Controlul si reducerea somajului

Societățile au încercat să adopte diverse măsuri pentru a determina un procent cât

mai mare din populație să ajungă în câmpul muncii și multe dintre ele au reușit să ajungă
la un nivel foarte scăzut, aproape de 0, a ratei șomajului, în anumite perioade.
În urma a numeroase studii pe această temă, s-a stabilit că orice încercare de a
aduce rata șomajului cât mai aproape de 0 va eșua și va determina creștrea inflației.
Creșterea cererilor de muncă va determina creșterea gradului de angajare, iar
această creștere a cererilor de muncă este determinată la rândul ei de creșterea cererii
pentru bunuri și servicii.
Una din teroriile emise este aceea că odată cu creșterea salariilor clasei muncitoare
va crește și cererea de bunuri și servicii, ceea ce conduce la reducerea ratei șomajului.
Furnizarea de ajutor material șomerilor este o strategie care dorea să prevină neajunsurile
din rândurile acestora și scăderea cererii de bunuri, însă acest lucru a dus la creșterea ratei
șomajului deoarece mare parte dintre oameni au renunțat la serviciile lor în favoarea acestui
ajutor social. Aceste beneficii includ asigurare medicală și compensări materiale și deși rolul lor
era de a-i ajuta pe termen scurt pe cei fără slujbe și să le ofere mai mult timp pentru a-și găsi un
serviciu potrivit, efectul a fost tocmai invers.