Ghidul I-MAP 1 - Romana PDF

Cuprins Pagina
I. MANUALUL DE APLICARE A PROGRAMULUI INDIVIDUAL

DE GESTIONARE A FURIEI (I-MAP)
1. Cadrul general de elaborare a Programului Individual de Gestionare a
Furiei (I-MAP), date de contact, drepturi de autor şi utilizarea Programului ... 7
2. Prezentarea generală a Programului Individual de Gestionare a Furiei
(I-MAP) şi a manualului de aplicare a acestuia ................................ 10
A. Evaluarea ............................................................................... 12
1.0 Evaluarea necesităţii intervenţiei ................................................ 12
1.1 Disponibilitatea pentru implicarea în programul de intervenţie ............ 12
1.2 Selecţia şi evaluarea rezultatelor ................................................. 13
1.3 Monitorizarea sesiunilor ........................................................... 17
B. Pregătirea de specialitate în vederea aplicării programului I-MAP
Programul I-MAP .......................................................................... 18
1.0 Structura şi formatul programului .............................................. 18
1.1 Scopul programului ................................................................ 19
1.2 Obiectivele programului .......................................................... 20
1.3 Teoria cognitiv-comportamentală şi principiile Mindfulness
în gestionarea furiei ................................................................26
Principiile cheie
2.0 Furia, agresivitatea şi violenţa ................................................... 29
2.1 Accentul pe implicare şi motivare ................................................32
2.2 Relevanţa personală .................................................................33
2.3 Stilul de facilitare ..................................................................33
2.4 Sprijinul în implementare şi supervizarea .......................................34
Facilitarea intervenţiei individuale
3.0 Abordarea personalizată ........................................................... 35
3.1 Interacţiunea şi relaţia de lucru cu Participantul .............................. 35
3.2 Facilitatorul în programele individuale .......................................... 36
3.3 Provocările întâmpinate în derularea intervenţiei cu persoanele
furioase ............................................................................... 37
C. Descrierea conţinutului sesiunilor programului I-MAP ........................ 39
1.0 Sesiunea Unu: Punctul de pornire ............................................. 40
1.1 Prezentarea Participantului şi a Facilitatorului şi stabilirea
cadrului de derulare a programului ............................................ 41
1.2 Ce l-a adus aici? De ce acum? ................................................... 42
1.3 Obiective personale ............................................................... 44
1.4 Modalitatea de funcţionare a programului .................................... 45
1.5 Formatul programului de intervenţie şi al sesiunilor ......................... 46
1.6 Aşteptări şi implicare ............................................................. 48
1.7 Schimbarea şi măsurarea schimbării ........................................... 49
1.8 Prezentarea Modelului celor cinci factori ..................................... 50
1.9 Beneficiile şi costurile furiei .................................................... 50
1.10 Strategii cu soluţii rapide ........................................................ 51
1.11 Temă pentru acasă: stabilirea de obiective pentru program ............... 52
2.0 Sesiunea Doi: Înţelegerea furiei ............................................. 53
2.1 Revizuirea temei pentru acasă şi monitorizarea ............................. 54
2.2 Explicarea conceptului de furie ................................................. 55
2.3 Corpul şi furia ..................................................................... 56
2.4 Cum arată şi cum se simte furia? ............................................... 57
2.5 Gestionarea reacţiilor fizice ..................................................... 59
2.6 Prezentarea tehnicii Scanarea corpului ....................................... 60
2.7 Exersarea tehnicii Scanarea corpului .......................................... 60
2.8 Temă pentru acasă: tehnica Scanarea corpului ............................... 61
3.0 Sesiunea Trei: Elemente declanşatoare, gânduri, emoţii şi
comportament ................................................................... 62
3.2 Identificarea rolului gândurilor, emoţiilor şi comportamentului .......... 63
3.3 Identificarea elementelor declanşatoare ale furiei .......................... 64
3.4 Corelarea informaţiilor............................................................ 67
3.5 Prezentarea Jurnalului ........................................................... 67
3.6 Exersarea consemnărilor în Jurnal .............................................. 68
3.7 Temă pentru acasă: consemnarea în Jurnal cu accent pe elementele
declanşatoare ale furiei şi pe strategiile cu soluţii rapide ................. 68
4.0 Sesiunea Patru: Comunicarea ................................................. 69
4.2 Obstacolele ce apar în calea comunicării ..................................... 71
4.3 Stiluri de comunicare.............................................................. 71
4.4 Comunicarea asertivă ............................................................. 73
4.5 Exersarea abilităţilor de comunicare asertivă................................. 75
4.6 Exerciţiul Clipa de răgaz ......................................................... 75
4.7 Temă pentru acasă: consemnarea în Jurnal cu accent pe
asertivitate şi pe exersarea tehnicii Clipa de răgaz ......................... 77
5.0 Sesiunea Cinci: Relaţiile interpersonale .................................... 78
5.2 Rolul furiei în cadrul relaţiilor interpersonale ................................ 79
5.3 Rolul furiei în cadrul propriilor relaţii ......................................... 81
5.4 Comunicarea eficientă ........................................................... 82
5.5 Alte perspective .................................................................. 82
5.6 Tehnica de vizualizare Locul unde te simţi fericit ........................... 83
5.7 Tema pentru acasă: consemnarea în Jurnal cu accent pe comunicare
şi pe tehnica de vizualizare ..................................................... 84
6.0 Sesiunea Şase: Interpretarea .................................................. 85
6.2 Stiluri de gândire .................................................................. 87
6.3 Aprecieri şi judecăţi .............................................................. 88
6.4 Erori de gândire ................................................................... 89
6.5 Interpretarea ....................................................................... 90
6.6 Convingerile ........................................................................ 90
6.7 Modelele de urmat ................................................................ 91
6.8 Exersarea tehnicii Clipa de răgaz ............................................... 92
6.9 Temă pentru acasă: consemnarea în Jurnal cu accent pe erorile
de gândire şi pe convingeri ....................................................... 92
7.0 Sesiunea Şapte: Recunoaşterea şi combaterea gândurilor nocive ..... 93
7.2 Gândurile nocive .................................................................. 95
7.3 Gândirea alternativă .............................................................. 96
7.4 Exersarea gândirii alternative ................................................... 97
7.5 Exersarea tehnicii Scanarea corpului .......................................... 98
7.6 Tema pentru acasă: consemnarea în Jurnal cu accent
pe gândirea alternativă .......................................................... 99
8.0 Sesiunea Opt: Planificarea ................................................... 100
8.1 Revizuirea temei pentru acasă şi monitorizarea ............................ 101
8.2 Factorii inhibitori şi convingerile .............................................. 101
8.3 Culorile semaforului ............................................................. 103
8.4 Exersarea analogiei Culorile semaforului ................................... 103
8.5 Cartonaşe cu indicii pentru gestionarea situaţiilor în care este
prezentă furia ..................................................................... 104
8.6 Exersarea utilizării cartonaşelor cu indicii ................................... 105
8.7 Temă pentru acasă: consemnarea în Jurnal cu accent pe planificare ... 106
9.0 Sesiunea Nouă: Integrarea tuturor elementelor programului ........ 107
9.1 Revizuirea temei pentru acasă şi monitorizarea ........................... 108
9.2 Trecerea în revistă a elementelor cheie ..................................... 109
9.3 Obiective .......................................................................... 109
9.4 Provocări în ceea ce priveşte gestionarea furiei ............................ 110
9.5 Sporirea şanselor de reuşită .................................................... 110
9.6 Certificarea participării ......................................................... 115
9.7 Paşii următori ..................................................................... 115
9.8 Tema în cadrul sesiunii .......................................................... 116
Referinţe bibliografice ................................................................ 117

Lecturi recomandate ................................................................. 118
Instrumente de evaluare ............................................................. 119
II. GHIDUL PENTRU MANAGERII DE CAZ PRIVIND IMPLEMENTAREA

PRACTICĂ A PROGRAMULUI INDIVIDUAL
DE GESTIONARE A FURIEI (I-MAP) ...................................... 131
III. MATERIALE SUPLIMENTARE PENTRU FACILITATORI .............141
Exerciţiul Calea spre gestionarea furiei (Foaia de parcurs) ....................... 144
Utilizarea exerciţiului Calea spre gestionarea furiei (Foaia de parcurs) ........ 145
Formularul de feedback al Participantului ........................................... 150
Foi de Jurnal necompletate ........................................................... 151
Scenarii ................................................................................... 154
Gânduri nocive şi gândul declanşator ................................................ 157
Gânduri utile ............................................................................. 158
Cartonaşe cu indicii – acţiuni ......................................................... 159
Cartonaşe cu indicii – gânduri ......................................................... 162
Instrumentul individual de evaluare a furiei (IAA) .................................. 164
Chestionarul de evaluare a disponibilităţii pentru schimbare (ARC-Q) .......... 166
Chestionarul Victoria de evaluare a disponibilităţii
pentru schimbare (VCR-Q) .............................................................. 168
Model de certificat de participare la programul I-MAP ............................ 171
Manualul de aplicare a Programului Individual de Gestionare a Furiei (I-MAP)
MANUALUL DE APLICARE A
PROGRAMULUI INDIVIDUAL
DE GESTIONARE A FURIEI
I-MAP
1. Cadrul general de elaborare a Programului Individual de

Gestionare a Furiei (I-MAP), date de contact, drepturi de
DXWRUĂLXWLOL]DUHD3URJUDPXOXL
Cadrul general de elaborare a Programului Individual de

Gestionare a Furiei (I-MAP)
Prezentul program a fost dezvoltat SHQWUXVHUYLFLLOHGHSUREDɃLXQHGLQ5RPkQLD

,UODQGD ĂL ,WDOLD vQ FDGUXO SURLHFWului Å&RRSHUDUH LQWHUQDɄLRQDOČ vQ YHGHUHD
VSULMLQLULL LPSOHPHQWČULL 'HFL]LHL &DGUX -+$ Srivind aplicarea
SULQFLSLXOXL UHFXQRDĂWHULL UHFLSURFH vQ FD]XO KRWČUkULORU MXGHFČWRUHĂWL ĂL DO
GHFL]LLORU GH SUREDɄLXQH vQ YHGHUHD VXSUDYHJKHULL PČVXULORU GH SUREDɄLXQH ĂL D
VDQFɄLXQLORU DOWHUQDWLYHµ ILQDQɃDW GLQ IRQGXUL QHUDPEXUVDELOH RIHULWH GH 8QLXQHD
(XURSHDQČ în cadrul programului ÅJustiɄLH SHQDOČµ 2010 al Comisiei Europene Ăi
LPSOHPHQWDW GH 0LQLVWHUXO -XVWLɃLHL GLQ 5RPkQLD vQ SDUWHQHULDW FX 6HUYLFLXO GH
3UREDɃLXQH GLQ ,UODQGD ĂL 0LQLVWHUXO -XVWLɃLHL GLQ ,WDOLD (Departamentul de JustiɃie
-XYHQLOČ.
Obiectivul general al acestui proiect a constat vQ SURPRYDUHD FRRSHUČULL

judiciare între statele membre ale Uniunii Europene în domeniul supravegherii
UHVSHFWČULL PČVXULORU ĂL D VDQFɃLXQLORU DOWHUQDWLYH LPSXVH SHUVRDQHORU FDUH DX
VČYkUĂLW LQIUDFɃLXQL FX VFRSXO GH D FRQWULEXL OD FUHDUHD XQXL VSDɃLX HXURSHDQ GH
MXVWLɃLHSHQDOČED]DWSHUHFXQRDĂWHUHĂLvQFUHGHUHUHFLSURFČ
Obiectivul specific al proiectului l-a reprezentat oferirea de asistenɃČ în

vederea implementČULL FRUHVSXQ]ČWRDUH D 'HFL]LHL &DGUX D &RQVLOLXOXL
2008/947/JHA SULYLQG DSOLFDUHD SULQFLSLXOXL UHFXQRDĂWHULL UHFLSURFH vQ FD]XO
KRWČUkULORU MXGHFČWRUHĂWL ĂL DO GHFL]LLORU GH SUREDɃLXQH vQ YHGHUHD VXSUDYHJKHULL
PČVXULORU GH SUREDɃLXQH ĂL D VDQFɃLXQLORU DOWHUQDtive, FUHĂWHUii nivelului de
FXQRDĂWHUHUHFLSURFČDPČVXULORUGHSUREDɃLXQHQDɃLRQDOHLGHQWLILFČULL GLILFXOWČɃLORU
de ordin OHJLVODWLYĂLSUDFWLFvQSURFHVXOGHSXQHUHvQDSOLFDUHDDFHVWHLGHFL]LLĂLal
dezvoltČULL GH PHFDQLVPH ĂL LQVWUXPHQWH GH FRRSHUDUH HILFLHQWH vQWUH DXWRULWČɃLOH
GHSUREDɃLXQHdin statele membre partenere.
Programul Individual de Gestionare a Furiei (I-MAP) a fost dezvoltat în urma

FRQVXOWČULL FX UHSUH]HQWDQɃii celor trei organizaɃii partenere în proiect, având în
7
vedere contextul specific sistemelor GH SUREDɃLXQH din România, Italia Ăi Irlanda,
precum Ăi bunele practici acceptate în domeniu în alte jurisdicɃii.
Date de contact
Autorii acestui program sunt Gillian Johnson Ăi Linda Gast.
Gillian Johnson este psiholog judiciar autorizat Ăi consultant în drept penal. A

GHVIČĂurat o activitate vQGHOXQJDWČ pentru Serviciul GH3UREDɃLXQH din Anglia Ăi ɂara
Galilor (National Offender Management Service for England and Wales) Ăi a avut un
rol principal în dezvoltarea Ăi livrarea de programe acreditate ca fost director al
Departamentului Programe Cognitive Ăi MotivaɃionale. Dispune de experienɃČ vQ
domeniul programelor acreditate destinate atât LQWHUYHQɃLLORU LQGLYLGXDOH, cât Ăi
celor de grup, ca practician Ăi manager de caz, la nivel regional Ăi naɃional.
Linda Gast este asistent social calificat/consilier de probaɃiune, cu experienɃČ

vQGHOXQJDWČ FD SUDFWLFLDQ $ GH]YROWDW ĂL VXVɃLQXW programe pentru infractori, în
calitate de manager. A SHWUHFXW XOWLPLL GRXČ]HFL GH DQL FD IRUPDWRUFRQVXOWDQW
lucrând cu organizaɃii de drept penal Ăi asistenɃČ VRFLDOČ vQ GRPHQLXO IRUPČULL ĂL
GH]YROWČULLpersonalului.
Date de contact:
Gillian Johnson viewconsulting@yahoo.com

Linda Gast training@lindagast.co.uk
Pentru mai multe informaɃii cu privire la oricare dintre cele trei organizaɃii
LPSOLFDWHvQDFHVWSURLHFWYČUXJČPVČcontactaɃi:
România
&ULVWLQD )HOLFLD &ČOLQ ² psiholog, DirecɃia de ProbaɃiune, Ministerul JustiɃiei din
România, Str. Apolodor nr.17 6HFWRU %XFXUHĂWL 5RPkQLD,
cristina.calin@just.ro; dp@just.ro
Italia
Giovanna Allegri ² 'HSDUWDPHQWXO GH -XVWLɃLH -XYHQLOČ 0LQLVWHUXO -XVWLɃLHL GLQ
Italia, Str. Via Damiano Chiesa nr. 24, Roma, giovanna.allegri@giustizia.it
Irlanda
Gerry McNally - Assistant Director, ServicLXO GH 3UREDɃLXQH GLQ ,UODQGD, Str.
Haymarket, Smithfield, Dublin 7, gpmcnally@probation.ie
8
Drepturi de autor ĂLutilizarea Programului I-MAP
Dreptul de proprietate cu privire la aceste materiale, inclusiv drepturile de

SURSULHWDWH LQWHOHFWXDOČ ĂL LQGXVWULDOČ, DSDUɃLQ SUHVWDWRULORU UHVSHFWLY Gillian
Johnson Ăi Linda Gast. Ministerul JustiɃiei din România ĂL &RPLVLD (XURSHDQČ DX
dreptul de a utiliza în mod gratuit ĂL necondiɃionat aceste materiale, inclusiv de a
distribui Programul Individual de Gestionare a Furiei (I-MAP) Ăi conceptul de
IRUPDUHFČWUHDOWHVHUYLFLLGHSUREDɃiune interesate.
Orice vQWUHEČUL cu privire la utilizarea Programului Individual de Gestionare a

Furiei (I-MAP) în cadrul serviciilor de probaɃiune din România, Italia Ăi Irlanda vor fi
adresate persoanei de contact menɃionate pentru fiecare ɃDUČ în parte, conform
informaɃiilor oferite mai sus. 6SHFLDOLĂWLL din cadrul serviciilor de probaɃiune
partenere în proiect au dreptul de a utiliza programul în cadrul DFWLYLWČɃii curente a
acestora. Utilizarea programului I-MAP GHFČWUHDOWHVHUYLFLLGHSUREDɃLXQHQHFHVLWČ
acordul Ăi aprobarea scrisČ prealabilČ din partea tuturor beneficiarilor proiectului
(Ministerul JustiɃiei din România - DirecɃia de ProbaɃiune, Serviciul de ProbaɃiune
din Irlanda Ăi Ministerul JustiɃiei din Italia ² 'HSDUWDPHQWXOGH-XVWLɃLH-XYHQLOČ).
2ULFH DOWH VROLFLWČUL vor fi adresate autorilor în mod direct. Utilizarea

programului de intervenɃie I-0$3 GH FČWUH DXWRUL în cadrul altor servicii de
probaɃiune va necesita acordul prealabil scris al tuturor beneficiarilor PHQɃLRQDɃL
mai sus. ÍQUHODɃLDFXDOWHSHUVRDQHFXH[FHSɃLDVHUYLFLLORUGHSUREDɃLXQH DXWRULL
au dreptul de a utiliza programul Ăi toate materialele suplimentare concepute
pentru prezentul SURLHFW IČUČ D IL QHFHVDUČ VROLFLWDUHD ĂL REɃLQHUHD SUHDODELOČ D
YUHXQHLDXWRUL]ČULGin partea beneficiarilor.
Programul nu va fi livrat 3DUWLFLSDQɃLlor1 de FČWUH R SHUVRDQČ FDUH QX D IRVW

LQVWUXLWČ FX SULYLUH OD utilizarea acestuia. De asemenea, acesta nu va fi folosit în
vederea instruirii Facilitatorilor2, GH FČWUH SHUVRDQH FDUH QX DX participat la
Programul de formare a formatorilor susɃinut fie de autori, fie de unul dintre
formatorii din cadrul organizaɃiilor celor trei state partenere în proiect. Nicio
SHUVRDQČ în afara autorilor QX HVWH DXWRUL]DWČ Ăi nu are dreptul de a vinde
materialele, respectiv Programul I-MAP sau Programul de formare.
1
Persoana aflatČ în supravegherea serviciului de probaɄiune, care este inclusČ în Programul
Individual de Gestionare a Furiei (I-MAP).
2
Consilierii de probaɄiune care aplicČ programul de intervenɄie I-MAP.
9
Prezentul program va fi aplicat exclusiv în format integral, iar exerciɃiile din

cadrul acestuia nu vor fi efectuate în mod independent, respectiv IČUČ a se stabili
conexiunile cu DOWHSČUɃi ale programului.
2. 3UH]HQWDUHD JHQHUDOČ D 3URJUDPXOXL ,QGLYLGXDO GH

Gestionare a Furiei (I-0$3 ĂL D PDQXDOXOXL GH DSOLFDUH a
acestuia
I-MAP a fost conceput special ca un program individual de gestionare a

furiei ĂL QX FD XQ SURJUDP D[DW SH YLROHQɃČ, fapt care a fost stabilit în cadrul
DQDOL]HLSUHOLPLQDUHUHDOL]DWHGHH[SHUɃLODQLYHOXOFHORUWUHLMXULVGLFɃLLLPSOLFDWHFD
SDUWHQHUL vQ SURLHFW 1XPHURĂL infractori SUH]LQWČ GLILFXOWČɃL privind gestionarea
furiei în diverse situaɃii vQVČDFHVWH probleme pot sau nu VČILHlegate în mod direct
de infracɃiunea pe care au VČYkUĂit-o.
Scopul SURJUDPXOXL HVWH VČ sprijine dezvoltarea de DELOLWČɃL Ăi vQVXĂLUHD GH

WHKQLFL FDUH VČ SHUPLWČ persoanelor aflate în supravegherea serviciilor de
SUREDɃLXQHVČ-Ăi gestioneze Ăi VČ-ĂLcontroleze propria furie ĂLVČUČVSXQGČ, în mod
FRUHVSXQ]ČWRU, situaɃiilor care au condus la apariɃia acesteia.
I-MAP nu este un program centrat pe infracɃiune, motiv pentru care

3DUWLFLSDQɃLlor nu li se VROLFLWČVČDERUGH]HSUREOHPDWLFDSURSULHLinfracɃiuni sau a
elementelor acesteia, cu excepɃia cazului în care acest lucru este relevant pentru
modul de manifestare a furiei în cazul lor. I-MAP D IRVW FUHDW PDL GHJUDEČ FD XQ
program de intervenɃie cognitiv-FRPSRUWDPHQWDOČ centrat exclusiv pe furie decât
ca o intervenɃie privind comportamentul infracɃional în ansamblu.
Programul are R VWUXFWXUČ JHQHUDOČ FDUH RIHUČ Participantului înɃelegerea

GHWDOLDWČ D IXULHL D elementelor declanĂatoare, precum Ăi a tehnicilor de
gestionare Ăi de control a acesteia)LHFDUHVHVLXQHHVWHVWUXFWXUDWČ ĂLVHED]HD]Č
SH UHSHWDUHD QRɃLXQLORU DERUGDWH SURFHV FDUH IDFLOLWHD]Č vQWHOHJHUHD DSURIXQGDWČ
Ăi consolidarea, prin repetare, a FHORUvQYČɃate.
SWUXFWXUDJHQHUDOČDLQWHUYHQɃiei Ăi conɃLQXWXOILHFČUHLVHVLXQL sunt detaliate

pe parcursul programului. Acestea includ scopul Ăi obiectivele intervenɃiei. Pentru
10
fiecare sesiune Facilitatorul primeĂWH vQGUXPČUL FODUH FX SULYLUH OD FRQɃinutul ĂL
scopul sesiuniiPDWHULDOHOHQHFHVDUHSHQWUXGHVIČĂurarea acesteia Ăi temele pentru
DFDVČ
Manualul programului este însoɃit de un Caiet de exerciɄii care aparɃine

Participantului Ăi care a fost creat pentru a fi folosit în cadrul sesiunilor Ăi a
temelor SHQWUX DFDVČ ([LVWČ, de asemenea, Ăi un Jurnal care este parte
IXQGDPHQWDOČ D SURJUDPXOXL în care sunt scrise în mod constant temele pentru
DFDVČ ĂL FDUH YD UČPkQH în posesia 3DUWLFLSDQɃLlor GXSČ ILQDOL]DUHD SURJUDPXOXL
fiind atât dovada parcursului personal al ILHFČUXLD GLQWUH HL cât ĂL a progreselor
înregistrate.
11
A. Evaluarea
$FHDVWČ SULPČ SDUWH D PDQXDOXOXL H[SOLFČ modul în care HVWH LGHQWLILFDWČ

necesitatea intervenɃiei Ăi maniera în care VXQW PRQLWRUL]DWH VFKLPEČULOH
intervenite ulterior, GXSČSDUFXUJHUHDSURJUDPXOXL
1.0 Evaluarea QHFHVLWČɃLLintervenɃiei
$FHDVWČ secɃLXQH RIHUČ R SUH]HQWDUH JHQHUDOČ D SURFHVXOXL GH HYDOXDUH

realizat pentru identificarea persoanelor care pot fi incluse în programul de
LQWHUYHQɃLHI-MAP. Cuprinde instrumentele de evaluare selectate, motivaɃia alegerii
Ăi modul de utilizare a acestora, SUHFXP ĂL LQIRUPDɃLL FX SULYLUH OD QHFHVLWDWHD
VHOHFWČULLcorecte a grupului ɃLQWČ
Sunt descrise, de asemenea, competenɃele profesionale ale specialistului

FDUH UHDOL]HD]Č HYDOXDUHD ILLQG HYLGHQɃLDW rolul unor instrumente de evaluare
standardizate Ăi importanɃa acestora în aprecierea utiliWČɃii Ăi a impactului
intervenɃiei.
1.1 'LVSRQLELOLWDWHDSHQWUXLPSOLFDUHDvQSURJUDPXOGHLQWHUYHQɃLH
(VWH UHFXQRVFXW IDSWXO FČ UH]XOWDWHOH UHDELOLWČULL LQIUDFWRULORU SRW IL

vPEXQČWČɃite prin abordarea aspectelor legate de responsivitate. Aceste aspecte
LQFOXG VWLOXULOH GH vQYČɃare, motivaɃia ĂL PČVXUD vQ FDUH SHUVRDQD HVWH SUHJČWLWČ
pentru a VH LPSOLFD vQ SURFHVXO GH LQWHUYHQɃLH. Studiile au acordat puɃLQČ DWHQɃie
PČVXUČULLDVSHFWHORUlegate de responsivitate, FXPDUILPČVXUDvQFDUHLQIUDFWRUXO
HVWHSUHJČWLWVČse implice în pURJUDPXOGHLQWHUYHQɃLH. Williamson Ăi colaboratorii
(2003) considerČ Chestionarul ÅAnger Readiness to Changeµ (ARC-Q) ca un
potenɃLDO LQVWUXPHQW GH PČVXUDUH D QLYHOXOXL GH GHVFKLGHUH vQ FHHD FH SULYHĂWH
schimbarea PDQLIHVWČULORU de furie, apreciindu-i Åutilitatea ca instrument de
PČVXUČ SHQWUX VHOHFWDUHD LQIUDFWRULORU FDUH VXQW compatibili pentru intervenɄiile
de gestionare a furieiµ.
12
Chestionarul ARC-Q este propus ca instrument de evaluare RSɃLRQDO, care

IDFLOLWHD]Čselectarea 3DUWLFLSDQɃLlor pentru intervenɃia I-MAP. ARC-Q UHSUH]LQWČ o
DGDSWDUHDXQXLLQVWUXPHQWGHPČVXUČelaborat de Rollnick ĂLFRODERUDWRULL(1999).
Chestionarul are 12 itemi FH XUPČUHVF evaluarea responsivLWČɃii D PČVXULL vQ FDUH
infractorii VXQW SUHJČWLɃi pentru intervenɃie Ăi a motivaɃiei acestora. CRQɃLQH
subscale pentru evaluarea stadiilor de Pre-contemplare, Contemplare Ăi AcɄiune,
care corespund modelului trans-teoretic Prochaska Ăi Di Clemente.
8Q DOW LQVWUXPHQW GH PČVXUDUH D GLVSRQLELOLWČɃii pentru schimbare este

Chestionarul ÅCorrections Victoria Treatment Readinessµ (CVR-Q), dezvoltat de
Casey Ăi colaboratorii (2007). Acesta cuprinde 20 de itemi care YL]HD]ČÅPČVXUDvQ
FDUH LQIUDFWRULL VXQW SUHJČWLɄi pentru a începe programul de LQWHUYHQɄLHµ.
Instrumentul de evaluare XWLOL]HD]Čo scalČîn cinci trepte (de la Total acord SkQČ
la Total dezacord) care XUPČUHĂWH LGHQWLILFDUHD unui UČVSXQV atitudinal al
persoanei. Instrumentul VH FRQFHQWUHD]Č asupra atitudinilor infracɃionale, prin
urmare nu este considerat adecvat pentru cazurile în care furia nu face parte din
comportamentul infracɃional al unei persoane.
$FHVWHLQVWUXPHQWHGHPČVXUČUHSUH]LQWČ instrumente clinice gratuite, care

DUWUHEXLYČ]XWHFDSDUWHDXQXLSDFKHWcu materiale de evaluare, ce contribuie la
identificarea eligibilitČɃLL SHUVRDQHLFDUHDFRPLVLQIUDFɃLXQLSHQWUXSDUWLFLSDUHDla
programul I-MAP (vezi secɃLXQLOHGHHYDOXDUHSHQWUXDPEHOHLQVWUXPHQWHGHPČVXUČ
Ăi modalitatea de calcul a scorurilor acestora).
1.2 SelecɃia Ăi evaluarea rezultatelor
Este important FD WRɃL 3DUWLFLSDQɃLi LPSOLFDɃL vQ SURJUDP VČ DLEČ o nevoie
realČ GH LQWHUYHQɃie, pentru a se HYLWD VLWXDɃLLOH vQ FDUH DFHĂWLD VXQW LQFOXĂL vQ
LQWHUYHQɃLLde care nu au nevoie. Acest fapt are implicaɃii semnificative Ăi în ceea
ce priveĂte resursele de personal DOH LQVWLWXɃLHL. &KLDU GDFČ LQVWDQɃD GH MXGHFDWČ
GLVSXQHLQFOXGHUHDSHUVRDQHLFRQGDPQDWHvQFDGUXODFHVWXLSURJUDPGHLQWHUYHQɃLH
HVWH QHFHVDUČ VWDELOLUHD în prealabil a FRPSDWLELOLWČɃLL SHUVRDQHL respective cu
criteriile de includere în program, iar ulterior implicarea acesteia în intervenɃie, în
cazul în care VHVWDELOHĂWHFČH[LVWČRDVWIHOGHFRPSDWLELOLWDWH.
13
Instrumente de evaluare
,QVWUXPHQWXO GH HYDOXDUHD LQGLYLGXDOČ D IXULHL (IAA) pentru programul I-

MAP a fost creat în scopul evaluČULL 3DUWLFLSDQɃLlor DWXQFL FkQG QX HVWH QHFHVDUČ
XWLOL]DUHD XQRU LQVWUXPHQWH VWDQGDUGL]DWH GH PČVXUDUH (O D IRVW FRQFHSXW FD XQ
instrument simplu de evaluare care LQGLFČQHFHVLWDWHDDERUGČULLSUREOHPHORUOHJDWH
de gestionarea furiei în cadrul unui program specific de gestionare al furiei.
,QVWUXPHQWXO SRDWH IL IRORVLW DWkW SHQWUX HYDOXDUHD LQLɃLDOČ QHFHVDUČ VHOHFɃLHL
3DUWLFLSDQɃLlor HOLJLELOL SHQWUX LQFOXGHUHD vQ SURJUDP FkW ĂL vQ HYDOXDUHD SRVW-
LQWHUYHQɃLHSHQWUXLQGLFDUHDRULFČURU modifiFČULvQUHJLVWUDWH
Instrumentul are 24 de itemi UHGDɃL VXE IRUPD XQRU DILUPDɃLL SULQ FDUH VH
PČVRDUČDWLWXGLQHDSHUVRDQHLFRQIRUPSURSULHLSHUFHSɃii (auto-evaluare) în ceea ce
priveĂte furia, exprimarea Ăi controlul acesteia. ÍQ YHGHUHD VHOHFWČULL persoanelor
HOLJLELOH SHQWUX SDUWLFLSDUHD OD SURJUDP DFHVWRUD OL VH FHUH VČ FLWHDVFČ ILHFDUH
afirmaɃie ĂLVČLQGLFHFkWGHPXOWVXQWGHDFRUGFXLWHPXOUHVSHFWLYSHRVFDlČGHOD
Total dezacord SkQČODTotal acord,WHPLORUOLVHDFRUGČXQSXQFWDMSULQDWribuirea
unei valori de la 1 la 5 (unde Total acord este 5 Ăi Total dezacord este 1).
Anumite scoruri VXQW LQYHUVDWH GHRDUHFH SXQFWDMHOH LOXVWUHD]Č FDSČWXO RSXV DO
respectivului conɃinut în ceea ce priveĂte acel item: Total dezacord este 5 Ăi
Total acord este 1.
3XQFWDMHOH SHQWUX ILHFDUH HOHPHQW vQ SDUWH VXQW DGXQDWH ĂL VH REɃLQH
astfel un scor total FDUH YDULD]Č vQWUH ĂL Scorurile mai mari de 72 de
SXQFWH QHFHVLWČ LQYHVWLJDɃLL VXSOLPHQWDUH SHUVRDQHOH FDUH DX REɃLQXW DVWIHO GH
punctaje pot fi considerate adecvate pentru intervenɃia privind gestionarea furiei.
3HUVRDQHOH FDUH DX REɃLQXW VFRUXUL PDL PDUL GH WUHEXLH OXDWH vQ FRQVLGHUDUH
pentru acest tip de intervenɃie.
(VWH LPSRUWDQW VČ VH DQDOL]H]H GDFČ SUH]HQWXO FRPSRUWDPHQW DO SHUVRDnei
QHFHVLWČĂi un alt tip de intervenɃie înaintea celei de gestionare a furiei, cum ar fi
intervenɃie motivaɃLRQDOČ, consiliere sau intervenɃie privind abuzul de substanɃe
psihoactive 2 SHUVRDQČ FDUH QX HVWH vQ PČVXUČ VČ se angreneze în procesul de
dobândire de noi DELOLWČɃL Ăi vQVXĂLUH D XQRU tehnici din cauza gradului extrem de
ridicat de agresivitate sau violenɃČ vQGUHSWDWH vPSRWULYD SHUVRQDOXOXL DU SXWHD
necesita un pachet de intervenɃie mai complex decât cel pe care îl poate oferi
14
intervenɃia I-0$3 2 DQDOL]Č LQWHUQČ D XQRU DVWIHO GH FD]XUL WUHEXLH VČ GHWHUPLQH
GDFČ SHUVRDQD HVWH FDSDELOČ VČ VH DQJDMH]H vQ LQWHUYHQɃie la acel moment. O
SHUVRDQČ SRDWH DYHD XQ QLYHO ULGLFDW GH IXULH FHHD FH UHFODPČ QHYRLD XQHL
LQWHUYHQɃLL GDU VČ QX ILH FRPSDWLELOČ SHQWUX LQWHUYHQɃie ca urmare a naturii
extreme a comportamentului ei.
Impactul clinic al intervenɃLHL SRDWH IL PČVXUDW utilizând un instrument de

HYDOXDUH FOLQLFČFDUH D fost conceput pentru evaluarea schimbČULL SURGXVH GXSČ R
DQXPLWČSHULRDGČGHWLPS DiferenɃa GLQWUHVFRUXULOHREɃLQXWHvQDLQWHDintervenɃiei
Ăi cele post-LQWHUYHQɃLHLQGLFČ progresul realizat FDXUPDUHDDSOLFČULLprogramului.
Se recomandČ repetarea HYDOXČULL OD SDWUX VČSWČPkQL GXSČ VHVLXQHD ILQDOČ, iar
pentru a putea constata GDFČ VFKLPEDUHD DWLWXGLQLL JkQGLULL ĂL FRPSRUWDPHQWXOXL
are FDUDFWHU GH GXUDWČ HVWH XWLOČ UHOXDUHa HYDOXČULL FD PČVXUČ GH monitorizare,
GXSČXQDOWLQWHUYDOGHWLPS.
Se UHFRPDQGČ, de asemenea, implementarea în viitor a unui proiect de

FHUFHWDUH FDUH VČ HYDOXH]H programul de intervenɃie atât în ceea ce priveĂte
implementarea acestuia la nivel WUDQVQDɃLRQDO vQWUH jurisdicɃiile de probaɃiune
partenere în proiect, cât Ăi vQFDGUXOILHFČUHLDGLQWUHDFHVWHD
ÍQVLWXDɃLLOHvQcare se soliciWČRHYDOXDUHFRPSOH[ČĂLPDLGHWDOLDWČILHGH
FČWUH LQVWDQɃČ, fie în alt scop, poate fi QHFHVDUČ XWLOL]DUHD XQXL LQVWUXPHQW
VWDQGDUGL]DWGHHYDOXDUHSHQWUXDFHVWSURJUDPYDOLGDWLQWHUQDɃLRQDO
Instrumentul standardizat de evaluare recomandat
Instrumentul de evaluare ÅState-Trait Anger Expression Inventory 2µ

(STAXI-2), elaborat de Charles Speilberger în 1993, este recomandat a fi folosit
pentru evaluarea nevoii beneficiarilor pentru o intervenɃie precum I-MAP, dar Ăi
pentru reevaluarea acestora GXSČ ILQDOL]DUHD unui astfel de program. Acesta
UHSUH]LQWČ unul dintre cele mai reuĂite instrumente folosite în evaluarea furiei,
fiind WUDGXVvQPXOWHOLPELLQFOXVLYLWDOLDQČĂLURPkQČ
STAXI-2 este un instrument de auto-evaluare care foloseĂte o scalČ GH
punctaj cu 4 trepte pentru a evalua atât intensitatea furiei într-un anumit
moment, cât Ăi frecvenɃa PDQLIHVWČULL, expresiei Ăi controlului furiei.
Chestionarul are 57 de itemi, fiind FUHDWvQYHGHUHDHYDOXČULL intensitČɃii furiei ca
15
stare emoɄLRQDOČ (starea de furie) ĂL a predispoziɃiei pentru sentimente de furie ca

WUČVČWXUČGHpersonalitate (furie FDWUČVČWXUČtemperaPHQWDOČ), precum Ăi pentru
stabilirea raportului GLQWUH DFHVWH GRXČ FRPSRQHQWH Instrumentul face o
distincɃLHFODUČvQWUHH[SULPDUHDĂi controlul furiei.
STAXI-2 are Ăase scale GH PČVXUČ plus un ÅIQGLFH GH H[SULPDUH D IXULHLµ
PČVXUD JHQHUDOČ D H[SULPČULL WRWDOH D IXULHL &HOH Ăase scale VXQW XUPČWRDUHOH
Scala ÅTemperament furiosµ , Scala ÅExprimarea exterioarČ a furieiµ, Scala
ÅExprimarea interioarČ a furieiµ, Scala ÅControlul exterior al furieiµ, Scala
ÅControlul interior al furieiµ Ăi Scala ÅFuria ca stareµ.
Scala ÅFuria ca stareµ HYDOXHD]Č intensitatea furiei ca stare emoɃLRQDOČ
într-un anumit moment.
Scala ÅFuria FD WUČVČWXUČ GH SHUVRQDOLWDWHµ HYDOXHD]Č cât de des
SHUVRDQDH[SHULPHQWHD]ČVHQWLPHQWHGHIXULH de-a lungul timpului.
Scalele de ÅExprimare a furieiµ Ăi de ÅControl al furieiµ HYDOXHD]ČSDWUX
WUČVČWXULUHODWLYLQGHSHQGHQWH
1. Exprimarea sentimentelor de furie asupra altor persoane sau obiecte
GLQPHGLXOvQFRQMXUČWRU;
2. ReɃinerea sau suprimarea sentimentelor de furie;
3. &RQWUROXO VHQWLPHQWHORU GH IXULH SULQ SUHYHQLUHD H[SULPČULL acestora
asupra altor SHUVRDQHVDXRELHFWHGLQPHGLXOvQFRQMXUČWRU;
4. Controlul sentimentelor de furie prin calmare sau liniĂtire.
(YDOXDUHD GXUHD]Č aproximativ 10 - PLQXWH OD FDUH VH DGXJČ vQFČ 5
minute pentru stabilirea punctajului. ([LVWČ HWDORDQH VSHFLDOH Sentru adolescenɃi
(16-19 ani) Ăi adulɃi, precum Ăi pentru SHUVRDQHOHFXWXOEXUČULPLQWDOH.
Testele psihometrice standardizate sunt disponibile exclusiv pentru
utilizatorii calificaɃi. În funcɃie de furnizor, cerinɃele pot fi uĂor diferite, vQVČ în
general, este obligatorie licenɃa într-R GLVFLSOLQČ în domeniu (de exemplu,
psihologie, consiliere, asistenɃČ VRFLDOČ pedagogie) Ăi absolvirea unui curs practic
destinat absolvenɃilor de studii universitare în domeniul HYDOXČULL psihologice sau
absolvirea unui curs de SUHJČWLUH SURIHVLRQDOČ echivalent ca nivel, FDUH VČ VH
concentreze pe testare sau evaluare SVLKRORJLFČ derulat de o organizaɃie
DFUHGLWDWČ vQ GRPHQLX STAXI-2 a fost tradus în limbile LWDOLDQČ ĂL URPkQČ
16
Instrumentul este disponibil la furnizorii acreditaɃL de instrumente psihometrice

(pentru lista furnizorilor testului STAXI-2 vQOLPEDGRULWČ vezi secɃiunea Å(YDOXČULµ).
1.3 Monitorizarea sesiunilor
3DUWLFLSDQɃLlor OLVHFHUHVČVHDQJDMH]HvQPRQLWRUL]DUHDSURSULXOXLSURJUHV
ca parte a intervenɃLHL $FHDVWD HVWH R DERUGDUH IRORVLWČ vQ psihoterapiile sau
LQWHUYHQɃLLOH GH VFXUWČ GXUDWČ din Marea Britanie. Ea permite Facilitatorului Ăi
Participantului VČGHWHUPLQHLPSDFWXOLPHGLDWDOprogramului ĂLVČIDFČpermanent
DMXVWČULindividualizate, în cazul în care este necesar. Se permite 3DUWLFLSDQɃLlor VČ
discute despre momentele în care HVWHHYLGHQWFČLQWHUYHQɃLDnu funcɄLRQHD]Č, dar
Ăi despre cele când aceasta merge bine. Aceste aprecieri pot fi transformate în
UHSUH]HQWČULgrafice Ăi pot fi folosite în sesiuni, ca parte a VXSHUYL]ČULL. Este posibil
ca Facilitatorul VČFRQVLGHUHGLILFLOČderularea unei anumite sesiuni, fapt care se va
reflecta în gradul de înɃelegere sau în capacitatea Participantului de a pune în
SUDFWLFČcHOHvQYČɃate.
În vederea GHUXOČULL intervenɃiei I-MAP, 3DUWLFLSDQɃLlor li se va cere, la
vQFHSXWXO ILHFČUHL VHVLXQL VČ DFRUGH XQ SXQFWDM referitor la aplicabilitatea Ăi
utilitatea sesiunii anterioare. $YkQGvQYHGHUHFČH[LVWČ 9 sesiuni, FRUHVSXQ]ČWRU
acestora vor exista 8 seturi de feedback-uri din partea 3DUWLFLSDQɃLlor. AceastČ
VDUFLQČîi va permite Participantului VČUHIOHFWH]HDVXSUDVHVLXQLORUDQWHULRDUHĂi îi
va face atât pe Participant, cât Ăi pe Facilitator VČ VH FRQFHQWUH]H DVXSUD DFHORU
aspecte ale intervenɃLHL FDUH DX QHYRLH GH PDL PXOWČ SUDFWLFČ VDX GH PDL PXOWe
cunoĂtinɃe.
17
B. 3UHJČWLUHDde specialitate în vederea DSOLFČULL

programului I-MAP
Programul I-MAP
$FHDVWČVHFɃiune din manual explicČ modul în care este construit programul

I-MAP Ăi care este scopul acestuia.
1.0 Structura Ăi formatul programului
Programul I-MAP foloseĂte Teoria Cognitiv-&RPSRUWDPHQWDOČ (TCC) pentru

identificarea Ăi gestionarea comportamentului FDUH LPSOLFČ furia. Principiile
DERUGČULL Mindfulness sunt, de asemenea, utilizate pentru a FUHĂWH implicarea
3DUWLFLSDQɃLlor în cadrul programului.
IntervenɃia este un program individual de 9 sesiuni, care sunt planificate VČ

dureze între 75 Ăi 90 minute. Aceasta eVWH FRQFHSXWČ D IL VXVɃLQXWČ GH un
Facilitator pentru un singur Participant. Programul I-MAP nu a fost creat ca
intervenɃie de grup.
6HVLXQLOH ĂL H[HUFLɃLLOH VXQW SUHFRQL]DWH D VH GHVIČĂXUD vQWU-un anumit

LQWHUYDO GH WLPS 'DFČ ParticipantXO DUH QHYRLH GH PDL PXOW VDX PDL SXɃLQ WLPS
pentru a finaliza sarcina, Facilitatorul SRDWHILIOH[LELOvQOHJČWXUČFXDFHVWDVSHFW
vQVČ HO WUHEXLH VČ VROLFLWH UHDOL]DUHD WXWXURU VDUFLQLORU vQ RUGLQHD SUH]HQWDWČ
Facilitatorul HVWH FHO FDUH YD DSUHFLD GDFČ Participantul a vQYČɃDW VDX D vQɃHOHV
VFRSXOH[HUFLɃLXOXL ĂLYDUČVSXQGHQHYRLORUVSHFLILFHDOHacestuia.
Participantului i se va FHUH VČ efectueze exerciɃii scrise ĂL VČ-Ăi exerseze

DELOLWČɃLOH Ăi în afara sesiunilor GHVIČĂXUDWH vPSUHXQČ cu Facilitatorul. Aceste
DFWLYLWČɃLVXQW vitale pentru succesul intervenɃLHLSHQWUXFČVHED]HD]ČSHSUHGDUHD
FČWUHParticipant a DELOLWČɃLORU Ăi a strategiilor, care sunt apoi exersate.
ParticipantXO WUHEXLH VČ ILH FDSDELO VČ se implice în aceste elemente ale
intervenɃLHL VDX VČ SULPHDVFČ DMXWRUXO QHFHVDU SHQWUX D realiza acest lucru. 'DFČ
este necesar, atunci când ParticipantXO DUH GLILFXOWČɃL GH scriere, Facilitatorul,
18
vPSUHXQČFXDFHVWD, poate decide ca, în locul paragrafelor care trebuie completate

în Jurnal, VČ SRDWČ IL IČFXWH GHVHQH VDX UHSUH]HQWČUL DOH VLWXDɃLLORU UHVSHFWLYH.
$FHVWH VLWXDɃLL WUHEXLH SUHYČ]XWH vQ DYDQV SODQLILFDWH ĂL selectate cu o sesiune
înainte.
1.1 Scopul programului
Scopul principal al programului I-MAP FRQVWČvQ reducerea comportamentului

furios Ăi în înVXĂLUHD GH FČWUH Participant a strategiilor de gestionare a furiei, pe
care acesta VČOHSRDWČIRORVLvQYLDɃa de zi cu zi. În cadrul programului Participanul
este vQYČɃDt VČGREkQGHDVFČRJDPČGHDELOLWČɃLSULQWHKQLFLVSHFLILFHLQWHUYHQɃLHL
Cognitiv-Comportamentale Ăi DERUGČULLMindfulness, necesare pentru a identifica Ăi
gestiona comportamentul furios.
Accentul cade pe identificarea strategiilor active pozitive pe care

Participantul le poate aplica. Aceste DELOLWČɃL Ăi strategii îi permit Participantului VČ
HYLWHVČJHVWLRQH]HĂLVČUHGXFČFRPSRUWDPHQWXOfurios. SHDQWLFLSHD]ČFČnu toate
DERUGČULOH YRU fi potrivite pentru toɃi 3DUWLFLSDQɃLi, vQVČ LQWHUYHQɃia presupune cČ
aceĂtia vor fi dispuĂL VČ vQFHUFH R JDPČ FRPSOHWČ GH WHKQLFL ĂL VČ OH exerseze,
pentru a identifica care sunt cele mai eficiente pentru ei pe termen lung.
ÍQFD]XOvQFDUHHVWHQHFHVDUSURJUDPXOSRDWHILSDUFXUVGLQQRXGHFČWUH
Participant GDFČ SHUVLVWČ nevoi legate de gestionarea furiei. Având în vedere
IDSWXO FČ programul este construit în jurul dobândirii de noi DELOLWČɃL DFHDVWČ
repetiɃie nu este IČUČ folos. În VLWXDɃLD vQ FDUH SURJUDPXO VH UHLD, Facilitatorul ar
putea discuta cu Participantul despre prima parcurgere a acestuia Ăi despre
Facilitatorul cu care a lucrat iniɃLDO GDFČ HVWH YRUED GHVSUH R DOWČ SHUVRDQČ). Cu
toate acestea, programul I-MAP QXDUWUHEXLUHSHWDWGHFkWGXSČFHOSXɃin 4 luni de
la ultima sesiune (trei luni de la evaluarea post-program). AcHDVWČSHULRDGČîi RIHUČ
Participantului R RSRUWXQLWDWH UHDOČ GH D vQFHUFD VČ DSOLFH tehnicile vQVXĂLWH. În
FD]XOvQFDUHSURJUDPXOVHUHSHWČYRUILvQWUHSULQVHWRDWHHYDOXČULOHRELĂnuite.
Programul I-MAP trebuie repetat în întregime, ca un tot unitar, Ăi nu utilizat
SH EXFČɃi. În ciuda acestui fapt, consilierul de probaɃiune poate VČ GLVFXWH VDX
FKLDUVČH[HUVH]HRWHKQLFČFXXQParticipant, dXSČILQDOL]DUHDSURJUDPXOXL
19
Reaplicarea programului I-MAP DU WUHEXL DQDOL]DWČ FX DWHQɃie deoarece

aQXPLɃL 3DUWLFLSDQɃL DU SXWHD VČ VH IRORVHDVFČ GH DFHDVWČ RFD]LH SHQWUX D simula
realizarea de progrese în cadrul programului în ceea ce priveĂte gestionarea furiei.
De aceea, rHSHWDUHDSURJUDPXOXLQXDUWUHEXLVČUHSUH]LQWHRSUDFWLFČRELĂQXLWČ
1.2 Obiectivele programului
$FHDVWČVHFɃLXQHGHWDOLD]ČRELHFWLYHOHLQWHUYHQɃiei I-MAP Ăi sarcinile asumate

vQFDGUXOILHFČUHLVHVLXQL&DGUXOde derulare pentru fiecare sesiune este furnizat ca
un scurt rezumat în cele 9 sesiuni ale programului.
Sesiune 1. Punctul de pornire
ͻ 3XQHUHDED]HORUUHODɃLHLFDUHVXVɃine schimbarea
ͻ Evaluarea aspectelor de responsivitate - personalizarea
programului pentru a satisface nevoile specifice ale
Participantului
ͻ Explicarea modului în care este structuraWČ intervenɃia
Obiective
ͻ Motivarea Ăi a implicarea pe parcursul întregii intervenɃii
ͻ Planificarea Ăi evaluarea VFKLPEČULL
ͻ Prezentarea PRGDOLWČɃLL GH abordare a furiei prin
intermediul Modelului celor cinci factori
ͻ Strategiile cu soluɃii rapide
Modelul VieɄii Bune ² H[HUFLɃLXOCele zece pahare

Obiectivele personale stabilite pentru acest program
ExerciɃiul stabilirii beneficiilor Ăi costurilor furiei
Sarcini
Strategii cu soluɃii rapide
7HPČ SHQWUX DFDVČ: Stabilirea de obiective personale
pentru acest program
20
Sesiune 2. ÎnɃelegerea furiei
ͻ Revizuirea temei SHQWUXDFDVČ: stabilirea obiectivelor

ͻ Explicarea furiei Ăi a efectelor sale asupra corpului
ͻ RecunoaĂterea efectelor fizice
Obiective
ͻ ÍQYČɃarea unei strategii: Prezentarea tehnicii Scanarea
corpului
ͻ Exersarea competenɃelor: tehnica Scanarea corpului
Efectul fiziologic al furiei: Diagrama corpului furios

CuPDUDWČIuria?
Sarcini Gestionarea efectelor fizice ale furiei
Exersarea competenɃelor: tehnica Scanarea corpului
7HPČ SHQWUXDFDVČ: exersarea tehnicii Scanarea corpului
3. Elementele declanĂatoare, gândurile, emoɃiile Ăi

Sesiune
comportamentele
ͻ Revizuirea temei SHQWUXDFDVČ: tehnica Scanarea corpului

ͻ Identificarea rolului gândurilor, emoɃiilor Ăi
comportamentelor
ͻ Identificarea elementelor declanĂatoare personale ale
Obiective furiei
ͻ &RUHODUHDLQIRUPDɃLLORU
ͻ Prezentarea Jurnalului FDLHWFHDSDUɃLQHParticipantului)
ͻ ÍQYČɃarea unei strategii: consemnarea în Jurnal a
comportamentelor care au implicat furia
([HUFLɃLXl referitor la gânduri, emoɃii Ăi comportament

Sarcini
RecunoaĂterea elementelor declanĂatoare
21
Exersarea competenɃelor: Efectuarea XQHL FRQVHPQČUL în

Jurnal
7HPČ SHQWUX DFDVČ: Consemnarea în Jurnal cu accent pe
elementele declanĂatoare
Sesiune 4. Comunicarea
ͻ Revizuirea temei SHQWUX DFDVČ: Jurnalul - elementele

declanĂatoare
ͻ ÎnɃelegerea obstacolelor care apar în calea comunicČULL
Obiective ͻ Comunicarea DVHUWLYČ
ͻ ÍQYČɃarea unei strategii: stilul de FRPXQLFDUHDDVHUWLYČ
ͻ ÍQYČɃarea unei strategii: H[HUFLɃLXO Clipa GH UČJD] (Cele
WUHLPLQXWHGHUČJD])
RecunoaĂterea diferitelor stiluri de comunicare

&RPXQLFDUHDDVHUWLYČ
Exersarea competenɃelor: WHKQLFL GH DERUGDUH DVHUWLYČ
Sarcini SHQWUXVLWXDɃLLOHSUH]HQWDWHvQVFHQDULL
Exersarea competenɃelor: exerciɃiul Clipa GHUČJD]
7HPČ SHQWUXDFDVČ: Consemnarea în Jurnal cu accent pe
exerciɃiile de asertivitate Ăi SHH[HUFLɃLXOClipa GHUČJD]
22
Sesiune 5. RelaɃiile interpersonale
ͻ Revizuirea temei SHQWUXDFDVČ: Jurnalul Ăi H[HUFLɃLXOClipa

GHUČJD]
ͻ Identificarea rolului furiei în cadrul relaɃiilor în general
ͻ Identificarea rolului furiei în cadrul propriilor relaɃii ale
Participantului
Obiective ͻ ÎnɃHOHJHUHDSURFHVXOXLGHvQYLQRYČɃire a altor persoane
ͻ Dezvoltarea DELOLWČɃLLGHSULQGHULL de a accepta
perspectiva altor oameni
ͻ ÍQYČɃarea unei strategii: e[HUVDUHDFRPXQLFČULLeficiente
ͻ Introducerea tehnicii de vizualizare ca modalitate de
FRQĂWLHQWL]DUHDPRPHQWXOXLSUH]HQW
CXPDIHFWHD]Čfuria relaɃiile?
Exersarea competenɃelor: GH]YROWDUHD GH DELOLWČɃL GH
vQɃHOHJHUHDperspectivei celuilalt
Exersarea competenɃelor: exerciɃiu de comunicare
Sarcini
HILFLHQWČ
Exersarea competenɃelor: vizualizarea
H[HUVDUHDFRPXQLFČULLĂi YL]XDOL]ČULL
Sesiune 6. Interpretarea
ͻ Revizuirea temei SHQWUX DFDVČ: Completarea unui

H[HUFLɃLX GLQ Jurnal cu accent pe comunicare Ăi
vizualizare
Obiective ͻ ÎnɃelegerea stilurilor Ăi erorilor de gândire
ͻ RecunoaĂterea aprecierilor Ăi a MXGHFČɃilor
ͻ ÍQYČɃDUHDXQHLVWUDWHJLLOXFUXOFXLQWHUSUHWČULOH
ͻ Convingerile Ăi persoanele model
23
ͻ ExerciɃiul Erori de gândire

ͻ ExerciɃiul Aprecieri ĂLMXGHFČɄi
Sarcini Exersarea competenɃelor
gânduri alternative
Sesiune 7. RecunoaĂterea Ăi confruntarea gândurilor nocive
ͻ Revizuirea temei SHQWUXDFDVČ: &RPSOHWDUHDXQXLH[HUFLɃLX

din Jurnal cu accent pe gândurile alternative
Obiective ͻ RecunoaĂterea gândurilor nocive

ͻ Confruntarea folosind dovezi
ͻ Generarea gândurilor alternative
ͻ *kQGLUHDDOWHUQDWLYČ- ExerciɃiu de confruntare Ăi înlocuire

a gândurilor
Sarcini ͻ 7HPČ SHQWUXDFDVČ: Consemnarea în Jurnal cu accent pe
aprecieri ĂLMXGHFČɃi
Sesiune 8. PlanificareDDQWLFLSDWČ

din Jurnal Ăi vizualizare
ͻ Dezvoltarea Ăi consolidarea factorilor care inhibČfuria
Obiective ͻ ÎnɃelegerea analogiei cu Semaforul
ͻ ÍQYČɃarea unei strategii: &DUWRQDĂHcu indicii
Exersarea competenɃelor: completarea &DUWRQDĂHORU cu
indicii
24
ExerciɃiul Culorile semaforului

ExerciɃiul CartonaĂele cu indicii
Sarcini
utilizarea strategiilor
Sesiune 9: Integrarea tuturor elementelor programului

din Jurnal cu accent pe utilizarea strategiilor
ͻ ,GHQWLILFDUHDSURYRFČULORUcare apar în gestionarea furiei
ͻ Recapitularea strategiilor pentru vPEXQČWČɃirea Ăanselor
Obiective
de succes
ͻ RecunoaĂterea angajČULL în vederea finalizČULL intervenɃiei
ͻ Identificarea paĂilor de urmat, inclusiv strategia pentru
menɃinerea progresului dobândit în timpul programului
Recapitularea programului
/XDUHD vQ FRQVLGHUDUH D SURYRFČULORU Ăi a strategiilor de
Sarcini
succes
Calea de urmat
25
1.3 Teoria cognitiv-cRPSRUWDPHQWDOČĂi principiile Mindfulness în

gestionarea furiei
$FHDVWČVHFɃiune explicČ modelele teoretice care stau la baza programului I-

MAP. 2ULJLQLOH WHRUHWLFH DOH LQWHUYHQɃLHL VXQW cognitiv-comportamentale, dar
programul include Ăi tehnici Ăi principii specifice DERUGČULL Mindfulness care,
FRQIRUPFHUFHWČULORU, VHSDUHFČIDFLOLWHD]ČRPDLPDUHLPSOLFDUHvQLQWHUYHQɃLHĂLo
eficienɃČ FUHVFXWČ.
Abordarea cognitiv-cRPSRUWDPHQWDOČ (TCC)
,QWHUYHQɃLD cognitiv-cRPSRUWDPHQWDOČ 7&&, ca DERUGDUH SUDFWLFČ, face

parte dintre psihoterapiile FDUH XUPČUHVF gestionarea gândXULORU HPRɃLLlor Ăi a
comportamentelor. TCC nu poate elimina problemele persoanei, ci o DMXWČ VČ OH
gestioneze. SHFRQFHQWUHD]ČSHPRGXOvQFDUHpersoana îĂi HYDOXHD]Čpropria viaɃČ
Ăi maniera în care DFHDVWČHYDOXDUHîi LQIOXHQɃHD]Čfelul în care se comportČ Ăi îĂi
gestionHD]Čproblemele emoɃionale. $ERUGDUHDXUPČUHĂWHLGHQWLILFDUHDmodaOLWČɃLL
în care persoana poate schimba oricare dintre tiparele de gândire sau de
comportament care îi provoacČ probleme. Ea vĂL DUH RULJLQLOH vQ teUDSLD FRJQLWLYČ
LQLɃLDWČGe psihiatrul american Aaron T. Beck, dar care DIRVWGH]YROWDWČulterior de
QXPHURĂLFHUFHWČWRULĂi practicieni.
7&& SRDWH IL IRORVLWČ SHQWUX numeroase probleme cum ar fi depresia,

anxietatea Ăi furia. ÍQ FHD PDL VLPSOČ IRUPČ D VD 7&& DERUGHD]Č interacɃiunea
dintre gânduri, HPRɃLL Ăi comportament.
26
Starea de
spirit/dispozLɃLDĂi
emoìiile mele îmi
influenìeazČ gândirea
MODELUL TCC
Calitatea vieìii mele îmi Gândirea mea Ăi modul de
influenìeazČ starea de a acìiona îmi influenìeazČ
spirit Ăi emoìiile calitatea vieìii
&X WRDWH DFHVWHD SH PČVXUČ FH aplicarea practicČ a TCC a luat amploare,
modelul s-a extins luând în considerare ĂL rolul reacɃiilor fiziologice ale
organismului, precum Ăi situaɃia sau mediul în care se produce evenimentul.
Modelul cognitiv-comportamental cu cinci factori este cel mai relevant în

ceea ce priveĂte gestionarea comportamentului furios.
Cognitiv Comportamental
gânduri, convingeri, acìiuni,
FRJQLɃLLGLVFXUVLQWHULRU comportamente
Fiziologic
Emoììional
biologic, genetic,
VHQWLPHQWHVWČUL
fizic, fiziologic
sufleteèti/GLVSR]LɃLL
emoìii
DĞĚŝƵůŠŶĐŽŶũƵƌĉƚŽƌ
27
Cei cinci factori pot avea diverse denumiri, dar caracteristicile importante
ale modelului sunt reprezentate de interacɃiunea dintre factori. Schimbarea sau
intervenɃia asupra unuia dintre factori va avea impact asupra celorlalɃi, aceasta
fiind RWUČVČWXUČFKHLHDRULFČUHLLQWHUYHQɃii TCC (Padesky Five Aspects, 1986).
Mindfulness
Mindfulness este tehnica de a deveni conĂtient de ceea ce VH vQWkPSOČ vQ

prezent ĂLGHDvQYČɃDVČUHODɃionezi mai bine cu gândurile, emoɃiile, senzaɃiile
fizice ĂL LPSXOVXULOH SH PČVXUa apariɃiei acestora. Metoda îĂL DUH UČGČFLQLOH vQ
filosofia RULHQWDOČ ĂLDIRVWGH]YROWDWČGH-RQ.DEDW-Zinn (1996), în America, LQLɃLDO
ca Reducerea stresului prin tehnici de Mindfulness (Mindfulness Based Stress
Reduction) Ăi apoi în 7HUDSLDFRJQLWLYČED]aWČSHconĂtientizare (Mindfulness Based
Cognitive Therapy).
$FHDVWČ DERUGDUH FRQWULEXLH la înlocuirea modelelor/tipurilor de
comportament în care apare furia. Prin dezvoltarea conĂWLHQWL]ČULL, SXWHP vQYČɃa
VČ QH DVXPČP UHVSRQVDELOLWDWHD SHQWUX SURSULLOH JkQGXUL Ăi reacɃii emoɃionale,
PRPHQWvQFDUHSXWHPVČvQFHSHPVČQXPDLGČPYLQDSHDOWHSHUVRDQH sau situaɃii
pentru modul în care simɃim.
0LQGIXOQHVV QHDMXWČ VČ QHUHFXQRDĂtem ĂL VČ DGPLWHPIXULD ca prim pas în
gestionarea acesteia. Presupune gestionarea furiei prin conĂWLHQWL]DUHDIDSWXOXLFČ
aceasta H[LVWČ.
8UPČWRUXOSDVHVWHVČDYHPUČEGDUHFXIXULDQRDVWUČFHHDFHvQVHDPQČGH
IDSWVČILPWROHUDQɃi cu emoɃiile noastre. Atunci când rČVSXQGHPODIXULHFXJULMČ
Ăi atenɃie, vQ ORF VČ reacɃLRQČP OD DFHDVWD FX Ăi PDL PXOWČ IXULH, decidem VČ
UČVSXQdem într-XQPRGVČQČWRVIČUČVČUHDFɃionČP, pur Ăi simplu, la aceasta.
Mindfulness IXUQL]HD]ČXQVSDɃLXvQFDUHVČne conectČP la energia furiei, ne
RIHUČXQPRGGHDRHOLEHUDODQLYHOH[SHULHQɃLDO, ceea ce nu este acelaĂi lucru Ăi
QLFLSHGHSDUWHODIHOGHGČXQČWRUFDSLHUGHUHDFRQWUROului la nivel extern. Nu este
vorba de suprimarea furiei FL PDL GHJUDEČ GH DGPLWHUHD HL Ăi de recunoaĂterea
gândurilor Ăi a HPRɃLLlor care o însoɃesc.
28
Principiile cheie
$FHDVWČ VHFɃLXQH H[SOLFČ PRGXO vQ FDUH SULQFLSLLOH FKHLH VXQW OHJDWH GH
aplicarea programului.
2.0 Furia, agresivitatea Ăi violenɃa
Furia
Furia este o emoɃLHQRUPDOČDFČUHLLQWHQVLWDWHYDULD]Čde la uĂRDUČLULWDUHĂi

IUXVWUDUH OD IXULH LQWHQVČ Este o reacɃie ELRORJLFČ HPRɃLRQDOČ ĂL SVLKRORJLFČ OD
perceperea unei ameninɃČUL OD DGUHVD QRDVWUČ VDX OD DGUHVD XQHL SHUVRDQH VDX D
unui lucru important pentru noi. Originea acesteia VH DIOČ vQ PHFDQLVPXO GH
DSČUDUH ÅOXSWČ VDX IXJiµ FRQIRUP FČUXLD FRUSXl nostru este SUHJČWLW fie pentru
atac, fie pentru a HYDGD GLQ VLWXDɃLD UHVSHFWLYČ. Furia are trei componente
principale: reacɃLDIL]LFČgândurile Ăi comportamentul.
Oricine WUČLHĂWHVHQWLPHQWHGHfurie dar fiecare SHUVRDQČpoate simɃi furia în
mod diferit faɃČ GH FHLlalɃL )XULD SRDWH IL VČQČWRDVČ ĂL SURGXFWLYČ Ea ne poate
vQFXUDMD VČ FRQWHVWČP o nedreptate, VČ OXČP poziɃLH VDX VČ IDFem o schimbare
SR]LWLYČ vQ YLDɃa QRDVWUČ &X WRDWH DFHVWHD IXULD JHVWLRQDWČ vQ PRG
QHFRUHVSXQ]ČWRU SRDWH IL QHVČQČWRDVČ FRQWUDSURGXFWLYČ GLVWUXFWLYČ Ăi chiar
SHULFXORDVČ 'DFČ IXULD HVWH SUHD LQWHQVČ SUHD IUHFYHQWČ GLUHFɃLRQDWČ JUHĂit sau
VFČSDWČGHVXEFRQWUROHDSRDWHDYHDPXOWHFRQVHFLQɃe negative. Furia poate duce
la probleme în relaɃiile interpersonale OD ORFXO GH PXQFČ la luarea unor decizii
JUHĂLWH ĂLSRDWHDIHFWDFKLDUVČQČWDWHD
)XULD SRDWH IL UHFXQRVFXWČ Fa un DIHFWGLVSR]LɃLH SUREOHPDWLFČ VDX ca fiind
semQLILFDWLYČ GDFČ HVWH IUHFYHQWČ LQWHQVČ VDX H[LVWČ HSLVRDGH GH IXULH GH GXUDWČ FDUH
SHUVLVWČWLPSGHFHOSXɃin Ăase luni. Starea de furie VHPQLILFDWLYČ apare DWXQFLFkQGGRXČ
VDXPDLPXOWHGLQWUHXUPČWRDUHOHFDUDFWHULVWLFLVXQWSUH]HQWHvQWLPSXOVDXLPHGLDWGXSČ
episoadele de furie:
1. $FWLYDUHD IL]LFČ (de exemplu, puls crescut, respiraɃLH UDSLGČ WHQVLXQH
PXVFXODUČVLPSWRPHale stomacului, dureri de cap)
2. Gândirea REVHVLYČ FDUH LQWHUIHUHD]Č FX FRQFHQWUDUHD îndeplinirea
sarcinilor, rezolvarea problemelor sau luarea deciziilor
29
3. Distorsiuni cognitive sau gândire QRFLYČ (de exemplu, atribuiri

SČUWLQLWRDUH OHJDWe de intenɃiile celorlalɃL SČUHUL H[LJHQWH LQIOH[LELOH
despre comportamentul celorlalɃi sau FRGXO GH FRQGXLWČ al acestora;
toleranɃČVFČ]XWČSHQWUXHYHQLPHQWHFDUHQXVHpotrivesc cu modul în care
privesc lumea)
4. &RPXQLFDUHDLQHILFLHQWČ
5. Gândirea QHJDWLYLVWČVXSČUDUHD sau retragerea în sine
6. SuferinɃa VXELHFWLYČ (de exemplu, conĂtientizarea consecinɃelor negative
asociate cu episoade de furie, experienɃele de furie percepute ca fiind
negative, sentimente negative asociate cum ar fi vina, ruĂinea sau regretul
care XUPHD]ČHSLVRDGHORUGHIXULH
Agresivitatea
Pentru a trata furia în mod adecvat HVWHLPSRUWDQWVČVHIDFČGLVWLQFɃia între

furie Ăi agresivitate. Furia poate duce la agresivitate, dar agresivitatea nu este
furie. De asemenea, nu toɃi oamenii care VH PDQLIHVWČ agresiv VXQW QHDSČUDW
furioĂi, ci pot manifesta doar un comportament primitiv, similar cu cel al
animalelRUGHSUDGČ. Acestor indivizi le lipseĂte excitaɃia IL]LRORJLFČDXQXLUČVSXQV
furios (Jacobson & Gottman, 1998).
Agresivitatea poate IL GLUHFWČ VDX LQGLUHFWČ DJUHVLvitate SDVLYČ În cazul
agresiYLWČɃLL, tiparele de manifestare nu sunt proporɃionale cu evenimentul
declanĂator. &XWRDWHDFHVWHDHSLVRDGHOHGHIXULHQXWUHEXLHVČILHIUHFYHQWH, de
LQWHQVLWDWHPDUHVDXGHOXQJČGXUDWČ&HOSXɃLQXQXOGLQWUHXUPČWRDUHOHtipare de
manifestare este complet legat de experienɃele de furie ale persoanei:
a) Agresivitatea GLUHFWČ
1. Abuzul verbal (de exemplu, ɃLSČtul, urletul, cearta pe un ton ridicat, critica
cu insulte sarcastice)
2. Agresivitatea IL]LFČ vQGUHSWDWČ DVXSUD FHORUODOɃL RDPHQL (de exemplu,
împingere, îmbrâncire, lovire, pocnire, aruncare de obiecte)
3. 'LVWUXJHUHD SURSULHWČɃii (de exemplu, distrugerea GHOLEHUDWČ D RELHFWHORU
personale)
30
4. Limbajul corporal provocator (de exemplu, JHVWLFXOČUL QHJDWLYH PLĂFČUL

ameninɃČWRDUHREVWUXFɃLRQDUHDIL]LFČDDOWRUD
b) Agresivitatea LQGLUHFWČ
1. Neîndeplinirea intenɃLRQDWČDREOLJDɃiilor sau a aĂWHSWČULORUFHORUODOɃi

2. Sabotarea în secret (de exemplu, GLVWUXJHUHD vQ VHFUHW D SURSULHWČɃii,
vPSLHGLFDUHDILQDOL]ČULLVDUFLQLORUFUHDUHDGHSUREOHPHSHQWUXDOɃii)
3. Întreruperea sau influenɃarea în mod negativ a reɃelei sociale a celorlalɃi (de
exemplu, vPSUČĂWLHUHDGH]YRQXULEkUIDGHIČLPDUHDH[FOXGHUHDFHORUODOɃi din
DFWLYLWČɃile importante)
$GDSWDWGXSČCentrul pentru Terapie Cognitiv-&RPSRWDPHQWDOČ, 2011)
Ostilitatea
2VWLOLWDWHD VH UHIHUČ OD XQ VHW FRPSOH[ GH DWLWXGLQL ĂL MXGHFČɃi care
PRWLYHD]Č FRPSRUWDPHQWHOH furioase. În timp ce furia este o emoɃie, iar
agresivitatea este un comportament, RVWLOLWDWHDHVWHRDWLWXGLQHFDUHLPSOLFČfaptul
GHDQXvLSOČFHDSHFHLODOɃi Ăi de a-i evalua negativ.
ViolenɄa
Furia poate avea rolul de mediator al violenɃei, dDU QX HVWH SUH]HQWČ vQ
toate actele de violenɃČ0DMRULWDWHDFRPSRUWDPHQWHORUYLROHQWHSRWILFODVLILFDWH
astfel:
a) ViolenɃa LQVWUXPHQWDOČ- HVWHPRWLYDWČGHGRULQɃa de a-i forɃa pe ceilalɃi
VČ ofere UHVXUVH DJUHVRUXOXL )XULD QX HVWH SUH]HQWČ Ăi intenɃia de a-L UČQL SH
ceilalɃLHVWHDEVHQWČ
b) ViolenɃa/agresivitatea H[SUHVLYČ- HVWHPRWLYDWČGHGRULQɃa de a-i UČQLpe
FHLODOɃL ĂL IXULD HVWH GH RELFHL SUH]HQWČ Caracteristicile sunt de impulsivitate Ăi
OLSVČ GH SODQLILFDUH eVWH GHQXPLWČ Ăi agresivitate RVWLOČ VDX UHDFWLYČ VDX IXULH
LQWHQVČ
31
$FHDVWČGLKRWRPLHîntre violenɃČLQVWUXPHQWDOČĂi YLROHQɃČH[SUHVLYČnu este

vQWkOQLWČ vQ toate tipurile de violenɃČ (de exemplu, sinucigaĂii care mor prin
detonarea explozibililor nu VXQWFDUDFWHUL]DɃLGHimpulsivitate, ci GHPRQVWUHD]ČvQ
mod clar un grad considerabil de planificare).
Furia Ăi VČYkUĂLUHDGHLQIUDFɄLXQL
Furia poate juca un rol semnificativ în violenɃD GRPHVWLFČ Ăi agresiunile

sexuale precum violul. Violatorii pot fi foarte sensibili atunci când sunt respinĂi,
ajungând la ruĂine Ăi furie. InfracɃLXQHDVH[XDOČSRDWHILXQWLSDUFRPSRUWDPHQWDO
folosit pentru restabilirea simɃului valorii Ăi a controlului perceput.
3LQFXVDGHVFRSHULWFČucigaĂii au în comun trei variabile. Majoritatea

fie SUH]LQWČ unele disfuncɃii neurologice care au ca rezultat controlul slab al
impulsurilor, fie VXIHUČ GHRERDOČPiQWDOČ, fie criminalul a suferit un abuz grav în
FRSLOČULH 6H SDUH FČ UHVHQWLPHQWHOH LQWHQVH Ăi pe termen lung legate de abuzul
suferit, de ruĂine Ăi de incapacitatea de a controla impulsurile sunt componentele
cheie care duc la furie în cadrul unui episod de furie Ăi agresivitate. Este posibil ca
victima VČ QX ILH FHD FDUH D FDX]DW FHO mai mare UČX SHUFHSXW criminalului, vQVČ
aceasta este ultima dintr-un Ăir mai lung.
&X WRDWH FČ DFHDVWČ LQWHUYHQɃie nu YL]HD]Č comportamentul violent Ăi

infracɃional, este important ca Facilitatorul VČ VH DGUHVH]H potenɄialului unui
astfel de comportament Ăi consecinɃelor acestuia. Facilitatorul OXFUHD]Č FX
Participantul pentru a înɃelege modul în care furia poate evolua în agresivitate Ăi,
posibil, în violenɃČInfractorii care recurg la violenɃČ, dar pentru care furia nu este
R FDUDFWHULVWLFČ VHPQLILFDWLYČ D PDQLIHVWČULi lor actuale, nu trebuie luaɃi în
FRQVLGHUDUHSHQWUXDFHDVWČLQWHUYHQɃie.
2.1 Accentul pe implicare Ăi motivare
Este importantČ implicarea Participantului în cadrul intervenɃLHL vQFČ GH OD

prima sesiune Ăi luarea în considerare DDERUGČULORU care pot fi utilizate în vederea
sporirii angajamentului Ăi a motivaɃiei, ca de exemplu Interviul MotivaɄional (Miller
32
Ăi Rollnick, 1991), Modelul VieɄii Bune (Ward Ăi Brown, 2004) Ăi Analiza CostXULĂL
Beneficii. Facilitatorii WUHEXLHVČFXQRDVFČWHKQLFLPRWLYDɃionale ĂLVČSRDWČDSOLFD
respectivele cunoĂtinɃe cu fiecare Participant FX FDUH OXFUHD]Č 0RGHODUHD pro-
VRFLDOČ, construirea empatiei, ascultarea DFWLYČ ĂL vQWUHEČULOH GHVFKLVH VXQW
necesare pentru a pune pietrele de temelie ale acestui program.
2.2 RelevanɃDSHUVRQDOČ
Ca intervenɃLH LQGLYLGXDOČ programul I-0$3 DU WUHEXL VČ ILH extrem de

relevant în plan personal pentru Participant. Facilitatorul foloseĂte în cadrul
LQWHUYHQɃLHL ca exemplu, scenarii care SUH]LQWČ R JDPČ YDULDWČ de experienɃe în
FDUH HVWH SUH]HQWČ IXULD GDU SURFHVXO GH vQYČɃDUH HVWH FX DGHYČUDW SHUVRQDOL]DW
SULQ XWLOL]DUHD H[WHQVLYČ D Jurnalului vQ FDUH VH FRQVHPQHD]Č VLWXDɃLLOH FH DX
generat furie.
Facilitatorul WUHEXLH VČ ILH FDSDELO VČ-Ăi relaɃioneze abordarea cu

preferinɃele de vQYČɃDUH ale Participantului ĂL VČ IRORVHDVFČ WRDWH PDWHULDOHOH Ăi
informaɃiile pe care le aduce acesta în timpul sesiunii. De aceea, sunt necesare
cunoĂtinɃH GH ED]Č cu privire la modelul propus de Kolb (1988) Ăi cel creat de
Honey Ăi Mumford (1986) cu privire la VWLOXULOH GH vQYČɃare: preferinɃele Activist,
Reflexiv, Teoretician, Pragmatic GDU HVWH QHFHVDUČ ĂL conĂWLHQWL]DUHD GH FČWUH
Facilitator D SURSULXOXL VWLO GH vQYČɃare preferat Ăi cunoaĂterea modului în care el
poate VČDGDSWH]HPDWHULDOHOHSHQWUXRSUHIHULQɃČYL]XDOČ, DXGLWLYČ sau kiQHVWH]LFČ
de prezentare. Aceste cunoĂtinɃe vor fi acoperite pe scurt în cursul de SUHJČWLUH
SURIHVLRQDOČ a Facilitatorului, dar ar trebui ca FHL FDUH XUPHD]Č VČ DSOLFH
programul VČ GHɃLQČ cunoĂtinɃe practice adecvate (pentru mai multe detalii vezi
Gast Ăi Padmore, $ERUGDUHDFXVXFFHVDGLYHUVLWČɄii în asistenɄDVRFLDOČ, 2012).
2.3 Stilul de facilitare
Atributele specifice necesare pentru facilitare includ: responsabilizare,

implicare, ascultare DFWLYČ PXQFČ vQ HFKLSČ ĂL vQGUXPDUH $FHVW VWLO VH GH]YROWČ
RGDWČ FX practica Ăi cu experienɃa de aplicare a intervenɃiei. De asemenea,
33
Facilitatorul WUHEXLHVČDLEČvQFUHGHUHvQSULQFLSLLOH0LQGIXOQHVVĂLVČILHUHOD[DWFX
privire la prezentarea acestor modele 3DUWLFLSDQɃLlor FČURUD acestea li se pot
SČUHD LQFRPRGH OD vQFHSXW ([HUFLɃiile de conĂWLHQWL]DUH QHFHVLWČ R SUH]HQWDUH D
tehnicilor de UHVSLUDɃLH Ăi vizualizare care pot fi percepute, în sine, ca fiind
oarecum QHRELĂQXLWH. În cazul în care Facilitatorul nu este sigur cu privire la teoria
FDUH VWČ OD ED]D DFHVWRU PRGHOH DFHDVWČ LQFHUWLWXGLQH VH YD WUDQVPLWH
Participantului, care va fi mai puɃLQFDSDELO VČ VH LPSOLFH 3UDFWLFD vQFUHGHUHD Ăi
FXQRDĂWHUHD FHUFHWČULORU vQ GRPHQLX SULYLQG EHQHILFLLOH DFHVWHL DERUGČUL sunt
esenɃiale.
2.4 Sprijinul în implementare Ăi supervizarea
ÍQ YHGHUHD DVXPČULL DFHVWXL URO Facilitatorul trebuie VČ ILH VSULMLQLW în
PXQFD SH FDUH R GHUXOHD]Č FX Participantul. Aceasta presupune înɃelegerea
programului ĂL D RSRUWXQLWČɃLORU GH D vPSČUWČĂi cunoĂtinɃe Ăi experienɃe cu alɃi
colegi competenɃi Ăi supervizori.
În mod ideal, supervizorii DU IL LQGLFDW VČ XUPH]H cursul de Facilitator al
acestui program în propriul serviciu. Astfel, aceĂtia ar înɃelege natura acestei
intervenɃii, stilul Ăi conɃinutul ei, fapt care DUVSRULRSRUWXQLWČɃile de supervizare Ăi
DU FRQVROLGD RELHFWLYHOH GH vQYČɃare ale programului. Supervizorii WUHEXLH VČ ILH
familiarizaɃi cu programul ĂLFXDERUGČULOHWHRUHWLFHcare stau la baza lui, ceea ce
SUHVXSXQHROHFWXUČVXSOLPHQWDUČSHOkQJČFHDGLQcadrul seminarului de formare.
Acest tip de dezvoltare prRIHVLRQDOČYDvPEXQČWČɃi experienɃa de supervizare atât a
supervizorului, cât Ăi a supervizatului (sH UHFRPDQGČ DQXmite lecturi, ca
LQWURGXFHUHJHQHUDOČXWLOČ.
Fiecare Facilitator ar WUHEXL VČ DLEČ posibilitatea, SH SDUFXUVXO GHVIČĂXUČULL

programului, de a-Ăi explora experienɃele în cadrul propriilor sesiuni de supervizare
Ăi Ăansa de a reflecta la final asupra celor vQYČɃate. AceĂtia ar trebui, de
asemenea, VČ DLEČ RFD]LD de a se întâlni cu alte persoane care DSOLFČ programul,
pentru a LGHQWLILFD ĂL DQDOL]D aspectele comune ĂL SHQWUX D vPSČUWČĂi bunele
practici. Sprijinul colegilor are o GHRVHELWČ LPSRUWDQɃČ, vQVČ ar trebui IRORVLWČ
oportunitatea de a beneficia de supervizare LQGLYLGXDOČVDXGH grup.
34
Facilitarea intervenɃiei individuale
$FHDVWČ VHFɃLXQH RIHUČ R SUH]HQWDUH JHQHUDOČ D DVSHFWHORU UHOHYDQWH cu

privire la aplicarea intervenɃiei cu un Participant.
3.0 $ERUGDUHDSHUVRQDOL]DWČ
IntervenɃia HVWH PHQLWČ VČ UČVSXQGČ QHYRLORU LQGLYLGXDOH DGUHVkQGX-se

problemelor specifice ale Participantului legate de gestionarea propriei furii Ăi a
elementelor declanĂatoare ale acesteia. Acesta UHSUH]LQWČ punctul forte cheie al
SURJUDPHORUGHLQWHUYHQɃLHFXIRUPDWindividual. Facilitatorul HVWHQHFHVDUVČDLEČ
RDERUGDUHUHFHSWLYČĂLIOH[LELOČDDFHVWRUDVSHFWH, acordând atenɃie acelora legate
de responsivitate vQ FD]XO ILHFČUXL Participant, FRQWULEXLQG OD FUHĂWHUHD motivaɃiei
acestuia ĂL FČXWkQG VČ-l asiste în utilizarea ulterioarČ a strategiilor Ăi GXSČ
finalizarea intervenɃiei &X WRDWH FČ SURJUDPXO RIHUČ Participantului o serie de
scenarii de lucru, pentru anumite exerciɃii, Facilitatorul YD WUHEXL VČ LQFOXGČ vQ
conɃinutul acestuia propriile probleme ale Participantului, la momentele adecvate.
3.1 ,QWHUDFɃLXQHDĂLUHODɃia de lucru cu Participantul
$WXQFL FkQG VH OXFUHD]Č vQ PRG Lndividual cu un Participant, dinamica este
IRDUWHGLIHULWČfaɃČGHFHDGLQFDGUXOXQXL program de LQWHUYHQɃLHîn grup. RelaɃia
dintre Facilitator Ăi Participant GHYLQHPDLLPSRUWDQWČFXXQDFFHQWPDLPDUHSH
FRQɃLQXWXOLQWHUYHQɃLHL. Cum QXH[LVWČXQJUXSGHJHVWLRQDWFacilitatorul WUHEXLHVČ
se adapteze SHQWUXDIDFHIDɃČDEVHQɃHL ocaziilor Participantului GHDvQYČɃa de la
colegi. Unele dintre exerciɃiile de inversare de roluri, care vor necesita o
SDUWLFLSDUH DFWLYČ GLQ SDUWHD Facilitatorului, vor compensa lipsa gamei de
UČVSXQVXULSHFDUHRRIHUČXQJUXS&XWRDWHDFHVWHDĂansa de a da Participantului
informaɃii individualizate ĂLSHUVRQDOL]DWHQXWUHEXLHVXEHVWLPDWČ
(VWHLPSRUWDQWVČreɃinem cČ DFHDVWČLQWHUYHQɃLHQXHVWHSRWULYLWČSHQWUXD
IL GHVIČĂXUDWČ FX PDL PXOW GH XQ Participant din cauza modului în care a fost
concepuWČ VWUXFWXUDWČ Ăi a accentului pus pe experienɃele, problemele Ăi
UČVSXQVXULOH LQGLYLGXDOH Facilitatorii QX DU WUHEXL VČ vQFHUFH VČ DSOLFH LQWHUYHQɃia
35
pentru doi sau mai mulɃi 3DUWLFLSDQɃLSHQWUXFČDFHDVWa QXHVWHVWUXFWXUDWČastfel

încât VČutilizeze dinamica grupului.
Facilitatorul SRDWHILFRQVLOLHUXOGHSUREDɃLXQHFDUHUHDOL]HD]ČVXSUDYHJKHUHD
persoanei respective dacČ DFHVWHD VXQW UHJOHPHQWČULOH ORFDOH ÍQ DFHDVWČ VLWXDɃLH
Facilitatorul WUHEXLH VČ JHVWLRQH]H FX DWHQɃLH UHODɃLD FX Participantul pentru a
asigura SČVWUDUHD XQRU OLPLWH clare între aplicarea programului I-0$3 ĂL FHOHODOWH
DVSHFWH VSHFLILFH DOH DFWLYLWČɃLL GH VXSUDYHJKHUH GHUXODWČ vQ DFRUG FX UROXO GH
FRQVLOLHUGHSUREDɃLXQH.
3.2 Facilitatorul în programele individuale
A lucra ca Facilitator iQGLYLGXDO IČUČ suportul unui alt membru al

personalului sau al unui grup de 3DUWLFLSDQɃL, este o experienɃČ IRDUWH GLIHULWČ GH
cea de co-formator într-un program de grup sau de cea a unui practician individual
care îĂLDVXPČVXSUDYHJKHUHDJHVWLRQČULLXQXLFD]
ExperienɃa unui Facilitator SRDWHLQFOXGHDVXPDUHDUHVSRQVDELOLWČɃii pentru

deciziile privind selectarea materialelor care XUPHD]ČDILIRORVLWHFXParticipantul
ĂL reflectarea asupra calitČɃLL LPSOLFČULL Ăi angajamentului faɃČ GH SURJUDP DO
Participantului. De asemenea, va fi important pentru Facilitator VČJČVHDVFČPRGXUL
structurate de GHVFČUFDUH, ɃLQkQGFRQWFČSURJUDPXOVHDGUHVHD]Časpectelor legate
de furie, acest subiect fiind SULQGHILQLɃLH unul cu caracter emoɃional, prin urmare
exisWČ DVSHFWH semnificative legate de asistenɃa Ăi siguranɃD SHUVRQDOČ a
Facilitatorului.
Lucrul cu infractorii care au probleme cu gestionarea furiei poate,

bineînɃeles, declanĂa reacɃii furioase. Facilitatorul va aborda aceste potenɃiale
aspecte ca parte a procesului de construire a relaɃiei Ăi în sesiunile de stabilire a
obiectivelor. Cu toate acestea, este necesar ca Facilitatorii VČ ILH FRQĂtienɃi de
aspectele legate de propria siguranɃČ, de aceea ei QXDUWUHEXLVČDSOLFHprogramul
într-un moment în care nu mai este niFLR DOWČ SHUVRDQČ în sediul serviciului de
SUREDɃLXQH. CeilalɃi coOHJLDUWUHEXLVČ fie DWHQɃL pe parcursul GHVIČĂXUČULL acestor
sesiuni Ăi vQJDUGČcu privire ODFHHDFHVHvQWkPSOČvQFDGUXODFHVWRUa.
36
3.3 3URYRFČULle întâmpinate vQGHUXODUHDLQWHUYHQɃLHL cu persoanele

furioase
Facilitatorii WUHEXLHVČILHFRQĂtienɃLFČDWLWXGLQLOHH[SULPDWHGH3DUWLFLSDQɃL
pot afecta probabil progresul LQWHUYHQɃLHL SHQWUX FČ RDPHQLL IXULRĂi tind VČ VH
concentreze pe comportamentul nedorit al FHORUODOɃL. Atitudinea unei persoane
IXULRDVHSRDWHLQFOXGHXUPČWRDUHOH
(YDOXDUHDLQH[DFWČDLQWHQVLWČɃLLIXULHLWUČLWH
Oamenii furioĂLWLQGVČQXvĂLHYDOXH]HSURSULDIXULHFDILLQGH[FHVLYČGDWRULWČ
IDSWXOXL FČ QX VXQW VRFLDOL]DɃL FD vQ PRG RELĂQXLW VČ UHDFɃioneze cu emoɃii
alternative. Contextul familial, cultural Ăi social al acestora s-DU SXWHD VČ QX IL
modelat reacɃiile emoɃionale alternative. $VWIHO FČ DceĂtia îĂi pot evalua propria
furie ca fiind XQDDGHFYDWČ ĂLDUSXWHDVČ OLVHSDUČ GLILFLOVČo aprecieze ca fiind
una H[WUHPČ.
$VXPDUHDUHVSRQVDELOLWČɃii emoɃionale
$FFHSWDUHD UHVSRQVDELOLWČɃii pentru propria furie poate fi o provocare

deoarece oamenii furioĂL WLQG VČ GHD YLQD SH DOɃii pentru furia lor. AceĂtia YČG
motivul furiei lor ca fiind unul exterior propriei persoane, prin urmare cei care
WUHEXLHVČVHVFKLPEH sunt ceilalɃi Ăi nu ei.
3. Condamnarea celorlalɃi
Oamenii furioĂi pot aprecia obiectul furiei lor ca fiind o ÅfiinɄČXPDQČIČUČ

valoareµ care este ÅGHPQČGHcondamnareµ Ăi ÅFDUHWUHEXLHVČSOČWHDVFČµ pentru
JUHĂHOLOH HL 'LQ QRX DFHVWH WLSXUL GH DWLWXGLQL vL IDF VČ OH ILH JUHX VČ-Ăi asume
UČVSXQGHUHDSHQWUXSURSULDORUIXULH
4. PrezumɃLDGUHSWČɃii
Oamenii furioĂLFUHGDGHVHDFČDXIRVWtrataɃi incorect, într-un fel sau altul;
s-ar putea ca aceĂWLDVČQXILHSUHJČWLɃLVČLQYHVWLJKH]HSURSULXOrol în cadrul unui
conflict.
37
5. Exprimarea furiei
([LVWČXQPLWJHQHUDOFČRDPHQLLWUHEXLHVČ-Ăi exprime furia, altfel aceasta

se va acumula Ăi va H[SORGD $FHDVWD HVWH R FRQYLQJHUH LQFRUHFWČLUDɃLRQDOČ. De
aceea atunci când se lucreD]Č FXSUREOHPHOHJDWHGHIXULHHVWHLPSRUWDQWVČQXse
încurajeze aceasWČLGHHSULQXWLOL]DUHDGHDQDORgii neadecvate, ca de exemplu oala
sub presiune.
6. Consolidarea pe termen scurt
Comportamentul furios neadecvat al acestor oameni este consolidat prin

confirmarea YHQLWČ GLQ SDUWHD SHUVRDQHORU VHPQLILFDWLYH GLQ YLDɄD acestora, cu
privire la manifestarea furiei. Efectele negative pe termen lung nu sunt luate în
considerare în dorinɃa de a SČVWUDOLQLĂtea.
7. PretenɃiile rigide
3HUVRDQDIXULRDVČSRDWHFRQVLGHUDFČcel care este sursa furiei ar trebui VČ

VH FRPSRUWH vQ PRG GLIHULW$FHVWHLSHUVRDQH L VH SUHWLQGH VČ se comporte altfel,
deoarece FHO vQ FDX]Č R FRQVLGHUČ D IL R SHUVRDQČ vQJUR]LWRDUH SHQWUX FČ QX se
FRQIRUPHD]ČFHULQɃHLĂLpretenɃiei sale. Regulile stabilite sunt, de obicei, pe un ton
moralizator: Å1XDUWUHEXLVČIDFČniciun zgomot atunci când am de terminat ceva
urgentµ.
38
C. 'HVFULHUHDFRQɃLQXWXOXLVHVLXQLORUSURJUDPXOXLI-MAP
$FHDVWČ SDUWH D PDQXDOXOXL RIHUČ R H[SOLFDɃie a modului în care trebuie

susɃinute cele 9 sesiuni ale intervenɃiei I-MAP Ăi include detalii privind toate
materialele necesare în acest sens.
)LHFDUH VHVLXQH DUH XQ FDGUX FDUH DVLJXUČ R GHVFULHUH JHQHUDOČ D acesteia,
explicând ce conɃine Ăi FDUH VXQW UDɃLXQLOH FDUH DX VWDW OD ED]D HODERUČULL
FRQɃLQXWXOXL. Sunt incluse Ăi informaɃLL GHVSUH PRGXO GH SUHJČWLUH SHQWUX DFHVWH
sesiuni, inclusiv materialele necesare, indicaɃiile de sincronizare Ăi o explicaɃie
privind modul de predare DILHFČUHLVDUFLQL
$FHDVWD HVWH R GHVFULHUH GHWDOLDWČ D FDGUXOXL JHQHUDO sumarizat oferit

anterior pentru fiecare sesiune.
39
1.0. Sesiunea Unu: Punctul de pornire
$FHDVWČ sesiune este GHVWLQDWČSUH]HQWČULLParticipantului Ăi a Facilitatorului,

scopul fiind acela de evaluare Ăi explicare FX SULYLUH OD SURJUDPXO GH LQWHUYHQɃLH.
De asemenea, VHVLXQHD XUPČUHĂWH FUHĂWHUHD motivaɃiei Ăi a angajamentului prin
implicarea Participantului în procesul de identificare a obiectivelor individualizate
pentru program Ăi începerea procesului de lucru cu Participantul. Sunt structurate
aĂWHSWČULOH Participantului legate de implicarea în program Ăi sunt convenite
UHSHUHOHFDUHLQGLFČ VXFFHVXODSOLFČULLDcestuia. Sesiunea permite Facilitatorului VČ
vQFHDSČ VČ FRQVWUXLDVFČ UHODɃia care va sta la baza întregului proces, prin aflarea
unor informaɃii despre Participant care contribuie la punerea bazelor acestei relaɃii
ce susɃine schimbarea.
$FHDVWČVHVLXQHLQLɃLDOČHVWHGLIHULWČGHFHOHODOWHSHQWUXFČVHFRQFHQWUHD]Č
pe construirea unei relaɃLL(VWHIRDUWHSUREDELOFDDFHVWDVČILHPRPHQWXOvQFDUH
Facilitatorul Ăi ParticipantXOVHvQWkOQHVFSHQWUXSULPDGDWČ
x 3XQHUHDED]HORUUHODɃLHL care susɃine schimbarea

x Evaluarea nivelului de angajament al Participantului
Obiectivele x CreĂterea interesului pentru programul de gestionare a
sesiunii furiei
x Prezentarea conɃinutului SURJUDPXOXLĂLDPRGXOXLFXP
se va derula acesta
Sarcina 1: Prezentarea Ăi stabilirea cadrului de derulare a

programului
Evaluarea,
Sarcina 2: Ce i-a adus aici? De ce acum?
oferirea de
Sarcina 3: Obiectivele personale
H[SOLFDɃLLĂi
Sarcina 4: 0RGXOGHIXQFɃLRQDUHDSURJUDPXOXL
implicarea
Sarcina 5: )RUPDWXO SURJUDPXOXL GH LQWHUYHQɃLH ĂL DO
sesiunilor
40
Sarcina 6: AĂWHSWČULle Ăi implicarea (disponibilitatea

pentru schimbare)
Sarcina 7: ScKLPEDUHDĂLPČVXUDUHDVFKLPEČULL
Sarcina 8: Prezentarea Modelului celor cinci factori
Sarcina 9: Beneficiile Ăi costurile furiei
Sarcina 10: Strategiile cu soluɃii rapide
7HPČ SHQWUX DFDVČ: Stabilirea obiectivelor în cadrul

intervenɃiei
Materiale necesare:
- Acordul
10 minute
- Foaia de parcurs H[HUFLɃLXO Calea spre gestionarea
furiei)
Aceasta este ocazia ca ParticipantXO ĂL Facilitatorul VČ

SXQČED]HOHXQHLrelaɃiLFDUHVXVɃLQHVFKLPEDUHD.
Facilitatorul va începe prin a se prezenta, explicând care
Sarcina 1: este UROXO VČX ĂL PRGXO FXP VH YD GHUXOD LQWHUDFɃLXQHD
Prezentarea GLQWUHHOĂL Participant ĂL îl va întreba pe Participant cum
Participantului si SUHIHUČVČLVHVSXQČ
a Facilitatorului Regulile sesiunii trebuie expuse în mod clar vQFČ GH la
Ăi stabilirea început: durata sesiunilor, a timpului FDUH XUPHD]Č D IL
cadrului de SHWUHFXW vPSUHXQČ durata pauzelor, aspecte legate de
derulare a utilizarea telefoanelor Ăi eventuale întreruperi.
programului
Scopul primei întâlniri este de a explica ce presupune
intervenɃia I-MAP Ăi de a stabili care sunt avantajele
rezultate în urma parcurgerii acesteia.
41
Se vor clarifica aĂWHSWČULOH OHJDWH GH FRPSRUWDPHQWXO Ăi

limbajul Participantului Ăi al Facilitatorului. Ce ar putea
VČJČVHDVFČXWLOXQXOODFHOČODOW"Acest subiect face parte
din discuɃia cu privire la ceea ce i-ar ajuta pe amândoi pe
GUXPXOFČWUHJHVWLRQDrea furiei?
Punctele convenite ar trebui notate în Acordul care

WUHEXLH VHPQDW vQFČ GH OD vQFHSXW. Acesta poate include
reguli cum ar fiIČUČYLROHQɃČIČUČɃLSHWHIČUČLQYHFWLYH
IČUČ agresivitate, doar limbaj constructiv, participare
DFWLYČ vPSČUWČĂLUHD GH H[HPSOH XWLOH SUHJČWLUHD SHQWUX
fiecare sesiune, efectuarea tuturor sarcinilor dintre
sesiuni, luarea în serios a problemelor.
5-10 minute Materiale necesare: Foaia de parcurs
Sarcina VH UHIHUČ OD REɃLQHUHD GH LQIRUPDɃLL FX SULYLUH OD
Participant ÍQ DFHDVWČ SDUWH D VHVLXQLL Facilitatorul îl
vQWUHDEČ SH Participant GDFČ vQɃelege GH FH VH DIOČ la
DFHDVWČ SULPČ sesiune a unei intervenɃii privind
gestionarea furiei. &XP D DMXQV VČ SDUWLFLSH OD program
Sarcina 2: (SULQFHUXWČDIRVWUHIHULt sau a primit recomandarea de a
Ce l-a adus aici? participa la program)? &RQVLGHUČ FČ Iuria UHSUH]LQWČ o
De ce acum? SUREOHPČ"
Persoanele care au fost selectate pentru includerea în

program DUWUHEXLVČVLPWČVWDUHDGHIXULHvQYLDɃa lor în
prezent (nu numai în trecut ² GDFČ DĂD VWDX OXFUXULOH
persoana nu este SRWULYLWČ SHQWUX participarea în
program).
42
$FHDVWČVWDUHGHIXULHDUWUHEXLVČOHFUHH]HSUREOHPHpe
GLIHULWH SDOLHUH DOH YLHɃLL lor SHUVRQDOH ĂL VRFLDOH (în
relaɃiile interpersonale, la ORFXOGHPXQFČVČFRQGXFČOD
VČYkUĂLUHDGHLQIUDFɃLXQL).
ExploraɃi orice aspecte legate de diversitate (piedici sau

obstacole în calea spre gestionarea furiei). Ce ar putea
sta în calea unei serii de sesiuni de succes? ātie
ParticipantXO VČ FLWHDVFČ ELQH" āWLH VČ VFULH" 7UČLHĂte
DOČWXUL GH alte persoane FDUH vL RIHUČ VSULMLQ" 1X H[LVWČ
criterii de excludere pe baza DEVHQɃHL XQRU DELOLWČɃL,
SHQWUX FČ ParticipantXO WUHEXLH VČ ILH VSULMLQLW vQ VSLULWXO
principiilor incluziunii).
Ce îl motLYHD]Č VČ ILH DFXP aici, ce preɃuieĂte, ce este

important pentru el legat de furie?
Å6Č începem prin a afla de ce te-DL GHFLV VČ WH

întâlneĂWLFXPLQHDVWČ]L"µ
43
Materiale necesare:
10 minute - FiĂa de lucru: Paharele goale
- FiĂa rezumat: Modelul VieɄii Bune
Folosirea Modelului VieɄii Bune în cadrul acestei sesiuni

este o ocazie de a explora pe de o parte modul în care
Participantul a ajuns unde este acum LDU SH GH DOWČ
parte locul XQGH DU YUHD VČ ILH $FHVW demers include
obiectivele viitoare ale acestuia, într-un mod mai
general. IntenɃia este de a identifica punctele forte Ăi
resursele Ăi de a începe procesul de generare a dorinɃei
de schimbare.
Facilitatorul SUH]LQWČ VDUFLQD FD R RSRUWXQLWDWH SHQWUX

ca Participantul VČ vQɃHOHDJČ care sunt lucrurile
importante pentru el în propria viaɃČ. Sarcina este
discutarea nivelului de satisfacɃie pe care acesta îl
Sarcina 3: resimte referitor la cele 10 aspecte ale vieɃii
Obiective identificate de Tony Ward în Modelul VieɄii Bune (Ward
personale Ăi Brown, 2004). Modelul a fost dezvoltat pentru a fi
utilizat pentru infractori, dar poate fi aplicat oricui Ăi
QX VH FRQFHQWUHD]Č SH IXULH vQ PRG VSHFLDO
Facilitatorul va sublinia pe scurt conceptul potrivit
FČUXLD FX toɃii ne VWUČGXLP VČ DYHP R YLDɃČ FkW PDL
EXQČĂi faptul FČH[LVWČdiferite aspecte în viaɃDQRDVWUČ
pe care ar trebui VČ OH OXČP vQ FRQVLGHUDUH în cazul în
care dorim VČVFKLPEČPOXFUXULOH
Utilizând fiĂa de lucru cu cele 10 pahare, Participantul

HVWH UXJDW VČ VH JkQGHDVFČ Cât de VDWLVIČFXW HVWH GH
fiecare aspect al vieɄii sale în ziXD UHVSHFWLYČ?
6FRSXO H[HUFLɃLXOXL HVWH DFHOD GH D-l determina pe
Participant VČ FRQĂWLHQWL]H]H FČ SRDWH DVSLUD OD PDL
44
mult în viaɃa sa Ăi VČLGHQWLILFHDVSHFWHOHcare QHFHVLWČ

vPEXQČWČɃiri.
ParticipaQɃLi DU WUHEXL GH DVHPHQHD VČ vQFHDSČ VČ

IDFČ DVRFLHUL FX IXULD ORU Ăi impactul acesteia asupra
altor aspecte din propriile vieɃi.
Apoi se trece mai departe pentru a vedea ceea ce poate

oferi programul 3DUWLFLSDQɃLlor.
Materiale necesare: Cadrul general ĂL VHVLXQLOH

5 minute
programului I-MAP
$FHDVWČVHFɃiune RIHUČ RGHVFULHUHJHQHUDOČDSURJUDPXOXL

care VH FRQFHQWUHD]Č vn special, pe oferirea unei
explicaɃii scurte cu privire la abordarea SURSXVČGHTeoria
cognitiv-comportamentalČ (TCC) Ăi la principiile
Mindfulness. Prezentarea ia în considerare modul în care
DERUGDUHD SRDWH UČVSXQGH QHYRLORU Participantului
Sarcina 4: (GH]EČWXWČ SH ODUJ vQ FDGUXO programului GH SUHJČWLUH
Modalitatea de SURIHVLRQDOČ).
funcɃionare a Facilitatorul YDSDUFXUJHvPSUHXQČFXParticipantul cadrul

programului general al programului luând în considerare aspectele la
care vor putea conlucra pe parcursul acestuia. Limbajul
este indicat sČ ILH XQXO pozitiv, FDUH IDFLOLWHD]Č
colaborarea. Facilitatorul nu DU WUHEXL VČ SUHVXSXQČ FČ
Participantul s-a impliFDWvQSURJUDPvQDFHDVWČID]ČGRDU
GDWRULWČ IDSWXOXL FČ VHVLXQHD HVWH PHQLWČ VČ FRQGXFČ OD
acest rezultat.
45
Descrierile sesiunilor Ăi a DERUGČULOor teoretice vor utiliza

un limbaj uzualRELĂQXLW. Nu este necesar apelul la teoria
sau la terapia cognitiv-FRPSRUWDPHQWDOČ GHFkW GDFČ
Participantul VROLFLWČ DFHVW OXFUX GDU PHULWČ VČ VH
menɃLRQH]HFČ0LQGIXOQHVVVHUHIHUČODFRQFHQWUDUHDSH
lucrurile care sunt importante în prezent.
(VWH QHFHVDUČ R VLPSOČ GHVFULHUH FX SULYLUH OD IDSWXO FČ

sesiunile vor acoperi aspecte precum: Când te înfurii, ce
gândeĂti, ce simɄi Ăi ce faci ca urmare a acestui fapt?
$FFHQWXOWUHEXLHVČFDGČSHdezvoltarea strategiilor Ăi a
WHKQLFLORUGHvQYČɃare în vederea JHVWLRQČULL furiei.
Materiale necesare: &DGUXO JHQHUDO ĂL VHVLXQLOH

5 minute
programului I-MAP
OferiɃi o explicaɃie cu privire la lungimea, durata Ăi

structura intervenɃiei. ExplicaɃLFČILHFDUHVHVLXQHYDGXUD
în jur de 75 - 90 de minute. E[LVWČ Ăi opɃiunea de a
LQWURGXFH R SDX]Č VFXUWČ GH PLQXWH în structura
Sarcina 5: sesiunii). Fiecare sesiune are câteva sarcini care trebuie
Formatul vQGHSOLQLWH GDU GXSČ DFHDVWČ SULPČ VHVLXQH ordinea
programului de celorlalte sesiuni va fi întotdeauna aceeaĂi, astfel:
LQWHUYHQɃLHĂLDO
sesiunilor Revizuirea Ăi monitorizarea
5HIOHFWDɃL asupra sesiunilor anterioare pentru a vedea

cum au decurs lucrurile ² GDFČau funcɃionat? De ce? Ce a
funcɃionat cel mai bine? Ce trebuie exersat?
46
Prezentarea unei idei, VWUDWHJLLVDXDELOLWČɃL
Fiecare sesiune prezintČ o serie de idei Ăi tehnici care

ajutČ în procesul de gestionare a furiei, unele vor fi mai
utile decât altele; de aceea HVWHLPSRUWDQWVČOHvQFHUFDɃi
pe toate ĂLVČFRQWLQXDɃLVČH[HUVDɃi.
Exersarea unei QRLDELOLWČɃi
Noile aELOLWČɃi vor fi exersate în cadrul sesiunilor, pentru a

verifica în mod clar faptul FČ Participantul a înɃeles ce
trebuie VČIDFČĂi GDFČ HVWHFDSDELOVČH[HUVH]HDELOLWDWHD
sau strategia în afara sesiunii ca temČ pentru DFDVČ
7HPČ SHQWUXDFDVČ
Se introduce conceptul de temČ SHQWUX DFDVČ. Aceasta

este RSDUWHYLWDOČFDUHDVLJXUČpreluarea de idei noi din
program Ăi exersarea lor în situaɃii reale. Facilitatorul
WUHEXLH VČ FDXWH indicii de rezistenɃČ cu privire la
efectuarea sarcinilor scrise Ăi practice dintre sesiuni.
([LVWČYUHRSUREOHPČOHJDWČGHGLYHUVLWDWHVDXGHVWLOXOGH
vQYČɃare? Care sunt obstacolele existente Ăi cum le poate
GHSČĂi Participantul? Care sunt punctele forte ale
Participantului?
ExplicaɃi natura repetitivČDVWUXFWXULLVHVLXQLORUĂi motivul

pentru existenɃa acesteia. Atât Facilitatorul, cât Ăi
Participantul vor Ăti ceea ce XUPHD]Č vQ FDGUXO XQei
VHVLXQL SHQWUX D QX H[LVWD VXUSUL]H QHSOČFXWH LDU GDFČ
ceva GHYLD]Č GH OD FDOHD stabiliWČ DFHVW OXFUX SRDWH IL
uĂor observat Ăi rectificat.
47
ExplicaɃL IDSWXO FČ vQɃelegerea noilor strategii ĂL DELOLWČɃi

pentru gestionarea furiei Ăi exersarea lor, constituie baza
programului. Ideea este crearea unui set de instrumente
pe care 3DUWLFLSDQɃLi le pot încerca în vederea
gestionČULL potenɃialelor episoade de furie, a
gândurilor, HPRɃLLlor Ăi comportamentului propriu.
Materiale necesare:
10 minute - ÍQɄHOHJHUHD VWDELOLWČ
- Foaia de parcurs
$FHDVWČ VDUFLQČ VXEOLQLD]Č OD FH DQXPH VČ VH DĂWHSWH

Participantul Ăi Facilitatorul unul de la FHOČODOW SH
parcursul SURJUDPXOXL SH OkQJČ DFRUGXO FRPSRUWDPHQWDO
convenit anterior. AceastČÍQɄHOHJHUH va include lucrurile
Sarcina 6:
FDUH vL DMXWČ SH Facilitator Ăi pe Participant VČ DYDQVH]H
AĂWHSWČULĂi
cu succes pe GUXPXO FČWUH gestionarea furiei. Posibilele
implicare
elemente ale unei astfel de ÍQɄHOHJHUL VXQW XUPČWRDUHOH
angajamentul pentru participare SUHJČWLUHa, prezenɃa la
sesiuni, participarea DFWLYČ, exersarea tehnicilor,
vPSČUWČĂirea informaɃiilor, efectuarea temelor. Cele
convenite trebuie înregistrate în Caietul de exerciɄii.
48
Materiale necesare:
5 minute - Foaia de parcurs
- Formularul de feedback
ExploraɃi noɃiunea de schimbare Ăi cum se PČVRDUČ

respectiva schimbare. ÎntrebaɃi Participantul ce înɃelege
prin ideea de schimbare a comportamentului sau a
modului de gândire? Îl SUHRFXSČ" ([SORUDɃL LGHHD FČ
VFKLPEČULOHSRWDYHDQHYRLHGHWLPSSHQWUXDVHfixa.
Se va discuta necesitatea monitorizČULL progresului Ăi a

Sarcina 7:
nivelului de satisfacɃie a Participantului cu privire la
Schimbarea Ăi
intervenɃie Ăi se va prezenta Formularul de feedback.
PČVXUDUHD
Acestuia i se va solicita completarea succintului
VFKLPEČULL
formular de monitorizare în cadrul primHL SČUɃi din
fiecare sesiune. $FHVW OXFUX SHUPLWH VČ se înregistreze
FkW GH HILFLHQWČ OL V-D SČUXW 3DUWLFLSDQɃLlor sesiunea
DQWHULRDUČ &kW GH eficient OL VH SDUH FČ DX DSOLFDW
lucrurile vQYČɃate? Sunt înregistrate, de asemenea, Ăi
QXPČUXOGHHSLVRDGHGHIXULHĂi cât de des este controlat
comportamentul FDUHLPSOLFČIXULD.
49
10 minute Materiale necesare: Modelul celor cinci factori
3UH]LQWČ principalele componente ale Modelului celor

cinci factori (comportament, biologie, emoɃii, situaɃii Ăi
gândire). Abordarea celor cinci IDFWRUL HVWH FRPXQČ vQ
intervenɃiile TCC, fiind UHJČVLWČ vQ OXFUDUHD OXL Christine
Padesky Cinci aspecte (1986). Modelul este important Ăi se
va face în continuare referire la el, reprezentând un
Sarcina 8: punct de plecare pe parcursul programului.
Prezentarea )RORVLɃL vQ FRQWLQXDUH XQ limbaj accesibil FDUH UHIOHFWČ

Modelului celor IDSWXO FČ Participantul conOXFUHD]Č FX Facilitatorul în
cinci factori YHGHUHDJHVWLRQČULL comportamentului furios.
SubliniaɃLUROXOILHFČUXi element în cazul furiei. Diagrama

LQFOXGHH[HPSOHGHWLSXULGHvQWUHEČULFDUHYL]HD]ČaceĂti
factori. Fiecare element va fi acoperit în detaliu în
sesiunile ulterioare Ăi puteɃi menɃiona acest aspect. Prima
sesiune are scopul de a oferi Participantului o idee cu
privire la ceea ce se poate aĂtepta pe parcursul
intervenɃiei.
Materiale necesare:
10 minute
- FiĂa de lucru: scalele costuri versus beneficii
ExaminaɃi ce obɃine Participantul de la comportamentul

Sarcina 9:
VČX furios. ÎncepeɃi prin a întreba FXP FRQVLGHUČ
Beneficiile Ăi
ParticipantXO FČ EHQHILFLD]Č de pe urma
costurile furiei
comportamentului VČXfurios (care sunt beneficiile). Acest
lucru poate genera mai puɃLQČ UH]LVWHQɃČ OD LGHHD GH
50
schimbare ĂL SRDWH GH]YČOXL Ăi anumite atitudini Ăi

convingeri pe care acesta le are în OHJČWXUČ cu rolul furiei
în viaɃa sa.
'XSČ LGHQWLILFDUHD EHQHILFLLORU WUHFHɃi mai departe Ăi

încercaɃL VČ YHGHɃi care sunt problemele în ceea ce
priveĂte FRPSRUWDPHQWXO VČX furios. Care sunt aspectele
pe care FHLODOɃL OH FRQVLGHUČ probleme, de exemplu,
soɃia SČULQɃii Ăi partenerul. &RQVHPQDɃL aceste beneficii
Ăi costuri identificate GXSČ FH DɃi discutat ambele
aspecte.
10 minute Materiale necesare: Foaia de parcurs
&X WRDWH FČ 3DUWLFLSDQɃLi vor aborda R JDPČ ODUJČ de

strategii pe parcursul intervenɃiei, primele dintre acestea
sunt UHODWLY VLPSOH FD IRUPČ Facilitatorul introduce
ideea unor strategii cu soluɄii rapide FDUHVČILHXWLOL]DWH
vQ SHULRDGD FDUH VH VFXUJH vQWUH VHVLXQHD SUH]HQWČ Ăi
XUPČWRDUHD&KLDUGDFČaceste tehnici sunt relativ simple,
Sarcina 10: HOHVHSRWGRYHGLHILFLHQWHSHQWUXFČParticipantul, poate
Strategii cu SHQWUX SULPD GDWČ vQFHSH VČ-Ăi monitorizeze propriul
soluɃii rapide comportament.
Participantul tUHEXLHvQFXUDMDWVČconsidere aceste tehnici

ca fiind primele din cele care vor constitui setul de
instrumente FH vO YRU DMXWD VČ JHVWLRQH]H IXULD. Acestea
sunt:
Evitarea: ParticipantXO GHFLGH VČ HYLWH R VLWXDɃie în care

se aĂWHDSWČ VČ GHYLQČ IXULRV $FHVW lucru presupune
conĂtientizarea din partea sa a SRVLELOLWČɃLLGHGHFODQĂDUH
51
a furiei într-un anumit loc sau în relaɃie FX R DQXPLWČ

SHUVRDQČ
Pauza (Time out): ParticipantXO VH vQGHSČUWHD]Č IL]LF GH

o situaɃie în care este conĂWLHQWFČVHvQIXULHA profita de
RFD]LDGHDVHvQGHSČUWDGHVLWXDɃLDFDUHvLSURYRFČIXULH
îi va da Participantului spaɃiul Ăi timpul necesare pentru a
se calma, a se aduna Ăi pentru a evalua situaɃia dintr-o
SHUVSHFWLYČ PDL UDɃLRQDOČ PDL FDOPČ 6H SRW vQWRDUFH OD
respectiva situaɃLHvQPRPHQWXOvQFDUHVHWHUPLQČSDX]D
Este necesar ca Facilitatorul VČ GH]EDWČ vPSUHXQČ cu

Participantul, înaintea anumitor sesiuni, care sunt
situaɃiile în care aceste aERUGČULar putea deveni utile.
Materiale necesare: Pagina cu obiective din Caietul de

5-10 minute
exerciɄii al Participantului
StabiliɃi obiectivele pentru intervenɃie: Ce îĂi doresc

3DUWLFLSDQɃLi de la intervenɃie legat de gestionarea sau
reducerea furiei? AceĂtia aU WUHEXL VČ LGHQWLILFH ĂL VČ
noteze posibilele obiective cu privire la program în
Sarcina 11: Caietul de exerciɃii. Obiectivele identificate vor fi
7HPČ pentru analizate ĂL FRQYHQLWH vPSUHXQČ FX Facilitatorul în
DFDVČ XUPČWRDUHDVHVLXQH
AFHVWRUD OL VH YD DGXFH GH DVHPHQHD DPLQWH VČ DSOLFH
strategiile cu soluɄii rapide. RezumaɃi conɃinutul
sesiunii Ăi ceea ce aɃi FRQYHQLWVČse realizeze în intervalul
scurs vQWUHDFHDVWČVHVLXQHĂLXUPČWRDUHD
52
2.0 Sesiunea Doi: ÎnɃelegerea furiei
$FHDVWČVHVLXQHVHGHUXOHD]ČGXSČVWUXFWXUDSUHGHILQLWČSHFDUHRYRUDYHD
toate sesiunile programului pe parcursul întregii intervenɃii. Structura
VWDQGDUGL]DWČ D VHVLXQLORU XUPČUHĂWH DERUGDUHD UHFRPDQGDWČ SHQWUX LQWHUYHQɃiile
cognitiv-comportamentale ĂL Lnclude: începerea sesiunii cu verificarea,
revizuirea temei SHQWUXDFDVČ, stabilirea sesiuniORUDERUGDWHvQ]LXDUHVSHFWLYČ,
punerea în aplicare ĂL ILQDOL]DUHa acestora, stabilirea temei SHQWUX DFDVČ,
recapitulare ĂLVXPDUL]DUH. (AceĂti termeni specifici nu sunt folosiɃi în GLVFXɃLDGLQ
timpul sesiunilor cu Participantul.) El HVWHvQFXUDMDWVČVHfamiliarizeze cu structura
obiĂQXLWČ aĂWHSWČULOH cu privire la realizarea temelor SHQWUX DFDVČ UHSUH]LQWČ GH
DVHPHQHDSDUWHLQWHJUDQWČDILHFČUHLVHVLXQL. Acesta este un element de motivare
pentru a încuraja ParticipantXOVČvĂLIDFČWHPDSHQWUXFČea UHSUH]LQWČelementul
central al fiecČrei sesiuni.
Sesiunea Doi are ca principal obiectiv înɃHOHJHUHD UROXOXL SH FDUH vO MRDFČ
furia Ăi recunoaĂterea modului în care aceasta este simɃLWČ FRUSRUDO Ăi fizic.
6HVLXQHDVHFRQFHQWUHD]ČSHPRGLILFČULOHIL]LRORJLFHĂi biologice care au loc în corp
atunci când cineva este furios.
x Stabilirea conexiunii între DFWLYLWDWHDGHUXODWČFDtemČ

pentru DFDVČ Ăi cea din timpul sesiunii
Obiectivele x Asigurarea FČUROXOIXULHLHVWHvQɃeles
sesiunii x Asigurarea FČ Participantul recunoaĂte efectele
biologice Ăi fiziologice ale furiei asupra corpului
x Explicarea Ăi exersarea tehnicii Scanarea corpului
Sarcina 1: Revizuirea temHL SHQWUX DFDVČ - stabilirea

ÎnɃelegerea Ăi
obiectivelor Ăi acordul cu privire la ele. Monitorizarea
recunoaĂterea
impactului sesiunii anterioare
felului în care se
Sarcina 2: Explicarea furiei ² definiɃie Ăi scop
PDQLIHVWČfuria
Sarcina 3: Corpul Ăi furia (Modelul celor cinci factori)
53
folosind diagrama corpului furios

6DUFLQD &XP DUDWČ IXULD" 6XSUDSXQHɃi cu alte emoɃii;
recunoaĂWHUHDFRUHFWČDHPRɃiilor
6DUFLQD*HVWLRQDUHDUČVSXQVXOXLIL]LF
Sarcina 6: Introducerea tehnicii Scanarea corpului
Sarcina 7: Exersarea tehnicii Scanarea corpului
7HPČ SHQWUXDFDVČ: Exersarea tehnicii Scanarea corpului
Materiale necesare:
10 minute - FiĂa de lucru: obiectivele
RevizuiɃi tema SHQWUX DFDVČ privind stabilirea

obiectivelor. VerificaɃi GDFČParticipantul s-a gândit la ce
anume YUHD VČ REɃLQČ prin participarea la program.
Acesta este primul test pentru a vedea GDFČ
Participantul este implicat în intervenɃieGDFČdoreĂte
Ăi HVWHFDSDELOVČHIHFWXH]HWHPHOHSHQWUXDFDVČ Chiar
Sarcina 1: Ăi un nivel VFČ]XW de implicare trebuie
Revizuirea temei recunoscut/apreciat Ăi Participantul încurajat pentru
SHQWUXDFDVČ Ăi acest motiv.
monitorizarea ConveniɃi asupra principalelor obiective legate de furie
(circa 2-5) Ăi notaɃi-le în Caietul de exerciɃii. Obiectivele
WUHEXLH VČ ILH formulate în mod clar în relaɃie cu
comportamentul furios al Participantului ĂL VČ SRDWČ IL
atinse. $U SXWHD IL QHFHVDUČ UHIRUPXODUHD obiectivelor
vPSUHXQČFXParticipantul sau îndrumarea acestuia pentru
a reflecta asupra propriei rHVSRQVDELOLWČɃL cu privire la
schimbare. Obiectivele nu pot fi legateQX SRWVČ YL]H]H
54
schimbarea comportamentului altor persoane.
MonitorizaɃi impactul sesiunii anterioare folosind

Formularul de feedback.
DiscutaɃi pe scurt orice episoade de furie care au avut loc

GH OD VHVLXQHD DQWHULRDUČ Cum a folosit Participantul
strategiile cu soluɄii rapide vQYČɃDWH: Pauza (Time out)
Ăi Evitarea? Cum au funcɃionat?
Scopul acestei YHULILFČUL este de a axa sesiunea pe

subiectul aflat OD vQGHPkQČ Ăi de a furniza exemple care
pot fi luate în considerare în activitatea XOWHULRDUČ. AveɃi
JULMČ VČ QX GLVFXWDɃi evenimentele respective prea mult
timp. FolosiɃi-OH FD R WUDPEXOLQČ SHQWUX D WUHFH OD
XUPČWRDUHDVDUFLQČ
10 minute Materiale: Nu sunt necesare
DiscutaɃi cu Participantul despre modul în care acesta ar

defini furia.
Furia este reacɃia la o ameninɃDUHSHUFHSXWČODDGUHVD

propriei persoane, a persoanelor dragi, a bunurilor
Sarcina 2: proprii D LPDJLQLL GH VLQH VDX D XQHL SČUɃi din
Explicarea LGHQWLWDWHDQRDVWUČ
conceptului de StabiliɃi scopul furiei
furie
$WXQFL FkQG H[LVWČ R DPHQLQɃare sau un pericol real sau
perceput, mecanismul automat de supravieɃuire al
organismului nostru este foarte rapid. Acest lucru ne
FRQIHUČ energia pentru a lupta sau a fugi Ăi este cunoscut
FD UČVSXQVXO ÅOXSWČ VDX IXJiµ. 6H GDWRUHD]Č UHDFɃLHL SH
55
care corpul o are OD DGUHQDOLQČ $FɃiunea sau impulsul

comportamental asociat cu furia este de a ataca sau de a
HYDGD GLQ VLWXDɃLH. A acɃLRQD SH ED]D UČVSXQVXOXL OD
DGUHQDOLQČ vQVHDPQČ D SHUPLWH FUHLHUXOXL reptilian Ăi nu
creierului raɃLRQDOVČQHFRQWUROH]HDFɃiunile.
La ce foloseĂte furia? ExplicaɃL FČ IXULD IDFH SDUWH din

reacɃiile umane obiĂQXLWH$WXQFLFkQGGHYLQHH[WUHPČvQ
intensitate sau frecvenɃČ sau în ambele, aceasta devine o
SUREOHPČ ĂL HVWH LPSRUWDQW VČ vQYČɃČP FXP VČ R
gestionČP.
De ce reacɃLRQHD]Č RDPHQLL GLIHULW OD OXFUXULOH FDUH vL

LULWČ" ÎncepeɃi o discuɃie despre diferenɃH SHQWUX FČ
aceaVWDDUWUHEXLVČvQFHDSČVČ-OIDFČSHParticipant VČVH
JkQGHDVFČ OD IDSWXO FČ H[LVWČ GLIHULWH PRGXUL GH D
reacɃiona Ăi alte opɃiuni, nu numai aceea de a te înfuria.
10 minute (timp Materiale necesare:

suplimentar - Materialul FDUHSUH]LQWČ0RGHOXOFHORUFLQFLIDFWRUL
opɃional) - Materialul FDUHSUH]LQWČfactorii biologici
AmintiɃi Participantului Modelul celor cinci factori

menɃionat în prima sesiune Ăi folosiɃi materialul Ăi
diagrama pentru referinɃe. ConcentraɃi-YČ SH
elementele de biologie ale DERUGČULL
Sarcina 3:
Ce alte lucruri influenɃHD]Č ELRORJLD FRUSXOXL" 8WLOL]DɃi
Corpul Ăi furia
materialul ca suport. Impactul somnului, medicaɃiei,
VČQČWČɃii, nutriɃiei, consumului de cafea Ăi al drogurilor
asupra corpului, în general, conduce la sensibilizarea
corpului Ăi la destabilizarea sa; persoana devine mai
56
puɃLQ WROHUDQWČ ĂL PDL SUHGLVSXVČ OD D UHDFɃLRQD

inadecvat.
'DFČ ParticipantXO DUH R DQXPLWČ SUREOHPČ FX XQHOH

dintre aceste elemente se poate ]ČERYLmai mult timp la
DFHDVWČ VDUFLQČ &X WRDWH DFHVWHD HVWH LPSRUWDQW VČ VH
UHɃLQČ faptul FČ DFHVW SURJUDP HVWH destinat JHVWLRQČULL
furiei Ăi nu VH DGUHVHD]Č abuzului de substanɃe toxice ĂL
nici nu este un program pentru o nutriɃie VČQČWRDVČ
Materiale necesare:
15 minute - 'RXČGLDJUDPHDOHFRUSXOXLGLQCaietul de exerciɄii
- Expresiile faciale FDUHH[SULPČHPRɄia (opɄional)
&XP DUDWČ IXULD" &XP VH VLPWH IXULD" &XP vɃi poɃi da
VHDPD FČ cineva este furios uitându-te la corpul lui?
Folosind diagrama corpului furios, solicitaɃi
Participantului VČ VH JkQGHDVFČ FXP DUDWČ R SHUVRDQČ
IXULRDVČ &XP vɃi poɃL GD VHDPD FČ FLQHYD Hste furios?
&DUHVXQWVHPQHOHIL]LFHFČFLQHYDHVWHIXULRV"
Sarcina 4: CereɃi Participantului VČPDUFKH]HSHSULPDGLDJUDPČce

&XPDUDWČĂi cum REVHUYČDWXQFLFkQG cineva este furios Ăi cum FUHGHFČ
se simte furia? persoana îĂi simte corpul.
SenzaɃiile fizice pot include:
x puls PČULWVDXEČWČLUDSLGHDOHLQLPLL² care permit

o circulaɃLHEXQČa sângelui în corp
x respiraɃie UDSLGČ - care permite VČ SČWUXQGČ mai
mult oxigen în corp
x muĂchi tensionaɃi ² JDWDGHIXJČ
57
x tremurat
x FČOGXUČWUDQVSLUDɃie
x DPHɃHDOČ
x fluturi în stomac sau stomac agitat
x încleĂtarea pumnilor sau a dinɃilor
x impulsul fizic de a te îndrepta spre lucrul care îɃi
SURYRDFČIXULD
Comportamentele pot include:
x SULYLUHIL[ČĂLH[SUHVLHIDFLDOČ LPRELOČ
x o poziɃie furioasČDFRUSXOXL
x îndreptarea VSUHRELHFWXOFDUHSURYRDFČIXULD
x atacul
x lovirea (sau dorinɃa de a lovi)
x cearta
x ɃipČtul
x fuga sau plecarea vQWURPEČ
x WČFHUHDRVWHQWDWLYČ
x îmbufnarea
ParticipantXO UHSHWČ DSRL VDUFLQD, dar de data aceasta

PDUFKHD]ČGRDUceea ce simte el însuĂi atunci când este
furios.
([LVWČ SRWHQɃialul confundČULL furiei cu R DOWČ HPRɃie?

ExploraɃi cu Participantul potenɃialul de suprapunere cu
alte emoɃii. 3RDWH DSČUHD FRQIX]LD FX HPRɃii precum
tristeɃea Ăi frica. Este ParticipantXOFDSDELOVČUHFXQRDVFČ
în mod corect diferitele emoɃii?
'DFČ HVWH QHFHVDU folosiɃi materialul cu expresiile

faciale FDUHH[SULPČHPRɃia pentru a discuta diferitele
SUH]HQWČUL HPRɃionale. ConcentraɃi-YČ vQ VSHFLDO SH
58
VLPLODULWČɃile dintre feɃe. Câteva dintre acestea ar trebui

VČUHSUH]LQWHIXULD, iar celelalte UHSUH]LQWČun amestec de
emoɃii.
LuaɃi în considerare opɃiunile pe care le are Participantul

pentru a-ĂL JHVWLRQD UČVSXQVXO IL]LF DWXQFL FkQG este
nervos: evitarea, luarea unei pauze, respiraɃia Ăi
relaxarea. Participantul a încercat utilizarea a GRXČ
dintre aceste metode fizice de gestionare a rHDFɃLLORU
furioase, ca parte a temei SHQWUXDFDVČ.
RespiraɃia
OULFH SHUVRDQČ UHDOL]HD]Č DFHVW OXFUX vQVČ QX

întoWGHDXQD IRDUWH ELQH &HD PDL EXQČ UHVSLUDɃie este
Sarcina 5: atunci când PLQWHD VH FRQFHQWUHD]Č H[FOXVLY SH DFHDVWČ
Gestionarea VDUFLQČ. InvitaɃi ParticipantXO VČ YČ observe pasiv
UHDFɃLLORU fizice respiraɃia dvs. &H REVHUYČ" Acesta poate REVHUYD FČ
UHVSLUDɃLD încetineĂte, este liniĂWLWČ Ăi nu este nici
SURIXQGČQLFLVXSHUILFLDOČ
Relaxarea
Oamenii XLWČ VČ vĂL IDFČ WLPS VČ VH relaxeze. ExploraɃi
care ar putea fi DYDQWDMHOH UHOD[ČULL. Participantul ar
putea identifica senzaɃia de a te simɃi mai calm, a simɃi
mai puɃLQČ WHQVLXQH D IL FDSDELO VČ JkQGHDVFČ limpede.
Câteva dintre tehnicile care îl pot ajuta în acest sens vor
fi explorate mai târziu în cadrul programului.
59
Materiale necesare:
5 -10 minute
² FiĂa: tehnica Scanarea corpului
A conĂtientiza FH VH vQWkPSOČ vQ SURSULXO FRUS SRDWH

vPEXQČWČɃi eficienɃa tehnicilor de gestionare a furiei
Sarcina 6: fizice.
Prezentarea
PrezentaɃi tehnica Scanarea corpului folosind fiĂa cu
tehnicii Scanarea
GHVFULHUHD SDĂLORU QHFHVDUL. ExplicaɃi SH FH VH ED]HD]Č
corpului
aceasta Ăi la ce anume contribuie. VerificaɃL GDFČ
Participantul a înɃeles, cerându-LVČY-o explice.
Materiale necesare:
15 minute
ParcurgeɃi cu Participantul DFHDVWČ WHKQLFČ GH Scanarea

corpului, exersând DELOLWČɃLOH SUH]HQWDWH. SolicitaɃi
Sarcina 7: Participantului VČ vQFHUFH WHKQLFD SH PČVXUČ FH L-o
Exersarea prezentaɃi citind din CDLHWXO GH H[HUFLɃLL. ExploraɃi orice
tehnicii Scanarea GLILFXOWČɃi în exersarea tehnicii, pentru ca ParticipantXOVČ
corpului RSRDWČIRORVLca temČ SHQWUXDFDVČ
ExersaɃL WHKQLFD vPSUHXQČ FX Participantul spunând cu

voce WDUHFHIDFHSHPČVXUČFHHOH[HUVHD]ČSDĂii.
60
Materiale necesare:
5 minute
7HPČ SHQWUX DFDVČ: Exersarea tehnicii Scanarea

corpului cel puɃin zilnic. RecapitulaɃi conɃinutul sesiunii
Ăi ce DɃL convenit FČ WUHEXLH IČFXW SkQČ OD XUPČWRDUHD
Sarcina 8: sesiune.
7HPČ pentru
De asemenea, ParticipantXOWUHEXLHvQFXUDMDWVČFRQWLQXH
DFDVČ
VČ IRORVHDVFČ strategiile cu soluɃii rapide, aĂa cum s-a
solicitat.
61
3.0 Sesiunea Trei: Elemente declanĂatoare, gânduri, emoɃii Ăi

comportament
$ WUHLD VHVLXQH VH FRQFHQWUHD]Č SH UROXO XQXL element declanĂator într-un
episod de furie. De asemenea, H[DPLQHD]Č Ăi rolul emoɃiilor, gândurilor Ăi
comportamentelor în dezvoltarea furiei. ÍQ DFHDVWČ VHVLXQH este prezentat pentru
SULPDGDWČ Jurnalul, utilizarea lui devenind o UXWLQČpentru realizarea temei pentru
DFDVČ, SHQWUXWRDWHVHVLXQLOHXUPČWRDUH
x Prezentarea rolului pe care îl au gândurile, emoɃiile Ăi

comportamentul
Obiectivele x Introducerea conceptului de elemente declanĂatoare
sesiunii ale episoadelor de furie
x Introducerea Jurnalului ca instrument de gestionare a
furiei
Sarcina 1: Revizuirea temei SHQWUX DFDVČ privind

utilizarea tehnicii Scanarea corpului. AbordaɃi obstacolele
de orice fel întâmpinate în folosirea tehnicii. MonitorizaɃi
impactul sesiunii anterioare.
Sarcina 2: Identificarea rolului gândurilor, emoɃiilor Ăi a
comportamentului (Modelul celor cinci factori)
Elemente Sarcina 3: Identificarea elementelor declanĂatoare pentru
declanĂatoare, Participant
gânduri, HPRɃLL Ăi Sarcina 4: Stabilirea conexiunii între recunoaĂtere Ăi
comportament intervenɃLH &XP VČ VFKLPEČP JkQGXULOH HPRɃiile Ăi
comportamentul prin FRQĂWLHQWL]DUHDlor
Sarcina 5: Prezentarea Jurnalului
Sarcina 6: ExersaUHDFRQVHPQČUii în Jurnal a unei situaɃii
raportate anterior
7HPČ SHQWUXDFDVČ: Completarea Jurnalului cu accent pe
elementele declanĂatoare
62
Materiale necesare:
10 minute - Formularul de feedback
- Foaia de parcurs
Revizuirea temei SHQWUX DFDVČ vQ OHJČWXUČ cu utilizarea

tehnicii de Scanare a corpului. VerificaɃL GDFČ
Participantul a încercat tehnica. ExploraɃi orice obstacole
întâmpinate în experimentarea tehnicii. ContinuaɃL VČ
recunoaĂteɃi chiar Ăi cel mai mic semn de implicare. A
Sarcina 1: folosit tehnica cel puɃin zilnic? Unde foloseĂte tehnica? În
Revizuirea temei ce moment al zilei?
SHQWUXDFDVČĂi MonitorizaɃi impactul sesiunii anterioare folosind

monitorizarea Formularul de feedback. DiscutaɃi pe scurt orice episoade
de furie FDUHDXDSČUXW GHODVHVLXQHDDQWHULRDUČSkQČvQ
prezent.
A folosit Participantul strategiile cu soluɃii rapide din

VHVLXQHDDQWHULRDUČ"5HDPLQWLɃi-LFČWUHEXLHVČFRQWLQXHVČ
exerseze ĂLVČIRORVHDVFČWHKQLFLOHSHQWUXDOWHVHVLXQLSH
PČVXUČFHVHWXOORUGHLQVWUXPHQWHVHH[WLQGH
Materiale necesare:
10 -15 minute - Diagrama Modelului celor cinci factori
- Poveste despre furie
Sarcina 2: FolosiɃi diagrama Modelului celor cinci factori pentru a
Identificarea începe identificarea rolului pe care îl au gândurile,
rolului gândurilor, emoɃiile Ăi comportamentul, în episoadele de furie.
HPRɃLLlor Ăi 6HVLXQHDDQWHULRDUČV-a concentrat pe factorul biologie.
comportamentului
63
Care este, în opinia Participantului, rolul pe care îl MRDFČ

ceilalɃi factori? Începe DFHVWD VČ LD vQ FRQVLGHUDUH
aspectele descrise atunci când au discutat despre
episoadele de furie?
ExplicaɃi, DĂD cum s-a YČ]XW GHMD, modul în care o

SHUVRDQČSoate fi mai YXOQHUDELOČla furie din cauza unor
factori biologici Ăi fiziologici.
Atunci când o persoDQČVHJkQGHĂte la o situaɃie, aceasta

DGDXJČ SURSULD LQWHUSUHWDUH Dcelor evenimente. Astfel
SHUVRDQD UHVSHFWLYČ VH YD JkQGLYD DYHD vQ YHGHUH ceea
ce crede ea FČ VH vQWkPSOČ sau ceea ce SUHVXSXQH FČ
LQWHQɃLRQHD]Č VDX YUHD VČ IDFČ FHDODOWČ SHUVRDQČ.
Sentimentele IDɃČGHSURSULDSHUVRDQČĂLIDɃČGHFHDODOWČ
SHUVRDQČinfluenɃHD]ČDWkWSURSULDVWDUHHPRɃLRQDOČFkW
ĂLFHHDFHGHFLGe VČIDFČ Participantul.
FolosiɃi Povestea despre furie ca exemplu Ăi solicitaɃi

Participantului VČ LGHntifice gândurile, emoɃiile Ăi
comportamentul. FolosiɃL DFHDVWČ VDUFLQČ SHQWUX D WUHFH
OD VDUFLQD XUPČWRDUH FDUH YRUEHĂte despre elementul
declanĂator.
Materiale necesare: Modelul celor cinci factori cu

15 minute
element declanĂator
Sarcina 3: FaceɃi referire la diagrama Modelului celor cinci factori

Identificarea FDUHFRQɃLQHelementul declanĂator.
elementelor ExplicaɃL FČ H[LVWČ PXOWH OXFUXUL FDUH Qe pot înfuria.
declanĂatoare ale &DPHUD XQXL FRSLO FDUH QX H QLFLRGDWČ RUGRQDWČ, un
furiei prieten care întârzie mereu, un arbitru de fotbal care nu
64
IOXLHUČ IDXOW-XULOH SHQWUX HFKLSD DGYHUVČ /LVWD SRDWH IL

IRDUWH OXQJČ SHQWUX FČ RDPHQLL VH vQIXULH GLQ GLIHULWH
motive.
7RDWH DFHVWHD VH UHGXF OD GRXČ OXFUXUL vQFČOFDUHD

aĂWHSWČULORU Ăi obstrucɃionarea obiectivelor. Ne
aĂWHSWČPVČILPWUDWDɃi corect ĂLQHVXSČUČPDWXQFLFkQG
suntem mustraɃi. Ne aĂWHSWČP FD RDPHQLL VČ DFɃioneze
conform aĂWHSWČULORU QRDVWUH VRFLDOH QRUPHORU Ăi ne
vQIXULHP DWXQFL FkQG QX WUDWHD]Č R GRDPQČ ÅaĂa cum ar
trebuiµ sau nu ni se DUDWČÅrespectµ9UHPVČILPFDSDELOL
VČ obɄinem FHYD FH QH GRULP ILH FČ HVWH R EČXWXUČ XQ
loc de parcare sau o ÅĂDQVČ GH D QH H[SOLFDµ Ăi devenim
furioĂLGDFČQXreuĂim acest lucru.
Elementele declanĂatoare aOHIXULHLGLIHUČSHQWUXILHFDUH

SHUVRDQČ Acestea YDULD]Č vQ IXQFɃLH GH YkUVWČ VH[ Ăi
FKLDU FXOWXUČ ÍQYČɃČP elementele declanĂatoare
DFFHSWDELOH SHQWUX FXOWXUD QRDVWUČ Ăi modul în care
FXOWXUDOHJHVWLRQHD]Č
Furia la femei este declanĂDWČ PDL GHJUDEČ GH relaɃiile

apropiate. Acestea se pot simɃL GH]DPČJLWH GH FČWUH
membrii familiei sau prieteni VDXVLPWFČDFHVWHSHUVRDQH
FHUSUHDPXOWGHODHOHIČUČVČRIHUHQLPLFvQVFKLPE8Q
EČUEDWHVWHPDLGHJUDEČIXULRVSHVWUČLQLpe obiecte care
nu funcɃLRQHD]ČFXm trebuie Ăi pe problemele importante
DOH VRFLHWČɃii, decât din cauza SUHRFXSČULlor imediate
legate de bine ĂLUČX
Elementele declanĂatoare, în sine, nu sunt suficiente

pentru a ne înfuria. Ne gândim la lucruri ĂLHYDOXČP GDFČ
IXULD HVWH XQ UČVSXQV MXstificat pentru a fi folosit
împotriva respectivei persoane sau a obiectului. În câteva
65
VHFXQGHQHGČPVHDPDFLQHHVWHGHYLQČFkWGHGČXQČWRU
este elementul declanĂator GDFČ DFɃiunea putea fi
HYLWDWČĂLGDFČIXULDYDILXWLOČvQVLWXDɃiDUHVSHFWLYČ.
EYDOXČP Ăi intenɃia persoanei din spatele elementului

declanĂator, pe baza informaɃiilor pe care le deɃinem,
FKLDU GDFČ QX DYHP LPDJLQHD FRPSOHWČ 'H DVHPHQHD
facem referire la experienɃele personale Ăi la vechile
tipare emoɃionale. 'HWHUPLQČP GDFČ DFHVW element
declanĂDWRUMXVWLILFČXQUČVSXQVIXULRV
ExplicaɃLIDSWXOFČ
ÅUn element declanĂator este un singur gând sau

acɃiune cheieµ care duce direct la furie.
CooperaɃi cu Participantul pentru a identifica elementele

declanĂatoare personale în cazul episoadelor de furie
WUČLWH GH DFHVWD. IdentificaɃi elementele declanĂatoare
folosindu-YČGH evenimentele descrise în cadrul sesiunilor
anterioare, în dezbaterile cu privire la episoadele de furie
de la începutul sesiunilor.
ÎncercaɃL VČ LGHQWLILFDɃi existenɃa unui tipar al

elementelor declanĂatoare în ceea ce priveĂte anumiɃi
oameni, locuri, comportamente, VWČUL VXIOHWHĂti sau
gânduri. (Acestea pot include elemente suplimentare
legate de convingerile fundamentale, care vor fi
discutate mai târziu în cadrul programului.)
66
10 minutes Materiale necesare: Povestea despre furie
DiscutaɃi combinaɃia de factori Ăi elementele

Sarcina 4: declanĂatoare. FolosiɃi Povestea despre furie pentrXDYČ
Corelarea gândi la fiecare factor.
LQIRUPDɃLLORU
ÎmbinaɃi toate elementele declanĂatoare, emoɃiile Ăi
(stabilirea
comportamentele, pentru ca ParticipantXO VČ SRDWČ
conexiunii între
începe stabilirea conexiunilor între a recunoaĂte atunci
UHFXQRDĂWHUHD
când cineva devine furios Ăi a schimba abordarea. Este
IXULHLĂL
Participantul conĂWLHQW FČ H[LVWČ GLIHULWH RSɃiuni pentru
schimbare)
fiecare gând, HPRɃLH sau comportament?
Materiale necesare:
10 minute - Pagina Jurnal din Caietul de exerciɄii
- Jurnalul
ExploraɃL LGHHD FČ SXWHɃi aborda schimbarea gândurilor,

HPRɃLLlor Ăi a comportamentului prin consemnarea
acestora.
PrezentaɃi Jurnalul ĂL UROXO VČX FHQWUDO SHQWUX UHVWXO

Sarcina 5: intervenɃiei. FaceɃi-YČ WLPS VČ YČ XLWDɃi la titluri Ăi
Prezentarea grafice. Ce reacɃie are Participantul la structura acestuia?
Jurnalului Are vreo îngrijorare? Care este aceasta"(VWHLPSRUWDQWVČ
rezolvaɃLDFHVWHSUREOHPHSHPČVXUČFHele DSDUGDWRULWČ
importanɃei primordiale a Jurnalului.
ExplicaɃLIDSWXOFČJurnalul îi aparɃine ĂLFČYDWUHEXLVČ

vODGXFČODfiecare sesiune.
67
Materiale necesare:
- Model de consemnare în Jurnal
15 minute
- Modelul de Jurnal
- Un episod de furie descris anterior
InvitaɃi ParticipantXOVČconsemneze unele din episoadele

de furie descrise anterior în Jurnal. AsiguraɃi-YČ FČ
Sarcina 6:
Participantul înɃHOHJH FODU FXP VČ IRORVHDVFČ Jurnalul,
Exersarea
înainte de finalul sesiunii. FolosiɃi modelul de consemnare
FRQVHPQČULORUîn
în Jurnal prezentat în Caietul de exerciɃii Ăi discutaɃi
Jurnal
episoadele de furie descrise anterior pentru a completa
vPSUHXQČsarcina. NotaɃi cel puɃLQGRXČH[HPSOH
5 minute Materiale necesare: Jurnalul
Tema SHQWUXDFDVČ: Consemnarea în Jurnal cu accent pe

elementele declanĂatoare.
RezumaɃi conɃinutul sesiunii Ăi ce aɃi convenit vPSUHXQČ

Sarcina 7:
VČVHUHDOL]H]HvQWUHDFHDVWČVHVLXQHĂLXUPČWRDUHD
Tema pentru
DFDVČ ÎncurajaɃi Participantul VČ FRQWLQXH utilizarea tehnicilor
prezentate în sesiunile anterioare: strategii cu soluɄii
rapide (Evitarea, Pauza - Time out) Ăi tehnica Scanarea
corpului.
68
4.0 Sesiunea Patru: Comunicarea
$FHDVWČ Vesiune se FHQWUHD]Č pe exprimarea furiei într-un mod eficient Ăi

pro-social. Sunt descrise VWLOXULOHGHFRPXQLFDUHSDVLYČDJUHVLYČSDVLY-DJUHVLYČĂi
DVHUWLYČAcum se introduce instrumentul Body I-)25SHQWUXFRPXQLFDUHDDVHUWLYČ
Ăi se VSULMLQČ pXQHUHD vQ SUDFWLFČ D acestui model. Sunt abordate, de asemenea,
obstacolele FDUHSRWVČDSDUČvQFDOHDXQHLFRPXQLFČULHILFLHQWH
x Explorarea obstacolele FDUH SRW VČ DSDUČ vQ calea

FRPXQLFČULLĂLFČXWDɃLPRGXULGHDOHGHSČĂi eficient
x Prezentarea diverselor moduri de exprimare a furiei
Obiectivele într-o PDQLHUČ mai adecvatČ din punct de vedere
sesiunii social
x Prezentarea comunicČULL asertive
x Instruirea ParticipaQɃLlor cu privire la tehnica Clipa de
UČJD] pentru a gestiona furia
Sarcina 1: Revizuirea temei SHQWUX DFDVČ referitoare la

utilizarea Jurnalului Ăi asigurarea FČ DX IRVW UHFXQRVFXWH
elementele declanĂatoare. Abordarea obstacolelor de
orice fel care pot fi întâlnite în utilizarea tehnicii.
Monitorizarea impactul sesiunii anterioare
Sarcina 2: Explorarea obstacolelor care apar în calea
Comunicarea FRPXQLFČULL
HILFLHQWČ Sarcina 3: Stiluri de comunicare pentru gestionarea
conflictelor
6DUFLQDÍQYČɃDUHDFRPXQLFČULLDVHUWLYHIRORVLQGPRGHOXO
I-FOR
Sarcina 5: Exersarea modelului GH FRPXQLFDUH DVHUWLYČ I-
FOR folosind scenarii
Sarcina 6: Explicarea tehnicii Clipa GHUČJD]
69
7HPČ SHQWUX DFDVČ: Consemnarea în Jurnal Ăi aplicarea

tehnicii Clipa GHUČJD]
Materiale necesare:
- Foaia de parcurs
RevizuiɃi tema SHQWUX DFDVČ referitoare la utilizarea

Jurnalului Ăi asiguraɃi-YČ FČ DX IRVW UHFXQRVFXWH
elementele declanĂatoare. AbordaɃi obstacolele de orice
fel întâlnite în utilizarea tehnicii. MonitorizaɃi impactul
sesiunii anterioare. ÎncepeɃL VČ H[SORUDɃi tendinɃele pe
PČVXUČFHDSDU
Sarcina 1:
MonitorizaɃi impactul sesiunii anterioare folosind
Revizuirea temei
Formularul de feedback. DiscutaɃi pe scurt despre oricare
SHQWUXDFDVČ ĂL
dintre episoadele de furie care au avut loc de la sesiunea
monitorizarea
DQWHULRDUČ
A folosit Participantul strategiile cu soluɄii rapide Ăi

tehnica de Scanare a corpului în perioada ce a trecut de
ODVHVLXQHDDQWHULRDUČ"$PLQWLɃi-i FČDUWUHEXLVČFRQWLQXH
exersarea Ăi utilizarea tehnicilor pentru alte sesiuni, pe
PČVXUČFHVHWXOOui de instrumente asimilate se extinde.
70
Materiale necesare:
- FiĂa de lucru: Obstacole
ExploraɃi obstacolele în calea comunicČULL IČFkQG

OHJČWXUD retroactiv cu obstacolele generale în atingerea
obiectivelor discutate atunci când s-a încheiat acordul în
prima sesiune. Care sunt piedicile atunci când oamenii
trebuie VČYRUEHDVFČXQXOFXFHOČODOW"
Sarcina 2:
CreaɃL R OLVWČ GH SRVLELOH obstacole. Aceasta include:
Obstacolele ce
ePRɃLL (de exemplu, furia, ruĂinea, frica, a fi protector,
apar în calea
timiditatea), certuri anterioare, rolurile pe care le au
FRPXQLFČULL
oamenii (de exemplu, de ĂHISČULQWHSURIHVRUaspecte
precum banii, sexulORFXOGHPXQFČVWUHVXOHWF
IdentificaɃL vPSUHXQČ obstacolele individuale ale

Participantului Ăi cereɃi acestuia VČ OH consemneze în
Caietul de exerciɄii în formularul Obstacole.
Materiale necesare:
15 minute
² )LĂDGHlucru: stilurile de comunicare
PrezentaɃi Participantului cele patru stiluri de

comunicare diferite utilizate pentru gestionarea
conflictelor. ÎntrebaɃi-l GDFČ Ătie care sunt acestea?
Sarcina 3:
NumiɃi cele patru tipuri: pasiv, pasiv-agresiv, agresiv Ăi
Stiluri
asertiv. Pentru fiecare stil, solicitaɃi Participantului VČ
de comunicare
GHVFULHPRGXOvQFDUHVHFRPSRUWČFLQHYD&XPDUDWČĂi ce
spune? Poate fi mai uĂRUVČvQFHSHɃi cu stilul agresiv ĂLVČ
OČVDɃi stilul asertiv la final.
71
Patru stiluri de comunicare: Folosim diferite stiluri de

comunicare în funcɃie de situaɃie, de dispoziɃLDQRDVWUČĂi
GH FRPSRUWDPHQWXO SHUVRDQHL FX FDUH vQFHUFČP VČ
FRPXQLFČP Atunci când ne simɃim furioĂi doar un singur
stil este stilul de comunicare potrivit ( ĂL DQXPH Fel
asertiv).
1. Comunicatorul agresiv
Se apropie prea mult de interlocutor adresându-i-se într-o

PDQLHUČ DPHQLQɃČWRDUH (O SRDWH FKLDU VČ DUXQFH FX
RELHFWHVDXVČvQFHUFHLQWLPLGDUHDSDUWHQHUXOXLGHGLDORJ
'HVHRUL R SHUVRDQČ FDUH FRPXQLFČ DVWIHO vQFHDUFČ VČ vO
vQYLQRYČɃHDVFČ SH FHOČODOW SHQWUX QHvQɃHOHJHUHD DSČUXWČ
indiferent care ar fi aceasta.
2.Comunicatorul pasiv
(YLWČ FRQWDFWXO YL]XDO GLUHFW QHUHXĂLQG VČ vĂL H[SULPH

VHQWLPHQWHOH vQ PRG FODU GkQG GRYDGČ vQ JHQHUDO GH
QLYHO VFČ]XW GH VWLPČ GH VLQH )XULD OXL HVWH GLUHFɃLRQDWČ
PDL GHJUDEČ VSUH SURSULD SHUVRDQČ GHFkW VSUH VXUVD FDUH
i-a generat furia.
3. Comunicatorul pasiv-agresiv
3DUHSDVLYvQVČHVWHRVWLOvQPDQLHUDGHDGUHVDUH9DIRORVL
GHVHRUL VDUFDVPXO ĂL DOWH JHVWXUL RVWLOH SHQWUX D VH face
vQɃHOHV ,QWHUORFXWRUXO QX UHXĂHĂWH VČ vĂL IRUPH]H R LGHH
IRDUWH FODUČ FX SULYLUH OD QHYRLOH FRPXQLFDWRUXOXL SDVLY-
DJUHVLYVDXODLQWHQɃLLOHDFHVWXLD$FHVWVWLOSRDWHLQFOXGH
HOHPHQWHGHLQWLPLGDUHVDXDPHQLQɃDUH
72
4. Comunicatorul asertiv
Se adresea]Č SH XQ WRQ UH]RQDELO VWDELOHĂWH FRQWDFWXO

YL]XDO FX LQWHUORFXWRUXO XWLOL]HD]Č PHVDMH IRORVLQG
SURQXPHOH SHUVRQDO HX YRUEHĂWH vQ QXPH SURSULX ĂL vĂL
FRPXQLFČvQPRGFODUQHYRLOHVHQWLPHQWHOHĂLDĂWHSWČULOH
,QYLWČLQWHUORFXWRUXOODRVROXɃLRQDUHVDWLVIČFČWRDUHSHQWUX
DPEHOH SČUɃL D FRQIOLFWXOXL ,QIOXHQɃHD]Č SDUWHQHUXO GH
GLDORJ vQ PRG FRQĂWLHQW SULQ LQWHUPHGLXO SURSULXOXL
comportament.
StabiliɃi OHJČWXUD GLQWUH VWLOXULOH GH FRPXQLFDUH ĂL

biologia, gândurile, emoɃiile, comportamentul Ăi situaɃiile
vQ FDUH QH DIOČP (Modelul celor cinci factori). FoloseĂte
Participantul un anumit stil? FoloseĂte stiluri de
comunicare diferite în funcɃie de persoana cu care
FRPXQLFČ? ÎĂLGČVHDPDGHFHIDFHDVWD"
Materiale necesare:
10 minute - )LĂČPRGHOSHQWUX FRPXQLFDUHDVHUWLYČBody I-FOR
- Exemple de comunicare I-FOR
PrezentaɃi sarcina reamintind Participantului FČ el este

vQWRWGHDXQD UČVSXQ]ČWRU GH SURSULXO FRPSRUWDPHQW,
dar ĂLFČîl poate schimba oricând.
Sarcina 4: În cadrul sarcinii anterioare aɃi discutat despre cum se
Comunicarea PDQLIHVWČ GLIHULWHOH WLSXUL GH FRPXQLFDUH 8UPČWRDUHD
DVHUWLYČ VDUFLQČ HVWH FRQVWUXLUHD competenɃelor de comunicare
DVHUWLYČ DOH Participantului. Poate Participantul defini
FRPXQLFDUHD DVHUWLYČ" /D FH VH UHIHUČ aceasta? Ce este
FRPXQLFDUHD DVHUWLYČ" AlegeɃi o definiɃie care conɃine
73
principalele caracteristici descrise mai jos:
Asertivitatea este abilitatea de exprimare clarČ D

opiniilor, sentimentelor, atitudinilor Ăi a drepturilor,
IČUČD-LOH]DSHFHLODOɃL cu respect SHQWUXDFHĂWLD.
Modelul I-FOR HVWH SUH]HQWDW GH FČWUH Facilitator ca un

mod de a sH DVLJXUD FČ VWLOXO GH FRPXQLFDUH al
Participantului este unul asertiv Ăi nu trece într-unul
dintre stilurile negative. Modelul poate fi afiĂDWvQVDOČĂi
este disponibil Ăi ca material pentru Participant.
Primul pas în aplicarea acestui model de comunicare este

de a reflecta asupra posturii Ăi poziɃiei propriului corp,
apoi de a trece la FRQɃLQXWXO FRPXQLFČULL Ăi la modul în
care mesajul este transmis.
ExplicaɃi modelul de FRPXQLFDUHDVHUWLYČ Body I-FOR:
1. FolosiɃi limbajul corporal asertiv.
2. FolosiɃi declaraɃii în care apare pronumele Åeuµ.
3. FolosiɃi fapteQXMXGHFČɃi.
4. ExprimaɃi propriile gânduri, sentimente Ăi
opinii.
5. FaceɃi cereriVROLFLWČULclare Ăi directe.
UtilizaɃi ILĂD cu exemple I-FOR pentru a exemplifica

comunicarea DOWHUQDWLYČDVHUWLYČ
74
Materiale necesare:
- Materialul Body I-FOR
15-20 minute
- Exemple GHFRPXQLFDUHDVHUWLYČI-FOR
- Scenarii
Folosind exemplele din fLĂD de exemple, Participantul

trebuie VČ IDFČ XQ MRF dH URO UČVSXQ]kQG DVHUWLY
potenɃialelor episoade de furie din scenariile
prezentate.
Facilitatorul WUHEXLHVČVHOHFWH]HVFHQDULLle care sunt cele

Sarcina 5:
mai relevante pentru Participant, pe baza celor aflate
Exersarea
despre acesta cu privire la elementele declanĂatoare,
DELOLWČɃLlor de
comportamentul furios Ăi stilul de comunicare. ExersaɃi
comunicare
cel puɃin trei situaɃii diferite. AsiguraɃi-YČFČDPkQGRLYČ
DVHUWLYČ
angajaɃi complet în jocul pe rol Ăi refaceɃL SČUɃile
scenariului care nu merg bine de la început. Participantul
trebuie asistat VČ-Ăi planifice PRGXO vQ FDUH YD UČVSXQGH
înainte de fiecare joc de rol. (YDOXDɃLIHOXOFXPDGHFXUV
H[HUFLɃLXOĂi continuaɃi exersarea.
Materiale necesare:
10 minute
- FiĂa de lucru: &OLSDGHUČJD]
ParticipantXOHVWHvQFXUDMDWVČvQYHɃe o QRXČWHKQLFČFDUH
HVWH GHQXPLWČ uzual Clipa GH UČJD]. (VWH R WHKQLFČ
Sarcina 6:
UHODWLY VLPSOČ FDUH IRORVHĂte principiile Mindfulness, ce
([HUFLɃLXOClipa
DMXWČ OD VSRULUHD JUDGXOXL GH FRQĂtientizare Ăi reducerea
GHUČJD]
tensiunii. Facilitatorul DU WUHEXL VČ SDUFXUJČ vPSUHXQČ cu
Participantul fiĂa de lucru ĂL DSRL VČ H[HUVH]H WHKQLFD FX
75
el. Astfel Participantul va petrece cele trei minute doar

Ăezând ĂL ILLQG vQ FRQWDFW FX SURSULXO FRUS ĂL FX FHHD FH
simte. Facilitatorul nu va închide ochii, dar Participantul
pRDWHDOHJHVČIDFČDFHVWOXFUX
ExplicaɃL FČ DFHDVWD HVWH R WHKQLFČ ED]DWČ SH SULQFLSLLOH

Mindfulness, care are scopul de a sparge Ăablonul reacɃiei
automate Ăi de a dezvolta un UČVSXQVFRQĂtient la emoɃii.
Prin conĂtientizare Participantul se DXWRDQDOL]HD]Č în
VFRSXO FRQVROLGČULL FRQĂtiinɃei de sine Ăi a vQOČWXUČULL
pornirilor autodistructive.
Mindfulness HVWH R WHKQLFČ XWLOČ SHQWUX FČ persoana

devine un observator al propriilor emoɃii Ăi aceasta o
DMXWČ VČ IDFČ alegeri legate de modul în care se va
exprima. Mindfulness aMXWČpersoana VČGHYLQČ conĂtientČ
GHWRDWHUČVSXQVXULOHsale: 5ċ6381'(185($&ɂIONA.
&OLSDGHUČJD] de trei minute
1. ConĂtientizarea - a fi prezent
2. Concentrarea/Å$GXQDUHDµ ² concentrarea pe respiraɃie
3. Extinderea - extinderea conĂtienWL]ČULL asupra
întregului corp
MenɃineɃi conĂtientizarea în prezent timp de cel puɃin trei

minute. Participantul va folosi tehnica în mod frecvent
pentru a conĂtientiza propriile emoɃii.
76
Jurnalul Ăi tehnica Clipa GH UČJD]. Participantul trebuie

VČ IRORVHDVFČ tehnica COLSD GH UČJD] de 3 minute în
ILHFDUH RUČ pe parcursul zilei pentru a dobândi
RELĂQuLQɃD GH D verifica/evalua starea emoɄionalČ în
mod regulat.
RezumaɃi conɃinutul sesiunii Ăi ce aɃi convenit FČXUPHD]Č

Sarcina 7:
VČ VH UHDOL]H]H SkQČ OD XUPČWRDUHD VHVLXQH ÎncurajaɃi
Tema pentru
Participantul VČ FRQWLQXH utilizarea tehnicilor din
DFDVČ
sesiunile anterioare: strategiile cu soluɄii rapide
(Evitarea Ăi Pauza) Ăi Scanarea corpului. Participantul va
identifica strategiile care funcɃLRQHD]Č SHQWUX sine Ăi pe
cele care funcɃLRQHD]Č PDL SXɃin, dar intenɃia este de a
vQFHUFDRJDPČGHVWUDWHJLLĂi de a avea un set extins de
opɃiuni.
77
5.0 Sesiunea Cinci: RelaɃiile interpersonale
$FHDVWČ VHVLXQH GH]YROWČ WHPD FRPXQLFČULL Sunând un accent deosebit pe

furia care apare în relaɄiile interpersonale. ParticipantXO HVWH vQFXUDMDW VČ
exploreze modul în care comportamentul, gândurile Ăi sentimentele lui YDULD]Č vQ
IXQFɃLH GH cei FXFDUH LQWHUDFɃLRQHD]Č, prin raportare la persoanele semnificative
GLQYLDɃDVD(familie, prieteni, colegi Ăi figuri investite cu autoritate). Participantul
este implicat vQ vQɃHOHJHUHD SHUVpHFWLYHL FHORUODOɃL DVXSUD VLWXDɃLLORU VDX
evenimentelor, pentru a REVHUYDFČDFHĂWLDGDXGLIHULWHLQWHUSUHWČULVLWXDɃiilor, dar
au Ăi niveluri GLIHUHQɃLDWH de concentrare pe anumite probleme. Participantului îi
sunt oferite mai multe tehnici de comunicare utile care vOSRWDMXWDvQvQɃHOHJHUHD
SHUVSHFWLYHL FHORUODOɃL. În continuare o WHKQLFČ ED]DWČ SH YL]XDOL]DUH HVWH
SUH]HQWDWČ ĂL H[HUVDWČ SHQWUX D IL DGČXJDWČ OD VHWXO GH LQVWUXPHQWH SH FDUH OH
poate folosi Participantul.
x Explorarea impactului furiei în cadrul relaɃiilor

interpersonale
Obiectivele
x Dobândirea abilitČɃLL GH D vQɃHOHJH SHUVpectiva
sesiunii
FHORUODOɃLĂi de a comunica în cadrul relaɃiilor
x ÍQYČɃarea unei tehnici de Vizualizare
Sarcina 1: Revizuirea temei SHQWUX DFDVČ referitoare la

utilizarea Jurnalului Ăi exersarea tehnicii COLSD GH UČJD].
Abordarea obstacolelor de orice fel folosind DFHDVWČ
tehnica. Monitorizarea impactului sesiunii anterioare.
ÎnɃelegerea furiei Sarcina 2: Identificarea rolului furiei în cadrul relaɃiilor
în cadrul Sarcina 3: Identificarea rolului furiei în propriile relaɃii
relaɃiilor Sarcina 4: Comunicarea HILFLHQWČ
interpersonale Sarcina 5: Alte perspective
Sarcina 6: Reducerea tensiunii folosind vizualizarea

H[HUVDUHDFRPXQLFČULLĂi YL]XDOL]ČULL.
78
Materiale necesare:
- Foaia de parcurs
10 minute
- Jurnalul
RevizuiɃi tema privind utilizarea Jurnalului Ăi tehnicii

COLSHL GH UČJD]. AbordaɃi obstacoleOH GH RULFH QDWXUČ în
folosirea tehnicii. MonitorizaɃi impactul sesiunii
Sarcina 1: anterioare folosind Formularul de feedback. DiscutaɃi pe
Revizuirea temei scurt orice episoade de furie care s-au întâmplat de la
SHQWUXDFDVČĂi ultima sesiune.
monitorizarea A folosit Participantul strategiile cu soluɄii rapide Ăi

tehnica de Scanare a corpului GH OD VHVLXQHD DQWHULRDUČ
încoace? ReamintiɃi-L FČ WUHEXLH VČ FRQWLQXH exersarea
utilizČULL tehnicilor Ăi în alte sesiuni SHPČVXUČ FH VHWXO
de instrumente se extinde.
Revenind la Foaia de parcurs amintiɃi Participantului FČ

PRGXO vQ FDUH DERUGČP persoanele cu care avem relaɃii
poate fi un ajutor sau un obstacol în atingerea
Sarcina 2:
obiectivelor.
Rolul furiei în
Care crede ParticipantXOFČHVWHrolul furiei într-o relaɃie?
cadrul relaɃiilor
Participantul poate sugera XUPČWRDUHOH DVSHFWH:
interpesonale
vPSČUWČĂireDIUXVWUČULLWUDQVPLWHUHDSXQFWXOXLGHYHGHUH
a se face DX]LW D DUČWD FLQH HVWH Ăeful, a face lucrurile
GXSČ EXQXO SODF Furia va avea un rol diferit în diverse
UHODɃLL, dar vQ HVHQɃČ este vorba doar despre o
79
comunicare care a deraiat.
ReamintiɃi Participantului FČs-a HYLGHQɃLDWdeja faptul FČ

furia, în orice relaɃiH LQWHUSHUVRQDOČ (de prietenie,
parteneriat, colegialitate sau vQ UHODɃLD cu figurile
investite cu autoritate) are un anumit rol. Problema nu o
UHSUH]LQWČ IDSWXO FČ SHUVRDQD HVWH IXULRDVČ, ci modul Ăi
momentul în care aceasta este H[SULPDWČ
Facilitatorul îi va reaminti Participantului cele 4 stiluri de

comunicare discutate pe parcursul ultimei sesiuni:
agresiv, pasiv, pasiv-agresive Ăi asertiv.
Ce poate funcɃiona greĂit atunci când oamenii îĂLH[SULPČ

IXULD" ,DWČ SDWUX SUREOHPH FDUH SRW DSČUHD în cadrul
relaɃiilor FDXUPDUHDH[LVWHQɃHLIXULHL:
1. NerenunɃarea la furie ² poate distruge chiar

fundamentul relaɃiei, asemenea acidului care arde o
suprafaɃČ GHOLFDWČ 8QHRUL WUHEXLH VČ renunɄČP OD R
SUREOHPČ VDXFKLDUVČLHUWČPSHFLQHYD
)XULDQHUH]ROYDWČ - IUČPkQWDUHDSRDWHIDFHFDRULFHVČ
SDUČ QHGUHSW 1HvPSČUWČĂirea sentimentelor de furie
DVWIHO vQFkW SUREOHPHOH VČ SRDWČ IL UH]ROYDWH QX YČ YD
DMXWDVČYČVLPɃiɃi mai bine pe termen lung.
)XULD DVFXQVČ - poate transforma chiar Ăi cea mai

VLPSOČQHvQɃelegere într-un conflict major. $SDUHQWOLQČOD
suprafaɃČ GDU FX XQde ocazionale. Semnele problemei
apar doar atunci când R SHUVRDQČ VDX DOWD JČVHĂte
mijloace pasiv-agresive de a-Ăi exprima furia. AceastČ
manifestare devine un cerc vicios, în care ambele
persoane VHUČ]EXQČuna pe cealaltČ.
4. Furia greĂit direcɃLRQDWČ - atunci când persoanele vĂL
80
concentreD]Č furia în mod eronat una asupra celeilalte, în

FRQGLɃLLOH vQ FDUH VXUVD furiei este independentČ de
fiecare dintre ele . De exemplu, a fi certat cu Ăeful Ăi a te
UČ]EXQDFHUWkQGX-WHĂLcu soɃia/prietena.
$PEHOH SHUVRDQH WUHEXLH VČ ILH GLVSXVH VČ FRPXQLFH

eficient, raɃional Ăi calm. Niciuna nu se poate aĂtepta la
un UH]XOWDW SR]LWLY GDFČ vPSČUWČĂLUHD sentimentelor
SURYRDFČ PDL PXOWČ GXUHUH VDX XQ FRQIOLFW PDL PDUH
ReamintiɃi-i Participantului FČ SRDWH IRORVL PRGHOXO de
FRPXQLFDUH DVHUWLYČ I-FOR pentru a transmite ceea ce
simte atunci când are nevoie VČ-Ăi exprime furia. Pentru
FD DFHVW OXFUX VČ ILH HILFLHQW persoana WUHEXLH VČ ILH
dispusČ de asemenea VČĂi asculte.
10 minute Materiale necesare: Harta relaɄiilor
IdentificaɃi rolul furiei în relaɃiile interpersonale ale

Participantului folosind reprezentarea JUDILFČ ECO-MAP
pentru a reprezenta vizual furia FDUH DSDUH vQ UHODɃLD
dintre Participant Ăi FHL FDUH FRQWHD]Č SHQWUX DFHVWD -
Sarcina 3:
familie, prietenii, colegii Ăi figuri investite cu autoritate.
Rolul furiei în
ParticipantXO QRWHD]Č SH KDUWČ FHOH PDL VHPQLILFDWLYH
cadrul propriilor
relaɃii ale sale trecând numele persoanelor pe figurile
relaɃii
colorate. Apoi va desena o linie între el Ăi celelalte
persoane, linie FDUHUHSUH]LQWČWLSXOGHUHODɃie pe care
aceĂtia o au în ceea ce priveĂte vQFČUFČWXUDGHfurie.
$FHDVWČVDUFLQČDUHPHQLUHDde a genera o discuɃie Ăi de a

YČ SHUPLWe VČ FČXWDɃi tipare Ăi tendinɃe în
81
comportamentul furios. Participantului i se pare mai uĂor

VDX PDL GLILFLO VČ ILH IXULRV SH FHL care sunt cel mai
aproape de el?
Materiale necesare:
15 ² 20 minute - FiĂa: DELOLWČɄi utile de comunicare
- Foaia de parcurs
PrezentaɃi modDOLWČɃile eficiente de comunicare folosind

fiĂele oferite.
Sarcina 4:
DiscutaɃL GLIHULWHOH DERUGČUL FX Participantul. ÎnɃelege
Comunicarea
acesta diferitele tehnici? I se pare vreuna dintre acestea
HILFLHQWČ
PDL LQWHUHVDQWČ? StabiliɃi conexiuni cu stilul de
FRPXQLFDUHDVHUWLYČ
DezvoltaɃi abilitatea Participantului de a-Ăi asuma

perspectiva altor persoane. ([HUVDɃL DELOLWČɃile de
FRPXQLFDUH XWLOČ FX persoanele semnificative. FolosiɃi
situaɃiile din Jurnalul Participantului. ExersaɃi cel puɃin
Sarcina 5: trei situaɃii.
Alte perspective
ÎncurajaɃi ParticipantXO VČ-Ăi asume rolul unei alte
persoane Ăi apoi propriul rol în aceeaĂi situaɃie.
&H REVHUYČ aceĂtia? Cum îi face acest lucru VČ VH VLPWČ"
([SHULPHQWHD]Č FXPYD XQ QLYHO GLIHULW GH WHQVLXQH VDX
82
sentimente de furie? Este acesta FDSDELO VČ SUHLD

perspectiva celeilalte persoane din situaɃLDUHVSHFWLYČ"
PrezentaɃi vizualizarea ca nou instrument de

FRQĂWLHQWL]DUH. ÎncepeɃi prin dezvoltarea unei scene
pozitive Ăi liniĂtitoare pentru vizualizare, cu care
Participantul se simte în largul lui. CereɃi-L VČ VH
JkQGHDVFČ OD un loc sau situaɃie în care se simte
realmente calm ĂLOLQLĂWLW.
Acesta va deveni Locul unde WHVLPɄL fericit.
6FHQHOH WLSLFH SRW IL R EDQFČ R SOLPEDUH SULQ SČGXUH

înfofolit în faɃa focului într-R ]L GH LDUQČ VDX citind o
Sarcina 6: FDUWHD VDX R UHYLVWČ. EvitaɃi asocierile cu alcoolul Ăi
Tehnica de drogurile. SolicitaɃi Participantului VČ GHVFULH VLWXDɃia
vizualizare ² foarte detaliat Ăi notaɃi ceea ce spune acesta.
Locul unde te ConcentraɃi-YČ SH VHQWLPHQWHOH GH FDOP IRORVLɃi culori,
VLPɄL fericit OXPLQČ FČOGXUČ ,QWUDɃi mult în detalii pentru a evoca
ceea ce simte corpul Participantului Ăi ce poate auzi Ăi
vedea acesta în situaɃLD UHVSHFWLYČ. 6ROLFLWDɃL
Participantului VČ VH LPDJLQH]H SXQkQG R UDPČ vQ jurul
DFHVWHLLPDJLQLVDXIČFkQG-i o fotografie.
2GDWČ FH VLWXDɃLD D IRVW JHQHUDWČ H[HUVDɃi utilizarea

tehnicii. ParticipantXO DU WUHEXL VČ VWHD FRQIRUWDELO, cu
ochii închiĂi GDFČGRUHĂWHîn timp ce Facilitatorul descrie
situaɃia ĂL Locul fericit concentrându-se pe evocarea
sentimentelor GHFDOPĂLOLQLĂWHIHULFLUH.
83
ParticipantXO YD IL FDSDELO VČ apeleze rapid la DFHDVWČ

situaɃie în imaginaɃia VD DWXQFL FkQG WUHEXLH VČ VH
FDOPH]HVDXVČVHOLQLĂWHDVFČ. Deci exersarea vizuaOL]ČULL
acestei LPDJLQLHVWHLPSRUWDQWČ

H[HUVDUHDFRPXQLFČULLĂi tehnicii de vizualizare.
RecapitulaɃi conɃinutul sesiunii Ăi cele convenite VČ ILH

Sarcina 7: H[HUVDWH SkQČ OD XUPČWRDUHD VHVLXQH. ÎncurajaɃi
Tema pentru Participantul VČFRQWLQXHVČIRORVHDVFČWHKQLFLOHvQVXĂLWH
DFDVČ în sesiunile anterioare: strategiile cu soluɄii rapide
(YLWDUHD ĂL 3DX]D ² Time out), Scanarea corpului Ăi
tehnica COLSDGHUČJD].
84
6.0 Sesiunea āDVH: Interpretarea
Aceasta HVWH SULPD GLQ FHOH GRXČ VHVLXQL FDUH VH FRQFHQWUHD]Č vQ PRG
predominant pe stilurile de gândire Ăi erorile de gândire. Sesiunea DERUGHD]Č
diferitele stiluri de gândire pe care oamenii le folosesc ĂivQFRQVHFLQɃČ, erorile de
gândire pe care DFHĂWLD le pot face. 6H XUPČUHĂWH LGHQWLILFDUHD modului în care
oamenii HYDOXHD]Č R VLWXDɄie ĂL HPLW R MXGHFDWČ cu privire la ea $FHDVWČ
interpretare a evenimentului va fi influenɃDWČ GH FRQYLQJHULOH GH ED]Č DOH
Participantului. În cadrul sesiunii se H[SORUHD]Č UROXO FRQYLQJHULORU Ăi utilizarea
modelelor de comportament social adecvat pentru a modifica interpretarea
HYHQLPHQWXOXL GH FČWUH Participant. CoQYLQJHULOH GH ED]Č structurate în jurul
aspectelor privind masculinitatea Ăi rolul femeilor pot fi considerate parte
LQWHJUDQWČa acestei sesiuni.
x RecunoaĂterea stilurilor Ăi erorilor de gândire

x ÎnɃelegerea rolului aprecierilor Ăi MXGHFČɃilor în
interpretarea unei situaɃii
Obiectivele
x RecunoaĂWHUHD SURSULLORU FRQYLQJHUL GH ED]Č Ăi a
sesiunii
impactului acestora
x Adoptarea unui model pro-social de comportament
pentru gestionarea furiei
Sarcina 1: Revizuirea temei SHQWUX DFDVČ - consemnČULOH

din Jurnal cu accent pe practicile de comunicare Ăi
vizualizare
Sarcina 2: Stilurile de gândire
Interpretarea
Sarcina 3: Explicarea aprecierilor ĂLMXGHFČɃilor
Sarcina 4: Erorile de gândire
Sarcina 5: Interpretarea folosind scenariile
Sarcina 6: Convingerile utile Ăi cele nefolositoare/nocive
85
Sarcina 7: Adoptarea unui model de comportament pro-

social
Sarcina 8: Repetarea unei tehnici

aprecieri ĂLMXGHFČɃi; exersarea tehnicilor
Revizuirea temei SHQWUX DFDVČ cu privire la utilizarea

Jurnalului cu accent pe sarcina de vizualizare Ăi
comunicare. AbordaɃL REVWDFROHOH GH RULFH QDWXUČ
întâmpinate în folosirea acestei tehnici. ÎncepeɃL VČ
exploraɃi tendinɃHOHSHPČVXUČ ce acestea apar.
Sarcina 1: MonitorizaɃi impactul sesiunii anterioare folosind

Revizuirea temei Formularul de feedback. DiscutaɃi pe scurt episoadele de
SHQWUXDFDVČ ĂL furie care au avut loc de la ultima sesiune.
monitorizarea A folosit Participantul strategiile cu soluɄii rapide,
tehnica Scanarea corpului Ăi tehnica Clipa GH UČJD] în
WLPSXOFHDWUHFXWGHODVHVLXQHDDQWHULRDUČ"5HDPLQWLɃi-i
FČ WUHEXLH VČ FRQWLQXH H[HUVarea Ăi utilizarea tehnicilor
pentru celelalte sesiuni, SH PČVXUČ FH VHWXO GH
instrumente pentru gestionarea furiei se extinde.
86
Materiale necesare:
- FiĂa: stilurile de gândire
PrezentaɃi ideea FRQIRUP FČUHLD FX WRɃii avem stiluri de

gândire preferate. Acestea sunt tiparele noastre obiĂnuite
de gândire ĂLGHPXOWHRULDSHOČPdin instinct la ele IČUČ
VČQHGČPVHDPDFHVWLOIRORVLP
DiscutaɃi despre unele dintre tipurile de gândire SR]LWLYČ

pe care le folosim. RecunoaĂte Participantul vreunul
dintre aceste stiluri? FolosiɃi materialul oferit FD ED]Č
pentru discuɃie:
1.Analitic: organizat, logic, planificat

2.Sistematic: vHGH LPDJLQHD GH DQVDPEOX FRQHFWHD]Č
strategic
3.&HUFHWČWRU: curios, FHUFHWHD]ČSXQHvQWUHEČUL
Sarcina 2: 4.Perspicace: gândeĂte înainte de a vorbi UHIOHFWHD]Č
Stiluri de gândire SHUVHYHUHD]Č
5.Receptiv DGDSWDELO UHVSHFWČ GLIHUHQɃele, bun
DVFXOWČWRU
6.Orientat spre cČXWarea DGHYČUului: independent,
GLUHFWSXQHvQWUHEČULGLILFLOH
Aceste stiluri nu sunt singurele folosite, dar HOHDFRSHUČo

JDPČ ODUJČ GH stiluri pozitive pe care Participantul le
poate avea în vedere cu ajutorul Facilitatorului.
Participantul va folosi în mod natural mai multe stiluri de
comunicare, dar va avea unele predilecte, pe care le va
prefera. ÎncorporaɃi LGHHD FČ stilurile diferite vor da
naĂWHUH XQRU UČVSXQVXUL GLIHULWH Ăi FČ XQHOH vor fi mai
eficiente decât altele în anumite situaɃii.
2GDWČFHParticipantul a identificat stilurile de gândire pe
87
care le poate utiliza, solicitaɃLDFHVWXLDVČDOHDJČ stilul pe

care Ăi-ar dori FHO PDL PXOW VČ-O vPEXQČWČɃHDVFČ Ce ar
WUHEXLVČIDFČ"&XPDUWUHEXLVČYRUEHDVFČFXFHLODOɃL? Ce
DERUGDUH DU WUHEXL VČ DGRSWH SHQWUX FD DFHVWHD VČ
funcɃioneze? 3DUWLFLSDQɃLi pot nota acest lucru în Caietul
de exerciɃii.
ExplicaɃi cum putem privi o situaɃie VČRHYDOXČP Ăi VČ

QH IRUPČP R SČUHUH MXGHFDWČ cu privire la aceasta.
Aceste LQWHUSUHWČUL influenɃHD]Č PRGXO vQ FDUH
reacɃLRQČP (VWH SRVLELO VČ facem LQWHUSUHWČUL IRDUWH
sofisticate ale situaɃiei pe baza unor informaɃii reduse (se
Sarcina 3: YDUHYHQLODDFHVWDVSHFWvQXUPČWRDUHDVHVLXQH
Aprecieri Ăi 2JDPČGHDVSHFWHSUHFXPpresupunerile, sentimentele,

MXGHFČɃi convingerile, experienɃele anterioare Ăi stresul ne pot
influenɃa gândirea. &kQGUHDOL]ČP evaluarea unei situaɃii,
aceastČHYDOXDUH QXHvQWRWGHDXQDFRUHFWČ, ceea ce poate
GXFH OD R MXGHFDWČ JUHĂLWČ ĂL R LQWHUSUHWDUH LQFRUHFWČ D
situaɃiei. Prin urmare putem reacɃiona într-un mod
neadecvat sau extrem.
88
Materiale necesare:
15 minute
² FiĂa: erorile de gândire
A. Beck (1976) VXJHUHD]Č faptul FČ vQ JkQGLUHD WLSLFČ

DVRFLDWČ FX IXULD, conɃLQXWXO JkQGXULORU GHULYČ GLQ
percepɃLD FČ DOWFLQHYD D vQFČOFDW UHJXOLOH LGLRVLQFUDWLFH
ale unei persoane cu privire la ceea ce este corect Ăi
drept sau acɃLRQHD]Čîn vederea ameninɃČULL sau frustrČULL
persoanei în vreun fel. Gândurile tipice care includ
anumite tipuri de erori de gândire, de exemplu,
propoziɃii cu nu ar trebui sau nu trebuie (ÅNu ar trebui
VČ-PL VSXQČ DVWDµ) sau a lua lucrurile în mod personal
(ÅFace asta dinadinsµ), a trage unele concluzii pripite
cum FČ FHDODOWČ SHUVRDQČ HVWH WRWDOPHQWH UHD ÅE un
Sarcina 4: prostµ), duc la acɃiuni cum ar fi comentarii critice sau
Erori de gândire atacarea persoanei, fie activ, fie pasiv.
(aprecieri Ăi Realizarea unor interpretČUL HURQDWH FD XUPDUH D

MXGHFČɃi eronate) erorilor de gândire: Este Participantul conĂtient de
propriile erori de gândire? TreceɃi în zona erorilor de
gândire cerându-i Participantului VČ VH JkQGHDVFČ OD
unele dintre erorile de gândire pe care le-DXIČFXWDOɃii
la adresa lui. (VWHDFHVWDGHSČUHUHFČHVWHvQWRWGHDXQD
exact Ăi echilibrat în gândirea sa? &RQVLGHUČ HO FČ IDFH
anumite tipuri de erori de gândire?
ÎncepeɃi cu un tip comun de erori cum ar fi gândirea în

alb sau negru sau tragerea de concluzii pripite. FolosiɃi
diagrama pentru erori de gândire. DiscutaɃi despre
modul în care contribuie erorile la crearea Ăi
amplificarea furiei.
89
15 minute Materiale necesare: Scenarii
Facilitatorul vO LQYLWČ SH Participant VČ UHYDGČ VFHQDULLOH

FDUHLPSOLFČfuria. Participantul este invitat VČLGHQWLILFH
HURULOH GH JkQGLUH FDUH DX GXV OD LQWHUSUHWČUL IXULRDVH
ale situaɃiilor.
Sarcina 5: FolosiɃi exemplele SHQWUX D DUČWD Participantului FČ V-ar

Interpretarea SXWHD VČ IL IRVW IRORVLWH PDL PXOWH WLSXUL GH HURUL GH
gândire. În acest caz, care este FHD PDL SUREOHPDWLFČ"
Are Participantul vreo sugestie vQ OHJČWXUČ FX ce s-ar fi
întâmplat în aceste situaɃLL GDFČ HURULOH QX Dr fi fost
IČFXWH"
&RQYLQJHULOH GH ED]Č VXQW FRQYLQJHUL GH GXUDWČ

SHUVLVWHQWH GHVSUH SURSULD SHUVRDQČ GHVSUH DOɃii sau
despre lume în general. Acestea WLQG VČ ILH GH QDWXUČ
absolutČ Ăi globalČ (de exemplu, ÅMajoritatea oamenilor
sunt decenɄiµ, Å6XQWRSHUVRDQČFDUHHVWHYDORURDVČµ sau
ÅLumea este un loc bunµ), ceea ce vQVHDPQČ FČ
Sarcina 6: presupunem FČVXQWvQWRWGHDXQDFRUHFWHĂi FČDVWIHO
Convingerile putem interpreta în mod eronat dovezile care le contrazic
pe acestea.
Cu toɃii DYHP FRQYLQJHUL GH ED]Č XQHOH XWLOH, altele

nefolositoare/nocive. A avea FRQYLQJHUL GH ED]Č nocive
(negative) puternice poate duce la o încredere SUHFDUČ în
SURSULD SHUVRDQČ la probleme relaɃionale sau OD DSDULɃLD
furiei (de exemplu, Å1XWUHEXLHVČDUČWQLFLRGDWČULGLFROµ,
Å%ČUEDɄLL DU WUHEXL VČ GHɄLQČ FRQWUROXOµ sau ÅFuria este
90
LQHYLWDELOČµ).
(VWH OXDW vQ FRQVLGHUDUH UROXO FRQYLQJHULORU GH ED]Č DWkW

al celor utile, cât Ăi celor nocive. ExploraɃi ceea ce crede
ParticipantXOFČvQVHDPQČa fi puternic sau slab, a avea
dreptate Ăi a fi tratat nedrept. Sunt oricare dintre aceste
convingeri legate de furia sa? Pot fi explorate Ăi alte tipuri
de convingeri cum ar fi cele legate de propria valoare,
masculinitate ĂLUROXOIHPHLL$FHDVWČLQWHUYHQɃie nu a fost
PHQLWČVČSXQČODvQGRLDOČ/confrunte FRQYLQJHULOHGHED]Č
problematice, dar influenɃa acestora WUHEXLH OXDWČ vQ
considerare.
Propriile convingeri ale Participantului sunt abordate

folosind Jurnalul Ăi concOX]LLOH GLQ GLVFXɃLLOH DQWHULRDUH.
ImplicaɃiile convingerilor sunt explorate. Ce convingeri
DIHFWHD]ČFRPSRUWDPHQWXOfurios al Participantului?
,GHQWLILFDUHD ĂL DQDOL]DUHD vQ YHGHUHD DGRSWČULL unui

model pro-social adecvat cu privire la comportamentul
furios. ParticipantXO WUHEXLH vQFXUDMDW VČ VH JkQGHDVFČ OD
SHUVRDQHOHPRGHOFXFDUHDUYUHDVČsemene, la modelele
SH FDUH DU YUHD VČ OH XUPH]H iar apoi VČ verifice GDFČ
Sarcina 7:
DFHVW OXFUX HVWH SRVLELO ĂL GDFČ el este compatibil cu
Modelele de
aceste modele.
urmat
Acestea pot fi folosite ca o RJOLQGČ ulterior în anumite
situaɃii, de exemplu, ÅCe ar spune X?µ ÅCe ar face X?µ
ParticipantXO HVWH vQFXUDMDW VČ DGRSWH caracteristicile
persoanei model alese. Acestuia L VH FHUH VČ VH
SULYHDVFČVČ VH UDSRUWH]H la situaɃiile consemnate în
91
propriul Jurnal din perspectiva persoanei model alese.
Materiale necesare:
10 minute
² FiĂa: tehnica Clipa GHUČJD]
Reluarea uneia din tehnicile Mindfulness, de exemplu,

exerciɃiul Clipa GHUČJD]GH 3 minute. UrmaɃi procesul de
aplicare al acestei tehnici aĂa cum este descris anterior în
manual.
Sarcina 8: ParticipantXOYDDYHDRFD]LDVČH[HUVH]Hdin nou tehnicile

Exersarea în cadrul sesiunilor, pentru a-l ajuWD VČ VH VLPWČ PDL
tehnicii Clipa de confortabil atunci când le foloseĂte în afara sesiunilor.
UČJD] (VWH LPSRUWDQW VČ VH H[HUVH]H WHKQLFD FRPSOHWČ vQ acest
moment, pentru ca Facilitatorul VČ SRDWČ PRQLWRUL]D FkW
de bine poate Participantul VČ o IRORVHDVFČ 6H SRDWH VČ
QXILXWLOL]DWWHKQLFDVDXVČILHFRQIX]cu privire la modul
de utilizare.
7HPČ SHQWUX DFDVČ: &RQVHPQDUHD VLWXDɃLLORU vQ Jurnal cu

accent pe erorile de gândire Ăi pe convingeri Ăi exersarea
Sarcina 9: tehnicii &OLSČGHUČJD].
7HPČ pentru RezumaɃi conɃinutul sesiunii Ăi ce anume aɃi convenit FČ

DFDVČ XUPHD]Č VČ VH UHDOL]H]H SkQČ OD XUPČWRDUHD VHVLXQH.
ÎncurajaɃi ParticipantXO VČ FRQWLQXH utilizarea tehnicilor
GH]EČWXWHvQFDGUXOVHVLXQLORU anterioare.
92
7.0 Sesiunea āDSWH: RecunoaĂterea Ăi combaterea gândurilor nocive
$FHDVWČ sesiune se concentreD]Č, de asemenea, pe gânduri. Accentul sesiunii

FDGH SH JkQGLUHD DOWHUQDWLYČ ParticipantXO YD vQYČɃD VČ LGHQWLILFH JkQGXULOH
nefolositoare/nocive ĂLVČFDXWHGRYH]L pentru sau împotriva lor. Acesta YDvQYČɃa
FXPVČle vQORFXLDVFČFXJkQGXULDOWHUQDWLYHFDUHVČILHPDLHFKLOLEUDWH ĂLva încerca
VČ LGHQWLILFH gândurile GHFODQĂDWRDUH care pot GXFH OD DSDULɃLD episoadelor de
IXULH 7HKQLFD SHQWUX vQORFXLUHD JkQGXULORU YD IL SHUVRQDOL]DWČ SULQ XWLOL]DUHD
episoadelor reale de furie consemnate de Participant în propriul Jurnal.
x RecunoaĂterea gândurilor nefolositoare/nocive

x Înlocuirea gândurilor nefolositoare/nocive cu gânduri
Obiectivele
utile
sesiunii
x Reluarea unei tehnici, de exemplu, tehnica Scanarea
corpului
Sarcina 1: Revizuirea FRQVHPQČULORU GLQ Jurnal cu accent

pe aprecieri ĂLMXGHFČɃi ĂLSHtehnica Clipa de UČJD]
Sarcina 2: RecunoaĂterea gândurilor nefolositoare/nocive
Ăi a gândurilor GHFODQĂDWRDUH care pot genera episoade de
furie
Sarcina 3: Folosirea dovezilor pentru a confrunta
gândurile nefolositoare/nocive ĂLJČVLUHDXQHLDOWHUQDWLYH
Gândirea Sarcina 4: Exersarea acestei tehnici de confruntare a
DOWHUQDWLYČ gândurilor Ăi de înlocuire cu gânduri alternative folosind
situaɃiile consemnate de Participant în propriul lui Jurnal
Sarcina 5: Reluarea unei tehnici (tehnica Scanarea
corpului)
7HPČ SHQWUXDFDVČ: &RQVHPQDUHDVLWXDɃLLORUvQ Jurnal, cu

DFFHQW SH LQWHUSUHWČUL Ăi UHOXDUHD DSOLFČULL tehnicii
Scanarea corpului
93
Materiale necesare:
- Jurnalul
RevizuiɃi FRQVHPQČULOHGLQJurnal cu accent pe erorile de

gândire Ăi convingeri; revizuiɃi Ăi tehnica &OLSD GH UČJD].
AbordaɃi obstacolele de orice fel pe care Participantul le-
a întâmpinat în folosirea tehnicii. MonitorizaɃi impactul
sesiunii anterioare. ÎncepeɃi VČ H[SORUDɃi tendinɃele pe
PČVXUČFHDFHVWHDDSDU

Revizuirea temei Formularul de feedback. DiscutaɃi pe scurt orice episoade
SHQWUXDFDVČ Ăi de furie pe care Participantul le-D WUČLW de la ultima
monitorizarea sesiune SkQČvQSUH]HQW.
A folosit Participantul strategiile cu soluɄii rapide,

tehnica Scanarea corpului Ăi tehnica Clipa GH UČJD]
vQYČɃDWHvQsesiunile anterioare? ReamintiɃi-LFČWUHEXLHVČ
continue exersarea acestor tehnici pentru XUPČWRDUHOH
sesiuni SH PČVXUČ FH VHWXO GH LQVWUXPHQWH pe care le
poate folosi pentru gestionarea furiei se extinde.
94
Materiale necesare:
- Jurnalul
20 minute - Jurnalul cu exemple
- Gânduri nocive Ăi gânduri GHFODQĂDWRDUHDOHIXULHL
- Gândul util
RecunoaĂterea gândurilor nocive este primul pas în

confruntarea acestora. ExplicaɃi Participantului faptul
FČ LGHQWLILFDUHD JkQGXULORU nocive SRDWH IL GLILFLOČ
SHQWUXFČeste un lucru pe care nu suntem obiĂnuiɃLVČ
îl facem. Din acest motiv, este esenɃLDO ca
Participantul VČ reuĂHDVFČ VČ-ĂL IDFČ WLPS pentru a
exersa recunoaĂterea gândurilor nocive.
Atunci când cineva are multe gânduri nocive, cel mai

LPSRUWDQW HVWH VČ vQFHUFe VČ LGHQWLILFH JkQGXO FDUH
SURYRDFČ FHO PDL PXOW GLVFRQIRUW sau gândul
GHFODQĂDWRU. Gândurile GHFODQĂDWRDUH sunt gânduri
Sarcina 2: care vin FX R vQFČUFČWXUČ DSURDSH LPHGLDWČ GH HPRɃie
Gânduri nocive QHJDWLYČ ² prin urmare, gândul pare inseparabil de
emoɃiDUHVSHFWLYČ. Spre exemplu:
Å&KLDUvOXUČVFHste un idiot!µ = Furie
$FHVWHD VXQW VHPQDOH GH DODUPČ HPRɃLRQDOČ JHQHUDWH

de mintea QRDVWUČcare ne GHWHUPLQČVČvQWUHSULQGHPR
acɃLXQHUDSLGČĂLGHFLVLYČ
Facilitatorul WUHEXLHVČIRORVHDVFČexemplele model din

Jurnal pentru a discuta care sunt gândurile nocive Ăi
gândurile GHFODQĂDWRDUH în exemplele respective
(exemplul model din Jurnal FDUH FRQɃLQH gândul
DOWHUQDWLY 18 WUHEXLH IRORVLW vQ DFHDVWČ HWDSČ, pentru
FČHOIDFHSDUWHGLQXUPČWRDUHDVDUFLQČ
95
Mai departe se vor folosi FRQVHPQČULOH înregistrate de

FČWUH Participant în propriul Jurnal (nu mai mult de
patru) pentru a identifica toate gândurile
nocive/nefolositoare Ăi câte un gând GHFODQĂDWRU în
fiecare situaɃie.
Atunci când în fiecare situaɃie LGHQWLILFČ un gând

GHFODQĂDWRU cereɃi-i Participantului VČ DFRUGH XQ
punctaj în funcɃie de cât de puternic cRQVLGHUČ D fi
acest gând GHFODQĂDWRU SH R VFDUČ SURFHQWXDOČ FDUH
merge de la 0 la 100%.
Materiale necesare:
20 minute - Jurnalul FXXOWLPDVDUFLQČHIHFWXDWČ
- 3DJLQČGHflipchart sau ceva similar
ExplicaɃL FČ al doilea pas în procesul de confruntare (de

SXQHUH VXE VHPQXO vQWUHEČULL a gândurilor nocive este
FČutarea de dovezi în favoarea Ăi împotriva gândului
GHFODQĂDWRU, iar al treilea pas FRQVWČvQJČVLUHDJkQGXOXL
alternativ.
Sarcina 3: Etapa 1 ² RecunoaĂterea gândurilor nocive
Gândirea
Etapa 2 ² &ČXWDUHDGRYH]LORU
DOWHUQDWLYČ
Etapa 3 ² *ČVLUHDXQXLJkQGDOWHUQDWLY
Opiniile sau SČUHULOHUHSUH]LQWČ ceea ce gândesc oamenii.

Ei QX DX QHYRLH VČ DLEČ YUHR GRYDGČ ĂtiinɃLILFČ SHQWru a
DYHDRSČUHUHDVDXXQJkQG Ăi GRDUSHQWUXFČFLQHYDDUH
RSČUHUHVDXXQ gând, QXvQVHDPQČQHDSČUDWFČDFHVWHD
VXQW DGHYČUDWH Acestea sunt dovezi subiective Ăi sunt
96
greu de demonstrat. Dovezile obiective sau bazate pe

IDSWHVXQWPDLSXWHUQLFHSHQWUXFČîn acest caz nu poate
exista niciun dubiuDFHVWHILLQGRELHFWLYHWRFPDLGDWRULWČ
IDSWXOXLFČVHED]HD]ČSHIDSWHĂi de aceea sunt dificil de
contestat.
Atunci când gândurile nocive sunt puse sub semnul

vQWUHEČULL, trebuie H[HUVDWČ FČXWDUHD GH GRYH]L SUR Ăi
contra gândului negativ. Facilitatorul WUHEXLHVČ-l ajute pe
Participant VČ apeleze la una din VLWXDɃLLOH FDUH DX
implicat furia ĂL SH FDUH DFHVWD OH-a consemnat în
Jurnal. Participantul ar trebui VČ ia în considerare
gândul care a provocat cel mai mare disconfort
HPRɃLRQDO, care este de obicei gândul care dispune de
cel mai mare punctaj de credibilitate.
EnumeraɃi dovezile pe flipchart sau pe o foaie de hârtie

mare, listându-le separat pe cele pro Ăi contra.
ParticipantXOWUHEXLHVČUHSHWHDFHVWSURFHVde cel puɃin
trei ori cu situaɃii diferite, notând dovezile în Jurnal.
Materiale necesare:
20 - 25 minute - Jurnalul
- Flipchart
/XFUkQG vPSUHXQČ FX Participantul creaɃi un nou gând

alternativ pentru fiecare dintre cele 4 situaɃii (nu mai
Sarcina 4:
mult) identificate în XOWLPDVDUFLQČFDUHVČILHED]DWSH
Exersarea
dovezi.
gândirii
ParticipantXO WUHEXLH VČ LD vQ FRQVLGHUDUH XUPČWRDUHOH
alternative
vQWUHEČUL: Ce ar gândi altcineva? Ce aĂ JkQGLHXGDFČQ-aĂ
fi furios? Ce-mi spun dovezile? 'LQ FH DOWČ SHUVSHFWLYČ DĂ
97
mai puWHDSULYLDFHDVWČVLWXDɃie"(VWHXWLOSHQWUXPLQHVČ
gândesc aĂa? Ce i-aĂ spune unui prieten care ar gândi
astfel?
1RXO JkQG PDL XWLO DU WUHEXL VČ ILH PDL UHDOLVW vQ
comparaɃie cu gândul nociv LQLɃLDO. Nu este opusul
gândului nociv; trecerea GHODRH[WUHPČODDOWDQXHVWH
QHDSČUDWXWLOČ. Ideea este de a crea un gând mai realist Ăi
mai echilibrat.
$FHDVWD HVWH R DELOLWDWH GLILFLOČ Ăi WUHEXLH H[HUVDWČ FkW

mai mult posibil. Ea eVWHJUHXGHvQYČɃat atunci când este
nevoie de adoptarea unei distanɃe emoɃionale pentru a
DMXQJHODXQJkQGDOWHUQDWLYFXDGHYČUDWXWLO
Materiale necesare:
10 minute
ReluaɃi XQD GLQ WHKQLFLOH vQYČɃDWH, spre exemplu tehnica

Scanarea corpului SHQWUX D YČ DVLJXUD FČ aceasta este
DSOLFDWČ FRUHFW )RORVLɃi indicaɃiile de la sesiunea
DQWHULRDUČSHQWUXDGLVFXWDĂi exersa tehnica.
Sarcina 5: ParticipantXOYDDYHDRFD]LDVČexerseze din nou tehnicile

Exersarea în cadrul sesiunilor, ceea ce îl va DMXWD VČ VH VLPWČ PDL
tehnicii Scanarea confortabil atunci când le foloseĂte în afara sesiunilor.
corpului Este importantČ exersarea completČ D WHKQLFLORU vQ acest
moment, pentru ca Facilitatorul VČ SRDWČ PRQLWRUL]D FkW
de abil este Participantul în folosirea lor. Poate nu s-a
obiĂnuit cu tehnica sau poate este confuz cu privire la
modul de utilizare.
98
Materiale necesare:
5 minute - FiĂa: tehnica Scanarea corpului
- Jurnalul
Consemnarea în Jurnal cu accent pe gândurile alternative

Ăi exersarea uneia dintre tehnici, de exemplu tehnica
Sarcina 6: Scanarea corpului. RezumaɃi conɃinutul acestei sesiunii Ăi
TemČ pentru ceea ce aɃi convenit FČ XUPHD]Č VČ VH UHDOL]H]H SkQČ OD
DFDVČ XUPČWRDUHD VHVLXQH. ÎncurajaɃi ParticipantXO VČ FRQWLQXH
VČ XWLOL]H]H WHKQLFLOH vQVXĂLWH în cadrul sesiunilor
anterioare.
99
8.0 Sesiunea Opt: Planificarea
$RSWDVHVLXQHvQFXUDMHD]ČParticipantXOVČvQFHDSČVČVHJkQGHDVFČODYLLWRU
ĂL VČ DSOLFH FHHD FH D vQYČɃat Ăi în YLDɃD GH ]L FX ]L. Accentul se pune pe
consolidarea barierelor/factorilor inhibitori interni pentru comportamentul de
furie, pe identificarea propriilor reguli Ăi pe sporirea nivelului de FRQĂWLHQWL]DUHFX
privire la barierele/factorii inhibitori externi (frica de consecinɃe).
x 6Č vQYHɃH VČ DSOLFH DXWRFRQWUROXO vQ SULYLQɃD furiei în

Obiectivele comportamentele viitoare
sesiunii x 6Č IRORVHDVFČ tehnicile de planificare pentru
autocontrol
Sarcina 1: Revizuirea FRQVHPQČULORU GLQ Jurnal cu accent

pe gândurile nefolositoare/nocive Ăi pe cele utile Ăi pe
tehnica DSOLFDWČ
Sarcina 2: ÎnɃelegerea rolului factorilor inhibitori
Sarcina 3: ExplicaɃia analogiei cu Semaforul
Sarcina 4: Folosirea analogiei cu Semaforul în cazul
Planificarea H[HUFLɃLXOXLFDUHSUH]LQWČscenariile
Sarcina 5: ÍQYČɃarea SRVLELOLWČɃLLGHDSODQLILFDcu ajutorul
cartonaĂelor cu indicii
Sarcina 6: Exersarea HODERUČULL FDUWRQDĂHORU FX LQGLFLL Ăi
folosirea acestora
7HPČ SHQWUX DFDVČ: &RQVHPQDUHD VLWXDɃLLORU vQ Jurnal cu

accent pe planificare Ăi folosirea cartonaĂelor cu indicii
100
Materiale necesare:
- Jurnalul
RevizuiɃi FRQVHPQČULOHGLQJurnal concentrându-YČDVXSUD

erorilor de gândire Ăi convingerilor; Ăi UHOXDɃL WHKQLFD
Scanarea corpului. AbordaɃi obstacoleOH GH RULFH QDWXUČ
întâmpinate de Participant în utilizarea tehnicii. ÎncepeɃi
VČH[SORUDɃi tendinɃHOHSHPČVXUČFHDSDU

Revizuirea temei Formularul de feedback. DiscutaɃi pe scurt orice episoade
SHQWUXDFDVČ ĂL de furie pe care Participantul le-D WUČLW de la ultima
monitorizarea sesiune încoace.

tehnica Scanarea corpului Ăi tehnica Clipa GH UČJD] din
sesiunile anterioare? ReamintiɃi-L FČ WUHEXLH VČ FRQWLQXH
exersDUHDXWLOL]ČULL tehnicilor pentru XUPČWRDUHOHsesiuni,
SHPČVXUČFHVHWXOGHLQVWUXPHQWH de care dispune pentru
gestionare furiei se extinde.
IntroduceɃi ideea SRWULYLW FČUHLD comportamentul nostru

Sarcina 2: furios poate fi inhibat sau controlat cu ajutorul unor
Factorii inhibitori factori externi Ăi interni. StabiliɃi conexiuni cu
Ăi convingerile obstacolele ĂL trambulinele prezentate în Foaia de
parcurs.
ExploraɃi factorii inhibitori externi cum ar fi legile, opinia
101
VRFLHWČɃii Ăi teama JHQHUDOČGHFRQVHFLQɃe.
ExploraɃi, de asemenea, factorii inhibitori interni,

precum convingerile, timiditatea, frica, dorinɃa de
adaptare, dorinɃa de succes, dorinɃa de a face pe plac
cuiva, dragostea Ăi respectul. AceĂWL IDFWRUL LQKLELWRULL
interni pot fi legaɃL de VFRSXULOH GH YLDɃČ mai generale.
PrezenɃa factorilor inhibitori FDUHFRQWUROHD]ČvQWkU]LH
sau reduc furia trebuie exploratČ. 7UHEXLH VČ VH
FRQVWUXLDVFČ SH SUHzenɃa punctelor tariDELOLWČɃLORU GHMD
existente.
În situaɃLLOH vQ FDUH FRQYLQJHULOH QX DMXWČ OD inhibarea

furiei VDX FKLDU GHWHUPLQČ DPSOLILFDUHD DFHVWHLD
Participantul trebuie VČ vQFHUFH crearea unor convingeri
DOWHUQDWLYH $FHVWH FRQYLQJHUL DOWHUQDWLYH vO YRU DMXWD VČ
VHvQGHSČUWH]HGHJkQGXULOHĂi comportamentele furioase.
Înlocuirea convingerilor necesitČ exerciɃiu. De exemplu,
Å(VWH vQ UHJXOČ VČ îl lovesc pe poliɄist/portarµ
FRQYLQJHUH LQXWLOČ), DU WUHEXL vQORFXLWČ FX
ÅPoliɄistul/portarul sunt oameni, la fel ca oricine
altcineva. 3ULQ XUPDUH QX HVWH DFFHSWDELOČ ORYLUHD
acestora, aĂD FXP QX HVWH DFFHSWDELOČ ORYLUHD RULFČUHL
alte persoaneµ (FRQYLQJHUH XWLOČ). Sau
Å7DWČOPDPDSDUWHQHUDPHDHVWHIRDUWHHQHUYDQWČĂLPČ
înfurii doar FkQG R YČG.µ (FRQYLQJHUH LQXWLOČ) ar putea fi
vQORFXLWČFX Å7DWČOPDPDSDUWHQHUDPHDau Ăi SČUɄi bune
Ăi mai puɄin bune, la fel ca oricHDOWČSHUVRaQČ. 1XDMXWČ
OD QLPLF VČ PČ FRQFHQWUH] DVXSUD SČUɄilor mai puɄin
bune.µ (FRQYLQJHUHXWLOČ).
102
Facilitatorul introduce un material care vQOHVQHĂWH

PHPRUDUHDĂLFDUHVHED]HD]ČSHanalogia cu Semaforul ĂL
culorile acestuia. Explicarea modului în care DFHDVWČ
analogie îl DMXWČpe Participant:
235(ā7(-TE (STOP) (UHFXQRDĂWHUHDunui UČVSXQVfurios)

Sarcina 3: ² ODFXORDUHDURĂLH
Culorile
Aā7($37ċ(ca UČVSXQVXOIXULRVVČVHHVWRPSH]HvQWLPS
semaforului
ce încerci VČJČVHĂWL FHOPDLEXQUČVSXQV) - la culoarea
portocaliu
3251(ā7(START) (SRWUČVSXQGH) - la culoarea verde.
$FHDVWČ DQDORJLH IDFH OHJČWXUD vQWUH HOHPHQWHOH

declanĂatoare, interpretare ĂL JkQGLUHD DOWHUQDWLYČ GLQ
cadrul ĂedinɃelor anterioare.
Sarcina 4: UtilizaɃi analogia cu Semaforul pentru evenimentele

Exersarea consemnate de Participant în Jurnal. FaceɃi conexiuni cu
analogiei Culorile elementele declanĂatoare Ăi strategiile identificate
semaforului DQWHULRUFDUHDXIRVWDSOLFDWHGHFČWUHacesta.
103
15 minute Materiale necesare: CartonaĂe cu indicii Ăi exemple
2ULFH SHUVRDQČ JkQGHĂte mai limpede atunci când este

FDOPČ ĂL VH FRQVLGHUČ FČ HVWH PDL GLILFLO VČ JkQGHDVFČ
raɃional GDFČ DIRVWSURYRFDWČ.
Facilitatorul SUH]LQWČ WHKQLFD SODQLILFČULL FX ajutorul

cartonaĂelor cu indicii. În cazul în care situaɃiile care
LPSOLFČ GHFODQĂDUHD furiei pot fi anticipate, cartonaĂele
FX LQGLFLL SUHJČWLWH vQ DYDQV SRW IL H[WUHP GH
valoroase/eficiente.
CartonaĂele au scopul de a reaminti factorii inhibitori

atunci când este nevoie de acest lucru. Ele sunt
destinate a fi folosite ca o DQFRUČ GH FČWUH Participant
Sarcina 5: chiar înaintea unei situaɃii care îi SURYRDFČ de obicei
CartonaĂe cu furia. În loc ca Participantul VČ vQFHUFe VČ vĂL adune
indicii pentru gândurile pe moment, acesta poate VČ vĂL planifice pe
gestionarea îndelete modul în care vĂLYD gestiona reacɃiile. CartonaĂul
situaɃiilor în care FX LQGLFLL vPSLHGLFČ XWLOL]DWRUXO VČ GHUDLH]H GLQ FDX]D
HVWHSUH]HQWČ propriei furii sau celei a altor persoane.
furia Acestea reamintesc lucrurile alternative pe care
3DUWLFLSDQɃLi SRW VČ OH IDFČ VDX VČ OH JkQGHDVFČ. (Uneori
cartonaĂele cu indicii utilizate în relaɃie cu
comportamente sau acɃiuni se numesc cartonaĂe de
adaptare). CartonaĂele cu indicii trebuie VČ ILH FODUH,
scrise într-un limbaj uzual Ăi semnificativ pentru persoana
FDUHOHXWLOL]HD]Č
'LPHQVLXQLOHFDUWRQDĂHORUWUHEXLHVČILHdestul de reduse
SHQWUXDvQFČSHDvQWU-XQEX]XQDUVDXJHDQWČDVWIHOvQFkW
ParticipantXO VČ OH SRDWČ DYHD OD vQGHPkQČ vQ RULFH
situaɃie. Acestea pot conɃine Ăi imagini, vQVČ FXYLQWHOH
sunt esenɃiale în cazul cartonaĂelor cu indicii.
104
UtilizaɃL H[HPSOHOH SHQWUX D YČ DVLJXUD FČ Participantul

înɃHOHJH FHOH GRXČ WLSXUL GH FDUWRQDĂe cu indicii:
FDUWRQDĂH FX LQGLFLL - DFɄLXQL ĂL FDUWRQDĂH FX LQGLFLL -
gânduri.
20 minute Materiale necesare: CartonaĂe de indicii în alb (4-6)
ParticipantXOUHDOL]HD]ČRVHOHFɃLHGHFDUWRQDĂHFXLQGLFLL
ĂL H[HUVHD]Č XWLOL]DUHD SUDFWLFČ D DFHVWRUD. El concepe
conɃinutul cartRQDĂHORU vQVČ Facilitatorul este cel care
YHULILFČ PRGXO GH IRORVLUH D FXYLQWHORU Conceperea în
sine a cartonaĂelor cu indicii DUH R DQXPLWČ YDORDUH
Sarcina 6: ajutându-l pe Participant, dar utilizarea acestora
Exersarea FRQWULEXLHĂLPDLPXOWODJHVWLRQDUHDFXVXFFHVDIXULHL.
utiOL]ČULL ParticipantXO DU WUHEXL VČ FRQFHDSČ în total un minim de
cartonaĂelor cu patru cartonaĂe cu indicii. Este necesar ca el VČ
indicii finalizeze cel puɃLQ XQD GLQ FHOH GRXČ WLSXUL GH
cartonaĂe cu indicii (cu acɃiuni Ăi gânduri).
CartonaĂele aparɃin Participantului Ăi vor fi luate DFDVČ de

FČWUHDFHVWDla terminarea sesiunii. Facilitatorul va copia
cartonaĂele, iar GDFČ H[LVWČ SRVLELOLWDWHD acestea pot fi
vQYHOLWHvQIROLHWUDQVSDUHQWČGHSURWHFɃie.
105
Materiale necesare:
5 minute - Jurnalul
- CartonaĂe cu indicii completate
7HPČ SHQWUX DFDVČ &RQVHPQDUHD VLWXDɃLLORU vQ Jurnal cu

accent pe planificarea Ăi utilizarea cartonaĂelor cu indicii.
Sarcina 7:
SumarizaɃi conɃinutul sesiunii Ăi ceea ce a fost stabilit FČ
7HPČ pentru
XUPHD]Č VČ VH UHDOL]H]H SkQČ OD XUPČWRDUHD VHVLXQH
DFDVČ
ÎncurajaɃi ParticipantXO VČ FRQWLQXH XWLOL]DUHD WHKQLFLORU
vQYČɃate în sesiunile trecute.
106
9.0 6HVLXQHDQRXČIntegrarea tuturor elementelor programului
8OWLPD VHVLXQH RIHUČ SRVLELOLWDWHD VXPDUL]ČULL SULQFLSDOHORU HOHPHQWH DOH

conɃinutului programului Ăi a procesului parcurs atât de Participant, cât Ăi de
Facilitator(VWHLPSRUWDQWGHDVHPHQHDVČVHUHFXQRDVFČSURJUHVXOvQUHJLVWUDWGH
FČWUH Participant pe parcursul programului. Obiectivul este ca ParticipantXO VČ
SČUČVHDVFČ XOWLPa sesiune FX VHQWLPHQWXO FČ GLVSXQH GH R JDPČ ODUJČ de
instrumente de gestionare a furiHLSHFDUHSRDWHVČOHXWLOL]H]HvQYLDɃa de zi cu zi,
precum Ăi cu R PRWLYDɃLH pozitivČ. 3DUWLFLSDQɃLlor li se va acorda, în plus, un
certificat de participare; ei trebuie VČ vQɃHOHDJČFXH[DFWLWDWH UROXOevaluČULL care
VH UHDOL]HD]Č GXSČ ILQDOL]DUHD programului, dar Ăi aspectele cu privire la
continuarea procesului.
x Integrarea tuturor aspectelor acumulate

Obiectivele x RecunoaĂterea progresului
sesiunii x Anticiparea ĂLSODQLILFDUHDSURYRFČULORU
x MenɃinerea momentului de progres
Sarcina 1: Revizuirea FRQVHPQČULOor realizate în Jurnal cu

accent pe planificare Ăi utilizarea cartonaĂelor cu indicii
ĂLPRQLWRUL]DUH
Sarcina 2: Revizuirea elementelor cheie ale programului,
de exemplu, Modelul celor cinci factori, Mindfulness
WHKQLFDGHFRQĂWLHQWL]DUHJurnalul
Sumarizarea
Sarcina 3 Obiectivele
Sarcina 4: PURYRFČULOHvQFDOHDJHVWLRQČULLfuriei
Sarcina 5: ÍPEXQČWČɃLUHDĂDQVHORUGHUHXĂLWČ
Sarcina 6: &HUWLILFDUHD SDUWLFLSČULL UHFXQRDĂWHUHD
LPSOLFČULLĂLUHDOL]ČULORU3DUWLFLSDQɃLlor)
Sarcina 7: 3DĂLLde urmat
107
7HPČ SHQWUXDFDVČ: ÍPSČUWČĂLUHDFČWUHFHLGLQSUHDMPČD

LQIRUPDɃLLORU FX SULYLUH OD DELOLWČɃLOH GREkQGLWH ĂL D
OXFUXULORUvQYČɃDWH
Materiale necesare:
10 minute - Formular de feedback
- Jurnalul
RevizuiɃi FRQVHPQČULOHGLQJurnal concentrându-YČDVXSUD

SODQLILFČULL ĂL XWLOL]ČULL FDUWRQDĂelor cu indicii. AbordaɃi
orice obstacole legate de utilizarea tehnicii.
MonitorizaɃi impactul ultimei sesiuni utilizând Formularul

de feedback. DiscutaɃi pe scurt despre orice evenimente
care au FRQGXVODDSDULɃLDfuriei în perioada care a trecut
Sarcina 1: de la ultima sesiune 0RQLWRUL]DUHD FRPELQDWČ D VHVLXQLL
Revizuirea SRDWHILXWLOL]DWČSHQWUXDUHIOHFWDDVXSUDSURJUHVHORU, dar
temei pentru Ăi a tehnicilor care au funcɃionat cel mai bine sau a celor
DFDVČ ĂL care au nevoie de mai mult exerciɃiu. LuaɃi în
monitorizarea considerare tendinɃHOH DSČUXWH pe parcursul
programului.

tehnica Scanarea corpului Ăi tehnica Clipa GH UČJD]
vQYČɃate la sesiunile anterioare? ReamintiɃi-i
Participantului FČ DU WUHEXL VČ FRQWLQXH H[HUVDUHD Ăi
folosirea tehnicilor parcurse în cadrul altor sesiuni, pe
PČVXUČFHEDJDMXOlui de insWUXPHQWHVHvPERJČɃeĂte.
108
Materiale necesare:
15 minute - Caietul de exerciɄii
- Jurnalul
Acesta este ultima sesiune a programului, prin urmare

Facilitatorul DUWUHEXLVČUHYL]XLDVFČHOHPHQWHOHFKHLHDOH
Sarcina 2: acestuia, de exemplu Modelul celor cinci factori,
Trecerea în Mindfulness FRQĂWLHQWL]DUHD Ăi utilizarea Jurnalului.
UHYLVWČD Sesiunea nu presupune repetarea întregului program, ci

elementelor este doar o modalitate de repetare a gamei de strategii,
cheie instrumente Ăi tehnici care au fost parcurse. Ideea este de
a oferi Participantului o imagine a vQWUHJLL FČOČWRULL
parcurse.
Materiale necesare:
10 minute - Lista obiectivelor
- Foaia de parcurs
Facilitatorul DUWUHEXLVČRIHUHDVLVWHQɃČParticipantului în
YHGHUHDUHIOHFWČULLDVXSUDRELHFWLYHORUSHFDUHDFHsta le-a
stabilit pentru sine de-a lungul sesiunilor anterioare ale
programului. Acestea au fost înregistrate în Caietul de
exerciɃii. ÍQ FH PČVXUČ Ăi-a îndeplinit obiectivele? Cum
se simte ca urmare a acestui lucru? S-au surprins pe ei
Sarcina 3:
înĂiĂi? Se aĂWHSWDX VČ UHDOL]H]H FHHD FH DX UHDOL]DW" &H
Obiective
DVSHFWH DX UČPDV QHUH]ROYDWH GDFČ H[LVWČ" 'H FH" &DUH
HVWH UHDOL]DUHD SH FDUH R DSUHFLD]Č FHO PDL PXOW" &H DX
observat celelalte persoane la Participant de când sunt
implicaɃi în program?
(VWHLPSRUWDQWČDFFHQWXDUHDRULFČUXLSURJUHVSR]LWLY
109
Facilitatorul va invita ParticipantXO VČ UHIOHFWH]H DVXSUD

SURYRFČULORU SH FDUH DFHVWD OH-ar putea întâmpina pe
viitor în FHHDFHSULYHĂWHJHVWLRQDUHD furiei. Ce va fi greu
pentru acesta? De ce? ApelaɃi la Foaia de parcurs Ăi la
SURJUHVXOvQUHJLVWUDWSkQČvQSUH]HQW
Exemple privind SRVLELOHOHSURYRFČUL:

Sarcina 4:
3URYRFČUL în ceea Furia altor persoane
FHSULYHĂWH Lipsa sprijinului
gestionarea furiei NereuĂLWDXWLOL]ČULLWHKQLFLLGHILHFDUHGDWČ

Uitarea modului de acɃiona
Sentimentul de ratare în cazul în care încercarea nu
LHVHGHSULPDGDWČ
$VHOČVDGXVGHYDOĂi neutilizarea niciunei strategii
Sentimentul de împotmolire
20 minute Materiale necesare: Caietul de exerciɄii
([LVWČ R VHULH GH VWUDWHJLL OD FDUH Participantul poate

apela pentru a FRQWLQXD vQYČɃarea cu privire la
gestionarea furiei Ăi pentru a-ĂLvPEXQČWČɃi ĂDQVHOHGH
succes. DiscutaɃi cu acesta XUPČWRDUHOH RSɃiuni Ăi
Sarcina 5:
reiteraɃi nivelul de control pe care îl are asupra propriului
SporirHDĂDQVHORU
comportament. ContinuaɃLVČIDFHɃLWULPLWHULODUHDOL]ČULOH
GHUHXĂLWČ
înregistrate de Participant într-RSHULRDGČUHODWLYVFXUWČ
Studiul individual
110
1. ContinuaɃL VČ IDFHɃi faɃČ HSLVRDGHORU GH IXULH pe cont

propriu utilizând materialele oferite în cadrul
programului, apelând la Jurnal Ăi la exemple.
2. 8WLOL]DɃLvQUHJLVWUČULOHĂi sesiunile online video Ăi audio

în vederea parcurgerii unor teme suplimentare pe cont
propriu Ăi în ritmul propriu. Unele dintre aceste programe
RIHUČ DVLVWHQɃČ SULQ HPDLO VDX WHOHIRQLF SUHFXP Ăi prin
intermediul forumurilor online sau a grupurilor de
discuɃii. Multe dintre aceste programe sunt gratuite în
cazul în care sunt accesate online.
([LVWČ PXOWH FČUɃL GLVSRQLELOH FDUH DERUGHD]Č IXULD Ăi

gestionarea acesteia dintr-o varietate de perspective.
$QXPLWH OXFUČUL VXQW UHFRPDQGDWH Facilitatorilor ca
material de lucru. Facilitatorii DU WUHEXL VČ UHFRPDQGH
DQXPLWH OXFUČULFČUɃL 3DUWLFLSDQɃLlor FDUH VČ
FRUHVSXQGČ GLQ SXQFW GH YHGHUH DO YkUVWHL OLPELL,
culturii ĂLQLYHOXOXLGHHGXFDɃLHDODFHVWRUD.
Planificarea Ăi asistenɃa
*kQGLUHD DQWLFLSDWLYČ Ăi planificarea HVWH QHFHVDUČ în

YHGHUHD UHGXFHULL QXPČUXOXL GH VLWXDɃii care se pot
transforma în episoade de furie. ÎncurajaɃi Participantul
VČ ɃLQČ FRQW GH XUPČWRDUHOH DVSHFWH: Care dintre
situaɃiile viitoare pot deveni dificile pentru persoana în
FDX]Č? În baza temelor din cadrul programului aɃi
observat tipurile de situaɃii care se pot dovedi dificile
SHQWUXGXPQHDYRDVWUČĂi aɃi identificat propriile elemente
declanĂatoare ale furiei &kQG YČ LPSOLFDɃi în astfel de
situaɃii planificaɃi dinainte lucrurile pe care le veɃi gândi
sau face. Ce puteɃi face diferit în momentele
111
respective? AduceɃi-YČ DPLQWH GH HURULOH GH JkQGLUH SH

FDUH OH IČFHDɃi înainte Ăi de modul în care aɃi
confruntat/SXV VXE VHPQXO vQWUHEČULL gândurile
nefolositoare/nocive, înlocuindu-le cu alternative ale
acestora.
ParticipantXO DU WUHEXL VČ DLEČ vQ YHGHUH care sunt

persoanele la care poate apela în cazul în care lucrurile
VHFRPSOLFČ La cine pot apela pentru sprijin Ăi sfaturi?
ÎncercaɃL VČ LGHQWLILFDɃLvQ DFHVW PRPHQWR SHUVRDQČ FX
FDUH VČ vPSČUWČĂiɃi materialul, care v-ar putea ajuta pe
viitor, în cazul în care veɃL FRQVLGHUD FČ OXFUXULOH VXQW
prea dificile, indiferent de motiv.
3HUVHYHUHQɃD
Deseori oamenii îĂL GRUHVF VFKLPEDUHD UHVSHFWLYČ acum.

Cu cât mai repede cu atât mai bine. Acest lucru este de
înɃeles. Este prin urmare posibil ca ParticipantXO VČ vĂi
GRUHDVFČ VČ VLPWČ FČ lucrurile s-au rezolvat cât mai
repede posibil. Cu toate acestea, mai ales în cazul în care
R DQXPLWČ SUREOHPČ V-a amplificat continuu de-a lungul
anilor, cât este de realist VČ WH DĂtepɃL VČ UHXĂeĂWL VČ vɃi
JHVWLRQH]LIXULDSHGHSOLQGHILHFDUHGDWČvQWU-un interval
GHGRDUFkWHYDVČSWČPkQL"ÍQFXUDMDɃi-LVČILHUHDOLĂti ĂLVČ
îĂi ofere ĂDQVDGHDvQYČɃa.
([HUVDUHDvQSUDFWLFČ
1. ParticipantXO DU WUHEXL VČ ɃLQČ FRQW GH XUPČWRDUHOH

aspecte: &DUH VXQW OXFUXULOH SH FDUH PHULWČ VČ OH
exerseze în continuare? Ce poate face pentru a se ajuta
SH VLQH ĂL a-ĂL UHDPLQWL VČ H[HUVeze? $FHDVWD SRDWH VČ
112
vQVHPQH UHSHWDUHD FRQWLQXČ D XQXL OXFUX DERUGDUHD

DFHVWXLD GLQ GLIHULWH SXQFWH GH YHGHUH SkQČ FkQG se
ajunge la UČVSXQVXO SRWULYLW SHQWUX Participant. De
DVHPHQHD WUHEXLH VČ ĂWLH FČ SRW H[LVWD perioade în care
VČVLPWČFČs-a vPSRWPROLWVDXFČeste frustrat ĂLFČQXva
reuĂL QLFLRGDWČ VČ-ĂL gestioneze furia mai bine ² SkQČ
când, într-R EXQČ ]L Ya avea o reuĂLWČ Ăi vĂL YD schimba
SČUHUHD
&X WRDWH FČ Participantul va avea SDUWH GH QHQXPČUDWH

ocazii de a exersa tehnicile de gestionare a furiei de-a
lungul vieɃii, el va putea GH DVHPHQHD VČ le încerce ĂL
prin intermediul exerciɃLLORU FDUH LPSOLFČ MRFXO GH URO
special concepute pentru a simula declanĂatorii furiei.
-RFXOGHUROSRDWHILUHDOL]DWLQGLYLGXDOVDXvPSUHXQČ
cu un partener, aĂa cum aɃL IČFXW Ăi în cadrul
SURJUDPXOXLvPSUHXQČFXFacilitatorul. RealizaɃLROLVWČGH
elemente declanĂDWRDUH FDUH YČ SURYRDFČ LDU DSRL
imaginaɃi diverse situaɃii în care sunteɃi puĂLVČIDFHɃi faɃČ
respectivelor elemente declanĂatoare.
În cazul în care lucraɃi în mod individual, staɃi în picioare

în faɃa oglinzii Ăi, asemeni unui actor profesionist,
asumaɃi-YČUROXOvQFDUHdvs. discutaɃLFXRSHUVRDQČFDUH
v-a înfuriat. Stând în picioare în faɃa oglinzii acordaɃi-YČ
WLPS SHQWUX D YČ REVHUYD H[SUHVLD IDFLDOČ Ăi limbajul
corporal, în timp ce vorbiɃi. Acum, încercaɃLFXDGHYČUDW
VČ LQWUDɃi în pielea personajului. ImaginaɃi-YČ vQ GHWDOLX
persoana cu care discutaɃi, inclusiv modul în care aceasta
VH PDQLIHVWČ IDɃČ GH dvs. vQ WLPS FH YČ DGUHVDɃi ei.
SpuneɃi tare Ăi UČVSLFDW OXFUXULOH SH FDUH GRULɃL VČ OH
adresaɃi respectivei persoane imaginare, ca Ăi cum
113
DFHDVWDDUILFXDGHYČUDWOkQJČGXPQHDYRDVWUČ)RORVLɃi-YČ
de tehnicile de gestionare a furiei pe care le FXQRDĂWHɃL,
în cadrul acestei interacɃiuni imaginare, astfeO vQFkW VČ
aveɃi ĂDQVD GH D OH SXQH vQ SUDFWLFČ (VWH SRVLELO VČ YČ
simɃit puɃLQ VWkQJDFL SULPD GDWČ FkQG YHɃi realiza acest
OXFUX vQVČ vQ FD]XO vQ FDUH UHXĂiɃL VČ WUHFHɃi peste
DFHDVWČ DQ[LHWDWH LQLɃLDOČ V-DU SXWHD VČ DMXQJHɃi la
FRQFOX]LDFČH[HUFLɃiul este util Ăi captivant.
În cazul în care DYHɃL un partener care poate juca rolul

unei persoane pe care sunteɃLVXSČUDWČHVWHĂi mai bine.
Este mai uĂRUVČLQWUDɃi în pielea personajului atunci când
aveɃL R SHUVRDQČ UHDOČ DVXSUD FČUHLD VČ YČ GLUHFɃionaɃi
emoɃiile. ExplicaɃL SDUWHQHUXOXLVFHQHOHFDUHYČvQIXULHĂi
apoi interpretaɃL VFHQD vQ FDX]Č vPSUHXQČ cu acesta.
AsiguraɃi-YČFČH[HUVDɃi tehnicile de gestionare a furiei pe
care le VWČSkQLɃL, pe parcursul interacɃiunii cu partenerul
GXPQHDYRDVWUČ ÎncercaɃL VČ YČ PHQɃineɃi în pielea
personajului ĂLVČSČVWUDɃL controlul cât mai mult timp.
3. ContinuaɃi utilizarea tehnicilor GH FRQĂWLHQWL]DUH:

Clipa GH UČJD] Ăi Scanarea corpului. Cu cât sunt
utilizate mai mult, cu atât cresc ĂDQVHOH FD DFHVWHD VČ
GHYLQČRELFHLXUL ĂLVČIDFČSDUWHGLQUXWLQD]LOQLFČ.
&RPSOHWDUHDVLVWHPDWLFČDJurnalului este, de asemenea,

RPRGDOLWDWHYDORURDVČGHDYČUHDPLQWLFHVHvQWkPSOČFX
furia. LuaɃi câteva file în alb ĂL SČVWUDɃi-le în propriul
Jurnal. ContinuaɃL VČ FRQVHPQDɃL orice episoade de furie
SHFDUHOHWUČLɃLĂi aplicaɃi tehnicile vQYČɃDWH.
114
5 minute Materiale necesare: Certificat de participare
RecunoaĂteɃi implicarea ĂL UHDOL]ČULOH Participantului

axându-YČ SH DVSHFWHOH FDUH DX IRVW ILQDOL]DWH Ăi bine
Sarcina 6: executate. În cazul în care rezistenɃa din partea
Certificarea Participantului VDX OLSVD GH FRRSHUDUH DX IRVW GHSČĂite,
SDUWLFLSČULL acest lucru trebuie recunoscut în acest context ca dorinɃa
UHFXQRDĂWHUHD Participantului GH D IDFH R DOHJHUH DOWHUQDWLYČ
LPSOLFČULLĂL 3DUWLFLSDQɃLlor li se va acorda un certificat de
UHDOL]ČULORU participare care va atesta parcurgerea programului I-
Participantului) MAP. Certificatul exemplificat în materialele adiɃionale
UHSUH]LQWČ GRDU XQ SRVLELO H[HPSOX DO GRcumentului în
FDX]Č
5 -10 minute Materiale: Nu sunt necesare
PaĂii XUPČWRUL. Facilitatorul va discuta cu Participantul

despre aranjamentele existente cu privire la evaluarea
FDUH XUPHD]Č GXSČ ILQDOL]DUHD SURJUDPXOXL Ăi orice alte
DFWLYLWČɃi de urmat. Evaluarea HIHFWXDWČ, cu
instrumentele propuse, GXSČILQDOL]DUHDSURJUDPXOXLYD
ILSDUFXUVČvQPRGQRUPDOvQDSUR[LPDWLYVČSWČPkQL
Sarcina 7: GXSČXOWLPDVHVLXQHĂi aceasta va putea fi UHDOL]DWČîntr-o
PaĂii XUPČWRUL întâlnire obiĂQXLWČ cu consilierul dH SUREDɃLXQH (se vor

efectua aranjamente interne în acest sens).
6H YD H[SOLFD IDSWXO FČ managerul de caz/consilierul de

probaɃiune responsabil cu supravegherea Participantului
YD IL LQIRUPDW FX SULYLUH OD IDSWXO FČ DFHsta a finalizat
intervenɃia. ParticipantXOYDILvQFXUDMDWGHDVHPHQHDVČ
vPSČUWČĂHDVFČSURJUHVXOvQUHJLVWUDW
115
Facilitatorul va rezuma conɃinutul sesiunii Ăi va invita

ParticipantXOVČvPSČUWČĂHDVFČFHOHvQYČɃate cu privire la
gestionarea furiei unei persoane importante pentru sine
(de exemplu, prieten sau familie), ca parte a procesului
Sarcina 8: de dezvoltare a unei reɃele de asistenɃČ$FHVWe persoane
7HPČ IDF SDUWHGLQ UHɃHDXD GHVXSRUWDOČWXULGH consilierul de
în cadrul sesiunii probaɃiune sau managerul de caz. ÎncurajaɃi
ParticipantXO VČ FRQWLQXH XWLOL]DUHD WHKQLFLORU VWXGLDWH vQ
cadrul sesiunilor anterioare.
SfârĂitul sesiunii.
116
ReferinɃe bibliografice
Casey, S., Day, A., Howells, K., Ward, T., (2007) Assessing suitability for
offender rehabilitation: Development and validation of the Treatment
Readiness questionnaire, Criminal justice & Behaviour, 34:1427 ² 40
Honey, P., Mumford, A., (1986) Using your learning style, Berkshire, Honey
Jacobson, N., Gottman, J., (1998) When Men Batter Women, New York, Simon &
Schuster
Kabat-Zinn, J., (1996) Full Catastrophe Living: How to Cope with Stress, Pain
and Illness Using Mindfulness Meditation, London, Piatkus
Kolb, D. (ed.), (1988) The Process of Experiential Learning, Experience as the

source of learning and development, London, Prentice Hall
Miller, W., R.,Rollnick, S., (1991) Motivational interviewing: Preparing people

for change, New York, Guilford Press
Pincus, J., (2001) Base Instincts: What Makes Killers Kill? , W. W. Norton &
Company, Inc., New York, NY
Spielberger, C., Jacobs, G., Russell, S., Crane, R., (1983) Assessment of anger:
the State-Trait Anger Scale. In J. N. Bucher, and C. S. Spielberger (Eds.),
Advanced Personality Assessment;; vol. 3; 89-131: Hillsdale: Erlbaum
Spielberger, C., (1999) State-Trait Anger Expression Inventory-2 (STAXI-2),

Professional manual, Lutz, FL: PAR
Ward, T., Brown, M., (2004) The Good Lives Model and conceptual issues in
offender rehabilitation, Psychology, Crime and Law, 10, 243-57
Williamson, P., Day, A., Howells, K., Bubner, S., Jauncey, S., (2003) Assessing
offender readiness to change problems with anger, Psychology, Crime and Law,
9, 295-307
117
Lecturi recomandate
Davies, W., (2009) Overcoming Anger and Irritability, London, Robinson
Day, A., Casey, S., Ward, T., Howells, K., Vess, J., (2010) Transitions to Better
Lives; Offender readiness and rehabilitation, Devon, Willan Publishing
Gast, L. , Patmore, A., (2012) Mastering Approaches to Diversity in Social Work,

London, Jessica Kingsley
Greenberger, D., Padesky, C.A., (1995) Mind Over Mood: Change How You Feel by
Changing the Way You Think, New York, Guilford Press
www.Goodlivesmodel.com
www.Padesky.com
118
Instrumente de evaluare
1. Evaluarea nevoilor
State-Trait Anger Expression Inventory 2 (STAXI-2)
Furnizori
Testele vor fi achiziɃionate în urma GHUXOČULL procedurilor legale, pentru

specialiĂti calificaɃi în domeniu.
8UPČWRULL IXUQL]RUL VXQW PHQɃionaɃi doar pentru a ne HYLGHQɃLD FČ

utilizatorii I-MAP pot achiziɃiona STAXI-2 în limba de care au nevoie:
/LPEDLWDOLDQČ
www.giuntios.it
/LPEDURPkQČ
www.romania.testcentral.ro
/LPEDHQJOH]Č
www.annarbor.co.uk
119
Chestionar individual de evaluare a furiei (IAA)3
Instrumentul are 24 de itemi FDUH PČVRDUČ DWLWXGLQHD FXUHQWČ D SHUVRDQHL

FRQIRUPSURSULHLSHUFHSɃLLDXWR-evaluare) în ceea ce priveĂte furia, exprimarea Ăi
controlul acesteia.
ÍQ YHGHUHD VHOHFWČULL SHUVRDQHORU HOLJLELOH SHQWUX SDUWLFLSDUHD OD SURJUDP

acestora li se cere VČ FLWHDVFČ ILHFDUH DILUPDɃLH ĂL VČ LQGLFH vQ FH PČVXUČ VXQW GH
acord cu itemul respectiv, SHRVFDUČde la Total dezacord SkQČODTotal acord.
,WHPLORUOLVHDFRUGČXQSXQFWDMSULQDWULEXLUHDXQHLYDORULGHODODXQGHTotal
acord este 5 ĂLTotal dezacord este 1).
Anumite scoruri sunt inversate GHRDUHFHSXQFWDMHOHLOXVWUHD]ČFDSČWXORSXV

DOUHVSHFWLYXOXLFRQɃLQXWvQFHHDFHSULYHĂWHDFHi itemi, astfel scorul pentru itemii
din Subscala de Control VXQW LQYHUVDɃL GHRDUHFH DFHĂWLD GHVFULX FRPSRUWDPHQWH
dezirabile. De asemenea, doi itemi din Subscala Auto-SHUFHSɄLH VXQW LQYHUVDɃL
Å'HɄLQFRQWUROXOµ ĂLÅ6XQWFDOPµ); DFHĂWLDVXQWPDUFDɃLFX5SHOLVWDVXEVFDOHORU
3HQWUX XQ QXPČU GH LWHPL scorurile sunW LQYHUVDWH DVWIHO FČ Total
dezacord este 5 ĂL Total acord este 1 (scoruri inversate sunt la itemii
1,2,4,8,12,17,21 ĂL 24), dar în chestionarul folosit de Participant itemii nu sunt
DVWIHO PDUFDɃL SHQWUX FD acesta VČ QX ILH FRQĂWLHQW GH SURWRFROXO GH HYDOXDUH D
testului.
3XQFWDMHOHSHQWUXILHFDUHHOHPHQWvQSDUWHVXQWDGXQDWHĂLVHREɃLQHDVWIHO
XQ VFRU WRWDO vQWUH ĂL 6FRUXULOH PDL PDUL GH GH SXQFWH QHFHVLWČ R
LQYHVWLJDɃie suplimentarČ, persoanele care aX REɃLQXW DVWIHO GH SXQFWDMH SRW IL
FRQVLGHUDWH DGHFYDWH SHQWUX LQWHUYHQɃLD SULYLQG gestionare a furiei. Persoanele
FDUH DX REɃLQXW VFRUXUL PDL PDUL GH WUHEXLH OXDWH vQ FRQVLGHUDUH SHQWUX
LQWHUYHQɃLDGHgestionare a managementul furiei.
Itemii FKHVWLRQDUXOXL ,$$ VXQW HQXPHUDɃL vQ VXEVFDOH LQFOXVLY FHL FDUH DX
SXQFWDMXO LQYHUVDW HYLGHQɃLDW ,QVWUXPHQWXO FRQɃLQH WRɃL DFHĂWL LWHPL vQWU-o ordine
aleatorie. 1XPČUXOLWHPXOXLvQIRUPDILQDOČDFKHVWLRQDUXOXLHVWHLQGLFDWDOČWXUDW
3
Individual Assessement of Anger (IAA)
120
)XULHUHIXODWČ,17(51ċ
Itemul 23 - Îmi interiorizez furia

Itemul 20 - Sunt mereu IXULRVIČUČFDFHLODOɃLVČĂtie
Itemul 11 - 1XDUČWFkWVXQWGHIXULRV
Itemul 15 - 6XQWIXULRVRUHvQWUHJLIČUČVČPČPDQLIHVW
Itemul 7 - Îmi refulez/reprim furia (Îmi menɃin furia în interior)
Itemul 18 - 0ČVLPWFDXQSURVWFkQGPČvQIXULL/îmi pierd firea.
Furie direcɃLRQDWČDVXSUDFHORUODOɃLRDPHQLVDXDOXFUXULORU(;7(51ċ
Itemul 3 - Le spun celorlalɃi ceea ce simt

Itemul 13 - $UČWFHORUODOɃi când sunt furios
Itemul 22 - 0ČDVLJXUFČWRDWČOXPHDĂtie cât sunt de furios
Itemul 6 - ÍPLYLQHVČVWULJ
Itemul 10 - ÍPLYLQHVČORYHVFSHFLQHYD
Itemul 19 - ÍPLYLQHVČVSDUJFHYD
Prevenirea furiei sau gestionarea acesteia (CONTROL)

Itemul 21 - 3RWVČUČPkQFDOP (R)
Itemul 1 - 3RWVČvPLVWČSkQHVFIXULD(R)
Itemul 24 - ÍQFHUFVČUČPkQFDOP (R)
Itemul 8 - ÍQFHUFVČHYLWchiar VČPČvQIXULL(R)
Itemul 17 - 3RWVČPČUHOD[H]FXXĂurinɃČ(R)
Itemul 4 - ÎnɃHOHJFHPČvQIXULHĂi evit lucrul respectiv (R)
&XPPČSHUFHSSHPLQHînsumi (AUTO-PERCEPɂIE)
Itemul 21 - 3RWVČVWDXFDOP
Itemul 5 - Sunt furios
Itemul 12 - DeɃin controlul (R)
Itemul 2 - Sunt calm (R)
Itemul 9 - Sunt irascibil
Itemul 14 - ÍPLSLHUGFXPSČWXO
121
Chestionarul individual pentru evaluarea furiei (IAA)
8UPČWRUXOFKHVWLRQDUYL]HD]ČLGHQWLILFDUHDRSLQLHLSHFDUHRDYHɃLFXSULYLUH
ODSURSULDSHUVRDQČĂLODPRGXOvQFDUHYČJHVWLRQDɃLIXULDvQSUH]HQW9ČUXJČPVČ
FLWLɃLFXDWHQɃLHILHFDUHGLQWUHvQWUHEČULOHGHPDLMRVĂLVČKRWČUkɃLGDFČVXQWHɃLGH
acord sDXQXFXDILUPDɃLLOHUHVSHFWLYH9ČUXJČPVČELIDɃLUČVSXQVXODOHVODILHFDUH
întrebare.
Dezacord Dezacord Nesigur Acord Acord

Total Total
1. 3RWVČvPLVWČSkQHVF furia.
2. Sunt calm.
3. Le spun celorlalɃi ceea ce simt.
4. ÎnɃHOHJFHPČvQIXULHĂi evit lucrul

respectiv.
5. Sunt furios.
6. ÍPLYLQHVČVWULJ.
7. Îmi refulez furiaÍPLPHQɃLQ

furia în interior.
8. ÍQFHUFVČHYLWVČPČvQIXULL.
9. Sunt irascibil.
10. ÍPLYLQHVČORYHVFSHFLQHYD.
11. 1XDUČWFkWVXQWGHIXULRV.
12. DeɃin controlul.
122

Total Total
13. $UČWcelorlalɃi când sunt furios.
14. ÍPLSLHUGFXPSČWXO.
15. 6XQWIXULRVRUHvQWUHJLIČUČVČPČ
manifest.
16. 0ČvQIXULLFXXĂurinɃČ.
17. 3RWVČPČUHOD[H]FXXĂurinɃČ.
18. 0ČVLPWFDXQSURVWFkQGPČ
înfurii.
19. ÍPLYLQHVČVSDUJFHYD.
20. 6XQWIXULRVIČUČFDFHLODOɃLVČĂtie.
21. 3RWVČUČPkQFDOP.
22. 0ČDVLJXUFČWRDWČOXPHDĂtie
cât sunt de furios.
23. ÍQFHUFVČQXvPLH[WHULRUL]H]IXULD.
24. ÍQFHUFVČUČPkQFDOP.
123
2. Evaluarea GLVSRQLELOLWČɃii pentru schimbare
Chestionarul de evaluare a disponibilitČɄLL pentru schimbare

în ceea ce priveĂte furia (ARC-Q)4
ARC-Q este menɃionat în cartea lui Day, A., Casey, S., Ward, T., Howells, K.,
Vess, J., (2010) Transitions to Better Lives; Offender readiness and
rehabilitation (vezi referinɃele). ARC-Q a fost LQVHUDWFDĂLFKHVWLRQDUsuplimentar
în acest manual în urma permisiunii primite din partea autorilor testului. Acesta
este denumit simplu Chestionar privind disponibilitatea.
Itemii subscalelor HYDOXHD]Č FHOH WUHL HOHPHQWH DOH 6WDGLLORU VFKLPEČULL ²

PČVXUDvQFDUHDFHĂWLDFRQWULEXLHODGHVFULHUHDFHORUWUHLVWDGLL
Pre-contemplare 1, 5, 10, 12
Contemplare 3, 4, 8, 9
$FɃLXQH 2, 6, 7, 11
Metode diferite au fost identificate pentru scorarea chestionarului ARC-Q, cu

toate acestea, cea mai adecvatČ pentru accesul la programul GH LQWHUYHQɃLH VDX
tratament este cea care LGHQWLILFČGHVFULHUHDVWDGLLORUVFKLPEČULL.
Scorurile se REɃLQ astfel:
- pentru itemii 1,5,10,12 (Subscala de Pre-FRQWHPSODUH VFRUXULOH VH REɃLQ SULQ

DFRUGDUHDXQRUSXQFWDMHFDUHYDULD]ČGHOD+2 (Puternic Dezacord) prin +1, 0, -1
SkQČOD-2 (Puternic acord);
- SHQWUX FHLODOɃL LWHPL 6XEVFDOD &RQWHPSODUH ĂL 6XEVFDOD $FɃLXQH VFRUXULOH

VH REɃLQ SULQ DFRUGDUHD XQRU SXQFWDMH FDUH YDULD]Č GH OD -2 (Puternic dezacord)
prin -1, 0, +1 SkQČOD +2 (Puternic acord).
4
Anger Readiness to Change Questionnaire (ARC-Q) - adaptat dupČ Williamson Ăi colaboratorii
(2003)
124
Scorul total VH REɃLQH SHQWUX ILHFDUH VXEVFDOČ SULQ DGXQDUHD VFRUXULORU
REɃLQXWH OD WRɃL LWHPLL (- SkQČ OD 6FRUXULOH QHJDWLYH UHIOHFWČ XQ GH]DFRUG
JHQHUDO FX SULYLUH OD FRQɃLQXWXO LWHPLORU FDUH PČVRDUČ VWDGLLOH VFKLPEČULL vQ WLPS
ce scorurile pozitive ilustreazČ DFRUGXO JHQHUDO 6FRUXULOH FHOH PDL ULGLFDWH
UHSUH]LQWČVWDGLLOHGHVFKLPEDUHGHVFULse'DFČGRXČVDXPDLPXOWHVFDOHDXVFRUXUL
HJDOH SH XQ FRQWLQXXP DO FHUFXOXL VFKLPEČULL SUH-FRQWHPSODUH SkQČ OD
FRQWHPSODUHĂLDFɃLXQHVHFRQVLGHUČFČSHUVRDQDVHDIOČvQVWDGLXOcel mai avansat
conform ordinii descrise prin acest model (de exemplu, dDFČVFRUXOXQHLSHUVRane
este +6 la Subscala de Pre-FRQWHPSODUH OD 6XEVFDOD GH &RQWHPSODUH ĂL -2 la
6XEVFDODGH$FɃLXQHDWXQFLSHUVRDQDVHDIOČODVWDGLXOGH&RQWHPSOare).
'DFČ XQXO GLQ FHL SDWUX LWHPi DL VXEVFDOHL OLSVHĂWH, scorul poate fi calculat
SURSRUɃLRQDO (multiplicat cu 4/3). 'DFČ GRL VDX PDL PXOɃL LWHPL OLSVHVF VFRUXO
VXEVFDOHL QX SRDWH IL FDOFXODW ĂL LGHQWLILFDUHD VWDGLXOXL VFKLPEČULL SH FDUH VH DIOČ
UHVSHFWLYDSHUVRDQČQXYDILYDOLGČ
125
Chestionarul privind disponibilitatea pentru schimbare (ARC-Q)5
8UPČWRUXOFKHVWLRQDUYL]HD]ČLGHQWLILFDUHDSČUHULLSHFDUHRDYHɃi cu privire
ODSURSULDSHUVRDQČĂLDPRGXOXLvQFDUHYČJHVWLRQDɃi pornirile furioase în prezent.
9ČUXJČPVČFLWLɃi cu atenɃLHILHFDUHGLQWUHvQWUHEČULOHGHPDLMRVĂLVČKRWČUkɃLGDFČ
sunteɃi de acord sau nu cu afirmaɃLLOHUHVSHFWLYH9ČUXJČPVČELIDɃLUČVSXQVXODOHV
de dumneDYRDVWUČODILHFDUHvQWUHEDUH

Total Total
1. 1XFRQVLGHUFČDPSUHDPXOWH
probleme cu gestionarea furiei.
2. Încerc sČvPLFRQWUROH]IXULDPDL
PXOWGHFkWRIČFHDPvQWUHFXW
3. $PGUHSWXOVČPČvQIXULL
vQVČXQHRULGHSČĂesc limita.
4. 8QHRULVXQWGHSČUHUHFČDU
WUHEXLVČvQFHUFVČvPLFRQWUROH]
furia.
5. (VWHRSLHUGHUHGHYUHPHVČWH
gândeĂti la furie.
6. Recent mi-am schimbat modul
în care abordez furia.
7. 2ULFHSHUVRDQČSRDWHVČ
YRUEHDVFČGHVSUHGRULQɃa de a
face ceva în privinɃDIXULHLvQVČ
eu chiar fac ceva în acest sens.
8. 6XQWvQID]DvQFDUHDUWUHEXLVČ
PČJkQGHVFVČvPLJHVWLRQH]
furia.
9. )XULDPHDUHSUH]LQWČR
SUREOHPČXQHRUL
10. 1XHVWHQHYRLHVČPČJkQGHVF
VČvPLVFhimb modul de
5
:LOOLDPVRQúLFRODERUDWRULL
126
abordare a furiei.
11. )DFFKLDUDFXPVFKLPEČUL
concrete în ceea ce priveĂte
modalitatea în care abordez
furia.
12. Un control mai eficace al furiei
ar fi inutil pentru mine.
127
Chestionarul Victoria privind disponibilitatea pentru

tratament (VCRQ)6
Chestionarul VCRQ este LQFOXVvQPDQXDOvQVFRSXOUHDOL]ČULLXQHLFRPSDUDɃLL cu

UH]XOWDWHOHREɃLQXWHSULQDSOLFDUHDARC-49&54SRDWHILUHJČVLWvQIRUPDLQWHJUDOČ
în cartea lui Day $ ĂL FRODERUDWRULL - Transitions to Better Lives; Offender
readiness and rehabilitation (2010) ĂLvQOXFUDUHDOXL:LOOLDPVRQĂLcolaboratorii -
Assessing offender readiness to change problems with anger (2003) (vezi
UHIHULQɃHOH bibliografice). Aceste lucUČULRIHUČH[SOLFDɃLLsuplimentare cu privire la
chestionar, în cazul în care este necesar.
8UPČWRUXO VLVWHP GH scorare a chestionarului este preluat direct din lucrarea
PHQɃLRQDWČ.
,WHPLLFKHVWLRQDUXOXLVXQWvPSČUɃLɃLvQXUPČWRDUHOHVXEVFDOH
Itemii privind DWLWXGLQLOHĂLPRWLYDɃLD: 1, 2, 4, 6, 10, 20

Itemii privind UHDFɃLLOHHPRɃLRQDOH: 7,9,12,15,17,18
Itemii privind convingerile LQIUDFɃLRQDOH: 5, 8, 14, 16
Itemii privind eficacitatea: 3, 11, 13, 19
,WHPLLVXQWVFRUDɃLGHOD1 pentru Dezacord puternic SkQČOD5 pentru Acord

puternic.
3HQWUX REɃLQHUHD 'LVSRQLELOLWČɄLL SHQWUX WUDWDPHQW VH LQYHUVHD]Č

elementele de cod numerotate 1, 4, 6, 8, 14, 16, 19 ĂL 20, iar apoi VHvQVXPHD]Č
WRDWHHOHPHQWHOHSHQWUXDREɃLQHXQSXQFWDMtotal privind disponibilitatea.
Scorurile SHQWUX VXEVFDOH VH REɃLQ SULQ DGXQDUHD HOHPHQWHORU UHOHYDQWH

Aceste punctaje pot fi utilizate ca un indiciu cu privire la zonele în care trebuie
intervenit atunci când punctajele privind GLVSRQLELOLWDWHDVXQWVFČ]XWH
În timp ce Casey ĂL FRODERUDWRULL UHFRPDQGČ XQ scor fix de 72 de

puncte FDILLQGLQGLFDWRUXOGLVSRQLELOLWČɃLLSHQWUXWUDWDPHQWRULFHKRWČUkUHSULYLQG
scorurile fixe trebuie DGRSWDWČ în coUHODɃLH FX DOWH FRQVLGHUDɃLXQL UHIHULWRDUH OD
tratament (inclusiv deci]LD UHIHULWRDUH OD SXQFWDMHOH IDOV SR]LWLYH ĂL IDOV QHJDWLYH
considerate ca fiind acceptabile).
6
Victoria Corrections Readiness to Change Questionnaire (VCRQ)
128
Chestionarul Victoria privind disponibilitatea pentru tratament7
InstrucɃLXQL YČ UXJČP VČ FLWLɃi cu atenɃLH ILHFDUH GLQWUH vQWUHEČULOH GH PDL
jos ĂLVČKRWČUkɃLGDFČVXQWHɃi de acord sau nu cu afirmaɃiile respective. ÎncercuiɃi
QXPČUXO FDUH UHSUH]LQWČ FHHD FH VLPɃiɃL 9Č UXJČP VČ vQFHUFXLɃi doar un singur
QXPČUSHQWUXILHFDUHDILUPDɃie.

Total Total
1. Programele de LQWHUYHQɃLH
sunt o SRUFČULH. 1 2 3 4 5
2. 9UHDXVČPČVFKLPE. 1 2 3 4 5
3. În general, am încredere în oameni. 1 2 3 4 5
4. 1XVXQWvQVWDUHVČIDFIDɃČprogramelor
de interYHQɃLHWUDWDPHQW. 1 2 3 4 5
5. (XVXQWGHYLQČSHQWUXLQIUDFɃiunea
sČYkUĂLWČ. 1 2 3 4 5
6. Programele de LQWHUYHQɃLH
nu funcɃLRQHD]Č. 1 2 3 4 5
7. &kQGPČJkQGHVFODXOWLPDPHD
infracɃiune sunt furios pe mine. 1 2 3 4 5
8. AlɃii sunt GHYLQČ pentru infracɃiunea

VČYkUĂLWČGHPLQH. 1 2 3 4 5
9. 6XQWVXSČUDWSHQWUXIDSWXOFČVXQWXQ
client al serviciilor corecɃionale/
PČDIOXvQVXSUDYHJKHUHDVHUYLFLXOXL
GHSUREDɃLXQH. 1 2 3 4 5
10. 6ČQXPDLFRPLWLQIUDFɃLXQL
este foarte important pentru mine. 1 2 3 4 5
7
Victoria Corrections Readiness to Change Questionnaire (VCRQ) - $GDSWDW GXSČ &DVH\ 'D\
+RZHOOVɂL:DUG
129
11. Sunt bine organizat. 1 2 3 4 5
12. 0ČVLPWYLQRYDWGLQFDX]DLQIUDFɃiunilor 1 2 3 4 5
pe care le-DPVČYkUĂLW.
13. 1XDPPDLVČYkUĂLWLQIUDFɃLXQLGHFHYD
vreme. 1 2 3 4 5
14. 1XPHULWVČLVSČĂHVFRSHGHDSVČ. 1 2 3 4 5
15. 0ČVXSČUČIDSWXOFČVXQWFRQVLGHUDW 1 2 3 4 5
un infractor.
16. &kQGPČJkQGHVFODSHGHDSVDPHD 1 2 3 4 5
PČsimt furios pe anumite persoane.
17. Regret infracɃLXQHDVČYkUĂLWČFDUHD 1 2 3 4 5

dus la pedeapsa mea.
18. Îmi este ruĂine de infracɃiunile 1 2 3 4 5

sČYkUĂite.
19. 8UČVFVČPLVHVSXQČFHVČIDF. 1 2 3 4 5
20. Programele de LQWHUYHQɃLH.

sunt pentru fraieri. 1 2 3 4 5
130
*KLGSHQWUXPDQDJHULLGHFD]SULYLQGLPSOHPHQWDUHDSUDFWLFČa Programului Individual de
GHID PENTRU MANAGERII

DE CAZ PRIVIND
IMPLEMENTAREA
35$&7,&ċ$ PROGRAMULUI
INDIVIDUAL DE
GESTIONARE A FURIEI
I-MAP
*KLGSHQWUXPDQDJHULLGHFD]SULYLQGLPSOHPHQWDUHDSUDFWLFČD3URJUDPXOXL,QGLYLGXDOGH
&DGUXOJHQHUDOGHGHVIČĂXUDUHDSURJUDPXOXL,-MAP
I-MAP este un program individual de gestionare a furiei FDUHVHGHUXOHD]Čpe

parcursul a 9 sesiuni pentru persoanele care DXVČYkUĂLWLQIUDFɃLXQLĂLFDUHH[HFXWČ
RSHGHDSVČQHSULYDWLYČGHOLEHUWDWHVXEVXSUDYHJKHUHDVHUYLFLXOXLGHSUREDɃLXQH. I-
MAP nu este o intervenɃie de grup, el este un program individual livrat de un singur
Facilitator special format pentru aplicarea acestuia. *UXSXOɃLQWČSHQWUXFDUHDIRVW
conceput cuprinde infractorii de sex masculin cu vârsta peste 16 ani.
&HOH QRXČ VHVLXQL VXQW FRncepute a fi susɃLQXWH VČSWČPkQDO GHĂi primele

GRXČVHVLXQLVHSRWGHUXODvQDFHHDĂLVČSWČPkQČ, la un interval de 2-3 zile. Aceasta
vQVHDPQČFČSURJUDPXOYDILILQDOL]DWvQVDXVČSWČPkQL3HUVRDQDFDUHYDLQWUD
vQDFHVWSURJUDPYDILHYDOXDWČvQDLQWHGHvQFHSHUHDĂLGXSČWHUPLQDUHDDFHVWXLDvQ
vederea aprecierii nivelului de manifestare a furiei care are caracter problematic Ăi
DPRGDOLWČɃilor de exprimare a acestei furii.
2ELHFWLYHOH SURJUDPXOXL GH LQWHUYHQɃLH VXQW UHGXFHUHD FRPSRUWDPHQWXOXL

IXULRV SULQ LQWHUPHGLXO DSOLFČULL VWUDWHJLLORU Ăi a tehnicilor cognitiv-
comportamentale Ăi de conĂtientizare (Mindfulness). PotenɃialii 3DUWLFLSDQɃL în
cadrul programului I-0$3VXQWFHLFDUHVHFRQIUXQWČvQYLDɃa de zi cu zi cu episoade
GH IXULH SUREOHPDWLFH DWHQɃLD ILLQG vQGUHSWDWČ VSUH predarea tehnicilor de
JHVWLRQDUHDHPRɃLLORUĂLDFRPSRUWDPHQWXOXL.
I-MAP QXDERUGHD]ČFRPSRUWDPHQWXOfurios din trecut ĂLQXUHSUH]LQWČR

intervenɃie de consiliere.
3URJUDPXO UHSUH]LQWČ R LQWHUYHQɃLH GH IRUPDUH D DELOLWČɃLORU, pornind de la

aspectele/conduitele pozitive ĂLpunctele forte de care dispune deja Participantul,
NU este un program centrat pe infracɃiune Ăi nici un program de diminuare a
violenɃei.
133
Selectarea 3DUWLFLSDQɃLlor pentru participarea la programul I-MAP
Eligibilitatea
&ULWHULLOH GH ED]Č vQ FHHD FH SULYHĂte eligibilitatea 3DUWLFLSDQɃLlor pentru
programul I-MAP VWLSXOHD]Č ca SHUVRDQD LQFOXVČ VČ ILH GH VH[ PDVFXOLQ FX YkUVWD
peste 16 ani, VČ IL VČYkUĂLW LQIUDFɃLXQL ĂL VČ H[HFXWe R SHGHDSVČ QHSULYDWLYČ GH
OLEHUWDWH VXE VXSUDYHJKHUHD VHUYLFLXOXL GH SUREDɃLXQH, având cel puɃin 12
VČSWČPkQL SkQČ OD WHUPLQDUHD SHGHSVHL SHQWUX D SXWHD ILQDOL]D SURJUDPXO Ăi
HYDOXČULOH DFHVWXLD ĂL VČ VH FRQIUXQWH vQ SUH]HQW FX SUREOHPH GH JHVWLRQDUH D
IXULHL 3HUVRDQHOH FDUH VH FRQIUXQWČ vQ SUH]HQW FX FRQVXPXO DEX]LY GH GURJXUL
Ăi/sau alcool treEXLHHYDOXDWHSHQWUXDVHDSUHFLDPČVXUDvQFDUHDFHVWHDDXQHYRLH
de o intervenɃie privind consumul abuziv de substanɃe toxice, înainte de includerea
lor în programul I-MAP, în conformitate cu VWDQGDUGHOHLQWHUQHGHIXQFɃLRQDUHDOH
VHUYLFLXOXLGHSUREDɃLXne
Compatibilitatea
'RXČ PHWRGH VXQW GLVSRQLELOH SHQWUX D GHWHUPLQD GDFČ R SHUVRDQČ DUH

QHYRLHGHLQWHUYHQɃLD,-MAP.
Persoanele pot fi evaluate utilizând Instrumentul Individual de evaluare a

furiei (IAA), care este un chestionar cu GH LWHPL FDUH PČVRDUČ DWLWXGLQHD
FXUHQWČDSHUVRDQHLFRQIRUPSURSULHLSHUFHSɃLLDXWR-HYDOXDUHvQFHHDFHSULYHĂWH
IXULD H[SULPDUHD ĂL FRQWUROXO DFHVWHLD Instrumentul a fost elaborat pentru a fi
IRORVLW SHQWUX VHOHFɃLD 3DUWLFLSDQɃLlor în programul I-0$3 ĂL IXUQL]HD]Č R VLPSOČ
LQGLFDɃLH FX SULYLUH OD QHYRLOH FRUHODWH FX IXULD 3RWHQɃLDOLORU 3DUWLFLSDQɃL li se
VROLFLWČVČFLWHDVFČILHFDUHitem ĂLVČLQGLFHvQFHPČVXUČVXQWGHDFRUGFXDFHDVWD
SHRVFDOČFDUHPHUJHde la Dezacord total SkQČODAcord total. Scorurile pentru
ILHFDUHLWHPvQSDUWHVXQWvQVXPDWHĂLVHREɃLQHastfel XQSXQFWDMWRWDOFDUHYDULD]Č
vQWUHĂLPersoanele care REɃLQVFRUXULPDLPDULGHGHSXQFWH QHFHVLWČo
LQYHVWLJDɃLH VXSOLPHQWDUČ ele ar putea fi adecvate pentru inteUYHQɃLD SULYLQG
gestionarea furiei. 3HUVRDQHOHFDUHREɃLQVFRUXULPDLPDULGH96 de puncte ar trebui
134
avute în vedere pentru introducerea în programul de LQWHUYHQɃLe privind

gestionarea furiei.
'DFČ HVWH QHFHVDUČ R HYDOXDUH VWDQGDUGL]DWČ YDOLGDWČ LQWHUQDɃLonal) a

3DUWLFLSDQɃLlor FH SRW IL LQFOXĂL vQ SURJUDPXO ,-MAP instrumentul care ar trebui
folosit pentru a determina nivelul nevoilor legate de furie este State-Trait Anger
Expression Inventory 2 (STAXI-2). Acesta este un instrument de auto-evaluare a
FČUXL DSOLFDUH GXUHD]Č DSUR[LPDWLY PLQXWH (YDOXDUHD UHDOL]DWČ FX DFHVW
chestionar VWDELOHĂWHQLYHOXOĂLLQWHQVLWDWHDSUREOHPHLSHFDUHRFRQVWLWXLHIXULD Ăi
modul de exteriorizare/exprimare a acesteia. Evaluarea are ca rezultat un profil al
punctajelor pentru subclasele testului, care este clasificat astfel: VFČ]XW, moderat,
ridicat Ăi foarte ridicat. Programul de intervenɃie I-MAP este conceput pentru
SHUVRDQHOH FDUH SUH]LQWČ nevoi legate de gestionarea furiei, astfel încât ar fi
LQDGHFYDWČ introducerea în program a unei persoane care a obɃinut doar scorurile
VFČ]XW sau moderat. Pentru direcɃLRQDUHD FRUHVSXQ]ČWRDUH D LQWHUYHQɃiei,
potenɃialii 3DUWLFLSDQɃL DU WUHEXL VČ REɃLQČ VFRUXUL GH QLYHO ridicat sau foarte
ridicat, pentru cel puɃin una dintre subclase.
Disponibilitatea pentru schimbare
Suplimentar, se pot utiliza alte instrumente opɃionale pentru aprecierea

PČVXULL vQ FDUH SHUVRDQD HVWH SUHJČWLWČ SHQWUX VFKLPEDUH, Ăi anume
Chestionarul privind disponibilitatea pentru schimbare în ceea ce priveĂte
furia (Anger Readiness to Change Questionnaire - ARC-Q) Ăi Chestionarul
Victoria privind disponibilitatea pentru tratament (Victoria Corrections
Readiness Questionnaire - VCRQ). Aplicarea acestor instrumente de auto-evaluare
GXUHD]Č SkQČ OD PLQXWH $FHVWHD LGHQWLILFČ PČVXUD vQ FDUH SRWHQɃialul
Participant poate fi descris ca fiind pre-contemplativ QX VH JkQGHĂWH OD
schimbare), contemplativ VH JkQGHĂWH OD VFKLPEDUH sau activ vQFHDUFČ VČ IDFČ
schimbarea). Un astfel de instrument nu ar trebui utilizat ca instrument de
excludere a unei persoane din categoria celor eligibile pentru programul I-MAP,
vQVČ SRDWH RIHUL LQIRUPDɃLL necesare pentru SULRULWL]DUHD LQWHUYHQɃLHL sau
identificarea situaɃiilor în care persoana are nevoie de asistenɃČ VXSOLPHQWDUČ vQ
YHGHUHDGH]YROWČULLVDXPHQɃinerii motivaɃiei.
135
3ULQFLSLXOUHVSRQVLYLWČɃii
Conform principiului UHVSRQVLYLWČɃii, pentru ca programul I-0$3 VČ ILH

HILFLHQW PHWRGD GH SUHGDUH WUHEXLH VČ FRUHVSXQGČ atât VWLOXULORU GH vQYČɃare
preferate ale 3DUWLFLSDQɃLlor, cât Ăi altor nevoi ale acestora. Prin urmare, chiar Ăi în
cazul în care R SHUVRDQČ FDUH D VČYkUĂLW LQIUDFɃLXQL, VH DIOČ vQ VXSUDYHJKHUHD
VHUYLFLLORUGHSUREDɃLXQHĂLeste eligibilČ Ăi compatibilČ cu programul I-MAP în baza
caracteristicilor ĂLQHYRLORUSHUVRQDOHLGHQWLILFDWHHVWHSRVLELOFDSURJUDPXOVČQX
fie compatibil, în cazul în care acesta nu este livrat într-R PDQLHUČ FDUH VČ vO
determine pe Participant VČ VH LPSOLFH 3HQWUX D UČVSXQGH DFHstei probleme,
echipele locale vQVČUFLQDWH FX JHVWLRQDUHD SURJUDPXOXL WUHEXLH VČ RSHUH]H WRDWH
UHFWLILFČULOH UH]RQDELOH SHQWUX D VH DVLJXUD GH IDSWXO FČ SURJUDPXO ,-MAP este
accesibil tuturor acelor persoane care ar putea beneficia de pe urma acestuia.
AspHFWHOH FDUH WUHEXLH OXDWH vQ FRQVLGHUDUH VXQW DELOLWDWHD LQWHOHFWXDOČ
educaɃia/nivelul de ĂFRODUL]DUH VČQČWDWHD PiQWDOČ ĂL IL]LFČ FRQVXPXO DFWXDO GH
droguri, invaliditatea Ăi disponibilitateaPRWLYDɃLDSHQWUXVFKLPEDUH.
Pentru a fi compatibil pentru includerea în programul I-MAP potenɃialul

Participant WUHEXLH VČ ILH FDSDELO VČ FRPXQLFH vQ OLPED vQ FDUH HVWH VXVɃinut
programul ĂLVČGHɃLQČDELOLWČɃLGHVFULHUHĂLFLWLUHFHOSXɃLQGHED]ČSHQWUXDputea
VČ SDUFXUJČ DQXPLWH VHVLXQL ale acestuia. În cazul în care nivelul educaɃional al
Participantului FRQVWLWXLHRSUREOHPČacesta poate solicita asistenɃČVXSOLPHQWDUČ
vQYHGHUHDILQDOL]ČULLVHVLXQLORUĂi a sarcinilor alocate.
136
3ULQFLSLXOFRQWLQXLWČɃii
ImportanɃDFRQWLQXLWČɃii, precum ĂLHYLGHQɃLHUHDDFHVWXLDVSHFWDDSČUXWFD

XUPDUH D FHUFHWČULORU Ăi GH]YROWČULORU WHRUHWLFH ĂL SUDFWLFH vQ GRPHQLXO WHRULHL
corecɃLRQDOH 6FKLPEDUHD RULFČUXL FRPSRUWDPHQW HVWH GH QDWXUČ VČ QHFHVLWH VXUVH
de asistenɃČVXSOLPHQWDUHvQDIDUČVXSRUWXOXLRIHULt de Facilitatorul intervenɃiei.
3ULQ XUPDUH HVWH LPSRUWDQWČ vQFXUDMDUHD HIRUWXULORU 3DUWLFLSDQɃLlor de a

LGHQWLILFD ĂL IRORVL Ăi alte surse de suport suplimentare. Acest aspect include
relaɃLRQDUHD LQWHUYHQɃLHL FX SURFHVXO PDL ODUJ de supraveghere a infractorilor. De
asemenea, SUHVXSXQH VXVɃLQHUHD 3DUWLFLSDQɃLlor pentru ca ei VČ VWDELOHDVFČ
conexiuni între sesiuni Ăi contextele exterioare GLQ SURSULLOH YLHɄL (din care fac
parte, de exemplu, parteneri, asistenɃi sociali, alte agenɃii Ăi furnizori de servicii).
ÍQ DQXPLWH VLWXDɃLL Hste posibil ca Facilitatorul VČ ILH FKLDU FRQVLOLHUXO GH
SUREDɃLXQH. 7RɃLFacilitatorII YRUILIRUPDɃLVSHFLDOSHQWUXDSOLFDUHDSURJUDPXOXL.
137
Care sunt aĂWHSWČULOHmanagerilor de caz/consilierilor de probaɃiune

IDɃČGHFacilitatorii programului I-MAP?
Fiecare Participant în cadrul programului va beneficia de un singur

Facilitator. Unul dintre beneficiile rolului de Facilitator individual este FČ DFHVWD
UHSUH]LQWČXQprim punct de contact pentru consilierii de probaɃiune/managerii de
caz.
Facilitatorul poate:
1. Contacta în scris pe viitorul Participant (Ăi, în mod ideal, telefonic) înainte

GH vQFHSHUHD SURJUDPXOXL SHQWUX FRQILUPDUHD VHOHFWČULL vQ FDGUXO
programului I-MAP Ăi pentru IXUQL]DUHD LQIRUPDɃLLORU FX SULYLUH la cadrul
general al programului, în cazul în care este nevoie.
2. Consulta consilierul de probaɃiune/managerul de caz cu privire la orice
aspect de neconformare a Participantului.
3. Consulta consilierul de probaɃLXQH FX SULYLUH OD vQFČOFČULOH JUDYH DOH
Acordului, cum ar fi neparticiparea la sesiuni.
4. Contacta în scris Participantul (Ăi, în mod ideal, telefonic) la terminarea
programului pentru a confirma finalizarea intervenɃiei Ăi a informa cu privire
la orice aspecte nerezolvate.
Cum pot consilierii de probaɃiunePDQDJHULLGHFD]VČRIHUH

asistenɃČ3DUWLFLSDQɃLlor implicaɃi în programul I-MAP?
$YkQGvQYHGHUHIDSWXOFČîntre consilierii de probaɃiune/managerii de caz ĂL

3DUWLFLSDQɃL H[LVWČ XQ contact permanent, aceĂtia au un rol cheie în ceea ce
priveĂte asistenɃD RIHULWČ 3DUWLFLSDQɃLlor vQ SURFHVXO GH vQYČɃare Ăi dezvoltare
FRQWLQXČ GXSČ ILQDOL]DUHD SURJUDPXOXL ,-MAP. Consilierii de probaɃiune/managerii
de caz pot realiza acest lucru prin:
138
1. &RPXQLFDUHD FČWUH Facilitatorul SURJUDPXOXL D RULFČURU LQIRUPDɃii relevante

cu privire la nevoile Participantului Ăi a altor aspecte conform principiilor
UHVSRQVLYLWČɃii, în cazul în care acestea sunt solicitate.
2. Încurajarea 3DUWLFLSDQɃLlor privind conĂtientizarea relevanɃHL JHVWLRQČULL
furiei pentru ei înĂiĂi Ăi pentru viitorul lor.
3. Încurajarea Ăi sprijinirea 3DUWLFLSDQɃLlor vQ YHGHUHD XWLOL]ČULL DELOLWČɃLORU ĂL
competenɃelor de management al furiei, în vederea JHVWLRQČULLIDFWRULORUGH
ULVFGH]YROWČULLIDFWRULORUGHSURWHFɃie; identifLFČULLĂi atingerii obiectivelor
personale pro-sociale.
4. EvidenɃierea importanɃei ĂL VSULMLQLUHD ILQDOL]ČULL Temelor din afara
sesiunilor.
5. DeɃinerea unor cunoĂtinɃH GH ED]Č FX SULYLUH OD FRQɃinutul programului
pentru oferirea de asistenɃČParticipantului în vederea menɃLQHULLDELOLWČɃLORU
dobândite de acesta în cadrul programului.
InformaɃLLSHQWUXLQVWDQɃDGHMXGHFDWČĂLSHQWUXFRPXQLWDWH
Programul I-0$3 D IRVW FRQFHSXW vQ YHGHUHD GH]YROWČULL FRQVROLGČULL

competenɃelor de gestionare a furiei. Este destinat infractorilor de sex masculin,
cu vârste peste DQLFDUHVHFRQIUXQWČîn prezent cu problema furiei în viaɃa de
zi cu zi.
I-MAP nu este un program centrat pe infracɃiune ĂL QX DERUGHD]Č XQ

comportament infracɃional anume, fiind, prin urmare, potrivit pentru beneficiarii
FDUHVXQWLGHQWLILFDɃLFDDYkQGvQSUH]HQWSUREOHPHFXIXULDLQGLIHUHQWGHWLSXOGH
LQIUDFɃLXQH SHQWUX FDUH DX IRVW FRQGDPQDɃL Acesta nu trebuie considerat un
substitut pentru niciuna dintre intervenɃiile centrate pe infracɃiune, el nefiind un
SURJUDPFDUHYL]HD]ČFRPSRUWDPHQWXOYLROHQWLQIUDFɃional.
3ULQXUPDUHQXRULFHSHUVRDQČHVWHFRPSDWLELOČSHQWUXSDUFXUJHUHDDFHVWXL
SURJUDP(FKLSDvQVČUFLQDWČFXJHVWLRQDUHDSURJUDPXOXLDUHUHVSRQVDELOitatea de a
informa consilierii de probaɃiune/managerii de caz cu privire la compatibilitatea
sau incompatibilitatea unui infractor cu programul I-MAP. Orice KRWČUkUH D
139
instanɃHLFXSULYLUHODREOLJDɃLDde a SDUWLFLSDODSURJUDPDUWUHEXLVČILHIRUPXODWČ
PDL GHJUDEČ vQ WHUPHQL YL]kQG HYDOXDUHD FRPSDWLELOLWČɄii cu includerea în
programul I-MAP, decât în termeni vizând participarea în cadrul/finalizarea
Programului Individual de Gestionare a Furiei I-MAP.
Doar persoanele care nu sunt compatibile din punct de vedere al criteriului

HOLJLELOLWČɃii Ăi, în mod special, al nevoilor, ar trebui excluse în mod automat din
categoria celor care pot urma programul I-0$3 ÍQ DFHVWH FLUFXPVWDQɃH PČVXULOH
GH SUREDɃLXQH LPSXVH trebuie revizuite ĂL DFWXDOL]DWH SHQWUX D UHIOHFWD IDSWXO FČ
infractorul nu este compatibil cu acest program ĂL SULQ XUPDUH QX WUHEXLH VČ LD
parte la acesta.
'HĂLSURJUDPXOSRDWHILUHSHWDW, VHFRQVLGHUČDGHFYDWFDDFHVWOXFUXVČQXVH
întâmple frecvent, fiind necesar cel SXɃLQ XQ LQWHUYDO GH SDWUX OXQL GH OD XOWLPD
VHVLXQHSDUFXUVČDSURJUDPXOXL
140
Materiale suplimentare pentru Facilitatori
MATERIALE SUPLIMENTARE
PENTRU FACILITATORI
142
Fiecare Facilitator al programului I-MAP va deɃine propriul Manual, un Caiet

de exerciɄii Ăi broĂura Jurnal.
Acestea sunt materialele suplimentare QHFHVDUHILHFČUXLFacilitator, oferite

în format electronic. În acest fel materialele care vor fi utilizate în cadrul
sesiunilor pot fi imprimate Ăi copiate. Este posibil ca, pe parcursul programului, VČ
ILHQHFHVDUČUealizarea mai multor copii.
CUPRINS
([HUFLɃLXOCalea spre gestionarea furiei (Foaia de parcurs)

8WLOL]DUHDH[HUFLɃLXOXLCalea spre gestionarea furiei (Foaia de parcurs)
Formularul de feedback al Participantului (câte unul pentru fiecare sesiune)
Foi de Jurnal vQDOEIRLVXSOLPHQWDUHSHQWUXFRQVHPQDUHDDOWRUH[HPSOHGHVLWXDɃLL
FDUH LPSOLFČ GHFODQĂDUHD IXULHL VDX SHQWUX D IL RIHULWH 3DUWLFLSDQɃLlor GDFČ HVWH
nevoie)
Scenarii
Gânduri nocive ĂLJkQGXOGHFODQĂDWRUVDXPDLPXOWH
Gânduri utile (5 sau mai multe)
CartonaĂe cu indicii ² acɃiuni (2 cartonaĂHFXLQGLFLLFRPSOHWDWHĂLQHFRPSOHWDWH
CartonaĂe cu indicii ² gânduri (2 cartonaĂHFXLQGLFLLFRPSOHWDWHĂLQHFRPSOHWDWH
Instrumentul individual de evaluare a furiei (IAA)
Chestionarul de evaluDUHDGLVSRQLELOLWČɃLLSHQWUXVFKLPEDUH(ARC-Q)
Chestionarul 9LFWRULDGHHYDOXDUHDGLVSRQLELOLWČɃLLSHQWUXVFKLPEDUHVCR-Q)
Model de certificat de participare la programul I-MAP
143
Calea spre gestionarea cu

success a furiei
(Foaia de parcurs)
TRECUT
8WLOL]DUHDH[HUFLɃLXOXLCalea spre gestionarea cu succes a

furiei (Foaia de parcurs)
([HPSOH GH vQWUHEČUL GHFODQĂDWRDUH DVRFLDWH ILHFČUHL LPDJLQL JUDILFH GLQ
H[HUFLɃLXOCalea spre gestionarea cu succes a furiei (Foaia de parcurs)
Prezentarea Participantului ĂLDFacilitatorului
Sesiunea 1 - Sarcina 1
&H DĂ SXWHD SUHOXD GH OD WLQH FDUH VČ vPL ILH GH DMXWRU" &H P-ar putea ajuta pe
calea spre gestionarea furiei?
&DUHVXQWDĂWHSWČULOHSHFDUHOHDYHPXQXOGHODFHOČODOW"&HP-DUSXWHDDMXWDVČ
progresez pe calea spre gestionarea furiei?
&XPIXQFɃLRQHD]ČvQɃHOHJHUHDDFRUGXOvQFKHLDWGHQRL"$PUHXĂLWVČvPLvQGHSOLQHVF
VDUFLQLOHĂLVČvPLRQRUH]SDUWHDPHDGHvQɃHOHJHUH"
TRECUT
Ce anume aduc din propriul trecut în cadrul sesiunilor programului? Ce anume

PČSURYRDFČ"
Ce m-DGHWHUPLQDWVČDMXQJDLFL"&XPDPDMXQVVČSDUWLFLSODDFHVWSURJUDP"&kW
GHVHULRDVČFRQVLGHUFČHVWHDFHDVWČSUREOHPČDIXULHLvQFHHDFHPČSULYHĂWH"
145
&RQVLGHU FČ IXULD UHSUH]LQWČ R SUREOHPČ vQ YLDɃD PHD în prezent ĂL QX GRDU vQ
trecut?
&DUHVXQWFRQYLQJHULOHPHOHGHED]ČFDUHDUSXWHDVČPČSURYRDFH"
&DUHVXQWREVWDFROHOHSHFDUHOHvQWkPSLQFkQGYUHDXVČ-mi gestionez furia? Ce

PČRSUHĂte?
Care sunt nevoile mele individuale?

Care sunt obstacolele care m-DUSXWHDvPSLHGLFDVČEHQHILFLH]GHDFHVWSURJUDPîn
cel mai eficient mod?
&DUHVXQWREVWDFROHOHvQWkPSLQDWHvQFDOHDFRPXQLFČULL"
Care sunt obstacolele LQWHUQH ĂL H[WHUQH FDUH PČ vPSLHGLFČ VČ vPL H[WHULRUL]H]
furia?
$FDVČ
&XP PČ YRU DMXWD SHUVRDQHOH DSURSLDWH VČ IRORVHVF DFHVW SURJUDP în cel mai
eficient mod? Cum le pot implica în acest program?
146
&DUHVXQWOXFUXULOHFDUHVHSHWUHFDFDVČĂLFDUHP-DUSXWHDDMXWDVDXvPSLHGLFDVČ
îmi ating obiectivele?
&DUHGLQWUHUHODɃLLOHPHOHPL-ar putea fi de ajutor în gestionarea furiei?
7UDPEXOLQDVDXSODVDHODVWLFČ
&DUH HVWH PRWLYDɃLD SHQWUX FDUH PČ DIOX DLFL vQ SUH]HQW" &DUH VXQW OXFUXULOH FDUH
FRQWHD]Č SHQWUX PLQH" &DUH VXQW DVSHFWHOH LPSRUWDQWH SHQWUX PLQH vQ FHHD FH
SULYHĂWHJHVWLRQDUHDIXULHL"
&XP DU SXWHD DELOLWČɃLOH GH FRPXQLFDUH HILFLHQWČ VČ DFɃLRQH]H FD R WUDPEXOLQČ
SHQWUXDPČDMXWDVČPHUJPDLGHSDUWH"
&XP DĂ SXWHD XWLOL]D H[HUFLɃLXO YL]XDOL]ČULL SH SRVW GH WUDPEXOLQČ SHQWUX D PHUJH
PDLGHSDUWHĂLDIDFHSURJUHVHvQIHOXOvQFDUHvPLJHstionez furia?
Punctele forte
&XPDĂSXWHDIRORVLVWLOXOPHXGHJkQGLUHSR]LWLYČvQPRGXOFHOPDLHILFLHQW"
147
&DUHVXQWIDFWRULLLQWHUQLFDUHPČRSUHVFVČPČFRPSRUWIXULRV"
Cât de mult am progresat? Care sunt lucrurile pe care le-DPUHDOL]DWĂLSHFDUHOH-
am îndeplinit cu succes?
Semaforul
&XPDUSXWHDVWUDWHJLLOHFXVROXɃLLUDSLGHVČPČDMXWHVČPČRSUHVFVČJkQGHVFĂL
VČPHUJPDLGHSDUWHHYLWkQGVLWXDɃLDFDUHvPLSURYRFČIXULH"
&XP PČ DMXWČ VWUDWHJLD STOP, Aā7($37ċ 3/($&ċ VČ vPL IRORVHVF DELOLWČɃLOH GH
gestionare a furiei?
Obiectivul Final
&HvQɃHOHJSULQLGHHDGHVFKLPEDUH"&XPYRLPČVXUDVFKLPEČULOHvQFHHDFHSULYHĂWH
capacitatea mea de gestionare a furiei?
148
Sesiunea 1 - 7HPDSHQWUXDFDVČ
&DUH VXQW DĂWHSWČULOH PHOH vQ XUPD SDUFXUJHULL SURJUDPXOXL vQ FHHD FH SULYHĂWH
gestionarea sau reducerea furiei? Care sunt obiectivele mele realizabile stabilite
pentru acest program?
ÍQ FH PČVXUČ PL-am îndeplinit în totalitate obiectivele? Care sunt sentimentele
mele cu privire la acest lucru? În ce mod m-am surprins pe mine însumi? Ce se
vQWkPSOČvQFD]XOvQFDUHDQXPLWHDVSHFWHDXUČPDVQHUH]ROYDWH"
&HDOWHSURYRFČULDĂPDLSXWHDvQWkPSLQDvQvQFHUFDUHDGH a-mi gestiona furia? Cum
PČYDDMXWDSURJUHVXOvQUHJLVWUDWGHMDvQHYLWDUHDSURYRFČULORU"
149
Formularul de feedback al Participantului
RememoraɃL XOWLPHOH ]LOH SHQWUX D UČVSXQGH OD XUPČWRDUHOH vQWUHEČUL

ÎncercuiɃL UČVSXQVXO FDUH UHIOHFWČ FHO PDL exact experienɃD GXPQHDYRDVWUČ 1X
încercaɃL VČ YČ DPLQWLɃL UČVSXQVXULOH DQWHULRDUH JkQGLɃi-YČ SXU Ăi simplu la
experienɃHOH WUČLWH vQ DFHVWH ]LOH, care au implicat furia ĂL vQ FDUH DɃL XWLOL]DW
WHKQLFLOHvQYČɃate în sesiunile I-MAP.
1XPČUXOVHVLXQLL Data:
1. În câte dintre zilele care au trecut de la 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ultima sesiune v-aɃi pierdut calmul?
2. De câte ori v-aɃi pierdut calmul pe parcursul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

zilei în care aɃi fost cel mai furios?
3. De câte ori aɃi reuĂLWVČYČFRQWURODɃi pornirile 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

furioase?
4. De câte ori aɃLXWLOL]DWWHKQLFLOHvQYČɃate? 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5. Cât de bine aɃi înɃeles ultima sesiune din 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

SURJUDPODFDUHDɃLSDUWLFLSDW"
(1=Deloc, 10=Foarte bine)
6. AveɃi observaɃii referitoare la ultima sesiune

ODFDUHDɃLSDUWLFLSDW"
150
EmoɃLL6WČUL
SituaɃii SenzaɃii fizice Gânduri Gânduri alternative
Evaluare
Aceasta este o stare de fapt sau

RSČUHUH"&DUHDUILSČUHUHD
altei persoane? Care este
Ce gânduri mi-au trecut prin imaginea de ansamblu? ([LVWČR
minte? Care a fost DOWČPRGDOLWDWHGHDSULYLDFHVW
vQVHPQČWDWHDDFHORU lucru? Iau în mod personal acest
gânduri/ imagini pentru lucru? Gândurile mele sunt
mine? Care sunt lucrurile proporɄionale cu situaɄia? Cât
FDUHPČSURYRDFČ"&H de important este acest lucru?
Ce emoɄii m-au sentimente îmi declanĂHD]Č Va mai avea valoare peste 6
Ce s-a întâmplat? Unde? încercat? Cât de &HDPREVHUYDWFČVH DFHDVWD"6XQWGHSČUHUHFČ luni? Care sunt aĂWHSWČULOHPHOH
Când? Cu cine? intense au fost? petrece în corpul sunt tratat în mod FXSULYLUHODDFHDVWČVLWXDɄie?
EvaluaɃi furia de la 1- meu? Ce au observat LQHFKLWDELO"0ČVLPWWUDWDW (VWHUH]RQDELOSHQWUXWRDWČ
$GDSWDUHGXSČ&DURO 100. ceilalɄi? vQPRGLQHFKLWDELO"6LPWFČ lumea? Care este sfatul pe care
151
Vivyan (2010) nu însemn nimic? l-aĂ oferi unei alte persoane?
152
EmoɃLL6WČUL
Evaluare
Doi dintre colegii mei Încordat Ăi irascibil Durere de cap Mi-a ajuns FXDGHYČUDW.
PČSURYRDFČÍPLWRW (40) SenzaɃLHGHUČX M-DPVČWXUDWGHDFHVWOXFUX
VSXQFČSunt patetic Nod în stomac - OHDUČWHXORU$Ă putea
ILLQGFČQXYUHDXVČ FRQVXPDPDLPXOWČPDUIČ
consum droguri decât oricare dintre ei.
vPSUHXQČFXHL Mi-aĂ GRULFDHDVČWDFČ'H
FHFRQWLQXČVČVHGHVFDUFH
Prietena mea a strigat Iritat *XUČXVFDWČ SHPLQH"8UČVFPRGXOvQ
ODPLQHILLQGFČDPIČFXW (30) SenzaɃie de încordare FDUHVHOHDJČvQWRWGHDXQDGH
mizerie vQFDVČ. 5HIX]VČYRUEHVF mine.
Un Ăofer mi-DWČLDW Furios. Am fost irascibil Inima zvâcneĂte 7kPSLWXO1XDUWUHEXLVČL

FDOHDvQWLPSFHPČ vQWUHDJDVČSWČPkQČ Încordat VHSHUPLWČDFFHVXOSH
aflam în maĂLQČ$P M-DPVČWXUDW$PIRVW SenzaɃie de UČX ĂRVHOH$UWUHEXLVČvPL
întârziat la serviciu. mai nervos ca Pumni încleĂtaɃi acorde mai mult respect ² nu
L-DPXUPČULWSkQČOD QLFLRGDWČvQtimp ce 9URLDPVČSXQPkQD suport aĂa ceva. Aceasta este o stare de fapt sau
XUPČWRDUHDLQWHUVHFɃie, XUPČUHDPPDĂina. pe Ăofer ĂLVČvOVFXWXU RSČUHUH"&DUHDUILSČUHUHD
m-am dat jos din (90) VDXVČvOSRFQHVF altei persoane? Care este
maĂLQČDPVWULJDWODHO Strig Ăi înjur. LPDJLQHDGHDQVDPEOX"([LVWČR
Ăi am lovit capota DOWČPRGDOLWDWHGHDSULYLDFHVW
maĂinii. Ce gânduri mi-au trecut prin lucru? Iau în mod personal acest
minte? Ce au însemnat acele lucru? Gândurile mele sunt
gânduri/ imagini pentru proporɄionale cu situaɄia? Cât
mine? Care sunt lucrurile de important este acest lucru?
FDUHPČSURYRDFČ"&H Va mai avea valoare peste 6
sentimente îmi declanĂHD]Č luni? Care sunt aĂWHSWČULOHPHOH
Ce emoɄii m-au DFHDVWD"6XQWGHSČUHUHFČ FXSULYLUHODDFHDVWČVLWXDɄie?
încercat? Cât de &HDPREVHUYDWFČVH sunt tratat în mod (VWHUH]RQDELOSHQWUXWRDWČ
Ce s-a întâmplat? Unde? intense au fost? petrece în corpul LQHFKLWDELO"0ČVLPWWUDWDW lumea? Care este sfatul pe care
Când? Cu cine? EvaluaɃi furia de la 1- meu? Ce au observat vQPRGLQHFKLWDELO"6LPWFČ l-aĂ oferi unei alte persoane?
100. ceilalɄi? nu însemn nimic?
EmoɃLL6WČUL
Evaluare
Doi dintre colegii mei Încordat Ăi irascibil Durere de cap Mi-a ajuns FXDGHYČUDW. Pur ĂLVLPSOXVHXPIOČvQSHQH
PČSURYRDFČÍPLWRW (40) SenzaɃLHGHUČX M-DPVČWXUDWGHDFHVWOXFUX 1RXOPHXORFGHPXQFČHVWH
VSXQFČSunt patetic Nod în stomac - OHDUČWHXORU AĂ putea mai important pentru mine. Nu
ILLQGFČQXYUHDXVČ FRQVXPDPDLPXOWČPDUIČ DPGHGRYHGLWQLPLFQLPČQXL
consum droguri decât oricare dintre ei.
vPSUHXQČFXHL (60% încredere) 2EVHUYFČHRERVLWČSULQurmare
DUWUHEXLVČRDMXWPDLPXOW
Prietena mea a strigat Iritat *XUČXVFDWČ Mi-aĂ GRULFDHDVČWDFČ'H 7UHEXLHVČDGXQGHSHMRV
ODPLQHILLQGFČDPIČFXW (30) SenzaɃie de încordare FHFRQWLQXČVČVHGHVFDUFH hainele acelea aĂa cum am
mizerie în FDVČ 5HIX]VČYRUEHVF pe mine? 8UČVFPRGXOvQ promis.
FDUHVHOHDJČvQWRWGHDXQDGH
mine. Nu am fost foarte atent la
(70% încredere) schimbarea semaforului Ăi am
Un Ăofer mi-DWČLDW Furios. Am fost irascibil Inima zvâcneĂte pornit prea devreme. I-am
FDOHDvQWLPSFHPČ vQWUHDJDVČSWČPkQČ Încordat Tâmpitul! Nu ar trebui sa i speriat pe copii în maĂLQČFX
aflam în maĂLQČvQGUXP M-DPVČWXUDW$PIRVW SenzaɃLHGHUČX VHSHUPLWČDFFHVXOSH VWULJČWHOHPHOH6XQWIRDUWH
spre serviciu. Am mai nervos ca Pumni încleĂtaɃi Ăosele. $UWUHEXLVČvPL PRURFČQRVĂi mahmur.
întârziat la serviciu. QLFLRGDWČvQWLPSFH 9URLDPVČSXQPkQD acorde mai mult respect ² nu
L-DPXUPČULWSkQČOD XUPČUHDPPDĂina. pe Ăofer ĂLVČvOVFXWXU suport aĂa ceva Aceasta este o stare de fapt sau
XUPČWRDUHDLQWHUVHFɃie, (90) VDXVČvOSRFQHVF (100% încredere) RSČUHUH"&DUHDUILSČUHUHD
m-am dat jos din 6WULJČWHĂLvQMXUČWXUL altei persoane? Care este
maĂLQČDPVWULJDWODHO Ce gânduri mi-au trecut prin LPDJLQHDGHDQVDPEOX"([LVWČR
Ăi am lovit capota minte? Ce au însemnat acele DOWČPRGDOLWDWHGHDSULYLDFHVW
maĂinii. gânduri/ imagini pentru lucru? Iau în mod personal acest
Ce emoɄii m-au &HDPREVHUYDWFČVH mine? Care sunt lucrurile lucru? Gândurile mele sunt
încercat? Cât de petrece în corpul FDUHPČSURYRDFČ"&H proporɄionale cu situaɄia? Cât
Ce s-a întâmplat? Unde? intense au fost? meu? Ce au observat sentimente îmi declanĂHD]Č de important este acest lucru?
Când? Cu cine? EvaluaɃi furia de la 1- ceilalɄi? aceasta? SunWGHSČUHUHFČ Va mai avea valoare peste 6
100. sunt tratat în mod luni? Care sunt aĂWHSWČULOHPHOH
LQHFKLWDELO"0ČVLPWWUDWDW FXSULYLUHODDFHDVWČVLWXDɄie?
vQPRGLQHFKLWDELO"6LPWFČ (VWHUH]RQDELOSHQWUXWRDWČ
nu însemn nimic? lumea? Care este sfatul pe care
153
l-aĂ oferi unei alte persoane?
Scenarii
1. $ VH DIOČ OD PDJD]LQXO din apropierea casei SHQWUX D IDFH FXPSČUČWXUL
9kQ]ČWRUXOSDUHVČvOLJQRUHĂi petrece mult timp discutând cu femeia mai în
YkUVWČ GLQ IDɃD VD FČUHLD vL LD DSRL R JURD]Č GH WLPS SHQWUX D JČVL EDQLL FX
FDUH WUHEXLH VČ SOČWHDVFČ $ VH JUČEHĂWH (O FUHGH FČ YkQ]ČWRUXO vO IDFH VČ
aĂtepte în mod LQWHQɃLRQDW Ăi, dintr-RGDWČ, VLPWHQHYRLDVČvOLDGHJXOHUĂLVČ
strige la el.
2. B a ieĂLWvQDFHDVWČVHDUČFXSULHWHQLLVČL8QXOGLQWUHHLV-DRIHULWVČvOGXFČ
DFDVČ vQVČ, FkQG VH SUHJČWHD VČ SOHFH, B nu a mai reuĂLW VČ vĂL JČVHDVFČ
SULHWHQXO6HSDUHFČDFHVWDSOHFDVHGHMD%QXDUHGHVWXLEDQLSHQWUXDOXD
XQWD[L6HJkQGHĂWHFČSULHWHQXOVČXDIRVWH[WUHPGHHJRLVWĂLDSOHFDWIČUČ
VČVHvQWUHEHFXPYDDMXQJHHODFDVČ
3. C are o programare la medic Ăi este destul de îngrijorat de ceea ce i s-ar
SXWHDVSXQHFXSULYLUHODVWDUHDVDGHVČQČWDWH&DVRVLWFXPXOWWLPSvQDLQWH
GH SURJUDPDUH vQVČ PXOWH SHUVRDQH FDUH DX YHQLW GXSČ HO DX IRVW FKHPDWH
pentru consultaɃie, iar HO vQFČ PDL DĂWHDSWČ GXSČ R RUČ GH OD VRVLUH 6H
JkQGHĂWHFČSHUVRQDOXOGHODFOLQLFČO-a ignorat, acordând altor persoane mai
PXOWČDWHQɃie ĂLFČQLPČQXLQXvLSDVČFkWGHvQJULMRUDWHVWHHOSHQWUXVWDUHD
sa GHVČQČWDWH
4. 'VHDIOČvQRUDĂ cu un grup de persoane, dintre care pe unele nu le FXQRDĂWH
foarte bine. Doi dintre FHL SUH]HQɃL GLVFXWČ VHSDUDW DPELL SULYLQG FX
LQVLVWHQɃČ GLUHFW VSUH ' Uk]kQG Ăi revenind apoi la conversaɃia lor. D
FRQVLGHUČFČDFHĂWLDGLVFXWČGHVSUHHOĂi se distrea]ČSHVHDPDOXL
5. E iese în oraĂ OD XQ HYHQLPHQW OD FDUH HVWH H[WUHP GH LPSRUWDQW VČ QX
vQWkU]LH )UDWHOH VČX V-D RIHULW VČ vO GXFČ FX PDĂina Ăi E i-a trimis un mesaj
pentru a-L UHDPLQWL RUD VWDELOLWČ /D RUD UHVSHFWLYČ IUDWHOH VČX QX DMXQVHVH
vQFČĂi E vLGČXQWHOHIRQ)UDWHOHVČXvLFRPXQLFČIDSWXOFČSRUQHĂte chiar în
acel moment ĂLFČYDDMXQJHvQDSUR[LPDWLYRMXPČWDWHGHRUČ(VHJkQGHĂWH
FČ IUDWHOH VČX HVWH vQWRWGHDXQD vQ vQWkU]LHUH FČ QX FRQVLGHUČ QLFLRGDWČ
SXQFWXDOLWDWHDLPSRUWDQWČĂLFČQXvLSDVČGHvQWkOQLUHDOXL
6. Un prieten apropiat a împrumutat un pulover de la F, de care acesta este
foarte ataĂat. El doreĂWHVČvOSRDUWHODXQHYHQLPHQWDQXPH, prin urmare a
154
FHUXWVČvLILHvQDSRLDW3ULHWHQXOVČXLQYHQWHD]ČWRWIHOXOGHVFX]HFXprivire
ODIDSWXOFČQXL-DvQDSRLDWvQFČSXORYHUXO3ULQXUPDUH)vQFHSHVČEČQXLDVFČ
FČDFHVWDILHO-a pierdut, fie l-DGHWHULRUDW)FRQVLGHUČFČSULHWHQXOXLVČXQX
vLSDVČGHOXFUXULOHFDUHDSDUɃin altor persoane ĂLFČQXV-DJkQGLWFČ)YDGRUL
ca puORYHUXOVČvLILHvQDSRLDW
7. G a ieĂLWvPSUHXQČFXSULHWHQDOXLODRSHWUHFHUHLPSRUWDQWČXQGHQXFXQRDĂte
SUHDPXOWČOXPH*ĂLSULHWHQDOXLVHDIOČvQWU-XQJUXSLDUDFHDVWDvQFHSHVČ
YRUEHDVFČ GHVSUH XQHOH GLQWUH RELFHLXULOH OXL vQWU-R PDQLHUČ FULWLFČ Ăi deloc
PČJXOLWRDUH*VHJkQGHĂWHFČDFHDVWDvOH[SXQHvQPRGGHOLEHUDWIČFkQGX-OVČ
SDUČFDUDJKLRV
8. H Ăi-a ajutat un prieWHQVČILQDOL]H]HDQXPLWHUHSDUDɃLLGLILFLOHODFDVČOXFUkQG
vQWUHDJD]L+WRFPDLVHSUHJČWHĂWHVČSOHFHFkQGSULHWHQXOVČXvLFHUHVČPDL
IDFČvQFČXQOXFUXGHĂLĂWLHFČYDGXUDvQFČRRUČ+VHJkQGHĂWHFČSULHWHQXO
VČX SURILWČ GH HO, purtându-se foarWH XUkW GXSČ vQWUHDJD PXQFČ SH FDUH D
depus-o deja.
9. -VHDIOČvQPDĂina sa ĂLWRFPDLHIHFWXHD]ČXQYLUDMSHXQGUXPSULQFLSDOvQWU-
o intersecɃLH DJORPHUDWČ 2 PDĂLQČ YLQH vQ YLWH]Č vQVSUH HO DSURDSH vO
DFFLGHQWHD]Č GHVFKLGH IHUHDVWUD ĂL vL DUXQFČ R vQMXUČWXUČ DSRL SRUQHĂte în
PDUH YLWH]Č PDL GHSDUWH - VH JkQGHĂWH FČ Ăoferul are un comportament
groaznic ĂLFČWUHEXLHVČSULPHDVFČROHFɃLHSHQWUXDvQYČɃDFČQXDUHGUHSWXO
VČ se comporta în acest mod.
10. . VWČ OD UkQG OD FHQWUXO ORFDO GH RFXSDUH D forɃHL GH PXQFČ Ăi aĂWHDSWČ
UČEGČWRU7RFPDLFkQGDDMXQVvQIDɃDJKLĂHXOXLIXQFɃionarul îĂi cere scuze Ăi îi
FRPXQLFČIDSWXOFČJKLĂHXOVHvQFKLGHĂLvOWULPLWHVČVHDĂeze din nou la un alt
rând. K VH JkQGHĂWH FČ IXQFɃionarul aĂteptase în mod deliberat pkQČvQ DFHO
moment pentru a-L FRPXQLFD vQFKLGHUHD JKLĂHXOXL ĂL FČ QX vL SDVČ FČ HO
aĂteptase atât de mult.
11. L a ieĂit seara în oraĂ, într-un club, cu un grup de colegi. Un alt grup, aflat în
SDUWHD RSXVČ D vQFČSHULL VH XLWČ vQFRQWLQXX OD HO vQWU-un mod ciudat. L se
JkQGHĂWH FČ DFHĂWLD vO SURYRDFČ ĂL FČ HO vPSUHXQČ FX FROHJLL VČL DU WUHEXL VČ
dea o lecɃie celuilalt grup.
12. 0 VH DIOČ vPSUHXQČ FX SDUWHQHUD VD OD XQ HYHQLPHQW OD FDUH HVWH IRDUWH
LPSRUWDQW VČ IDFČ R LPSUHVLH EXQČ 8Q DOW EČUEDW GLQ vQFČSHUH vQFHSH VČ vL
155
IDFČRFKLGXOFLSDUWHQHUHLOXLIL[kQG-o ĂLvQFHSkQGDSDUHQWVČIOLUWH]HFXHD
M VHJkQGHĂWHFČSDUWHQHUDOXLFRQWLQXČVČIDFČDFHVWOXFUXSHQWUXD-OIDFHVČ
VH VLPWČ QHvQVHPQDW D-i stârni gelozia Ăi pentru a-O vPSLHGLFD VČ IDFČ R
LPSUHVLHEXQČ
13. N aĂWHDSWČ vQ PDĂLQČ OD VHPDIRU ĂL XQ VSČOČWRU DPEXODQW GH JHDPXUL VH
apropie ĂLvQFHSHVČvLVSHOHSDUEUL]XOIČUČD-l întreba. N simte un val brusc de
furie ĂLYUHDVČSOHFHvQWURPEČVDXFKLDUVČvLIDFČUČX
14. P se trezeĂte indispus, oarecum mahmur, iar în clipa în care cineva i se
DGUHVHD]Č VH JkQGHĂWH FČ DFHVW OXFUX SUHVXSXQH XQ HIRUW GH FRQFHQWUDUH
mult SUHDPDUHDVWIHOvQFkWVLPWHQHYRLDVČVHUHWUDJČVDXVČVWULJH
15. 6RDFUD OXL 4 YLQH vQ YL]LWČ DĂD FČ DFHVWD D IČFXW FXUČɃHQLH vQ FDVČ D DGXV
PkQFČUXULOHHLSUHIHUDWHDSUHJČWLWPDVDLGHDOČSHJXVWXOHLvQVSHUDQɃDFČvL
va fi pe plac sau cel puɃLQYDHYLWDRULFHFULWLFČ² Q îĂi doreĂWHFXDGHYČUDWFD
OXFUXULOHVČILHSHUIHFWHÍQVČHDSDUHVČLDOXFUXULOHFDĂi cum toate acestea i
s-ar cuveni ĂLvQFHSHVČFULWLFHGHWDOLLPLQRUHFXSULYLUHODFXUČɃHQLDGLQFDVČ
Ăi anumite aspecte referitoare la maVČ4VLPWHQHYRLDGH-a o pocni.
16. &RSLLL LQWUČ vQ IXJČ vQ FDVČ YHQLQG GLQ JUČGLQČ FDOFČ FX SLFLRDUHOH SOLQH GH
SČPkQW SH SRGHDXD SURDVSČW FXUČɃDWČ D OXL 5 ĂL vO vPEUČɃiĂHD]Č FX PkLQLOH
SOLQH GH SČPkQW $FHVWD VH VLPWH vQ vQWUHJLPH FRQWDPLQDW ĂL LULWDW ² WRDWČ
DFHDVWČPL]HULHĂLGH]RUGLQHvQEXFČWČULDVDIUXPRDVČĂLFXUDWČ9UHDVČVWULJH
la ei pentru nechibzuinɃa lor.
156
Gânduri nocive
Ăi
JkQGXOGHFODQĂDWRU
157
Gânduri utile
158
Exemple de cartonaĂe cu indicii ² acɃiuni
&kQGVLPWFČvPLYLQHVČVWULJSRWVČ«
1. Apelez la relaxare
2. $VFXOWPX]LFČ
3. Folosesc Tehnica FHORUWUHLPLQXWHGHUČJD]
&kQGVLPWFČVXQWQHUYRVSRWVČ«
1. Vorbesc cu un prieten
2. )DFvQVHPQČULvQJurnal
3. Citesc Caietul de exerciɄii
Când sunt pe punctul de a-PLSLHUGHFXPSČWXO

SRWVČ«
1. Fac o plimbare
2. 0ČJkQGHVFODFkWGHELQHPČGHVFXUF
3. Evit persoana pe care sunt nervos
159
&kQGPČVLPWSURYRFDWSRWVČ«
1. Merg într-RDOWČvQFČSHUH
2. 0ČH[SULPvQWU-un mod pozitiv
3. Folosesc tehnica Scanarea corpului
Când
1.
2.
3.
Când
1.
2.
3.
160
Exemple de cartonaĂe cu indicii ² acɃiuni: în alb
Când
1.
2.
3.
Când
1.
2.
3.
Când
1.
2.
3.
161
CartonaĂe cu indicii - gânduri

Un cartonaĂ cu indicii nu surprinde comportamente, FL SUH]LQWČ PDL GHJUDEČ
elementele declanĂatoare care sunt golite de sensul negativ pe care vocea
LQWHULRDUČFULWLFČvQFHDUFČVČvODORFHDFHVWRUD
$FHVWHDDXXUPČWRDUHDIRUPČ
'RDUSHQWUXFČELEMENTUL DECLANāATOR QXvQVHDPQČ FČ MESAJUL CRITIC
Eu Ătiu AFHVWOXFUXHVWHDGHYČUDWSHQWUXFČ
PROVOCARE CU ÎNɂELES NEUTRU SAU POZITIV
Exemplu:
'RDUSHQWUXFČVHDUDWUHFXWČPL-am pierdut calmul QXvQVHDPQČ FČVXQWXQUDWDW

'H GDWD DFHDVWD DP DYXW R VFČSDUH vQVČ DOHJHULOH PHOH GH DFXP VXQW PDL EXQH
GHFkWFHOHSHFDUHOHIČFHDPvQXUPČFXROXQČ
ātiu FČ VXQWRSHUVRDQČYDORURDVČ. AFHVWOXFUXHVWHDGHYČUDWSHQWUXFČ PČEXFXU

de sprijinul prietenilor Ăi al IDPLOLHL vQ DFHDVWČvQFHUFDUH GH D VFKLPED VWDUHD GH
fapt.
Exemplu:
'RDUSHQWUXFČ nu mi-am însuĂit perfect tehnica QXvQVHDPQČFČVXQWun prost Ăi

FČ DU WUHEXL VČ UHQXQɄ la a mai încerca. Pot obɄine ajutorul necesar din partea
consilierului meu de probaɄiune.
ātiu FČ SRW XUPD DFHĂti paĂL GDFČ H[HUVH]. AFHVW OXFUX HVWH DGHYČUDW SHQWUX FČ
observ cât de bine m-am descurcat cu acest lucru, dovaGČ ILLQG vQVHPQČULOH GLQ
Jurnal.
162
CartonaĂe cu indicii - gânduri
'RDUSHQWUXFČ ELEMENTUL DECLANāATOR nu vQVHDPQČ FČ MESAJUL

CRITIC
PROVOCARE CU ÎNɂELES NEUTRU SAU POZITIV
'RDUSHQWUXFČ QXvQVHDPQČ FČ
163
Instrumentul Individual de Evaluare a Furiei (IAA)8
8UPČWRUXO FKHVWLRQDU YL]HD]Č LGHQWLILFDUHD RSLQLHL SH FDUH R DYHɃi cu

SULYLUHODSURSULDSHUVRDQČĂLODPRGXOvQFDUHYČJHVWLRQDɃLIXULDvQSUH]HQW9Č
UXJČPVČFLWLɃi cu atenɃLHILHFDUHGLQWUHvQWUHEČULOHGHPDLMRVĂLVČKRWČUkɃLGDFČ
sunteɃi de acord sau nu cu afirmaɃLLOHUHVSHFWLYH9ČUXJČPVČELIDɃLUČVSXQVXO
ales la fiecare întrebare.

Total Total
1. 3RWVČvPLVWČSkQHVFIXULD
2. Sunt calm.
3. Le spun celorlalɃi ceea ce simt.
4. ÎnɃHOHJFHPČvQIXULHĂi evit
lucrul respectiv.
5. Sunt furios.
6. ÍPLYLQHVČVWULJ
7. Îmi refulez/reprim furia/Îmi
PHQɃLQIXULDvQLQWHULRU
8. ÍQFHUFVČHYLWFKLDUVČPČ
înfurii.
9. Sunt irascibil.
10. ÍPLYLQHVČlovesc pe cineva.
11. 1XDUČWFkWVXQWGHIXULRV
12. DeɃin controlul.
13. $UČWFHORUODOɃi când sunt furios.
14. ÍPLSLHUGFXPSČWXO
15. Sunt furios ore întregi
IČUČVČPČPDQLIHVW
8
Individual Anger Assessment
164
16. 0ČvQIXULLFXXĂurinɃČ
17. 3RWVČPČUHOD[H]FXXĂurinɃČ
18. 0ČVLPWFDXQSURVWFkQG
PČvQIXULLvPLSLHUGFXPSČWXO.
19. ÍPLYLQHVČVSDUJFHYD
20. 6XQWPHUHXIXULRVIČUČ
ca ceilalɃLVČĂtie.
21. 3RWVČUČPkQFDOP
22. 0ČDVLJXUFČWRDWČOXPHDĂtie
cât sunt de furios.
23. Îmi interiorizez furia.
24. ÍQFHUFVČUČPkQFDOP
165
&KHVWLRQDUXOGHHYDOXDUHDGLVSRQLELOLWČɃLLSHQWUXVFKLPEDUH
(ARC-Q)9
8UPČWRUXO FKHVWLRQDU YL]HD]Č LGHQWLILFDUHD SČUHULL SH FDUH R DYHɃi cu
SULYLUHODSURSULDSHUVRDQČĂLODPRGXOvQFDUHYČJHVWLRQDɃi pornirile furioase în
SUH]HQW9ČUXJČPVČFLWLɃi cu atenɃLHILHFDUHGLQWUHvQWUHEČULOHGHPDLMRVĂLVČ
KRWČUkɃL GDFČ VXQWHɃi de acord sau nu cu afirmaɃLLOH UHVSHFWLYH 9Č UXJČP VČ
bifaɃi UČVSXQVXODOHVODILHFDUHvQWUHEDUH
Total Total
1. 1XFRQVLGHUFČDPSUHDPXOWH
probleme cu gestionarea furiei.
2. ÍQFHUFVČ-mi controlez furia mai
PXOWGHFkWRIČFHDPvQWUHFXW
3. Am dreptul VČPČvQIXULL
vQVČXQHRULGHSČĂesc limita.
4. 8QHRULVXQWGHSČUHUHFČDU
WUHEXLVČvQFHUFVČvPLFRQWUROH]
furia.
5. (VWHRSLHUGHUHGHYUHPHVČWH
gândeĂti la furie.
6. Recent mi-am schimbat modul
în care abordez furia.
7. 2ULFHSHUVRDQČSRDWHVČ
YRUEHDVFČGHVSUHGRULQɃa de a
face ceva în privinɃDIXULHLvQVČ
eu chiar fac ceva în acest sens.
8. 6XQWvQID]DvQFDUHDUWUHEXLVČ
PČJkQGHVFVČvPLJHVWLRQH]
furia.
9. )XULDPHDUHSUH]LQWČR
SUREOHPČXQHRUL
10. 1XHVWHQHYRLHVČPČJkQGHVF
9
Readiness Questionnaire - DGDSWDWGXSČ:LOOLDPVRQĂLFRODERUDWRULL
166
VČvPLVFKLPEPRGXOGH
abordare a furiei.
11. )DFFKLDUDFXPVFKLPEČUL
concrete în ceea ce priveĂte
modalitatea în care abordez
furia.
12. Un control mai bun al furiei
ar fi inutil pentru mine.
167
Chestionarul 9LFWRULDGHHYDOXDUHDGLVSRQLELOLWČɃLLSHQWUX
schimbare (VCR-Q)10
InstrucɃiuni: citiɃi cu atenɃLH ILHFDUH GLQWUH vQWUHEČULOH GH PDL MRV Ăi
KRWČUkɃL GDFČ VXQWHɃi sau nu de acord cu fiecare afirmaɃie în parte. ÎncercuiɃi
QXPČUXOFDUHUHSUH]LQWČFHHDFHVLPɃiɃi. ÎncercuiɃLGRDUXQVLQJXUQXPČUSHQWUX
fiecare afirmaɃie.
Total Total
1. 3URJUDPHOHGHLQWHUYHQɃLHVXQWR
SRUFČULH 1 2 3 4 5
2. 9UHDXVČPČVFKLPE 1 2 3 4 5
1. În general, am încredere în oameni. 1 2 3 4 5
2. 1XVXQWvQVWDUHVČIDFIDɃČ
SURJUDPHORUGHLQWHUYHQɃLH 1 2 3 4 5
3. (XVXQWGHYLQČSHQWUXLQIUDFɃiunea
VČYkUĂLWČ 1 2 3 4 5
4. 3URJUDPHOHGHLQWHUYHQɃLHQX
funcɃLRQHD]Č 1 2 3 4 5
5. &kQGPČJkQGHVFODXOWLPDPHD
infracɃiune sunt furios pe mine. 1 2 3 4 5
6. AlɃii sunt de YLQČSHQWUX
infracɃiunea VČYkUĂLWČGHPLQH 1 2 3 4 5
7. 6XQWVXSČUDWSHQWUXIDSWXOFČVXQW
un client al serviciilor corecɃionale/
PČDIOXvQVXSUDYHJKHUHDVHUYLFLXOXL
GHSUREDɃLXQH 1 2 3 4 5
8. 6ČQXPDLFRPLWLQIUDFɃLXQLHVWH
foarte important pentru mine. 1 2 3 4 5
9. Sunt bine organizat. 1 2 3 4 5
10. 0ČVLPWYLQRYDWGe 1 2 3 4 5
infracɃiunile VČYkUĂite.
10
Victoria Corrections Readiness to Change Questionnaire - DGDSWDW GXSČ &DVH\ 'D\ +RZHOOV ĂL
Ward (2007)
168
1XDPPDLVČYkUĂLWLQIUDFɃLXQLGH
ceva vreme. 1 2 3 4 5
1XPHULWVČLVSČĂHVFRSHGHDSVČ 1 2 3 4 5
0ČVXSČUČIDSWXOFČVXQWFRQVLGHUDW
un infractor. 1 2 3 4 5
&kQGPČJkQGHVFODSHGHDSVDPHD
PČVLPWIXULRVSHDQXPLWHSHUVRDQH 1 2 3 4 5
5HJUHWVČYkUĂirea infracɃiunii care
a dus la pedepsirea mea. 1 2 3 4 5
18. Îmi este ruĂine de infracɃiunile
VČYkUĂite. 1 2 3 4 5
8UČVFVČPLVHVSXQČFHVČIDF 1 2 3 4 5
3URJUDPHOHGHLQWHUYHQɃLH
sunt pentru fraieri. 1 2 3 4 5
169
Certificat conferit
Nume:
pentru participarea la
Programul Individual de
Gestionare a Furiei
I-MAP
Facilitator: Data:
Serviciul de ProbaɃiune

Ghidul I-MAP 1 - Romana PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul I-MAP 1 - Romana PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins Pagina

I. MANUALUL DE APLICARE A PROGRAMULUI INDIVIDUAL

Referinţe bibliografice ................................................................ 117

II. GHIDUL PENTRU MANAGERII DE CAZ PRIVIND IMPLEMENTAREA

1. Cadrul general de elaborare a Programului Individual de

 Cadrul general de elaborare a Programului Individual de

Prezentul program a fost dezvoltat SHQWUXVHUYLFLLOHGHSUREDɃLXQHGLQ5RPkQLD

Obiectivul general al acestui proiect a constat vQ SURPRYDUHD FRRSHUČULL

Obiectivul specific al proiectului l-a reprezentat oferirea de asistenɃČ în

Programul Individual de Gestionare a Furiei (I-MAP) a fost dezvoltat în urma

Autorii acestui program sunt Gillian Johnson Ăi Linda Gast.

Gillian Johnson este psiholog judiciar autorizat Ăi consultant în drept penal. A

Linda Gast este asistent social calificat/consilier de probaɃiune, cu experienɃČ

Gillian Johnson viewconsulting@yahoo.com

 Drepturi de autor ĂLutilizarea Programului I-MAP

Dreptul de proprietate cu privire la aceste materiale, inclusiv drepturile de

Orice vQWUHEČUL cu privire la utilizarea Programului Individual de Gestionare a

2ULFH DOWH VROLFLWČUL vor fi adresate autorilor în mod direct. Utilizarea

Programul nu va fi livrat 3DUWLFLSDQɃLlor1 de FČWUH R SHUVRDQČ FDUH QX D IRVW

Prezentul program va fi aplicat exclusiv în format integral, iar exerciɃiile din

2. 3UH]HQWDUHD JHQHUDOČ D 3URJUDPXOXL ,QGLYLGXDO GH

I-MAP a fost conceput special ca un program individual de gestionare a

Scopul SURJUDPXOXL HVWH VČ sprijine dezvoltarea de DELOLWČɃL Ăi vQVXĂLUHD GH

I-MAP nu este un program centrat pe infracɃiune, motiv pentru care

Programul are R VWUXFWXUČ JHQHUDOČ FDUH RIHUČ Participantului înɃelegerea

SWUXFWXUDJHQHUDOČDLQWHUYHQɃiei Ăi conɃLQXWXOILHFČUHLVHVLXQL sunt detaliate

Manualul programului este însoɃit de un Caiet de exerciɄii care aparɃine

$FHDVWČ SULPČ SDUWH D PDQXDOXOXL H[SOLFČ modul în care HVWH LGHQWLILFDWČ

1.0 Evaluarea QHFHVLWČɃLLintervenɃiei

$FHDVWČ secɃLXQH RIHUČ R SUH]HQWDUH JHQHUDOČ D SURFHVXOXL GH HYDOXDUH

Sunt descrise, de asemenea, competenɃele profesionale ale specialistului

(VWH UHFXQRVFXW IDSWXO FČ UH]XOWDWHOH UHDELOLWČULL LQIUDFWRULORU SRW IL

Chestionarul ARC-Q este propus ca instrument de evaluare RSɃLRQDO, care

8Q DOW LQVWUXPHQW GH PČVXUDUH D GLVSRQLELOLWČɃii pentru schimbare este

$FHVWHLQVWUXPHQWHGHPČVXUČUHSUH]LQWČ instrumente clinice gratuite, care

1.2 SelecɃia Ăi evaluarea rezultatelor

,QVWUXPHQWXO GH HYDOXDUHD LQGLYLGXDOČ D IXULHL (IAA) pentru programul I-

Impactul clinic al intervenɃLHL SRDWH IL PČVXUDW utilizând un instrument de

Se UHFRPDQGČ, de asemenea, implementarea în viitor a unui proiect de

 Instrumentul standardizat de evaluare recomandat

Instrumentul de evaluare ÅState-Trait Anger Expression Inventory 2µ

stare emoɄLRQDOČ (starea de furie) ĂL a predispoziɃiei pentru sentimente de furie ca

Instrumentul este disponibil la furnizorii acreditaɃL de instrumente psihometrice

1.3 Monitorizarea sesiunilor

B. 3UHJČWLUHDde specialitate în vederea DSOLFČULL

$FHDVWČVHFɃiune din manual explicČ modul în care este construit programul

1.0 Structura Ăi formatul programului

Programul I-MAP foloseĂte Teoria Cognitiv-&RPSRUWDPHQWDOČ (TCC) pentru

IntervenɃia este un program individual de 9 sesiuni, care sunt planificate VČ

6HVLXQLOH ĂL H[HUFLɃLLOH VXQW SUHFRQL]DWH D VH GHVIČĂXUD vQWU-un anumit

Participantului i se va FHUH VČ efectueze exerciɃii scrise ĂL VČ-Ăi exerseze

vPSUHXQČFXDFHVWD, poate decide ca, în locul paragrafelor care trebuie completate

1.1 Scopul programului

Scopul principal al programului I-MAP FRQVWČvQ reducerea comportamentului

Accentul cade pe identificarea strategiilor active pozitive pe care

Reaplicarea programului I-MAP DU WUHEXL DQDOL]DWČ FX DWHQɃie deoarece

1.2 Obiectivele programului

$FHDVWČVHFɃLXQHGHWDOLD]ČRELHFWLYHOHLQWHUYHQɃiei I-MAP Ăi sarcinile asumate

Sesiune 1. Punctul de pornire

 Modelul VieɄii Bune ² H[HUFLɃLXOCele zece pahare

Sesiune 2. ÎnɃelegerea furiei

ͻ Revizuirea temei SHQWUXDFDVČ: stabilirea obiectivelor

 Efectul fiziologic al furiei: Diagrama corpului furios

Cadrul general de elaborare a Programului Individual de

Prezentul program a fost dezvoltat SHQWUXVHUYLFLLOHGHSUREDɃLXQHGLQ5RPkQLD

Drepturi de autor ĂLutilizarea Programului I-MAP

Instrumentul standardizat de evaluare recomandat

Modelul VieɄii Bune ² H[HUFLɃLXOCele zece pahare

Efectul fiziologic al furiei: Diagrama corpului furios

([HUFLɃLXl referitor la gânduri, emoɃii Ăi comportament

Exersarea competenɃelor: Efectuarea XQHL FRQVHPQČUL în

RecunoaĂterea diferitelor stiluri de comunicare

ExerciɃiul Culorile semaforului

Abordarea cognitiv-cRPSRUWDPHQWDOČ (TCC)

,QWHUYHQɃLD cognitiv-cRPSRUWDPHQWDOČ 7&&, ca DERUGDUH SUDFWLFČ, face

4. Limbajul corporal provocator (de exemplu, JHVWLFXOČUL QHJDWLYH PLĂFČUL

3LQFXVDGHVFRSHULWFČucigaĂii au în comun trei variabile. Majoritatea

Ca intervenɃLH LQGLYLGXDOČ programul I-0$3 DU WUHEXL VČ ILH extrem de

IntervenɃia HVWH PHQLWČ VČ UČVSXQGČ QHYRLORU LQGLYLGXDOH DGUHVkQGX-se

pentru doi sau mai mulɃi 3DUWLFLSDQɃLSHQWUXFČDFHDVWa QXHVWHVWUXFWXUDWČastfel

A lucra ca Facilitator iQGLYLGXDO IČUČ suportul unui alt membru al

ExperienɃa unui Facilitator SRDWHLQFOXGHDVXPDUHDUHVSRQVDELOLWČɃii pentru