Imunologie curs 2

Imunitatea innascuta

Primul contact al microbului cu organismul uman se realizeaza la nivelul imunitatii innascute,

aceasta realizand protectia din momentul 0. Protectia intr-o prima faza, data de imunitatea innascuta e
foarte importanta pentru ca:

 Mecanismele acesteia sunt intotdeauna prezente la organismul sanatos ;

 Sunt, din momentul 0, gata de recunoastere si de eliminare a patogenului; asta inseamna ca vom
avea nevoie de un interval de timp foarte scurt pentru a intra in actiune ;

 In aceasta etapa este foarte posibil sa eliminam o mare parte din infectie ;

 Imunitatea innascuta ajuta si in cazul in care nu se poate face fata de catre componentele acestei
imunitati; componentele imunitatii innascute sunt cele care directioneaza tipul de RI adaptat
(prin prelucrarea microorganismelor / patogenilor obtinem determinantii antigenici si, in functie
de modul lor de expunere impreuna cu MHC-urile, vom directiona tipul de RI adaptat astfel incat
sa avem cea mai eficace cale pentru a realiza eliminarea infectiei) ;

Componentele imunitatii innascute

1. Celulare:

 Reprezentate de fagocitele si celulele NK l

 Ele au in comun recunoasterea nespecifica si mijloace de aparare gata formate l

2.Umorale

 Reprezentate de moleculele microbicide, componente ale sistemului complement si de citokine

si chemokine secretate de catre celulele imunitatii innascute

3.Barierele naturale de aparare (in acest curs punctam doar elemente ale barierei epiteliale)

Prima linie de aparare e reprezentata de limita dintre mediul inconjurator si mediul intern al
organismului, fiind realizata de catre celulele epiteliale, care se gasesc la principalele porti de intrare
(acestea incluzand si piele, dar si mucoasele tracturilor gastrointestinal si respirator). Celulele epiteliale
reprezinta interfata dintre mediul extern si cel intern, deci au un rol foarte important in realizarea
protectiei. Pentru a realiza aceasta protectie se bazeaza pe mijloace fizice, chimice si biologice:

1
Imunologie curs 2

a) Mijloace fizice

 Protectia mecanica (bariera mecanica): poate sa realizeze aceasta functie atata timp cate este
integra (cand exista o lezine la acest nivel, ea nu-si mai poate indeplini functia) ;
 Permeabilitatea selectiva ;
 Indepartarea microorganismelor de la surpafata sa: se poate realiza prin descuamarea continua a
stratului de keratinocite (stratul superficial de la niv. cutanat), iar la nivelul mucoaselor se
realizeaza prin intermediul motilitatii (la nivelul tractului respirator e asigurata de prezenta cililor,
iar la nivelul tractului gastrointestinal e asigurata de peristaltism) ;

b) Mijloace chimice

o Prezenta Ac naturali ;
o La nivel cutanat sunt prezente proteinele cationice antimicrobiene (α si β defensine,
cathelicidine); acestea contribuie la aparare atat direct (prin producerea de leziuni membranare,
care vor duce la liza osmotica a patogenului), cat si indirect (atat defensinele, cat si
cathelicidinele avand capacitatea de a exercita actiuni chemoatractive; in cazul in care exista o
intrerupere a barierei vor trimite semnale chemoatractante, modificand traficul celulelor imune
in sensul atragerii lor la situsul infectios) ;

c) Mijloace biologice:

 Microbii comensali: sunt prezenti la nivelul pielii si la nivelul tractului gastrointestinal, la aceste
niveluri fiind recunoscute aproximativ 500 de specii de microbi comensali si se considera ca
acestia (microbii comensali) reprezinta 95% din numarul celulelor unui organism uman normal;
acesti microbi comensali au un rol foarte important, pe care si-l exercita datorita competitie de
substrat (in cazul patrunderii unor microorganisme patogene, acestea vor utiliza aceleasi
substraturi nutritionale ca si microbii comensali => microbii comensali ,,isi vor apara teritoriul”,
contribuind la distrugerea microorganismelor patogene)
 Prezenta unor subpopulatii de limfocite:
o LT (nu toate, ci o subpopulatie de LT, numite intraepiteliale; aceasta subpopulatie e
caracterizata de un tip special de receptori TCR; in mod normal TCR-urile sunt formate
din 2 lanturi: α si β; insa, aceasta subpopulatie de LT au lanturi γ si δ; aceste lanturi, in
secventa variabila nu prezinta o variabilitate atat de mare ca cele α si β, in schimb fiind
capabile sa recunoasca structuri lipidiene si alte structuri caracteristice microbilor, ceea
ce face ca aceste limfocite, atat prin localizarea lor, cat si prin capcacitatea lor speciala de
recunoastere, vor contribui la realizarea apararii la nivelul barierei epiteliale)

2
Imunologie curs 2

o LB: mai exact, o subpopulatie, denumite LB embrionare (LB1), care au secventele de

recunoastere cu o diversitate limitata; aceste secvente pot recunoaste structuri
microbiene; LB embrionare se afla mai ales la nivelul cavitatii peritoneala, deci sunt
responsabile de recunoasterea si distrugerea microbilor care trec prin peretele intestinal
si a endotoxinelor acestora; LB1 secreta Ac naturali (nu neaparat ca urmare a unui
raspuns imun)

d) Secretia de citokine si chemokine

Citokinele sunt molecule in multe privinte asemanatoare cu hormonii:

 Sunt secretate in cantitati foarte mici (de ordinul pmolilor (picomolilor)), cresterea secretiei lor
ajungand la nivelul nmolilor ;
 Au rol de comunicator, prin intermediul citokinelor transmitandu-se mesaje celorlalte celule
imune sau altor celule apartinand altor sistem cu care citokinele vin in cotnact (de exemplu:
sistemul vascular) ;

Spre deosebire de hormoni, ele nu sunt produse de structuri specializate, ci de celulele imun, dar
si de alte tipuri de celule (de exemplu: celulele epiteliale).

Ca urmare a secretiei acestor citokine se va modifica modul de actiune al celulelor imune

(celulele tinta).

Chemokinele sunt niste molecule care au rolul de a modifica trafciul altor celule imune,
exercitand efecte de chemoatractie, intr-un final (nu ele insele exercita efectele de chemoatractie, ci
modifica comportamentul unor celule, ceea ce va duce la chemoatractie).

Intr-un final, celulele epiteliale contribuie la aparare prin:

 Blocarea patrunderii microorganismelor ;

 Distrugerea microorganismelor ;
 Amplficarea proceselor imune (de exemplu inflamatia) ;

Vorbeste pe un desen: avem reprezentat un strat de celule epiteliale care a suferit o bresa; in
cazul acesta, vom avea celule epiteliale care, sub actiunea acestui microorganism, se vor transforma in
celule epiteliale activate; ca urmare a acestui fapt vor fi capabile sa secrete citokine si chemokine, care
vor modifica structura celulelor endoteliale (in mod normal, celulele endoteliale de la nviel postcapilar
alcatuiesc o bariera impermeabila la trecerea celulelor imune (de ex. leucocitele)) in sensul in care va
creste permeabilitatea si vom avea elementele unei inflamatii: rubor, calor, dolor, tumor si functio laesa.

3
Imunologie curs 2

Aceasta se realizeaza cu contributia unor citokine secretate de celulele epiteliale: TNF-α si IL-1.
Acestea vor modifica morfologia, adezivitatea si ,,permeabilitatea” celulelor endoteliale (// ea tot zice
epiteliale, adica peste tot unde am scris endoteiale ea zicea epiteliale, dar oricum la asta se referea//).

Ca urmare a patrunderii patogenilor, acestia se vor intalni cu unele din celulele imune rezidente,
adica cu macrofagele rezidente. Atat macrofagele rezidente, cat si celulele epiteliale activate vor fi
capabile sa secrete o serie de citokine si chemokine care vor determina atat modificari la nivelul stratului
endotelial postapilar (vom modifica expresia moleculelor de adeziune - de unde noi aveam un flux
normal de celule, care nu aderau la suprafata stratului endotelial, in urma modificarii moleculelor de
adeziune se vor exercita urmatoarele etape: rolling, activarea exprimarii integrinelor, adeziune si, intr-un
final, se va produce extravazarea celulelor imune in situsul infectios).

Fagocitele

Primele care vor interveni vor fi neutrofilele. De asemenea, vor interveni monocitele (care, in
urma transformarilor suferite, vor deveni macrofage). Diferenta intre ele este reprezentata de timpul de
interactiune si de structura.

Neutrofilele fac parte din celulele agranulocitare, prezetand nuclei polilobati si granule
citoplasmatice care se coloreaza cu coloranti neutrii.

Monocitele / macrofagele au nucleu polilobat si nu au granule citoplasmatice.

Atat neutrofilele, cat si macrofagele au origine in linia mieloida, spre deosebire de o a doua
categorie de celule care apartin imunitatii innascute – celulele NK (acestea fac parte din limfocite, dar nu
sunt LT / LB (care sunt limfocite mici), ci sunt limfocite mari, cu origine in linia limfoida).

Neutrofilele (polimorfonucleate)

Numar: 4-10 milioane / ml sange.

In cazul producerii unei infectii, unele din ctiokinele secretate de celulele implicate vor fi si
colony-stimulating factors, ce vor actiona la nivelul maduvei hematogene, unde va determina cresterea
producerii de neutrofile si maturizarea lor astfel incat, in cazul unei infectii, putem sa ajungem sa avem
pana la 20 milioane neutrofile / ml sange.

Structura neutrofilelor: Origine: in linia mieloida ;

 Nucleii polilobati ; Rol: ingestia microorganismelor;

 Citoplasma cu granule citoplasmatice ; pentru a-si realiza aceasta functie, ele se
bazeaza pe chemotaxie si capacitatea de
fagocitoza ;

4
Imunologie curs 2

Monocitele / macrofagele

Numar monocite: 0,5 – 1 milion / ml sange.

In urma migrarii in tesuturi, ele se vor transforma in macrofage. Ajunse in diverse tesuturi vor
purta denumiri diferite: celule Kupffer (in ficat), macrofage alveolare (in alveole), osteoclaste (in alveole),
microgliile (in SNC).

Structura: Rol: sunt implicate in fagocitoza dar, in

 Nucleu unilobat ;
 Nu exista granulatii citoplasmatice ;
plus fata de neutrofile, ele sunt capabile si sa
utilizeze fragmentele digerate, sa le prelucreze si
sa le expuna alaturi de moleculele MHC, initiind
astfel RI adaptat ;

PRR / PAMPs

Principiul de functionare al oricarei imune presupune un brat aferent (prezenta unor receptori –
pe celulele imunitatii innascute se gasesc PRRs = pattern recognition receptors).

PRRs recunosc categoria de liganzi numita PAMPs (pathogen-associated molecular patterns).

Tipuri de PAMPs – dpdv al structurii, moleculele care apartin categoriei PAMPs au o structura
care este prezenta intotdeauna la anumite categorii de microbi, dar niciodata nu se gasesc pe celule
mamaliene.

Dpdv chimic pot fi:

 Acizi nucleici: ARN dublu-catenar sau monocatenar (cand vorbim de virusuri) ;

 Proteinele anvelopate: la PAMPs de origine virala ;
 Motive nemetilate: de tip CPG, care se gasesc in unele virusuri care au ADN; motive CPG se
gasesc in ADN-ul bacteriilor ;
 Proteine: N-formil-metionil-leucina (reziduu terminal care poate fi recunoscut de receptori
nespecifici de tip PRR) ;
 Moleculele complexe (glucide + lipide): LPZ (structuri caracteristice bacteriilor), resturile de
manoza (structuri caracteristice bacteriilor; nu se gasesc niciodata pe celulele mamaliene) ;

Dpdv functional, PAMPs-urile sunt recunoscute datorita compatibilitatii conformationale.In urma

recunoasterii vor avea loc transformari care vor duce la posibilitatea exercitarii functiei efectorii.

5
Imunologie curs 2

Receptori PRR (exemple)

1.TLR

 Pot fi localizati pe membrana plasmatica a macrofagelor, dar si pe membrana plasmatica a altor

tipuri de celule imune (celulele dendritice, LB, celulele endoteliale <<cel. endoteliale nu sunt
celule imune, dar contribuie la RI>>) ;
 Dintre TLR-urile exprimate pe membrana plasmatica sunt: 1, 2, 4, 5, 6 (deci 1-6 fara 3); acestea,
de exemplu, vor recunoaste LPZ si proteoglicani ;
 TLR pot sa aiba reprezentanti exprimati pe membrana endozomala, la nivelul macrofagelor, ceea
ce face posibila recunoasterea sturcutrilor de origine virala; dintre acestia sunt: TLR 3, 7 si 8 (vor
recunoaste structuri (acizi nucleici virali – RNA mono- si bicatenar) ;

2.C-type lectin-like receptor:

 Au structura asemanatoare cu lectina ;

 Sunt exprimate pe membrana plasmatica atat a macrofagelor, cat si a PMN-urilor ;

Exemple:

o Receptorii pentru manoza (recunosc carbohidrati cu reziduum-ul terminal reprezentat de

manoza, dar si fructoza) ;
o Dectina (recunoaste glicani exprimati pe peretele fungilor) ;

3.Receptori N-formil-metionin-leucin-fenilalanina

 Se afla pe membrana plasmatica a macrofagelor si a neutrofilelor ;

 Recunosc, de exemplu: FPR, peptide care au in capat resturi de N-formil-metionina ;

4.Scavenger receptors

 Se afla pe membrana plasmatica a macrofagelor si a neutrofilelor ;

 Recunosc diacilgliceridele microbiene ;
o Exemplu: CD36 (prezent doar pe macrofage) ;

TLR

6
Imunologie curs 2

Acestia au fost identificati prima data la Drosophila. A fost identificata o proteina care s-a
observat ca este implicata atat in embriogeneza acestei insecte, dar si in apararea anti-infectioasa. A fost
denumita Toll, cu sensul de ciudat.

Pana in prezent au fost descrise caracteristicile la 11 categorii de TLR la om si la 12 la soareci.

Recent, exista studii ce amintesc de 16 categorii de TLR. Dpdv al localizarii, au localizare atat pe
membrana plasmatica, cat si pe membrana endozomala. Dpdv al structurii, TLR pot fi homodimeri sau
heterodimeri. Secventa de recunoastere este diferita la diferitele categorii de TLR, fiecare recunoscand:

 Anumite structuri tip PAMPs ;

 Anumite structuri tip DAMPs = Damage Associated Molecular Patterns = molecule exprimate de
celulele proprii organismului in conditiile in care acestea sufera un stress , prin stress
intelegandu-se atat transformare maligna, cat si infectie virala ;

Dintre DAMPs, TLR recunosc HSP (= heat shock proteins = molecule exprimate normal in
interiorul celulei proprii, dar sub influenta unui stress ele sunt exprimate pe suprafata) si HMGB1= high-
mobility group box 1 (exprimate in conditiile unei infectii virale).

In ceea ce priveste TLR si liganzii lor :

Receptor Ligand (PAMPs) Patogen de origine(Ligand)

TLR1 Lipopeptide Triacil Bacterii&Micobacterii
Factori solubili Neisseria meningitidis
TLR2* HSP70;PG* Gazda: Bacterii Gram+ *
Lipoproteine/Lipopeptide Patogeni diferiti: Virus HVC
Proteina nonstructurala 3(NSP3)
TLR3 ds-RNA* Virusuri
TLR4* LPZ* Bacterii Gram-*
TLR5 Flagelina Bacteria(perete)
TLR6 Zimosan Fungi
Lipopeptide Mycoplasma
TLR7 ssRNA* Virusuri*
Imidazoquinoline Compusi sintetici
TLR8 ssRNA* Virusuri*
Imidazoquinoline Compusi sintetici
TLR9* DNA-motive CPG Bacterii, Virusuri*
TLR10 Nedeterminat -
TLR11 Profilin-like molecule Toxoplasma gondii

 De la 1 la 6 cu exceptia lui 3 sunt membranari

 3,7,8,9 sunt endozomali

7
Imunologie curs 2

De retinut

 TLR2 recunoaste proteoglicani produsi de Gram pozitivi. De asemenea, TLR2 este special pentru
ca este capabil sa recunoasca si HSP70 expusi pe celulele proprii ale gacdei in conditiile unei
infectii virale ;
 TLR4 , pentru ca sunt capabili sa recunoasca LPZ exprimate pe bacteriile Gram negative ;
 TLR3 care recunoaste RNA dublu catenar de origine virala ;
 TLR7 + TLR8 recunosc ssRNA de origine virala, precum si compusi sintetici ;
 TLR9 este capabil sa recunoasca motivele nemetilate de tip CPG = acizi nucleici (citodina-
guanina) care apartin ADN-ului bacterian sau viral ;

Functionarea TLR

1. Recunoastere
2. Transducerea semnalului
3. Nucleu + Factori transcriptie
4. Gene

TLR, de exemplu cei membranari, vor recunoaste ligandul specific.

Ce inseamna recunoastere? Combinarea pe criterii conformationale, potrivirea confirmationala.

In urma acestei combinari, isi vor modifica confirmatia ( ei pot fi homodimeri sau heterodimeri). Aceasta
modificare va fi transmisa de la partea sa extramembranara la partea sa intracelulara. Ca urmarea,
evenimentele acestea chimice vor fi traduse dpdv functional in transmiterea semnalului activator din
exteriorul in interiorul celulei. Primele proteine care vor fi implicate vor fi proteinele adaptor . Din acest
moment, vom avea transducerea semnalului activator intai in citosol si apoi in nucleu printr-o cascada
care va functiona din aproape in aproape. Ideea e sa transducem acest semnal activator in interiorul
nucleului la factorii activatori ai transcriptiei nucleare. Acestia vor actiona la nivelul genelor, crescand
rata de transcriptie a genelor ce codifica proteinele de care au nevoie aceste celule pentru a-si exercita
functia. Acest principiu de functionare este comun tuturor celulelor imune (nu numai celulelor imunitatii
innascute).

Caile intracitosolice, spre exemplu cele implicate in transducerea semnalului initiat de TLR sunt
doua:

 MyD88= Myeloid differentiation factor 88, care va activa factorul de transcriptie NFKβ, implicat
in activarea unor gene ce codifica citokine sau chemokine;
 TRIF = TIR-domain-containing interferon – el va duce la activarea factorilor regulatori activatori ai
interferonului, ceea ce va determina sinteza de interferon ;

Intre cele doua cai exista relatii de stimulare si activare reciproca.

8
Imunologie curs 2

„Ce se intampla cand avem alte tipuri de PRR-uri ? ”

N-formil-metionil peptidele vor duce , ca urmare a activarii lor, in urma recunoasterii ligandului
specific, la cresterea aviditatii integrinelor si modificari citoscheletale ce vor determina migrarea
celulelor imunitatii innascute din locul in care sunt rezidente in tesut, in spatiul extravascular unde are
loc infectia.

Stimularea receptorilor TLR duce la cresterea sintezei de citokine/chemokine, dar si la cresterea

sintezei ROS (specii reactive de oxigen), de care avem nevoie in distrugerea microbiana.

Receptorul pentru manoza va conduce stimuli ce vor determina amplificarea fagocitozei si de

asemenea va duce la distrugere microbiana.

Ca o concluzie, care este rezultatul stimularii fagocitelor?

1. Amplificarea inflamatiei
2. Fagocitoza
3. Stimularea unui RI adaptat (este un alt rol al macrofagelor)

Fagocitoza si distrugerea microbilor

Ca urmare a recunoasterii de catre receptorii de tip PRR expusi pe suprafata fagocitelor, are loc
emiterea de pseudopode si formarea unor fagozomi. Acestia, odata aflati in interiorul citosolului vor
fuziona cu lizozomii, care contin enzime. In urma fuzionarii, vor intra in actiune atat enzimele, dar si ROS
+ specii reactive de azot, ceea ce vor duce in final la distrugerea microorganismelor.

Macrofagele au de asemenea rol (pe langa distrugerea microroganismelor) in producerea de

citokine, cu rolul de amplificare a inflamatiei + modificarea comportamentului altor celule care apartin
fie imunitatii innascute, fie adaptate. Vor produce si factori de crestere, factori angiogenetici si enzime ce
vor fi implicate in remodelarea tisulara, sinteza de tesut conjunctiv nou si , asa cum aminteam inainte, au
o capacitate deosebita in stimularea RI adaptat prin posibilitatea prelucarii si transformarii structurilor
microbiene in determinanti antigenici, dar sutn capabile sa sinteticeze si molecule MHC, expunandu-le
impreuna si declansand RI adaptat.

Interactiunea dintre fagocite si alte celule apartinand imunitatii innascute

Un macrofag, in urma fagocitozei, va deveni un macrofag activat, devenind capabil sa secrete

factori de crestere, angiogenetici, proteinaze, dar secreta si IL12, capabila sa actioneze asupra celulelor
NK, contribuind la activarea acestora. Consecutiv, celulele NK sunt capabile sa secrete interferonul

9
Imunologie curs 2

gamma= citokina caracteristica pentru NK. Acesta va fi recunoscut de receptorii pentru interferon
exprimati pe suprafata macrofagului, crescand capacitatea de fagocitoza a acestuia.

Celulele NK sunt limfocite mari , prezinta pe suprafata lor , alaturi de PRR-uri, si alte tipuri de
receptori , specifici acestor celule, de exemplu:

 KAR= killer activated receptor ; Functii NK

 KIR = killer inhibited receptor ;
 Recunosc antigenele ;
 Recunosc si distrug celule self ce
exprima pe suprafat DAMPs ;

Mecanism de actiune NK:

 Directe, prin descarcarea de proteaze ( perforine si granzime) ;

 Indirecte, prin secretia de interferon ;
 ADCC = antibody-dependent cell-mediated cytotoxicity

Toate detaliile referitoare la structura si functionarea celulelor NK vor fi prezentare in cadrul RIC
deoarece, chiar daca aceste celule apartin imunitatii innascute, ele compun impreuna RIC impotriva
patogenilor endogeni.

Alte celule implicate in imunitatea innascuta

Macrofage Fagocitoza
Monocite Prezentare ->LT
Neutrofil (PMN) Fagocitoza anti-bacteriana
Eozinofil Apararare anti-parazitara
Alergie (contribuie la mecanismele patogenice)
Bazofil Nu se stie ce protejeaza
Se gasesc la nivelul suprafetelor mucoase
Alergie (contribuie la mecanismele patogenice)
Mastocit Vezi bazofil

Factori umorali ai SII (sistemul imun innascut)

Sistemul complement esre reprezentat de un ansamblu de molecule proteice care poate fi

activat prin mijloace nespecifice si specifice. De aceea, se considera ca el este la limita intre imunitatea

10
Imunologie curs 2

innascuta si cea adaptata ( nu poate fi incadrat in niciuna dintre ele). Are cai comune de activare si
mecanism comun de distrugere a patogenilor, acesta din fiind reprezentat de producerea MAC=>
formarea unor pori in membrana microorganismului patogen => liza osmotica. Intrucat nu poate fi
despartit , il vom prezenta in totalitate ca partea a raspunsului imun umoral.

Alta categorie de factori umorali ai SII este reprezentata de citokine.

TNF-ul este produs de macrofage in imunitatea innascuta, dar si de LT si va actiona:

 Asupra celulelor endoteliale, activandu-le => efect proinflamator si procoagulant;

 Asupra netrofilelor, amplificandu-le ;
 Asupra ficatului, determinand sinteza de reactanti de faza acuta ;
 La nivelul SNC => cresterea temperaturii (febra) ;
 Asupra multor tipuri de celule, in anumite conditii, determinand apoptoza acestora

IL-1 poate sa fie produsa atat de macrofage, cat si de celule endoteliale, dar si de celule epiteliale.
Principalul efect este cel proinflamator:

 Pe SNC produce febra  In ficat stimuleaza sinteza RFA

11
IL-6 produce aceleasi doua efecte de mai sus.IL-12 , produsa de macrofage + celule dendritice,
actioneaza stimulator pe celulele NK.

Interferonii de tip2 = Interferonii gamma sunt produsi de celulele NK, dar si de LT, sunt implicati in
activarea macrofagelor.

Interferonii de tip1 = Inteferonii alfa si beta au surse diferite:

 Alfa sunt produsi de macrofage ;

 Beta sunt produsi de fibroblaste ;

Cei alfa au rolul de a creste activarea antivirala(deci vor actiona pe celulele NK) + cresc expresia MHC I .

Dintre chemokine, este de retinut IL8, produsa de macrofage, dar si de celulele epiteliale. Cele mai
sensibile la actiunea acestei chemokine sunt neutrofilele.

Secventele temporale ale RI innascut dupa infectie

 Prima data intervin barierele, in secunde.

 A doua etapa este activarea celulelor epiteliale, realizata in interval de cateva minute, la fel ca si
complementul. Secretia de citokine/chemokine incepe si ea in cateva minute, dar dureaza cateva
zile, cat timp avem focarul inflamator ;

 Neutrofilele au nevoie de cateva ore pentru a actiona si actioneaza timp de cateva ore  au
viata scurta ;

 Monocitele + macrofagele intervin in cateva ore dar actiunea lor dureaza pana la cateva zile,
avand o viata mai lunga decat neutrofilele;

 NK-urile se activeaza in ore si actioneaza zile ;

PAMPs-urile sunt structuri implicate in supravietuirea sau replicarea , inmultirea

microorganismelor patogene. Acest lucru este deosebit de important. Exista o permanenta cursa a
inarmarilor, in sensul in care microbii se adapteaza pentru a evita mecanismele de aparare ale
organismului, numai ca celulele imune recunosc structuri vitale (implicate in supravietuire /replicare). Nu
se pot produce mutatii sau sa nu se mai sintetizeze acele molecule. Drept urmare, mijloacele de evitare a
imunitatii innascute sunt mult mai reduse, comparativ cu cele de evitare a imunitatii adaptate, unde vor
fi recunoscute secvente, ceea ce inseamna ca unul din mijloacele de evitare a imunitatii adaptate este sa
produc mutatie pe acea secventa sau sa nu o mai produc.

Cu toate acestea, si la nivelul imunitatii innascute, unii dintre agentii infectiosi au dezvoltat
modalitati de evadare. De exemplu :
  Rezistenta la fagocitoza :
o Pneumococii sintetizeaza si expun polizaharide pe capsula, inhiband mecanismele de
fagocitoza;

 Rezistenta la ROS:
o Stafilococii produc catalaze, care impiedica producerea de ROS ;

 Rezistenta la complement -blocarea activarii caii alterne prin :

o Neisseria meningitidis - producerea de acizi sialici , cu inhibarea C3 si C5 convertazelor
(acidul sialic= una din moleculele exprimate pe celulele mamaliene) ;
o Streptococul exprima proteina M => blocarea legarii lui C3 ;

 Rezistenta la peptidele antibiotice :

o Pseudomonas sintetizeaza un LPZ modificat;

Cooperarea dintre RII si RIA

Nu exista o impartire stricta RII/RIA, existand fie structuri care joaca in ambele tabere, fie
produsii lor duc la dezvoltarea celuilalt raspuns. Spre exemplu, citokinele inflamatorii sunt produse de
celule care apartin imunitatii innascute, insa contribuie , participa si la dezvoltarea RIA.

Interferonul este produs de celule ale imunitatii innascute, dar contribuie la dezvoltarea RIA
(citotoxic). Cea mai importanta cooperare este realizata de celulele dendritice, si ele apartinand
imunitatii innascute, dar care sunt considerate , alaturi de macrofage si LB in anumite conditii, APC-uri
profesionale. Ele sunt capabile sa recunoasca patogenul, sa il prelucreze si sa il expuna alaturi de
moleculele de histocompatibilitate, permitand recunoasterea de catre limfocitele specifice =>
declansarea RIA, fie pe cale umorala, fie pe cale celulara.