a merge in direclia corect5 trebuie
dler.
i numele statiei finale.
ri.
quarante-sept 47
9a
demainmatin lovizitii
I m6ine dimineati dens 'ne heure I peste o ora
48 quarante-huit
rbeascd cu ea
r, o sund inci
.-..... d 10h.
s une heure.
tui ou non?
gb
(l) Ascultali ce int6lniri aveti sapt6m6na viitoare. Notati-va in agendi ora exacti si locul de intalnire. @
Dimanche: Mario et le pianiste de jazz a ................. h, caf6 SaintJean.
Mercredi:
Jeudi: anniversaire de FranEois, A ................... h d la
S Vendredi:
Samedi: mariage de Luc et Sophie e ................... h.
s
DacE nu infelegeli imediat despre ce este vorba, fiti atenli in special la mimica interlocutorului
si la intonalie. Franceziiisiintdresc afirmaliile gicu o serie de gesturi!
ffi
fi
ffi
@ "
Aici gdsili cSteva cuvinte care indicd anumite momente ale zilei:
Atunci cSnd avem in vedere succesiunea momentelor zilei sau un anumit timp al zilei, spunem:
la journ6e (ziua) la matinde (dimineata) la soirfie (seara)
Atenlie:
Zilele saptdmSnii se folosesc firi articol: Lundi, on va danser. (Luni mergem sd dansdm.) Daci ceva are
loc cu regularitate, ziua respectiv5 se folosegte cu articol: Le lundi, on va danser. (Lunea mergem
[intotdea u na] sd d a n sd m.)
$i diferitele momente ale zilei se folosesc cu articol atunci cAnd ceva are loc cu regularitate: le soir, je
fais la cuisine. (Seara gdtesc frntotdeaunal.)
50 cinquante
ntalnire. all1]rrnatoarele expresii reprezinti reacJii la o veste bund sau proastS. Fili atenli la intonalie 9i marcali cu +
rl@a la vestea bund si cu - reaclia la cea proasta.
I-.hudrais parler i Monsieur Delmas. o imi pare rdu, domnul Radu tocmai vorbe5te
la telefon.
L il*adane Xion est absente tt Nu, este in deplasare.
pu [a journ6e.
&- Vorus avez un message pour moi? C As dori sd vorbesc cu domnul Delmas.
cinquante et un 51
,or -
:
Mario: Elle est parfaite, nous la prenons!
claire: Mais Mario... attends... je ne sais pas... c,est trop cher, non? pour une
semaine...
,
ffi lal4,la23 | aici: camera 14,23
a vedea
f ffi un h6telier
unec:hambre
I un hotelier Vous voulez les voir? Vreti sa le vedeli?
|
locameri au premier 6tage (m..1 la primul etaj
libre |
I libe, au second la al doilea (etaj)
i I
,
une chambre de libre I o cameri liberd Prenez (de laprendre) | t_ua1i... (imperativ)
unbain lobaie un ascenseur I un lift
I'I unedouche I un du; une clef/une cI6 I o cheie
rcster I a rimdne sombre I sumbru, intunecat
combiendetemps I cSttimp parfaiUe I perfect/i
unesemaine I o sdptam6ni nous Ia prenons I o luim
lanuit I arci pe noapte (de laprendre)
non compriVe I neincluV5
fi"-ti*tiil
'#_-//
chambreeste dormitorul. cameri in general la
lla se spune pidce sau la salle.
W O Cumsuntdotatecamereledehotelpi undesegisescacestea?
= 1. la chambre 14 est 2.la chambre 23 est
12
$
al {r
ff
fr
f.
b*4tn f
142,145
Ir,
|rJ
Gcrplementele directe exprimate prin pronumele le, la, I'sau les inlocuiesc de cele mai multe ori
&ntive.
Ei{ocuieste un substantiy masculin la singular, /a inlocuieSte un substantiv feminin la singular, iar les,
mgAstantrv masculin sau feminin la plural.
lCanpletafi cu pronumele complemente directe corespunzdtoare ;i relineli pozilia lui ne... pas
Ds-: 1. ) Iu as les clefs? ) Oui, ie les ai. / Non, ie ne les ai pas'
ItLlTu ) Oui, je
as les clefs? ai. / Non, je ne ............. ai pas.
cinquante-trois 53
,ob
i-l]llffiOCeproblemeauace;tioaspetiaihotelului?Ascultatisigrupatiindreptulfiec5reicamereobiectele
care lipsesc.
des clefs
les cintres
le chauffage
crnquante-quatre
mere obiectele kificali cu ajutorul vocabularului ce lipse;te in aceastd camerd. Mario il sun6 pe Jean-Claude
f e plSnge.
bre 12
dhserviettes de bain une couverture des oreillers une armoire un lit
urlEl6phone une t6l6vision des cintres une t6l6commande
) les cintres
franfuzeSti sunt arareori dotate cu pilote. Pentru invelit exista o pdtura cu cear;af.
)le chauffage rgrrreli la hotel ;i aveli diferite intrebari. GEsili corespondentul franluzesc.
este aga de mare, incSt la prima vizitd in capitala francez6 nu poti dec6t sa-!i formezi o primd
in afara de vizitele cele mai importante la Louvre,la Turnul Eiffel (/a tour Eiffel), pe Champs-Elysdes,
Notre-Dame, Grande Arche, nu ar trebui sd uitati sa mergeti pe rue Mouffetard din
Ertures.
itul Quarfier Latin, o strade foarte vie, cu piele 9i multe restaurante, in care se servesc specialitali
. Acolo se poate m6nca precum in Antile, se poate incerca couscous marocain sau se pot comanda
min5, aceasta
de mare (des fruits defierl intr-o braserie.
iective turistice: Jardin du Luxembourg cu fAnt6na Medici (fontaine M6dicisl, Boulevard Saint-
gicafenelele sale literare, precum Caf6 de Flore; cel mai vechi restaurant din Paris este Le Procope,
B,redel'AncienneCom6die. Filosofiidin secolulalXVlll-lea seintSlneauin acest local;ta V//ette
este
altehnologiei imens, dotat cu g6ode, o salS cinematografici multimedia; la Marais, pe rue des
se pot mSnca specialitati cugere, iar de la etajul 9 al restaurantului din incinta lnstitut du monde
se poate admira minunata priveli;te a insulelor lle de la CitA ,i lle St-Louis de pe Sena.
cinquante-cinq 55
t,
Itil@oDincelec!iiprovinurmatoareledialoguri?Ascultaiisigrupa!i-lecorespunz5tor. n
Q vais ot on va?
Q Le grand projet I
Q nto, c'est Fiona
i
Q Le g6teau For6t-Noire
Q t-a t+ ou ta 23? 2
3
w@
i .A.
Mai stili ce se int6mpla mai departe? Continuafi dialogurile din lectiile 1
respective. puteli asculta incd o
data textele. 5
i
7 1. Oh ! Vous ne voulez pas plutdt deux a) Non, non, je voudrais I
babas au rhum? I
2. Le petit alors. Et avec ga?
I
iir
t,
# 3. (a fait 9 euros 50.
:l ffi
.i 1. Combien de ............, . ? a) Je ne sais pas. Beaucoup.
i
2. J'ai bien envie d'aller d Berlin. b) C'est trop ......................
3. On va .............. ? c) Gagn6l
t t
I 4,1
1l
,,1
.t
.,t1
2. 4116, Claire. mais oi es-tu? b)Je suis au caf6, j' ... .....
li
3. Mais qu'est-ce que ............. c) La visite est dans une heure, tu viens,
oui ou non?
c
10 1. Vous d6sirez a) Oh, une semajne...
4
ir'
t
t .....:.. . .........., ?
56 cinquante-six
h legon 6. Fiona parle de son grand projet: elle veut.'.
b legon 7, Mario va ir la boulangerie: il veut...
h legon 8, Claire et Mario sont en voiture: ils veulent...
h leeon 9, Fiona t6l6phone d Claire: elle veut..'
rsculta inca o h legon 10, Claire et Mario cherchent un h6tel: ils veulent...
iffi1 completali propoziliile cu forma corecti a verbului, apoi marcali c5sufa corespunz6toare
idumneavoastrS.
T
L--
(prendre)
brrtver,
Q l'avion
Qa l'aeroport
Q la voiture
Q a ta gare de l'Est
Q
C
le train.
prr l'autoroute.
despre aceast6 cilatorie la persoana l: le vais d Paris en / d.... Scrieli toate propozitiile'
irterculturale
(cai6)tranluzeascS se pot servi bauturi calde sau reci Si feluri de m6ncare simple, u;or de
Daca dorili ceva dulce la bautura pe care o servili, trebuie si mergeti intr-un salon de thd
I Uens,
cinquante-sept 57
,t
fllfil@ @ gtilimaimultdec6tcredefi!
Sunteliin Franla gi ali dori o scrumieri sau o pung5, ati dori sd luati micul dejun la ora B, sa vi ver
cauciucurile sau sd cumpirati un bilet pentru a merge in centru. Cum vd faceti int
Alcatuili propozilii cu elementele indicate in c6sute. Denumirea profesiilor vd va da o m6n6 de ajutor.
#
I
1. le garEon de caf6
&m
2. la vendeuse
ffi ^:].q,w
le chauffeur de bus
I
De ex.: 1. Je voudrais (+ verb) un cendrier s'il vous plait.
un sac en plastique
un ticket pour le centre-ville
les pneus
le petit d6jeuner a ... h
tacgues Pr6vert (1900 - 1977)este un cunoscut scriitor francez. El scrie cu ironie si delicatete despre
lucrurile simple ale vielii. Despre poezia sa se discuta adesea gi la gcoalS. ln plus, Pr$vert a scris multe
dialoguri de film. Cele mai celebre lucriri ale sale sunt: Paroles (1946), Histoires (1946);i Spectacle
(1951). Poezia sa poate fi cititd usorde catre striini. lncercati cu aceasti declaralie de dragoste.
Chanson
Quel jour sommes-nous
Nous sommes tous les jours
Mon amie
,,l1 Nous sommes toute la vie
1i
Mon amour
Nous nous aimons et nous vivons
Nous vivons et nous nous aimons
Et nous ne savons pas ce que c'est que la vie
,,1
.:i lil Et nous ne savons pas ce que c'est que le jour
:.i
i' Et nous ne savons pas ce que c'est que l'amour.
:l Paroles @ Ed. Gallimard
i-d i
.1
touslesjours | ?n fiecare zi nous vivons I traim
,1 mon amie I prietena mea nous ne savonsplls I nu ttim
toute Ia vie
t'
I
I toatS viata ce que c'estque... I ce este...
nous nous aimons I ne iubim
5E cinquante-huit
il
;cultati-l pe hErmediar! Gasiti pentru expresiile franluzegti scopurile didactice corespunzdtoare indicate in
ci ar mai trebui recapitulat?
ft comunicative au fost:
rrri intenlii f Q stabilirea unei intAlniri
ud date g Q indicarea unei ore / a unui anumit moment al zilei
c6t costi ceva h Q exprimarea entuziasmului, a regretului, a nemullumirii
e mijloc de transport i Q cum d6m un telefon
j Q rezervarea unei camere de hotel
geferinlei, a dezamdgirii,
a$ invSlat:
soixante et un 61
"!,!-
r t(l
cher/chBre I apoi
I aici: drag/it prendre rendez-vous a stabili o tnt6lnire
C'est6vident I Este evident cr6ole creol
tu as achetd (de la I ai cumparat prochain/e urmdtor/toare
acheter a cumpdra) | i huit heures du soir la ora opt seara
hier I ieri nous avons trouv6 noi am gdsit
, nous avons rencontr6 | am intSlnit
11
(de lattottver a gdsi)
(de larencontrer
11
les Saveurs cr6oles nume propriu
a tntdlni)
(f.pt.) (,,Savori creole")
un/e R6unionnaiVe I o persoand de pe insula un baiser un serut
La R6union T\r signes? Semnezi?
- j,,l
.
I
il 6crit (de la 6crire I el scrie (de la signer a semna\
o scrie)
1t
I i'
I
@ O ce;titidespre christian?
I Sa nationalit6: ll est
I
I ll vient de
*
i
ll est............ ....... (profession).
ll .................. .... des chansons.
soixante-deux
I IA
ffrI .este
une carte postale. Atenlie: Dupd nous, vous, ils gi e//es se face o liaison,
a 5a vina iar dupd 6tire se folosegte prepozilia i:
des chansons. EIIe 6crit une carte postale d Fiona, au professeur,
][ITl;lN- it la secrdtaire. intrebarea se formuleaza astfel:A gui
6cris-tu? A qui est-ce que Claire 6crit? (Cuiii scrii?
Cuiii scrie Claire?)
-n dialog noi forme verbale: tu as achet6 / nous avons rencontr6 / nous avons trouv6.
(,,perfect
-nume5tepass6 compos6 compus"). El se formeaza dintr-o formd de prezent
sr 6tre + pafticipe pass6 (,,participiu trecut"). Verbele care se termini in -er formeazd
h 4- Cele mai multe verbe formeazit pass6 composd cu avoir.
heurc,
gnes? perfectul compus al urmdtoarelor verbe:
itula vocabularul, folosili momentele in care sunteli intr-un blocaj rutier, in tramvai, sub dug.
mmrniti in francez6 obiectele care vE inconjoarS.
francezi nu se face distinctia intre pe mine, md;i mie, imi: Tu me regardes? (Ma privetti?),
une chanson? (imi cdnti un cdntec?)
$ pozilia pronumelor:
tutcontrer? / Veux-tu le rencontrer?
soixante-trois 63
T
{* mp*rtk* * nt w* * *$ wtYt * uY *
i
Fiona: Bonjour, madame, je voudrais un renseignement. Je voudrais 6tre i Paris demain
,,1
i O Ascultaligi marcatiorele indicate
,"'\
@o @o @c @c
ri @c @o @o @o
ti'
il
@ Priviti cum se indici orele intregi, jumatatile ;i sferturile de ora.
@@@
I
il est six heures et quart il est six heures et demie il est sept heures moins le quart
tl
66 soixante-six
13a
h si jumdtate se adund la ora anterioarS, iar cele de dupa ;i jumatate se scad din ora
c$a expresiile quelte ambiance j d quelle heure.lnvalali acum toate formele pronumelui
quel. Acesta se acordi, la fel ca un adjectiv, ?n gen gi num5r cu substantivul
Sur
--....... heure part le train pour Lyon? 2. ) quai part le train pour
3*)Etzur ........ voie? 4. !.............. r6servations d6sirez-vous?
lm pour BAle circule .......... jours?
pouvoir payer
je .............,......... je paie / paye
lu peux tu paies / payes
il / elle peut il/ elle paie / paye
nous pouyons nous payons
vous pouvez vous .....,,.....
ils / elles peuvent
ln ils / elles paient / payent
---..,........payer 3.Nousne..................................pas
bancaire? payer la chambre!
4. lls
dEque. payer?
soixante-sept 67
t3a L. -t"ee il\4ou{{etard, t'sst Par iei
Monsieur: LarueMouffetard?Jesursd6sol6,mapetitedame,maisjenesuispasdeParis...
Pardon, madame, oU se trouve la rue
Mouffetard' s'il vous plait"'?
Fiona:
Dame: Cen,estpastrdsloin...Vousalleztoutdroit,etpuisvoustournez}9aucheila-,boulangerie
li-bas, et ensuite c'est sur la droite"'
Fiona: Bon, merci...
c'est par ici?
Fiona: Pardon, monsieur, la rue Mouffetard'
Mais oui, vous traversez le carrefour
et c'est la rue' ld-bas'
Monsieur:
Fiona: Ah, trds bien. Mercr' .... Rue Mouffetard'
Bon, maintenant oit est le restaurant?
Claire: Fiona, ouh, ouhl! Salut, ma belle!
Fiona: Ah, vous 6tes lirl Je cherche le restaurant"'
:- Mario: Bonsoir, Fiona. Viens, le restaurant
est d 100 mdtres'
r( \xi 'i
Fiona: Ah, enfin. je suis crev6e'
traverserqc I atraversaceva
ici
il* par
setrouver
toutdroit
I Re
aicl
I aseafla
I drePt lnainte
uncarrefour
maintenant
I o interseclie
I acum
tourner I acoti,aseintoarce
mabelle I frumoasa mea
(adi' Posesiv'
i gauche ma I a mea
I la
stAnga
t, so'' f ')
lh-bas I acolo I unners'
surladroite I Pe Partea dreaPtd
un mEtre I metru
crev6,le(fam.) lePuizaVa
!
a,
i, .
WoScrie!isubfiecaredesendrrectiileindicate'
traverser le carrefour 100 mdtres
,,1 tout droit b gauche d droite
i 'rf
il \
II B
\
1
I
I
t
1.:
I
.E
ti
!
70 soixante-dix
13n
tul in care care este drumul pe care il cautam? Subliniatiin dialog intrebarile Fionei.
lrouver este un verb reflexiv. Verbul reflexiv este insolit de un pronume reflexiv, care are
cu subiectul. lnvalali bine pronumele corespunzatoare din conjugarea verbului
;_. .
drVosges, et oi ...........
de Victor Hugo?
wiaile poarti adesea numele unor celebritS]i din politicd sau culturi sau numele unor locuri.
de stat sau al generalilor se gSsesc pe boulevards sau avenues. Aproape in toate
; exista o rue de la Rdpublique.
100 mdtres deja cunogtinJi cu c6teva forme ale determinanlilor posesivi: mon anniversaire, ma petite
belle. Determinan{ii posesivi depind de raportul de posesie sau de apartenentS. La persoana
bl meu, a mea) trebuie si se facd distinclia intre masculrn (mon) si feminin (ma). La plural
h formi (mes).
soixante et onze 71
1qk
Ir *wMn GJ lnsotiti grupul de vizitatoriin oraSul normand Honfleur, aflat la gura de varsare a Senei. lnvatati
vocabularul si ascultati-l pe ghid! Marcali traseul pe harta orasului.
r(
m,\'i l,
Sainte-Catherine Mus6e du vieur
Honfleur
1",
,,W@Dup5ceati,,vizitat,,ora5ul,cusiguran!aputetispuneundeseafl5obiectiveleturisticeinHonfleq^
Notali numiirul fotografiilor pe harta orasului.
@ a Adjectivele vieux, beau, nouveau (nou) au la singular5 pe l6ngd forma de feminin vieille,
nouvelle,;i o a treia formS: vieil, bel, nouvel. Aceasta se utilizeaza ?naintea unui substantiv
care incepe cu o vmala sau cu un h mut: un vieil homme, un bel h6tel, un nouvel
72 soixante-douze
Ma.isons i
colombages
-3i:'
rrjlil,r Mario, Claire ;i Fiona l-au intAlnit pe Christian la intrarea in restaurantul de pe rue Mouffetard. Acum
mSncarea. {\
CIaire: contente, je n'aijamais mang6 cr6olel eu'est-ce que tu nous proposes, Christian?
Je suis trEs
Christian: oh, du boudin cr6ole, bien s0r, du poulet avec des bananes et du fruit de l'arbre d
pain. Et comme dessert, par exemple, de la glace d la noix de coco.
Mario: Le crabe farci, c'est bon?
Christian: C'est excellent. Le menu Ddgustation est trds bien.
ll y a du boudin et du crabe farci, c'est parfait.
Serveur: Vous avez choisi?
Mario: Quatre menus Degustation, s'il vous pla?t.
Serveur: Et comme boisson?
Christian: Avec le crabe farci, qu'est-ce que
vous nous recommandez?
Serveur: Je vous recommande un Sylvaner, ou un
Christian: Entendu, une bouteille de Sylvaner.
Serveur: Vous prenez un ap6ritif? Le punch maison?
r6 '\*l
Fiona: Ah oui, volontiersl
I
Je n'ai jamais mangri I Nu am mincat une noix de coco
iffi ';;rr
cr6ole.
ne... jamais
I
niciodati
specialititi creole. un crabe farci
I o nuci de cocos
I un crab umplut
I niciodati excellenUe I excelenVi
proposer qc i qn I a propune ceva cuiva Vous avez choisi? | Ati ales? / V-ati hot5ret?
un boudin I un caltabos (de la choisir a alege) |
O Ali mdncat vreodatd specialitSli creole? Ce altceva. n-a1i mai f6cut niciodata? Completati cu
trecut al verbului corespunzdtor gi marcati propriul dumneavoastri rdspuns / propriile dum
rdspunsuri.
74 soixante-quatorze
14b
I ;ffi '\.'
!ffi
I
bouillir
fendu/e
I
de /a faire)
a fierbe
I taiava tn felit
a coace)
Ie
i
tout
feu doux
totul
,il
flamber I orezul
I a flamba
i ,W
ffi.
@ Gdsitipentru fiecare cantitate desenurpotrivit.
J
=:.f
b
ffi" o d
o
t
o o
1, une livre d'oignons 3. un paquet de riz 5. une bouteille de rhum
2. un pot de crdme 4. quatre escalopes de dinde 6. deux gousses de vanille
76 soixante-seize
,I4h
se foloseste numai de. Exist5 substantive cantitative: une bouteille de rhum, un kilo
=,r--Giii
* s =:verbe cantitative: beaucoup de beurre, combien de kilomdtres ... Cunoagteli deja
:= ,ldici asa-numita ,,cantitate zero" (niciun / nicio...),
Irmr mc-ar ngrediente care nu vi plac deloc sau la care sunteli alergici. De ex.: mdruntaie, organe
rajouter: saler:
zn: rantuzesc, chelnerul va intreba ce bduturi dorili )bia dupa ce alr terminat de comandat.
--E:orul: in funclie de tipul de carne se aleg vinurile coiespunz6toare. Regula este simpla:
:E:oeste,carnedepui gi carnedeporc; lacarneadevilel mergevinul albsauros6.Vinul rogu
* --rat cu carnea de vita si de miel. La desert se trece din nou la un vin u;or, de pilda un ros6,
mr*rcer el Firegte ci se poate alege si un vin care se potrivegte la intregul meniu. Berea se bea mai
:aza, pentru a stinge setea. 5au in Alsacia la choucroutel
soixante.dix-sept 77
christian 5i Fiona discut'i la masi despre dorul de
casi pe care il resimt in anumite situafii. ln schimb,
savureaza crabii pe care i-a comandat;i viseazS
ra insura ta R6union. {\
Fiona: Christian, tu parles cr6ole?
Christian: Oui, avec ma famille, bien s0r,
Claire: Et tu habites depuis longtemps i paris?
Christian: Depuis trois ans. Le temps passe!
Fiona: La R6union te manque?
Christian: Quand il pleut, oui, j,ai le mal du pays. Le soleil me manque.
Fiona: Ah moi aussi, j'ai le mal du pays, quand il pleut...
Mario: C'est 6vident, Fiona est lrlandaisel Ah, voici les
crabes!
Serveur: Attention, c'est trds chaudl
passer I a trece
| Atentiet
d6licieux/d6licieuse I delicios/delicioasl
La R6union
I l1i lipse5te La R6union? ce soir I deseari
te manque?
d'abord I mai intii
I
I
'1
:1
l
ffi O Lui christian ii este dor de cas5, soarele
fiin Franfa? Formali propozilii ca
ii lipsepte, ce anume din
- ' lara
;
in exempiele'urmEtoare.
De ex.: A paris, le soleil me manque. En France,
-
dumneavoastr6 v-ar lipsi daci
4ti
la bidre me manque.
I
h*(
J
i
la charcuterie la bicyclette journaux roumains
les
,1.;
I :i
la couette l'oreiller
]bb+eq les traditions roumaines
:T :
i' :
manquel
J 2. Fiona: J,adore la Francg mais l,lrlande
i .. manque.
7E soixante-dix-huit
i rmruh decAt credeli!
:':pozitiile cu elementele indicate.
=i-
.Cl r de l'asthme musulman veg6tarien
l]]lrfiffiqe pas de viande: il est ............ 2. Elle ne mange pas de fromage: elle est
@ .
3. ll ne mange pas de jambon: il est
4. ll va dans l'espace non-fumeurs: il a ............'
ffi
-l
:rl'-:e
*rfl
a Intrebdri cu propoziliile de la punctula;i relineli diferenla dintre prepoziliile depuis
va gandili atunci cSnd auzili verbul manger? Completali spaliile goale 5i relineli
l
E v-ar lipsi oa- ill
n5
ines
>us, Ieur.
s din Franla au acum de cele mai multe ori o zond pentru nefumdtori. Fili atenli la
=ienelele
rnt. -&1b,-4
E\i- .t
soixante-dix-neuf 79
Q) Aceasti familie ia masa de seard. Ascultati discutia. fi
) Alors, c'est bon?
) Attends, je go0te... Euh, ga manque de selet de poivre, je crois...
) Oui, ce n'est peut€tre pas assez 6pic6.
) Les l6gumes sont un peu trop cuits i mon go0t...
) Enfin, c'est pas mal, c'est mangeable.
) Mais, Caroline, qu'est-ce que c,est?
) Une ratatouille, pourquoi?
t\ I
;lii,
oE@@@
C)." n'est pas mal (--) c,est mangeable e_) c'est d6licieux C__) c,est bon
C)." n'est vraiment pas bon
,
i
,ii i@
:.
@ ciutaliin dtatog cum se spune...
cult se folose$e pentru legume trop cuit, pas assez cuit, bien curt. Despre carne se spune
5i carne:
este tendre (fragdd): bien tendre,pas trcs tendre. Pentru
carnea de viti (le beuflexistd trei feluri
preparare: saignant (in sange), d point (medie)
5i bien cuit (bine pdtrunsd). Retineti chiar acum
in care vi place sE fie pregdtiti carneal
60 quatre-ving8
M
a unui lucnl-
rea expres**
rc se spune d
la treifeluri&
iar acum felril
O C]
r6 @ scrieli pentru fiecare lectie c6te un mic text pe baza elementelor indicate
Legia 12:
Fiona-prendre-letrain-13h12-Paris-partir-quai6-arriver-garedel'Est-18h07-vouloir
- r6servation - compartiment non-fumeurs.
Leclia 13:
Fiona-chercher-rueMouffetard-aller-toutdroit-tourner-dgauche-traverser-carrefq.lr
rencontrer - Mario et Claire - dans la rue - 6tre crev6e.
E
{li: Leclia 14:
Mario, Claire, Fiona - Ctre - au restaurant - Christian - proposer - boudin cr6ole - commander -
-prendre-dessert-glacealanoixdecoco-serveur-proposer-Sylvaner-boisson.
Leclia 15:
Christian-parler-cr6ole-famille-habiter-troisans-Paris-LaR6union-lesoleil-manquer-
- avoir le mal du pays - pleuvoir - Mario - vouloir partir - La R6union - vouloir finir - crabe.
82 quatre-vinEdeux
ilt
s? }'i.t E,! 3t=ntie harta de mai jos. Ascultati si marcali pe hartS cele doud drumuri' @i
-.-.fL
(_F€-\_
\&;
5
ce este
$ € francezii ;i ce obiceiuri au romAnri? Notali cu F ceea ce este f ranluzesc, cu R ceea
A (i.fi se potrive;te ;i pentru francezi, 9i pentru romSni. Cum ar
putea fi continuata lista?
,.:extintr-o alta limba, concentrafi-v5 pe cuvintele pe care le stili deja. Cuvintele necunoscute
pe pagina
r-s.r din context. incercali aceast5 metoda cu textul despre Midi-Pyrdndes de
- manqLler -
'crabe.
quatre-virqt-trois E3
ilt
aussi,iovwne[exoqif oanriii"r*iiig";;;t{;;jr^;tr#;:#r:f;#fr,ffi,,trr
-" "- -'r-""'t'
Siaous vow[ezveniy en Midi-pvl6.u6.p.. ytypuoT [^ .,^;r,,-:^ .^^-. L --.--
(
i
t tenayt Ap pnyi< nt, Lautoroutebu so[ei[, oubjenfe rcv
lr
",^""_yr:::y.rya11:prgnez[aao_ituyeytar
Y!*':,!^:i:y:t!i.i!!:::"1.y:{:':"a,y@1ii,,iii,ii,a;e';#':;#:,iff
vousuoulezbesreusejitguei:;r;;\r;;i;r.Zi,i*'t"liJii"J,ii,,!l":i. ;;i
,;l ,l
le oEstRr rru sRvoln pLUs suR wllot_pynEruErs
JE COMMANDE
= La carte touristique de Midi_pyr6n6es M. Mme, Mlle (rayer les mentions inutiles)
= Le guide des gltes d,enfants
i Le guide des chambres d,h6tes
" Le guide des fermes-auberges
.r Le guide des hdtels
Le guide des campings_caravanings
1 JE SOUHAITE RECEVOIR
l
sans engagement de ma part une documentation Code postal Commune
l;i
I
sur
les affiches et les cassettes video
t'
sur Midi_pyr6n6es. T6l. bur. . T6l. dom
quatre-vingt-quatre
rfuMoeetl^
'mins,ce;y-lt
,Iuhrcn;tta
usi,Dans les
usfuowag
LesVowap
g"til?
nIeTGY m
m[eTGVar
*|@@Cunoagte!iverbulreflexivsetrouver.Unaltverbfoartedesfolositestes,appeler(asenumi),
pronumele in tabel.
Je ......... 'appelle nous ............ ... appelons Relineli grafia diferita: je, tu, il $
tu ....,.... 'appelles vous ............ ... appelez ll; nous;i vous au, la felca la
un singur /.
i|.........'appelle i|s.........'appellent
@ ln meniul de la cr6perie existd patru tipuri de cr6pes sErate din fdina de hri;cd. R6spundeli la
folosind articolul partitiv. f-)
De ex.: Dans la cr1pe classique, ily a du jambon et... .
$'ry @ Ce a fdcut Fiona in weekendul trecut? Alcituili propozilii cu elementele indicate. Treceli
la pass6 compos6.
De ex.: Elle a visitd l'exposition Matisse.
,t i
F*{ t6l6phoner
l, manger acheter
il
1
..
regarder finir
6crire voir
-A
,l ilffiC6)Asculta!i;inota}icelipse5tedepefiecaremas5.
':l
li
:
la table l'assiette
I le couteau :l{ece la fourchette
t
i
ri
:il! la cuilldre soupe la salidre
la petite cuilldre le moulin i
le verre
quatre-vingt-six
ill
un nouvel apPartement. 10
Ou se trouve le mus6e Picasso?
quatre-vingt'sePt 87